SERIA n.—ANUL IV, No. 866—259.
NUMARULJLO BANI
ABOXAyiEATEI.K
In ţară, pe an • • • • 80 lei „ strein&tn.t© •40 „
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
HIun ACT IA
Mo. S - STRADA CLEMENŢEI - No. S
Ediţia a treia
MARŢI, 15 SEPTEMBRE 1898 NUMĂRUL 10 BANI
A XUXCnJHMWsE Pagina IlI-n, linia 30 bani
»*
IV-a,
99
15
HSERflUNl fi RECLAME, linia corp 8, 2 toi
AnmumiSTHATMA
No. 3 — STRADA CLEMENŢlţ —.(Fa 8.
Falşurile „Voinţei Naţionale”
Protectorul şti protejatul
Diin. Sturdza: Scapă-mi, te rog, salvează mă
Ieszenszky : Mit csind’jak ? Nem tudom ! (Ce să fac ? Nu pot !)
trAoârile lui sturdza
A jucat, de la 1893 la 1895, rolul de agent provocator faţă de Romîniî diu ţară şi de peste fruntarii.
A făcut la 18 Octombre 1895 umilitoarele scuze de la Iaşi.
A dezbinat partidul naţional ro-mîn din Transilvania şi Ungaria.
A ruinat Liga culturală.
A decorat pe Ieszenszky, sbirul Rom anilor.
A refuzat, încă dela Aprilie 1896, renta şcoalelor romîne din Braşov.
A dat guvernului unguresc acte şi informaţiuni ca acesta să poată închide şcoalele din Braşov.
A ruinat învăţămîntul naţional romîn în Macedonia, încliizînd şi consulatul nostru din Bitolia.
MAI UNGURÎOECÎT ungurii
Ziua de Sîmbăta 12 Septembre va liota In analele ziaristice ale acestei ţări, era canaliilor şi a neruşinaţilor cari, prinşi asupra faptului ca nişte borfaşi ordinari, tot el ţipă şi striga cu o obrăznicie nemal auzită: trădare şi hoţie !
Istoria cu hoţul care, urmărit de lume şi de poliţie, fuge strigînd puneţi mma pe hoţ, a rămas palida faţă cu neruşinarea celor de Ia Voinţa. Povestea femeel rele care, prinsa In mîrşăvenia el, ia o prăjină şi aleargă prin sat, apostrofind cu epitetul de putană pe femeile cinstite, râmîne o simplă farsă faţă cu putaneria celor de Ia Voinţa.
încă nu s’a văzut in presa ro-mînâ — şi putem afirma în presa întreagă—cazul ca nişte mizerabili prinşi cu falş şi cu minciună, să strige tare, cît le poate lua gura : eată dovada nevinovăţiei noastre şi a vinovăţiei celor nevinovaţi!
Un sentiment de adîncă repulziune te cuprinde faţă cu ast-fel de necinstiţi, mal necinstiţi decît prostituata din casele publice, mal murdari de cît pezevenchiul care trăeşte din carnea unei femei robite.
Dar ceea-ce revoltează poate şi mal mult - dacă este cu putinţă ca ignobilii de la gazeta guvernului să mal poată revolta—este cinismul putred al unei întregi cohorte de aventurieri cari iau drept cuvînt de evanghelie şi se apără cu ce ?.. Cu comunicate ungureşti în chestia naţională, cu manoperile lui Ieszenszky în chestie de romînism, înju-rînd biserica romînă de acolo, batjocorind clerul şi pe Mitropolitul de la SibiQ, în numele lui Ieszenszky şi al gazetelor ungureşti!
Aceasta ruşine i-a fost dată mizerabilului de Sturdza, după ce trei ani în şir a dus campania cea mal violenta naţionalista şi după ce a înjurat în mod infam pe Unguri.
Ieszenszky, însuşi Ieszenszky nu are curagiul ca să dezmintă pe Mitropolitul Roman, nu are neruşinarea să spună în comunicatele sale că rescriptul este falş saQ că nu a fost trimes de la preşedinţia consiliului de miniştri. Ieszenszky abea îndrăzneşte a bălbăi că acel rescript a fost trimes fără ştirea luI*Bânfty şi de un funcţionar care nu era tocmai, tocmai în drept să o facă.
El bine, mizerabilii de la Voinţa aQ obraz mal gros de cît însuşi Ieszenszky, iar în chestia naţională şi romînească sunt mal unguri de cît Ungurii.
Acele respingătoare reptile îndrăznesc să sprijine pe Ieszenszky, pentru a calomnia pe Mitropolitul romîn. El neagă şi tăgăduesc cuvîn-
tul şi scrisul Romînilor din întregul Ardeal, pentru a se apăra cu proza infamă şi trădătoare a lui Ieszenszky!..
Triste zile am ajuns. Este decăderea ultimă la care un mizerabil poate să ajungă.
Ieszenszky să ajungă a lua apărarea lui Sturdza !! Ieszenszky să se milogească, ca să arunce cîteva cuvinte de scăpare naţionalistului' Sturdza! Iar acesta, ca un cîine fla-mînd care nu a mîncat de o săp-tămînă, să se arunce asupra fără-miturilor de vorbe şi să le înghită cu lăcomia unul desperat!...
Ieszenszky luat de martor şi dovada de Sturdza, că nu a trădat interesele Romînilor !!
Ieszenszky dînd certificat de patriotism lui Sturdza şi apărîndu-1 în contra acuzărel de trădare !!
Dar acest lucru este nemaipomenit ! Şi să se găsească în ţara romînească un om—un mizerabil — şi o gazetă —o foae perdută—care în chestia naţională, aici în Bucureşti, aici în faţa hunei înmărmurite, să îndrăznească a invoca autoritatea unul Ieszenszky, şi a batjocori cuvin tul şi bătrîneţea Mitropolitului romîn din SibiQ, precum şi onoarea eforilor celor mal vechi scoale romîneştl din Transilvania!!!
In ce timpuri ne aflăm !!.
Dar aceşti oameni nu mal aQ teamă de nimic, nu mal aQ ruşine de nimeni.
Nu era destul decorarea Iul Ieszenszky, lumea naivă a crezut atunci că aceasta decorare s’a făcut prin surprindere. Astăzi se vede că Sturdza l-a decorat pentru a’şl face un martor pe care să-l exibeze de cîte ori va comite vreo infamie. Ieszenszky este mîna dreaptă a lui Sturdza In lupta contra Romînilor de dincolo.
Ceva mal mult.
Gazetele de dincolo ne aduc ştirea pozitivă,că rescriptul în chestie a fost scris şi trimes de Ieszenszky din cabinetul primului ministru. Cum că Ieszenszky este autorul, a-ceasta reese şi din scrisoarea părintelui Voina, unde se spune că lămuririle ce i le cerea Mitropolitul Miron eraQ destinate pentru d. Şandor Ieszenszky, care trebuia să vina să le capete în persoană.
Apoi ce fel de mizerabili trebue să fie aceia cari ştiQ lucrul, cari ştiu că persoana care fără ştirea lui Bânfly a conceput rescriptul este Ieszenszky, şi totuşi să afirme că acea persoană nu avea, nici nu are vre-o autoritate în asemenea chestii?
Dar cine nu ştie că Ieszenszky este şeful biuroulul naţionalităţilor, biuroG care atîrnâ direct de preşi-denţia consiliului de miniştri, şi că nimic nu se face în regatul ungar, în materie, fără ca să nu pornească de la Ieszenszky ?
Şi se poate un act mal autentic, mal important şi inal oficial de cît acela care pleacă de la biuroul lui Ieszenszky ?
Mizerabili, mizerabili, mizerabili!!
TOT CA IN
CHESTIUNEA MITROPOLITANA
Lumea a rămas uimită de neruşinarea susţinătoi'ilor Iul Sturdza.
După ce acest mizerabil a trădat cauza naţională, după ce trădarea lui a fost dovedită prin acte, după ce s’a dovedit existenţa actelor pe care au fost siliţi s’o recunoască chiar şi Ungurii — patronii şi complicii lui Sturdza — după toate astea, susţinătorii mizerabilului se apucă încă şi de falşuri.
Procedarea colectiviştilor în ches-
tiunea aceasta e in tocmai ca proceda rea lor în chestia mitrop olitană.
Tot aşa de ticăloşeşte, tot aşa de neruşinat, tot cu atîta orbire au procedat şi atunci.
Au călcat sfintele canoane, au călcat legi, au siluit conştiinţi, au lovit Biserica. Ca să-şi acopere infamia, aii eşit apoi la maidan cu falşuri.
Îşi închipuiau că poporul romîn e tîmpit şi lipsit de orî-ce simţ moral şi au declarat chestiunea sfîrşită, tocmai atunci cînd ea era mai arzătoare, cînd frâmînta mai amarnic conştiinţa naţiunii.
Aşa fac şi acum, in chestiunea naţională. Colectiviştii împing cinismul dincolo de ori-ce margine, închipuindu-şi că prin aceasta vor isbuti să-şi astupe crima.
Ei bine, le prezicem acelaşi sfîr-şit. Colectiviştii vor fi confundaţi şi, de astă dată, cufundaţi definitiv.
Situaţiunea politică
Demisie ţl concediu. — Ceitinnea remaniere! ministeriale.
Ştirile cele mai contrazicătoare circulă de citeva zile asupra situaţiei, înregistrate unele şi de o gazetă guvernamentală scrisă în limba franţuzească. Aceste ştiri, în mare parte din sorginte guvernamentală bine informată, ne arată pînă ta evidentă, că însuşi guvernul nu e în clar cu situaţia sa.
Dn guvernamental fruntaş, vicepreşedinte al Camerei, a binevoit să ne dea următoarele amănunte asupra situaţiei actuale a guvernului, situaţie care se va prelungi pînă după întoarcerea Regelui.
Demisie ţi concediu.
Iată acea situaţie :
D. Sturdza ştia de mult că d. Gogu Cantacuzino e decis a demisiona în mod irevocabil din minister ; în consecinţă, a făcut apel la concursul d-lui Eugen Stă-teacu, care i a făgăduit în mod vag.
Vineri după amiazi d. Gogu Cantacuzino a trimis d-lui Sturdza demisiunea sa. Cum însă primul ministru are cuvinte de a crede, că în ultimul moment d. Stătescu va refusa să între în cabinet, şi în acest caz nu va avea pe cine să ia in minister în locul d lui Gogu Cantacuzino, a decis ca să respingă demisiunea acestuia şi să i dea un congediu de două luni.
Cestlnnea remaniere! ministeriale
Noul concediu al d-lui Gogu Cantacuzino se interpretează ast-fel:
Sturdza vrea să cîştige timp, spre a putea face remanierea în condiţiaul cari să mai ridice puţin prestigiul guvernului. Aşa, dacă după întoarcerea Regelui va putea determina pe d. Stătescu să intre în cabinet, atunci va da curs demi-siunei d-lui Cantacuzino. Contrar însă,
va amîna remaniarea pînă după alegerile comunale, şi guvernul va merge în nainte, aşa cum se află constituit azi.
Aceasta ar fi situaţia adevărată azi, după guvernamentalii bine informaţii.
CRONOLOGIE
28 Aprilie pînă la 6 Septembrie.—Gu-vernnl declară că rescriptul nu există, că d. Take Ionescu a fabricat el piesa citită tu Cameră.
6 Septembrie. — Se publică scrisoarea preotului Voina ţl aceea a mitropolit ului Miron.
8	Septembrie. — Guvernul recunoaşte, prin Voinţa, că <s’ar părea că si al doilea rescript ar exista», Insă susţine că acest act e spre lauda lui Sturdza.
9	Septembrie. — Voinţa recunoaţte din noă gravitatea actului, dar II declară falţ ţl cere să dăm fotografia actului.
10	Septembrie. — Voinţa continuă să susţle că actul e falţ, mărturisind că alt-fcl acuzaţiile lu! ar fi grave, ţl adaogă: du tot cazul, dacă de la guvernul ungar emană actul... actul e calomnios.»
