Ediţia a trefla
SERIA H.—ANUL IV. No. 865—258.
DUMINECĂ, 13 SEPTEMBRE 1898
NUMĂRUL lOBANt
Pagina. lIT-o, linia 30 bani.
99	lV*a» » 99	9»
INSERţlUNl fi RECLAME, linia eerp 8, 2 Iei
A MHfAIHISTUATIA
No. 3 — ST K AU A CUBMKNŢeI —.J8ol 8.
NUMÂRUJLJLO BANI
A H O VI Jt V\T KM, t£
In ţară,, p© an .... 20 lei „ stveinâtat© • •	40 99
MANUSCRISELB NU SE ÎNAPOIAZĂ
J1JED
No. 3 —
bitS t
DESTĂINUIRILE LUI IESZENSZKT
CHESTIA TRĂDĂRII
LANŢUL TRĂDĂRILOR
i	-----
Trădînd supreme interese na-y, îale în chestiunea şcoalelor din Braşov, Stnrdza a săvîrşit de si-, r cea mai ticăloasă faptă. Dar " „ nu se uite că, ori-cît de neagră ar fl trădarea aceasta, ea nu o de cît nn inel dintr’un lanţ ’nng de trădări.
Nu trebuie să se uite că Sturdza a înebunit opiniunea publică din ţară de la 1893 pînă la 1895 şi a împins pe Romînii de peste munţi la o luptă extremă, cînd prea bine ştia ce rău face.
| Nu trebuie să se uite că, de la această exagerare, a trecut brusc ^a umilinţa scuzelor de la Iaşi.
Nu trebuie să se uite dezbinarea partidului naţional romîn din Transilvania şi Ungaria,dezbinare ce de trei ani paralizează partidul.
Nu trebuie să se uite ruinarea Ligeî pentru unitatea culturală a tuturor Romînilor.
Nu se poate uita decorarea lui Ieszenszky Sândor, decorare care a sîngerat inima tuturor Romînilor.
Nu trebuie să se uite că, îneă de la 1896, Sturdza a refuzat să dea şcoalelor din Braşov renta ce le datorează Statul romîn.
Comunicarea de informaţiunî şi acte în chestia acestor şcoale, trădarea cea mai recentă, e numai ultimul inel pînă acum din acest lanţ de infamii.
tribulaŞSŢvoinţei“
Voinţa iar o schimbă, este pen-Aru a treia oară în trei zile. Pă-. pat că nu are mal multe ediţii pe zi.
Alaltă-erl nega din nou existenţa jţ actului cu pricina, după ce cu o zi înainte îl recunoscuse. Ne cerea absolut să fotografiam originalul. Astă-zl Voinţa este mal puţin pretenţioasa. Ea s’ar mulţumi cu fotogrofia-rea chiar a copiei pe care părintele Voina o poseda. Ba, dacă citeşti printre rindurl, nici chiar la fotografiarea copiei nu ţine, simţind că se face cu atît mal ridiculă, cu cît va li mal pretenţioasa în o afacere judecată ca lămurită şi definitiva (le toată lumea.
Pe ziua de astă-zl, de forma, Voinţa cere oare-car! lămuriri; aşa ar voi să ştie ce dată poartă res-criptul; ar voi să’l vadă reprodus în întregime; pretinde că aşa cum e publicat conţine oare-cari neexac-tităţî, ceea-ceeste o mărturisire indirecta ca are cunoştinţa de actul original, deci el există. Şi alte cî-te-va desiderate de acest calibru.
După ce însă Voinţa îşi îndeplineşte ceea-ce ea trebue să numească datoria el de gazeta stur-d/.istă, apoi... apoi intră în inima chestiei şi o pune aşa cum de la început trebuia să o pună.
Gazeta colectivista zice: să presupunem că actul este autentic, ca este trimes din cancelaria primului ministru ungar, «aceasta în ncl un «caz însă nu atrage după sine ve-<raritatea cuprinsului sau. Oiţe acte «autentice sunt calomnioase /... »
Şi mal departe:
«Este oare de ajuns ca un act «oare-care să acuze, cine ştie din «ce motive, pe un bărbat politic de «faptă rea, pentru ca acuzarea să «aibă temeiiu P»
Şi în fine:
«In tot cazul, dacă de la el (de «la guvernul ungar) emana actul, «fapiui că însăşi a declarat ne-
<exacta învinuirea adusă d-lul Stur-«dza pe baza acelui act, este o
<	dovadă- peremptorie, că actul <este calomnios în ceea ce priveşte «pe actualul preşedinte al consi-
<	liului.
Aşa da, aşa mal înţelegem discuţie.
