J
SERIA n— ANUL IV, No. 867—260. NUMĂRUL 10 BAN!
Ediţia a treia
A« O A III /. V TU. f
In ţară,, pe an .... SO lei 99 streinătate • • • • 40 „
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
MIFIMMACTMA
Ho. 3 — STBADA CLEMENŢEI - No. S
K -
»	" ■ ir .^-r • : ,
MERCURI, 16 SEPTEMBRE 1898 NUMĂRUL 10 BANI
AIWJXCMVUMIiJB Pagina III—a, linia 30 bani „ IV-a, „ ÎS
99
INSERţlUNl gi RECLAME, linia corp 8, 2 Iei
A MP IM MX MS Ta ATM A
No. 3 — STBADA CLEMENŢEI —,'N<X 3-


Jt
Dîm. Sturdza, omul care îu oposiţie a speculat în mod infam ceşti a naţională,
care o «lată venit la putere, a înăduşit cu violenţă mişcarea naţională, care a «lesbinat pe fraţii noştri de peste munţi cari, ca cetăţeni ai Statului vecin, luptau pentru îmbunătăţirea soartei lor,
care s’a făcut spionul lui Ieszenszky, procurorul în afacerea Replice, nu se mulţumeşte a ii exasperat peste ori-ce măsură sentimentul naţional.
Azi, spre a se menţine la putere, el «leslănţueşte violenţele prin atitudinea ziarului său oficia], organul mizerabil al unui ocnaş.
Nici o dală nu s’a pomenit ca un organ oficial să aibă o aşa atitudine.
Să ştie banditul Sturdza, care, după cîte a făcut spre a ajunge la putere, e îu stare mai bine să «leslănţu-iască şi o revoluţie de cît să părăsească puterea, că vom 1 i«lica mănuşa pe care ue-o aruncă.
„Ceea-ce era de demonstrat"
Spionul şi trădătorul, fiinţa ignobilă care este o pată pentru romînism şi care va rămtnea ca subiect de scîrbâ pe vecie pentru ori-ce romîn, Sturdza, ca să’I spunem numele, necinsteşte Încă odată neamul, cerînd sprijin şi ajutor Iul Ieszenszky.
Iar reptila de pe lingă Bîmffy, cău tind să dea o mină de ajutor spionului, mal răfl l’a înfundat., după cum s’a şi văzut.
Cit pentru nenorociţii de la Voinţa, el aii pierdut dreptul la discuţie.
Am crtzut pînă astă-zl că oamenii aceia afl oare-care pudoare şi sentiment de răspundere. Astă-zl ar fi o prostie ca să te uiţi măcar la el. Este destul să spunem că reproducînd o notiţă din gazetele ungureşti, menită a salva pe Sturdza şi care mal răO îl a-l'undă pe toţi, cel de la Voinţa strigă victorie cu o inconscienţă de oameni buni de dus în o casă de ramoliţi.
Unde însă miniştrii merită un calificativ care ne este pe buze şi pe care numai din respect de noi nu’l rostim, este cînd îndrăznesc pînă a reproduce falş chiar comunicatul lui Ieszenszky, nepulîndu-se lepăda de obiceiul inv’e-terat de a falsifica şi a plăzinui ori-ce în interesul apărărel lui Sturdza.
Să arătăm cititorilor şi numai lor, iar nici cum pentru Voinţa, cum staQ lucrurile.
Cititorii au luat cunoştinţă de scrisorile publicate de părintele Voina, una a sa, alta a Mitropolitului Miron, din care resultă că rescriptul al doilea pe care Sturdza şi Voinţa îl declară de cinci luni de falş, a fost primit de mitropolia de la Sibifl în mod regulat şi oficial de la cabinetul prezidenţiei consiliului de miniştri.
Cititorii, din polemicele noastre au putut vedea că mizerabilul spion, prin organele sale de publicitate, a tăgăduit existenţa actului chiar după publicarea scrisorilor părintelui Voina, ee-rîndu-ne fotografiarea lui; şi aducînd ca argument, între altele, că actul este falş, următorul: dacă acest act ar fi fost primit de mitropolie si dacă mitropolia l’ar fi trimes la 7 Maifl protopopului Voina, cum să explică că la 9, adică peste două zile, Telegraful Romîn înjură pe d. Take Ionescu?
Cum se vede, lot chestia falşului a fost pînă erl tema polemicelor Voinţei şi dacă în ultimul moment, gazetele spionului afl admis că actul ar fi adevărat, .aceasta afl făcut’o numai în moc ipotetic, ca să declare de calomnioase cele conţinute în rescriptul cu pricina.
Aici eraţi lucrurile pînă alaltăerl, şi noi, de bună credinţă, ne pregăteam ca să dovedim lui Sturdza că rescriptul nu
LA PROVOCĂRI
minte în ceea ce priveşte afirmarea că el si numai el a dat informaţii şi o notă diplomatică indicînd chiar suma subvenţiei şcoalelor din Braşov, cînd... in-ervenţia lui Ieszenszky, intervenţie ce se anunţase, a înebunit din nofl pe co-ectiviştl, cu toate că dacă ar fi oameni deştepţi, ar vedea că aşa cum era polemica angajată aici, ea este dezastruoasă nu pentru noi, ci pentru el.
Judece cititorii.
Reproducem însă exact comunicatul ui Ieszenszky din Buletinul Camirel.
Rescriptul din cestiune a fost conceput, fără nici o însărcinare oficială şi numai din iniţiativă privată de către o persoană care nu face parte de tot, In mod strîns, din pre-şsdinţia consiliului de miniştri, ca un res-cript privat pentru informarea personală a Iul Miron Roman; şi acel pasaj, pe care Take Ionescu l’a referit asupra actualului guvern, — precum reese în mod clar şi din legătura textului rescriptuluî, — se razimă pe acea declaraţie a contelui Kiilnoky, fost ministru de externe, pe care a fâcut’o în delegaţia ungurească în 1894, drept răspuns Ia interpelarea ce i a adresat în această cestiune Berzeviczy, şi care are următorul cuprins:
Ara cunoştinţă, că In budgetul 1894 — 95 e o poziţiune de 525.000 lei. După informaţiile primite cea mal mare parte a acestei sume, 380.000 lei, se dă de către guvernul romîn şcolilor şi bisericilor romine din Macedonia, dar cu ştirea guvernului tur. esc. Natural că restul, 145 000 lei, se distribue bisericelor şi şcolilor diu Transilvania, dar după asigurarea formală a guvernului romîn, numai acelor biserici şi şcoli, cari alt fel ar urma să fie Închise».
«De alt fel întregul rescript, — cum se poate observa aceasta chiar şi de către persoane mal puţin informate în această chestiune,—nu cuprinde nimic ce n’ar fi a-părut mal dinainte şi în tipar, şi deja a-ceastă împrejurare arată clar, că el nu este alt-ceva de cît un seript privat, destinat pentru simplă informare.»
Ce rezultă, pentru ori ce om serios, de aici ?
Intîl şi înlîl, rezultă că actul pe care Sturdza 1’a declarat falş în Parlament, iar Voinţa de plăsmuit de d. Take Ionescu, este adevărat.
Iată punctul principal confirmat de Ieszenszky ! Iată Sturdza şi Voinţa des-minţiţl de însuşi proteguitorul lor. Iată campania noastră adevărată şi confirmată !
Ce mal rezultă din comunicat?
Mal rezultă
1)	Că actul a plecat din cancelaria prezidenţiei consiliului; 2) Că el a fost 'rinrn Mitropolitului Miron Roman, care l’a primit.
Şi, ca consecinţă : 3) că, prin urmare părintele Voina prin organul Mitropolitului a primit la rindul lui acel rescript, care în definitiv a ajuns în mîi-nele d-luî Take Ionescu.
Apoi ni să pare că aceste lucruri e-rafl de demonstrat şi nu altele. Acestea a spus părintele Voinea în scrisorile sale, acestea am susţinut şi noi în totdeauna.
Să vedem acum, ce explicaţii dă Ieszenszky în comunicatul săfl, pentru uşurarea posiţiel spionului, şi cu ce descoperiri să pot lăuda gazetarii colectivişti.
Ieszenszky declară că rescriptul a fost conceput fără o însărcinare oficială, Se poate, asta priveşte pe Bănffy şi pe cel care a avut curagiul ca să ia iniţiativa pe răspunderea lui.
Aceste detalii—rhiar de ar fi adevărate, lucru ce suntem siguri că nu,—nu ne privesc pe noi, neavînd mijloace de a şti—ca Sturdza,—ceea ce se petrece în intimitatea biurourilor preşidenţiel ungureşti.
Că persoana care a conceput rescriptul nu face parte de tot, de tot şi în mod strîns de prezidenţia oonsiiiulul,— se poate şi aceasta. Dar de unde voeşte cineva, dacă nu eşti spion, să ştii asemenea lucruri ?
Esenţialul este: rescriptul acela conceput fără autorizaţia primului ministru, de o persoană care nu face parte integrantă în mod stabil din biurourile preşidenţiel, fost-a el trimes de la pre-şidenţie, ca act emanînd de acolo, cu toate aparenţele unei scrisori din gre-miul primului ministru ? Dacă da, cum însăşi comunicatul confirmă, şi dacă Mitropolitul Miron a primit misiva ca a-tare, întru cît explicările lui Ieszensky infirmă susţinerile părintelui Voina
Că... în fine acest rescript, era In realitate o misivă trimeasă pentru infor-maţiele persoonale, pentru ştiinţa Mitropolitului, iar nu cu caracter oficial, — iar se poate; de cit Mitropolitul Roman nu a considerat lucrul astfel, dovadă că s’a grăbit a-1 trimete în copie
Protectorul şi protejatul
Ituzeuazky Săatlor a început a se afirma ca mare persecutor al romînilor din Transilvania iu 1889 cînd, în calitate de procuror pe lingi tribunalul din Cluj, a intentat o serie de procese politice Tribunei din SibiO. S’a remarcat apoi ca «mare patriot ungur» şi duşman neîmpăcat al Romînilor, cu ocazia procesului Replice!, cînd a calomniat nu numai pe Romînil din Transilvania, ci şi pe noi, cel din Romînia, obţinind condamnarea la cinci ani închisoare a d-lul Aurel C. Popovicl. In urma meritelor sale patriotice a fost Înaintat şef de secţie la preşedinţia consiliului de miniştri, apoi numit consilier ministerial, încredinţîndu-i-se politiea faţă de naţionalităţile nemaghiare şi în special urmărirea Romînilor. In această din urmă operă, Ieszen zky a avut plnă acum mari succese, graţie concursului lui Dim. Sturdza, spionul săfl, care l’a decorat în Septembre 1897 cu crucea de Mare Ofiţer al «Coroanei Romtniel» !
Dumitru Sturdza, a jucat in opoziţie pe agentul provocator, a tăcut scuzele dela IaşT> a dezbinat partidul naţional romîn din Tansilvania şi Ungaria, a ruinat Liga, a decorat pe Ieszenszky şi este spionul şi robul acestuia.
protopopului Voina, cerindu-I la rindul lui informaţii.
Iată toate lămuririle noul asupra au-lenţi ităţet rescriptuluî.
Apoi spună cititorii, întru cît el infirmă ceva din toate cele care au tost obiectul de controversă între noi şi colectivişti ?
A !.. dar mal este un lucru. Ieszenszky declară că rescriptul, vorbind de informatele şi lămuririle date în chestia subvenţiei şcoalelor din Braşov, nu se referă la informaţii şi lămuriri noul, ci Ia acelea pe care Kalnoky le avea încă de la 1894!!
Aici să ne dea voe simpaticul lesz-enszky sâT dăm peste labe, safl mal bine peste bot, şi să nu-1 credem.