11	Septembrie.—Ieszenszky dă un comunicat care confirmă existenţa actului, zlctnd: «Rescriptul In chestiune a fost conceput, fără nici o Însărcinare oficială ţl numai din Iniţiativă privată, 'de către o persoană care nu face parte de tot, lu mod strlns, din preţedenţla consiliului de iul-nlţtrl.»
In aceeaţl zi, «Voinţa» ne mal puttndsusţlne că actul e falţ, susţine acum că el e spre lauda Iul Sturdza.
Funcţiunife maghiare
Cine-va care a călătorit prin Spania îmi povestea că acolo pentru fie-care post sunt trei feluri de funcţionari:
Honorantos, cari nu fac nimic, dar cari prin poziţiunea lor onorează funcţia la care sunt numiţi;
Representantos, cari iarăşi nu fac nimic dar cari reprezintă, la ocazii, postul — si in fine sunt bieţii funcţionari cari duc greul.
Toţi sunt plâtitl si încă representantos si honorantos (rog pe aceia cari ştiu limba spaniolă să-mi Ierte spanioleasca) mal gras.
Se pare că fericita stare de lucruri din tara hidalgilor domneşte si in nu mal puţin fericita Ungarie, dacă e să judecăm după ultimul comuni-nicat al Iul Ieszenszky.
In adevăr, In acest comunicat se spune că actul incriminat de «fals» a fost conceput «de către o persoană care nu face parte de tot, in mod strins, din presidentia consiliului de miniştrii unguresc.
In Ungaria adică sunt funcţionari: cari fac parte de tot, în mod strins cari nu fac parte de tot, In mod strins cari fac parte, in mod strins cari nu fac parte In mod strins cari fac parte ;
Si în fine restul muritorilor unguri cari nu fac parte de loc ...
Iată la ce caraghioslicuri se expun totl aceia
cari vor să încurce lucruri foarte clare.
TRIBUNA LITERARA
Impresii de la Congres
Era a doua zi a Congresului din Tuleea. De dimineaţă avusese loc In acele magazii memorabile o şedinţă din cele mal plictisitoare şi mal sterpe. Verificări de socoteli, chestiuni de onoare, deslănţuirl de patimi, tot ceea ce poate provoca o discuţie lungă, monotonă şi fără nici un rezultat practic.
Urmase apoi o conferinţă a studentului Const. Popescu, despre Sociologia Dinamică, singura lucrare serioasă şi conştiincioasă din tot timpul congresului al XIX, dar rostiiă puţin cam monoton, şi ascultată de un număr restrîns de studenţi.
După şedinţă veni masa, cu o oare care tendinţă de ameliorare faţă de cea din ajun.
Nouă, trimişilor presei, ni se aranjase o inasă aparte, oare cum mal Îngrijită, chiar pe ţărmul Dunărei.
Acolo, in colţul mesei aceleia, s’afi pus temeliile unui cerc de clţi va prieteni, s’a stabilit o legătură mal intimă Intre clţi va confraţi şi amici, spre a colora mai via vremea pe care trebuia să o petrecem îu Tuleea şi care la început se arăta într’o perspe tivă foarte puţin vrednică de atenţiune.
Din acest cerc făcea parte portul Nanu, amicul Piron (colaborator la această Tribună,) corespondentul Adevărului, uu corespondent al unui ziar eşau, şi o domnişoară studentă şi ziaristă, redactoare la unul din cele mai răspîndite ziare ce apar iu a doua capitală a ţării.
O ziaristă! Iată un lucru afară din cale curios pentru mine; o feinee care venea iu cercul nostru, singură, fără alt sprijin real de cit al inteligenţei şi talentului săfl. Ştiu destul de bine ce este studenta romînă şi, deci, curiositatea mea, ca şi a tuturor celor-l’alţi, era destul de explicabilă; asemenea şi nuanţa de zeflemea cu care începuserăm vorba cu dlnsa.
Peste clte-va minute, însă, trebue să deschidem nişte ochi mart (nu atît de mari cît al con-surorei noastre) şi să punem lacătul la zeflemea, căci în faţa noastră se ridică o fiinţă a cărei pătrundere şi fineţă intelectuală nu mal îngăduea neînecrederea.
După masă, cercul nostru lio'ărî să meargă pînă afară din Tuleea, pe colina care predomină tot oraşul, şi pe care se ridică monumentul comemorativ al Dobrogeî. Pe la orele două şi jumătate pornirăm, pe u-liţele Tulceî, spre ţinta noastră, minunin-du-ne la fie care pas de clădirile curioase cari se ridicaO de o parte şi de alta a uliţelor. Casele se fa: p’acolo din păinint uscat, nears, prins într’un fel ’de paiantă.
Un «indigen» ne spune că aceste clădiri se înoesc anual şi sunt ridicate în vederea ernel.
O altă curiozitate a Tulceî, este remarcabila! cătăţime de praf care domneşte pe u-liţe. Dar, nu e un praf cum se poate vedea pe drumurile de prin judeţele noastre, ci un praf nisipos, gros de două palme, în care gliiata ţi se afundă toată, şi în care înoţi ca într’o mocirlă de pe la marginile Capitalei noastre.
Cu cliifl cu val răzbirăm prin aceste «fluvii» de praf şi ajuuserăm la monument. Pînă acum s’a pus numai piedestalul şi soclul; spre apus de el e o giieretă goală în care se vede că pâzeati înainte soldaţii c&cl am găsit pe pereţi, o mulţime de iscălituri eu creionul, între care una: «S... N... soldat din regimentul... compania... am suferit şi efl aici, aşa cum să nu sufere nici duşmanii mei».
De pe colina monumentului se vedea una diu cele mai fermecătoare şi mai variate privelişti. Tot oraşul se desfăşoară la picioarele colinei, In cotul Dunărei, strins între două şiruri de dealuri. Pe coama unuia din aceste dealuri vr’o două spre-zece mori de vînt ’şi îuvîrteafi poeticele lor aripi pe fondul albastru al celui mai senin cer.
La spatele colinei, spre Nord, dincolo dc fâşia aîb albăstrue a Dunărei, se vedea Is-mailnl, cu casele Iui albe, cu turnurile bisericilor, văpsite în verde. Dunărea făcea spre apus chenarul acestui splendid tablofi.
Am stat acolo sus la monument vr’o oră şi jumătate, extaziaţi de marea artă a naturii, ascultînd şoaptele vîntulul care le fura din Dunăre şi cu o deosebită complezenţă (poate pentru companioana noastră) ui le aducea pe aripile lui.
Noi, bărbaţii, sleteam jos pe ctle o piatră, iar domnişoara mal neobosită, In picioare, cu faţa în vint.se uita cu ochii-I albaştrii la Dunăre care ’şi urma drumul In seculara sa nepăsare.
Nevoiţi să ne întoarcem îndărăt, scobo-rlrâm coasta cea repede a colinei, şi tre-cînd prin nişte grădini de legume, ajunserăm la ţărmul Dunărei. De acolo o luarăm în jos, uitlndu-ne mereil înapoi la acest loc care ne hărăzise atîte sensaţil multiple şi neuilate.Cind ajunserăm la magaziile— sofragerie, dedea In amurg ; masa Insă nu era gata.
Ne scobortrăm din noii la ţărm şi, urctn-du-ne Intr’o barcă pornirăm să lacern o I plimbare pe Dunăre. Soarele apunea, sin-
www.dacoromanica.ro
X
fit t W e$ £
gerînd cu lacrimile Iul mişcătoarea cărare a bărcel, trezind In suflet toată melancolia amurgului atlt de mult clutat de poeţi, şi atlt de covlrşitor. Se Insera tot mal mult, cădeaţi umbre pe ape, ca şi pe sufletele noastre, şi tot nu ne venea să ne întoarcem la ţărm. Tăcuţi, temători de a profana cu vre o vorbă, sublimitatea momentului, priveam peste întinsul încreţit al apel, ascul-tînd gemătul bătrînulul Danubiâ. De odată, cînd umbrele serii învăluiseră cu totul In melancolia lor valuri şi suflete, tresărirăm de un ecofl prelung, tînguios, care venea din spre oraş:
— Alah ! Alah ! Alali !
Era hogea care făcea strigarea lui obişnuită, un fel de cîutec pllngător, plin de o sacră implorare, ca ruga desnădăjduită a unul om în supremul moment al agoniei.
...Era nota din urmă şi cea mal sublimă care venea să desăvlrşească şi să armonizeze marele psalm al Naturii.
Ne uitam unii la alţii încremeniţi, ne-vrînd să credem că aceea ce simţeam se petrecea în realitate, ne întrebam dacă nu suntem robiţi cu toţii de un vis comun, de-visul pe care ţi-1 faci In singurătate, după citirea unei scrieri despre o vreme îngropată de mult In trecut sati văzută numai de închipuirea bogată a poeţilor orientali.
Simţeam nevoe de a ne apropia unul de altul, avînd par’că neîncrederea în tăria sufletului nostru de a rezista la atlta măreţie şi sublimitate de impresii.
Şi, legătura dintre inimele adunate In barcă, părea că se strlnge tot mal mult, tot mal mult, şi la unii urma acestei legături a rămas atît de puternică, în cît astă-zl cînd ’ţl aminteşti că tot deliciul acela a fost numai cîte-va clipe, şi că prietenii sunt risipiţi în toate părţile ţârii, departe unul de altul, simţi un lanţ de fer care ’ţl sugrumă sufletul, ca o pedeapsă pentru păcatul ce-al săvîrşit fiind cîte-va clipe prea mult fericit.
Al. Antemlreann.
OFOBMAŢn
In cnrlnd administraţia ziarului nostru va face o originală ţi foarte toiosltoare surpriză a-bonaţilor ziarului Epoca,
Falşul «Voinţei Naţionale»
Ocnaşul Mărgăritescu, căzut de trei zile în epilepsie, persistă cu cinismul numai al celor mal perverse flinte, în traducerea falşă a comunicatului stăpî-nulul său, leszenszky. ik Iacă falşul Voinţei Naţionale :
«Hîrtia în chestie a fost scrisă pe baza unor Intormaţiunl personale date lai Miron Romanul de către un individ care nici nu aparţine
cabinetului primului ministru, din proprie iniţiativă, fără ori şi ce însărcinare oficială.»
Pentru ca să se vază enormitatea falşului comis, pentru salvarea unei cauze desperate şi pierdute, reproducem aid textul original unguresc tot din Egyetertes Nr, 263 de la 23 Septembre după care l’a tradus şi ocnaşul Mărgăritescu, precum şi traducerile ziarelor din Capitală şi de peste munţi.
Textul unguresc:
«A szdban forgo iratot Român Miron ez iigyben valo szemfdyes Informă-lăsăra magânirat gyanânt egy, a mi-niszterelndks£g kotellklbe szo-rosan neiu tartoză egjcn fogal-mazta es pedig sajât initiativâjâbâl, minden hivatalos megbizâs nelkiil.»
oficial, o persoană care nu face parte fu mod strict din ministerul primului ministru, pentru a Informa personal pe mitropolitul Miron.»
Traducerea Dreptăţii:
«Actul în chestie l-a redactat din proprie iniţiativă, fără nici o încredinţare oficioasă, pentru informarea personală a mitropolitului miron în chestie, nn Individ care nu depinde strict de serviciul preşidenţiel ministeriale.»
Traducerea Tribunei:
«Actul din chestiune l-a soris o persoană, care nn aparţine strict pre-sidiulnl ministerial, şi l-a scris din propria sa iniţiativă, fără nici o încredinţare oficială, ca o epistolă privată, drept informaţlune pentrn mitropolitul miron Roman.*
Traducerea Gazetei Transilvaniei:
«Scrisoarea, despre care e vorba, a redactat-o pentru Informarea personală a lui miron Romanul o persoană, care nu se ţine strict de gremlul presidlului ministerial, şi aceasta din propria el iniţiativă, ca scrisoare privată, fără de nici o însărcinare oficială.»
