SERIA H—ANUL IV, No. 869 -262. Fdl(la de seara (cu supliment) NUMĂRUL 10 BANI wE FOCA I Eacforttf 7T. fitt* *• - >A V'fMA ve t - f?T2Alh. — No. 3 VINERI, 18 SEPTEMBRE 1898 WLX3S1 NUMĂRUL 10 BANI A XUJVCIUBtlsE Pagina III-n, linia 30 bani >* IV-O) n » INSERţlUNl |i RECLAME, linia corp 8, 2 fel A OMMXMSTBAŢMA No. 3 — RTRADA CLKMKNŢiîf 8. Măreaţa Manifestaţie Naţională Svîrcolirile spionului In contra spionului, resiriptul al doui-lea cuprinde grava afirmaţie : că in calitate de ministru de externe, el a dat o notă afirmativă, cu indicaţia sumei subvenţiei oe Statul nodru serv a § oalelor din Braşov. Denunţat în meseria sa de însămi guvernul străin pe care îl serveşte, trădătorul s’a grăbit a tăgădui autenticitatea actului, declarîndu-1 că este cea mit îndrăzneaţă plastografi are, — că actul, prin urmare, nu are nici o existenţă. Cu aceasta, ignobilul caută ca să nimicească proba vinovăţiei sate. Sigur, pentru moment, din această parte, Sturdza ridică capul şi la rîndul lui începe a acuza atlt pe guvernul conservator, cit şi pe ministerul Aurelian, cit şi pe d. Take Ionescu cum că dacă informaţii s’aO dat guvernului maghiar in această privinţă, apoi de la aceştia, iar nu de la el Ungurii le au. Să vedem pe ce se sprijină spionul. Mal întll, spionul afirmă că guvernul conservator, încă din 1894, ar fi dat informaţii în chestia subvenţiei de care e vorba. Şi pentru aceasta, Sturdza s’a servit, falşifiAndu’i, de răspunsul pe care contele Kalnoky l’a dat, în DelegaţiunI, deputatului Berzeviczy. Iată, după textul oficial unguresc, cuvintele contelui Kalnoky : *Am informaţiuni că în bugetul 1894 -95 este prevăzută suma de 525.000. După in-formaţiuni luate, cei mal mare parte diu sumă, 380.000 lei, guvernul romîu o dă bisericilor şi şcoalelor din Macedonia, dar cu ştirea guvernului turcesc. Natural că restul (145 000 lei) se împarte bisericilor şi şcoa lelor din Ardeal, dar după asigurarea precisă a guvernului romîn. suma se împarte numai acelor şcoli şi biserici, cari alt fel ar urma să fie închise.» Aceste cuvinte dovedesc că Slurdza minte cînd acuză pe guvernul conservator. Contele Kalnoky zice: «am informaţii,» ceea-ce înseamnă că guvernul le-a că- fiătat prin mij'oacele lui proprii. Acest ucru îl dovedeşte mal bine fraza a doua, unde Kalnoky adaugă: «După informaţiile luate.» OrI-ce idee de comunicare, de dare de informaţii, este înlăturată. Ce mal spune contele Kalnoky mal departe? El zice că după ce şi-a procurat informaţiile asupra modulul cum se distribue suma de 525 000 prevăzută in bugetul Romîniel, a cerut explicaţii guvernului nostru. Să vedem. Guvernul romîn nu putea să nege, în mod absolut, cum că nu dă nici un ban în Transilvania.—Ar fi fost o copilărie, lucrul fiind ştiut de toată lumea.—Ce a făcut însă guvernul conservator? El nu a arătat nici gcoalele sau bisericile cărora le dă, nici nu a precisat sumele ce le dă, ci s’a mulţumit a asigura pe contele Kalnoky că nu dă de cit şcoalelor şi bisericilor cari altfel ar urma să fie închise. Apoi, spune, ignobile, aceasta înseamnă că guvernul conservator, chiar după declaraţia contelui Kalnoky, a dat explicaţii, a precizat şcoalele şi a indicat suma ? Afirmaţia spionului e, prin urmare, mincinoasă. Sturdza, ca să se apere că ar fi dat el informaţii, formulează o altă acuzare în conlra fostului ministru V. Lascar. Iată cum se exprimă spionul, in Senat, la 15 Maitl trecut, cu ocasia interpelare! d-lul Brabeţianu: «In 4 Martie, anul acesta, a vorbit d.V. Lascar, ca participant a! unei lungi interpelări, îndreptată In contra mea, ca să fiă nimicit şi turtit în faţa parlamentului şi a ţârei. Precum vă aduceţi aminte, această interpelare avea de ţel a examina nu numai tot ce am făcut de trei ani, de cînd partidul naţional liberal e la guvern, ci toate faptele mele din tiuereţe şi piuă acum. «Iată ce zicea, atunci, In 4 M irtie, onor. d. Lascar despre cestiunea ce ne preocupă: Nu am mers insă aşa de departe in cit să refuzăm şcoalelor din Braşov sumele cari sunt in budgetul Statului nostru, ti-ind-că acele sume represiută veniturile bu nurilor cari aii aparţiuut bisericilor din Braşov pe cari le-a luat Statul romîn. «Iar d. Take Ionescu îl întrerupea ast «fel: 0 lei. A-ceste patru sume fac 110.500 lei. Totalul acestor opt condee din doul ani dă 300,500 lei». De la cine, aşa dar, a putut, pentru prima oară, ungurii să ştie cui, cit, cînd şi cu ce număr al mandatului s’a dat subvenţie cutărel şcoale şi biserici din Ardeal ? De la tine, delatorule şi denunţăto-rule ! Aceste lucruri rescriptul, —pe care Sturdza îl tăgăduia, dar astăzi s’a dovedit că este veridic, — le spune. I ttă cum se exprimă : «I« luna lui Octombrie 1894, Dimitris Sturdza, actualul ministru prezident şi ministru al afacerilor externe al Romîniei, a ţinut un discurs la Orftu, în care, cu dale, a arătat, că ce şi cite sume se trimet din partea guvernului conservator de atunci şi prin a cui intermediare». Şi mal departe, rescriptul continuă : «In urma acestora, guvernul ungar regesc s’a nizuit a se informa despre starea reală a lucrurilor şi pe baza acelor date—din care o parte Vi s’au comunicat Excelenţei Voastre, in 22 Martie, prin Excelenţa sa d. Prim Ministru—s’a convins că ajutorul anual dat de guvernul romîn pînă la 1876 pe faţă, a devenit secret şi că autorităţile susţinătoare a şcoalelor din Braşov, cu toată ordinaţiuuea ministerială din 1875 şi, ce e mai mult, in contra art. de lege XXX din 1883 § 72, îl primesc, ba chiar urgentează. Ceea-ce este însă mai nostim în toată această afacere, esle următoarea scenă petrecută la primul prim de gală. îndată ce persoanele cari au primit broşura att dat ochi cu Sturdza, au început să curgă mulţumirile şi felicitările ironice—ele credeau că Sturdza le a tri mis broşura—felicitări la cari primul ministru respundea invariabil, silindu-se să rîdă • — Tempi passati Jcjţempi passati!.. S’au găsit însă prinţ ia ace.ie persoane şi unele cari, primind broşura, nu o citiseră, şi cari, felicitînd şi ele, de politeţă, rămineau tablou neînţelegîni nimic cînd Dumitru Sturdza pronunţa cuvintele : — Tempi passati, tempi passati!... PENTRU ALEGERI Guvernul nu are nici un scrupul in pre-paraţiiie ce face în vederea alegerilor comunale. Pe toţi escrocii şi pe toţi falşificatoril, pe cari nu i-a putut plasa In redacţia Voinţei Naţionale, II numeşte în funcţiile pu bliee şi merge cu îndrăzneala pînă a’I numi chiar tu corpul didactic !... Ast fel este cazul cu un anume Dacian, numit profesor la şcoala comercia'ă diu Galaţi. Acest individ, după cum afirmă un ziar din localitate, este un îndrăsnet falşifieator, şi este dat, ca atare, pe mina justiţiei. Tot acesta a fost prins furînd suma de una sută lei, de pe masa casierului comunal din Galaţi, fapt recunoscut de Dacian în faţa d-lul C. Plesnită, fost primar. Iată pe cine numesc colectiviştii în şcoli ca să dea Învăţătură şi pildă de moralitate elevilor. Se spune că această numire a fost făcută de d. Stolojan după insistenţele prefectului Zorilă. D Stolojau să primească f-, licitările noastre. UN PROCUROR GENERAL Un fapt de o extremă gravitate s’a petrecut la Iaşi. Colectiviştii din localitate s’aâ întrunit, Luni seara, în localul clubului lor, pentru a se consfâtui asupra apropriatelor alegeri comunale. Printre aceia cari aii luat parte la a-ceastă consfătuire este şi d. Mindru, procuror general la Curtea de Apel din Iaşi, care a luat cuvîntul şi a spus că «liberalii trebue să uzeze de toate mijloacele pentru a obţine reuşită la aceste alegeri». Cunoaştem pe d. Mindru. Reputaţia sa de perfectă secătură este de mult bine stabilită. Un bâtrin inconştient care, la rigoare, cu toată inalla demnitate ce ocupă, la urma ur melor, sunt cazuri, cînd nu poate fi fă cut răspunzător de actele sale. Atita lucru însă trebuia să ştie el, safi trebuia să îl i’l spue cel cari 1’aQ primit la consfătuirea electorală că, unul procuror general nu-I este permis să facă pe agentul electoral. Este adevărat că degradarea magis ralurel nu displace colectiviştilor, şi cazuri analoage se petrec chiar In Bucureşti. Nu odată trecătorii de pe Calea Victorii aă putut observa pe balconul clubului colectivist etalindu-se favoritele unul bine cunoscut magistrat din Piteşti. Cazul este de sigur caracteristic. Dar, orl-cit ar voi colectiviştii să degradeze magistratura şi orl-cît s’ar degrada magistraţii colectivişti, actul procurorului general din Iaşi rămîne totuşi ca un fapt neraal pomenit, şi a trebuit