Dacă era de competenţa sa să ne spună cum a eşit rescriptul din gremiul prezidenţiei consiliului, nu mal este de competenţa nimănui a căuta să faî-şifice sensul lămurit al unul act dat pu-blicităţel. Tălmăcirea actului aparţine nouă, aparţine opiniei publice, şi poate nu un Ieszenszky, ci 20 de Ieszensky să ne spună că nu a înţeles cutare lucru scriind, ci alt-ceva, nu la asemenea declaraţii interesate ne vom potrivi, ci la lucrul clar şi categoric care ese din conceptul şi din paragrafele rescriptuluî.
Prin urmare comunicatul în chestie nu poate servi ca dovadă de nevinovăţie lui Sturdza. El însă ne-a servit nouă admirabil pintru a confirma tot ce am spus asupra autenticităţel actului şi a închide gura spionilor şi trădătorilor pentru totdeauna.
PE CINE St CREDEM?
\
Timp de 5 luni s’a susţinut oă actul citit în Cameră de d. Ţake Ionescu nu există.
Apoi s’a susţinut că noi l’am fabricat.
Acum «Voinţa» e nevoită să recunoască *că s’ar părea că actul ar fi txistînd*.
Iar comunicatul unguresc recunoaşte că el există, dar că emană de la o persoană care nu face parte, fu mod NtrtiiN, elin prestetUnţfa co unt li ului de miniştri.
Faţă de asemenea mărturisiri, am dori siI ştim care e individul destul de timpii pe care presa colectivistă să nă-dăjduiasjă a’l convinge că Şiurdza-leszenszky, interesaţi în camă, spun adevărul, iar nu Mitropolitul Miron, care scrie: «rf. Take Ionencu a cetit intr’una din şedin{ete din urmă ale Camerll două acte ofidaicj unul din gremitil primului ministru, altul.,, ambele emise la adresa mea.*
Să se observe că anei ciudat funcţionar care, după spusa comunicatului unguresc nu face parte, în mod strîns, din preşedinţia consiliului, şi care nu se
dă in judecată pentru că îşi însuşeşte în corespondenţa sa cu autorităţile calităţi ce nu-l aparţin, vorbeşte in numele primului ministru.
El scrie, în celebrul rescript a cărui existenţă nu se mal tăgădueşte :
«Excelenţei sale d-lul prim-ministru nu-1 e uecuuoscută această afirmaţiuue».
Faţă de aceste jumătăţi de mărturisiri, şovăell şi contraziceri, întrebăm care e Romînul care va crede pe Stur-dza-leszmazky, iar nu pe Mitropolitul Miron şi pe părintele Voina ? Care e Romînul care va pune temeiu pe <0rs-zagos Ertesitu», iar nu pe «Tribuna* şi « Gazeta Transilvaniei *.
D. V. Patriciii, distins avocat din Galaţi, a cerut admiterea sa lu clubul conservator din localitate, prin următoarea petiţie, care a fost citită In aplauselo generale ale aduj nării. Forma aleasă şi caracterul de sinceritate şi de cinste al act tul act ne îndeamnă a publica, la acest . >c de onoare, scrisoarea d-lul Patriciii.
D-8&le d-luî Preşedinte al ClubJuî conssrvator din Galaţi.
Domnule Preşedinte,
Cu acea bucurie, cu acea satisfacţie ce o simte cine-va convins că a găsit adevă râtul drum, adevărata cale către reali-sarea idealului săi* celui mal înalt de bun cetăţean, <binele general», vin să vă rog să-ml faceţi onoarea de a mă înscrie între membrii partidului conservator.
Deşteptat în timpul legendelor liberale, cuvtntul şi denumirea de liberal 'mi umplea sufletul de un orgoliu ce făcea să mă cred par-că mai înalt, mal mare de cît acel ce nu se ziceau liberali.
Pe conservatori nu’l cunoşteam de cît din legendele create de liberali; aveam o roare de acel pe cari liberalii ’i numeau conservatori, ciocoi; etc.
Am văzut pe liberali la lucru, înainte de 1888.
Am văzut apoi pe conservatori.
Ce sdruncin în credinţele mele politice şi cită deosebire între unii şi alţii!
Ciocoii, cum le place liberalilor să poreclească pe conservatori, mult mai ingădu itorl şi cu mal mult respect de ideile şi convingerile ori cui, nu ’i-am văzut nici ciocoi, nici aroganţi. Tactul administrativ al conservatorilor, modul lor înţelepţesc de a vedea şi a tranşa toate chestiunile mari, ’ml-aii sguduit întreaga mea fiinţă şi mă vedeam atras către conservatori de o pu tere căreia cu grei* mă puteam opune Tineri superiori, fără deosebire de straturi sociale, negustori, ţărani, etc., îmbrăţişau cu căldură şi convingere ideile şi partidul conservator, în sinul căruia eraii totdeauna bine primiţi şi bine veniţi. Nu’l vedeam nici sectari, nici exclusiviştl cum erau liberalii. Totuşi, ml ziceam, nu am văzut pe adevăraţii liberali, pe acel libe răii din oposiţia-unită!
N'a trecut mult şi ’l-am văzut şi pe a ceştia: forme din acelaşi aluat ca şi acel de la 1888.
Acestora le datoresc stingerea cu desă virşire a tutulor ilusiunilor ce mal aveam de liberali.
A face comparaţie intre liberali şi con
servatorl, mi-se revoltă conştiinţa. Nesocotiţi in oposiţie ca şi la guvern, ast fel văd pe liberali. In oposiţie zurbagii şi demagogi, oameni de stradă; ear la guvern nepricepuţi şi compromiţători pentru ţară şi neam.
Chestiunea detronărel Mitropolitului, chestiunea ofiţerilor de cavalerie, înădu-şirea manifest aţiunilor naţionale demne şi liniştite, etc. etc. sunt atîtea ruşinl.
Conducătorii liberali, în majoritatea lor, chintesenţă a oamenilor fără principii şi fără vre-o orientare oare-care, a acelor cari aii conştiinţa liberlăţei neţărmurită pentru dînşil, nici nu pot să fie alt fel de cît aceia ce sunt.
Fără să fi avut manifestaţiunt zgomotoase pentru liberali, ’l-am urmărit cu mintea în toate actele lor şi, trebuind să-ml fac datoria de bun cetăţean, cercetîn-du-ml conştiinţa, văd că numai in partidul conservator poate să’mi fie locul, alături de acel, totdeauna, în oposiţie ca şi la guvern, buvl şi înţelepţi conducători ai Iărei, alături de acel pe cari ’i văd că nu surd nici ciocoi, nici exclusiviştl şi unde orî-cine poate călăuzit de dreapta judeca’ă să discute liber ideile şi convingerile Iul şi a se forma un bun cetăţean.
Dovada convingerel mele stă în faptul că am făcut această cerere şi am adus o la cunoştinţa D-voastre a tutulor.
Primiţi, vă rog, Domnule Preşedinte, a-sigurarea devotamentului şi a deosebitei mele consideraţi uni.
Vaslle €. Patriciu. Ayocat, Galaţi.
ĂCTfcllimHS FALS .
Sub acest ci*!ci , Tî’tb«n<*“ diu Sibiu, organul auc«»rizit al partidului naţional romin d'n Tran-stlvaula şi Ungaria, a publicai! fu ntimarul sau de Sfmbăiă, 12 Septembre, următorul articol, a-supra căruia atragem toată atenţiunea opiniei publfee :
Scrisoarea părintelui Voina,publicată în No. de Duminică al < Tribunei», a produs adincă im-presiune la Bucureşti. Toate ziarele se ocupă de ea la locul prim, făcînd diferite conctuziitnl, pentru unii zdrobitoare.
E trist, în tot cazul, că într’o afacere mare, cum e aceea a şcoalelor din Braşov, să’şi caute cine-va scăparea «Un încurcătură prin acusa neîntemeiată, că cutare act, ce i se pune în faţă, ar fi lalş.
în Romînia, durere, am mal văzut lucruri de acestea. In cauza celebră a Mitropolitului an jucat mare rol nişte acte false, plac-togi'afiate. La noi însă. nu s‘a«i îutrodus încă asemenea pr©ce«leurl. De aceea trebue şi mal mult să regretăm, că un ziar de la noi*), însuşin-du-şî vederile unor organe interesate din Bucureşti, s’a pus pe punctul de vedere al falşifica-ţiel, ba a şi numit pe pretinsul «fabricant de acte falşe».
<Ei, acum e «loveditcă nu actul e fals, ci actorii aceştia îndrăzneţii aii fost falşi, siisţlnînd că s’ar li comis o falşificaţle.
Pentru noi, cari n’avem să tragem înşine concluziunile ce urmează din scrisoarea părintelui Voina, descoperirea dinsidui nu e decît un rol secundar. Principalul chesllunel esteşi ră-inîue cauza existenţei şcoalelor noastre din Rraşov.
Trebue însă totuşi să ne ocupăm şi cu detailurile acestui trist episod, pentru-câ pare a ne aduce tot maî mult la lumină intriga: guvernului maghiar.
Dn ă-cum vedem din ^ 1*. JLloyd, oficiosul «Orsz. ISrte-sito» se ocupă şi el cu scrisoarea părintelui Voina şi susţine că actul din chestiune către Mitropolitul Miron, n a emanat de la mi-mstrul-president, ci de la—all-cineva.
*) Tribuna Poporului din Arad (organ stur* dzistj.
www.dacoromanica.ro
I
11 o e
Cine e acest «altcineva?)
Eată ce spune oficiosul maghiar:
< Actul în chestiune l a scris o persoană, care nu aparţine strict presidiuluî ministerial, şi l’a scris din propria sa iniţiativă, fără nici o încredinţare oficială, ca o epistolă privată, drept informa-ţiime pentru Mitropolitul Miron Roman*.
Va să zică actul nu e scrisori subscris chiar de Bănffy. Poate de aceea nici Mitropolitul nu zice direct, că e de la ministrul-prezi-dent, ci numai <din gremiul prim-ministerului unguresc». E scris însă de oare-cine, care «aparţine» presidiuluî ministerial, deşi nu «strict!» Acest cine-va, credem noi, nu poate fi altul de cît Ieszenszky, şeful secţiunei de < naţi nulităţi», agregată la pre-sidiul .. inisterial.
Va «7 zică şi aci e amestecat leszenssJcy, şi acum guvernul maghiar rupe pe un moment legăturile cu el, îl reneagă, ca să nu trebue a lua răspunderea pentru actul dovedit existent ţi autentic.
Cît pentru cuprinsul actului «Orsz. Ert.* zice că pasagiul, pe care d. Take Ionescu îl punea în sarcina guvernului romîn, se întemeiază pe declaraţiunea contelui Kalnoky, făcută în delega-ţitmile din 1894.
Lăsînd neatinsă valoarea a-cestei părţi a comunicatului oficios, noi reamintim cititorilor, pentru propria orientare, cuprinsul actului pretins <falş>, şi acum dovedit autentic.
Pasagiile lui principale sunt:
«In Inna lai Octombrie 1894, Dimitrie Sturdza, actualul ministru-preşedinte şl ministru al a-facerilor externe al Romîniel; a ţinut uu discurs la Orfefi9 tn care cu date a arătat, c& ce şl ctte sume se trimit din partea guvernului conservator de atunci şl prin a cui Intermediare.
«In urma acestora, guvernul ungar regesc s’a nisuit a se informa despre starea reală a lucrurilor, şi pe basa acestor date —din care o parte Vl-s’au comunicat Excelenţei Voastre, tn 22 Martie, prin Excelenţa 8a d-nul prim-mlnistru — s’a convins, că ajutorul anual dat de guvernul romin ptnă la 1876 pe faţă; a devenit secret şi că autorltăţ ile susţinătoare a şcoalelor din Braşov, cu toată ordlnaţlunea ministerială din 1875 şi, ce e mai mult, In contra art, de lege XXX. din 1883 § 72 tl primesc, ba tl chiar urgentează. Din CUUHU tl-ceasta, s’a văzut necesitat a interveni ta guvernai regesc romîn pe cale diplomatică în chestia subvenţiei, şt acesta a dat în privinţa subvenţiei o notă afirmativă cu indicarea sumei.*
lie venzare
DEFORMAŢII
•	JtaV' "waiErf»	M
Mizerabilii de la guvern şi-aii pierdut capul.