înţelegem ca zecunoscind evidenţa actului, sa se discute dacă guvernul maghiar a calomniat sad nu pe Sturdza, cînd în actele lui oficiale îl face—în ochii romînilor de dincolo—sa treacă drept spion şi drept trădător.
Nu înţelegeam de loc pînă acum ca în mod stupid şi copilăresc colectiviştii să susţină că actul este falş şi să ceară ca «ultima ratio» fotografia, cînd dovezi ieşite din cancelaria mitropoliei din Sibiu nu mâl permiteati cea mal mică îndoeală.
Va să zică, chestia falşului este abandonată ! Va să zică, cererea ca să vină fotograful este părăsită. Va să zică colectiviştii se recunosc învinşi şi sunt nevoiţi sa părăsească cele două întăritori pe cari le ocupau de cinci luni şi sunt nevoiţi să se refugieze în ultimul lor relranşament, în acela al calomniozităţeî actului, recunoscut de autentic.
Dacă nu ar fi de cît această batere în retragere, încă victoria noastră ar fi deplina. Căci de ce de la început aţf contestat actul ?
Pentru că va era foarte greO să vă apăraţi asupra celor pe cari el le conţinea.
Dacă v’ar fi fost uşor, daca nu v’aţl fi ştiut vinovaţi, nu era mult mal simplu să recunoaşteţi imediat existenţa, şi să dovediţi că primul ministru maghiar a calomniat ?
Dar, în fine, mal bine mal lirziu de cît nici o dată.
Iată-ne deci pe un teren de discuţie mal serios. Să’l urmărim pe colectivişti şi pe acest teren şi să le dovedim—de asta data nu cu acte— ci cu probe, cu argumente, cu raţionament, cu natura chestiei, că guvernul maghiar a spus adevărul cînd în ambele rescripte afirmă ca are documente şi o notă diplomatica de la Sturdza, cu indicaţia sumei.
Robul Iul Ieszenszky
încă alalta-eri am pnbflcat fn-tormaţlnnea că Ieszenszky, protectorul Iui 8tru«lza, tace sforţări suprn-omeneşti şl nu se sileşte a recurge chiar la ameninţări pentru a salva pe protejatul său Ntui -tiz» şi a dovedi nst-fel că spionii cari se puu iu serviciul Statului ungar se pot întemeia pe discre-ţiuuea şl sprijinul său.
Faptele adeveresc azi ta mod eclatant informaţiunea noastră.
Ca să scape pe sluga sa credincioasa* Ieszenszky publică în-tr'uii ziar oficios din Pesta uu comunicat pe care 11 reproducem mai la vale, şl in acelaşi timp a-meuinţă pe mitropolitul miron Romanul cu soarta pe care sluga sa, Mturdza* a pregătit-o acum doui ani mitropolituluiRhenudie.
Vom reveni îu amănunt asupra tentativei lui Ieszenszky.
Pentru uiomeut ţinem să constatăm următoarele:
Nimeni nu s'a îndoit nici nu moment că Ieszenszky se va face luntre şi punte ca să salveze pe spionul său Sturdza.
încercarea pe care a t&cut’o e însă nenorocită. In adevăr, singurul luern ce reiese clar din comunicatul poliţienesc unguresc e că actul,despre care atltu vreme s’a pretius că e falş, există in adevăr. Iugăimarea, că actul e-mauă de la o persoană care nu tace «de loi parie «tu mod strict», din cabinetul primului ministru
T ederi ci i n tară
o
TRIBUNA LITERARA
uugnresc—uite popa nu epopajî— şl că a fost trimis spre informaţia personală a mitropolitului, sunt tertipuri cari dovedesc ctt de greă îl e Ini Ieszenszky să-şl a-copere spionul.
încă o dată, vom reveni.
Dacă Sturdza a fost pînă aenm slugoiul Ini Ieszenszky, de acum, dnpă sforţările ce le face acesta spre a-1 scăpa, va ti robul Ini. Căci viaţa politică a spionului Sturdza stă în mina lui leszen-szky, stăpînul său.
------------------------------
Destăinuirile Iul Ieszenszky
în chestia trădării
Salvarea Ini Stnrdza
Spionul trebue salvat ! Aceasta este de-visa lui Ieszenszky, care prin ziarele un-' gureşti sosite eri după amiazi a început o naivă campanie da salvare a proteja-tulul său Dimitrie Sturdza. Dar în loc să-’l salveze, face nişte destăinuiri atît de compromiţătoare, în cît avem aproape o mărturisire despre complicitatea lui Sturdza cu Ieszenszky pentru distrugerea cestiu-nei naţionale şi pentru închiderea şcolilor romîne de peste munţi.
Spionul trebue salvat ! Şi din secţiunea poliţienească de pe Ungă preşedinţia consiliului de miniştri din Budapesta, Ies zenezky ar vrea să-’l scoată de urechi,-dar îl cufundă mai rău.