să fie un Pallade ministru de justiţie, ca el să se producă. Limb giul Voinţei lui Mărgăritiseu arată mal bine de cît orl-ce cit de disperat e guvernul. O vară întreagă s’a legănat Sturdza cu speranţa că infamia sa nu se va putea dovedi şi că, cu ajutorul complicilor de la Pesta, va scăpa. Şi acum s’a înfundat în aşa chip, în cît’nu va mal scăpa. Iată de ce Voinţa oznaşu'ul nu vorbeşte de cit de distrugerea d lui Take Ionescu. Aci vorbeşte nu numai ura, vorbeşte şi groaza. Trădătorii simt că nu vor scăpa cu nici un chip, că vor fi executaţi aşa cum se cuvine şi văd roşu înaintea ochilor. «De ce ţi-e frică nu scapi», zice o vorbă veche romînească. Colectiviştii nu vor scăpa de înfierarea de care ati atîta groază. Aiurările Voinţei lui Mărgăritesou nu vor fi servit la alt-ceva decît să marcheze, zi cu zi, zbuciumările unor con ştiinţe vinovate cum sunt acele ale lui Sturdza şi complicilor săi. A se citi la rubrica ultimelor informaţii darea de seamă amănunţită asupra măreţei manifestaţii naţionale de aseară. DLN STREINATAlE Italia şi dezarmarea O depeşă ne-a înştiinţat că ziarul oficios I-talie din Roma a publicat răspunsul guvernului italian la nota contelui Muravieff, privitoare la dezarmare. Ziarele străine aduc textul răspunsului. Iată 1 : «Guvernul regal a făcut din nota contelui Muravieff obiectul unul studiu atent. înainte de a începe acest studio, ain ţinut ca din primul moment să exprimăm, pentru măreaţa o-peră pe care împăratul NeculaT a luat-o subt ocrotirea sa, cele mal sincere ale noastre u-rărl şi sentimentele de respectuoasă simpatie cu care am salutat iniţiativa sa. «Acum studiul nostru e încheiat. Problemul pe care împăratul Neculal l’a supus judecăţii Puterilor, cuprinde neapărat dificultăţi iu el. Pe lingă chestiunea dezarmării, pot să se ivească alte chestiuni, în privinţa cărora diferitele vederi poate că nu ar concorda iu destul şi cari, aduse in desbatere, ar putea provoca in sinul conferinţei ce este să se convoace o divergenţă de păreri, ale cărei urmări în tot cazul nu ne-ar lăsa fără îngrijire. «Aceste dificultăţi nu sunt însă, în ochii noştri, de neînvins. «15 d-stul să se escludă din programul conferinţei tot ce nu se leagă în mod neapărat cu opera de pace pe care o urmărim, sau ceea ce ar periclita succesul. E de ajuns ea, din chestiunile mult complicate, cari nu se impun ca necesitate momentană, să se degajeze ideia clară şi simplă, de care a fost îusulleţit puternicul Suveran, şi ln privinţa căreia o înţelegere între cabinete ar fi de sigur posibilă, de îndată ce ele şi-ar trage hotărirea din conştiinţa propriei lor răspunderi. E de ajuns un cuvînt în programul Înţelept alcătuit şi limpede circumscris, spre a ţine desbaterea pe terenul împăciuirii şi al prevenirii reciproce. «E, fireşte, sarcina ministerului imperial de externe să formuleze acest program. «Nutrim deja acum deplina încredere, că programul va fi aşa alcătuit, precum dorim noi, şi nu avem nevoie să-l aşteptăm spre a lua o ho-tărlre formală faţă cu propunerea ce vă stă dinainte. «Va rog deci să comunicaţi con'elul Muravieff, că guvernul regal primeşte invitarea guvernului imperial de a se împărtăşi la conferinţă şi că suntem gata să contribuim din toate puterile noastre la fericita terminare a întreprinderii». Nota aceasta, adresată ambasadorului italian la Petersburg, e semnală de ministrul de externe, amiralul Cauevar •, şi poartă data 15 (3) Septembrie. Liga păcii O depeşă din Turin a lui Nene freie Ptesse anunţa că hiurnul internaţional al păcii a ţiuul la 14 Septembrie o şedinţă. Adunarea a exprimat dorinţa ca toate guvernele să adere la propunerea de dezarmare a împăratului Neculal şi ca să se întrunească in curind o conferinţa internaţională. S’a propus instituirea unul tribunal arbitrai permanent. Forelgii TRIBUNA LITERARA In aşteptare i Iubita mea d’întîiu, plăpîndă Ca floarea sveltă din răzor, Era naivă, albă, blîndă, Născută numai pentru dor. Copil nevinovat, cuminte, Privea duios în ochit mei ; Sub alintările ci sfinte, Visam, cu ochit ’n ochit eî. Stăm nopţi întregi privind la lună, In braţe strîns înlănţuiţi; Plîngeam adesea împreună, Răpiţi, nebuni de fericiţi. Nu ne spuneam nimic şi par’că Atît de multe ne-am fi spus! Simţeam cum pieptul ni se’ncarcâ C’un foc divin, venit de sus. ... Dar prea era plăpîndâ floarea ; Amorul meu păgîn, aprins, Strîngînd’o, i-a luat candoarea Şi sub sărutu ml cald, s’a stins. II A doua mea iubită, 'naltă, Cu sinul tare, voluptos, Era departe de cealaltă Ca un pitic ling’un colos. Avea un trup aşa fierbinte Şi’n ochil-’i mari atîta foc, Că nu-î mal trebuia cuvinte: O ’nţelegeam ce vrea pe loc. Cînd îşi lipea de sînu-mî buza Din care scăpăra scînteî, Sugea din mine ca ventuza Şi ’ml încorda toţi nervii mei. Imt da sensaţiunî nebune... Uitam pe ce părnînt trăesc ; O auzeam, pierdut, cum spune In spasmul ultim : «Te iubesc !» Cînd însă sîngele din vine îşi da meschinul Iul obol, Spre ziuă, revenind in mine, Simţeam că sufletul mi-e gol. Ea nu ştia să’mî spună doruri Cu care spleenul să’ml mingii, Nici să’ml vorbească în simboluri Ca dînsa, draga mea d’întît. S’a dus.—Femee înţeleaptă, La cc-ar fi plîns durerea mea, Cînd sînt atîţia ce-o aşteaptă, Prea mulţumiţi.. cu ce-are ea. Eu am rămas din nou cu dorul Iubire! mele ne’mplinit; Tot nu mi-a dat să gust amorul Nectarul dulce, mult dorit. Dar am redevenit poetul Cu părul lung, sentimental, Ce’şl cîntă stelelor sonetul, înamorat d’un ideal. ...O, urcă cele patru caturi De-asupra căror stau azi eu, Şi vino : te aştept să’ml saturi Şi sufletul şi corpul meu. Radu D. Roaettl. 1896. www.dacoromanica.ro X a r HI MĂREAŢA MANIFESTAŢIE NAŢIONALA fia Icoana Sunt orele 7 seara. In cartierul de obi-ceifl atîl de liniştit al grădinel Icoana se observă o animaţie deosebită ; de prin toate stradele alluente grădine! sosesc grupuri de cetăţeni. Toţi intră In grădina care, de la distanţă, In liniştea majestoasă a serii de toamnă, ţi se pare atît de sombră. Nu trece o jumătate de oră şi aleele gră-dinel furnică de lume ; sutele de lampioane şi masalale răspîndesc raze de lumină printre arbori şi boschete, iar muzica dă viaţă acestei grădini părăsite. Sute de cetăţeni fruntaşi din culoarea de Galben se adună şi comentează Iu mod vifl ultimele evenimente şi criminala lovitură dată cestiunel naţionale de către primul-ministru al Romîniel. Fot-maren ni gtlevai-f-a cortegiului Se formează cortegiul. înainte mal mulţi cetăţeni cu masalale, apoi muzica urmată de vr’o 100 de persoane cu lampioanele aprinse, şi In fine, sutele de cetăţeni printre cari se observă d nil N. Filipescu, Suditu, Al. Dris-torian, Şoimescu, colonel Costescu, colonel Alexandrescu, Dimitriadi, mare proprietar, fraţii Dimitriadi, maior Sterian, maior Macri, Al. Filipescu, Mflialache Brătescu, mare proprietar, Rucăreanu, Pitacbe Dimitrifl, Gr. Şutzu, C. Dristorian, Altin, farmacist, Petre Dragomirescu, căpitan Buşea, Dim. Strat, Lipati, C. Oprescu, Al. Săulescu, C. Paciu-rea, fraţii ŞeineştI, căpitan Constantineseu, căpitan Tamara, căpitan Pastia, etc. La orele opt fără un sfert cortegiul porneşte străbătlnd strada Armaşu şi piaţeta din Calea Dorobanţilor ; se aliate puţin pe la casele d-lul Take Ionescu, şi lumea izbucneşte In strigăte entuziaste: — Trăiască Take Ionescu ! Ura ! — Trăiască partidul conservator! Ura! Cortegiul reintră In calea Dorobanţilor, dar abia înaintează clţl-va paşi, când, înaintea caselor sale, apare d. Mişu Kornea, ilustrul advocat. — Trăiască Mişu Kornea ! Ura ! Ura ! strigă lumea cu căldură, Şi d. Mişu Kornea se pierde printre fruntaşii manifestanţi. Oprit un moment, cortegiul se pune din nou In mişcare şi înaintează spre Episcopie. Muzica ciută mereu Deşteaptă-te Romîne şi Hora Unirei. Fa JEtH&coftie Grădina Episcopiei e populată deja la o-rele 7 seara. încă nu se semnalase apropierea cortegiului din culoarea de Galben, cortegiul Icoanei, cînd grădina se înţesase de o lume imensă. Erafl cetăţenii din culoarea de Albastru şi de Negru cu două muzici în frunte şi sute de lampioane şi facle. Trotuarele din faţa grădinel erau pline de lumea nerăbdătoare de a vedea formarea şi pornirea cortegiului. Prin mulţime am observat pe d-nil general Algiu, dr. Istrati, Petre Ionescu, P. Sfetescu, D. N. Dimitrescu, Eduard Beldi-man, Radu Dragomirescu, avocat. C. Mânu, Vasile Rusescu, Savu Grigorescu, Balotescu, Florea Ionescu, Stelian, Milone Lugomi-rescu, Barbu Păltineanu, Christu Negoe-scu, etc. Patru muzici intonează