Traducerea Epocel:
«Rescriptul din cestiune a fost conceput, fără nici o însărcinare oficială şi numai din iniţiativă privată de către o persoană care nu face parte de tot, tn mod strtns, din preşiden-ţia consiliului de miniştri, ca un rescript privat pentru iniormarea personală a lui miron Roman.»
Precum se vede, toate traducerile sunt identice, afară de traducerea Voinţei Naţionale care falşifică originalul, zi-cînd că <hîrtia în cestie a fost scrisă pe baza unor informaţiunl personale date lut Miron Roman, de către un individ oare nici nu aparţine cabinetului primului ministru», lăsînd a se înţelege că acele informaţiuni ar fi fost date de către părintele Voina mitropolitului Miron. Textul original arată însă că hîr-tia a fost scrisă de leszenszky Sdndor, după cum susţine şi Tribuna şi Gazeta Transilvaniei, pentru informarea mitropolitului Miron.
Şi cu toate aceste, Voinţa persistă în falşul ocnaşului Mărgăritescu, anunţînd in epilepsia sa următoarele:
«Prevâzînd că mizerabilii cari au îndrăznit să ne acuze şi pe cari i-am inge-nunchiat sunt capabili de ori ce, sunt capabili chiar de a scrie că traducerea comunicatului unguresc apărut în Voinţa n'ar fi în totul conformă cu originalul, ne-am adresat unul interpret jurat de la ministerul de externe, de la care am luat traducerea legalizată ca conformă cu originalul.
«Dacă vor îndrăzni să mal zică ceva, mal avem încă şi un alt mijloc pentru a-t confunda cu desăvirşire.»
Guvernul a trimes pe veteranul deputat Pană Buescu la Galaţi, cu misiunea de a Împăca diferitele nuanţe liberale din localitate.
D. Pană Buescu, prea veteranul liberal, a sosit Slmbătă dimineaţă la Galaţi şi s’a întors azi dimineaţă In Capitală cu buzele umflate.
Traducerea ziarului L’Independance Roumaine :
«Le document en question a ete redige, de sa propre iniţiative et sans aucun ordre officiel, pur une persoane «jui ne fait pas strictement pârtie du d£partement du premier ministre, «ux Uns d’information personnelle du Metropolitain Miron».
Traducerea Timpului:
«Actul din cestiune l-a conceput din propria iniţiativă şi fără nici un ordin
Cine e autorul rescriptuluT ?
Tribuna din Sibiu, reproducind comunicatul lut leszenszky, îl însoţeşte cu un comentar, identic cu al Gazetei Transilvaniei, comentar de următorul cuprins : Va să zică actul nu e scris ori subscris chiar de Bânffy. Poate de aceea nici Metropolitul nu zice direct că e de la ministrul-presideut, ci numai «din gremiul prim-ministrului ung i iresc.»£ scris
Velocipede „CRESCENT"
CHICAGO
I*a marcă americană
__________ 1 Model 1898, neîntrecut îa soli-
iditate, eleganţă şi ruliment, preţul leî 375. Nu cumpăraţi biciclete pînâ cînd nu aţi văzut marca americană «CR13SCENT». Sit. 98
Crescent fără lan
Deposit general: CO
a\.
Ml
Ideal al unei biciclete.
PANIA AMERICANA
Bul«vard Elinabeta Casa Grand Hotel da Boulevard BUCUREŞTI.
LICEUL SF. GHEORGHE
Calea Victoriei, IGG în faţa Ministerului de Finanţe
Acest licefl este autorizat de Onor. Ministru al lnstrucţiunel Publice a libera certificate e-quivalente cu certificatele de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, intr’u-uul din cartierele cele mal sănătoase şi mal elegante ale Capitalei, înzestrarea lui cu un mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiunel; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-aii creiat o reputaţie distinsă, fapte puse în evidenţă prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clasele liceale, poseda şi un curs şrimar complect în care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lingă cursurile obligatorii prin programa statului se mal învaţă şi Germana. In mod facnltativ se învaţă limba Engleză. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi Intr’adins. In-«jcrierile se fac la lAugust.
Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie.	Sit. 55
Director,
Ang• ttemetriescu
Tipografia „HELIADEW executa orl-ee acrări, atîogătoare de această artă.
LICEUL MODERN
INSTITUT DE BÂEŢI Uucnreştl, Calea Victoriei, 190
Cursuri primare, secundare şi secţie pregătitoare, peutru examenul de admitere la Universitate al absolvenţilor şcoalelor particularo înainte de Martie 1898. Autorisat a ţino, in limitele Regulamentului, examene de fine de an şcolar in institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, certificate dînd drepturi egale cu cele din liceele publice.
Iu Iunie 1898 din 129 elevi al cursului secundar d. I—VI a avut 70 promovaţi şi numai 12 repetenţi, deci resultat strălucit, cu proeioţiune de 60 la sută, procent mal nicY o dată atins în şcoalele publice ; 20 elevi al cursului primar aă trecut esamen la stat, fiind toţi promovaţi.
Elevii, cari în expiratul an şcolar, n’aO tre -ut esamenul în Iunie, pot, conf. art. modifi cat 118 din Regulament, fi preparaţi şi de clasa sunătoare spre a trece tn Iunie, cu dispensa ministerială, examen de două clase.
înscrierile pentru anul şcolar 1098—99 încep ;» 16 August, preparaţiile de corigent Ia 20 August, cursurile la ÎSeptembre. Lista profeso -ilor se ra publica la vreme. Prospecte se trimet la cerere.
Director, GFORflK C. I>RA«F, profesor de filosofic la liceul ' -Lat Ar*
Dr. MEDENLSOHN
de la Paoultatea din Paris
Special pentru boale de Femei si de Copii sit. 22 Gonsultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45
(vis-A-vis de Ministerul de Interne) lutrare al prin Calea Victoriei 08.
însă de oare-cine, care «aparţine» presidiulni ministerial, de şi nn «strict!» Acest cineva, credem noi, nn poate fi altul de cît leszenszky, şeful secţiuntî de «naţionalităţi», agregată la presidinl ministerial.
Va să zică şi aci e amestecat Jeszenszky, şi acum guvernul maghiar rupe pe nn moment legăturile cu el, îl reneagă, ca să nn trebue a lua răspunderea pentru actul, dovedit existent şi autentic.
După cum am anunţat, Monitorul Oficial de ieri publică prelungirea concediului d-lul Oogu Cantacuzino pînă la finele lunel Septembre.
Deci remaniarea ministerială urmeză să se facă cel mult pînă la data expirării concediului ministrului de fi-nance.
Un mare număr de advocaţi din Capitală s’ail întrunit Stmbătă după amiazl în biu-rourile baroului şi aQ decis să înfiinţeze o societate de ajutor mutual al advocaţilor.
Goana în contra «Epocel»
Se pare că pînă şi cel mal de rlnd agenţi ai poliţiei Capitalei au primit ordin să se pună în goană în contra Epocel, care a desesperat pe guvern, şi să bată şi să schinginească pe acela cari ar îndrăzni să vtndă prin suburbii ziarul nostru.
Să cităm un caz fioros.
Vinsătorul Ghiţă Radu trece Joul spre seară prin o stradă din raionul secţiunel 11, strigînd :
— Epoca de mline !
Sergentul No. 394, de sigur în urma ordinului primit, ia pe bietul vînzător de guler, îl trtnteşte la pămînt şi l dă cîte-va lovituri cu cisma-l enormă şi potcovită. Apoi îl ridică şi-’l duce la secţia 11, unde ipistatul Stănilă îl ia din noii la bătăi, îl sparge capul, îl dă cu pumnul in nas şi în ochi şi după ce îl umple de sînge, îl Urăşte afară în stradă, unde l-a lăsat timp de o oră trîntit la pămînt fără cunoştinţă.
Nenorocitul vînzător abia a treia zi a putut să-şl reia meseria, şi Sîmbătă după amiazl, prezintindu-se la redacţia noastră, ochii-l erau încă umflaţi şi faţa plină de vînătăi mari.
Ieri, Duminică, înainte de amiazl, d. Şte-fănescu, priiu-preşedinte al tribunalului de Ilfov, a făcut o anchetă Ia judecătoria ocolului de verde din Capitală, în cestiunea u-nul conllict ivit la judecătorie între judecătorul Filitis şi advocatul loaehimescu.
I,a această anchetă aii fost chemaţi mal mulţi martori, printre cari d nil advocaţi Moscu, Colceag, etc.
D. senator Bastache a fost numit prefect al judeţului Fălciii, cu misiunea de a împăca pe liberalii din Huşi.
D. deputat Nicolaescu a fost numit prefect at judeţului Dîmboviţa, în locul d Iul Atanasiu.
Demisiunea d-lul Ghelmegeanu, prefectul judeţului Mehedinţi, a fost primită.
Direcţiunea poştelor şi a telegrafelor ne Incunoştiinţează, că în ziua de 15 (27) Octombrie 1898 orele 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică In localul Oficiului poştal Central din Bucureşti, pentru vînzarea următoarelor timbre poştale scoase după co respondenţele căzute în rebut şi după mandatele achitate din anul 1896 şi anume:
179 000 timbre franco cu aproximaţie de diverse valori,
19.930 franco de 1 şi 2 lei numărate şi
72.00	taxa de plată de diverse valori.
Licitaţia se va face priu oferte sigilate. primindu se şi supra-oferte In termen de 10 zile libere de la data licitaţiei iar concurenţii pentru a fi admişi vor trebui să depună garanţie în numerar safl efecte de ale statului 5 la sută din suma oferită.
Disposiţiunile art: 68-79 din legea compta-bililaţel publice sunt aplicabile acestei liei-taţiunl.
LICEUL MODJHltft
o
DE FETE
Situat In Bucureşti, Str. Schitu Mftgureanu, 13, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gr a tii na ete rnpil, ewra primar, eurs liceal şi mranri facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari A afi reuşit eu succes. Noua lege şcolara ecăzlnd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voiţi Înfiinţa şi cursuri de tşmmtă secundară pentru elevele cari von aspira sa intre In f voala secundară superioara, iar pe de alta voia da desvoltărl mai mari cursurilor facultative, aşa ea elevele respective pe ltnga studiile de lax, sa se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familial. Curburile facultative sunt cele mal Demente pentru fete, cari învaţă numai «ţea-ee le va trebui In viaţade familie. O In ce priveşte basna repatafie a tngri-
£il, educaţiei şi instrucţiei ce se aafl In arest titut, cred de prisoe ori-ca verbt, fiind-cA e cunosc toţi clţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n'ar cunoaşte această ----‘-ţie, bine voiasci a veni tai cursul anofari
aă viziteze totul şi sa asiste la cksfi, masă, ele.
In noul local voia primi interne şi eleve cazi urmează la Katemata! secundar, k Conservatorul de uausicăşi k scosI-
ia profesională, afituda na In apropiem
de asemenea şcoale.
Elevele Insa cartvoesc să nrmeee In pesman după programul statului, le eurwil prl naar, liceal sad secundar, trebuesc Înscrise piuă la 15 Septembrie, etnd se Înaintezi
Liste onor. minister.
Prospecte se trimit ori-eul va cere, adre slndu-se subsemnatei pini la 15 August, gara Predeal, apoi în BncureştI, Strada Setata
M&'mreauu No. *3.
M	Directoare,	v
MAMA UIB BAUJUdD.
Comitetul central al asoeiaţiunil generale, a medicilor din ţară, a hiat prin voturi laudabila decisiuue, ca la congresul medicilor, ce ■ va ţine anul viitor, să se discute desj/21 maladia Pelagra.