Acum, după destăinuirile părintelui Voina, Ieszenszky nu numai că nn tăgă-dueşte existenţa faimosului rescript, dar e silit a recunoaşte autenticitatoa-i absolută.
Prin urmnre (lupă şense luni de acu-sărî, că actul e falsificat, că nu există, etc. azi însuşi Ieszenszky confirmă în mod oficios existenţa lui.
Comunicatul lui Ieszenszky
Existenţa rescriptului o certifică protectorul lui Sturdza prin următorul comunicat publicat în oficiosul Orszăggdlesi Er-tesitC) (Buletinul Camerei; şt reprodus de toote ziarele ungureşti sosite eri după a-miazl :
«Rescriptul din cestiune a fost conceput, fără nici o însărcinare oficială şi numai din iniţiativă privată de către o persoană care nu face parte de tot. în mod strins, din preşedinţia consiliului de miniştri, ca un rescript privat pentru informarea personală a lui Miron Roman ; şi acel pasaj, pe care 'lake Ionescu Va referit asupra actualului guvern, — precum reese în mod clar şi din legătura textului rescriptului,—se razimă pe acea declaraţie a contelui Kdlnoky, fost ministru de externe, pe care a făcut’o în delegaţia ungurească în 1804, drept răspuns la interpelarea ce i-a adresat în această cestiune Berzeviczy, şi care are următorul cuprins :
*Am cunoştinţă, că în budgetul 1894— 95 e o posiţiune de 525.000 lei. După informaţiile primite cea mai mure parte a a-cestei sume, 380.000 lei, se dă de către guvernul romîn şcolilor ş» bisericilor romîne din Macedonia, dar cu ştirea guvernului turcesc. Natural că restul, 145.000 lei, se distribue bisericelor şi şcolilor din Iran-silvania, dar după asigurarea formală a guvernului romîn, numai acelor biserici şi şcoli, cari alt fel ar urma să fie închise.»
«De alt-fel întregul rescript, — cum se poate obsei’va aceasta chiar şi de către persoane mal puţin informate in această cestiune,—nu cuprinde nimic ce n ar fi apărut mai dinainte şi în tipar, şi deja a-ceastă împrejurare arată clar, că el nu
este aU-ceva de cîtun script privat, destinat pentru simplă informare.»
Ameninţarea Mitropolitului Miron
Protectorul lui Sturdza însoţeşte acest comunicat cu mai multe destăinuiri şi ameninţări publicate în Egyet6rt£s de la 22 Septembre st. n.
Aşa, ca să încurajeze puţin pe prote-giatul sări, Ieszenszky făgădueşte următoarele :
«Putem să fim pregătiţi că peste cîteva zile pe arena circului vieţei politice din Romînia, din nou învinsul Sturdza va călca cu piciorul său pe grumojii lui Take Ionescu».
Iar mai jos, simţindu şi neputinţa de o salva pe Sturdza, Ieszenszky ameninţă pe Mitropolitul Miron cu caterisirea; ameninţă autonomia bisericei romîne ortodoxe, etc., luînd de pildă chiar modul cum a procedat protegiatul său pentru caterisirea fostului Mitropolit Primat, Ghenadie al Un-gro- Vlahiei.
Iată această parte a ameninţării :
*S’a izbutit a-se aduce lucrurile pînă acolo, că azi deja în biserica ortodoxă ro-mînă din patrie, lucrurile încep a semăna grozav, sub raportul disciplinei şi al lealităţii, cu cele din Romînia, unde detronările Mitropoliilor şi compromiterea e-piscopilor sunt la ordinea zilei».
O AGENŢIE ELECTORALI
Ministerul de interne a ajuns să fie o curată agenţie electorală.
Grupuri, grupuri, prefecţii de judeţe, chemaţi telegrafic, se perindează la acest minister—nu ca să arate nevoile judeţelor lor, ci ca să spue ministrului de interne cine este mulţumit şi cine este nemulţumit în judeţele lor, cine trebue scos diu slujbă şi cine trebue pus, ce măsuri trebuesc luate în contra oposanţilor—acestea toate, fireşte, iu vederea viitoarelor alegeri comunale.
E un tîrg ruşinos. Cutare personaj din judeţ dă atlta şi primeşte atlta, prefectul dă alîta, ministrul dă atlta. Prefecţii şi ministrul, plătiţi din banii contribuabililor ca să se intereseze de nevoile publice, aii transformat cabinetul ministrului de interne in-tr’un bazar.
Sub colectivişti nici că se putea alt fel.
