SERIA II—ANTJL 1Y, No. 868—261. NUMĂRUL 10 BANI
Ediţia a treia
abonamentele:
In ţarâ, pe an .... SO lei ,, streină,ta,te • “.TT 40 „
MANUSCRISELE NU SE tNAPOIAZÂ
J*JEDACŢMA
Mo. 9 - STRADA CLOBMŢin - No. 3
PO
NUMĂRUL lOBANt
a NUNcmnwLE
Pagina 111-a, linia 30 bani
” 1V“^ » 18 » INSERţlUNl {I RECLAME, linia corp 8, 2 Iei
A BMUNISTBATIA
No* 3 — STRADA CLEMENŢE?	8.
MANIFESTAŢIA DE AZI
Astă-xl s'a împărţit prin tCapitală apelul pe care îl reproducem aci :
Cetăţeni,
Dimii r ie Stnrdza capul guvernului liberal, care pentru a pune mina pe putere a ameninţat Tro-nnl ţi Ţara cu compllcaţfun! externe,
care a Împins pe fraţii noştri de sfnge la o lupta lu care apoi el era sa se dea de partea celor In potriva căror 11 asmuţea,
a ajuns acum delatorul Ţării sale.
Acţlunel revoluţionare de acum trei ani, a succedat politica de represiune din l&untrul Ţării şi de desbinare a ltoraf nilor de peste hotare.
Provocaţiunile nesocotite au fost urmate de scuze şl umilinţe.
In cele din urmă, omul care a tăgăduit că va Îndeplini, la putere, programnl Romtnllor din Ungaria, a distrus munca de 30 de ani a fraţilor noştri cari pe cale legală luptau pentru Îmbunătăţirea soartei lor, a tăiat sub-venţiunile ce din vechime se de-deau şcoalelor de peste munţi şl, tn acelaşi timp, prin o coincidenţă plină de Învăţăminte, a dat gu-vernnlnl unguresc acte cu cari să isbească in aşezămlntele de cultură romtnească de peste hotare.
Căzut la rolul de spion, el a căutat un moment să scape de urgia ţării prlu tăgada faptei sale prin protecţiunea celor ce*l întrebuinţau.
Azi, fapta lui fiind dovedită, el cată scăparea în o politică de vlolcuţă ţi de provocaţluni.
1>. Take lonescu, iiind-că i-a cerut desluţiri despre fapta lui care a fost afirmată în scris de mitropolitul romîn din Sibiu ţi de preţedintele eforiei ţcolare diu Braţov, faptă proclamată în eonsistoriile romi-neţti din Ungaria, ţtiută de toţi Bomînii din Transilvania, trîmbiţată de toată presa de peste munţi,—e ponegrit în modul cel mai mizerabil de organul oficial al guvernului ţi ameninţat chiar cu primejduirea vi-eţel.
Jn loe ea Sturdza să plece de la guvern ţi să fugă din Ţară, el a cutezat, prin ziarul său, să spue eă cel ce ra[îiifrînt, d. Take lonescu, a trecut peste hotare.
Vouă vă cerem ea să protestaţi, în contra acestei inter vertiri tle roluri.
Ilustrul nostru concetăţean d. Take lonescu, trebuind să sosească de la Sinaia, Miercuri laOoreslra, sunteţi rugaţi,«lrept mărturie tle dragoste pentru dîn-snl, a'l întîmpina la gară.
Jlomînî,
Atît în numele demnită-ţeî Patriei cît ţi a lealităţii ce trebue spre folosul Ţării, să predomnească în politica noastră externă, vă invităm să faceţi Miercuri o măreaţă ţi pacinică manifestaţi u ne naţională.
SĂ IflSA L/ToBUMUL MARE
Să luăm pe spion în mod sistema-matic—ca la judecătorul de instrucţie — pentru a dovedi culpa şi infamia Iul.
La 15 Maiti, trecut, cu ocazia inter-pelărel d-lul Brabeţeanu in Senat, ignobilul se rostea ast fel—cu privire la actul al douilea citit de d. Take Io-nescu cu clte-va zile înainte in Cameră :
«Intre acele două acte e unul care poate <săfte autentic. El poartă cel puţin caracterul oflcialităţei; cel-l’alt însă, acela e «de sigur cel mai sfruntat falşi ficat ce s’a <produs vre-odată*. (Aplause).
<Pentru ori ce om de bună credinţă, nu *încape cea mai mică îndoială că actul <al douilea, cel mai lung, e un falşi ficat.*
<Fie că a fost indus în eroare d. Ione-<scu, fie că nu, aceasta nu e treaba mea <să cercetez. E insă cert că, dacă nu *l’a fabricat d. T. lonescu, putea d-sa la <cea d’intâiu citire să'şl zică singur că are <un act falş dinaintea sa*.
Cîte-va rîndurl mal jos, zieea :
<	Acest al douilea act, pe care’l declar <falş, d. Take lonescu Va produs cu em-<fasă*.
In fine, furios şi vinăt, stîrşea cu următoarea apostrofă:
<	Aceste lucruri sunt probe evidente că <acest act este un operat falş.
<Sînt dar în drept a zice d-lul T. Io-<nescu: — Vino să ne dovedeşti autenti-«citatea actului ! Adu-ne sau originalul, <sau o copie adeverită de o autoritate, sau «fotografia rescriptuluî original! Pînă a-<tunci însă, nu la carantină se pune ac-*tul, ci falş rămîne şi neexislînd vre <odată.»
Va să zică, trădătorul declara actul de fabricat, «de sfruntat falşiticat», de «fără nici o existenţă» şi soma pe d. Take lonescu să dovedească prin ori ce mijloc că actul are fiinţă.
Mal categoric nu se poate.
Voinţa Naţională s’a iegat imediat de această temă a ignob’lulul el stă-pîn şi curs de cinci luni acest lucru a susţinut, cerîndu’I d-lul Take lonescu să dovedească că actul are fiinţă.
Reminea d-lul Take lonescu să facă această dovadă, nu pentru oamenii serioşi, ci pentru vinovaţii cari, din acuzaţi, se făcuseră cu neruşinare acuzatori.
EI bine, a fâcut’o şi a făcut'o cu prisosinţă.
Părintele Voina a publicat o scrisoare prin care relatează cum şi prin cine a primii de la mitropolitul Miron acel al doilea rescript, odată cu res'criptul d-lul WJassics. Şi ca dovadă că nu minte, protopopul de la Braşov a publicat chiar şi o scrisoare de dojană din partea mitropolitului în care acesta, plîngin-du-se de divulgarea celor două acte, confirmă existenţa lor, confirmă autenticitatea celui al doilea, afirmînd că l’a primit de la cabinetul presidentelul de consiliu.
Discuţia era sfirşită. Proba făcută. Aşa a înţeles chiar Voinţa Naţională, cînd, faţă cu evidenţa dovezilor, de formă a cerut ca ultimul element de convingere să se dea fotografia actului original, sau chiar a copiei.
Urma dar că toate afirmările spionului în Senat, rămineafi pure calomnii; se dovedea că trădătorul negînd autenticitatea actului, făcea ceea ce fac toţi criminalii prinşi şi dovediţi, şi cărora nu le rămîne alt mijloc de apărare de cît tăgăduirea evidenţei, denegarea actelor cari SI sdrobesc.
Spionul, în declaraţiile făcute Ia Senat, întrebat de un senator de ce nu intervine la guvernul unguresc şi să’l întrebe dacă actul este adevărat saii nu, cu mare preeauţiune răspunsese următoarele :
<Nu e de datoria mea să mă duc să in-*treb pe un guvern străin, dacă un act, <despre care am convingerea că e falş, are *consi8tenţă saii nu. Să nu se interverteas-«că rolurile. Acela care produce un aot, a-
•cela are să dovedească autenticitatea Iul».
Acest răspuns meşteşugit dovedea vinovăţia individului.
Căci, dacă actul ar fi fost falş, guvernul maghiar s’ar fi grăbit ca să ’I asigure imediat, în mod confidenţial, de a-cest lucru.
Sturdza avea ştiiuţă că actul există, şi că guvernul lui Bănffy nu va putea să tăgâJuească de frica iul popa Voina şi a mitropolitului Miron. De aceea spionul a preferat ca să ceară de la d. Take lonescu, dovada, sperînd că poate nu o va putea face in publicitate.
Cum se vede, atitudinea ignobilului de la început este suspectă.
Sturdza, demascat, a trebuit să facă un apel disperat la guvernul unguresc ca să’l scape, sad cel puţin să ’l vină cît de puţin în ajuLor.
Bănffy a făcut-o pentru spionul său, dar a fâcut’o aşa cum o putea face, legat fiind de publicaţia scrisorilor părintelui Voina şi a mitropolitului Miron, scrisori cari atestad că la Mitropolia de la SibiQ s’a primit rescriptul cu pricina, sosit din oanoelaria preşedintelui consiliului de miniştri.
Ce nu mal putea aşa dar să tăgăduiască guvernul maghiar, vorbind, în urma destăinuirilor părintelui Voina ?
Guvernul maghiar nu putea tăgădui autenticitatea şi existenţa actului. Mitropolitul Miron şi protopopul Voina l’ar fi desrainţit exibind actul.
Guvernul maghiar nu putea să nege că actul nu a plecat din cancelaria primului-ministru.— In acest caz, mitropolitul Miron şi părintele Voina ar fi arătat că formele exterioare ale actului poartă dovada că actul emană in adevăr de acolo.
Guvernul maghiar nu putea să nege că actul nu a fost trimis Mitropoliei din Sibiii, lucrul fiind afirmat în publicitate de părintele Voina.
Ce putea guvernul maghiar — in a-fară de aceste esenţiale restricţii — să facă pentru Sturdza ?
Cum putea, Sntr’un comunicat, Bănffy să atenueze culpabilitatea lui Sturdza şi sâ-I uşureze întru cît-va posiţia ? Iată ce putea Bănffy să facă :
Să declare că actul deşi plecat din cancelaria sa, lotuşi el a fost conceput şi expediat mitropolitului Miron, fără ştirea sa.
Să mal declare că, de şi actul conceput şi expediat din cancelaria sa proprie, totuşi persoana care l’a scris şi l-a trimes, nu face parte absolut din cancelaria presidiului ministerial.
Mal putea declara Bănffy un lucru :
Că actul trimes mitropolitului romin, nu era un act oficial, ci o simplă scrisoare oficioasă, pentru cunoştinţa personală a sa.
Atîta şi nimic mal mult nu putea face — aşa cum discuţia era legată şi probele date pe faţă — Bănffy pentru Sturdza.
EI bine, acest lucru l’a făcut. Atît şi nimic mal mult. Bănffy s’a degajat personal, afirmînd in interesul cauzei, că el nu a avut ştiinţă cînd actul s’a trimes, leszenszky a fost autorul rescriptuluî, a fost desavuat, făcîndu-1 să treacă, el,funcţionarul autentic, el, şeful de biurod al naţionalităţilor, drept un fel de om secret, drept un fel de agent al siguranţei publice, ataşat Ia cabinetul primulul-mi-nistru! leszenszky, In interesul cauzei, este aruncat peste bord!
Manopera este vădită. Iar desminţi* rea, pe lingă că nu atinge nici unul din elementele stabilite contra lui Sturdza, mal are nenorocirea de a i se vedea de departe aţele albe cu cari a fost ticluită.
O reproducem din nou, ca şă o aibă cititorii inaintea ochilor. Dăm traducerea după aceea a Gazdei Transilvaniei:
< Scrisoarea despre care e vorba a re-•dadat-o pentru informarea personală a «lut Miron Romanul, o persoană, care nu <8e (ine strict de gremiul presidiului mi-•nisterial, şi aceasta din propria ei iniţiativă, ca scrisoare privată, fără de nici <o însărcinare oficială».
Iată toată chestia.
Acum, întrebăm ce fel de oameni tra-bue să fie cel de la Voinţa, ca, faţă cu adevărul lucrurilor, aşa cum este stabi lit, să aibă neruşinarea să susţină că comunicatul unguresc dovedeşte falşul, că el stabileşte nevinovăţia lui Sturdza şi ne îngenuche pe noi ?