cu putere Deş-teaptă-te Romîne, părînd a rivaliza cu is-bucnirile zguduitoare ale mulţimel. Şi lumea înşirată pe trotuar se entusiasmase la frumosul tablofl ce se desfăşurase, şi toţi se grăbeai! să intre în cortegiul ce se formase. In cîte-va minute un cortegii! imposant se formează, care se pune în mişcare la o-rele 8 şi 10 minute. JRtecarea cortegiului O vedere superbă se desfăşoară înaintea puţinilor privitori rămaşi în urmă: Capul cortegiului ajungînd în dreptul stradelFon-tlneî, privitorii rămaşi în dreptul Palatului Regal afl văzut înaintea lor o dungă splendidă de lumină, care ondula încet şi majes-tos printre zidurile caselor; părea că un val imens de foc se scurge pe calea Victoriei. Pe ambele trotuare ale calei Victoriei staţiona o lume imensă, care aclama cu frenesie trecerea cortegiului. Toate ferestrele, toate balcoanele şi toate prăvăliile e-rafi pline mal ales de doamne şi de d-şoare. La ministerul de finance, cortegiul clr-meşte în calea Griviţel. Puţinii fericiţi cari afi avut buna idee de a trece prin strada Manea Brutaru, să vază trecerea cortegiului prin calea Griviţel, afl avut plăcerea sufletească de a privi un ta-blofl cum nu s’a mal văzut în Capitală. Auzeafl din depărtare acordurile dulci ale marşului nupţial din Aida, cîutat în acel moment de muzica care se afla în capul cortegiului; apoi apar faclele aprinse ; numărul lor se măreşte; în depărtare se zăresc lampioanele. Si, după cîte-va minute, calea Griviţel, de la şeoala de artilerie şi pînă în Calea Victoriei, îţi presinta un aspect feeric: casele păreau a pluti într’un ocean de lumină; par’că lumea întreagă se adunase ca să aducă uu sacrificiu bogat zeilor. In drumul cortegiului spre gară s’afl produs o sumă de incidente cari afl’înveselit lumea, incidente provenite din causa nevoii de a se întrerupe cu totul circulaţia timp de aproape o oră. Fa fiara fie Xortt încă înainte de a sosi cortegiul, toate saloanele, precum şi peronul Gării se populase de o lume imensă, care venise la Gară mal nainle de sosirea cortegiului; am putut remarca în treacăt pe d-nil general Algiu, M. Vlădescu, Procopescu advocat, Mişu Săulescu, Virgil Arion, colonel Isvoranu. doctor Severeanu, Scorţeanu, dr. Şaabner Tuduri, dr. Mendonidi, Henry Catargi, Radu Văcă-rescu, Virgil Popeseu, Al. Ciurcu, Arghiro-pol, Dim. Neuiţeseu, Em. Pantazi, Ganea profesor, Cihosky, Maxim advocat, Al. Bră-escu, Papadat, Garamfil din Galaţi, I. Stai-covicl, Filibiliu profesor, Gr. Manuo, Mache Solomouescu, d rul Beleiugăţeanu, Diaco-«eseu, etc. Abia le puteai mişca prin saloane şi pe peron. La orele 9 soseşte cortegiul. Atmosfera se umple de acordurile musicelor şi de zguduitoarele urale. Intriud în curtea gării, cortegiul se desfăşoară cu o frumuseţe uimitoare în două coloane imense: Prima coloană defilează prin dreapta şi a doua prin stingă curţii, ca apoi să se lntîlnească la poarta pe unde es pasagerii. Vasta curte înlr’un minut se umple de lume. Puţini aQ avut norocul să mal poată pătrunde pe peronul gării din causa mulţimel ce se adunase acolo de mal ’nainte. înainte de sosirea cortegiului se aflaţi pe peron d-nil maior Milicescu, comandantul sergenţilor de stradă, căpitan Brezoianu, comandantul jandarmilor pedeştri, inspectorii poliţieneşti, întreaga poliţie comunală în cap cu Zabaria şi Cantuniari. Toţi aceştia însă, îngroziţi de valurile imense ale mulţimel ce se scurgea încet în curtea Gărel, — într’un moment afl dispărut şi s’afl făcut nevăzuţi în tot timpul măreţei manifestaţii naţionale. Sosirea trenului Din cauza mulţimel enorme, care acoperise literalmente nu numai peronul, ci şi toate şinele, trenul accelerat de Iaşi, care plecase Ia 9.15, trebuia să stea în afară de peron şi pasagerii afl trebuit să susţină o luptă zdravănă pînă să ajungă la tren. La 9.15 se dă semnalul sosirel trenului de Sinaia. Lumea dă năvală înainte, căci fie-care ţinea la mîndria de a vedea şi de a felicita între cel d’intîifi pe d. Take Ionescu. Funcţionarii gării strigai! în zadar : — Domnilor, păziţi-vă, că vă calcă trenul! — Pentru Dumnezeii, domnilor, daţi-vă la o parte! Toate implorările disperate ale funcţionarilor gării afl răsunat în deşert. Atunci şeful gării opreşte maşina trenului în dreptul biuroulul săfl. Minune mare că nu s’a produs nici un accident nenorocit. Abia se opreşte trenul, urale nesfîrşite zgudue atmosfera îmbîcsită a peronului gării. — Trăiască Take Ionescu! — Trăiască partidul conservator ! — Ura! Ura ! Ura! — Jos trădătorii ! Şi aceste strigăte se repetă cu aceeaşi putere şi în curtea gării. D. Take Ionescu se dă jos din tren, strînge mîna d-lor Filipescu, general Algiu, Mişu Kornea, etc. O îmbulzeală îngrozitoare se produce. Timp de vr’o zece minute d. Take Ionescu nu s’a putut mişca din loc. Pornirea Miile de cetăţeni adunate pe piaţa gărel de Nord aşteptai! cu o nerăbdare febrilă sosirea d-lul Take Ionescu. Din inii şi din mii de piepturi răsuna într’una : «Trăiască Take Ionescu», «Trăiască partidul Conservator». Entusiasmul era la culme. Nici o dată nu s’a văzut un aşa mare număr de cetăţeni de elită, adunat la un loc şi toţi pînă la unul, adînc pătrunşi de sentimentul care îl adunase acolo. Pe faţa fie-căruiase vedea acea exprimare de nerăbdare nervoasă pentru a putea izbucni, pentru a putea da drumul întregel sale fiinţe, de a-şl arăta Înaltul sentiment de patriotism, de dragoste şi de încredere. In atmosfera întreagă circula un curent de emoţiune sinceră care te făcea să tresari, care te mişca. In acest timp marele număr al cetăţenilor cari erafl pe peronul gărel întru Intim-pinarea fruntaşului nostru începe să pornească. Este un curent nesfîrşit care cu greii îşi face loc pe peronul eşirel şi în piaţa gărel. Timp de o jumătate de oră mulţimea trece în valuri nesfîrşite. Spectacolul este grandios. Cite-va incidente Din cauza enormei mulţimi ce se îngrămădise la gara de Nord s’afl produs acolo mal multe incidente, dintre cari am putut observa: Pe băncile de pe peron se urcaseră mulţi ca să poată privi. O bancă, pe care se urcaseră şi mal multe doamne, s’a răsturnat. Din fericire nu avem de înregistrat urmări regretabile. La un moment dat mulţimea a devenit atît de deasă pe peron, în cît afl trebuit să intervină jandarmii pentru a se deschide drum. Cînd d. Take Ionescu a putut în fine să ’şl facă loc prin mulţimea enormă ce-1 a-clama de pe peron, mal multe persoane ca să poală asista şi la primirea ce era să se facă d-lul Take ionescu în curtea gărel, afl dat năvală în saloanele şi restaurantul gărel, prin ferestre. Unii afl căzut, dar nici aci nu avem de semnalat vre o nenorocire. Numai la eşirea gărel s’a produs uu incident care putea avea urmări mal grave. Un domn fu înghesuit de mulţime în uşile cu geamuri ale eşirel. Mal multe geamuri s’afl spart. Se spune că acel domn este u-şor rănit la mîna dreaptă şi a scăpat graţie bărbăteştel intervenţii a d-lul Al. Ciurcu, care l’a ajutat să iasă din dificila poziţiuue în care se găsea. S’afl produs şi alte incidente, cari, insă, nu afl avut nici o urmare. In ţiiafa gărel In sfîrşit, cu multă greutate, printre mii de capete, toate îndreptate, cu ochii aţintiţi spre uşea eşirel, apare d. Take Ionescu însoţit şi urmat de marele număr de amici cari 11 întîmpinaseră la descinderea din tren. A fost un moment care în adevăr a a-tins sublimul. Emoţiunea şi entusiasmul sunt la paroxism. Mal multe minute în şir ovaţiuuile nu contenesc. In sunetele muzicilor, în uralele nesftrşite ale miilor de cetăţeni şi în strigătele de: «Trăiască Take Ionescu», fruntaşul nostru, foarte emoţionat de aceste manifestaţiunl grandioase, ajunge pînă în margiuel peronului eşirel. Cu greu s’a putut linişti lumea. Entusiasmul era atît de mare în cit fie care cetăţean voia să arate atît cît simţea el pentru omul de bine, pentru apărătorul neamului rominesc. Şi cetăţenii Capitalei afl arătat cum ştifl să cumpănească şi să răsplătească pe iubitorii de ţară şi de nea in. Cînd, cu destulă greutate, s'a putut face linişte, amicul nostru, d. Dimitrie Neuiţeseu, în numele cetăţenilor a protestat în contra trădătorului Sturdza, care după ce timp de trei ani a umilit ţara, cum ea n’a fost umilită nici in timpurile cele mal rele, a calomniat acum expresia cea mal înaltă a energiei naţionale, pe d. Take Ionescu. D. Neniţescu încheie scurta, dar călduroasa d-sale cuvîu-tare cu cuvintele : Trăiască Take Ionescu ! Jos trădătorul I Urale nesfîrşite subliniază cuvintele d-lul Neniţescu şi miile de cetăţeni repetă Îndelung: Să trăiască Take Ionescu ! Jos trădătorul Sturdza ! La aceste cuvinte d. Take Ionescu răspunde : Cetăţeni! Vă mulţumesc din inimă că aţi venit să vedeţi că nici nu m’am o-morît, nici n’am fugit. Nu mi-am făcut de cit datoria de soldat al partidului conservator şi soldat al ţării. Acesta e singurul mefl merit. Din parte-mi, vă mulţumesc din inimă de expresiunea sentimentelor dv. şi vă doresc ca în tot-d’auna să vă faceţi datoria romîneşte. Urale nesfîrşite răsună în aer. Miile de cetăţeni fac ovaţiunl nesfîrşite d-lul Take Ionescu. Este un adevărat delir. Pălăriile, bastoanele şi batistele se agită în aer şi «Trăiască Take Ionescu!» răsună din toate piepturile. Plecarea Cu multă greutate s’a putut face drum unei trăsuri în care să ia loc fruntaşul nostru, căruia cetăţenii Capitalei i-afl arătat dragostea şi devotamentul lor nesfîrşit. In trăsură iafl loc d-nil Take Ionescu şi N. Filipescu. In acest timp cetăţenii cari înconjuraţi trăsura, deshamă cail.