-------------------------------------
O ASEMANARE
E multă vreme de cînd statul major general francez, a cărui misiune este să studieze cele mal nemerite mijloace de apărare a ţării, nu se ocupă de cît de scandaluri. In lpcul studiului tunului cu tir repede, statul major se ocupă cu afacerea Picquart, cu afacerea Esterliazv, cu afacerea Henry, cu afacerea Leblois, cu... dar cine mai poate ţine minte toate «afacerile» de cari să ocupă statul major francez ?
Ei, cine nu vede că o perfectă asemănare se poate stabili între statul major francez şi statul major colectivist?
Unde sunt reformele, unde sunt proec-tele de legi pe cari trebue să le alcătuiască statul major colectivist ?
Dar cine mal vorbeşte astăzi de proecte de legi, de reforme? Colectiviştii se ocupă cu «afaceri», şi scandalurile zilnice preocupă toată atenţia conducătorilor marelui partid colectivist.
Şi peutru ca asemănarea să fie mal potrivită, între statul major francez şi asociaţia de rău făcători cari compun statul major colectivist, dat a fost ca ambele tabere să fie învinuite de falşuri, şi falşurile— ale lui Menrv şi ale lui Mărgăritescu — să fie peirea lor.
Votul Universal în artă
Cu prilejul morţii lui Stephan Mallarme, ziarele străine au crezut de cuviinţă să consacre cite o coloană, două sad trei, ae-tivităţel literare a acestui poet contestat şi ponegrit In toată viaţa lui. Criticii foiletonişti s’a fi grăbit să mal repete încă odată observaţiile lor mal mult sad mal puţin judicioase, să’şl exhibeze din nou teoriile estetice. Dintre acestea, cea mal mare parte sunt scrise în aeelaş spirit de sarcasm distrugător, de care, în viaţă, Mallarme fusese acoperit.
Moartea Insă a mal îndulcit veninul; nota criticilor, de astă dală şi în cea mal mare parte e mal slabă, mei dulceagă. Numai unul a păstrat pînă la sflrşit să fie inflexibil faţă de sărmanul poet.
Max Nordau, criticul plin de paradoxe şi de toate năsdrâvăniile lui Lombroso, a găsit prilej să’şl verse îmă odată dispreţul său suveran pentru acel scriitori incalificabili cari vor să scrie alt fel de cit pricepe criticul.
Şi cum Mallarme avea nefericirea să se prennmere Intre aceşti mizerabili «degeneraţii, iată-1 pe acerbul cronicar evred reno-indu-şl cumplita lui sentinţă, pe care o dăduse în scrierea-I degemrescenţă. Sentinţa aceasta precedată de aceleaşi considerende bine cunoscute, o reeditează Max Nordau într’unul din recentele foiletoane ale ziarului Neue Freie Presse.
Se vede că acerbul critic-foiletonism nu era mulţumit de faptul că Mallarme murise uumal odată; o fi crezut că n’a murit d’a binele şi pentru tot-d’auna, de aceea s’a grăbit să i mal dea îucă o lovitură— cam din topor, ce e drept—să’l afunde în groapa lui şi mal adînc, adînc de tot, tocmai în fundul uitărel neguroase.
Critica lui Max Nordau se rezumă în aceste două linii ale sale: «sunt poeţi cari ad momente de nebunie; Mallarme a fost un nebun care a avut momente de poezie.»
Şi pentru ce sentinţa aceasta? Pentru simplul motiv că repausatul avusese nişte vederi estetice deosebite de ale d Iul Max Nordau; el credea că rolul poetului este «mal mult să suggereze deeît să povestească». Şi, In pizma teoriilor d-lul Nordau, s’ad găsit în Franţa o seamă de «nebuni» de a-ceştia cari adorad poesiile lui Mallarme şi cari l-au proclamat cel mal mare poet al Franţei, după Verlaine.
Marele punt de acuzaţie adus autorului db« vagaţiunilor a fost şi este că scrierile Iui nu sunt mal de loc Înţelese de majoritatea publicului. Iată o învinuire care, îu nepriceperea mea, mi se pare dacă nu ridicolă, cel puţiu neînţeleasă, cînd e vorba de artă.
Mallarme şi-a avut admiratorii lui, puţini, ciţl ad fost, dar i-a avut. Nu e destul a-ceasta? Oare criticii socialişti, şi de culori vecine, vor să introducă şi în artă votul u-niversal?
E un lucru de necoutestat, că valoarea Intrinsecă a unul literat nu se socoteşte după numărul admiratorilor săi. Talentul nu e cîntărit de celebritate. Pînă cînd era cu un picior în groapă. Leconte de Liste era aproape cu desăvîrşire ignorat; şi, dacă ar fi trăit pe vremea aceea un foiletonist, ca Nordau cine ştie ce biciuri grozave era menit să îndure uriaşul autor al Poemelor Barbare.