Turbaţi fiind că le scapă puterea din mină. ei s'au năpustit a-supra d-lui Take Ionescu, care, acuzat de a fi falşificat un act, a dovedit cu scrisori de la autorităţile edesiast ice din Transilvania temeinicia actului, din care reiese că Dim. Sturdza s’a făcut spionul guvernului unguresc.
Un ziar prins deja cu plastografii, Voinţa Naţionala, organul oficial al guvernului, şi-a permis să spue pe socoteala eminentului nostru amic nişte infamii cari întrec ori-ce margine.
Un mare număr de a-mici ai d-lui Take Ionescu,revoltaţi de acestă atitudine a guvernului, au hotărît, ca dovadă de simpatie pentru d. Take Ionescu şt spre înfierarea procedeurtlor guvernului, să întîmpine pe amicul nostru la gară, cînd va sosi din Sinaia, mîine Miercuri, la orele 9 şi IO minute seara.
Urmările epilepsiei «Voinţei»
Un hohot do rîs aii produs în toată ţara cele «30,000 de exemplare» ale Voinţei Naţionale de Duminică. Şi atît de puternic a sguduit acest hohot pe bieţii colectivişti, în cit în ruşinea lor se scuzau cu următoarele cuvinte de epilepsie în care căzuse organul lui Sturdza :
—	Ce prostie I
Încă şi azi lumea, revoltată de trădarea lui Sturdza, vorbeşte mereu numai de starea de demenţă a plastografului care, ne mai putindu-se apăra în contra valurilor puternice ce ameninţă întreaga colectivitate, a Inebunit aşa de rău, in cît nu mai vede înaintea sa de cit *fuga lui Take Ionescu la Braşov», «briciul părintelui Voina, cu care s’a sinucis lake Ionescu», <trel-zed de mii de exemplare ale Voinţei Naţionale», etc. etc.
** *
Spre ilustraţie, cităm cîte-va scene caracteristice :
D. Take Ionescu se afla eri în gară la Ploeşti. D. deputat Săveanu, din Focşani, văzînd pe d. Take Ionescu, s’a apropiat de d-sa, l-a salutat şi l’a întrebat:
—	De unde vii ?
ff— De unde să viu P De la Braşov?!— răspunde d. lake Ionescu, cu voce tare.
Toată lumea de pe peron a rîs, iar d. Săveanu a plecat.
Eri, la Capşa, s’a discutat într’un cerc pur colectivist epilepsia Voinţei Naţionale.
Un senator a exclamat :
—	Cest une betise!
—	Plus qu'une belise, c'est une faute. (Mai mult decît o prostie, e o greşeală)— răspunde un deputat colectivist.
Alţii, tot colectivişti, spuneau că epilepsia Voinţei o compromis mult pe guvern.
»
* *
In privinţa celor «30.000 exemplar» ale Voinţei Naţionale, iată ce spune Lumea Nouă:
*Alaltă-erl toţi comisarii comunali aii fost concentraţi şi li s’aă încredinţat numeroase afişe în care se anunţă coprinsul * Voinţei naţionale», privitor la ceatiunea trădărei.
<Pe toate stradele, ptnă în cele mai depărtate mahalale, afişele ai* fost lipite de agenţii comunei, şi în acelaş timp se distribuia şi cîte un exemplar din * Voinţa».
«Numeroase pachete din afişe şi ziare, au fost expediate în toate oraşele ţărei.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
Fosla Vila Băicoianu, restaurată din nott, en pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste.
Platoul gr&dinel Băicoianu tn Întindere de
10.000	metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, având plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitale!, cu vedere asupra Întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat sad altă clădire mare.
Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă.
Locuri pentru clădiri In diferite strade ale cartierului Gramont.
Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria.
Locuri pentru clădire In colţul elipsei bulevardul Maria.
Case de vineare in cartienil Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban.
Case şi locuri de vineare pe strada Laboratorul.
Plăţile în rate.
Dobânda mică.
Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea.
Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport.
Pentru lămuriri mal detaliate a ee adresa la proprietar.
«7. A. SI TM|.
Str. Şuier No. 9 (Gramont)
Considerabile venituri laterale
se oferă tutulor acelora cari doresc a se ocupa cu vîn zarea In rate, In cercuri mal bune, a unul articol ce se caută în cantităţi mari. Ofertele se vor trimite pe adresa:
„M. E“ Poste-restante
Buda-Pesta
f BOLINTINEANU;
fondat în anul 1874,
Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei
MARIA AN6ELESCU
(născut! BoUatlneanu)
Aduce la cunoştinţă, că cursurile vor îd-cepe pentru noul au şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de acum, iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zhid reclamele forţate ale unor şcoale în diferite jurnale, care Intre alte le fac cunoscut publicului că au metode speciale, că au obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărît că in acest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de an! de existenţă care parte snnt mume de familia, precum şi onorabi-lalul public competinte care a putut să a-precieze resultatele obţinute In toate privinţele. Institutul după cum se ştie, este situat la şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.	Sit. 54
tnvir. meu.
Or- BAUBERBER
M, Cotea Moşilor, SS S. 16 Coneultaţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de ta 8—10 a. in.
l>octor Besnea
Medic la spitalul de copil
Special in boate ele copii
Str. Popa S6re, No. 24 sit. 87
«Guvernul crede că lămuririle date prin « Voinţa» vor disiruge apriga companie pe care conservatorii o fac în ţară pe tema trădărei naţionale.
MM. LL. Regele şi Regina, împreună
cu A. S. R. Principesa Maria, sosesc azi la Viena, unde vor sta ptnă mîine dimineaţă.
Suveranii vor sosi Joul după amiazl la orele 5.30 la Sinaia.
Aflăm că d. N. Gane, preşedinte al
Senatului şi primar al Iaşilor, s’a prezentat ieri la d. Sturdza declarîndu-i categoric, că dară nu va înlocui pe d. Gheorghian, prefectul judeţului laşi, atunci alegerile comunale din a doua Capitală a ţării pot fi socotite ca pierdute pentru colectivişti.
D. general Popescu, inspectorul artileriei, a inspectat regimentele de artilerie concentrate la Slobozia pentru exerciţii de tir cu tunurile cele noul.
Exerciţiile aft avut un succes neaşteptat.
Politische Correspondene dinViena publică următoarea informaţie:
„Este inexact că s’ar fi făcut vr’nn pas în afacerea înfiinţării unei Mitropolii ro-mîne pentru cutzo-vlahil macedoneni.
„Vechile obstacole, bine cunoscute, se opun şi acum regnlărel aeestel cestiunl“.
D. P. S. Aurelian şi-a amînat până Vineri întoarcerea în capitală, de oare-ce va merge Joi la Sinaia întru întimpinarea Suveranilor şi spre a cere o audienţă M. S. Regelui.
Trenurile de plăcere pentru Constanţa aă fost suprimate pe ziua de azi.
Liceul romîno-german din Suceava (Bucovina) a fost frecventat anul trecut de 582 elevi, printre cari 334 romtnl şi 248 ger-anl, ovrei, ruteni şi unguri.
A. S. R. Principele Romfniel a plecat azi dimineaţă din Cîmpulung, şi după amiazl va sosi la Sinaia.
Vlnâtoarea din munţii Muscelului a reuşit de minune. Principele Romlniel a împuşcat un mare număr de iepuri, căprioare, porci mistreţi şi capre negre.
Comitetul central al «Asociaţiunel generale a medicilor din ţară» este convocat pentru ziua de MercurI, 16 c., orele 8 jum. seara, spre a lua cunoştinţă de rezultatul demersului făcut către d. ministru de interne cu privire la punerea forţată la pensiune a doctorilor Grigorescu şi Angelescu, medicii oraşelor Roman şi Buzăă.
In caz dacă rezultatul uu va li satisfăcător, aflăm că comitetul Asociaţiunel va a-viza la alte noul mijloace pentru a obţine anularea măsurel arbitrare şi ilegale ce s’a luat de Direcţiunea sanitară.
Aseară am primit fascicula I seria a patra din monumentala operă *Sonnets rou-mains» a d-lul Jules Brun.
Azi se înfăţişează înaintea Curţii de casaţie recursul abatelui Morisseau.
Cetim în Gazeta Transilvaniei:
Aflăm, că azi noapte pe la oarele 12, aă fost bombardate cu pietril ferestrele casei d-lul paroch Victor Popea din Satulung (Sâcele).
Se crede cu hotărire, că şi această ispravă, ca multe altele de felul el, este a-se mulţumi voinicoşilor Ciangăi de la Săcele, care turbă de mănie, că cu ocasiunea alegerel de deputat dietal din Herman, Rominil şi-aQ văzut de treabă şi n’aO lăcomit la tocana şi gologanii ungureşti.
Un ziar care nu poate fi acuzat de ostilitate faţă cu guvernul, spune că în ultimul consilia de miniştri, d. Dimitrie Sturdza şl a manifestat o foarte mare nemulţumire
contra prefectului Caton Lecca, despre care primul ministru a spus că atit serviciul siguranţei cit şi al poliţiei sunt cit se poate de r&ă conduse şi c& se impune o serioasă reorganizare.
Primul ministru e In căutarea unul lnlo cuitor d lui Caton Lecca.
Cu începere de la 1 Septembrie, orî-cine va dori să se aboneze iii ziarnl „Epoca* plătind costnl abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şi 2 lei ăO bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba Slovac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în de 201 pagini elegant tipărit, cum şi Tristia, cel din urmă articol al lui Alexandru La-hovari.
ECOURI
— Aflăm că vechea şi cunoscuta drogue-rie a d-lul Uie Zamfirescu, se va muta în curlnd în propriul săă local din strada Academiei No. 8.
CHESTfUNEA ZILEI
Chestiunea revizuirii
— (Prin poştă) —
Consiliul de miniştri
In consiliul de miniştri de alaltăerl, ţinut sub preşedinţia lui Brisson, s’a discutat chestiunea revisuiril procesului Dreyfus, şi s’a amînat, fără să se ia vr’o hotărire, pe ziua de astăzi, Luni, din cauză că doul miniştri, Peytral şi Tiger eraţi absenţi. Astăzi consiliul va fi prezidat de Felix Faure.
Se ştie că părerile membriler diu corai-siunea de revizuire sunt împărţite în două grupe: trei membri s’aă pronunţat pentru şi trei contra revizuirii. Lipsind o majoritate absolută pentru revizuire, comisia s’a pronunţat pentru respingerea el. Totuşi ministrul de justiţie nu e legat nici de cum de părerea comisiunil, care nu are vot ho-tărltor, ci numai consultativ. Rămîne deci ministrului de justiţie să aducă actul luaţii tea Curţel de casaţie şi să ceară decisiunea el. Brisson voia ca această hotărire să se ia în consiliul de miniştri, numai în prezenţa tutulor membrilor din cabinet. Azi se va liotărî. Se pot prevedea Insă noul evenimente cari ar putea aduce după sine o criză în cabinet, poate chiar retragerea ministerului Brisson şi convocarea camerelor.
După o depeşă a Agenţiei Havas, s’ar părea că consultaţia comisiunel de revizuire a făcut o adîncă impresie asupra unul ministru, şi anume asupra tul Sarrien, care se sfieşte de a merge mal departe şi a supune curţii de casaţie materialul de documente.
In schimb, Brisson ar fi hotărît cu ori-ce preţ în favoarea revisuirel; et crede că afacerea Dreyfus trebue limpezită odată pentru totdeauna, pentru apune capăt agitaţiilor din ţară.
Bourgeois şi Delcasse împărtăşesc aceeaşi părere.