Pentru nlesnirea discuţiunelor Congresului, <£ m şi pentru a se opri propagarea acelei ingrozitoari' maladii, recomandăm lucrarea Doctorului N. Niculescu din Clmpu-Lung apărută în a II a ediţie intitulată : Nevroftinia sad pelagra.
Această lucrare este unică pînă azi în ştiinţele medicinel şi absolut importantă din punct de vedere al etiologiel care indică tratamentul şi care argumentează înlocuirea numelui de pelagra cu cel de Nevroftinia.
Lucrarea este scrisă într’un stil clar, spre a fi Înţeleasă de ori ce om cunoscător de carie, deci ea este folositoare tutu-lor oamenilor luminaţi, mal ales celor ce au ocupaţiunî priutre săteni, pentru a fi a-plicată tn masa poporului, scăpîndu 1 de teribila maladie.
Cari ea se găseşte la librăria Socec, cu preţ de 2 lei şi 50 bani.
Falşa aprobare a
proiectului Radu
Bizantinism.
Sunt clteva zile de cînd mai multe ziare au anunţat că consiliul tecuic a aprobat proiectul d lui Radu pentru aducerea In Capitală a apelor de la Bragadir.
Stadiul ce am publicat în coloanele ziarului uostru asupra acestui proiect, ne per-mitîndu-ne a crede că consiliul tecnic a putut aproba acest proiect, ne-am ţinut în rezervă pînă să cunoaştem textul jurnalului aprobat, al consiliului tecnic.
Astă-zl, cînd am citit acest jurnal, denunţăm opiniuniî publice bizantinismul prin care s’a obţinut pseudo-aprobarea buciumată.
«Fondnl» şl -modalităţile» proiectului.
Proiectul Radu prevede lucrările prin cari să se capteze, să se ridice prin pompe şi să se aducă în oraş 40,000 m. c. de apă subterană extrasă prin 50 puţuri de diferite diametre şi adtncimî, aşezate în numite puncte.
Acesta este fondul, baza unică şi constantă, a proiectului.
In ce priveşte modalitatea d’a se pompa apa dintr’aceste puţuri şi d’a se aduce în oraş, adică felul pompelor, modul punerii lor în mişcare, şi legătura lor cu conductele de aducere, proiectul indică opt chipuri deosebite, opt «soluţiunî», diutrd cari d. Radu recomandă adoptării pe acea ce I pare mal bună.
Nnstragerea de la judecata consiliului tecnic.
In şedinţa sa de la 30 Iunie tr., cînd i-s’a supus proiectul, consiliul comunal ne-puţind lua cunoştinţă complectă de aceste lucrări, a căror apreciere, pe lingă compe-tinţă, reclamă şi o cercetare minuţioasă, a votat, în aceeaşi zi chiar In care pentru prima oară vedea proiectul, aprobarea Iul în principiu, rămînînd ca autoritatea tec-nică căreia legea’l diferă judecata unor atarl cestiunl — consiliul tecnic — să examineze proiectul sub toate punctele sale de privire şi să avizeze asupra lui.
D. Ministru de Interne, te.nîndu-se pentru motivele ce se şopteai! de o cam dată prin cercurile competente, dar cari mal în urmă s’atl expus în public, negru pe alb—ca proiectul d-luî Radu să nu fie respins de Consiliul tecnic, pe de o parte a dat ordin presei reptiliane de a ridica plnă la al 4 lea cer valoarea acestui proiect, iar pe d’alta scoate din judecata Consiliului technic fondul proiectului şi lasă în discuţiunea acestei instanţe tecnice numai modalităţile de pompare şi conducere, cari constituesc cele 8 soluţiunî ale proiectului Radu.
Prin adresa sa N-rul 12087 din 98. d. Ferechide limită, Intr’adevăr, rolul consiliului tecnic la a alege una din cele 8 so-luţiuni ce coprindea proiectul.
Jarnalnl consiliului tecnic
Consiliul tecnic n’a putut face mal mult.
Jurnalul săfl N rul 655 din 5 Septembre cur. stă dovada de aceasta, cu următorul text :
«Consiliul, luînd în esaminare proiectul întocmit de d. Inspector general E. Radu pentru alimentarea oraşului Bucureşti cu apă potabilă,
trâinis de d. Ministru de Interne pe lingă a-dresa No. 12087 a. c., luind de asemenea cunoştinţă de încheierea Consiliului comunal din 30 Iunie cur., precum şi de cele alte anexe şi, după ce a ascultat explicaţiunile orale ale d-lul Inspector Radu, a intrat In examinarea solu-ţinnilor propuse, spre a vedea care din ele este mal avantagioasă, ast-fel cum se cere şi prin adresa sus-citată, şi dă avisul următor :
ileaproharea -fondului* proeciteleel
Atit din testul mal sus reprodus al jurnalului consiliului tecnic, cît şi din complexul acestui jurnal, se vede că consiliul tecnic n’a examinat, ne cum «a aprobat d’a se face felul şi numărul de puţuri ce se prevede, d’a se aşeza puţurile in locurile şi la distanţele indicate de pro-ect, nici d’a se ridica apa cu pompele şi d’a se construi trei staţiuni de pompare, cestiunl cari constituesc «fondul» proectulul şi de la a căror bună resolvare numai atlrnă succesul tecnic şi economic al lucrării.
A cal e r&spanderea ?
Legea comunală, prin art. săă 91, a dispus ca buna întocmire tecnică a lucrărilor ce esecută Oraşele să fie basată pe răspunderea Consiliului tecnic al Lucrărilor publice.
Din momentul ce dd. Robescu-Melisianu şi Ferechide aii oprit Consiliul tecnic ca să se rostească asupra fondului proiectului Radu, să se ştie ca aceşti domni afl luat răspunderea, care prea puţin ’I costă, a succesului lucrării.
Dacă Consiliul comunal convine ca dd. Robeseu Melisieanu — Ferechide să stea garanţi pentru buna întocmire tecnică a u-nor foarte delicate lucrări, ce vor absoarbe mal multe milioane din punga cetăţenilor bueureştenl; dacă Corpurile legiuitoare admit ca d. Ferechide să suprime,
f>rin bizantinism, garanţiele tehnice sub cari egea a pus lucrările publice orăşeneşti, să le fie de bine atît reprezintanţilor Capitalei cît şi reprezintanţilor ţărel.
Opiniunea publică va înregistra însă şi această nouă, dar costisitoare călcare de lege: 5 milioane lei, cît costă proectul Radu, în loc de 2 şijum. cu cit se poate face lucrurile?
ECOURI
—	Aflăm că vechea şi cunoscuta drogue-rie a d-lul Ilie Zamfirescu, se va muta în curînd în propriul săă local din strada Academiei No. 8.
—	Export de petroliu.—Ni se comunică din Constanţa, că săptămîna trecută a plecat de acolo vaporul Europa cu o încărcătură de petroleQ rafinai în bidoane de tinichea, încărcat de către societatea «Steaua Romlnă,» cu destinaţie pentru Africa occidentală. Valoarea mărfel se ridică la suma de 100.000 lei. Se vede dar cită importanţă, din ce In ce mal mare, are acest export pentru ţara noastră.
Mal aflăm despre plecarea unul bastiment-tanc cu 350.000 kilograme benzină In străinătate, expediat asemenea de sus numita societate, care ne dă probe că Începe a ocupa un loc foarte important pe pieţile petroleulul.
Ar trebui să se facă tot posibilul, ca să se încurajeze şi să se sporească această ramură a exportului nostru prin micşorarea greutăţilor, dărilor, taxelor etc., cari o mal împiedică în desvoltarea el.
Pacificarea Cretei
(Prin fir telegrafic)
Constantioopol. 13 Septembre.—Amiralii cm primit împuternicirea de a executa sentinţele date de Curtea marţială a insulei Creta. Amiralul rus aşteaptă aceeaşi împuternicire.
Londra, 13 Septembre.— Se anunţă din Paris Agenţiei Reuter că Englitera, Rusia, Francia şi Italia vor semna în 24 de ore o învoeală conţinînd planul de pacificare a insulei Creta. In ultima-tul lor, Puterile vor cere ca Sultanul să accepte acest plan şi vor declara că dacă e nevoe, nn vor ezita aă trlmeată flotele lortn Dardanele ţi eventual chiar mal departe*
Institutul „LUMINAU
BUCUHEŞTI
Mo. 40, Calea Raliovei, Mo. 40
Cursuri primare şi gimnasiale
IN INSTITUT	Sit. 03
Se primesc şi elevi Cari urmează la Scoalele Statului
înscrierile se fac la 20 August Director, M. V. CORDFSCU
NOU DE TOT
Tuburi de beton sistem Monier
din prima fabrică N. CUTA RIDA «A Co. Bucureşti, antorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt «fof la canal* (tout A l’egout) precum şi sin-gurile admise ia canalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt Înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preturi coreute se triraete franco la cerere
SCHNEIDER & GRtfNENFELDER
Degoeitarl generali	Sit. 27
Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12
tnvir. meii.
Or- BAUBERGER
<<?, ('alea .Moşl/or, oJt
S. 16
Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m.
pentru sărăci gratis de la 8—10 a. ni.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pahllcaţlnne
D-nul Zamfir Georgescu Învăţător Ia şeola din comuna JidenI judeţul Rimnicu Sărat a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Georgescu» Iu cel de «G. Negoeseu» spre a se numi «Zamfir G. Negoeseu.
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.______
MINISTERUL JUSTIŢIEI »
Publica ţiu ne
D-nul Gheorghe Vasiliadis, comerciant din Bucureşti strada Sfinţii Apostoli 55, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele sââ patronimic de «Vasiliadis» în cel de «Iotzos», spre a se numi «Gheorghe Vasiliadis lutzos».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
La Manutanţa Armatei din Bucureşti se primeşte oferte de griO şi secară însoţite de probe în greutate de 5 cbilograme, iar licitaţia se va ţine iu ziua de 25 Septembrie curent ora 9 dimineaţa in condiţiunile caietului de sarciue publicat In Monitorul Oficial No. 89 din 24 Iulie expirat.	8il. 104
Diectorul Manutauţel
Adjunct clasa I, D. QEVVICA
www.dacoromanica.ro
I P O C A
DIVERGE
DIN CAPITALA
Sinuciderea din Str. Clopotarii »e-
cili.— ErI, pe la orele 12 din zi, d-na Eufro-sina G. Sâvuleseu, din strada Clopotarii vechi, 17, a Încercat să se sinucidă, absorbind o mare cantitate de chibrituri,— ti cutii;— disolvate in apă.
Efectul fiind combătut imediat, orl-ce pericol a fost înlăturat.
Reporterul nostru, care din întlmplare se afla in acea stradă, atras de pipetele sfîşietoare şi de mulţimea ce se Inşiruise la casele cu No. 17, a putut schimba cite-va cuvinte cu cel al casei, relative la causa acestui disperat act.
Se zice,—aceasta o spuneaţi şi mulţi din cu-rioşl,—că viaţa pe care o ducea d-na Săvuleseu, în casă, ÎI era insuportabilă.
Arsă d© vie. — O mare nenorocire s’a în* tiinplat ieri, la orele 3 şi jumătate, in strada Biserica Amzel, la casele cu No. 17, locuite de familia Oteteleşanu.
Pe cînd Paraschiva Ion Ghica, In vîrstă de 13 ani, fiica doicel {Ana, voia să încălzească nişte terebentină, a aprins focul cu un chibrit, pe care, din greşală la aruncat in vasul în care se afla terebentina.
Imediat o explozie puternică se produse şi faţa tinerel fete fu cuprinsă de flăcări. Terebentina luase foc.
I,a ţipetele desperate ale victimei sosiră marna el şi o soră mal mare, Maria, dar era prea tlrzifl. Mal tot corpul II era aproape carbonizat. După ce ati reuşit să stingă flăcările, nefericita fată a fost trimisă în îngrijirea spitalului Filantropia, intr’o stare foarte gravă, de abia respirind.