Max Nordau, credincios teoriilor lombro-siane, decretează din înălţimea ochelarilor săi de critic, că nefericitul Mallarme a fost un nebun. Pentru nn cititor care s’a lehe-metisit cu teoriile crilico-ştiinţifice, decretul u’are nici o importanţă. Nebun sad zdravăn, nu ne pasă de om ; e vorba artistul ce a fost? A fost un talent? Suntem mulţumiţi. Noi n’avem nici o afacere cu viaţa particulară a omului, ceea ce voim să ştim este valoarea lucrărilor lui.
Şi, dacă Mallarme place la un număr prea res’trlns — poate cel tnal rafinat — de cititori, iar lucrul n’are nici o însemnătate. E chestiune de gust şi gusturile nu se dispută.
Se poate oare condamna un scriitor pe motivul că operile lui uu sunt după gustul tăd ? Si apoi, cîţl scriitori nu slut adoraţi de o lume întreagă şi odată cu moartea lor se spulberă şi celebrilatea. De altminteri celebritatea aceasta e un lucru foarte elastic. Ed, In primul articol pe care l-am semnat la această Tribună, am căutat să arăt cum, graţie sugestiei unora şi slăbiciunii intelectuale a altora, celebritatea e o marfă foarte eftină.
încă o dată: votul universal n’are ce căuta tu artă ; poate In alte părţi să fie de folos, dar In domeniul acesta nu ’şl are cltnşl de puţin locul.
Mallarm va rămtne pentru posteritate ca uu talent, în virtutea acelor admiratori pe cari ’l are, şi cărora le vor succeda alţii.
Nu pol sâ sfîrşesc mal biue aceste rindurl de cil amintind aci o reflecţie a d-lul Ca-ragiale, pe care l-am auzit făclnd-o mal a-cun doui ani:
«E destul ca un scriitor să aibă un singur admirator pentru cu să rănite ; e destul ca o scriere să găsească un singur cititor
www.dacoromanica.ro
P ’.l £ &
căruia sâ-1 placă, pentru ca existenţa el să devie o realitate.»
Reflecţia aceasta este cea mal puternică întărire a celor ce am susţinut Întotdeauna : că votul universal In artă e, cel puţin, o absurditate patentă.
Al. Aut.
OJPOBMAŢII
In cnrlnd administraţia ziarului nostru va face o originali ţi foarte folositoare surpriză a-fconaţllor ziarului Epoca,
Voinţa Naţmnlă publică în numărul său de aseară comunicatul Iul Ieszenszky din Orszăygyulesi firtesito, dar îl publică falş, după cum convine causel pierdute pe care încearcă s’o susţină.
Compare cititorii traducerea din Voinţa Naţională cu cea din Timpul de aseară şi cu traducerea noastră din pagina I, ca să constate revenirea ocnaşului Mărgă-ritescu la oficiosul guvernului.
MM. LL. Regele şi Regina, împreună cu A. S. R. Principesa Maria, se vor întoarce Joul seara la Sinaia, venind din străinătate.
divinei administrative, înainte de a pleca In concediu, a fost însărcinat să facă o cercetare la prefectură, in mod neoficial.
După primele cercetări d. Mateiu Petrescu, Ingroeit de cele ce descoperise, a cerut să fie însărcinat oficial ca să urmeze ancheta.
Ministrul de interne a refuzat.
D. M. Petrescu a refuzat atunci fi d-sa să continue ancheta, sau mai txact vorbind «luarea de informaţii», sarcină ce a căzut asupra d-lui Cimbru, şef de biurou la ministerul de interne.
După cite va zile d. Cimbru a declarat ministrului de interne că nu poate urma cercetarea fără o adresă formală.
Ministrul de interne a refuzat, şi d nul Cimbru a încetat ori ce cercetare.
De atunci d. Gr. Giani, prefectul judeţului, a avut timpul să facă muşama unele «afaceri,.
Desfldem ori-ce desminţire.
pentru a dovedi că nu sunt întemeiate cele ce am relatat.
«Credeam că va avva curagiul să probeze înaintea juraţilor, că a fost calomniat.
«Credeam multe !
«Am fost Înşelaţi !.
«D-l Epurescu, pentru multe lapte ce am denunţat, a aşteptat să treacă prescripţiu-nea, din simplul motiv că eram forţl să dovedim In deplin cele ce am publicat şi atunci eşia la iveală mal multe pungăşii ce a făcut.»
Medicul oraşului a luai măsuri pentru desin-fee tarea locuinţei nenorocitului Grigore.
Copil călcat de căruţă.-Io tlrgul din comuna Ciocile, judeţul Brăila, in ziua de 8 curent, locuitorul Ion Cloşcă din eoni. Cioara, treeind cu căruţa in goana mare a cailor, a călcat pe copila Maria Nicolae, în etate de 5 ani.