Asemenea oameni nu pot fi de cît nişte mizerabili, vrednici de a ţinea un ciomag în mînă în Ioc de condeid, ciomag, cu care să iasă ziua mare în calea trecătorilor, la drumul mare.
O convorbire asupra situaţiei
întrevederea dintre d-nfl St&tescn «I Anrelian
Zvonurile despre tratativele de împăcare dintre guvern şi drapeliştl, circulînd din nou de vr’o două zile, un redactor al nostru s’a adresat unui membru marcant al grupării drapeliste, spre a controla ştirile ce se răspîndesc.
Am obţimU următoarele lămuriri, pe cari le reproducem cît se poate de exact :
<E perfect de adevărat că Sîmbătă, in-nainte de amiazi, d-nii Stătescu şi Aure-lian s’au întreţinut mai multă vreme a-supra situaţiei şi au căzut în acord asupra necesităţii supreme de a salva partidul liberal din starea tristă în care a căzut, din cauza exclusivismului guvernului şi din cauza prostiilor pe cari le-a îngrămădit Dim. Sturdza. Şi odată acordul stabilit, atît d. Stătescu, cît şi d. Aurelian, ar fi dispuşi să facă toate sacrificiile posibile ca să ferească partidul de un dezastru moral.
Dar realizarea acestei idei, realisare care se impune în mod imperios chiar a-cum, întîmpină dificultăţi enorme şi presupune sacrificii de cari nu cred să fie capabili cei de la guvern şi anevoie se vor putea admite de noi, drapeliştil».
Propunerea de reconciliare
<Şi iacă de ce :
<D. Stătescu, pornind de la acordul stabilit cu d. Aurelian, a propus ca să se facă pacea în partid şi pînă la 1 Odombre să sa facă şi remaniarea ministerială în sensul ca toate nuanţele să fie represin-tate în viitorul cabinet.
<D. Aurelian a admis propunerea, sub reserva aprobării ulterioare a amicilcr săi, cu observarea că rscotistituirea partidului şi a cabinetului nu se poate face sub auspiciile d-lui Sturdza, atît de grav compromis nu numai înaintea ţării, ci şi inaintea partidului: d. Sturdza trebue să se retragă de la putere.
<A mai observat d. Aurelian, că viito-torul cabinet ar trebui ast fel constituit ca guvernanţii de azi să nu mai aibă preponderanţă în partid şi în guvern».
Discnlparea Ini Stnrdxa
<D. Stătescu admite toate condiţiunile d-lui Aurelian, afară de una, anume excluderea d-lui Sturdza. In această privinţă, d. Stătescu a răspuns:
«— Nu pot admite ca Sturdza să fie silit de noi ase retrage acum sub acusa-ţia de trădare de patrie. Din contră, tre-bue să-i înlesnim toate mijloacele ca să se disculpe, căci ori cum, el a fost şi este şeful partidului liberal. Eu cred că mijlocul de a-’l disculpa ar fi următorul : eu să ierni portofoliul externelor şi, în calitate de ministru de externe, să fac toate demersurile pentru limpezirea cestiuneî.»
*Această parte a propunerei d-lui Stătescu nu cred că e realizabilă ; cel puţin cea mai mare parte din drapelişti nu se vor învoi nici odată ca să se împace cu d. Sturdza. Cel mult dacă ar admite ca să facă şi el parte dintr’un minister pre-sidat fie de d. Stătescu, fie de d. Aurelian. Dar şi aceasta cu greă, căci nimeni dintre noi nu va lua solidaritate cu d. Sturdza in vederea foarte problematică a disculpării sale. Noi vrem intiiu disculparea lui şl-apol concentrare. Contrar, cerem sacrificarea actualului prim-minislru.»
Vom curăţi atmosfera
Mizerabilii de la putere continuă, cu în-căpăţlnarea disperatului, încercarea de a prosti lumea In chestia trădării.
Cu o neruşinare pe care nu o explică de cît conştiinţa că şunt iremediabil pierduţi, el susţin Înainte că d. Take lonescu a comis un falş.
Dovedirea prin scrisoarea părintelui Voina şi prin aceea a Mitropolitului Miron Romanul, că actul care dezvăluie trădarea să-vlrşită de Sturdza e autentic; cunoaşterea in deobşte, In Transilvania, a faptului: recunoaşterea chiar de către Unguri — apărătorii lui Sturdza! — a existenţei actului; — peste toate astea trec mizerabilii trădători, creztnd că opinia publică poate să-şi Închidă ochii, să-şi astupe urechile, să nu vadă şi săgiiu audă adevărul.
Ca şi cum afirmaţiunile lor nebuneşti ar fi dovedite, el atacă în chipul cel mal infam pe d. Take lonescu şi cer înlăturarea lui din viaţa politică.
El a ti neruşinarea să ceară partidului conservator «să cureţe atmosfera», amenin-ţînd că alt-fel «ţara» va întreprinde această operă de curăţire «pînă în carne vie».
Nemernicii aii trecut orl-ce margine. El pun la grea încercare răbdarea ţării.
Partidul conservator va curăţi neapărat atmosfera. Dar o va curăţi de duhoarea hoitului colectivist, care ameninţă să înăbuşe ţara şi neamul romtnesc întreg.
Am mal dovedit că putem sili pe colectivist! să se Închine adevărului şi dreptăţii.
Tot aşa făceafl, ca acum, tn chestiunea Mitropolitului Ghenadie. Şi i-am îngenuchiat. Şi i-am făcut să şl înghită toate infamiile, toate inişeliile.
it vom lngenuchia şi de astă-dată, căci adevărul şi dreptatea sunt de partea noastră.
N’aibă grijă colectiviştii: vom curăţi atmosfera infectată de dînşil!
TRIBUNA LITERARA
Impresii de la Congres
ii
Iată-ne ajunşi la lucia mare.
Trecuse ziua a doua a congresului, ocupată de jumătate cu chestia naţională, cu discursuri Înflăcărate, pline de tot patriotismul tinereţel. Tulcea rămăsese departe, cu veşnica el mtncare de peşte, cu sofra-geria sa fin-de-siecle, cu toate cîte le-ati povestit pe de-amănuntul gazetele. După frumoasa primire de Ia Sulina, şi după venirea nepoftită a ceţei, petrecusem noaptea plimbîndu-mă pe cheiul Dunărei, însoţit de amicii de la Tulcea.
In zorii zilei ceaţa se risipise: Medeea intră în largul mării.
Pe vapor viaţa se făcea din ce în ce mal veselă. Soarele răsărise în toată splendoarea acelnl neînchipuit peisagiti, marea era liniştită, cerul limpede. Printre studenţi se făcea mult haz de o înttmplare petrecută, noaptea trecută pe vapor, In portul Sulina. Un student se culcase, din imprudenţă, pe marginea vaporului şi, în somn, căzuse în apă. Marinarii l’ati scos repede, muiat ciuciulete, şi cu oare-care provizie de apă înghiţită fără voe.
Sus pe covertă, cercul nostru privea nesflrşitu! cîmp de ape, vorbind de viaţă, de moarte, de iubire, de tot ce putea să inspire acea nestatornică amantă a poeţilor, care se numeşte Mare.
Din cînd îu cînd cercul se desfăcea, se reducea la trei, sau la doul; tovarăşa noastră de la Iaşi nu lipsea însă nici odată. Atunci momentele se făcead şi mal nepreţuite.
Toţi poeţii cari au cîntat marea, toate i-nimile cari aii bătut de iubire, toţi clţl aii văzut şi au simţit momentele acelea, eraii rechemaţi de sentimentala memorie a tovarăşei mele de drum. Şi, de multe ori, aseultlndu-1 cuvintele delicioase şi privind albăstriinea imensului ondulător, uitam că împrejurul med sunt patru sute de inşi, că nu eram de cît un pirlit de gazetar, cu buzunarele goale, şi mi se părea că sînt un yancked, care călătoreşte pe iaciitul săd, alături de o iubită cu ochii albaştrii, singuri pe nesfirşitul deşert al apelor, către un ţărm unde-I aştepta o viaţă de iubire ideală.
Dar, fericirea trece repede; visul meu trecu şi mal grabnic. Portul Coustauţa se arăta la orizont ea o sfidare a visurilor mele; cele nouă ore de drum, im! păruseră nouă secunde.
Şi, cu toate că plecarea noastră din Constanţa era hotărîtâ chiar pentru seara aceea, dar a fost cu neputinţă, Ja o parte din cercul nostru, să se despartă atlt de repede de acel demon cu ochii albaştri, care ne robise atît de mult.
Ne deciserăm să plecăm a doua zi. Scara, după masă, ne eoborîrăm la ţărm, pe lîngă terasa Casinuluî.
Un vlnt tăricel Începuse să sufle; liniştea mărel dispăruse. La ţărm veneatt valuri repezi, învăluite într’uu giulgid de spumă, strălucitoare în razele de lună.
Stăm toţi, cu inima strînsă de o grijă neînţeleasă, nervoşi, cu gîndul perdut în gol. Doi dintre prietenii noştri se duseseră în oraş ; rămăsesem ed. domnişoara şi Nanu.
Poetul ne declamă mal multe poezii ale sale şi ale altora, despre mare. Dar dispoziţia sufletească era posomorită: n’aveani chef de vorbă. Nauu se aşeză pe o piatră tocmai liugă valuri, iar ed şi cu prietena din Iaşi, pe două pietre mal în urmă.
Tovarăşa mea, subt impresia acelei privelişti, so făcuse cu lotul nervoasă. Zbuciumul acela de valuri îl făcea răd, dar nu o lăsa să plece. De mal multe ori, ca într’un vis, privindu-mă cu nişte ochi de estatică, mă întreba nervoasă, cu glasul schimbat, neînţeles:
—	De ce geme aşa ? De ce suferă ?
—	Ştiii eiî, vr'o amintire... vr’o iubire din nod răscolită... Poeţii spun că marea iubeşte mal mult ca orî-ciue.
—	Să fie adevărat ? mă întrebă din nou tovarăşa mea, privindu-mă drept în ochi.
—	Cine ştie... Fecliner a dat şi naturii un suflet... Poate or li avîud şi poeţii intuiţia lor, dar ed nu ered într’însa.
Râmaserăm iar tăcuţi. Şi, cu toate vorbele ce le spusesem despre poeţi, nu ştiii cum se făcu, fără voia mea, că scosesem din buzunar un petec de litri ie şi, spre ruşinea poesieî, Începui să scrid... versuri, Dumnezeule, versuri !
Ascultă cum ciulind de ape Se tiugue ’n noapte cu jale,
Cum cearcă ’n zadar să-şi îngroape Suspinul durerilor sale!
Din zarea uitată de lună,
Pe aripi de valuri in spume,
Un glas de durere nebună Aleargă şi strigă un nume.
Te cheamă, le cheamă la dinşa,
Cu lacrimi te roagă fierbinte;...
E pacea de apururî într'însa,
E dragostea care uu minte...
Prietenii noştri veniră şi mă scăpară de pacoste, lăslndu-ml ghidul neîmplinit. Ne plimbarăm încă multă vreme, mered tăcuţi,
www.dacoromanica.ro
X
k ip o â â
devorlnd In taina inimel impresiile delicioase ale acestei privelişti. Numai luna făcea o notă discordantă In această armonie. Era o lună ciudată, neplăcută, «mediocră», nici nouă, nici plină; o jumătate de disc, nici clar nici nedesluşit, cura e mal răfi.
A doua zi, de dimineaţă, plnăseara o petrecurăm pe ţărmul mărel. Acum marea era liniştită, mal alhastră şi mal strălucitoare ca nici odată.
După amiază steleam pe terasa berăriei unde e şi teatru de varietăţi, şi cu inima sugrumată de regrete Începurăm să ne gin-dim la plecare. De pe terasă scriam clte-va rlndurl pe clte un petec de lilrtie şi le aruncam In mare. începutul 11 făcu gentila noastră tovarăşă. Eram foarte geloşi pe ea. Dintre toate biletele care le aruncasem numai pe al el, marea ’l dusese In largul săfl; slovele noastre le arunca la ţărm cu dispreţ.