O convorbire cu tlvinuon
L’Indipendance Belge publică o convorbire cu Brisson, în care prim-ministrul francez ar fi confirmat existenţa unul complot anti-republican monarcliic inilitar, dec-larlnd insă că nu-I primejdios. Guvernul, a zis Brisson, va zdrobi cu niîua-I puternică pe conjuraţi.
Procesul Picquart
După Figaro, la ministerul de interne nu se ştia că ministrul de războiă Clianoine ar ti iscălit ordinul de urmărire contra lui Picquart. Din altă parte se afirmă că nu-I adevărat cum că generalul Chauoine nu ştia ce iscăleşte. El a iscălit cu bună ştiinţă. Aceasta s’ar părea acum imposibil, dar azi, la Paris, toate sunt cu putinţa. Picquart
pare nelnfrînt şi plin de încredere. După şediDţn de la tribunalul corecţional Picquart a zis Iul Labori :
«Ce poate să’ml facă ? Cînd am fost a-tacat, cînd mi s’a spus că aşi fi comis un falş, atlt de arzătoare era dorinţa mea de a mă lăsa să mă pronunţ în public asupra actului «Petit bleu», In cît am invitat pe adversarii mei la Curtea cu jur şi aşteptam cu nerăbdare ziua mare a deliberărilor. In loc să-mi daţi explicaţiile Înaintea judecătorilor civili, le voiţi face înaintea celor militari. Si aceştia sunt oameni bravi.»— «Şi Clianoine ?»— «Cred că generalul Clianoine e un om cinstit» răspunse Picquart.—«Cum a putut Insă permite...» — «Bali, cine ştie dacă este dînsul ? Mal sunt lupi în staul.»— «Ah, da, de pildă Gribelin...» strigă un glumeţ. La acest nume, figura lui Picquart se înveseli. — «Fireşte, ala cunoaşte toate secretele ; el este «garde de faux».
Foile cari apără revizuirea afl luat un ton mult mal serios. Cele mal multe spun că o mare primejdie ameninţă Franţa, şi nu împărtăşesc optimismul lui Si&de, care zice :
«Picquart va apărea mîine şi mal mare, şi adevărul va străluci şi mal splendid. Nici una dintre acele creaturi nu vor scăpa de pedeapsă, mina de fier a sorţii planează deja deasupra lor.»
Candidatura lui Plc€/uarl
Un mare număr de alegători din cartierul Clgnancourt din Paris a decis să pue candidatura lui Picquart la apropiatele a-Iegerl municipale.
Detalain uirtle lui Eolerhaw.y
Se zice că Esterhazy ar fi stat la un prieten în str. Yames Place din Londra. Fiind ras, era de nerecuuoscut.îVorbea italieneşte şi trecea drept un conte itrlian. Esterhazy se mută apoi la un hotel depărtat.
Iată o convorbire ce ex-maiorul a avut-o cu un reporter de la Daily News, la gara Charing Cross, înainte de a pleca la Paris. Esterhazy ar fi zis:
«După sinuciderea lui Henry, am spus generalului Pellieux că e imposibil să se mal oprească mersul lucrurilor, căci mişcarea va deveni prea puternică. Am scris Iul Cavaignac o scrisoare esplicită. Dar el a refuzat să mă primească. Se botărîse ruinarea mea şi m’aruncară peste bord, şi eă sunt hotărît să sflrşesc odată cu această a-f'acere. Pellieux trebuia să ştie că actul lui Henry era falş. I-am spus în timpul procesului Zola că nu te poţi baza pe un asemenea document. Nu m’a ascultat. I-am spus şi ministrului de războia, că unii ofiţeri ÎI ascund adevărul, din causa incapacităţii saa răutăţii. M’am oferit să-I dovedesc; el a refuzat să mă asculte. Numai trei persoane există cari cunosc adevărul asupra afacerii Dreyfus: colonelul Sandherr, colonelul Henry şi efl. Cel doul sunt morţi, priu urmare efl sunt singur care cunosc secretul....»
Esterhazy ar mal declarat că are intenţia să publice o carte, care va răsplndi lumină asupra afacerii. De cit nu ştie, dacă In momentul de faţă va'uza de documentele ce le are la indemînă. Aceasta depinde de cursul evenimentelor.»
"diverse
DIN CAPITALA
Năpantea.— Un biet ţăran, din judeţul Dîmboviţa, venise de cîte-va zile în Capitală cu pînză de ţară şi chilinuri de vinzare. De două zile nenorocitul rătăcia pe stradele oraşului fără a fi putut vinde din marfa-I şi, după cum n’avea nici un gologan, bietul om era istovit de nemîncare şi de oboseală. Eri, în sfîrşit, norocul i-a eşit iu cale. Ţăranul a găsit un negustor care i’a luat toată marfa pentru suma de 20 lei. FJămînd şi dăulat de osteneala, cînd s’a văzut în posesia’unul bilet de bancă, ţăranul a intrat in prima circiumă ce i-a eşit în cale, a cerut de mîncare şi a mîncal pîn-ce n’a mal putut.
După ce s’a săturat bine, ţăranul scoate din chimir biletul de bancă pentru ca să plătească consumaţiunea. Abia a apucat însă să arate biletul, şi clrciumarul H şi înhaţă de eămaşe -.
— La secţie, pungăşiile; de unde al hîrtia asta ? E falşă.
Bietul ţăran e dus la secţie şi acolo, comisarul, examinlnd şi el biletul, spune că e falşificat şi înaintează pe ţăran la poliţie.
Acelaşi lucru şi Ia prefectură.
Biletul de bancă insă nu era falşificat de loc. Era însă pătat de grăsime şi astfel culoarea birt iei era schimbată cu desăvîrşire. Un agent de poliţie observă treaba asta şi lulnd biletul l-a spălat bine cu benzină şi l-a adus în stare de a fi cunoscut de toată lumea ca bun şi ne-falşificat.
NOUL
IUSTITOT DE BAET1
wab direcţiunea d-lor
I. CIINC1U şi €?. BOB A
profesori Ia licoal «Lazăr»
BmxmrwfB, Oale* Mvraeî, Ne. 104 ^
fl iieeale complecte. Prepa-pentr* fecala militară şi cMneceială. kt a trece eecnaene tn InsQtet şi a litera certificate efwvalente eu eele ale şecate-ler pabbce.
Situat* in donai grtcanel Cismegia şi In a-propacrea lieeuhri «Lagăr» şi «Sf. Seva» «ţeon-1* în gheneral fl sub toate punctele de vedere Mjfieuiee oe artă in cele nai brute ooodiţlunl. N’e-vem nimic de recomandat...» Es-trea din report, d-lor medici inspectori doctori Mihael şi Dntgeeeu. In privinţa inatrucţiunel şi educaţi unei ce ae dl In şcoala noastră cităm următoarele din raportai comision et, numite de Onor. Minister pentrn esamenul din Iunie: Ţinem a arăta, oA «coala ne-a tăcut o foarte bună impresie a-tît pi-in soliditatea cunoştinţelor ele-vllor cit şl prin ordinea şi ditsoiplina Ier.
O deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare.
Limba franceză şi germană sunt obligatorii tn timpul recreaţiunilor.
înscrierile Încep la 15 August iar preparaţi-unile pentru corigenţi la 20 August.
Prospecte se trimit la cerera
Pr. CA. Diamandy
din Brăila	Sit. 29
Stabilit în VIENA I Karntbnerstrasse, 5 ConsuUaţiunî cu somităţile medicale Specialist pen tru masagiu fi Ortopedei
www.dacoromanica.ro
NOU DE TOT
Tuburî (de beton sistem Monier
din prima fabrică X. (JUŢJRIDA «fc Co.
Bucureşti, antorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt «fot la canal» (tout â l’egout) precum şi sin-gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfectsclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cît aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt înţelese franco ori-ce gară din Ţară. Preţuri eorente se trimete franeo la cerere
SCHNEIDER & GRtfNENFELDER
Degozitari generali	Sit. 27
Bucuregtl, Str. Sf. Vineri No. 12
Amuiciu
La Manutanţa Armatei din Bucureşti se primeşte oferte de gria şi secară însoţite de probe in greutate de 5 cbjlogrmne, iar licitaţia se va ţine iu ziua de 25 Septembrie curent ora 9 dimineaţa iu condiţiunile caietului de surcipo publicat In Monitorul Oficial No. 89 din 24 Iulie expirat.	Sit. ICI
Dieclorul Manutanţei
Adjunct clasa I, D. CEVVICA
1
Mobilă Tapisată
Garnitură Mobile tapUate cu co-
2	voare, pluş de lu&taee compus de o canapea, 2 folelurl, 4 scaii ue
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri în permanenţa gata. Pentru provincia embalagiu Gratis.	Sil. 17
Magazin de Mobile I, GliUKMfiN
Pentru d-niî Agricultori
Majoritatea agricultorilor nu mal şovă-eşte, clnd e vorba de a lua măsuri în contra mălurel (tăciunelui). Aii încercat Saramura Iul Numa Dupuy şi s’afi convins că combate sigur şi radical pe acest duşman al griului, numit mălură.
Saramura Iul Numa Dupuy se întrebuinţează în toată ţara de peste 20 de ani şi a obţinut laude unanime. Ea se vinde îu pachete conţinlnd dosa chimică exact calculată pentru două pogoaue.
Saramura Dupuy se topeşte uşor în apă rece şi prepararea seminţei e tot ee poate fi mal simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar fi o greşeală neer-tată din partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei stricăciuni probabile, cînd poate s’o evite cu o cheltuială atlt de njică.	S. 61
Representant general S. BEJWJEJVISTI* Craiova
Depozite iu toate oraşele
fltAŞINE |C0LE fI.. Ifc. App Industrial
HSi
it'sel
te3
I P O C A
Ţăranul este atunci pus în libertate şi comisarul de serviciil îl dă înapoi biletul cu pricina.
— Sărut mina, d-le, răspunde ţăranul speriat, nu-1 mal iau că cine ştie ce mal păţesc. Schim-baţi-1 mal bine d-v. şi daţi-inl mărunţiş; nu mal iafi beleaua asia.
Şi n’a voit cu nici nn preţ să mal pună mina pe bilet, bietul ţăran. Comisarul i-a dat atunci 20 de lei in argint.
Fort.— Iosef Cristea, servitor necredincios, a furat stâptnulul sătl, d. N. Dumitrescu, din strada Popa Soare 34. un ceasornic de aur, o pereche pantaloni (raportul poliţiei spune «de genul femenin») mal multe cămăşi de zi, cravate, cu un cuvint un costum întreg.
Gătit ast-fel. cu ceasornicul la britt, tocmai cind-îl era lumea mal dragă a test. prins şi a-restat.
Foc.—Astă noapte, pe la ora 1, ş*â declarat un incendia, care a consumat prăvălia d-lul Gr. Colibăşeanu, din calea Văcăreşti No. 203.
Focul a luat naştere de la o lampă care, spăr-gindu-se, a împrăştiat gazul pe duşumelele prăvăliei.
Mul toată marfa din prăvălie a fost parte distrusă de flăcări, parte stricată prin cantitatea enormă de apă, introdusă de pompieri spre a stinge focul.
l.a orele 5 de dimineaţă, cînd flăcările nu mal aveaţi ce să consume, focul a fost localizat.
DIN ŢARA
Maiuâ denaturată. — Corespondentul nostru din Viziru, judeţul Brăila, ne comunică că în ziua de 11 c. s'a găsit, în sala judecătoriei de pace din acea comună, o fetită iu etate de 3 zile. lepădată.
Mama denaturată, care şi-a lepădat, copilaşul de cu noaptea,—căci camerierul judecătoriei a găsit-o la şase ore dimineaţa,—încă nu a fost descoperită.
Fetiţa lepădată a fost botezată de grefierul judecătoriei din localitate şi dată in îngrijirea unei femei din comună.
Accident nenorocit, — O mare nenorocire s’a întimplat, alaltăerl, în comuna PoseştI, din judeţul Prahova.