Nenorocita, oribil mutilată, a sucombat după cite-va minute.
Cloşcă a fost arestat.
Chestiunea cretană
Protegiatnl lui Ieszeuszky a chemat pe erl după amiazl la raport pe următorii prefecţi :
D nil Carabatescu-Gorj, Crăsnaru-R. Vll-cea, Slăvescu—Putna, Ghelmegeanu—Mehedinţi. Lupaşcu—Vaslui, dr. Stăncescu-Olt şi Penescu prefectul poliţiei din Iaşi.
Ministerul de interne a ajuns o curată agenţie electorală.
Congediul d-lui Gogu Cantacueino expiră Luni seara.
Se vorbeşte că d. Dim. Sturdza pune mari stăruinţe pe lingă ministrul de finance să nu demisioneze din cabinet, căci n’are prin cine să-l înlocuiască.
Pină acum însă d. Sturdza n’a izbutit.
Citim In Neue Freie Presse :
De cllă-ra vreme se restabilise liniştea la graniţa bulgară-turcă, atit de neliniştită pe vremuri.
Acum se semnalează, după o ştire de la Salonic, la 17 c. în apropiere de Melenic, o nouă ciocnire Intre o bandă de bulgari Înarmaţi, cari încercară să străbată în teritoriul turcesc, şi un batalion de nizaml. A-mănunte lipsesc.
La manevrele corpului IV de armată vor asista A. S. R. Ducele de Saxa-Mei-ningen, cumnatul împăratului Wilhelm, un ofiţer superior trimis special de către Regele Svediel şi al Norvegiei, precum şi doui ofiţeri superiori din statul major bulgar, trimişi special de către Principele Bulgariei.
Ziarele din Belgrad anunţă, că la marile manevre ale armatei sîrbeşti, ce se vor face în Octombrie în împrejurimile Nişului, va asista şi Regele Carol al Romîniei, ca oaspete al Regelui A-lexanuru al Serbiei.
Ieri se zvonea la ministerul de interne că prefectul Ghelinpgeanu din T.-Severin, a fost Invitat de către d. Moscuna, secre tar general al ministerului de interne, să demisioneze.
D. Ghelmegeanu a făcut apel la d, Sturdza tu contra acestei Invitări.
E vorba ca d. Parii! Izvoranu să fie numit prefect al judeţului Mehedinţi.
In privinţa hoţiilor de la prefectura judeţului Ilfov, putem da următoarele amănunte precise-
Primindu-se la ministerul de interne mai multe denunţări, d. M. Petrescu, şeful
Părintele Vai na publică prin Gazeta Transilvaniei de ieri un avis, Invitlnd la parastasul ce se va oficia azi tn biserica Sf. Ni-colae din Braşov pentru odihna sufletului împărătesei Elisabeta.
Sturdza apostrofat
Se vorbeşte că d. Dim. Moruzzi, prefectul judeţului Dorohoiu, fiind Joui la mi-nisterul de interne, a abordat pe ministrul de interne 'ad inter im cu următoarele t vinte :
—	Ce e cu trădarea, d-le Sturdza ? Primul ministru, deprins a fi foarte
autoritar cu subalternii săi, a rămas înlemnit un moment tn faţa unei asemeni întrebări rostită cu energia caracteristică o d-lui Moruzzi.
—	Nu 8pui P—întreabă din nou şi mai accentuat d. Moruzzi.
Atunci Sturdza, devenind roşu şi furios, strigă.
—	Calomnii! Minciuni ! Falşuri... !
Cu pumnii strînşi, Sturdza cade pe fotoliu !
—	Nu e nici un falş, d-le Sturdza ! — replică d. Moruzzi, şi pleacă din cabinet.
Intr e liberali
(Cine-I Epurescu ?)
Ziarul liberal dizident din Giurgiu, Lumina, aduce următoarele acuzaţii caracteristice d-lul V. Epurescu, vice preşedinte al Camerei:
«Am publicat in numărul de la 2 Maiti a. c. că d-I Epurescu este Înscris prin escrocherie avocat, căci nu posedă diploma de licenţă In drept şi că a fost trecut ca avocat, din nepriceperea decanului după vremuri, care nu cunoştea limba franceză şi căruia Epurescu, ’l-a presiutat o teză de liceuţă, fără ca aceasta să fie susţinută în-naintea Facultăţii, ştiut fiind că subiectul unei teze de licenţă se capătă imediat după susţinerea examenului al 3-lea, subiect, care se poate imprima orl-cînd, rămluind ca iu urmă să fie susţinut, lucru ce uu a făcut d-I In chestiune.