Şi atunci, îmi trecu prin minte un tabloft fantastic. Pe ţărmul unei mări, doi tineri cari se iubesc, dar nu şi-aii spus-o nici o dată, Încredinţează mării taina sufletului lor. Şi, lntîmplarea face ca uitaţii aceia să se despartă şi nimeni, afară de mare, nu ştie ce iubire nebună a fost Intre el altă dată.
Seara plecarăm cu trenul, lăsind In urmă cea mal frumoasă parte din viaţa mea de plnă acum. In tren, la fereastra prin care pătrundea luna, dar o lună mal frumoasă, mal ademenitoare, am petrecut toată noaptea lntr’un colţ vislnd la mare, la lucia mare, pe care cine ştie clnd am s’o mal văd.
Şi, In tăcerea nopţii aceleia splendide, stlnd acolo in clar-obscurul din vagon, am avut un vis ciudat, un vis delicios, care a Încoronat toate clipele trăite plnă atunci.
Mi se părea că marea, milostivindu-se de attta iubire, luase forma unei femei cu ochii albaştri şi mă strlngea la sinul săfl, şi ’ml ţinea capul In braţele sale iubitoare.
Clnd trenul s’a oprit la Făurel, unde tre-buea să luăm altul peste clte-va ore, m’am scoborlt din vagon, buimăcit, neştiind atunci cum nu ştiii nici astăzi şi nu voia şti nici odată, dacă ceea-ce trăisem In ultimele ceasuri de drum, a fost un vis de fericire, sad o realitate.
La Buzăd m’am despărţit de tovarăşii mei, cu lacrimile In ochi, cu inima mută. Acolo, realitatea se arăta In toată goliciunea el. PorniiQ spre Bucureşti, cu sufletul sflşieat, cu privirea merefi Întoarsă spre locul unde fusesem atît de fericit. In urma mea, departe răminea lucia mare, cu toate farme-cile, cu toată albăstrimea el, cu toată inima mea...
O voia mal revedea vr’o dată, aşa cum am văzut-o atunci ? Mi se pare că nici o dată, de-apururl nici o dată...
Al. Antemlreanu
Mtlue vom avea, la Tt'ibuna literară* o poesle Innedită de Mtaău I>. Hosettt.
OFORMAŢn
Manifestaţia de azi
In vederea manifestaţiei de azi nn mare nnm&r de cetăţeni gl-au dat tntllnire, la orele 8 seara, tn grădina Episcopiei de nnde vor porni spre gara de Nord, spre a tnttmpina pe d. Take Ionescn.
D« II* Kornea, Ilustrul avocat, Împreună eu un mare număr de membri al baroului din Capitală, vor merge în corpore la gara de Nord pentru a felicita pe colegul lor d. Take Ionescu.
Aseară s’a ţinut un lung consiliu de miniştri sub preşedinţia protegiatului lui Ieseenszky.
După expedierea mai multor afaceri curente, s’a discutat situaţia politică a guvernului.
D. An. Stolojan, în cursul discuţiei, a invitat pe Slurdza să caute a se disculpa cit mai curtnd de acuzaţia de trădare, care apasă greu asupra întregului guvern, căci alt-fel nu se va putea face împăcarea cu drapeliştii.
Furios de observaţia d-lui Stolojan, protejatul lui Ieszenszky a izbucnit:
— N’am nevoe de sfaturile nimănui şi mai ales de ale d-tale! Ştiu eu ce fac.
Mal mulţi comercianţi din Constanţa, cari aveaţi mărfuri pe vaporul Meteor, Înecat astă-primâvară, aO intentat proces direcţiei serviciului maritim romln, ce-rlnd despăgubiri pentru mărfurile pierdute.
Procesul s’a judecat Slmbătă, la judecătoria de ocol din Constanţa.
Ţinind compt de o jurisprudenţă anterioară a tribunalului local, care într’un caz analog a statuat că armatorul nu este răspunzător de stricăciunile provenite din naufragifi, judecătorul a respins pretenţiunile reclamanţilor.
Trădătorul imploră
concursul drapeliştilor
Informaţiile pe cari le publicăm în reportajul nostru de pe pagina I, suntem în măsură de a le complecta prin următoarele :
D. Stătescu a comunicat d-lui Aurelian, că d. Sturdea l’a conjurat Vineri, să intre în cabinet şi să iea portofoliul externelor, spre a face toate demersurile diplomatice pentru a-l spăla de acusaţia de trădare naţională.
D. Stătescu i-a făgăduit concursul, cu condiţia dacă va avea şi concursul drapeliştilor şi al d-lui N. Fleva.
Se aşteaptă întoarcerea în Capitală a d-lui P. S. Aurelian, ca să se vază dacă drapeliştii vor fl dispuşi a da d-lui Eugen Stătescu concursul lor spre a încerca disculparea protegiatului Ieszenszhy.
*%
jSe vorbeşte că d. Slurdza a pus la dispoziţia d-lui Eugen Stătescu cinci portofolii ministeriale, reservînd pentru
dinsul financele, precum şi instrucţia fi lucrările publice ou atmalii lor titulari,
cu d-nii Haret fi Ionel Brătianu.
*
Drapeliştii cari se află în Capitală nu sunt de loe dispuşi să dea concursul lor d-lul Stătescu pentru spălarea lui Sturdza.
Unul dintr’inşii a spus că concursul drapeliştilor ar însemna solidarisarea lor cu Sturdza in cestiunea trădării. Şi consecinţa ar fi, că dacă d. Stătescu nu va isbuti, ceea-ce este sigur, să disculpe cu de8ăvîrşire pe trădător, atunci o-probriul public se va resfringe asupra întregului partid.
Părerea aproape a tutulor drapeliştilor e că nioi nu se poate vorbi de o reconcentrare a partidului sub auspiciile lui Sturdea, pină oînd acesta nu se va disculpa cu desăvîrşire.
D. Angliei Saligny, directorul general al C. F. R., studiază reducerea tarifului de călători pentru clasa II la distanţe mal mari de 50 kilometri.
Reducerea va intra In vigoare cu începere de la 1 Ianuarie viitor.
Din Constanţa se telegrafiează Lumel Noul, că ieri noapte la oficiul telegrafo-poştal din localitate un odăiaş de serviciu a spart o casă de fer cu lacăt, în care se aflau trei casete cu bani trimise sucursalei Băncei Naţionale locale.
Casetele conţineau 700.000 lei. Spărgătorul a luat o casetă din cele trei, în care se aflau 460.000 lei, a sfără-mat-o şi a scos banii cu cari a şi dispărut.
Acest furt colosal a produs o mare sen-soţie în oraş.
Cu toate urmăririle parchetului şi autorităţilor, îndrăzneţul spărgător n’a fost încă prins.
Badea Cîrţan, ciobanul voiajor din Făgăraş, care a cutreerat aproape Întreaga Europa, a fost arestat Slmbătă la Sinaia fără nici un motiv, de către poliţaiul Deme-trescu.
Nu s’a mulţumit numai cu atlt, dar poliţaiul a şterpelit cinci napoleoni de la bietul Cîrţan şi mal multe monede vechi străine.
Cîrţan protestînd, poliţaiul i-a mal dat In
[ilus o bătae zdravănă, gonindu-i de la po-iţie.
Biata victimă s’a dus să se pltngă unei persoane sus puse din Sinaia, care lulnd de scurt pe poliţaii!, l’a silit să dea înapoi napoleonii şterpeliţi.
Ieri Cîrţan a fost la Ploeştl şi a reclamat prefectului Emil Petrescu In contra poliţaiului Demetrescu.
Credem a şti că sacrificarea d-lul Gheorghian, prefect al judeţului Iaşi, s’a hotărît iu mod definitiv de batirul d-lul Gh. Mîrzescu.
Primul-ministru a făgăduit ca să numească pe d. Gheorghian ministru plenipotenţiar la Belgrad.
D-FuT Spiru Haret, ministru al cultelor şi instr. publice
Domnule Ministru,
Permiteţi unul învăţător să v’arate cit sînteţl de Înşelat de cîţl-va interesaţi a
Îiescui In apă turbure şi cari vă împing a ua măsuri în contra învăţătorilor, bănuiţi de răsvrătire politică.
Mal Intîl, a crede că învăţătorii pot porni o agitaţie politică, este o naivitate ; dar, iată In ce constă lucrul:
Este o manie a Învăţătorilor pentru reviste şi societăţi; şi asta-1 boală veche. El simt că le lipseşte ceva, — ba chiar prea multe — şi în căutarea leacului scot reviste.
Ast-fel a văzut lumina zilei şi revista : «Şcoala Viitoare».
Cum însă această revistă nu putea fi impusă cu ordine circulare (înregistrate de primire) de la autoritatea centrală, după cum s’a făcut cu «Albina», care este invenţia d-v. ; sad prin impunerea revizorilor, cum s’a făcut cu unele reviste pedagogice ; uicl prin zapcil, cum se procedează cu gazetele guvernamentale ; de aceea s’a decis a se face abouameute la conferinţe; iar pe de alta a se delega clţl-va învăţători din fie care judeţ pentru a discuta, la o viitoare întrunire, mijlocul de a fuziona toate revistele învăţă-toreştl, Intr’una singură mal bine îngrijită.
In cursul acestei lucrări, el aii fost înştiinţaţi de colegii lor din Argeş, cari cereai! să se înfiinţeze şi o societate.
Fală ce s’a petrecut şi ceea ce se petrece aproape regulat In fie care an clnd învăţătorii, fiind reuniţi toţi la un loc, vorbesc şi proiectează de toate, pentru a nu se mal ghidi, după ce s’afi despărţit.
Acesta 1, domnule ministru, tot misterid şi agitaţia cu care vă sperie cel interesaţi; şi acest mister îl puteaţi cunoaşte şi fără ajutorul lor, din revistele şi din gazetele în cari s’a publicat tot.
El, dar altul e farmecul unei informaţinnl prezentate Intr’un raport, de un agent oficial. Şi, fiind-că aceşti agenţi aii reuşit a vă determina să luaţi oare cari măsuri In contra învăţătorilor, nevoit sînt a mă ocupa de el, şi de interesul ce aii urmărit.
1 Primul care va semnalat zisa agitaţie, a fost revizorul de RomanaţI, celebrul Barbă roşie, care Împingea pe studenţi la manifestaţii de stradă. El a primit ca răsplată o suplinire şi direcţia la gimnaziul din Caracal. Cred că Înţelegeţi zelul săi!.
2. V’aii mal vorbit clţl-va interesaţi de clientela unor reviste pedagogice şi nepeda-gogice. Aceştia ruplnd bucăţi de fraze, din articolele învăţătorilor, vi le aii prezentat In aşa chip ca să pară manifestaţii socialiste sad apeluri la răsvrătire; deşi d-v. aţi primit revista de Ia apariţia el şi aţi putut judeca asupra conţinutului. — Ca să Înţelegeţi mal bine mijloacele de cari se servesc, vă comunic că unul din membrii comitetului de la «Albina» a spus tuturor : <să poftească la definitivat învăţătorii de la «Şcoala Viitoare». Vrea să zică, sigur fiind de numirea sa In comisia de examen,
el caută să profite peutru a menţine clientela «Albinei;» dar !l asigur că această revistă va dura atlt cit veţi sta d-v. ca ministru al instrucţiei.
3. V’a vorbit un politician dinlr’un oraş de provincie, care v’a spus că printre Învăţători se face propagandă politică. Domnule ministru, dacă v’aţl fi uitat mal de a-proape la cultura şi moralitatea omului care vă vorbea, precum şi la cel pe care ’l susţinea, aţi fi pus la îndoială cuvintele sale... D-v. l’aţl crezut; iar el şi ai săi s’atl lăudat cu promisiunile şi măsurile d-v. preventive. Va veni o zi clnd veţi vedea ridicatul măsurilor misterioase şi al circularilor secrete ce aţi dat şi al cărnl secret va fi numai atlt cit veţi sta d-v. la minister.