într’o clipă; el singuri voesc să ducă pe marele patriot. Trăsura porneşte ast-fel trasă de cetăţeni şi urmată de mulţimea care necontenit striga: «Trăiască Take Ionescu !». Iu frunte merg muzicele şi cetăţenii purtători de facle şi lampioane. Ast fel format, cortegiul acesta impunător ajunge cu foarte mare anevoinţă pînă în calea Griviţel, unde circulaţia devine imposibilă. Miile de cetăţeni eşiţl de pe peron, aşteptat! acolo trecerea cortegiului şi cu un nesaţifl de iubire, cu toţii voiafl să ocupe primele locuri lingă trăsura în care era d. Take Ionescu. De acum circulaţia este absolut imposibilă. D Take Ionescu şi cel cari îl însoţeaţi In trăsură, sunt nevoiţi să se scoboare din trăsura trasă de cetăţeni şi să ia loc în trăsura d-lul general Algiu. Cortegiul porneşte din noii şi străbate cu mare greutate calea Griviţel şi calea Victoriei, în uralele nesfîrşite ale miilor de cetăţeni cari precedat! şi urmai! trăsura. La orele 10 şi jumătate cortegiul a sosit în faţa Clubului conservator. Mulţimea cetăţenilor manifestanţi era aşa de mare, în cit cînd începutul cortegiului a sosit in faţa Clubului conservator, sfîrşi-tul era încă în faţa palatului regal. Fa duhul conservator Intrarea stradel Regală, porţiunea pieţei teatrului din faţa cofetăriei Fialkowsky, pînă jos la berăria Oswald, calea Victoriei pînă la Palatul regal sunt pline de lume. Muzicele intonează Deşteaptă-te Romîne, iar mulţimea strigă: — Trăiască Lascar Catargiu! — Trăiască Take Ionescu ! — Trăiască Nicu Filipescu! — Jos colectiviştii! — Jos trădătorul! Manifestaţia este grandioasă. Vastele saloane ale noului şi frumosului club conservator sunt pline de cetăţeni. D-nil Take Ionescu şi Nicu Filipescu, urinaţi de multe persoane de distincţie, urcă scările clubului. Mulţimea aclamă. D. Take Ionescu este vădit emoţionat de măreaţa manifestaţie ce i s'a făcut de cetăţenii Capitalei. D-sa, după ce schimbă cîle-va cuvinte cu unele persoane ce-1 înconjoară, apare pe balconul clubului. Pe stradă isbucnesc urale; apoi urmează o tăcere profundă. — «Vă mulţumesc, cetăţeni, spune cu o voce sonoră d. Take Ionescu, de grandioasa voastră manifestaţie. «Vă rog acum să vă împrăştiaţi în linişte şi împreună să strigăm: — «Trăiască d. Lascar Catargiu !» — Trăiască Take Ionescu, trăiască d. Catargiu ! este strigătul eşit din mii de piepturi, strigăt ce acoperă ultimele cuvinte ale oratorului. Apoi mulţimea aclamă pe d. Nicu Filipescu. 1). Filipescu spune : «Bărbăteasca voastră manifestare, cetăţeni, ne dă încrederea că şi la 1 Noembre vă veţi purta bărbăteşte. Purtaţi vă ast-fel şi la 2 Noembre, îiţl siguri că vom vorbi aşa cum vă place». — Trăiască Nicu Filipescu! iată strigătul ce străbate văzduhul. Muzicele ciută. Aclamârile durează încă cîte-va minute, după care mulţimea se împrăştie în cea mal perfectă ordine. * * * Ast fel a fost această manifestaţie. Toată lumea este de acord că în Capitală n’a fost vre-o dată o altă manifestaţie mal imposantă şi mal entusiastă. ţTIK* SffAKITtfTK * Afl fost numiţi: D. Gheorghe Ghenădescu, şef al poliţiei din Cîmpina. D. P. Bărbulescu, comandant al sergenţilor din R.-Vîlcea. D. P. Cernătescu, comisar în R-Vîlcea. D. Teodor Lepădatu, comisar la Galaţi. * Comuna rurulă Geamurile de sus, din judeţul Tulcea, a fost autorizată să contracteze un împrumut de 22.000 lei, sumă necesară pentru construirea unul local de şcoală In acea comună. * ErI. d. senator Bastache, noul prefect de Fllcifl, a depus jurămîntul la ministerul de interne. www.dacoromanica.ro INFORMAŢII Aflăm că AA. LL. II. Marii Dud Boris Vladimirovici şi Andrei Vladimirovici, vor sosi Vineri seara la Sinaia ca să a-siste la marile manevre de toamnă. Marii Duci sunt insoliţi de mareşalul conte de Stackelberg. Marele Duce Andrei e fiul cel mai mic, în etate de 17 ani, al Marelui Duce Vla-dimir Alexandrovici. Sir E. Asmead Bartlett, membru al par-amentulul englez, a sosit în Capitală, venind din Constantinopole. De aici, d-sa va lua drumul spre Berlin, unde se va opri cîte-va zile, iar apoi se va îndrepta spre Londra. In călătoria sa, Sir E. Asmead Bartlett e însoţit de fiul săfl. D. advocat Rubin Patiţia, membru în comitetul naţional din Sibiu, a dat în judecată pe ziarul Budapesti Naplo, care a-cum cît-va timp l-a înjurat în termenii cei mai ungureşti pentru motivul,—inexact de altfel,— că împreună cu părintele Lu-caciu ar fi urzit o revoluţie romînească. Procesul s’a înfăţişat Luni înaintea Curţii cu juraţi din Budapesta. D. Rubin Patiţia a fost asistat de d. advocat dr. Titu Babeş. Directorul ziarului Budapesti Naplo, anume Viszi (Finkels) Iuzsef, în loc să se disculpe, a început să atace pe d. Ru-rin Patiţia zicînd că e agitator daco-romîn şi cerînd ca el să fie deferit consiliului de disciplină al baroului spre a i-se ridica dreptul de a profesa advocatara. Şi Curtea cu juraţi, ascultînd exaltaţiu-nile şoviniste ale delicuentului, îl achită şi în acelaşi timp deferă pe d. Rubin Patiţia consiliului de disciplină al baroului. In analele judiciare moderne ale tuturor Statelor europene e unic acest caz. Calomniatorul să fie achitat şi calomniatul dat în judecată! D. profesor dr. Toma Ionescu, delegat de ministerul instrucţiunel publice, pentru a reprezintă guvernul nostru la Congresul de gynecologie şi pediatrie din Marsilia şi la Congresul de chirurgie din Paris, va pleca Sîmbătă la Marsilia, Paris şi Berlin. 0 interesantă expoziţie de tablouri s’a deschis, zilele acestea, în Amsterdam. Autorul tuturor tablourilor expuse e cunoscutul pictor Rembrandt, al cărui nume a devenit azi celebru. Printre tablourile expuse, se găseşte şi unul intitulat Esther şi care face parte din colecţiunea de tablouri a M. Sale Re gina. Cu începere de la 1 Septembrie, orî-cine va dori să se aboneze la ziarul „Epoca“ plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitala şi 2 lei ăO bani pentru judeţe, va primi franco, ca pre-miă, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba ilo-vac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în 8° de 26-4 pagini elegant tipărit, cum şi Tristia, cel din urmă articol al luî Alexandrii Iza-hovari. ECOURI — Societatea ştiiuţifică-literară Tinerimea Romînă îşi va deschide, Duminică 24 Septembrie, la orele 10 a. m., în localul săfl din Calea Victoriei 110, sesiunea celui de al XXII lea an societar. Cu această ocaziune, d. I. Gh. Neamţu îşi va desvolta conferinţa sa despre «Edu-caţiunea în pensionate.» „EPOCA” IN PROVINCIE (;ill TKA-MW-AEiGMCŞ Cred că faptele ce voit! arăta şi dovezile ce voii! produce în sarcina unul funcţionar de aci, vor deschide ochii tutulor şi mul ales al şefilor săi cari de altmintrelea ’l cunosc foarte bine, de oare-ce l’afl pedepsit odată, alungtndu 1 din servicii! ca netrebnic, şi ’J vor face să ridice cu grăbire această ruşine de pe capul bieţilor ţărani, căci in caşul contrari!!, cel ce sufăr astă-zl de a-pucăturile imorale ale unul stricat, sleind toată răbdarea, va veni o vreme cînd el singuri îşi vor face dreptate. Iată despre ce este vorba: In plasa Argeş se găseşte ca «pomojnic» un anume Dumitru Ionescu, lipsit de orl-ce cultură. Dar dacă Însuşirile unul bun funcţionar ’l lipsesc cu desăvîrşire, în schimb este plin de toate viţiile. Cînd se duce în plasă poţi zice fără păcat c’a pornii în inspecţia circiumelor. La primărie nu se duce, căci, fără dragul săfl tovarăş «ciocanul», nu se poate inspira, nici concepe profundele dis posiţil ce ia pentru fericirea administraţie) şi gloria celor ce l’afl