Pe cînd locuitorul Nicolae Ştefan Popescu se tmbrîncea cu pîndarul Ioniţă N. Doican, arma celui d'intîî, purtată la spinare, s’a descărcat şi l’a lovit în piciorul sting, aşa de răO, în cit nefericitul Popescu a murit după o oră de suferinţă.
Transportat în comună de chiar cel cu care se îmbrîncise, cadavrul lui Popescu a fost inmormîntat. In urma ordinului parchetului.
Incendiu.—Un mare toc, care a consumat moara d-lul dr. Cristofor Macri, a fost zilele acestea în comuna Smulţl, din judeţul Covurluifl.
întreaga clădire, construită acum de curînd. a lost distrusă pînă în temelii; proprietarul are a pagubă de 22.000 lei, din această cauză.
Focul a luat naştere de la scinteile unei lo-comobile, scintel cari afl aprins paiele din curtea morel.
Muşcată d« cline turbat__________Tia, fiica
locuitorului Nicolae Pătraşcu, din comuna Şuiei, Argeş, a fost muşcată de un cîina turbat.
Fetiţa s’a trimes institutului antirabic, din Capitală.
Mort din Imprudenţă.—Femeia Constantina Păun Searlat, din comuna BăseştI, judeţul Teleorman, a dat, din greşală, copilului el bolnav, în loc de chinină, arsenic—cunoscut, la sate, sub numele de săricică.
După eîte-va minute, copilul a încetai din viaţă.
O crimă îngrozitoare s’a Comis deunăzi în comuna StraoanI, din judeţul Putna.
Iată împrejurările in cari s'a întimplat: Un copil al femeiel Maria Dumitrache, voind să fure struguri din via lui Neculal Paragină, a fost prins de acesta şi luat la bâtae. Mama copilului, auzind ţipetele sfişietoare ale micului hoţ, sare imediat în ajutor, dar şi ea este pusă pe goană de către Paragină.
Cum soseşte în sat, femeea Maria Dumitrache se pltnge fratelui el mal mic, Iordache P. Zam -tir, în vîrstâ de 21 ani, arălîndu-I ce i se ln-tîmplase.
Peste măsură de înfuriat, numitul tînăr se grăbeşte imediat să-şi răsliune. In acest scop el îşi ia puşca şi pleacă spre Nicolae Paragină. Intîinindu-se cu cel care bătuse pe nepotul săi! şi fugărise pe sora sa, nici nu’l mal întrebă de ce a săvîrşit acest act şi întinzînd puşca, des-căi'că arma asupra-I.
Se răsbunase : Paragină căzuse fără de viaţă, intr’un lac de sînge ce curgea cu abundenţă din rana-I adlncă din piept.
înştiinţat de această crimă, parchetul a dispus arestarea criminalului, şi inmorminturea lui Paragină.
DIN STREINaTATE
Tonuri... de htrtle.—Printr’o ciudată co-, incidenţă, în momentul cînd se vorbeşte de de-sarmarea generala, iată că se descoperă un noi! procedei! de a construi tunuri, aceste instrumente cari răpun viaţa atîlor oameni. Cu a est sistem de tunuri de nlrtie, moartea va fi mult mal uşor împrăştiată într’o armată inamică.
Iată ce zice, în această privinţă, o revistă străină specială :
«O dată mal mult, Krupp, inventatorul tunurilor, vreu să revoluţioneze artileria lumel întregi. El a fabricat, pentru infanteria germană, tunuri de mic calibru, «In hîrtie».
«Ele sunt aşa de uşoare că un soldat poate cu uşurinţă purta unul, dar resislenţa lui e mal mare de cît a unul tun de cîmp, în oţel, de a-relaşl calibru».
Evangcllna Cisneros.. Hearst Cititorii îşi aduc aminte, fitră îndoială, de d-ra E-vangelina Cisneros, o tinără fată cubaiiă, care a luat o parte aşa de activă la răscoala din ţara sa, şi care, fiind făcută prizonieră de Spanioli, a fost liberală de corespondentul unul mare ziar din New-York.
Aceasta tinără patriotă, renumită prin frumuseţea sa, s’a căsătorit, zilele acestea, cil corespondentul care contribuise la îndrăzneaţă el evadare.
D-ra Cisneros, astă-z.I d-na TTearsi, este acum femeea cea mal populară din Statele-Unite. Căsătoria sa cu acel corespondent, care este directorul ziarului New- Yorfc Journal, îl asigură o avere de cincl-zecl milioane de lei.
D-na Ilearsl, pe care compatrioatele sale o numeaţi «Perla Cubei», şi-a propus să publice o istorisire foarte detaliată a răscoulel Cubane: o pagină de istorie..., care a slîrşit prin o căsătorie.	.. . A
Revizuirea procesului Dreyfus
f,<i Canmaţîe
Paris, 14 Septembrie.—Le Matin sewi-nalează numeroasele vizite făcute eri d-lul Sarrien de către colegii săi din minister. Ziarul adaugă că scopul acestor vizite era să hotărască pe d. Sarrien ca să propuie consiliului miniştrilor trimeterea dosarului Dreyfus Ia Curtea de casaţie.
Molârirra rcrif.ulvcl
Paris, 14 Septembrie.—Toţi mlniş-lrUi'«j) raliul cil liol&rirea «le a
deschide procedura revlznlrel ţi de a transmite dosarul Dreyfni Cnrţel de casaţie.
D. Fellx Faure se va întoarce la Paris azi.
iSroNurl tleunninţllc
Paris, 14 Septembrie.—Aseară a circulat ştirea asupra demisiunei d-lul Vi-ger, dar ştirea este desminţită. D. Piper a combătut revizuirea, dar s’a înclinat după d. Sarrien, în faţadeciziu-ntl majorităţi consiliului.
După ziare, disouţia consiliului a fost foarte vie. Miniştrii revizionişti au avut mari greutăţi o a să hotărască pe d. Sarrien să treacă peste părerea corni-si unei de revizuire.
O notă oficiată
Paris, 14 Septembrie. — O notă oficială zice : După decisiunea consiliului de miniştri, ministrul de justiţie va trans-mite Curţii de casaţie cererea de revizuire.
Ministrul de justiţie a anunţai că o să adreseze procurorului general instrucţiuni pentru ca orice atac în contra armatei să fie urmărit îndată.
NUVELA
Moravuri Pariziene
Intru într’o cafenea de pe bulevard, mal dăunăzî, şi cer o benedictină.
Chelnerul (un frizat) vine repede, faţa strălucind de bucurie, şi-mi serveşte bene-dictina.
Efl atunci fac î eflecţiunea: «Cafeneaua a-ceasta nu face treabă, chelnerul e bucuros că vede un muşterii!.»
îmi beai! benedictină. Chelnerul Îmi toarnă a doua.
—	Dar nu, nu vreafi de cit una !
—	Bea, îmi zice el, zimbind.
Beai!, îmi toarnă o a treia.
—	Dar nu, nu vreai! de cît una!
—	Bea, replică el rîzînd.
—	Beau. îmi toarnă a patra.
—	Nu vreafl...
—	Bea, strigă el cu entuziasm.
Beau, el vrea să maî toarne. Pun paharul la spate, refuzlnd categoric de astă dată.
—	ImT vel explica în fine, băele, acest bielşug de benedictină ?
—	Domnule, îmi răspunde frizatut, cu un accent ce nu se poate traduce, este ziua mea !! !
<Y)«iiicllu Cadet
CONFLICTUL ANGL0-FRANCEZ IN SUDAN
Paris, 14 Septembrie.—JD. Delcassd a primit confirmarea sosirel misiunel Mar-chand la Jbashoda.
Londra, 14 Septembrie.—Agenţia Reuter află că generalul Kitchener, sosind la Fashoda, a găsit acolo misiunea căpitanului Marchand ocupînd locul. Comandantul englez a declarat că a primit ordin de a ocupa locul. Căpitanul francez a refuzat de a da jos pavilionul francez fără ordinul guvernului său.
Negocierile în privinţa posesiunei Fa-shodel se fac la Paris.
Depeşile de azî
Serviciul <Agenţiei Romîne»
Constuntinopol, 14 Septembrie.—Eri s’a ţinut prima întrunire a celor patru ambasadori, în privinţa soluţiunel cestiunel ere-tane.
Roma, 14 Septembrie. — Italie publică răspunsul d-lul Canevaro, cu data de â Septembrie, la propunerea Ţarului, zicîud că guvernul italian acceptă de a interveni în conferinţă şi că e gata să contribue din toate puterile sale la rezultatul fericit al acestei opere măreţe.
Viena, 14 Septembrie.— Cele două Camere ale Reichsrathulul, întrunite, afl decis să presinte manifestaţiunile lor împăratului Frantz Iosepli.
Apoi aii ridicat şedinţa spre semn de do-lifl, lu mijlocul strigătelor de :	Trăiască
împăratul.
Camera deputaţilor a reales pe foştii săi preşedinţi şi vice-preşedinţl.
ULTIME INFORMATIUNI
înfierarea trădării
Bătrinul luptător liberal, d. deputat C. T. Grigorescu, preşedintele clubului liberal din Prahova, înfierează in următorii termeni revoltaţi, prin Democratul, pe pro-tegiatul lui Ieszenszhj:
«întrebarea este : Mal poate fi la guvern d. Dîm. A. Sturdza, care nu mal are nici o reputaţium de om onest în politică, ca representant al guvernului regal ?
«iVol nu credem că M. S. Regele, care face o guvernare personală prin d. Dim. A. Sturdza, în urma celor petrecute cu readucerea sa la putere, în contra voinţei partidei liberale-naţionale, va lua răspunderea faptelor unul om care s’a probat în mal multe cestiunl —-ca şi aceasta, cu subvenţiunea bise-ricel S-tulul Nicolae din Braşov—ci nu ştie să facă de cit rău pentru ţară şi naţionalitatea romlnă /»
D. I. Lupul, preşedintele comitetului naţional romîn din Cernăuţi şi mareşalul Bucovinei, a fost reales, ieri, al dou-ilea viee-preşedinte al Keicksratliulul din Viena, cu toată oposiţia unul grup de deputaţi poloni.
AA. LL. RR. Ducele şi Ducesa de Saxa Meiningen vor sosi Duminică la Sinaia.
Ducesa de Saxa Meiningen e sora Împăratului Wilhelm.
*
* *
Împreună cu MM. LL. Regele şi Regina vor sosi, Vineri, după amiazl la Sinaia, şi A. S. R. Principele Frederic de Hohenzollem, precum şi A. S. R. Principesa Maria, care se va întîlni cu Regele la Miinchen.
*
* *
M. Sa Regele, împreună cu auguştil săI oaspeţi şi cu misiunile militare străine, vor pleca Jout, 24 Septembrie, la Roman, ca să asiste la marile manevre.
M. Sa va fi găzduit în casele d nel Donică R. Simionescu.
***
A. S. R. Principele Ferdinand se va duce, miine, la Sinaia.
D. Charles Malo a început a publica o serie de articole foarte elogioase pentru romlnl, despre «armata romlnă», îu foiletonul ziarului Journal des Dibats.
Imediat ce vor apare toate articolele, le vom rezuma.
O probă de demoralizarea complectă a colectiviştilor :
Membrii clubului liberal din Iaşi au fost convocaţi de către d. Gh. Mtrzescu, pe Sîmbătă seara, la o consfătuire asupra situaţiei generale şi asupra campaniei electorale.
La apelul d-lul Gh. Mîrzescu n’au răspuns de cît şoapte membri, toţi funcţionari, aşa că consfătuirea a fost amînată.
Comitetul general al partidului conservator din Galaţi s’a întrunit ieri şi a aclamat In unanimitate pe venerabilul d. I. Plesnilă, preşedinte, şi pe d. Simeon Hociung, vicepreşedinte.
Apoi s’a procedat la alegerea comitetului executiv, şi afl fost aleşi d-nil V. Macri, Virgil Poenaru, Zaharia Kiriac, Al. Nico-1 lescu şi Moise Pacu.