«La 10 Maifl, tot anul curent, am spus că acest domu ia parale de Ia streinii cari cer Impămlntenirea. Am citat chiar exemple de această hoţie politică, care varia Intre 800 şi 2000 lei.
«L’am demascat pe acest demagog, de modul murdar cum cere parale de la oamenii pe care ’I pune în slujbă.
«La urmă, la 4 Iuuie, am constatat cu actele şi dosarele tribunalului local, că d-l Epurescu este şi ttlhar şi escroc, căci a luat bani de Ia d 1 P. Dumitriu pentru o garanţie cesionată (autentificată la No. 360196) şi In urmă l-a tras pe sfoară, decla-rîxid că renunţă la acea garanţie (petiţia registrată la No. 15,227 de la 11 Noembrie 1896, dosar. trib. No. 1733[94.
«In urma tuturor acestor fapte tîlhăreştl, am convins pe cetăţeni că d-l Epurescu trăeşte numai prin pungăşii, căci în alt mod nu se poate esplica mijloacele sale de trăia, ştiut fiindcă u’are vreo avere părintească, safl agonisită de dînsul, şi nici că sue vreo dată scările tribunalului. La obiecţiunea că are diurnă de deputat de 25 lei, In total anual 4000 lei, răspundem că acest domu cheltueşte zilnic In Bucureşti peste 70 lei, plus călătoriele In streinătate peste 10,000 lei anual.
«In faţa dar, a acestor multiple fapte ale d-lul Epurescu, credeam că vom avea un răspuns. Credeam că se va adresa justiţiei,
D. P. Slrcu, profesor de filologia slavă şi de limba romlnă la universitatea din Pe-tersburg, se află de cite-va zile In Braşov.
ECOURI
— Aflăm că vechea şi cunoscuta drogue-rie a d-lul Ilie Zamfirescu, se va muta în curlnd în propriul săfl local din strada Academiei No. 8.
SFINŢIREA BISERICEI BULGARE
JLA CONSTANTIN ;P0L
Am vorbit la timp despre o iradea a Sultanului care opreşte participarea In nuinar mare a bulgarilor din principat la sfinţirea Catedralei bulgare din Constantinopol. A-ceastă dispoziţie a Porţii a indispus pe bulgari şi agentul lor diplomatic, d. Markow, a protestat la Ildiz Kiosk.
Sfinţirea bisericel bulgare a avut loc la 8 Septembrie tnaiete de amiaz, prin Exarch, azistat de opt episcopl bulgari şi opt macedoneni. La serviciul divin afl participat, ca representant al guvernului bulgar, agentul diplomatic Markow şi un funcţionar de la consulat ca representant al ambasadorului rus Sinowjew.
Cite-va mii de bulgari indigeni şi cite-va sute din principat aâ fost de faţă la ceremonie, după care afl întocmit un manifest entusiast. Din partea turcilor se luase dinainte măsuri militare, dar liniştea u’a fost turburată.
DIVERGE
DIN fiARA
Roma, 11 Septembrie.— Agenţia Ştefani dezminte in mod categoric depeşa lui Daily Telegraph după care Italia ar fi manifestat intenfiunea de a se retrage din cestiunea cretană. Englitera, Rusia, Fran-eia şi Italia sunt cu desăvirşire de acord asupra modului de a proceda faţă de Turcia în cestiunea cretană.
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Dreyfus
Iu*«adln. — Din Tirgovişte ni se anunţi eâ Sn noaptea de 8 curent un incendia puternic s’a declarat la casa locuitorului Ştefan Albescu din cătunul Bela, pendinte de comuna Şerbăneştl-Podurile, Dîmboviţa. Flăcările aQ distrus întreg imobilul împreună cu un pătul, o povarnă, un coşar, uu porc. două capre şi întreaga provi-ziune de nutreţ a incendiatului. Ajutat de vint, focul s'a întins la casele învecinate ale lui Niţi Albu. cari aQ fost de asemenea distruse de flăcări împreună cu un pătul Încărcat cu producte.
EraQ mari temeri ca inceudiul să nu se întindă mal departe. Din fericire, cu ajutorul a două pichete de soldaţi din regimentul 1 geniQ, cari eraQ in localitate, şi cu jeandarmil rurali, focul a fost localizat pe la orele 5 dimineaţa.
Pagubele suferite de cel doui incendiaţi, sunt însemnat*.
Fecuuditate. — Femeia Dobra Gbiţă Ni-colae Urechiatu din comuna Radovan, Ilfov, a născut alaltăerl noapte trei fete gemene.
Atit muma cit şi nouile născu te, sunt pe deplin sănătoase.