Iată, domnule ministru, şi acuzaţia şi pe acuzatori. Judecaţi.
Tennintnd, Îmi permit a vă spune că în loc de a vă frămlnta, sub impresia unor informaţii mincinoase, aţi fi putut chema şi cerceta singur pe cel Învinuiţi şi aţi fi văzut că sunt oameni mal sinceri şi mal cinstiţi de cit informatorii d-v. interesaţi.
Acum, fie după cum voiţi şi Ia vreme vă vom destăinui şi altele.
IJn învăţător
Locuitorii fruntaşi al Domeniului Coroanei Bicaz, din judeţul Neamţu, ai! înfiinţat o societate culturală căreia i-a dat numele de «Ion Kalinderu». Cu ocazia inaugurării societăţii, comitetul el a adresat următoarea telegramă d-lul I. Kalinderu:
«Societatea culturală căreia cu înaltă bunăvoinţă aţi bine-voit a-I coneeda numele, sărbătorind erl inaugurarea sa, cu profund respect vine a vă saluta, şi a vă ura mulţi şi fericiţi ani pentru ca, sub auspiciile Domniel-Voastre, să poată propâşi cu paşi repezi întru ajungerea scopului ce urmăreşte. Pătrunşi pînă In adîncul inimel de entuziazm şi recunoştinţă către Dom-nia-Voastră, unim glasul nostru cu al săteanului Romln, rugind Providenţa a vă hărăzi încă mulţi ani spre a realiza fapte măreţe ca cele din trecut şi prezent, cari vor râinîne neşterse în inimile tuturor Romînilor. Trăiască o. Ion Kalinderu, părintele neadormit al culturel naţionale.
(Urmează iscăliturile).
Direcţiunea şcoalel de Bele-Arte din Bucureşti ne Incunoştiinţează că lucrările concursului pentru marele premia de străinătate fiind terminate, sunt expuse publicului în localul şcoalel de la 18—25 Sept. a. c. între orele 10—12 a. m. şi 3—5 p. m.
Cu începere de la 1 Septembrie, orî-cine va dori să se aboneze la ziarul „Epoca“ plătind costul abonamentului ăe 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şi 2 lei SO bani pentru ju-dete, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba iiTo-rac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în S° de 204 pagini elegant tipărit, cum şi Tristia, cel din urmă articol al lui Alexandru La-liovari.
ECOURI
— Clinica II medicală.
1898, Iulie 2
Sub-semnatul experimentînd, In serviciul d-lul profesor dr. Kalinderu, apele minerale Pougues St. Liger şi Carabana, am constatat că Pougues St. Leger, In afecţiunile de stomac, dispepsie, gastralgie, etc. precum şi In unele bronchite cronice, am observat că această apă In primele cazuri ajută digestiunea, provoacă pofta de mîncare şi în acelaş timp este agreabilă la gust.
In a doua linie, adică în unele bronchite cronice, provoacă o expectoraţiune aproape imediată după ingerarea acestei ape.
Purgativul Carabana prezintă avantagiul de a fi luat in mică cantitate, de a nu produce colici, avlud efecte prompte. Se va observa ca această apă purgativă să se ia înaintea mesei safl înaintea cafelei cu lapte.
Certificăm acestea In urma experienţelor făcute în spitalul Brîncovenesc. p. Profesor
Şeful Clinicei Dr. Luca
„EPOCA" IN PROVINCIE
TMSCUCM
Conflictul dintre Pătirlftireaun şl d-rnl Mlm n
Spuneam în corespondenţa trecută că interesele oraşului şi judeţului nostru sunt cu totul periclitate din pricina sistemului mizerabil de administraţie pe care îl întrebuinţează banda colectiviştilor de sub conducerea satrapului Take Auastasiu. Ca nu cum-va să se găsească vr’un cetăţean care să ue Învinovăţească de exageraţie. vom dovedi spusele noastre prin fapte absolut autentice, de notorietate publică, pe care le vom pune tu vileag In toată goliciunea lor şi In mod cit se poate de obiectiv, ca să ne ni se aducă Învinuirea că campania noastră e dictată de ură politică.
Ţinem să facem următoarea declaraţie categorică, avînd Iu vedere stilul nostru violent, poate prea violent, pe care Îl Întrebuinţăm In combaterea gaştel care conduce interesele jude-ţulul nostru: Nu deosebirea de principii politice şi sociale ne face să uzăm In articolele noastre de calificativele cele mal energice şi tnal expresise clnd e vorba să arătăm şi să comentăm sistemul de administraţie al adversarilor noşţri politici; nu taptul că alegerile comunale se apropie, şi voim să le luăm puterea comunală din mină,—nu, ci, adevărul este că ma-trapazltcurile, mişeliile şi ilegalităţile pe care le făptuesc ciracii lui Take şi Sturdza în judeţul nostru, sunt prea revoltătoare,
prea odioase, ca să mal putem păstra tonul liniştit şi prea rece faţă de nişte indivizi cari n’ail în vedere declt propriele lor interese personale.
Acum să trecem Ia subiectul corespondenţei de astă-zl, relatînd faptele cit se poate de precis şi de clar, ca să se convingă toată lumea, chiar şi cetăţenii cel mal refractari, că incapabilul şi imbecilul Pătlrlăgeanu nu se pricepe declt la rele, la mişelil şi prostii,'can de cari mal gogonate!
Prin luna Iulie, a. c„ judeţul nostru era plin de boţi, mulţumită frumoasei administraţii a lui Pătărlăgeanu.
Din pricina aceasta, venerabilul, simpaticul şi popularul dr. din judeţul nostru, d. dr. veterinar Mincu, nu se poate duce In judeţ ca să facă cuvenitele inspecţiunl pe care i le cere legea.
La sflrşitul lunel, natural că d. dr. Mincu In raportul pe care trebuia să-l înainteze direcţiei serviciului sanitar, trebuia să specifice cauza pentru care nu s’a putut duce In inspecţie in judeţ. Şi, cum d-nu Mincu nu-1 capabil să mintă, se înţelege că nu putea spune, In raportul săfl către autoritatea superioară, de cit purul adevăr. Ce s’apucă Pătărlăgeanu să facă după ce ia cunoştinţă de raportul adevărat, absolut neatingător, Înaintat de d-1 Mincu superiorilor săi? In loc să caute să stîrpească cuiburile de hoţi, din judeţul nostru, printr’o vigilentă administraţie, cum ar fi făcut un prefect capabil şi energic, d-lul s’apucă să înegrească pe d-rul Mincu către direcţia serviciului sanitar, spunlnd lutr’un raport insipid — a la Pătărlăgeanu, — că din pricina negligen-ţel, nu a nesiguranţei vieţel, nu şi-a făcut d-nu Mincu cuvenitele inspecţiunl în judeţ. In urma acestei minciuni neruşinate, natural că d-nu Mincu trebuia să primească aspre observaţii din partea serviciului sanitar pentru negligenţă In servicii!, cum în adevăr le-a şi primit. D-rul, de sigur că nu se putea lăsa în balul acesta de discreditate faţă de sperioril săi, în care l’aducea Pătărlăgeanu prin faptele Iul mişeleştl,— şi raportează din noii direcţiei faptele întocmai aşa cum s’ai! petrecut. Ajung lucrurile prin August. Pătărlăgeanu, ca să-şi răzbune pe dr., începe, avînd în vedere autoritatea pe care i-o dă legea, să-I facă mizerii în felul acesta.
Pune pe subalternul săi! Voinov, direeto rul prefecturel, o secătură patentată, ale căruia antecedente lasă mult de dorit,—să facă un ordin prin care să-l trimeată pe dr. într’o comună de pe lîngă Muncel, fiind mal multe vite bolnave. înţelege fie-care că motivul era altul: vroea nedemnul prefect să-şi bată joc de un om ca dr. Mincu, care n’are nevoie de laudele noastre, fiind o personalitate de o valoare intelectuală, morală şi profesională, necontestată de nimeni, chiar şi de adversarii d sale.
La ce te poţi aştepta de la un imbecil ca Pătărlăgeanu, şi de la un slugoi scîrbos ca fostul ipistat din Tulcea Voinov ? D-rul, deşi ştiea pozitiv că nu o să fie nevoie numai de cît de d-sa, totuşi să transportă al faţa locului, convoacă comisia legală, compusă din d-sa, d. sub prefect şi. primarul respectiv, să se procede imediat la inspecţia vitelor presupuse bolnave. Neconsta-ttndu se nimic, se încheie cuvenitul proces-verbal semnat de cele 3 autorităţi competente.
Am uitat să vă spun că în vremea asta, insipidul Pătărlăgeanu a comunicat serviciului sanitar, că mor vitele în judeţ, din pricina neglijenţei d-rulul, după care direcţia face aspre observaţie, din noi!, d Iul Mincu şi-I ordonă, să se transporte imediat la destinaţie.
Rezultatul îl cunoaşteţi.
Treime să mal adăugăm aici, c’aşa de mizerabil s’a purtat greţosul nostru prefect faţă de eminentul d-r, Mincu, In cit a-cesta, fără să fi făcut cea mal ihică abatere de la serviciul săfl, se trezeşte, in ur ma rapoartelor lui Pătărlăgeanu către direcţia sanitară, cu un ordin, plin de observaţii nemeritate, prin care i se cere permutarea In altă parte.
îşi poate închipui orî-cine cît desgust a cuprins pe d-rul acesta model, cînd a văzut modul mizerabil în care să poartă o secătură ca Pătărlăgeanu, faţă de un om care toată vieaţa a muncit pentru binele public, şi a căutat şi caută, cu un devotament extraordinar şi o abnegaţie fără seamăn, să ridice serviciul veterinar la înălţimea progreselor realizate de veacul nostru.
lată un fapt singular, dar pe depliu de edificător, din care ori ce cetăţean se poate convinge, că am avut dreptate cînd am spus că interesele cele maî vitale al judeţului nostru sunt periclitate din pricina gaşcarilor şi nulităţilor cari se găsesc în capul administraţiei afacerilor publice.
fierţa

DIN CAPITALA
Spargerea din gara de Xord. — Roul frînarl, din serviciul direcţiunel cailor l'erule, aO fost arestaţi în urina denunţului mal multor comercianţi din piaţă, la cari frinaril în ceşti-une se presinlaseră pentru a vinde diferite stofe şi mătăsuri.
Avînd bănuell asupra provenienţei mărfurilor din cari frînaril arătat! probe, comercianţii aO anunţat poliţia. Frînaril aii deelarat că, nu a-veaO intenţiunea să vîndă mărfuri, dar că voind să cumpere din stofele ale căror probe le a-veaîl, întrebat! de preţul lor.
Acest răspuns n'a satisfăcut pe poliţişl şi el împingind cercetările mal depurte au descoperit In depositul de la mica vitesă, un vagon de mărfuri spart şi din conţinutul lui furate cantităţi mari de mărfuri,’ postavuri şi rnătă-sării.
Cercetările continuă.
Moarte miiIiUA. — Paslramagiul Grigore Isac, din strada Vulturului 89, întorcindu-se erl seară acasă, în dreptul porţel, i-a venit răă şi a căzut pe trotuar, In nesimţire.
Ridicat de vecinii cari l’att văzul căzind, Grigore Isac a fost transportat in casă, unde după clte-va minute şi-a dat sfirşitul.
Poliţia a fost avizată.
Cadavrul a fost transportat la institutul me-diro-legal, pentru a-I se face autopsia şi a se constata cauzele morţii.
Copil lepădat.— Aseară, pe Ia orele 8, s’a găsit în gangul caselor d-lul Pelrovicl Armia, din strada Domnel, un copil, de sex f'e-menin, de curtnd născut.
Comisarul secţiunel respective, după ce a trimes copilul în îngrijirea spitalului Materni-
tatea, a început Fcercetările pentru a deacoperi pe muma denaturată.
\ ", z'^lI^ARA
P&dnre In (lăoftrl.—Ni se comunică din Tulcea că un incendiu puternic a distrus, zilele trecute, 50 hectare din pădurea Statului Frecă-ţel, din acel judeţ.