Comitetul general a decis să Înfiinţeze In localitate un organ cotidian, pentru care s’aft subscris şi s’afl vărsat peste trei mii de Iei.
D. general Berendeifl a început un tur-nefl de inspecţie a tutulor regimentelor din. corpurile III şi IV de armată.
Pînă acum a inspectat garnizoanele din Tecuci, Bîrlad, Focşani şi Roman.
D. deputat Gr. Macri a refuzat categoric să figureze în fruntea listei guvernamentale la alegerile comunale din Iaşi.
Delegaţia colectivistă din Iaşi
In privinţa demersurilor delegaţiei co- j lectiviştilor din laşi pe Ungă primul ministru, despre cari am dat mal multe amănunte, Evenimentul din Iaşi publică următoarele detalii primite din sorginte sigură :
«Delegaţiunea ieşană, primită acum cîte-; va zile de d. Sturdza, se compunea din d-nil Mîrzescu, Stelian, Vizanti, Gane, Tăcu, Săndulescu, Tănase Gheorghiu, etc. în total dol-spre-zece membri.
«Delegaţiunea a cerut împăcarea şi concentrarea liberalilor, alt-fel situaţia partidului liberal e compromisă.
«Delegaţiunea, formulînd cererile clubului pentru asigurarea reuşitei In alegeri, Sturdza a promis totul.
Peste ctte va zile sunt rezervate surprize ieşenilor, înalţii funcţionari administrativi, cum şi cel Spiridonall vor fi înlocuiţi ; se vor face mal multe numiri.
Fără îndoială, am ajuns cu mersul (renurilor într’uu hal ne mal pomenit.
Pe lingă înttrzierile de cîte o oră, aproape regulate pentru fie care tren, mal avem de observat,—lucru ne mal pomenit,— un tren accelerat care în loc să plece la orele 6.50 seara, pleacă a doua zi de dimineaţă.
Cazul s’a întimplat In Fălticeni şi are o deosebită importanţă, prin faptul că unul din pasageri, d. advocat Cancicov, prejudiciat în interesele sale, va intenta proces direcţiunel C. F. R.
Iată faptele :
Vineri, la orele 0 seara, pasagerii din Fălticeni cari voiai! să călătorească spre Bucureşti, se aflafi In gară aşteptînd plecarea trenului. Trec 10, 20, 30, minute, şi văd cu surprindere că nu se anunţă pornirea trenului. Ce se înlîmplase ? Cazanul locomotivei ce trebuia să ducă trenul se stricase şi, din această cauză, nu putea porni la ora indicată. Soseşte ora plecărel, aşi, nimic !
Călătorii încep să facă gălăgie şi să ceară şefului de gară ca să fie transportaţi fiecare In direcţiunea dorită, spunlnd că afl interese urgente.
In zadar protestările numeroşilor călători, cari eraţi nerăbdători să plece mal curînd. Răspunsul era invariabil:
—	N’avem, domnilor, maşină!
Şi ast fel, cu răspunsul acesta, călătorii afl‘fost nevoiţi să aştepte pînă a doua zi dimineaţa, cînd, din fericire, sosise un tren de marfă, a cărui maşină a fost întrebuinţată la cel de persoane.
E nostimă observaţia unul biet ţăran, care vrea să meargă şi el cu «triuul.»
—	E, dom’le, tot mal degrabă (mergeam ei! cu carul!...
Ar putea ziarele guvernamentale să ne spuie pentru ce d. Vintilă Brălianu, directorul regiei monopolurilor, a instalat ca inspector la regie pe un anume Tânăsescu, fost agent poliţienesc şi fost şef de ambulanţă ?	_L._______
Am putea, la nevoie, da oare cari amănunte picante asupra acestei numiri.
In Botoşani, in cursul Iunel viitoare, o şcoală profesională de fele.
O telegramă din MUnicli, cu data de azi, anunţă că MM. LL. Regele şi Regina Romlniel şi A. S. R. Principesa moştenitoare, afl sosit acolo, venind de la Ragaz.
Azi trebuia să se judece de către înalta Curte de Casaţie, secţia II, recursul abatelui Morisseau.
Apărarea, representată prin d-nil avocaţi Panu şi Chebapce, depunînd noul motive de casare, cercetarea recursului s’a amlnat pentru 5 Octombrie.
Anunţăm cu plăcere logodna il-lul D. Io-nescu-Zanne, inginer silvic, cu d-şoara Vir-giuia Damian, fiica d lui I. Damian, fost deputat de Argeş.
Naşi d na şi d. C. Olănescu.
Felicitările noastre.
A ie citi tu pag» patra : «Epoca»
tn provincie: Cnrtea-de-Argeş şl Tecuci fi.
ULTIMA ORA
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Budapesta, 15 Septembrie — Camera deputaţilor. Răspunzînd la o* interpelare asupra iniţiativei Ţarului, baronul Bănffy declară că contele Goluchowski a informat guvernul rusesc, că guvernul imperial a i primit cu bucurie propunerea tinzînd la întrunirea unei conferinţe pentru pace şi că o va sprijini pe cît îl va fi cu putinţă! (A-probări vil).
Paris, 15 Septembrie.— Ziarele revisio-nişte felicită guvernul în privinţa deci-siunel luată ieri. Anti-revisioniştil anunţă continuarea campaniei.
Fronde reproduce, sub toate reservele ştirile în privinţa demisiunei d-lul Vi-ger, a punerii în libertate a Iul Pi-cquart şi destituirii generalului Zur-linden.
Poşta Administraţiei
li-nil depozitari de ziaret 1, Halea JPanctu din Panclu‘ S. inoldner din MMtatra-X., AI. Homanescu din Paşcani, sunt rugat! pentru nlltma oară să ne trimită sumele ce ne da lor esc.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pablicaţlune
D-nul Gheorghe Ilie Baba Dobra frînar Ia C. F. R. din oraşul Buzăfl a făcuf cerere la aeest Minister pentru schimbarea numelui sâfl patronimic de «Ilie Baba Dobra» în cel de «Iiiescu» spre a se numi «Gheorghe Iliescu».
D nul Ion Constantin comerciant din Bucureşti strada Sâlcuţel No. 28 a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Constantin» a celui de «Samos» spre a se numi «Ion Constantin Samos».	S. 64
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termeuul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.__
PROPRIETATEA
NICULESCU-ANORONACHE
DIN «OLEITO A
De vînzare în loturi micî
Win le ii Metrul Pătrat
Teren situat la marginea Capitalei pe şoseaua Colentina-Ştefăneştl, depărtat numai la un kilometru de ia barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă, prezentînd o admirabilă pri-' velişte asupra Bucureştilor.
Mai este de vînzare terenul din partea stingi a cllel ferate Bncnreştl-Constanţa, foarte favorabil pentru instalaţiunl de fabrici, îu care scop s’a rezervat terenul necesar pentrn o gări (haiti).
tn zonele rezervata pe dreapta şi stingă că-lel ferate preţul variază intre lei 1.50 şi lei 2.25 de metru pătrat.
Terenul ce se vinde este în afară de zona de servitute a fortificaţiilor, fiind în imediată apropiere de Colentina.
Această localitate va ciştiga o mare valoare prin construirea găreî de la Obor şi prin facerea liniei de tramway, care va merge pînă la Zaihana şi al cărui trasefl este încă în studiu. S’a rezervat loc pentru : parc, şcoală, biserică, cimitir, piaţă şi primărie.
Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor îndată ce 3 părţi din loturi vor fi vlndute.
Vînearea se face in loturi de orl-ce întindere, plătibile în 4 ani şi în 4 rate pe an din 3 în 3 luni.
A se adresa d-lul
Căpitan GH. I0ANIN
Strada Surorilor, Jlo. 97
vis-ă-vis de biserica Popa Chiţu
Doritorii de a vizita localitatea găsesc Lram-care plătind uumal spre a-I transporta de Ia capul liniei tramway ului din calea Moşilor şi pînă la localitate Joia şi Duminica.
artificial? cel mal frumoşi şi solizi se fac la d. NICOLAE MARIESCU, dentist parisian. Strada Academiei, 37 şi Calea Victoriei, 74.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant şi Gradină.
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA Buattreale, Sirafla Sftntu Met nivel
DE VÂNZARE
Locuri Parcelate
DE LA
1 JLKU «O Bl AXE
METBF PATRAT
pînă la «50 13ATVI
Pe Malul M&reî negre
ŞI LACUL TECHIR GHIOL la coadiţinn? de plată FOARTE AYANTAGIOASE
mMem tn ftmj» ele «f ani in MO trate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată ain cauză eă a fost recunoscută de autorităţile sanitare ce cea mal salubră din toată Dobregea, atlt ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aeeaeta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a eenslruit un Spital Maritim (Sa-naterium).
Orî-ee infermaţiunl precum şi pentru planul de situaţiuue al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de eătre proprietarul
" D-iinl I. MOYILA
Mneurefli, Mir. Umatnnei, 97.
Primăria Comunei Bucureşti
Consiliul de igienă comunal
Poveţe manitare strevenllve în contra tntterculoaei (oftica)
1)	Tuberculosa (oftica) este boala cea mal răs-pîndită şi este molipsitoare.
2)	Tuberculosa se răspîndeşte prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, precum şi prin stro-piţurile aruncate din gura bolnavului în aer, prin tuse, prin vorbire, prin străuutare şi prin sărutări mal cu seamă a copiilor.
3)	Nu trebuie ca ofticosul să scuipe pe pardoseala camerelor, pe covoare, pe scări safl în trăsuri, în vagoane, etc. unde scuipatul se u-sucâ, se prâfueşte şi pălrunde priu respiraţie în plămlnl, dînd naştere luberculosel.
4)	Tuberculosa se poale vindeca, dacă bolnavul se caută de la început; se recomandă dar ca orl-cine s’ar simţi bolnav să se arate cit mal de timpuriii medicului, căci orl-ce întîr-ziere este în dauna sănătăţel bolnavului.
Pentru a se feri de molipsire, se va ţine seamă de poveţele următoare :
a)	Bolnavul de Tuberculosa (ofiică) trebue izolat, adică să locuiască singur într’o cameră, dacă nu se poate face izolarea aceasta, atuucl cel puţiD să doarmă singur într’uu pat, aviud rufăria şi aşternutul deosebit numai pentru persoana sa.
b)	Bolnavul la locuinţa sa va scuipa tot-d’a una într’o scuipătoare cu lichid anti-septic pe fund (acid fenic 5 la sută, creolină 5 la sută safl lysol 8 la sută) şi nici o dată în scuipători cu nisip, care nu împedică molipsirea, iar cînd ese din casă va scuipa intr’o scuipătoare mică de buzunar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar.
c)	Scuipătorile se vor curaţi zilnic, punîndu-se în apă fiartă şi fierbîndu-s‘e din nod cu totul, în timp de 10 minute.
d)	Scuipătorile să nu se deşarte nici odată prin curte sati grădini, căci se pot molipsi animalele domestice, ci tot-d’a-una în latrină.
e)	Rufele şi mal ales batistele tn care s’a scuipat, proso’apele, şervetele murdărite de bolnav, trebue fierte în clocote cel puţin timp de 15 minute, safl să se păstreze strînse cu îngrijire, nescuturîndu-se pentru a le da serviciulut municipal să le desinfecteze.
f)	In caz de deces de Tuberculoasă, se recomandă familiei să nu vinză. safl să nu dea de pomană rufele safl hainele defunctului, pînă ce n’afl fost bine dezinfectate, safl să le arză.
g)	Camera iu care stă bolnavul să uu se măture nici o dată, ci să se şteargă cu cîrpe u-date bine In acid fenic 5°,'o safl în sublimat lu/o».
h)	In cursul boalel să se facă mal multe de-sinfecţiunl Ia domiciliul ofticosului.
i)	La termenul mutărel într’o nouă locuinţă se recomandă chiriaşilor să desinfecteze bine noua locuinţă prin curăţire, prin spoire safl vopsire din noi! şi spălarea pardoselel cameri-lor, iar dacă se ştie că casa a fost locuită de vre-un bolnav ofticos, să se ceară serviciului municipal a se face o desinfecţiune radicală.
j)	Intre alimentele cari pot transmite tuberculosa (oftica), fiind mal cu seamă laptele şi carnea, se recomandă publicului ca aceste alimente să se măntnce tot-d’a-uiu bine fierte şi nici odată crude.
k)	Omul sănătos care trăesle împreună cu cel bolnav, poate căpăta boaia, de aceea se re-comnudă familiilor d’a nu consimţi la însurătoarea copiilor, cînd unul din tineri ar fi bolnav de oftică, in caz conlrariCi soţii se pot. molipsi foarte uşor unui de la altui şi copiii, cari nasc din asemeni căsătorii, vor deveni şi el ofticoşi, căci oftica se transmite şi prin lieredi-tate de la părinţi.
l)	Familiile şi persoanele cari vor ina în serioasă băgare de seamă acesle poveţe pot fi sigure că a făcut totul pentru a fi feriie de molipsire.