pus în slujbă. La cjrciuină, între pahare, dă ordine şi pune resoiuţiun), degrudlnd demnitatea ce ocupă şi tratind pe ce) ce ai) dara veri cu el ca un surugiu. Dacă lucrurile s’ar mărgini numai la a-ceast# degradare a persoanei sale, poate că încă n'ar fi nimic, dar, stricatul acesta, Jn loc să împăcipeasc!) lumea, caută de o învrăjbeşte şi în loc să aplice legile eu sfinţenie, el le nesocoteşte, le calcă în picioare, după cum ’l vine mal bine. Ca cui-piea neruşinării, ţn dispreţul celor mai elementare noţiuni de bună cuviinţă, numitul pomojnic, după ce zilele trecute a băut ţeapăn cu primarul comunei Muşe- teşti, în circiuma lui Oprea Christescu, a trimes de a adus din sat pe fata Sultana lui Constantin Berevoescu, pe care nărăvitul a violat-o plătindu-i un leu. A doua zi chiar primarul-complice vă-ztnd că pomojnicul şi a plătit cu un leu prostia şi ca să nu rămîie păgubaş, căci dinsul plătise beţia, a chemat la primărie pe sus numita fată şi pe mama sa şi a forţat-o să-I dea lui francul luat de la pomojnic, altfel o bagă la arest şi o bate. Sărmana mamă, care nu ştia nimica din cele întîmplate cu flică-sa, a început a se văita şi abea a găsit un leu la un om din sat şi dîndu-l primarului şi-a scăpai fata de bătae, plecînd de la primărie, plin-gînd, ţipind şi blestemind pe pomojnic şi pe primar. Această batjocură, acest atentat bestial la bunele moravuri şi la pudoare, e uu fapt cu atît mal reprobabil şi mal scîrbos că cel ce l’a săvîrşit în chiar ziua mare, e un om însurat avînd şi copil. Dar perve-sitatea acestui slujbaş nu se opreşte aci. După ce şl-a rîs de fata Sultana, cu concursul primarului, s’a dus la femeea unui alt cîrciumar, anume Ioan Ionescu, către care s’a lăudat că a avut-o şi el pe ibovnica bărbatului său, aceasta cu diavolescul cuget de a băga intrigii în familie şi a sparge casa omului. Tot acest pomojnic, servindu-se de nevasta strejarulul primăriei Gh. Pisică, a făcut să i se aducă, tot la circiuma lui Oprea Christescu, mai multe neveste, pe cari după ce le-a batjocorit, le-a spus să nu scoată vorbă căci el e *8ub-prefoct> şi 'e poate face mult rău. Toate acestea şi o mulţime de altele de felul acesta, cari ar putea să umple mal multe numere de jurnale, s’afl petrecut în chiar localul primăriei, în de faţă a o mulţime de părinţi de familie. Iată, d-le director, pe ce mîinl afl încăput comunele rurale ! Ne lăudăm că ţara a făcut progrese u-riaşe şi iată cine administrează în fericita Belgie a Orientului. Faptele arătate aci le pot dovedi cu zeci de martori, numai să bine-voiască cel în drept a orlndui o cercetare locală. Tare însă mă tem că dînşil nu vor consimţi a strica legenda mîrşeviilor. Muşamaua, tradiţionala, faimoasa muşama, pe care o aştern Colectiviştii peste tot felul de abusurl va aconeri şi de astă-dată faptele mîrşave ale imoralului pomojnic. Tu cetăţean din Curtea-de-Argeş Boalele nervoase Neurastenia, pe care afl studiat o aşa de bine Charcot, Huchand, Bouverat şi Levil-lain, nu e, cum s’a pretins, o boală de in-venţiune modernă. Etiologia este astă-zl perfect determinată, Boala de slăbire generală ar fi definiţiuuea cea mal scurtă şi poate cea mal clară, dacă n’ar avea defectul de a fi prea vagă în concesiunea el. In vremurile noastre, ea s’a răspîndit în ţările civilizate unde lupta pentru existenţă impune funcţiunilor sistemului nervos o activitate intensă. E, într’un cuvînt, rezultatul unei eheltuell excesive de putere vitală. Ori şi care ar fi stigmatele, durere de cap, împuţinarea energiei, dispepsie prin atonia gastro-intestinale, insomnie mal mult safi mal puţin pensistentă, tratamentul cel mal raţional trebue să fie repararea forţelor. Medicina nu poate tot deauna suprima cauza ocazională a turburărilor nervoase. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, metoda e clar indicată. întrebuinţarea adevăratelor reconstituante se impune mal mult încă de cit exerciţiul regulat, aplicaţiunile înţelepte ale hidrote-rapiel, ale masagiulul şi ale electricităţel. De aceea atîţia medici preocupaţi de nutri-ţiune, prescrifl vinul de Vial şi-l recomandă cu o preferinţă aşa de vădită. Unii din cel cari afl contribuit mal mult a vulgariza noţiunile obicinuite ale terapeuticei, scria a-nul trecut: Slut tonici pe cari stomacurile slăbite nu le pot suporta. Vinul de Vial, a cărui asimilaţiune e perfectă, face în cazul acesta servicii eminente. Dr. H£iue. CHESTIUNEA ZILEI Afacerea Dreyfus MMestfiinuh-ile Iul Ktuterhasy Ex-maiorul Ksterhazy a destăinuit următoarele redactorului de la Observer : «Efl am scris borderoul la cererea colonelului Sandherr. Departamentul de infor-tnaţiunl poseda numai o dovadă morală despre vinovăţia lui Dreyfus. Statul-major german primea documente pe cari numai Dreyfus putea să le dpa. Lista acestor documente cari aii fost semnalate biroulu) nostru de jnformaţiunl, a format borderoul. Dreyfus fu pus de mal multe ori la încercare. I-s’a dictat un plan fantastic al concentrării trupelor la graniţa sudostică. Puţin după aceea, spionii noştril din Italia ne vestiră că statul major italian a pus in lucrare schimbările corespunzătoare lg fio-tarul dinspre Nizza. Dreyfus petrecea lungi congedil în Alsacia, fără ca să fie luat de scurt de către autorităţile germane, ceea ce era foarte suspect; dar dovezi materiale nu existai!. Sandherr hotărî să falşifice pentru a produce dovezi. Dlnsul era convins de vinpvâ-ţia Iul Dreyfus ; totuşi consiliul de războit) avea nevoe de existenţa documentelor. Datoria mpa tu departamentul de infor-maţiunljera să supraveghez pe ostaşaţil militaţi al triplei alianţe şi să călătprpsc )g străinătate. Cînd îmi' ordonă Sandherr să cppiez borderoul, am făcut-o fără cea mal mică mustrare de cuget. Natural, ştiam ce scop avea. Henry ştia despre borderofl. Deparţamenţeje fie informaţii ale ţuturuy ţărilor ar fi făcut tot aşa ; e imposibil a trage resultate practice lu alt mod. Cazul cu Ţaukcli în Berlin, e un exemplu. B neceşar a se fabrica dovezi materiale contra spionilor, căci alt-lel nici o* dată nu vor fi pedepsiţi. După ce am scris 8 P O C A borderoul, era necesar să i se dea o aparentă autentică. Schwarzkoppen tâgădueşte că l-ar fi văzut vre-odată. El a spus a-devărul. Borderoul fu dat de către agenţii noştri portarului de la ambasada germană, care este spionul nostru. Portarul Îl dădu altul agent, anume Genest. Acesta-1 aduse la biuroul nostru de informaţiunl, acolo fu Înregistrat şi numerotat ca uu document prins de la ambasada germană. Dreyfus o fost condamnat pe baza a-cestui document. Documentul arătat In mod privat oficeri-lor din consiliul de răsboiă, a fost produs cu uşile Închise de consiliul de răsboifl, In scop de a convinge pe judecători, In caz cînd aceştia ar fi ezitat. Era faimoasa scrisoare care cuprindea fraza: *Cette canaille de D.». Această scrisoare care In adevăr emana de la Schwartzkoppen, nu făcea aluzie la Dreyfus, şi statul-major ştia aceasta. Cu D. era menţionat antreprenorul de clădiri Dollfus, care cu citi va ani mal înainte a pus la dispositia ataşatului german planurile de fortificaţii de la Nizza. Esterhazy sftrşi făctnd reproşuri amare statului-major, care l-a lăsat să cadă, şi a-daugă că dama voalată era sofia lui du Paty de Clam, Kmterhaxg detsminte Se telegraflază din Londra, că Daily News publică o scrisoare a lui Esterhary către proprietarul lui Observer, în care cel dintîiu protestează împotriva publicării ori-căror destăinuiri, fără autorizaţia sa, şi desminte ori care destăinuiri de a-cest fel. Chestia JRiequart Silele afirmă că ar fi adevărat că în statul-major s’a făurit un al doilea «Petit bleu», pentru a urmări pe Picquart ca falşificator. Foaia adresează un apel la Curtea de casaţie ca ea să stabilească dacă nu există două «Fetits bleus» : uuul adevărat care va fi produs contra lui Picquart, şi unul falş pentru competenţii şi membrii consiliului de răsboiU». Petit Republique face următoarele comentarii : «După ce Picquart a prins bănuell prin «Petit bleu», că Esterhazy e trădătorul şi că exsistă o legătură între borderoil şi «Petit bleu», oficeril statului major deciseseră să-l piardă pe Picquart. Pe cînd era dînsul în Africa, unde se credea că’şl va pierde viata, se fabricară acte falşe contra lui Pi-quart. «Sub ochii bine-voitorl al generalilor Gonse şi Uoisdeffre, du Paty de Clam şi Henry produseră o sumă de piese doveditoare falşe. Cînd fură adunate, se iscară contraziceri între ele. Se caută un om care să examineze actul şi