Incendiul a fost localizat de locuitorii comunelor învecinate şi de gendarmil rurali.
Pagubele cauzate sunt evaluate la suma de 10.000 lei.
Ceartă cn omor.—Doul locuitori din comuna Osman, judeţul Brăila, numiţii Andrei
Bulgaru şi Dumitru Trifan, lulndu-se, zilele trecute, la ceartă pentru o porţiune de pămint, eel d’intiifl, tntr’un moment de furie, a tras un foc de puşcă asupra adversarului săd, ucigindu'i pe loc.
Criminalul a fost arestat şi înaintat parebe-tulul de Brăila.
Incendia.—Din Galaţi ni se anunţă că un incendii! a distrus alaltăerl noapte imobilele d-lor Şerban Marin şi C. Ionescu din acel oraş.
In afară de cele două imobile, flăcările aO consumat o mare parte din mărfurile chiriaşilor, prăvăliaşi în imobilele incendiate.
Pagubele cauzate se urcă la suma de 20.000 lei.
Nici unul din imobile nu eraQ asigurate.
ŞTIRI MÂBVNTE
*	Comuna rurală Adam, din judeţul Tu-tova, a fost autorizată să contracteze un împrumut de 19. 834 lei, pentru clădirea u-nul local de şcoală.
*	Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului judeţului Ialomiţa şi a-cel al comunei urbane Buzăfl, pe exerciţiul curent.
*	Azi s’a inaugurat frumosul şi vastul local în care este instalat vechiul institut Şcoala-Nouă de fete, de sub direcţia d-nel L. Gr. I.eli-litl. Construit în cartierul cel mal sănătos din Capitală, in strada Romulus colţ cu str. Vultur, noul local face onoare învâţâmintulul privat. Format din mal multe corpuri de clădiri, fiecare cu o proprie destinaţie, localul acesta se prezintă de sigur în condiţiunl bigienice mal bine de cît orl-care alt local de şcoală, privat sad public, din Capitală.
După săvîrşirea serviciului religios s’a servit o mică gustare numeroasei asistenţe.
D-na LehliO, directoarea acestui institut model, a fost felicitata pentru sacrificiile enorme ce face pentru a ridica institutul săii la rangul celor mal celebre şcoli private din străinătate.
CHESTIUNEA ZILEI
Drama de la «Lanterne»
O doamnă, elegant îmbrăcată, s’a dus Sîmbătă după amiazî în biurourile redac-ţiunel ziarului «Lanterne» şi ceru să vorbească d-lul Millerand, prim redactor al ziarului.
Se răspunse doamnei că d. Millerand nu vine la gazetă de cit între 5 şi fi seara. Doamna se urcă în trăsură şi plecă pentru a se întoarce după o oră. Ea plecă din noii şi veni la orele fi şi un sfert.
Dar d. Millerand nu sosise încă. Servitorul spuse doamnei:
—	Acum vă pot spune cu siguranţă că d. Millerand nu vine la redacţie de cit după prînz. Dacă voiţi să vorbiţi neapărat astăzi, veniţi diseară.
Doamna rămase pe gîndurl.
Atunci servitorul o întrebă dacă nu voeşte să vorbească altei persoane.
—	Vroiţi să vorbiţi cu secretarul de redacţie ?
—	Da, răspunse dînsa, introduceţi-mă. Şi scrise pe o bucată de liîrtie, — drept carte de vizită, — M me Bouillant».
Dînsa fu introdusă la d. Louis Olivier, secretar de redacţie al «Lanternei» care se sculă lu picioare ca să o primească.
îndată ce servitorul eşi din biuroO, doamna scoase un revolver din buzunar şi strigă : «Sunteţi toţi nişte mizerabili şi nişte laşi!» şi trase trei focuri asupra d-lul Olivier.
Primul glonte atinse puţin obrazul confratelui parisian şi se împllntă în zid ; al doilea glonţ îl răni uşor în partea stingă, iar al treilea l’a lovit în abdomen.
D. Olivier se cletină; apoi culeglndu-şl toate puterile, deschise uşa care dă în sala de redacţie, unde ţinîndu-şl pîntecele cu amtndouă mîinile, spuse cu o voce stinsă:
—Repede un doctor, un doctor!
D. Acker, şeful serviciului inlormaţiuni-lor, alergă să caute un medic. Un alt redactor transportă pe d. Olivier In altă cameră, unde aşezindu-1 pe un fotolii!, a observat cit de grav era rănit. El dădu alarma. Toată redacţia se adună tn jurul rănitului.
In acest timp, doamna, eşind din biuroiî, avînd încă revolverul în mină, şi toarte liniştită, declară:
—	Sunt d-na Paulmier, soţia deputatului din Calvados. Am fost grav insultată în a-cest ziar, acum m’am răzbunat. Mă puteţi aresta!
Spunînd acestea, doamna depuse arma pe o sobă, se aşeză pe un scaun şi aşteptă.
Servitorii puseră mîna pe revolver, care era descărcat, şi alergară să înştiinţeze poliţia. Doul sergenţi de oraş puseră mina pe d-na Paulmier şi, în trăsura cu care venise dînsa, o conduseră la comisariatul de poliţie.
Luinea se adunase enormă în faţa redac-ţiunel «Lanterne». Cu mare greutate d. Millerand şi un alt colaborator, cari tocmai soseaţi In acel moment, putură să străbată prin mulţime.
In acelaşi timp, doctorii Marş şi Ischman, afl fost introduşi lingă rănit. El constatară că un glonte ÎI străbătuse adînc abdomenul şi Îşi exprimară temerea ca nu cumva intestinele să nu fie atinse. El ordonară transportarea rănitului la spitalul Bichat.
Clnd d-na Paulmier fu adusă la secţie, eraQ ceasurile 7. Comisarul Ben6z6ck, 11 . luă interogatorul :
—	Mă numesc, răspunse dînsa, Valentine Bouillaut, soţia deputatului Paulmier. Lo-cuesc împreună cu bărbatul mefl, în ave-nue Niel 30.
Nu cunosc pe ziaristul pe care l’am lovit, nici nu ştii! cum îl cliianiă şi nici nu voesc să’l cunosc. Dacă nu este el culpabilul, tot este complicele acestuia.JAm fost defăimată de «Lanterne», trebuia să mă
www.dacoromanica.ro
I P O C A
II
BANCA AGRICOLA 13-15 Septembrie 1898
SUCURSALA BRAILA
Buletin de ştirile din striinState ţi preţurile curente în port
Londra
Hamburg
susţinut
calin
Sărbătoare
O rine Anvers ferm » Paria S. fr. 21.75 »	» Dec. » 21.85
»	»	fl. 176
» Amsterd. fl. 138 Secară Tandra susţin.
Porumb » inactiv Ovă» » neschim.
AMERICA (New-York)
Orîu Sept. Cenţi 75'/. Porumb « Dec.	»	697.
« MaiQ	»	69*/*
BRĂILA
Ortii scadent k. pe bt. 73—75 » mijlociu > ’	’
» fin »	»	»
Secară	*	*	*
Porumb	>	»	»
» roş »	»	>
Ort	» » »
Răpită colza 20/22 °/0 k. sălbatica H.L 6—7'"/*
> sălbatică bect. lei 6/7.
Ovăe °/o k. 8.50/8.70.
» alb 9.00/9.25
OBSERVATIUNI
La grîne piaţa fermă, cu bune dispoziţii, mal ales pentru marfa gata disponibilă şi tendinţa este bună, sănătoasă. Toate articolele celel’alte sunt bine susţinute şi cerute cu preţurile curente. Navlul şlepurilor şi al vapoarelor In urcare.
76-77
78-82
68—75
75-79
78-80
58-68
34s/«
35
Lei 88/«—9*/a » 974-10'/.
» 107,-12'/,-13
» 67,-77»
» 6 —6'/«
» 7'/«—7’/, *'/»—6'/,
răsbun. Aşi ti preferit să ucid pe d. Miile-rand, dar împrejurările m’afl Împiedicat.
Ea răspunse, la o Întrebare a comisarului, că a avut intenţiunea să ucidă pe acel asupra căruiaja tras.
D-na Paulmier explică apoi In mod sumar genesa crimei sale.
Clnd comisarul a informat pe culpabilă că acela pe care l’a rănit era nevinovat, că era un om cinstit, Însurat şi tată de familie, d-na Paulmier Îşi exprimă regretele sale, dar persistă în a susţine legitimitatea faptei sale.
Dlnsa mal adaugă, că mal Inaiute de a-1 săvlrşi a scris fiicei sale Yvonne şi s’a rugat foarte mult In biserica Madeleine.
D-na Paulmier a fost trimisă la «Depot» In acea seară cliiar. Pe la orele 10 din noapte, parchetul a Început constatările In redacţiunea ziarului «Lanterne».
Mea culpa
Autorul articolului insultător, iscălit«Mous-ton» este d. Henri Turot, care a publicat asupra acestei drame, In Lanterne, un articol în următorii termeni:
«Sunt în viaţă momente tragice şi nu urez celui mal mare duşman al meii grozavele suferinţe morale ce Îndur.
«Din greşala mea un prieten este la spital, grav rănit; putea fi omorlt şi puteafl încă să cadă şi alte victime sub loviturile d-nel Paulmier, exasperată.
«De sigur, nu am avut de loc intenţia să insult sad să compromit pe o femeie, şi este pentru întîia oară, clnd, într’o polemică arzătoare, in’am lăsat să fiii tlrit a scrie un articol care poate fi interpretat ast-fel.
«Pe onoarea mea afirm că socoteam să reamintesc numai nişte fapte de notorietate publică, credeam şi cred Încă; uişte scrisori att fost publicate, acum clte-va luni, cari erail tot aşa de clare ca şi ultimul meii articol.
«Vizam dar numai pe d. Paulmier: numai pe el voiam să-l ating, convins atunci de nedemnitatea sa.
«Dar, este inutil să atenuez faptele.
«A fost din partea mea o culpabilă uşurinţă, căci nu m’am glndit că d-na Paulmier va suferi în urma acelor atacuri ce le credeam crude numai pentru bărbaţi.
«Val! este"'adevărat că zece linii scrise Iii grabă pot aduce desnădejdea la unii, doliul la alţii?
«Şi este o femee care suferă! Da. Da, iată nenorocirea profesiunel noastre — toţi confraţii mei mă vor Înţelege — iată nenorocirea acestor munci de ultimă oră, a acestor articole grabnice, scrise In timpul clnd sunt şi glndite şi cari voesc ca scriitorul să atingă, fără să vrea, şi adesea fără să se gîndească, pe aceia cari, cum e femeia, trebuesc respectaţi de toţi.
NUVELA “
Curiozitate nesănătdsă
Respins de trei ori de consiliul de revizie, hotărlt că Clodomir Cornuche nu era bun de cit pentru meseria de soţ. Aceasta o Înţelese foarte bine tatăl săă, un onorabil negustor de piei de pisici. Om cum se cade, doritor înainte de toate de a asigura fericirea desăvîrşită a odraslei sale, căută conştiincios In cercul cunoştinţelor sale, o tl-nără persoană de 25 la 48 de ani, Întrunind calităţile necesare pentru a purta numele ciudat de Cornuche. In sflrşit, găsi un zdrahon de femee grasă, cărei II plesnea pielea de sănătate, capabilă, se părea, să lucreze ca un cal de plug şi cu totul potrivită pentru confecţionarea unei îmbelşugate progenituri.
Clodomir nu era rebel legăturilor «by-menulul»—cum se zicea pe vremea tinere-ţel d-lul B^rengercu toate acestea, înainte de a pronunţa oficialul da, exprimă dorinţa de a vedea pe viitoarea sa la bae, a-decă în costumul primitiv al mamei Evil.
- Eşti nebun 1 obiectă tata Cornuche. Pentru ce această curiozitate, pe care voiţi îndrăzni s’o calific de nesănătoasă ?
—	Vreau să văd dacă este bine făcută peste tot.
De geaba insistă negustorul de piei de pisici; Clodomir era mal stăruitor de cit un portărel, şi trebui să-i se facă pe chef.