După chinuri grozave, Paraschiva Ghica a încetat din viaţă aseară, la orele 9 şi jumătate.
Bătut şl jefuit.— Doul vestiţi pungaşi şi bătăuşi, «spaima mahalalei» cum îl numesc rapoartele poliţiei, Badea Pirvu, din strada Măgurele 47, şi prietenul lui de pungăşii Mitică Dumitrescu, din fundătura Bătrînilor, 20, găsind. erl, pe cîrnpul Filaretulul pe precupeţul Scarlat Ion şi ştiind că numitul are ceva parale, i-ati căutat pricină din senin si 1’aO luat la bătae.
Cu sistema lor de pungăşie, în timpul bă-tăiel, unul din pungaşi i-a sustras punga în care avea 200 lei şi ati lual-o la sănătoasa. Din fericire, însă, pungaşii afl fost prinşi şi a-restaţl; nu aii avut timpul să se urce în trenul ce pleca spre Giurgiu, pungaşii fiind prinşi în gara de Nord.
Joc de-» slnnclderea. — Iutr’adevăr, e nimerit titlul acestui fapt divers. Căci a voi să te sinucizi cu chibriturile demodate, înseamnă să te joci de-a sinuciderea.
Aşa a făcut femeea Maria Grflmberg, soţia lui Jacques Grtlmberg, din strada Frumoasă No. 39.
Dar... spre nefericireu tinerel femei, căci a-vea vre-o 25 ani, chibriturile disolvate în apă, şi încă filtrată,—căci de-ar fi fost de-a lui Ro-bescu cu microbi tot mal era ceva, — nu aQ avut efectul dorit, aşa că durerile de stomac aQ mal făcut o iluzie feineel că într'adevâr s’a s'nucis. încolo nimic.
Apă, lapte, untdelemn, şi femeia şl-a revenit în simţire, sănătoasă, teafără ca şi mal înainte.
Cauza acum : certuri în familie,—poliţia spune ast-fel.
Călcat de căruţă. — O bătrină femee, Uţa Ion Eftimie, din strada Mecetu 44, fiind caic.ată de căruţa ţăranului Dumitru Ion, din comuna Strîmba, Vlaşca, pe bulevardul Colţea, roatele i-aO rupt piciorul sting şi ruina dreaptă.
De abia puţind vorbi, bălrina femee fiind ridicată de trecători, a fost transportată, intr’o stare desperată, la spitalul Colţea ; căruţaşul Dumitru Ion, find prins de curioşii ce se adunaseră in jurul acestei dureroase scene, a fost trimis, cu un gardist, secţiei din apropiere.
DIN ŢARA
Focnl dlu OdobeştT. — Corespondentul nostru din OdobeştI ne anunţă că un puternic incendia s’a declarat, în ziua de 11 trecut, la oficiul poştal din localitate.
Focul a luat naştere de la o rachetă pe care nişte tineri ati aruncat-o greşit şi ale cărei sein tel aQ întîlnit nişte fîn depus în podul oficiului. Din această cauză, alte 12 case au fost prada flăcărilor.
TîrziQ, a doua zi de abea, focul a putut fi localizat.
Pagubele sunt însemnate.
fn maniac.—Joul seara, toţi cetăţenii de la cafeneaua «Universel» din Brăila, an fost surprinşi văzînd pe institutorul colectivist Pe-trovicl venind în fruntea a 30—40 ţărani soldaţi desconceutraţl, şi în faţa «Universelulul* adresîndu se ţăranilor, le zise; sunteţi liberi a merge pe Ia casele voastre, iar aceştia strigîn-du-I militărescul : să trăiţi!
Ofiţerii cari se allaQ la «Universel» după cum spune Mesagerul Brăilei, nu şi-aQ putut explica faptul colectivistului PetrovicI de cît ca o faptă a unul maniac, căci ocupînd în rezervă gradul de sergent putea să desconcetreze oamenii săi la gară, sa(l in orl-ce alt loc, afară de piaţa «U-uiversel», care este plină de lume la acea oră.
Afacerea Dreyfus
DEPEŞILE DE ERI
JlerlzMire» procesului
Paris, 12 Septembre. — Comis iunea consultativă a ministerului justiţiei s’a împărţit în două fracţiuni egale «3 voturi pentru revizuire, şi 3 contra.» Adop-tlnd jurisprudenţa parlamentară, ea a emis un avis defavorabil revisuirel, dar guvernul, considerînd răspunderea ce-şt ia în deoisiunea de luat, a amînat-o pentru Luni, pentru ca consiliul să poată fi complect.
Paris, 12 Septembre. — L-nil Wiger şi Peytral aii fost rechemaţi la Paris, pentru a asista la consiliul de Luni.
Se asigură că d. Sarrien ezită să treacă peste decisiunea cortii-siunel consultative, pecînd d. Bris-son, sprijinit de d-nil Bourgeois şi Delcasse, insistă pentru revizuire, spre a pune capăt agitaţiunii ce domneşte în ţară.
Paris, 12 Septembre.— Informa-ţiunl particulare zic că în momentul cind s’a aflat votul comisiunel, s’a crezut că cel trei membri ostili erau cel trei consilieri de la Curtea de casaţie, şi că cei trei favorabili erau cei trei directori de
la ministerul de justiţie. De şi se păstrează secretul, totuşi un svon persistent zice că cei trei membri favorabili revizuirei ar fi. doui directori şi un consilier.
In cercurile politice se presupune că amînarea decisiunei consiliului de miniştri, în privinţa revi-suirei, avea de motiv şi teama de manifestaţiuni sgomotoase cu ocazia meetinguluî organizat pentru mîine de d-nul Deroulede, precum şi faptul că consiliul ar avea să se pronunţe asupra cestiuneî de a se ştid acă carla-poştală (petit-bleu), în privinţa căreia Picquart trebue să fie urmărit ca falşificator în faţa unui consiliu de resbel, trebue alipită dosarului Dreyfus, care trebue supus Curţel de casaţie, sau dacă trebue separată şi trimisă îndată parchetului consiliului de resbel.
DEPEŞILE DE AZI
Oettlăinuirile lui I'aterltaw.y
Londra 14 Septembrie. — După destăinuirile lui Observer, Schwarzkoppen n’a văzut nioI odată borderoul. Un a-gent al biuroulul de informaţiunl Va dat portarului ambasadei germane care ar fi fost un spion francez;—portarul Va dat unui alt agent care l’a remis biuroulul de informaţiuni, unde a fost înregistrat ca document emantnd de la ambasada germană.
După Weekly Dispatcb, Eslerhazynua părăsit Londra. El şl-a schimbat numai locuinţa ca să scape de urmăririle agenţilor francezi.
Londra, 14 Septembre. — Observer publică nişte destăinuiri ce ar emana de la un personagiu la care a locuit Esterhazy la Londra. Esterhazy i-ar fi comunicat că el este acela care a scris borderoul după cererea colonelului San-dherr şi cu ştirea lui Ilenry. Documentul conţinînd cuvintele ; «această canalie de D.» a fost într’adevâr scris de Sch-warzkopptn; totuşi nu este vorba de Dreyfus, ci de Dallfus, care altă dată a dat ataşatului german planurile fortificaţiilor de la Ntesa. Doamna voalată era d-na du Paty de Ctam.
EAya patrioţilor
Paris, 14 Septembre. — Ieri a font un meeting de 1000 persoane sub prezidenţia d-lul Deroulede. Acesta a pronunţat un discurs atacînd mult pe d-nil Brisson, Clemeneeau, Jaures şi Trarieux, vorbind in contra revizuirei şi cerînd cetăţenilor să reformeze Liga patrioţilor. (Aplause. Strigăte de: «Trăiască armata ! Jos Jidanii!)»
Adunarea a votat o ordine de zi de reconstituire a Ligel patrioţilor.
La eşirea de la meeting, un grup de contra-manifeslanţi a strigat. «Trăiască Zola ! Jos armata /» S’a produs o mică învălmăşală căreia i-a pus capăt poliţia. Doui indivizi cari au strigat: «Jos armata !» au fost arestaţi.
Depeşile de azi
Serviciul Agenţiei Romlne
Suakim, 13 Septembre. — Trupele an-glo egiptene afi ocupat Gedaref, după o luptă vie.— Inamicul este Infrtnt.
Cair, 13 Septembre.— Generalul Kicener s’a întors la Ondurman, după ce a lăsat posturi la Faşoda, Sobat şi Undam.
ULTIME INFORMAŢIUNI
Guvernul a ajuns într’o stare care inspiră scîrbă.
Toată lumea e revoltată de infamiile cuprinse în numărul de Duminică al Voinţei Naţionale.
Chiar oamenii străini de politică îşi manifestă desgnstnl ce le-a pricinuit organul plastografilor.
Cînd a ajuns cine-va în haini guvernnlui, ca să publice prin ziarul oficios mincinni infame ca acelea că d. Take Ionescn s’a sinucis safi că a fugit din ţară, a• tnnei în adevăr nn mai poate inspira decît cea mai adîncă scîrbă.
Ca să se constate pînă la evidenţă modul cnm a falşificat Voinţa Naţională comunicatul stăpînulul său lestenszky, reproducem aici şi traducerea unul ziar amic al trădătorului Sturdza, Tribuna Poporului din Arad:
Poftim Mărgăritescule:
«Actul din chestiune menit pentru informarea personală a mitropolitului Mi-ron Romanul, e concipiat ca scrisoare privată din partea unei persoane ce nu aparţine atrlct gremiulul oficiului ministru prezidenţial» etc!
Adaogăm că acest ziar ţine isonul ocnaşului Mărgăritescu, susţinînd imă falşitatea documentului lui Ieszenszky.
Comisiunea europeană a Dunărei va începe săpt&mlna aceasta lucrările pen-
tru rectificarea cursului fluviului In faţa Tulcel.
Se va tăia o bucată din malul sting, aşa că albia fluviului se va lărgi încă mal mult şi va scăpa de vlrtejul ce se produce astă-zl prin faptul că curentul apel se izbeşte de sttnca de pe lîngă far şi produce un contra curent in su-sul apel, care face navigaţiunea dificilă şi une-orl chiar periculoasă pentru vasele mari.
Culisele politice
D. Eugen Stătescu, întorcindu-se în Capitală Vineri seara, a avut ieri o lungă întrevedere cu d. Dim. Sturdza.
In urma acestei întrevederi, colectiviştii au răspîndit svonul, că d. Eugen Stătescu or fi acceptat propunerea primului ministru de a intra în minister, imediat după întoarcerea M. Sale Regelui.
D. Al. Djuvara, întrebat despre acest svon, a răspuns:
— Eu nu cred. Şi am cuvinte de a crede, că fără a-şi asigura concursul drapelişti-lor, d. Stătescu nu va intra in minister. Cel mult, dacă va da un concurs platonic actualului guvern.
***
D. P. S. Aurelian s’a înapoiat Sîmbătă seară la moşia za din Prahova, după ce a avut o lungă întrevedere cu d-nil Stătescu, V. Lascar şi Al. Djuvara.
Dsa se va întoarce mîine în Capitală spre a-se consfătui cu căpeteniile grupării drapeliste, în vederea convocării unei consfătuiri plenare a drapeliştilor şi fleviştilor pe Duminecă.
*
* *
Se vorbeşte că d. P. S. Aurelian va cere
M.	Sale Regelui la finele acestei săptămîni o audienţă, spre a-i expune situaţia politică a partidului liberal.
Citim In Telegraful Romîn din Sibiă : Guvernul maghiar a aliat de bine să oprească intrarea în Ungaria a ziarului «Epoca» din Bucureşti. Toate foile ungureşti o înregistrează aceasta că te miri ce bravură. «Magyar Allam» în deosebi se arată vesel şi scrie:
«Este aceasta pierdere meritată şi simţită pentru foile din Romtnia, care Îşi ştiQ cîştiga între romînil ungureni un număr considerabil de abonaţi, ca să agite contra noastră!..»