Aceste poveţe s’afl făcut de Consiliul de I-gienă publică al Capitalei şi se recomandă publicului a le îndeplini îu interesul sănătăţel.
Aprobate de Consiliul sanitar superior prin jurnalul No. 659 din 26 Maifi 1898.
Primar,	Medic Şef,
€. F. llobescn. Dr. JJ. tieurgesen.
Din cauza retragereî din Comerţ a D-lui H. OEHIBERG «lin Str. Carol No. 6
vis-i-ris de clidirea nonln! Palat al Poştelor
s’u cumpărat şi se vinde cn ii7°/o hiiI» rost
51 O ICI
53
Vînearea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra maî ef-tin de cit ori unde Mobile fine şi bune, îti diferite stiluri.
Aranjamente complecte de dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantezie. Depozit mare (te garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite suit negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
■■■■■■■■■■■■a wa—gj
D. Rarei a decis, se zice, să Înfiinţeze
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
„EPOCA” IN PROVINCIE
vehtea-ue- argeş
Corespondentul nostru din Curtea de Argeş ne mal comunică următoarele, relativ la nişte noul isprăvi ale judecătorului N. Ştefănescu din acea localitate.
Vllva pe care o făcuse corespondenţa <Epo-cel,» relativă la aventura galantă a judecătorului N. Ştefănescu din Curtea de Argeş cu întreţinuta birjarului Turtă din localitate, nu se calmase încă, şi d-nu judecător a ţinut să se dea din noii în spectacol,— de astă-dată pentru copil şi cu preţ redus, — în următoarele condiţiunl :
In una din zilele trecute, s’a îafăţişat In-naintea judecătoriei ocolului C.-de-Argeş, procesul penal dintre Floarea M... şi Stan Kirigiescu din Cîinenl.
Să lăsăm, pentru moment, la o parte re-sulfatul procesului. Destul că Floarea e o feinee tînără, frumoasă, şi pe placul d-lul judecător.
După şedinţă, Floarea, radioasă, s’a retras în odaia rezervată de Ia circiuma co-mersantulul Nădrag,— nume predestinat!— şi judecătorul nostru, din tntîmplare, se a-bătu şi el pe acolo.
Dar, dracii de copil din vecinătate,— e-levl în clasele primare,— cunoscînd pînă şi el pe d. judecător şi obiceiurile sale, aă ţinut, cu această ocasiune, să-I facă o demonstraţie politică, bătlndu-I în geam şi strigîndu-I: «Să vă fie de bine, d-le Judecător !»
Manifestaţia a durat vre-o 20 de minute, iar la eşirea lui Romeo şi Juliettel din o-dae. copiii.— enfants terribles!— afi continuat manifestaţia lor cîte-va momente pe
stradă, felicitlnd cu efusiune pe judecător şi justiţiabilă!
Inchipuiţi-vă tabloul ! Curat Nicu Metz !!!...
Nu mal citez, în această ordine de idei, faptul că acelaş judecător, cu 2—3 seri în-naiute a fost prins Iu bucătăria unul avocat din localitate, la servitoarea acestuia, controlîndu-I probabil, tingirile, în timp ce un funcţionar inferior de la primărie, şi un ipistat poliţienesc veghiafl asupra persoanei d-sale, aşteptlnd să le vie şi lor rîn-dul,— de oare-ce, şi aci, ca în toate, se resbate tot după erarhie : repulaţia de ancilar fervent şi inveterat a d-lul Ştelânes-cu-Chimiţă e bine stabilită.
Dar un fapt cred că pot să relevez :
Dacă toate aceste isprăvi ar fi fost să* vîrşite pur si simplu întru satisfacerea unnl viţitk organic, de care numitul Chimiţă e stăpînit, calea-valea. Clnd ne gtndim însă că toate aceste isprăvi atrag după ele consecinţe, şi că nimic nu se petrece la Nădrag, fără o compensaţie la judecătorie, lucru se schimbă.
Aşa de pildă, în ce priveşte pe Floarea M... din Cîinenl, am spus că ea avea un proces cu Stan Kirigiescu din aceeaşi comună. Ea reclama pentru faptul de bătae, şi cerea prin petiţia înregistrată la No. 7,323 din 1898, 300 de lei despăgubiri civile. Domnul judecător Chimiţă, prin cartea de judecată No. 350, făcînd parte din dosarul No. 1651)98, admite în totul acţiunea reclamantei şi îl acordă, şi despăgubiri civile, nu 300 de lei, după cum ceruse, ci îndoitul— 600 de lei! / /...
Am mal putea cita şi alte cazuri, unde viaţa «sentimentală» a d-lul judecător se resfrînge în imparţialele sale cărţi de judecată. Dar preferăm să scoatem pe cititorii acestor rîndurl din ideea rătăcită ce ar putea să aibă asupra galantomiei d sale, fie
chiar şi pe punga altora ; şi în acest scop, vom cita un alt caz:
In ziua de 28 August Petru Alecu Nico-Iau din Curtea de Argeş a avut uu proces cu G. Brăneanu, şi cauza lui Nicolaâ era aşa de dreaptă, în cit şi judecătorul Ştefănescu, cu toate că de mult II purta Slmbe-tele, a trebuit să o recunoască. Ce face însă, ca să arate cit poate, şi să-şl dea a-rama pe faţă ? Prin cartea de judecată No. 852. făcînd parte din dosarul No. 2222, 11 a-cordă, în deriziune, ca despăgubiri civile.. cît credeţi ? !.. 10 bani!! !...
Petru Alecu Nicolau îşi explică acest straniii tratament prin o afacere cu nişte brînză şi nişte lină ; şi, ca să se mlnglie, bietul om îşi zice : «Dacă dedeam brltiza aceea d-lul judecător, poate făceam şi eu vreo brînză la judecătorie!..»
Ori cum, faptele sunt mal elocvente de cît tot ce aşi putea spune efl: lui Petru Alecu Nicolau 10 bani pentru că a tratat cu refuz pe d. judecător apropos de nişte brînză,—iar Floarel M... 600 de te., — clnd prin petiţie nu cere de cit 300,—pentru că Floarea M... nu-I refuză nimic.
Păcat, că aceste fapte nu ajung pînă la urechile d-lul ministru al justiţiei ; să ne mulţumim şi cu atît, că publicul le cunoaşte.
TECtJCIU
Exploatarea teatralul nostru. — Deţinuţii din arestul preventiv transferaţi în servitori.—In preajma alegerilor comunale.
Nimic nu trebuie să rămlnă neatins de colectivişti. Nu se poate să se facă ceva, nu se poate să existe ceva, fără ca colectivistul să uu’şl vîre botul şi labele.
Vieţuitoarele acestea afl caractere cu totul particulare de ale speciei omeneşti, în
virtutea cărora s’apropie de toate celea, infectînd totul şi răspîndind o odoare particulară lu jurul lor, din care pricină cele-l’alte fiinţe sunt forţate s&’I ocolească. Natural că cel, In mijloeul cărora bugiuesc fiiuţele acestea blestemate şi desgustâtoare, trebuiesc neapărat să ia măsuri de precau-ţiune, altmiuierea, sunt ameninţate să’şl piardă viaţa în mijlocul atmosferei celei mal infecte.
Să nădăjduim că în curînd ţara, — şi In special judeţul nostru,—are să fie scăpată de o molimă aşa de periculoasă siguranţei şi bigienel publice,—care în limbajul po-litico-social poartă numele de Ocultism.
Şi ca dovadă de cele avansate mal sus, e destul să pomenim de exploatarea teatrului nostru din localitate, ca să vadă oricine pînă unde poate ajunge ghiarele ocultiştilor.
După atitea şi atîtea jertfe, am avut în sfîrşit fericirea să avem şi noi un teatru în localitate,—instituţie absolut folositoare pentru un oraş care face parte dintr’un Stat civilizat.
Natural că fondurile necesare pentru fondarea acestui aşezămînt, aă fost distruse din banii contribuabililor. Prin urmare, dacă în-finiţarea acestei instituţii se datoreşte obolului dat de cetăţeni, apoi, logica şi bunul simţ nu 'ţi spune că beneficiile realizat® trebue să între lu bugetul judeţului.
Da de unde să aibă Pătărlăgeanu-Voinov & C-nie atîta cinste !
Ştia el ce fac !..,
Mal departe. Nici pe bieţii arestanţl nu-I lasă in pace clica lui Pătărlageanu. Toate treburile, toate necesităţile, ocultiştii noştri şi le satisfac cu deţinuţii din arestul preventiv diu localitate. Să ,mal protestăm în contra acestei fapte mizerabile, în contra a-
ccstul abuz de putere aşa de scandalos ? Către cine să ne adresăm ? Către autorităţile superioare? Asta-I, — par’câ n’afi iei altă ceva mal bun de făcut !
Relevăm faptele incorecte şi ilegale ale colectiviştilor din oraşul nostru, avînd în vedere că cetăţenii cinstiţi şi independenţi ad să înceapă cît de curînd o acţiune e-nergică pentru alungarea clăcel lui Taclie Anastasiu din fruntea judeţului nostru.
Spuneam într’una din corespondenţele anterioare, că în faţa alegerilor comunale care bat la uşă, ocultiştii din TecuciO, ca de pretutindeni, sunt'dezolaţl. Şi aici ca şi în toată ţara, toţi oamenii cinstiţi, cari înţeleg şi simt interesele generale ale ţărel, I-aO părăsit cu desăvîrşire pe şnapanii cari mal deţin frînele guvernului, (lupă atîtea crime monstruoase făptuite în detrimentul ţărel noastre.
Aşa că, pe fapte absolut sigure, putem
Crognostica, fără să fim expuşi a fi con-azişl de viitor cîtu-şl de puţin, — că la viitoarele alegeri comunale, ciracii lui Strud-za—j\nastaam vor da un faliment politic extrem de fraudulos.
Berga
Dr. MEDENLŞOHN
de la Facultatea din Paris
Special pentru boale de Femei si de Copil sit. 22 OomuUafiuni de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare ai prin Calea Victoriei 68.
trOl'fA Z1AHULU1 *KPOCA» COMTE8A DA8OH
13
CHIVA ŢIGANCA
—	Este oaspetele fiului med, al lui Miliail, trebue să se întoarcă In ţara lui şi să spue a-colo ce a văzut într’a noastră. Trebue să facă acolo fericirea unei jupîniţe. Nu te teme Vasile» nu stă el In calea ta, nu el te va împedica din drum. Lasă-1 să se ducă, îţi zic, adause ea cu tristeţe, nu este el.