să pună armonia între documente falşe. Acest om fu găsit de către statul-major ; era d. Wattines, repre-sentant al procurorului Republice!, căruia i se incredinţă examinarea acestui oribil teanc de falşificate. Wattines e ginerile generalului Billot, a ministrului de răsboiiî d’atuucl. Acesta-I actul pe baza căruia se ridică azi acuzaţia contra lui Picquart, şi de care nu îndrăzniră să se servească nici Billot, nici Cavaignac. Numai un Zurlinden a putut fi capabil de această mişelie.» Petite Republique declară că poate dovedi cele înaintate, în caz cînd vor fi desminţite. Afirmă, că membrii cabinetului Meline ştiaă că dosarul Dreyfus cuprinde falşurl. Ram-baud, care era ministru de instrucţie In cabinetul Măline, a zis într’un toast la Reco-logne: «Cabinetul Brisson n’are drept să facă din afacerea Dreyfus o chestiune politică, prin care armata va fi distrusă. Ca toţi membrii din cabinetul Meline, cunoşteam şi ei! falşurile, despre cari era mal bine să nu se spună nimic.» Herixuirea După cum am spus, în ultimul moment Sarrien ezita să aducă dosarul înaintea Curţii de casaţie, fără sprijinul comisiunel. Sarrien voia să demisioneze. In acest caz, Bourgeois ar fi luat portofoliul justiţiei. Ultimele evenimente şi destăinuiri, precum şi declaratiele presei germane, că «Petit bleu» e falşificat, îl făcură să-şi schimbe atitudinea. Iii caz cînd guvernul francez nu va căuta să pună capăt acestei ere nenorocite, se poate ca descoperirea adevărului să vină din partea Germaniei. O întrunire patriotica Agenţia Havas anunţă, cu data 13 Sep tembre c.: Azi dup’ameaz a avut loc în Manege Gu-yanetla Avenuede la Graud Armee o întrunire convocată de comitetul patriotic. Întrunirea fu prezidată de Dcroulede. Pentru a evita neo rinduell, s’ail luat măsuri de siguranţă. Nu piaî persoanele cari posedaţi cartea lui De roul^de aveaţi intrare la întrunire. Meelin-gul se compunea din vre’o 1.500 de per soane, Intre cari eraţi Maurice Barres şi Marcel Habert. DerouMde ţinu o cuvîntare, decjarînd că ’şl ia răspunderea pppfru ţnţrunjre şi cpn seeinţele el. Un program al trecutului, îl dispensează de programul săjl din viitor Apoi, atacă pe Iţrisson cu violentă (Aplause, o voce : Jos jidanii 1) Trebue ca francezii : să hotărească nu după religia lor, ci după „simţimîntul lor. După această normă, există , DreyfusarzI şi Francezi. (Aplauze). Deroulede atacă pe Brisson pentru că nesocoteşte părere jurisconsulţilor, întoarce Franţei spatele şi yyeu să trădeze drapelul francez. Fără armată, nu există patrie. (Strigăte: 'Trăiască Franţa!) Numele Dreyfus, adaugă Derou-lede, Înseamnă vinderea patriei, dp-aceea ţoţl francezii răi sunt de p&rtpa lui. Atacă ,;u violenţi pe Clemenceau, Yaures şi Tra-rieux şi zice că, dacă ar isbucni o revolu ţie, eşafodul ar lucra în permanentă şi cpl d’intiiO care l’ar ufea ar fi CIpmencyaiF Ureyfus ppaie sa Iţe prj nţţ vinovat, dar franţa nu-1 vinovată şi tţebue apărată contra duşpianilor săi. In sfîrşit, Dcroulcde apelează la cetăţeni sd se adune şi şă ia mineze |iea patriotică. (Aplauze prelungite Strigăte: 'Trăiască armata ! Trăiască patria! Jos trădătorii 1) Adunarea s’a risipit fără nici un incident Chestia Gretană, Londra, 10 Septembrie. — Agenţia Reu-ter este autorizată să anunţe că Englitera, Francia, Rusia şi Italia s’aîî înţeles asupra comunicatului de făcut Porţii, în privinţa afacerilor cretane. Ambasadorii au primit instrucţiunile or definitive. îndată, se va remite Porţii o notă ce-rind in mod categoric retragerea trupelor sale. DIVKRSE DIN CAPITALA Bătut de moarte. — Ieri, pe la orele 5 după amiazl, o crînceiiă liătae a avut loc în strada Vulturului, între Grigore Ionescu, din a-cea stradă, şi Ghiţă Ionescu din str. Eliad, 6. Loviturile primite de Ghiţă Ionescu au fost aşa de puternice, în cît nenorocitul a succorn-bat după două ore de suferinţă. Arestat la poliţie, criminalul a mărturisit că o veche ceartă exista între el, şi că adeseori se ameninţau unul pe altul cu moartea. FnrtnrL— Ieri s’ati săvîrşit, în Capitală, următoarele furturi: Gheorghe Cerlafir, de fel din comuna Brezoaia, a furat de la Ştefan Socec, din str. Culmei 8, suma de 350 lei. — Ruxandra Marin Braitu, servitoare la d. Ştefan Ionescu, din str. Dogari 77, a şterpelit stăpînulul săO 22 lei şi o tinichea cu unt, cîn-tărind aproape 15 kilograme. — Al treilea furt e cel săvîrşit de Mihal C. Ionescu din str. Modestiei 34. Ionescu a furat, de la d-na Elisabeta Popescu, o hlrtie de bancă de 20 lei. DIN JARA Revizuirea procesului Dreyfus Paris, 16 Septembrie. — D. Manau, procuror-general, examinează dosarul Dreyfus. Se asigură că el nu va remite rechizitoriul său scris de cît pe la finele săptăminei. ile de azî (Serviciul *Agenţiei Romîne») O crimă s’a săvîrşit, zilele trecute, în comuna Setea, din jud. Vlaşca. Mihail Isaida lutndu-se la ceartă cu uncbiul săfi Ilie Isaida, acesta a fost omorlt de nepotul săO, cu un cuţit pe care i l’a împlîntat în inimă. In sat, dîndu-se veste de această crimă care a înmărmurit pe toţi sătenii, autorităţile aO prins imediat pe criminal şi l’au înaintat parchetului de Vlaşca. Din beţie. — Femeia Niţa G. Vlaicu. din comuna CacaleţI, Argeş, liind beată, s’a culcat peste copilaşul el în vîrstă de im an ; dimineaţa copilul a fost găsit fără de viaţă, din cauza asfixierel. O mediatoare.— O scrisoare din Salina ne aduce ştirea că, zilele trecute, mediatoarea Maria Akagerof a adus acolo, din Galaţi, pe o copilă, anume Maria M... Maria Abagerof luase în Galaţi pe această copilă, angajind-o ca profesoară de limba franceză la copiii săi, de oarece fata are 4 clase secundare. Ajungînd cu fata la Sulina, Maria Abagerof o sili să se prostitueze. Denunţindu-se faptul sub-prefeclulul plăşel Su-liua, acesta făcu o cercetare şi descoperi că fata fusese adusă cu un act de naştere falş al unei Elena Maxim din Galaţi. Ancheta urmează. înecaţi. — Zamfir Ene si Ioniţă Stan, din comuna Tunari, Ilfov, dueîndu-se să se scalde în apa girleî Tunari, aO căzut într’uu ocliiO, unde s’aO şi înecat. Cadavrele lor aii fost găsite a doua zi de nişte ţărani cari treceaO la munca cîmpulul. Ars& de vie. — In comuna M&cin, judeţul Tulcea, a ars de vie fetiţa Oprina Ion, care umblînd pe lîngă sobă, i-atl luat hainele foc. Cum părinţii el lipseaţi de acasă, mica copilă a ars de vie, ne avind nici un ajutor de scăpare. Cînd părinţii săi s’afi reîntors acasă aO găsit cadavrul carbonizat al nenorocitei fetiţe. In contra anarchiştilor Roma, 1(> Septembrie.—Rafie anunţă că toată cabinetele europene, afară de acela din Paris, de la care nu s’a primit încă răspuns, aderează la proiectul guvernului italian, în vederea unei conferinţe internaţionale, în contra anarchiştilor. Se aşteaptă răspunsul FranHei pentru a fixa programul conferinţei. ----------———-»■«——.------------------ Moartea Reginei Danemarcei Copenhaga, 17 Septembrie.-— Reglua Danemarcei a murit azi, la lirele 5 şi juiu. dimlueaţa. Regina Luisa a Danemarcei este fiica Iul Wilhelm din casa Hessa-Cassel. Mama el a a fost Luisa Cliarlota, princesa de Danemarca. S’a născut, la Copenhaga, In" anul 1817, Septembrie In 7. Prinţesa Luisa, Wiihelmina, Friderica, Carolina, Augustina Iulia s’a căsătorit, la 2G Maifl 1842, cu prinţul Cristian de Slesvig-Holstein Sonderburg-GIucksburg, care se urcă pe trouul Danemarcei, sub numele de Cristian IA, lu Noembre 1863. Regele şi Regina Danemarcei afl mal mulţi copil şi anume: 1) Prinţul Cristian-Prederic, moşteuito-rul tronului, căsătorit cu princesa Luisa a Suediei şi Norvegiei. Din această căsătorie supt : Prinţul Frederic- Car dl, căsătorit cu prinţesa Maud a Marel Britanii şi Irţap-qel. Prinţesa ZţWtsa-Larolina căsătorită cu prinţul Frederic de Scliaumburg-Lippe. Prinţul Harald. Prinţesa Ingebory, căsătorită cu prinţul Carol al Suediei şi Norvegiei. Prinţesa Thyra. Prinţul Gustai;. Prinţesa Prinţeşâ Alexandra, căsătorită cu prinţul de Galles, moştenitorul Tronului Auglţel, 3) Prinţul George, devenit rege al Greciei. 4) Prinţesa Dagmw, ţâre sub numele de Maria-Feodorotvha s’a căsătorit cu Alexandru *111, ţar al Rusiei. 5) Prinţesa Thyra, căsători,tă cu pnnţuţ Ernest-Albert al Anglie), dţţţp de ' Cuw,-berland. 6) Prinţul Valdemor, căsătorit cu Maria pyinţesa de Oyleans, fiica ducelui de Qiar. tres. Din Causa num^roaSielor legături ce Suveranii Danemarcei aă, prin alianţă, cu mal tnqte casele domnitoare din Europa, regina Luisa, a cărei viată s’a stins azi dimineaţă, era uuuiită şi soacra Europei. Paris, 16 Septembrie. — D. Delcasse va oferi un dejun ambasadorilor Spaniei şi Statelor-Unite, precum şi comisarilor a-cestor două puteri. Prima şedinţă a comisiunel de pace s’a fixat pe Slmbătă. Ialta, 16 Septembrie.