îşi văzu deci logodnica, pe clnd apa căi-dicică ii desmierda anatomia, şi apoi, fără întlrziere, se-ntoarse acasă,
—	El, Întrebă tatăl săfl, Iţi place ?
—	Nu! n’o iad.
—	El aşii de ce?
—	Are nasul prea lung 1
___________________Jaequeg Jvel.
DIM1TRIE ENESCD
Rentarrrant şi Gr&dinâ, eu
BIJCATA&IE ALEASA Buvurrmlt, GMraela Sftntu ionica
Revizuirea
procesului Dreyfus
DIN EDIŢIA DE SEARA Paris, 15 Septembrie.—Ziarul Voi-taire pretinde că membrii corni-alunei de revizuire, surprinşi de goliciunea dosarului Ikreytu», consideră revizuirea ca fiind cu neputinţă din punct de vedere juridic,-—dar cu toţii sunt de a-cord a recunoaşte că se impune anularea.
DEPESILE DE AZI f*entru armaţii
Paris, 15 Septembrie.— D. Sarrien a invitat pe procurori sd reprimeze cu e-nergie toate delictele de presă sau verbale în contra armatei, cu atît mai mult, cu cit afacerea Dreyfus fiind intrată în fasa judiciară, şefii armatei nu pot opune de cît tăcere calomniilor îndreptate în contra lor.
Consiliul de miniştri Paris. 15 Septembrie. — In cursul consiliului de miniştri ce s’a ţinut sub preşi-denţia d-lui Faure, d. Sarrien a citit o scrisoare prin care face cunoscut procurorului general de pe lingă Curtea de casaţie de cererea de revizuire a procesului Dreyfus.
A citit de asemenea şi o circulară către toţi procurorii generali pentru reprimarea energică a atacurilor în contra armatei.
JDepulaţi* naţionalişti Paris, 15 Septembrie.—O întrunire a deputaţilor naţionalişti şi acelora al dreptei a adoptat o ordine de ai, decla-rînd că ministrul Brisson neobţinind un vot de încredere de la Camere, decît din cauza dedaraţiunilor sale anti-re-vizioniste, a violat angajamentele sale, începînd procedura revizuirel,şi a transformat chestiunea judiciară într’o afacere politică. Prin urmare, întrunirea cere convocarea parlamentului.
D. Faure a refuzat să primească de-putaţiunea ce i-a adus această ordine de ei, âin cauza caracterului săii anticonstituţional.
Depeşile de azî
(Serviciul «Agenţiei Romîne*)
Constanlinopol, 15 Septembrie.—Cele patru puteri au decis să ceară Porţii să retragă trupele sale din insula Creta, anga-jindu se să protegeze pe mahometanil ere-tuni.
Canea, 15 Seplemh i Colonelul Cheki-bey a fost numit guvernator al Când iei, In locul Iul Edhem-paşa.
Copenhaga, 15 Septembrie. — Starea sănătăţii Reginei este mal puţin satisfăcătoare. Toată familia regală este întrunită la castelul Bernstorff.
Roma, 15 Septembrie. — Tribuna zice că împăratul Wilhelm şi Regele Umberto sa vor Intllni la Veneţia, la 2 Octombrie ; vor fi însoţiţi de d-nil de Biilow, Pelloux şi Canevaro.
Cernăuţi, 15 Septembrie. — Toţi candidaţii germani la alegerile Dietil au fost a-Ieşi de circumscripţiile oraşelor şi camerelor de comerţ.
ULTIME INFORMATIUNI
Un proenror general,
agent electoral
Aflăm că la întrunirea clubului co-leotiviet din Iaşi a asistat şl procurorul general de pe lingă Curtea de Apel din localitate, d. Mtudru*
In cursul desbaterilor ce s’au urmat asupra campaniei electorale, procurorul general, luînd cuvîntul, a declarat că trebue să se recurgă la toate mijloacele posibile pentru izbînda listei guvernamentale la alegerile comunale din localitate.
Faptul este de o mare gravitate, căci nu s'a mal văzut ca un procuror general să intre pe faţă ca agent al guvernului în luptele politice.
Suntem informaţi că cestiunea apel In Capitală, a intrat acum Intr’o nouă faşă de complicaţiunl.
Dimitrie Sturdza a luat la dinsul a-casă toate planurile d-lul inginer Radu, precum şi raportul consiliului technic superior, prin care aceste planuri se a-probă, — ca să le studieze.
Cum însă primul-ministru nu înţelege nimic, e vorba ca să facă apel la un hydrolog străin cu care să studieze toate planurile.
Dezbinările din ISÎrlad
Azi am primit la redacţie primul uumăr al ziarului Birladul, organ conservator, sub direcţia amicului nostru d. T. G. Em&ndi. Urlnd coufratelul nostru isbtndă deplină, reproducem dintr’Insul următoarea informaţie interesantă, privitoare la desbinarea gravă dintre liberalii din Blrlad :
«Frămîntările din partidul liberal pentru strîngerea rîndurilor, n’afl dat nici un rezultai.
«Se ştie că cu ocazia vizitei ministrului Pallade nu s’a putut lua nici o rezoluţie, de oare-ce onorabilii s’aii tratat la liotei Europa de «pungaşi» aşa că, dat fiind a-prinderea spiritelor, ministrul a trebuit să ridice şedinţa şi a numit o comisiune care să caute a găsi un modus-vivendi prin care să se poată stabili Împăcarea In partid. Co-misiunea era compusă din d-nil Iuncu Co-drescu, Neculaî Nicorescu şi P. Clienciu cari u’aO putut cădea de acord din chiar
prima şedinţă, aşa că neputlnd lucra, tratativele de împăcare s’afl rupt definitiv.
«Situaţia este cit se poate de desperată printre liberali. Pe feţele tuturor citeşti desgustul şi descurajarea. De la vizita d-lul Pallade, raporturile Intre fruntaşi s’aîl înăsprit şi mal mult, aşa că astă zi cu greii poţi găsi trei liberali la un loc, aşa de teribil i-a decimat cel trei ani de guvernare şi ministerul d-lul Pallade».
Comitetul partidului naţional romln din Bucovina a decis să presinte împăratului şi guvernului austriac clte un memoria asupra aspiraţiunilor romînilor bucovineni şi o protestare în contra violenţelor ne mal pomenite ale administraţiei, cu ocasia ultimelor alegeri dietale.
Furtul de la Pinacotecă
Ni se semnalează că un mare furt s’ar fi aăvîrşit la Pinacoteca Naţională.
Şease tablouri, pictură in uleiu, dintre cari două de o mare valoare, o schiţă de Rembrandt şi altul de Pousin, lipsesc de mal mult timp din galeriile Pinacotecii.
Se spune că ministerul instrucţiei nu ştie nimic incă despre această disparifiune a tablourilor şi că directorul Pinacotecel, dezolat de aceet furt, ţine lucrul ascuns.
Valoarea tablourilor dispărute trece peste suma de 100.000 lei.
Dacă faptul este adevărat, cerem ca ministrul să ortnduiască o anchetă pentru stabilirea responsabilităţilor.
Aşteptăm lămuriri.
Direcţiunea C. F. R. studiează modificarea regulamentului de exploatare tn traficul local.
Se ştie că actualul regulament se contrazice cu codul comercial şi este plin de lacune şi de disposiţiunl echivoce, cari sunt o calamitate atît pentru publicul ce vine în contact cu C. F. R., cît şi pentru tuncţio-nariî cari sunt ţinuţi a l aplica.
Poliţia umblă pe capete ca să zădărnicească manifestaţiunea cetăţenească de di-seară.
Agenţii poliţieneşti adună afişele răs-pîndite şi rup pe cele lipite.
Comisarul secţiunii 10, de pildă, T. N. Ionescu, urmat de sub comisarii secţiei şi de nişte bătăuşi, a rupt afişele lipite prin prăvălii, pe ziduri şi pe uluce in tot raionul secţiei. Acest zbir a intrat în curte la d. Purendea, cu tot personalul, şi a rupt afişele de pe zidul casei din curte.
Strădania agenţilor poliţieneşti şi comunali e însă zădarnică. Toată popora-ţiunea Capitalei e in mişcare şi manifestaţiunea va fi grandioasă.
Faţă cu scandaloasa numire a d-lul Dacian, ca profesor la şcoala comercială din Galaţi, d. C. G. Plesnilâ, fost primar liberal, a declarat următoarele unul ziarist:
«D. Dacian era controlor comunal cînd «eram primar şi a presentat primăriei o «chitanţă falşificată, şi pe baza el a în-«casat o primă la o contrabandă. Desco-«perindu-se falşul, l’am destituit şl l’am «trimes înaintea parchetului. Falşul este «evident şi recunoscut şi mă mir cum a «putut scăpa de la instrucţie.
«Mal înainte primisem un referat de la «casierul comunal, care se plîngea că d. «Dacian i-a furat de pe masă, cînd nu-«măra bani, una sută lei; făcînd cerce-«tare, Dacian a recunoscut faptul şi s'a «obligat a restitui banii.
«Actele sunt în dosarul primăriei.
«Iată pe cine numesc liberalii profesori».
Voinţa Naţională de aseară, vorbind despre «Situaţia guvernului», riscă următoarea minune fin de siecle:
„Care prim-ministru conserva tor, la un moment dat, a avut o situaţie mai tare şi mai de invidiat ca aceea a d-lui Dimitrie Sturdza?"
- ?!
D. Nicolaescu, noul prefect de Dîmboviţa, a depus azi, la orele 11, jurămtntul pentru noua sa funcţiune.
Furtul din Constanţa
Cu privire la colosalul furt săvîrşit la poşta din Constanţa, corespondentul nostru din localitate ne trimite următoarele amănunte :
Furtul
Cu cursa de Duminică 13 curent, au sosit la adresa Băncel Naţionale, Constanţa, trei casete cu bani de hîrtie de la Banca centrală din Bucureşti, unul ct« 100 mii lei, al doilea cu 140 mii lei şi al trei tea cu 460 mii lei, hlrlil noul. Casetele au stat neridicate de la poştă Duminică şi Luni, ziua Crucel. Marţi dimineaţa, cînd amploiaţii au sosit la biurou, s’a descope rit efracţiunea şi lipsa casetei celei mari de 460.000 lei. S’a înştiinţat dirigintele, d. C. Grădişteanu, s’a pus la cale cele necesare, după care au venit la poştă prefectul şi parchetul, cari se ocupă cu instru irea caşului şi urmărirea furtului.
Od&laşul Ghlţ& Con» tanti ii
Vina toată a căzut pe odăiaşul biurou lut poştal, un anume Ghiţă Constantin, fost militar, fost puşcăriaş,—se zice,—angajat de curlnd tn acel serviciă, cu leafă de 50 lei lunar, care se află dispărut de la oficiu, fără nici o urmă, chiar din noaptea furtului.
Căuttndu sein dreapta şi în stingă, s’a putut descoperi că tn ajun odăiaşul a fost In oraş, la o circiumă, cu alţi prieteni pînă pe la orele 11 noaptea, cînd a stăruit de amploiaţii din biuroul telegraf o-poştal, să plece că e tîrziu şi dinsul, ostenit, tre bue să închidă şi să se culce.
Amploiaţii au plecat pe la orele 11 şi jum, mai rămintnd în etagiul de sus, unul singur, ocupat cu primirea şi expe dierea telegramelor venite peste noapte.
Cum s’a cornii furtul.
După plecarea lor, numitul Ghiţă a tăiat cu o pilă lacătul pus la lada de fler cu obiectele de valoare, frtngînd lacătul, şi deschizltid lada de unde a luat caseta cea mare de 460,000 lei, cu care s’a făcut nevăzut.
Dimineaţa, caseta s’a găsit sfărîmută pe malul mărel, în dosul poştei, iar individul nu 8 a găsit pînă acum.
Hoţul e din judeţul Romanaţl, în etate ca de 30 ani, oacheş, tn bun prieteşug, — se spune—cu mulţi sergenţi de oraş.