No ke tare menunat, a Iul «Magyar Allam» sfat! Arată cît de temeinic cunoaşte lucrurile despre care vorbeşte. Cînd se ştie că ziarele din Rominia numai chiar redacţiilor foilor de la noi vin, dar abonaţii n’are nici una aici. Aşa
www.dacoromanica.ro
dar de «pierderea» ce «M-All», crede c’o simt, nu poate fi nici vorbă.
D. Radu S. Campinifl, senator liberal şi fost primar al Brăilei, a încetat din vieaţi Slmb&tă la amiazl.
D. Anastasie Stolojanu, ministrul domeniilor, a sosit aseară In capitală, venind din Giurgifl.
D. şi d-na B. P. Hasdefl sunt datori a preveni pe amici şi pe cunoscuţi că Joi, la 17 Septembre, urmează la cimitirul Şerban-vodă a un-spre-zecea aniversară de la reposarea
•Iulie! Măselei!
Manifestul disidenţilor din Giurgiu
Disidenţii liberali din Giurgiu întruniţi la o consfătuire afl lansat următorul manifest :
«Noi, semnatarii şi aderenţii manifestului politic din 3 Aprilie a. c., al liberalilor din Giurgiu ;
«Fiind convocaţi şi aduntndu-ne astă-zl 28 August 1898, spre a ne consfătui In privinţa alegerilor comunale viitoare ;
«In urma deliberărilor urmate,
«DECIDEM:
«I. A ne presenta cu listă proprie şi separată la ambele colegii comunale ;
«II. A face să reapară organul nostru «Presa Liberă» sub direcţiunea domnului Nicolae Bălănescu ;
«III. A se desminţi prin publicitate ştirea falşă, că domnul Nicolae Bălănescu ar fi primit propuneri de la guvern, spre a fi ales deputat al colegiului al III Vlaşca, in locul decedatului Efrem Ghermani.
După consfătuirea disidentă a Început să apară banda de bivolari ciomăgaşl, despre a cărei operaţiuni Presa liberă scrie următoarele :
«In seara de Vineri 11 Septembre c. mal mulţi indivizi, amici al d-lul Epurescu, afl voit să atace cu ciomege !n piaţa centrală, pe d l Gheorghe Hagi Peiu, alegător In colegiul Inttl, şi semnatar al programului nostru.
«Graţie intervenţiunel cetăţenilor un scandal enorm a fost evitat.
«Dacă d-1 Epurescu inaugurează prin astfel de provocaţiunl in stradă perioada viitoarelor alegeri, nu noi vom fi responsabili de toate consecinţele.
«Insă, dacă vom mal fi atacaţi, ne vom apăra prin toate mijloacele şi cu toată e-nergia.»
Privitor la demisiunea d-lul Gogu Canta-euzino, ministru de finanţe, ziarul parizian Le Temps primeşte din Bucureşti următoarea telegramă :
Bucureşti, 23 Septembrie. Zgomotul ce a circulat asupra demi-siunel ministrului de finanţe, Cantacuzino, se confirmă. Organul tinerilor liberali se declară contra orl-cărel reconcilia-ţiunl cu cabinetul Sturdza.
D. general Berendeift a scutit de concentrări pentru manevrele de toamna aceasta, pe toţi membrii corpului didactic primar urban, rural şi secundar.
Aceasta pentru consideraţia că e începerea anulnl şcolar, cînd profesorii afl mal multă ocupaţie şi răspundere.
Din cauza marel Îmbulzeli de elevi Ia clasa I de la şcoala de comerţ gradul I din Iaşi, şi din cauză că nu eratt de cît 60 locuri disponibile, n’afl fost primiţi vr’o 12 romlnl.
Mal mulţi cetăţeni din localitate afl cerut telegrafic ministerului Înfiinţarea de clase divizionare.
D. C. G. Costaforu a fost adine lovit prin pierderea copilului săfl de 11 luni.
Trimetem d-lul Costaforu şi familiei cele mal sincere condoleanţe pentru durerea Încercată.
Ca începere âe la 1 Septem brie, orî-cine va dori să se aboneze la ziarul „Epoca“ plătind costul abonamentului de 20 tei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală şi 2 lei 50 bani pentru ju-tlete» va primi franco, ca pre min, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba JVo-vac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», un volum în &" de 20-4 pat/ini elegant tipărit cum şi Trişti», cel din urmă articol al lui Alexandru La-hovari.
A ac citi tn pag» patra : C’hes ti a zilei» Depeşile de ieri şi Plîngert.___
iiltiSa ora
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Madrid, 14 Septembre.—Membrii comi-siunii păcii au plecat la Paris.
Paris, 14 Septembre. — Libre Parole zice că Esterhazy a trimes generalului Chanoine o depeşă, protestind contra ultimei publicaţiunl a ziarului Observer.
Le Matin semnalează numeroasele vizite făcute erl d-lul Sarrien de către colegii săi din minister. Ziarul adaugă că scopul acestor vizite era să hotărască pe d. Sarrien ca să propuie consiliului miniştrilor trimeterea dosaru Iul Dreyfus la Curtea de casaţie.
Poşta Administraţiei
D-nil depozitari de ziare: I.Haicu Pancin din Panda‘ Goldner din Piatra-H.» Ai, Mtomanescu din Paşcani, sunt rugaţi pentru ultima oară să ne trimită sumele ce ne ăatorese.
DIMITRIE ENESCU
'R.estaiii'&n.t şi Gri'ătlină
eu
BUCĂTĂRIE ALEASA flucuresfi, Strada Sftnta Ionică * 1 2
La 29 Septembrie 1898 se vor vinde prin licitaţie publică la Triuunalul Ilfov Secţia de Notariat Imobilele următoare aparţinînd succesiunel V. G.^Porumbar u
1)	Imobilul din Strada Icoanei No. 29 41 m. 60 faţada şi 58 m. fundul, clădirea cu un etaj, avînd un apartament şi 6 prăvălii, licitaţie începe cu preţul de lei 55322.
2)	Imobilul din Strada Isvor, No. 38 11 m. 80 faţadă şi 26 metri adincirae şi o coadă in fund, clădire cu un etaj ridicat, avînd 7 camere, grajd, şopron. Licitaţia începe eu preţul de lei 27.396.*
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STANESCU
fost Institutul Englez Bucureşti, Calea Rahovel No. 36
Cursuri primare, secundare fl facultative. Elevele din oureul primar fi secundar pot da asamen la fooalele Statului. Se primeau fl eleve, care urmează externatul secundar, fcoala profesională fi Conservator al, fiind toate în cea mal mare apropiere.
îngrijire părintească, educaţie aleasă, învăţătură serioasă. Toate elevele fcoaltl noastre presentate la esamen la coaiele Statului afi reufit eu suooes, Iar cele oe afi urmat a cursul anului la acele fcoale, toate afi fost promovate parte chiar premiate.
Informaţii se pot trimite la cerere. înscrierile încep la JO August.
Sit. 68	Directoare
Lucreţia D. Stănescu
Dr. G-. Diamandy
din Brăila	Sit. 29
Stabilit în VIENA I Kfirnthnerstrasse, 5 Consultaţiunl cu somităţile medicale Specialist pen tru masagiu şi Ortopedei
0.0.
#\W""1 u'u- p*sr,
MtNtJTaacL msTanop. pdbliob
jAISTUI^ AI, xi-lea
Tm
8.


Sr//4°* BANI), ^
Acest institut se împarte In două secţii : SECŢIA PRIMARA şi SECŢIA LICEALĂ.
Un corp profesoral, compus din cel mal buni institutori, profesori şi pregătitori, propune materiile prevăzute in programul statului, In secţia primară. De şi Institutul conform regulamentului în vigoare, are dreptul să ţie esamene de fine de an, totuşi, spre mal sever control, direcţiunea prezintă elevii la şcoalele Statului, spre esaminare. Elevii secţiei liceale urmează cursurile liceului naţional, care e alăturea, găsind lu institut o Întreţinere şi o educaţie desăvlrşită ; pregătitori lntr’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zilnice. Acesta secţie a fost reorganizată spre perfecţionare.
Situaţia pe anul şcolar 1897 — 1898 ne a-rată un rezultat strălucit, nefiind de cit ITN singur repetent. Aceasta graţie unul sistem special de întărire a elevilor cari se des-voltă mal tirzifl safi cari afl rămas, din diferite cause. mal in urmă cu învăţătura.
Limbile frauceză şi germană se predafl cu tot dinadinsul, de către profesori şi pedagogi cu îngrijire aleşi din Germania şi Franţa. In urma cererel mal multor părinţi s’a înfiinţat un curs a parte de limba greacă modernă. Muzica vocală şi instrumentală, desenul, dansul şi cele-l’alte arte de agrement se propun de cel mal buni maeştri,
Numărul elevilor e cu voinţă MĂRGINIT, căci direcţiunea are ca normă lucrarea şi supravegherea INDIVIDUALA a e-levulul, atlt In sens educativ cit şi instruc tiv. Graţie acestei disposiţil, direcţiunea pflte da desvoltărel fisice o deosebită atenţiune ; copil debili safl supuşi uuul tratament medical sunt obiectul unei supravegheri deosebite ; pentru acel cari urmează o cură de lapte s’a instalat o lăptărie In Institut chiar.
înscrierile încep la 15 August şi se sfîr-şesc la 15 Septembrie. Cea mal mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii cari vor a-şl plasa copiii in acest institut sunt rugaţi a Înştiinţa cit mal de vreme direcţiunea.
DREPT 0RI-CE LĂMURIRE A SE CERE BROŞURA EXPLICATIVA A ŞC0ALEI, CARE SE VA TRIMITE LA CERERE,
adresa numai să fie citeţă şi lămurit dată.
Sit. 66	DIRECŢIUNEA.
IVOTJL.
INSTITUT DE BÂETI
sub direcţiunea d-lor
r. CJLMIVCtUşi G. POPA
profesori la liceul «Lazfir»
Bucureşti, Calea Plevnei, No. 104
Cursuri primare şi liceale complecte. Autorizat a trece esamene in Institut şi a libera certificate equivalente cu cele ale şeoalelor publice. Preparaţiunl pentru şcoala militară şi comercială. A funcţionat, anul trecut, cu următorul corp profesoral, la care în Septembrie] se va mal face oare-carl îmbunătăţiri :
Pr. C. IONESCIJ, licenţiat în teologie, profesor la asilul «Elena Doamna».
0.	ADAMESCU, licenţiat în litere, profesor la gitnn. «Şincal».
1.	0D0B, absolvent în litere, profesor supl. lic. «Lazâr».
O. POPA, licenţiat în litere, profesor la lic. «Lazăr».
0.	SIMA, absolvent în litere, sub-directorul Institutului.
N. E. C0LCEAG, licenţiat în litere şi filosofic, prof. la gimn. Şincal.
L.	LEvfiQUE licenţiat in lit. prof. la liceul «Sf. Sava» şi Mihaifl Viteazul.
M.	SCHROFF, licenţiat în litere.
C.	P0P0VICI, prof. la Seminarul «Nifon».
1.	CLINCIIT, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la liceul «Lazăr».
G.	M. IONESCIJ, licenţiat în litere şi teologie. ST. ST0ICESCD, licenţiat în matematici, pref. ia lic. «Lazăr».
I. BUCURESCIT, licenţiat în matematici prof-la Seminarul «Nifon».
I. N0AGHEA, absolvent al şcoalel de agricultură.
SIM. ST. RADIANU, licenţiat In ştiinţele naturale, prof. la liceul «Lazăr».
N.	CLINCIU, doctorand în medicină.
D.	I. GHIMPA, licenţiat în şciinţ. flsieo-cbi-mice, prof. la liceul «Lazăr».
G. CANDREA. doctor în filosofie, profesor la şcoala comerciala.
C. PASCU, licenţiat în drept.
E.	CONSTANTINESCU, absolvent al conservatorului.
N. ANGHELESCU, laureat al şcoalel de Bele* arte din Bucureşti.
I. ST0IAN, student al facullăţel de litere.
V. MONTANI, elev la şcoala de poduri şi
şosele.