Vasile, care ţinea de braţe pe marchiz, se dete Îndărăt puţin cîte puţin, ca zăvodul ce cu părere de răO, îşi lasă prada în urma poruncii stăpînulul săO. Cliiva sta nemişcată, de la sosirea mamei sale şi o asculta cu respect, pe cînd vătaful se gîndea şi nu lua nici o hotă-rîre, cu toate părerile reunite ale surorel şi nepoatei sale. Ludovic se ferea de orl-ce întrebări, voea să se arate nepăsător inaî mult de cît era in adevăr, trebuia cu orl-ce preţ a nu’şî arăta slăbiciunea în faţa celor două feţe arămii, ce pindead toate simţimintele sufletului săd.
—	Daţi-1 afară, strigă în sfîrşit mal marele ţiganilor, însă diseară să se ridice corturile şi mîine să fim departe de aici.
—	Domnule, zise apoi C.hiva, adreslndu-se lui Ronsard, poţi să mulţumeşti principelui Mi-hail şi mamei, că eşti care a scăpat de aici teafâră.
—	Asta tovedeşte că gazdele mele ad ome-
nie, murmură glumeţul nostru ; cu toate astea spada ce mi s’a răpit şi lot nu mi s’a dat
—	Spada d-tale, d-le? Unde e spada lui?întrebă Cliiva în limba sa.
Nimeni nu răspunse.
—	Să i se innapoeze îndată, ori pul să răscolească corturile, urmă vătaful.
Aceeaşi tăcere.
—	Atunci să se caute cu sila, dacă nu voiţi să vă supuneţi.
Făcu un semn şi cîţl-va voinici se îndreptară spre corturi. Ceea-ce părea mal ciudat era că toţi se privead cu mirare şi nevinovăţie.
—	La cine e spada ? repetă bătrînul cu un aer poruncitor.
—	;Nu e la mine, nu ştid, strigară d’odată două-zecl de glasuri.
' — Să se caute, si acela ce va fi minţit să se
pedepsească.
Ronsard fu atunci martor al unei ciudate privelişti. Văzu aducîndu-se fel de fel de lucruri înnaintea vătafului care le ceru isvodul, o înşira-rede mal multe instrumente, de toată îmbrăcămintea, de toate sculele, de toate armele, de toate lucrurile, în sfîrşit, de care se slujad în deosebite ţări din lume şi mal cu seamă în Moldova. 0 prăvălie întreagă de vechituri, o amestecătură pe care numai un ţigan sad un jidan ar fi putut-o recunoaşte.
—	Tot furtişaguri, tot prăzi, reluă bătrînul. Ce v’ara spus eu ? Legile în ţările civilizate cu anevoe pot domni pretutindenea şi cu atît mal puţină dreptate la popoarele nomade, care nu recunosc alt stăpin de cît voinţa lor. Spada nu se găsea, nu era nicâerl şi nimic din aceea ce aparţinea marchizului, dacă mal perduse ceva. Pe cînd se căuta cu mal multă luare aminte, simţi câ-I atinge braţul ceva; se Întoarse repede : spada ’I atîrna la coapsă.
—	Bravo, d-lor ţigani,'strigă el mulţumind .eelor din prejur. Dibăcia asta e vrednică de Puntea-n0d9 unde se ciordesc atît de frumos pungile.
—	Ce ! v’a înapoiat spada, întrebă Cliiva, care singură auzise, căci franţuzeasca Zinchil şi a fratelui săd abea se putead înţelege.
—	Iat-o, frumoasă Chivo, şi 'ţi mulţumesc.
—	Pleacă, dar, şi D-zed să te povăţuiască, zise Chiva.
—	Asta doresc şi eiî; ipi-e destul ce am văzut.
Vasile şi un alt ţigan trecură înaintea lui Ronsard făcîndu-I semn să-I urmeze. El se supune din instinct, adresînd un semn de adio Chivel şi mamei sale.
—	Nu voi uita că-ţl datoresc viaţa, poţi dispune de mine în tot-d’auna.
Scăpai eftin şi curiozitatea duce adese cam departe, îşi zise el în sine.
CAPITOLUL VII Anica fi Rua-amlva
Părăsind pe Mihail dimineaţa, Ruxandra chemă pe nepoata ca în camera el; tlnăra sărută mina mătuşil sale, se aşeză eu respect lingă dînsa şi aşteptă ca să bine-voiască a-I spune motivul chemăral sale. Domniţa se cam stîn-jinea, se uită la Anica cîte-va minute şi în sfîrşit, zise :
—	Ne apropiem de momentul cel mal însemnat al vieţii tale, fata mea, am socotit de datorie d'a te întreba de ceea ce simte inima ta, căci, înainte de toate voim să te facem fericită; spune-mi dar gîndurile tale; nu-mi ascunde nimic.
Anica roşi.
—	Ce vă pot spune. Domniţa, nu ştii toate
ca şi inine ? Am ed vr’o taină necunoscuta de d-ta ?
—	Nu, dar inima ta poate să aibă. Am fost tînără, am suferit mult, ştid că adesea nu putem fi stăpînl pe voinţele noastre după cum poate am dori. Ştid că adesea închipuirile noastre ne tirăsc mal departe de ţinta dorită; nu te teme, te void asculta cu îngăduinţa unei a-devărate iubiri.
Fata tăcea.
—	Trebue oare să te mal întreb ? Vread numai să fii deschisă la inimă. Şti că din copi-firje eşti logodită cu prinţul Miliuil.
—	Aşa, domniţă.
—	Şi nu unirea aceasta n’al aşteptat-o, n'al dorit s’o vezi implinîndu-se, chiar înaintea sosirii principelui ?
—	înainte de sosirea prinţului, pînă la Sfîuta Maria, puţin m'am gîndit la aceasta. Domniţă.
—	Dar d'atuncl ?
—	In lipsa lui Mihail, doreai să se întoarcă, l’aşteptal, glndeal Ia viitorul făgăduit amindu-rora ; spune-mi, nu e aşa ?
—	Aşa, mătuşicâ.
—	Şi acum, după ce l’al văzut, nu ţi s'ad împlinit închipuirile ?
Este el aşa cum îl doreai în visurile tale ?
—	Acum clnd l-am văzut mătuşica, ed....
—	Aide, sfirşeşte copila mea.
—	Pare-mi-se câ’l iubesc,
Ruxandra avu atuncea o vie mişcare de mulţumire.
—	’L iubeşti, ’1 tubeştl îndestul spre a nu mal avea nevoe d’o cercetare mal îndelungată, adause ea după puţină tăcere.
—	Sînt gata a mă supune voel d-tale, mătu-şică.
—	Prea bine, voi mulţumi lui D-zeu despre
aceasta. Tu vel scăpa Moldova, vel scăpa viitorul vărului tăd, vel împlini lucrarea cea mare, singurul med vis de cînd am renunţat la orice pentru mine. Pot, dar să vestec pe Mihail că este de prisos să maî aştepte; pot să orip-duesc sărbătorile nunţii tale şi să pregătesc cununiile.
—	Ţi-am spus totul, mătuşica, acum fă ce vel voi.
Un slujitor intră şi aduse o scrisoare Ru-xandrel.
—	Cine a adus-o ? întrebă ea.
—	Chiva, măria ta ; doreşte să aibă cinstea să vă sărute mina.
—	Să vie încoace, răspunse Ruxandra, rupînd cu grabă pecetea ; astea sînt ştiri din Valahia, poale că am izbutit să înlăturăm pe vrăjmaşul nostru, poate că Brîncoveanu a înţeles nebunia deşertăciunilor lui. Atunci tu vel fi reginâl Anico!
Pe cînd fiica lui Vasile Lupu desfăcea seri-sorea, Chiva se înfăţişă şi aşteptă o căutătură bună din partea nobilelor femei. Anica, dată că totul visurilor şi fericirii sale, nici n’o vedea. Ruxandra citea scrisorea şi un nor ’I coprinse faţa, care mal nainte sclipea de bucurie; cînd slîrşi, ridică ochii şi văzu pe ţigancă.
—	Apropie-te, îl zise ea cu bunătate, tu eştţ aducătoarea unei veşti rele, cu toate astea rîvna ta nu-ţl perde lauda. Ce ştii mal mult de cît cele ce mi-se scrie.
—	Unchiul a vorbit cu Cantacuzino, a văzut pe domniţa; amîndol sunt trişti, căci ucigaşul fratelui lor, al bărbatului el, e mal puternic de cît or cînd pe tronul sătî. Toată Romînia ţine cu el; Poarta i-a trimis un firman prin care ’I fiîgădueşte sprijinul şi prietenia el; toate merg după voea şi placul lui.
(Va urma).
CASE DE BANI
EnglezescI
de
STEEL
Fer şl Oţel
Sigure contra focului şi spargerel
din
Fabrica
Phillips & I011 Birmingham
DEPOSIT LA
WALTER T- FRANKISH -»■
Deposit <le Maşini Agricole
Representant general al Fabrice!
WILIAM FOSTER & Co.L-td. Lincolin
BUCUREŞTI
Strada Doamnei No. 21 Sil 26
E. WOLFF
BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 3
Cel mal mare depozit de :
TUBUBI de FEB, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE
INJECTOARE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor cu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile
BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleului
JPOMPE, ARMĂTURI!, IINE ATI
BABRICA^Le BEZERVOABE şl de CAZANE
MAŞINI DE ORI CE FEL.	mr REPARAŢII DE MAŞINI.
FABRICA LA FILAHET	Sit. 27
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de aşea -stă artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate, Promptitudjue^i^xaoUteţea sunt deviza Tipografiei.
PAPIER FAYARDetBLAYN
filai
luIA de */* secol ■aceea proclamă superior tatea sa
tţlunel
dureri reumatismale; ■crfntltnri, r&'uij v&ra&tarK, b&i
In tratamentul de gutural, irftaţlunei peptulul, f tfluen
iţ».
tă-
tari.—Topic excelent contra bătăturilor.
£	MARELE M
DIMITRIE
MARELE MAGASIN ROMAN
PETRESCU
Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la
BREAZU
IAŞI
Autorisatâ de Stat.
Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucureşti 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai
APA MINERALA DE BREAZU
Care se găseste la toti vânzători*de ape minerale din ţară.
Propr. C. N. Paraschlvescn & Co. Deposlt generali Fraţii Xdnya Jasl.
Calea Moşilor, Ho. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că tu acest Magasin se vînd tdte articolele cu preţuri fabulos de eftin, s'a mal făcut
MAltE HEUUCEHE UE PUETUUM
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii:
Zettrnri, Toalnrf, Bazarlue, Lniiiaginrl, Greuadtne foarte efllnă
CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiuri se vînd cu 50 »/o Rabat (*/» preţ)
CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune de la jtei 3,SO »»• *hs
Cel mat mare asortiment de Lainagiuri şi Mătăsăril, Glande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, tic. etc.
BATOANE SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest Magasin se poate procura TrusourI gata peutru mirese de Ia Lei 150 piuă la cele mal fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şl Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.	Sit. 19
Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3.
wtfvmz rom «uii .rou
SOCIETATE PE ACŢIUNI
M
1 -


1 u
— VIENA-
Separatori de Lapte
InsîalaţiunT complecte de lăptărie
toate aparatele şi uneltele pentru ISptăril
CANE DE TABLE DE OŢEL
pentru transportul laptelui
Renumite Centrifuge de Lapte
ALFA, NAVAL, etc.
Devtse şi proecte {gratis. Pentru orl-ce lămuriri a se adresa la
—BUCUREŞTI. — STRADA SF. DUMITRU No. 3-
Fabrica E. LESSEL
Depozitul oel maî important ;l c-el mal bine asortat în toate dimensiunile ooreute |1 mpecia te.
.000.
Lemne de construcţie {
Duşumele uscate de molift <^lpăeiaio^o mîn^au:
UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat
Traverse de Fier I tip t2pina ia so.
Ciment portland din Braşov (:
LEMNE tle rrOC{l,"rxSp^
Serviciul prompt şi conştiincios*. — MUmenoiunl ejeaete.— Toate produne de M-a calitate. — Alinia de
garagtu C. I, R. in curte.	Telefon No. 25.
Sit. 33
Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»),
se furnisează prompt in detalii! şi in vagoane.