Neglijenţii
Neglijenţa este foarte mare la oficiul poştal. Este de necrezut ca o ladă con-ţinînd valori atît de mart să fie lăsată trei zile în biurou, avînd numai un singur lacăt, pe care dirigintele Va pus, spunînd că are bani mulţi în casă, şi fără nici o pază, nici sentinelă, nici cel puţin un sergent de oraş.
VALORILE ROMÎNE
- BURSA BUCUREŞTI -
Marţi, 15 Septembre 1898
*
♦ *
Halul poliţiei din Constanţa este de plîns. Alaltăerl, ziua la orele 4 p. m, s'a furat farmacistului Cerchez, din Piaţa Ovidiu, 3400 le! dintr’un cufăr.
Poliţia n’a descoperit nimic.
Ce fac aceşti oameni ?
Ce face prefectul judeţului ?
Spre a împăca pe colectiviştii din Roman, Dim. Sturdza a oferit d-lul senator Al. Morţun postul de prefect al acelui judeţ, cu condiţia Insă ca Al. Delimarcu să fie a-les primar al oraşului Roman.
Poşta Administraţie!
n-nil depozitari de ziarei I, Rateu Panciu din Panciu‘ Goldner din l*iatra-]\T., Al, Homanescu din Paşcani, sunt rugaţi pentru ultima oară să ne trimită sumele ce ne datorese.
BIBLIOGRAFII
La Institutul de Editură, Ralian şi Ignat Samitcu din Craiova, a apărut : Dicţionarul KOMAMNO FRANCJES, cuprinzînd: 1.Vocabularul complect al limbel romîne grăite şi literare, precum şi archaismele culturale. 2. Nuanţele cuvintelor clasificate şi lămurite prin exemple. 3. ExpresiunI idiomatice şi proverbe, de Marin Şăineanu, doctor în litere. Ortogra-grafia Academiei pentru partea romînească.
Un volum de aproape 600 pagini pe 2 coloane.
Un exemplar broşat lei 4,50. Uu exemplar legat 5.50.
De acelaşi autor a apărut: Dicţionarul FBANfESO-BOJIÂX, un exemplar broşai lei 5.50, un exemplar legat lei 6.50.
De vinzare la toate librăriile din tară.
CROITORIA
LUIS RANG
Bucureşti. — Calea Victoriei, 52
A sosit ultimele noutăţi
de Stofe Franceze si Englese
oentru sezonul de Toamnă. Costume de vânătoare şi Livrele.
SPECIALITATE IN ROBE
pentru
D-NII MAGISTRAT!
SE VIJVJDE
prin licitaţie piblloă în ziua de 15 (27) Septembrie la Trib . din Bacăfi, pentru eşlre din indi viziune :
1)	Mo-ia Gloduri-Pidurenl, 830 fălol, pămînt arabil, fineţuri, iamaşe, pădure, şl aoarete în atare bună la 80 klm.
e gara Baoăfi.
2)	Mo ia Clejă RăcăciunX 520 făleî pămînt de arătură, fineţe, iamaşe, pădure, zăvoaie şi aoarete, această moşie traversată de apa Şiretului e află la 5 minute 7n aprepiere de gara Faraoni.
8) Moara din comuna Letca lingă Baoăd, situată aţa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat.
Toate sltnate în Judeţul Baoăd. A se redea şi publicaţia Tribunalului de Baoăfl, şl pentru informaţinnl mal detaliate a se adresa la D-na Maria Th. Hanutz la Galaţi, Btr. Cusa- Vodă, No. 26\	8. 54
Kfeut,	•d a 0 0 P
împrumut. de Stat Romîne Rentă 81 •	6%
4 92 •	6"/o
4 93 -	5%
4 »4 .	&>/<,
4 89	«%
« 90-98	«7o
Impr. de oraşe Obl. 0. B. 83	5%
4 4 « 90	
- 4 -95	«Wc
Impr. de aooletăţl Scris. f. rur.	Wo
444	*%
4 4 u. B,	
4 «o. I.	r.0/0
Obl. s. bazalt	6%
Aoţlunl	Div. anula
B. N.a R. .	trec. 98.30
B. Agricolă.	16
S.Dao.-Rom.	35
S. Naţionala	3S
s. Patru •	6
8. de bazalt	25
Soc. Letea •	5
Soad. capo an
-Oc.
Iau.-Iul. ian.-Iul. Ian.-Iul.
Valdrea
nom.
600 500 1. V 200 1. r 2001. v 1001 250 L v 100 I. v.
Oferite		Oerute		înot	1 etate
cu b.	CU	cu b. I	OU	ou	ou
K»t»	ter.	s*t»l	ter.	b.g.	t«rn
101'/,		100*/.			
101	—	100'/,	—	—	—
101	—	100'/,	—	—	—
100'/,	—	88»/,	—	—	—
SIV,	—	91	—	—	—
92		88'/,			-
100'/,		99*/4			
ÎOO*/. 88'/,	-	10O«/. 98	-	-	-
»"•/■			«O*/,	_			
88’/,	—	92	—	—	—
06'/,	—'	86'/,	—	—	—
82*/,	-	98'/,	-	-	-
	2432		24 98		2480
— ’	365	—	564	—	366
_	456*	—	454	—	4 51.
—	516	—	614	—	515
			125	—	120	—	—
—	409	—	195	—•	—
—	-				—
SCONTURI ŞI AVANSURI
Banca Naţ. soont.................................
4	« avansuri pe deposite de efecte sad lingouri
Banoa Agricolă soont . .......................
■*	4 avansuri pe depozite de efeote • • •
Casa de Depuneri şi Oonsemnaţiunl pe depozite de efeote
Vo_
»
6
8
6
•Vi
Schimb: Napoleon 20.05 ; Coroana germană (inarca) 24.70 ; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de hîrtie 2.107*> Rubla de hîrtie 2.70.
Doctor Besnea
Medic la spitalul de copil
Special in boule de copil
Str. Popa S6re, No. 24 su. 87
Const. Simioiiescu
Doctor în Medicină n-t1. Aroga, SU, Partt*
ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Paris. ConsultaţiunI şi prin corespondenţe,
Dr. MEDENLS0HN
de la Faoaltatea din Paris
Special pentru boale de Femei si de Copii sîl 22 ConsultaţiunI de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45
(vis-â-vis de Ministerul de Interne) Intrare «I prin Calea Victoriei #8.
Institutul de Fete
Educatiunea Romînâ
(Fondat de D-na E. Manliu) Cursurile încep la epoca reglementară, în noul local de pe bulevardul Pake Protopopescu, 54. lufermaţil la institut.
Directoare : l'atcrina Kradl fostă Inspectoare a şcoalelor ________________normale de fete_
NOU DE TOT
Tuburî [de beton sistem Monier
din prima fabrică N. GTŢARIDi A Co. Bucureşti, aatorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt *tot la canal» (tout â l’egout) precum şi siu-
?urile admise ia canalisarea oraşului Bucureşti, nteriorul tuburilor perfect selivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cît aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco ‘la cerere
SCHNEIDER & GRtÎNENFELDER
Degoeitarl generali	Sit. 27
Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12
Din cauza retragerel din Comerţ a D-lui H. OEHLBERG din Str. Carol No. O
vis-â-vis de clădirea noului Palat al Paulelor s’a cumpărat şi se vinde cu 87°/o snb cost
Vtnearea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mal ef-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune, în diferite stiluri.
Aranjamente complecte de dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantezie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
EUGENIU BEHLES
Representant şi depositar al fabricel TMt, P Wj O T H K ti, iiassen (Germania)
1 şl 3 — Strada Bibescn-Vodik — 1 şl S
Cel mal mare deposit de tot felul de
Maşini şi Unelte Agricole şi Industriale
De o Soliditate şi Perfecţiune neîntrecută
Recomandă pentru sesonul corent
I nnnmnkllo model perfecţionat cu feir-LULUIIlUUlIu j,ux in (rit, cu şi fără a-parat de ars pae de 6, 8, 10,12, 14 şi 16 cal putere.
TRANSPORTABILE pe postament de l»*Ul I lemn şi de fler, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mal renumite fabrici de 36, 42 şi 48 ţolurl.
Pjptrp Hp Mnară FRANCEZE, I-a calitate, riBlIGUD IVIUdld din I,afert£-sous-Jouarre
diu renumita fabrică Grande Societe Meuli- / ore MAugtely «#* Ce., compuse din maxi imun 4—5 bucăţi intregl.
Ş>
fără piept. Toate mărimile.
Batoze de porumb Iuble, «Luate şi cu aburi, cu KEiKVA't'OH ultimul sistem perfecţionat.
Curele ie Transmisiune
ple şi duble, şi toate lăţimile.
Pluguri, Grape
aghicoUjU.
Garanţie absolută pentrn material solid şi buna funcţionare
Condiţiunî de vinzare avantagioa.se.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
noul protivnicl; pe lingă această capricioasă fată vedea prea bine că marchizul este primejdios. Tînăr, bogat, nobil, deştept, îndestul de frumos şi... strein, ceea ce dă mal mult preţ la toate acestea.
cit poţi a-ţl închipui, n’are nevoe de multe ori ca să te iubească.
— E mal mult de cît m'aşteptam, Domniţă, adause el.
Apoi schimbă vorba, după o lungă consfâtu-
o fiinţă pe care încă n’o cunosc
şi orl-cine ar putea să se încrează în ea. Te fericesc Anico, in lupta care ţi se deschide, vel avea trebuinţă de dragostea altora, dar vel a-vea trebuinţă şi de curajul tăD. Pînă în ziua în care bărbatul tăd va fi cu linişte aşezat pe
— Atit cît va trebui să se hotărească nu ştitt ce. Cerul să insufle pe Mihail căci e vremea care ne îmboldeşte la lucru. Conspirăm numai cu vorba.
Intrară atunci în castel. Marchizul dete fuga
Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz
48.000	motoare de o putere mai mare de 170.000 cai în exploatare, din cari peste 100 de motoare in Rominia
210 premii §i distmcţiuni numai pentru motoare cu gaz §i benzină
MIRON VELESCU
Magme Agricole gi Industriale
35, Str. Smîrdan—BUCURESCI—Calea Moşilor, 100
Case de Bani Englezeşti
din renumita fabrică WHITFIELD
dubli
Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî
capital socut LEI 10.000.000 depuw viSbsat
Motoare originale „Olt o*6 cu gaz $1 benzină pentru scopuri industriale si iluminai electric de l\2—GOO cal putere»
Uşi de otel — încuetorl patentate — pereţi Înlesniri <le plată CiTAJLGAGE GHATIS
Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARi DE MAMELA
PetroleQ, Benzină, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars,
Prospecte s«;i d.evisuri gratis şi franco Singurul depozitar pentru Rominia
E. WOLFF
Parafină, Catran, ASPHALT,
BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 3
Uleiuri minerale, Luminări de Stearină
Pentru Comande a se adresa la
Direcţiunea Grenerală
Strada Doamnei, No. 4	s
Fabrica E. LESSEL
I __- J*	/"Depozitai oel mal Important şi cel mal bine
L6mnG 06 COnSIrllOÎIB \ asortat in toate dimensiunile corente şi
s ^ speciale.
Duşumele uscate de molift {^ST So mnStra5: UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pînă ia 30.
Ciment portland din Braşov
LEMNE de FOC^Ki!
Serviciul prompt fii conştiincios. — Hlmensluni exacte.—Toate produse de T-a calitate. — Tiuia de garaglu C. F, Ml. t»i curte.	Telefon No. 26.
Societate Romînă de Asigurări Generale
BBAILA
Capital BoalaI, M 8.000,000 deplin vărsaţi
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE:
Al. Marghiloman, fost ministru, deputat, mare proprietar. Baourejtl. raebe Anastasia, Deputat, mare proprietar, Teosolu.
CI. Assan, Preţedlntele Camerei de OomeroiA din Bucureeol, mare Industria,. Bucureşti.
M. Blank, Şeful casei -Marmorosch Blănii k Oo. eto. Bucureşti.
Comandoral Mareo Besso, Directori general al societăţii -Axlcnrulonl Generali». Trleste. Veneţia.