—Un foc a izbucnit In bucătăria ofiţerilor de la villa imperială diu Livadia. Ţarul şi Ţarina s’ail dus la locul incendiului şi aâ stat acolo ptnă s’a stins focul. Copenhaga, 16 Septembrie.— La 10 ore şi jum. seara, Regina era foarte slabă. La 11 ore, toată familia regală era strînsă în jurul patului Augustei bolnave. ULTIME iNFORMATIUNI Culisele Politice D. P. S. Aurelian se întoarce mîine la amiazl în Capitală. Astă seară se vor întoarce şi d-nii E. Stătescu, Porumbaru şi Ştefan Şendrea. Ast fel, toate căpeteniile opoziţiei liberale se vor afla Sîmbătă in Capitală, cînd dra-peliştii şi fieviştii se vor întruni la o consfătuire în casele d-lul V. Lascar. ♦ * * Odată cu întoarcerea Regelui, situaţia guvernului, atit de critică de cite-va săp-tămini, va intra într’o faşă acută. Ea va trebui să se limpezească înainte de plecarea Regelui la marile manevre. * * * Astă-zl situaţia este următoarea : Drapelişlii refuză categoric să se împace, dacă nu li se vor da trei ministere, între cari ministerul de instrucţie şi cel de externe. Ovreii din Iaşi aii înfiinţat în localitate un gimnasiD ovreesc pentru numeroşii elevi ovrei cari, din causa mare! afluenţe, nu puteau să fie primiţi în şcolile secundare ale Statului. Anul acesta va funcţiona numai clasa I gimnasială. Stăruinţele de salvare a spionului Suntem în măsură de a anunţa că cei din Budapesta fac toate stăruinţele posibile pe lîngă Mttropolitul Mironca, fie 1. P. S. Sa, fie Mitropolia, să atenueze, prin vr’o declaraţie, situaţia pro-tegiatului lui Ieszenszky. Dimitrie Sturdza a scris la Budapesta spunînd că n’a înţeles ca, dind chitanţele, să fie dat de git şi înfierat acum la bătrîneţe cu pecetea trădării. Ieszenszky a făcut tot posibilul ca să salveze pe spionul său. A recurs la naivităţi uimitoare. Ba putem afirma că a smuls de la Mitropolia din Sibiu originalul resoriptului, sperînd că odată actul reintrat în posesiunea preşedinţiei consiliului de unde a emanat, va putea tăgădui, împreună cu protegialul său, existenţa lui. Noi ştiam aceasta, şi înainte de a publica destăinuirile părintelui Voina, în numărul nostru de la 5 Septembrie, am anunţat următoarele : «Suntem in măsură de-a afirma că Ieszenszky a făcut diferite demersuri spre a scăpa pe Sturdza de acusarea de a fi cc municat acte guvernului unguresc. «Credeam însă, că d. Ieszenszky e mai abil. al societăţel austro ungare «Adria», cu diferite Încărcături din Triest, Ancona şi Cor-poli. «Prinţul Ignatief» sub pavilion rus, soit ieri dimineaţă, a plecat după amiază cu remorcă spre Brăila. Apele Dunărei aU scăzut din nofi cu mal bine de un metru. înregistrăm svonul că guvernul ar fi decis expulsarea d-lul Max Kaufman, secretarul de redacţie al ziarului Evenimentul din Iaşi. ----------mm--------- ULTIMA OM Prinderea autorului furtului de la Constanţa Autorul furtului de la poşta din Constanţa, Gheorghiţă Constantin, a fost în sfîrşit prins, erî, în o mahala din Tulcea. La el s’au găsit numai 200,000 lei din cei 460.000 cîţi a furat. In momentul cînd primim această ştire, se face numărătoarea banilor. Serviciul «Agenţiei Romîne» Viena, 17 Septembrie.—MM. LL. Regele şi Regina Romîniei au sosit azi dimineaţă şi după o oprire de 15 minute au)plecat apoi în Romînia. La gară nu s’a făcut nici o recepţiune._____ DIMITRIE ENESCU Restaurant şi Grădină cu BUCĂTĂRIE ALEASA flueui-eali, JStraiIn NAiifu tnn.ittn Liceul „KAPRI“ sub direcţiunea d-lul l)i . G. COMAN No. 37, Str. Ştirbei-Vodă, No. 37 Cursuri primare. Liceu clasic şi real complect. PreparaţiunI pentru şcoala militară, şcoala comerciala şi şcoala de poduri şi şosele. Liceul este autorizat de onor. minister al In-strucţiuuel publice a elibera certificate equiva-lente cu cele eliberate de şcoalele publice ale Statului. Se primesc elevi interni, semi-in Ierni şi externi. Asemenea se primesc elevi interni cari vor să urmeze Ia unul din liceele Statului. Acest institut de instrucţiune şi educaţiune este situat in centrul oraşului, într’unul din cartierele cele mal sănătoase şi elegante ale Capitalei, în apropiere de liceele Sf. Sava şi Lazăr in dosul grădinel Cismigiu. Direcţia are deosebită atenţie pentru îngrijirea elevilor şi alegerea corpului didactic numai dintre profesorii cel mal distinşi. Resultatele esamenelor ultimilor ani şi rapoartele delegaţiunilor Ministeriale vorbesc în destul pentru reputaţia acestui institut. Localul este unul din cele mal spaţioase, clădit anume pentru liceu avind clase şi dormitoare spaţioase şi igienice din toate punctele de vedere. Limbile moderne se predai! de la clasa I primară, iar pentru practica limbelor franceze şi germane s'aO adus pedagogi din Franţa şi Germania Intr’adins. Pentru elevii, ce vor să se pregătească pentru şcoala militară s’a înfiinţat curs deosebit sub conducerea a doi domni Căpitani. Asemenea s’a dat o estindere mal mare şi cursului de limba greacă modernă punîndu-se sub conducerea d-lul Demosthânes Roussos, doctor în litere şi fii oscile de la Universitatea din Lipsea, Musica instrumentală va fi obligatorie rămînînd ca elevii să’şi aleagă instrumentul ce dajoresc a învăţa. îngrijirile deosebite, mineare substanţială si la discreţie. O deosebită atenţie se va da gimnasticei şî musieel vocale. ‘ Sit. 31 Director ; »r. Gr. COMAN Director de studii; M Miireşinnu „CULTURALUL11 Institut cn internat pentru Edncaţinnea şi Instrucţiunea Domnişoarelor Bucureşti, Str. Dionisie, 60 Autorizat de Minister sub No. 1G.517 din 24 Martie 1898 Fondat în 1842 de d na Julia Manalotti Reorganisat anul acesta sub direcţiunea D-nel Xoe tiabrielencu Cursuri primara şj liceale după programele statui»**. Cursuri speciale. Limbi streine. Arte de agrementi EJteve interne, semi-interne şi externe, înscrieri de la 20 August ;* începerea cursurilor la 3 Septembrie. Prospecte după cerere. DiKTI artificiali cel mal frumoşi şi solizi se fac la d. NICOLAE AR1ESCU, dentist parisiau. Strada Academiei, 37 şi Calea Victoriei, 74. II Efeote •d 3 £> o Q Scad. cupo&n. împrumut. de Stat Bomine Rentă 81 • 4 92 • 1 4 93 • 4 94 • 4 89 4 96-98 »'/. 6% 5% W/c *% *% Apr.*Oo. Ian.-Iul. Ian.-Iul. Apr.-Oe. Iau.-Iul. MaI,-N-e Impr. de oraşe Obl. 0. B. 88 4 4 «90 4 4 - 9ft 5»/o a»/, 4 ‘V>/< Ian.-Iul. Mal-N-e. Mal-N-e. Impr. de societăţi Scris. f. rar. 4 4 4 i! 4 4 u. B, 4 4 U. I, Obl. s. bazalt Wo »°/o 5»/o 6»/o 6% Ian.-Iul. Ian.-Iul. Un.-Iul. ian.-Iul. lan.-Iul. Acţiuni Div. anulu treo. Valdrea nom. B. N.a R. . B. Agricolă. S.Dao.-Rom. 8. Naţionala S. Patria • S. de bazalt Soo.Letea • 98.80 16 35 38 G 25 5 600 1. 500 1. v. 200 1. v. 2001. v. 1001. v. 260 1. v. 1001. v. VALORILE ROMÎNE - BURSA BUCUREŞTI - Mercurl, 16 Septembre 1898 Oferite Cerute încheiate cu b. CU cu b. 1 ou ou 1 UU gat. ter. natal ter. b-K-l term: i01'/4 100*/. 101 — 1007, — — — 101 — 1007, — — — IDO’/, — 99% — — — 911/, — 91 — — — »2'/l 92 - 100*/. 99*/4 wov, Wt - 100*/b 98 - - - 9»*/, 98»/, _ 927. — 92 — — — 96% — 96»/, — 98»/, — 92% — » «V. — — — 2132 2428 2428 306 365 _ 366 456 — 454 — 45 j — 516 — 514 •— — 125 120 — — 400 — 195 — — — - - — — — SCONTURI Şl AVANSURI ’/o Bftiiea Naţ. scont............................... • • • • * * avansuri pe deposite de efecte sad lingouri Banca Agricolft scont.................................. ■« ■< avansuri pe depozite de efecte • • • Casa de Depuneri şl OonsemnaţiunI pe depozite de efecte 0 6 8 6 6‘/i Schimb : Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70; Lira otomană 22.80; Florinul austriac de liîitie 2.10’/«; Rubla de lilrtie 2.70. Poşta Administraţiei It-nil depozitari de ziarei t, Ilaieu Panciu din Punciu‘ jS. €loldner din l*latra-JV7., Al, Hoinanescu din Paşcani, sunt rugaţi pentru utlima oară să ne trimită sumele ce ne tlaloresc. CROITORIA LUIS RANG Bucureşti. — Calea Victoriei, 52 A sosit ultimele noutăţi de Stofe Franceze si Englese pentru sezonul de Toamnă. Costume de vânătoare şi Livrele. SPECIALITATE IN ROBE pentru D-IMII MAGISTRAŢI " DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA i MjPtO si AO Mt i X M METRU PATBAT ptnă, la 50 BANI Pe Malul Mârei negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL In condlţluni de plată FOARTE AVAjVTAGIOASE adică în titnt* de 4 un» în ÎS rate trimet*! riale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit uu Spital