CH. VUILLE, absolvent al şcoalel de institutori diu Neuchâtel.
F.	HEYTMANEK, student In matematici.
G.	NANES, student In litere.
V. E. PETRIC, student în litere.
Dr. RAUTZ0ID, medicul internatului.

POUGUES
Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstitnantă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL
D© patra secole Metvoru Saint-Ieyer la I*outraea este cel ntal nnl-versaj apreciat de către Doctori
DARABANA
4
EPOCA
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Picquart
Chestia zilei e afacerra Picquart.
Această afacere agită acum spiritele In Paris. In cercurile republicane domneşte o consternare adtncă. Partida militară pare hotărltă să Împiedice cu ori ce preţ revisu-irea, şi duce o luptă Înverşunată contra cabinetului Brisson.
Aurore publică următoarele detalii asupra mijloacelor de care ar fi uzat Zurlinden pentru a aduce pe Picquart înaintea unul tribunal militar:
Felix Faure şi prietenul săil Zurlinden au amăgit pe Brisson. Pe clnd Zurlinden era Încă ministru de războia, a Îndemnat pe ministru de justiţie, Sarrien, să-l predea justiţiei militare pentru că a falşificat actul «Petit bleu».
Sarrien răspunse că Picquart se găseşte acum înaintea justiţiei civile şi trebue să se aştepte decisiunea el. Zurlinden se arătă satisfăcut, dar In acelaşi timp in statul-ma-jor se făurea un act, In care Picquart era Învinuit de falş. Apoi Îşi dete demisia şi ge neralul Chauoine II urmă la departamentul războiului. Zurlinden fu numit din noâ guvernator al Parisului, şi trimise un ofiţer de ordonanţă la noul mipistrul de războiu pentru ca să iscălească nişte bîrtil. Chauoine iscăli tot. fără să cerceteze msl de aproape actele. Intre aceste hlrtil se aflu şi actul pentru urmărirea legală a lui Picquart. După un ceas, Sarrien făcu această gravă descoperire pe cale oficială. Dîusul Inştinţă pe Brisson ; cel l’alţl miniştri pînă ’n timpul din urmă nu ştiau nimic de aceasta. In consiliu de miniştri nici n’a fost vorbă despre uouile persecuţii contra Iul Picquart.
DE CITIT
De aceia ce suferă de
Băşica Udului
Orf-eine ştie că rinichii sunt ocupaţi fără întrerupere să separe de singele ce le traversează, o oare care cantitate de apă conţiuind in desoluţiune săruri şi alte produse care ar
tiu bifcrrlrir
Un corespondent al jurnalului vienez Neue freie Presat a avut o convorbire cu o persoană care a jucat un rol principal In ultimele lupte şi care e In relaţiunl apropiate cu cabinetul Brisson. Acesta confirmă versiunea din «Aurore», cu singura rezervă că ministrul Chanoine ar fi dat informaţile In acest senz, pentru a se rectifica In faţa co legilor săi. Omul de arme adăugă : «Felix Faure merge alături cu partida militară, care se alipeşte de cesarienl, de vechil bu-langistl, de antisemiţi şi de toate elementele reacţionare. AteiaşI presă care sărbătorea pe Boulanger, apără acum acest miş-maş reacţionar. Aceiaşi clubmenl, aceleaşi dame alese participă la această campanie violentă, ca şi în timpul lui Boulanger. Cabinetul trebue să ia o atitudine hotărltă, altminteri e pierdut. Zurlinden trebue destituit şi trebue refuzată predarea lui Picquart. Cu un cu-vlnt, trebue opusă o atitudiue energică autorităţilor militare. Cum se va aplana acest conflict, nu se poate şti.
Actul •Petit bleu»
«De trei ani şi jumătate niminl nu s’a îndoit de autenticitatea actului «Petit bleu». O dovadă e că Picquart a fost acuzat tocmai de faptul că prin comunicarea acelui act, a divulgat secrete de Stat. Dacă e-xistă secrete de stat falşifieate, atunci Sta-tul-major nu le va apăra, clnd acelea sunt falşifieate de Picquart. Colonelul Ilenry a învinuit Intlia pe Picquart că ar fi falşificat actul «Petit bleu». P'atuncl Ilenry era şef al biuroulul de iuformaţiunl şi încă nedemascat ca falşificator. Totuşi nimeni nu l-a luat în serios. Azi, după ce Henry a fost dovedit de falşificator, se revine la acuzaţiile lui. Aceasta dovedeşte că Picquart e acuzat numai pentru a încurca revizuirea şi a Închide calea legală pe care a fost intro-
fi vătămătoare pentru sănătate, dacă ar rămine în corp. Dacă acest lichid, care este urina ar fi trebuit să iasă din corp pe măsură ce se produce, fără întrerupere, aceasta ar fi fost pentru noi, cauza unei jene lesne de înţeles. Băşica a fost creată pentru a ne scăpa de această supărare gravă.
Băşica, ce se află în partea de jos a burtel, este un rezervoriîl destul de mare pentru a primi şi magazina cantitatea de lichid ce pot produce rinichii timp de mal multe ore. Băşica este supusă la numeroase boli, dintre cea mal
dusă. In caz clnd Picquart va compare In-naintea tribunalului militar, va fi condamnat pe 10 safi 20 de ani...»
«încă un amănunt: actul «Petitbleu» a-dresat lui Esterhazy, se zice că nu emană de la ataşatul militar german Schwarzkop-pen, ci de la un agent al săâ, a căruia scrie-rere a recunoscut-o Picquart.»
Amicii lui F.Hterhawg
Amicii lui Esterhazy’, spune acelaş cores pondent, doresc ca Esterhazy să se reîntoarcă In Franţa. El se tem de descoperi rile, de mărturisirile cu cari ameninţă din-sul In presa zilnică engleză.
In caz clnd statul-major i-ar oferi şi mai departe scutul săfl, Esterhazy se poate Întoarce şi chiar să afirme că n’a fugit din patrie.
Ecouri ttin preetd
Toate jurnalele republicane Îşi exprimă indignarea lor contra celor Intîmplate cu Picquart.
Sunt abia două săptămtnl de clnd Picquart fiind autorizat de Sarrien, a făcut o expunere asupra falşurilor din actele Drey-fus, căreia ministrul de justiţie i-a dat a-tenţia cuvenită. S’ar părea că partida militară vrea să împiedice pe Picquart ca să mal vorbească ori să mal scrie.
Clemeneeau In Aurore face răspunzători pe Brisson şi pe Felix Faure de acest fapt. Aceştia, zice Aurore, aâ cedat ameninţărilor eesarienilor şi antisemiţilor, adueînd pe Zur-liuden la minister, pentru a acoperi pe înalţii complici al statulul-major in afacerile Henry şi Paty de Clam.
Jaures în Petite RepubHque spune că statul-major a comis multe crime. Cea mal mare este aceea contra lui Picquart. Naţiunea se va întreba de ce statul major se teme aşa de mult de revizuire şi combină machinaţiunl aşa de criminele contra el. In
frecuentă, mal cu deosebire la persoane de oare-care vîrstă, este catarul băşice!. Boala produce in partea de jos a burţii o durere surdă.
Mijlocul cel mal simplu, cel mal sigur şi cel mal economic pentru a combate această afecţiune penibilă şi care se poate termina prin a deveni primejdioasă este de a bea la fie-care masă apă de gudron.
Altă dată se punea gudron în fundul unei carafe cu apă şi se mişca de două ori pe zi timp de o săptăraînă, înainte de a ’l intrebu-
dignarea poporului va creşte proporţional cu crima conducătorilor armatei».
Sikcle zice: «Această ultimă măsură contra Iul Picquart va rămine fără efect. Se va dovedi lămurit de unde porneşte «Petit Bleu» şi onorabilitatea lui Picqart va străluci şi mal mult».
Millerand în Lanterne: «E prea mult! Cu toate aceste măsuri, adevărul nu mal poate fi reţinut.
Figaro crede că ministrul de războitt ar împărtăşi părerea lui Henry că actul din «Petit Bleu» e falş Persecuţia lui Picquart nu porneşte din consiliul de miniştri, unde u’a fost discutată, ba chiar s’a ivit un conflict Intre autorităţile civile şi militare asupra închisorii în care trebue ţinut Picquart.
Eclair acuză pe Sarrien de uşurinţă.
Rochefort nu pune la îndoială vinovăţia lui Picquart. Picquart ar fi primit mal multe sute de mii de franci pentru a produce un document contra lui Esterhazy.
Depeşile de eri
Serviciul * Agenţiei Bomîne»
Paris, 12 Septembre. — Astă-seară s’au lipit pe zidurile Parisului nişte afişe eu portretul ducelui d’Orleans şi conţiuind aceste cuvinte : «In curînd va apare ducele d’Orleans.»
Paris, 12 Septembre.— Starea d-lul Oii-vier, redactor, rănit de d-na Paulmier, s’a îmbunătăţit. Se speră că va scăpa.
D. Paulmier. deputat, a trimes martori d-lul Millerand.
Sofia, 12 Septembre.— Ministrul de res bel a rechemat pe rezerviştii de la a 12 pînă la a 17 clasă a diviziilor din Sofia şi Widin, pentru a participa la manevrele de
inţa. Apa neputînd să disolve de cît o cantitate de gudron extrem de slabă, nu se obţinea de cît un produs foarte puţin activ şi de un gust acru şi neplăcut.
Azi mulţumită unul farmacist foarte distins din Parts, d-nu Guyot care a reuşit să facă gudronul solubil in apă, se găseşte azi la toate farmaciile sub numele de Gudron Guyot, o licoare foarte concentrata de gudron, care permite a prepara la moment la trebuinţă, o apă de gudron foarte limpede şi foarte eficace.
O linguriţa de cafea, de Gudron Guyot, a-
cetate ce se vor face în jurul acestor două cetăţi.
Viena, 12 Septembre.—Se anunţă din Roma Corespondenţii Politice că toate cabinetele au trimes adesiunea lor in principiu la iniţiativa italiană in privinţa represiunel anarchismului. —Beci in curind se va face propunerea formală in privinţa întrunirei unei conferinţe.
Odessa, 12 Septembre.—Două-sedlşi cinci de ofiţeri jt 707 oameni au plecat eri in insula Creta, pe bordul vaporului Kieiv, spre a inlări trupele ruse§ti.
Wei-Hai-Wey. 12 Septembre.—Situaţia in China se consideră ca gravă. Mal multe corăbii engleze afi plecat la Tatu.
PLÎNGEBI
■ 0
Mal mulţi proprietari din str. Aurorei din Capitală, ne roagă să atragem atenţia celor în drept asupra depozitului de pe-trolifi a lui Elias Isac din acea stradă
No. 22.
Regulamentele comunale prevăd că a-ceste depozite trebuie să fie cel puţin cu 15 m. departe de stradă şi de ori-ce clădire. Depozitul sus numit este alipit elădi-rel principale din aceeaşi curte, lucru ce poate da naştere la o mare nenorocire.
INDUSTRIE NAŢIONALA
Pînzetnrî bane. Vînzare en gros şi en detail. P. Papadopol, Piaţa Amzeî, No. 24.
mestecată in fie care pahar de apă safi de băutură ce se obişnuieşte la masă este de ajuns, in cele mal adese ori pentru a vindeca cata-rele de băşică cele mal inveterate ; gudronul sporeşte dosa urinelor, excită pofta de mîn-eare şi înlesneşte digestiunca. Gudronul este în prima linie un antiseptic, şi omorînd microbii, cauzele boalel, ne vindecă.