F. Carnevall, mare armator, ,1 exportator, Brăila.
Constantin 8. Coelaş, Deputat, ădvooat,
Brăila.
idolii Erfllng, Cornul German, exportator. Brăila.
Charles Sirtanner, Dirigintele ramurel de
__ Representanţl generali pentru România
Wo ss «fc Siebeueichor
Bfo. 34, STRADA SMABDAN, So. 24 Sit- 26
Diferite clişeurî pentru ilustraţii dintre cele ma alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse.
A se adresa la Administraţia Ziarului.
MARELE MAGASIN ROMAN
DIRECŢIUNEA
Sub-director, O. Ocrmcoriai.
Lb8 vsritabls* Eaux wMh dl
Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că ta acest Magasin se vînd t6te articolele cu preţuri fabulos de eftin, s'a mal făcut
MARE REDUCERE DE FREŢURI
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii:
Zeflrnrl, ToalnrI, Bazarine, Latnaglnrl, Grenadlne foarte eftiue
CUPOANE de diferite mâtăsăril şi LainaginrI se vînd cu 50 o/o Rabat (l/s preţ)
CA1HÂŞII bărbăteşti albe şt colorate, calităţi bune de
„GENERALA
INCENDIU
asigură în contra daunelor de
BUCUREŞTI
No. 9, Strada Berzei, No. 9
TELEGRAF^fiAZ, APÂ
încălzitul central
LUMINA ELECTRICA TELEFONE PARATONERE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR
TUBURI
de BASALT, PL.FHB, FANTĂ ,1 FIER
CU OSETE
de toate felurile (tout â l’egout)
GRINDINĂ
TRAN SFORT
pe uscat. (Fluvial şi Maritim).
Face asigurări asupra Hei el, in toate combinaţiunile de Cas de moarte, Zestre, Rente Viagere, in condiţiunilo cele mal noul şi cele mal avanlagioase.
N.B. —Toate cererile de informaţiunl a se îndrepta Direcţiunel în Brăila Representaţief Generale din Bucureşti, str. Smărdan No. 2 sati sucursalelor din toată ţara.
LisuitarfittiMa PittlUvttoVMpMtkr
PASTILLE îlCIf-mT
fabriquăas avec tea «cb DMtarde eztnita dea Eaux de VUky-BM,
Comprimat it Viclq
Cel mal mare asortiment de LainaginrI şi Mătăsăril, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.
BATOANE SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest Magasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei 150 plnă la cele mal fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-oe fel de lingerie şi broderie de mînă, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.	SjL 19
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PENTBU
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale
HARK DKPOSIT de toate articolele artflnff&toare de acea«t& branşă
BIROU de CONSTRPCŢIE.-Export
llIPI.Ofl.i I>E ONOARE la Expoilţls din Bncuresci In 1884
| Ţuicii «Ic Florica &j
11 Lacrima' de Prune - J j
j Ţuica de Goleşti _[
• (Marca de OomeroiA este depusă la Tribunalul Argeş) . Ţuica este fabricată din prune; singură nevătămat 6re sănătăţei; cel mai bun apetimiant.
SVCVHSATA IHA HO.HIAT A
Biurouri şi Magazine: Calea Gri viţei, No. 23
Compania se însărcinează cu toata proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb—robinetârie, 1 «Ironieirn, Water-dosete, băi, lavabouri, tot-&-l’£gout, spălătorii, eto.
Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Cliamb erand, sistem Pauleur, singurele adoptate de guvernul frances. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săâ local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil.	Sit. 20
INu trebuie »a,
Representant general B. COURANŢ
Bucureşti, Strada. Academiei No. 3 Mare depoiT permanent la BncnreştI şi Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orl-ce cantitate de şine ţi vagonete usate, ou preţuri convenabile
Maro Depozit iâ gara Golegtl
Fcrcrltc pentru cn grote mă mc mdremeac I» t
io a h. nii» vi. istm, - Ficşii.
Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3
(Girant: State Elefterescu—(Telefon «Epoca»),
C. No. 159.---Exemplare 10.000,
FOIŢA ZI ASULUI •EPOCA»
eOMTESA DANCII
CHIVA ŢIGANCA
9
—	Vom lupta, fiind-că trebue să luptăm; acumj slavă Domnului, suntem tari. Prinţul e aici; în curlnd va fi nepotul lui Vasile Lupu, singurul domn strălucit al acestor ţări de la Ştefan cel mare.
Ţara îşi va aduce aminte şi prietenii tatălui meti se vor scula la glasul med. Curagiul nu ne lipseşte, şi dacă ii vom lăsa să ne înge-nuche vom pierde Moldova. înainte de a împărtăşi această ştire, voiii să mă gîndesc. Du-te acum Chivo şi să vil in curînd la castel spre a şedea mal multe sâptăminl cu noi. De mult lipseşti şi ştii cît îmi place să te văd lingă mine. Şi apoi, avem nevoie de ajutorul tăti în ceea-ee se pregăteşte. îmi fâgăduieştl, nu e aşa ?
—	Nu sunt roaba Inălţimel Tale ? răspunse Chiva. Un cuvint al Măriei Tale nu este oare o lege înaintea căruia nu pot să mă împotrivesc ?
Sărută din noii poalele rochilor Domniţelor, mina Ruxandrel şijplecâ.
—	Astă fată e credincioasă, continuă Ruxandra,
tron, va trebui mult să suferi şi să lupţi; îl iubeşti in destul pentru ca să lupţi ?
—	O, mătuşică, mătuşică! strigă fala, ascun-zîndu-şl faţa la sinul mamei sale vitrege; voifl fi fericită să fac totul pentru dinsul.
—	Prea bine! aşa dar pot să-I vorbesc.
Se ştie cum Domniţa căuta pe Mihail, cum Mitică istorisi in felul să ii scena al cărui sflr-şit 1-intrevăzuse, în ce chip prinţul, silit de a-şl părăsi planul, intră în castel tocmai cînd se ducea să urmărească pe Chiva. Găsi pe unchiul săti şi pe Ruxandra cu Miclescu şi Dimitrie in sala cea mare. Cind Domniţa T văzu, ’ncruntă din sprincenele sale negre :
—	Ce însemnează, Mihail, zise ea, povestea ce umblă din gură in gură in castel ? Cum ! te ţii de doica ta, de fata el şi al primit să bagi în casa ta sabatul vrăjitoarelor !
—	Mihail surise, desluşi ceea-ce se întâmplă şi cum Zinca a avut una din sbuciumările el profetice, care nu avea nimic de straniii pentru Domniţă, obicinuită fiind cu asemenea intîmplărl mal bine de 30 ani.
— Mihail, nebuniile astea nu mal sunt la vreme; lucruri mari ne muncesc gîndurile: iată o scrisoare de la Cantacuzino, nu prea e tocmai înveselitoare.
—	M’aşteptam, zise Miclescu.
—	Aveai dreptate, trebue să ne punem la lucru.
—	Voiii pleca miine la Iaşi, urmă Mihail, după ce citi scrisoarea.
—	Am vorbit cu Anica, eşti mal fericit de
ire, fără ca Ruxandra să poată a-1 readuce la ceea ce gîndurile sale erau oprite. Sfatul se despărţi.
—	Altă pedicâ, gîndi Miclescu, Mihail nu iubeşte pe Anica, şi e omul asupra căruia pasiunea are multă putere. De nu va fi iubind pe alta, poate că ’l vor însura; dar cînd îl va cuprinde iubirea, ea va fi stâpina lui. Cum o vrea D-zeQ cu el!
CAPITOLUL VIII Ta Iaşi
Prinţul, îndată ce fu liber, trimise să caute pe marchiz şi cîDd îl înştiinţa că încă nu s'a întors la castel, începu să-l cuprinză grija. Puse toţi oamenii să-I caute, poruncindu-le d'a nu se Întoarce pînă ce nu-1 vor afla. Cbampagne porni în fruntea tovarăşilor; ca un adevărat credincios al stăpînulul săO, striga că de i se va întîmpla vr'o nenorocire, regele Franţei ’l va răzbuna trecind pe sub ascuţişul săbiei pe toţi ţiganii.
—	Dacă, d. marchiz, ar vrea să mă creadă, zicea el lui Lafleur, ar părăsi această ţară de fermecători şi s’ar inturna la Paris.
Lafleur oftă. El se gîndea merefl la Franţa, şi de ar fi îndrăznit să se întoarcă singur, de mult ar fi plecat
Umblau amîndol cu arnăuţil şi alţi slujitori, cu cari în curînd se uni şi Rosetti, întrebînd în dreapta şi în stînga, a căruia îngrijire creştea din ce in ce. Poate că fără să ştie se amesteca şi puţină gelozie. Iubea pe Chiva, se temea de
Alergară in zadar prin pădurile de prin pre-jur, chemînd necontenit pe Ronsard, şi se îndreptară către locul unde, după spusele servitorilor, ţiganii aşezaseră corturile. Glasul tînă-rulul le răspunse şi îndată îl zăriră cura sco-bora piscurile Inainlind spre el.
—	Iată-mă, zise el, cind fuse lingă Roselli; iată-mă prietene şi-ţi mulţumesc de grijă. Mulţumită lui D-zeu şi Cbivil am scăpat teafăr din iad.
—	Le mulţumesc la araîndoul din toată inima, zise Rosetti. Prinţul va fi foarte mulţămit.
—	Intr’adevăr, ca şi Zinca, nu’ţl voia putea spune în ce chip, căci convorbirea a urmat in limba ţigănească; aceea ce însă nu ml-a scăpat nevăzut este rosul talul, după cea mal măreaţă expoziţie de sdrenţe ce ml-au văzut vr’o dată ochii.
Istorisi şi cele petrecute cu toată vioiciunea minţii şi vîrslel sale. Grigore, cu toată preocuparea lui, nu se putu opri de a ride cu hohot.
—	Prinţul a întrebat de d-ta, urmă Rosetti, voeşte să-ţi vorbească îndată, plecăm cu toţii mîine la Iaşi,
Toţi ?
—	Adică principii şi noi,
—	Dar Domnitele ?
—	Domniţa Ruxandra, de la moartea tatălui el, nici o dată n’a voit să mal vază laşul şi domniţa Anica nu părăseşte de Ioc pe mătuşa sa.
O să stăm multă vreme ? întrebă Ronsard.
la Mihail, care ’l întinse cu dragoste mina, e-şindu-I înainte.
Mî-al pricinuit raţire nelinişte, Ludovic. D-zeu să te erte. De ce te pul astfel în primejdie intr'o ţară necunoscută şi a cărei limbă n’o cunoşti ? Asta este o nebunie fără seamăn. Nu ţi s’a în-timplat nimic ?
Marchizul trebui să înceapă iar povestirea ce o mal făcuse odată. Prinţul l-asculta cu mal multă luare aminte de cit Roselli. II făcu mii de întrebări asupra Chivel, apoi Încheie cu călătoria ce aveatt să facă Ia Iaşi. Ronsard, la rindul săO, ascultă poruncile ce-1 fură date. Se îngriji prea puţin de veştile din Rominia; încrederea ce avea în norocul prietenului săfi era attt de mare, incit uicl nu cugeta că i-s’ar putea întâmpla vr’o primejdie.
—	Vel izbuti, prinţe, trebue să izbuteşti; in ce n’al izbutit pînă acum ?
—	Poate ! Dar se încearcă unii să mă silească la ceea ce nu voesc.
—	Ce fel ?
—	Să mă însoare! adause Mihail. Mal e vreme. Vară-mea e încă tînără şi eu aşişderea d’abea am intrat in lume.. Abea am zărit-o, şi în împrejurările acestea o femee ar fi o grea povară...
De nu voitt izbuti, ce va ajunge ea 1 Hei! a’ml înlănţui libertatea mi se pare cumplit.
Şi apoi, urmă el după un moment de tăcere de bună seamă domniţa Anica e frumoasă, dar nu aşa cum o doresc eti. A, încă n’am Întâlnit pe aceea care trebue să-mi înnalţe sufletul.. Simt că am să iubesc, că voia iubi cu patimă
www.dacoromanica.ro