Maritim (Sa-natorium). OrI-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul - D-nnl I. MOVILA $ Baearefti, Str. Mfoamttd, 97, Pour avoir ie îaVeritable Eau deVicby La vogue si justement m&ritee de l’eau de Vichy dans notre pays a suscite de nombreuses imitations qu’on cherche â lui substituer. Pour etre certain d’avoir de l’eau de Vichy natu-relle et authentique, il faut toujours lAclamer l’une des trois sources qui appartiennent â l’Etat francais: Vichy- ' CC lest ins, Vichy-HOpitat ou Vichy- * Grande-Grille. L’eau de ces sources ’i embouteillee, sous le contrele et la garanţie de TEtat francais, se conserve parLutement, sans perdre de ses qua-lites ">ar le transport. Exigez donc toujv s l’un des noms : Cdestins, Hâpitai ou Grande-Grille, imprimtis en lettres blanches sur fond noir, sur I’Stiquette et sur la capsule. OUGUES Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituantă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL De patru secole Isroru Saint-Zeger la I*ougue*ţ este cel mal.nnl-versa. apreciat de cAtre Doctori CARABANA CEA MAI BUN* DINTRE APEiiE PUOAxiVE —mu ■iiiit in www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Vinurile de Quinquină Vinurile de quinquină ce 9e găsesc adesea in comerţ se prepară cu scoarţe de quinquină a căror bogăţie în principii active este foarte variabilă ; apoi din cuusa modulul lor de pre-paraţiune, aceste vinuri nu conţin de cit urme de principii active. Din contră Quiniumul Labarraque este un medicament de o cotnpoziţiune determinată şi constantă, bogat în principii active, pe care doctorii şi bolnavii pot eompla. De o prepara-ţiune grea, el conţine toate principiile active ale quinquinel combinate cu vinurile de Spania •cele mal bune. întrebuinţarea Quiniumulul Labarraque in .z, şi conţine exact 40 kgr. de cok net. DIRECŢIUNEA. Tipografia HSLIADE execută tot felul de lucrări atingâtoare de acea stă artă, cu cea mai mare acur&teţă şi cu preţuri foarte moderate. pentru producerea şi distribuirea forţei motrice în orl-ce tabrid, Promptitudinea şi exactitatea eunt deviaa Tipografiei, KAISER «A €2 Fabrica de Maşini CA8SKL Magazinul: 4, Bulevardul Academiei, 4 SOCIETATEA DE Basalt Artificial Mal unit de */* de secol «aceea proclamă supeno' tatua sa Ln tratamentul de gutural, fritaţlunel peptulul, I «fluenţa, dureri reumatismale, scrtutiiurl, rial, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. CEH AMIC A de la GotrocenI Capital social 1.500.000 deplin vărsaţi Face tot felul de ornamentaţiune precum: BUSTE, STATUETE, VASE, MEDAUO JNE, SOBE DE PORCELAN Specialitate de Căi Funiculare Bepresentant pentru Romînia CAROL A. FRANCKE B1UR0TJ 1ECHN1G Bucureşti, Strada Academiei No. 47 Sit: SOCIETATEA FE ACŢIUNI PENTBO Construciii de Căi ferate Secundare şi Industriale E. WOLFF BUCUHEŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 8 Cel mal mare depozit de : TUB UF. I de FER, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE INJECTOABE perfecţionate pentru încălzitul cazonelor eu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile BUTOAIE DE FER penlru transportul petroleului 1*0 AI M*E, AttAMĂTUHE, IIA EI. TE TAHLK DE FER B IBRIC A de HEZEKVOABE şl de CAZANE MAŞINI DE ORI CE FEL. -om nr REPARAŢII DE MAŞINI. FABRICA LA FILARET Sit. 27 VMUl DE VtAL este un modificator nu temic al organismului ln caşurile de : •Militate generali, crescerei întârziată, c*«-valetcerţ» lungă, anemiă, perderea ape-■ fitului, a forjelor slăbiciune) nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior 1n-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Representant general 13. C O IJ R A. N Ţ Bucureşti, Striulu Academici No. îl Mare depou permanent la Bncnreştl şl tialaţl ateliere: in bucureşti Cumpărăm orl-ce cantitate de şine ţi vagonete naate, ca preţuri convenabile Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şl ln tote farmaciile Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3 C. * WWW tGirant: State Elefterescu,—(Telefon «Epoca»), FOIŢA ZIARULUI * EPOCA* COHTESi DiSCH CHIVA ŢIGANCA 9 — Nu te înţeleg, principe, zise Ronsard.. ŞtiO că de mult al gindurile aslca; odinioară credeai că logodnica d-lale le va întruni pe toate, ea ţi-era unica nădejde şi altele nu-ţl închipuiai. — Şi acum, adause prinţul, nici nu mal gîn-desc ast-fel. Aşa suntem făcuţi. Restul zilei trecu in pregătiri de călătorie. A doua zi, in faptul zilei, Principii porniră la drum, călări, după obiceiurile vremii, căci atunc. trăsurile eraii prea puţin râspîudite în ţara Ro-mînească. Suita se alcătuea din mal bine de o sulă de persoane! ■ piele roşie: la cingătoare ii atirna un junghi O bătut cu aur şi rubine. O parte din boerl purtad aceleaşi vesminte, alţii aveaO portul turcesc: meşl, ceacşirl, anteriu, fermenea şi giubea; la cap şi la brio, saluri bogate. Găteala femeilor nu era mal puţin bogată şi luxoasă ca a bărbaţilor. Printre frumoasele ro-miace se doosebea şi o străină mal mult prin frumuseţea sa, îmbrăcată după obiceiul francez, care atrase Îndată atenţia lui Mihail şi a lui Ludovic. Căulară să afle cum o chinină, .Bosetti ştia : — Se numeşte contesa Orlewsca, e poloneză, zise el. Avea la Iaşi cite-va rudenii pe cari venise să Ie vază. Se zice că e bună prietenă cu Regina Maria a Poloniei. — El, reluă Miclescu ridicindu-şt capul, dar de cînd se află ea aci? — Mal de o lună se ţine mereO de Doamna. — Aceasta cere mal multă băgare de seamă, de cil al putea crede la intiia aruncătură de ochi. Mi se pare cam ciudat ca o femee tînără să lase strălucita curte a Varşoviei, spre a se dar eQ mă prinz că vorbesc de politică, şi că aceasta frumoasă figură ascunde un spion foarte ager. — Cit despre Dimitrie, zise prinţul, nu răs-puuz de nimic, dar ea nu mi se pare de temut. — Ia seama, principe, adause Miclescu, fe-reşte-te de sirene. Privirile lui Mihail nu părăseaţi de loc pe contesă ; ea nu zăbovi să bage de seamă şi începu să se prepare de luptă cu cea mal iscusită cochetărie, spre a l cuceri. Lucrul nu fuse greii, căci după un sfert de oră, Mihail era lingă dînsa şi Dimitrie ii dete locul cu mulţumirea omului ale cărui planuri nu Sntîmpinâ nici o greutate! — Vezi că am dreptate, Grigore, zise Miclescu, de ce mă temeam n’o să scăpăm. La masă, contesa se aşeză lingă Mihail, vorbiră Împreună numai franţuzeşte, pe care nu o înţelegea nici unul diu cel cari-I înconjurai! de aproape. Mihail o ascultă mult, o privea şi mal mult, totuşi privirea lui nu înfăţişa altă dorinţă de cit de a plăcea, nici o pasiune nu se ci- înainlta planurilor noastre, n'am vreme de dragoste acum, zise prinţul. — Ori înă înşeli, ori contesa nu vrea să crează aceasla. — Contesa ? o desraetică, nimic mal mult. — Numai să nu fie alt-ceva, adause marchizul. Miclescu poate că va fi spus adevărul. Lui nu i se pare aşa de frumoasă cum e Chiva ! — Chiva! Şi, prinţul nu mal zise nici un cuvînt, îşi rezemă doar capul de miinl şi cugetă adine. A doua zi la Doamna, contesa Orlewska se arătă şi mal ademenitoare. Prinţul reîncepu să se ingrijască mal mult de ea, toată curtea vorbea numai de el. Se bucura de isbîndă fără nici o grijă de a şi-o ascunde ; ltnceda privire, visarea prefăcută safi adevărată la care se dedea, spuseră lui Mihail ceea ce simţise pentru dinsul. Această descoperire aduse în el o schimbare Impotrivitoare aşteptării Edwigel. Principele era din aceia pe care împotrivirea îl întărită şi care resping ceea-ce li se dă de-a gata. Cu cit contesa se lăsa mal mult, cu atit el se lăcea mal rece faţă de dinsa. Poloneza băgă de CAPITOLUL IX lieîntoarcerea la t'amtet ln cursul celor cincl-spre-zecezilecîl stâlu Mihail în Iaşi, Contesa işl continuă stratagemei* sale fără ca protivnicul el să fie supus. El nu se mal Îndoia că dinsa fusese însărcinată cu o misiune secretă, şi luă drept viclenie ceea ce se lua drept glumă, dar ca-e putea să devie şi o pasiune. Iubirea femeii acesteia, văzindu-se despre-ţuită, se prefăcu într'o adevărată furie. Edwign ajunse pină acolo că mărturisi lui Mihail ceea ce el îl inspirase, perJu toată ruşinea şi, in a-devăr, cu un bărbat de un caracter mal nestatornic, ea şi ar fi ajuns la ţintă Principele insă rîdea înaintea pritenilor săi. — Principe, zicea Ronsard, te arăţi foarle cnragios ; în locul d-tale n’aşl putea să mă Împotrivesc astfel. — Şi d-ta al da prilej de ris verişorului Dimitrie, zise Mihail, prinzindu-te în iţele sale, te-al supune unor intrigi urzite spre a-ţl încurca întreprinderile, al introduce un spion in