FOIŢA ZI AR OLOI •EPOCA*
COMTESA DASCH
12
CHIVA ŢIGANCA
Acolo un trunchih de arbore pus d’a curmezişul II arătă urma potecel. In mijlocul copacilor zări fum dincolo de apă, şi vre-o clte-va femei vorbind tare în limba de care se slujiseră ţigăncile îl înştiinţară că ajunsese la capătul alergârel sale. Păşi atunci cu mal multă grijă, pentru că isbutirea intreprinderel atîrnă de la dibăcia sa; necunoscînd drumurile celor pe care voia sâ’I surprinză, era neinderuînatec.
Ludovic înainta încet pînă ce găsi o retragere sigură. Nechezarea unul cal îl făcu să creazâ că Chiva era acolo şi că la întîmplare de va fi descoperit nu va rămînea fără sprijin. Brazii cel deşi îl înfăţişaţi tot odată şi greutate şi adăpost.
Paşii săi nu se auzeau prin iarbă şi trăgea nădejde că o să’şl ascunză îndrăzneala. O cin-tare monotonă se auzi de odată, glasul era al unul bărbat care ar fi fost mai plăcut dacă ar fi fost mal varirt. Negreşit, ţiganii erau în partea aceea şi poate sărbătoreai! vestitele taine de care toţi se înfricoşau.
Marchizul inainta mereQ, cind o mulţime de cinci se repeziră asupra lui lătrînd, cu ochii Înfocaţi şi cu gurile căscate.
Ronsard era curagios, avea mal cu seamă multă presenţă de spirit; se dete îndărăt şi trase spada, prevăzînd că lupta putea să fie
primejdioasă; însă’şî făgădui numai şi de-a nu’I zădări de geaba. In curînd se arătară doul sau trei ţigani in urma clinilor, pe care Ludovic, prin posiţiunea lui îl ţinea în respect şi care se mulţumeaO d’a lătra cu furie. Ţiganii, văzîndu-1 cu spada în mină, stătură în loc, îl vorbiră inoldoveneşte şi-l priveau cu mal multă mirare decît îl privea el pe el: în adevăr, vedeaO întîia oară un nobil francez şi îmbrăcămintea lui neobişnuită i-se părea că e de pe cealaltă lume.
Marchizul se simţea foarte încurcat: nu înţelegea ceea-ce-I spuneau ţiganii şi nu putea să fie nici el înţeles de dînşil; căuta un mijloc de scăpare, dar raînia duşmanilor săi creştea în faţa tăceri! sale. Pronunţă numele Chivel ca un talisman.
—	Chiva! Chiva! repetară el şi mal întărit&tî.
—	Da, Chiva, strigă din noU Ronsard. Chiva cea frumoasă să vie să mă scoaţă din mîinile voastre, demonilor, căci alt-fel datt in voi.
Sfirşind aceste cuvinte ’şl ridică spada, ţiganii se traseră înnapol; insă unul din el, mal îndrăzneţ, năvăli asupra lînărulul şi împreună cu cel-l’alţl '1 desarmarâ, apoi, ţinîndu’l de braţe, ’l duseră la corturile lor.
—	Iată-mă, cugetă el la privirea acelei tabere ciudate; cum voiO inal scăpa, dacă voia scăpaj!
Intrară atunci într’un luminiş, pe cari ţiganii îl făcuseră, tăind copacii. Se ocupafi cu diferite lucrări pe cari le întrerupseră la ivirea priso-nierulul, întorcîndu-şl toţi ochii către el. Femeile se sculară ţinîndu-şl copil în braţe, scoaseră strigăte de mirare. Pe un dîmb, în mijlocul cercului, sta bătrînul Petrache, îmbrăcat în ipingeaua lui roşie şi ascultînd cu luare aminte istoria ce-I povestea tînărul ţigan, ţiind un cal
de căpăstru. Ochii săi nemişcaţi se îndreptară ca şi al celor-l’alţl spre străin ; le impuse tăcere şi pe dată fie-care rmuţi.
—	Ce este ? Ce aduceţi aci ? întrebă el.
—	Un necunoscut, un om după cea-l’altă parte a rîulul, se vede că e din cel ce aO venit cu principele Miliail.
—	Şi ce vrea, ce caută între noi?
—	Nu’I înţelegem limba; l-am găsit dînd lîr-coale împrejurul satului şi căutînd să se ascunză.
Sgomotul infernal al ciocanelor reîncepe cu baterea căldărilor; din minutul în care vătaful primi să cerceteze el pricina, nimeni nu părea că se ■mal ocupă de aceasta. Rousard căută să zărească pe Chiva spre a se explica cu dînsa, şi nevă-zînd’o, începu să se neliniştea că despoziţia lui.
—	Aduceţi încoa pe străinul acela ’l voiîi înţelege e0, voi şti afl ce trebue să fac. adause el într’o franţuzeşte stricată.
Ronsard se apropie.
—	Nu cer alt ceva, zise el cu vioiciunea care nu-1 părăsea de loc chiar în împrejurările cele mal grele şi care tăcea tăria caracterului săQ, de cit să ne desluşim, voinice. Trebue să mă recunoşti căci eQ te-am recunoscut: eşti cinstita căpetenie ce am găsit la sosirea mea cu înălţimea sa şi ştii că n’al de ce te teme de mine.
In acel minut marchizul intîlni arzătoarea căutătură a lui Vasile pironită asupră-I şi, ară-tîndu-I cu mîna, adăugă :
—	Şi acesta o ştie bine, fiind că te însoţea.
—	Nu te am văzut, răspunse bătrînul ţigan, şi dacă al fi fost înzestrat cu mal multă cuminţenie, ar fi trebuit să el seama că sunt orb. Dar nu e nimica, ce pofteşti ?
—	Intîmplarea şi curiositatea numai m'afi adus p’aci.
—	De ce te-ascunde-al ?
—	Frumoasă întrebare, să ’nţelege ca să văz fără să fia văzut.
—	Aveai dar gîndurl rele.
—	Nici de cum; trăgeam nădejde să desco-per niscai Laine ciudate pe care să le povestesc la întoarcerea mea iu ţară. Şi apoi, să văd şi pe Chiva.
Faţa bătrinulul se înăspri.
—	In seama la ceea ce spui, franţuzule, eu-getă că Chiva este mal pre sus de cit o regină.
—	N’am ştiut şi 'ml pare bine că am a-flat-o.
—	Aşa, Chiva nu te cunoaşte şi nici nu vrea să te cunoască. De ce te pul în calea el ? Poate să ţi se întimpte ceva din aceasta.
—	Atunci chiamă pe Zinca.
—	Pe Zinca, sora mea, şi de ce ?
—	A, Zinca e sora d-tale, aşa dar toate sînt de neam; acum înţeleg cinstea ce-mi faci. Zinca a alăptat pe prinţul Mihail care e prietenul mea, ea mă va ocroti.
Galopul unul cal şi un glas îneîntâtor întrerupse această întrevorbire. Chiva cu Dochia se arătară la intrarea luminişului şi într’o clipă, sări jos după cal şi se apropie de unchiul săO. La vederea marchizului, scoase un strigăt de mirare ;
—	D-ta aci, domnule, şi pentru care pricină ?
—	Prinţul şi ett te-am urmărit astăzi de dimineaţă, frumoasă Chivo ; principele s’a reîntors la castel, prinţesa Ruxandra l-a chemat; ea mi-am urmat calea, iată tot.
—	Şi nu te temi de mînia oamenilor în a căror locuinţă străbaţi fără voea lor ?
—Nu prea mă temeam şi acum nu mă mal tem de loc, dacă eşti aci.
—	Şi principele se luase după mine ? Ce voia ?
—O, Doamne, nimic de cit să văz pe dracul!
Cliiva lăsă capu în jos.
—	Taci, taci, urmă ea, şi ia seama să nu le înţeleagă aceştia, n’al scăpa via d'aci.
—	Unchiule, adause ea în limba lor, trebue să dai îndărăt drumul acestui boer, e cel mal bun prieten al M. Sale, să nu i-se atingă un fir de păr.
—	Va fi dus afară din tabără, Chivo ; cu ţoale acestea trebue pedepsit, căci fără asta nu vom mal fi liniştiţi.
—	Vom pleca din ace-t loc. zise Cliiva, dar lui să i se dea drumul.
—	Şi ea uu vreaO, întrerupse Vasile. Plumbul a clocotit cînd s’a apropiat el de mine, întîia oară, se vestea un duşman ; profeţia e împlinită, fiind că e aci ca să te vadă, Chivo, şi pentru că vrei să-l scapi, trebue să moară.
—	Şi eC ’ţl spun că nu va muri, strigă o nouă fiinţă, care intra atuncea in cerc, nu va muri, fiind-că e oaspete acestei ţări, şi această ţară este a strămoşilor săi.
Era Zinca, Zinca frumoasă prin inspiraţia şi dezordinea el. Zinca, al cărei păr alb fllfiia pe umeri, Ziuca ţiind -n mină o nuea de salcie şi pe care o îndoea in formă de cerc in jurul pri-sonierulul, ca şi cum ar fi voit să-l păzească.
Ochii lui Vasile seînteiatt Cunoştea puterea vrăjitoarei asupra-lail şi cruzimea I naturală, u-nită cu gelosia ’l făcea să se teamă că nu va is-buti.
(Va urma).
COMPANIAGEIEBALA
CONDUCTELOR DE APA, din Liege (Begia)
SUCURSALA DII* ROMÎXIA
Biuronrî şi Magazine: Calea Griviţeî, No. 22
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă peDtru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb—robinetărie, Idrometrn, Water-closete, băi, lavabouri, tot>&-l’£gout, spălătorii, do.
Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor Chamb erand, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul Irances. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săil local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite in mod considerabil.	Sit. 20
■
Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz
42.000	motoare de o pntere mal mare de 170.000 cai în exploatare, din cari peste ÎOO de motoare in Romînia
210 premii §i distincţiunî numai pentru motoare cu gaz §i benzină
PODAGftÂ, PIATRA'
REUMATISMELE
sunt vindecate prin
Sărurile Granulate Efervescente
Motoare originale „Otto“ cu gaz fi benzină pentru scopuri industriale şi iluminat electric de 1\9-000 cai putere.
Prospecte şi tlevisvxri gratis şi Iranco Singurul depozitar pentru Romînia
XL WOLFF Sit-27
BUCUREŞTI, Strada Sfîntn Dnmitrn No. 8
de LITHINA
de C H. L E_P E R D R i E L
LE PERDRIEL & C'»( Paris.
Fabrica E. LESSEL
Diferite clişeurî pentrn ilnstraţiî dintre cele mal alese snnt de închiriat cn preţuri foarte rednse.
A se adresa la Administraţia Ziarnlni.
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PENTRU
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale
Depozitul cel mal important şi cel mal bine asortat în toate dimensiunile oorente şl specia te.
Lemne de construcţie {
Duşumele uscate de molift'&!T%SîSSS: UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pi na ia 30.
Ciment portland din Braşov
1	de F'oo{!‘“rxs^6
Serviciul $tr.,mt»i şi conştiincios. — Dimensiuni eoracte.—Toate ttrotluete tle i-a calitate. — linia de gat-agiu V. F, j». «„ curte.	Telefon No. 26.
Sil. 33
w
MEDICAMENT PHOSPHATTC
IN de I IAL
DE MAL este m modificator n-tsroic al organismului In caşurile de: oMMtate feaeralft, erescerei întârziată, eca-vsleeceeţe leagă, aeeiniă, perierea ape • tNaittl, a terţelor slăbiciune! nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior tn-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hiigo, 14 şi In tâte farmaciile
Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3.
C. No. 15 2. --T Exemplare 10.000.
www.dacoromanica.ro
JEfcepresentant general B. COURANŢ Bucureşti, Sti-iuiu Academici No. 3 Mare depou permanent la BucnreetI m! Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI CnmpSr&m ort-ce cantitate de şine şi vagoaete nsate, en preţuri convenabile
Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).