Pădure In flăcări.— In ziua de 4 Sep-tembre, s’a aprins o parte din pădurea Negreşti, din judeţul Neamţ, proprietatea d-nel Zoe Comaniţa. Incendiul a consumat arborii pe o întindere de 3 hectare pădure. Focul a fost localizat de sătenii din comunele învecinate şi de jandarmii rurali din localitate.
Un copil ar* de viii—Sunt cîte-va zile de clnd un foc puternic a distrus cu desăvirşire un bordeiD din marginea oraşului Mizil, locuit de muncitorul Ion Gheorgbe. Focul a luat naştere de la vatra bordeiului, unde din neglijenţă muncitorul lăsase tăciuni aprinşi.
întreg bordeiul a ars cu desăvirşire. Un copil al incendiatului, Ilie, in vîrstă numai de 2 ani, fiind cuprins de flăcări, a ars împreună cu tot avutul tatălui săO. Nenorocitul i opilaş, a fost găsit carbonizat în dărîmâturile bordeiului.
Crima dlu Oblleijfi. — In ziua de 8 curent, doui argaţi din serviciul agricultorului Mănescu, din comuna Obileştil-Nol, Ilfov, numiţii Ion Andrei şi N. Damian, iuindu-se la ceartă între dinşiî, cel d’intiiQ a lovit cu un ciomag in cap pe Damian, lAsîndu’l mort pa loc. Criminalul a fost arestat.
Mort de morvă.— Un locuitor din oraşul Tulcea, numitul Sava Grigore, îngrijind un cal al săQ car* era bolnav de morvă, a contractat oribila maladie de la animal şi a sucombat după cîte-va ore de suferinţă în spitalul comunal.
Noul amăuunte
In fie-care zi, afacerea Dreyfus aduce cite o noutate.
Acum se vorbeşte despre o eventuală depărtare a generalului Pellieux din postul de comandant al pieţil Parisului.
Steele publică o nouă versiune asupra actelor secrete.
Reproducem această versiune, ori cit de fantastică s’ar părea. Sticle afirmă anume, că acele dosare secrete nici n’afl fost comunicate consiliului de râsboia care a condamnat pe Dreyfus, căci In 1894 nici nu existafl şi aa fost ticluite, mal tîrzifl, cind Picquart începuse să descopere trădarea lui Esterhazy şi clnd statul-major safl cel puţin biuroul săfi de informaţii intrase la griji că s’a ţesut o urzeală de minciuni contra lui Dreyfus.
Pentru a evita această descoperire, s’afl falşificat la 1896 scrisorile ataşaţilor militari străini şi faimoasele scrisori ale împăratului Vilhelm. Acestea toate le afirmă Siide.
Droits de l’Home tăgădueşte lui Cavaig-nac meritul de a fi demascat pe Henry. Acest merit revine mal mult judecătorului de instrucţie Bertulus, care a confruntat pe du Paty de Clam şi pe Henry cu Picquart, alrăgînd atenţia guvernului Cel-lalţl miniştri cerură atunci Iul Cavaignac să ia interogatoriul lui Henry şi astfel, fostul ministru de răsboifl a fost silit să facă acest pas decisiv.
Contra /.turiştilor
Mal mulţi ziarişti apărători al lui Dreyfus. au fost atacaţi noaptea, pe stradă.
Poliţia n’a putut descoperi pe autorii a-cestor atentate.
Apărătorii revisuirel sunt botănţl să umble înarmaţi, de acum înainte.
Procesul Leblois-Picquart
Procesul Leblois-Picquart s’a amlnat, după cererea procurorului, care a zis: «Re-visuirea procesului Dreyfus încă nu e introdusă, dar uşile i sunt deschise.
«Noi stăm In vestibulul revisuirel. Trebue insă ca să aşteptăm şi resultatul revisuiril, Înainte de a putea judeca asupra situaţiei lui Picquart».
Apăratornl lui Picquart, Labori a vorbit contra amlnăril, zicînd că Picquart vrea să dovedească autenticitatea scrisorii, pe care e acuzat că ar fi falşificat o.
La sfirşitul şedinţei, Picquart a fost întrebat dacă mal are ceva de spus asupra amlnăril. Cititorii noştril cunosc din depe-şile de ieri declaraţia lui Picquart :
«Cer să fifl judecat imediat. Voifl arăta ce machinaţiunl se făuresc contra mea, şi voifl dovedi că acuzaţia de falş ce mi se aduce, e o calomnie. Aslăseară, probabil, mă voifl găsi In închisoarea de la Cherche-Midi şi poate nu voifl mal avea ocazie să apar înaintea judecăţii civile. Ţin foarte mult să declar, In public, următoarele : niciodată nu mă voifl servi de ştreangul lui Lemercier-Picard, nici de biciul iul Ilemy. Nu mă voifl sinucide. Dacă mă vor găsi mort, să se ştie că am fost asasinat. (Mişcare vie In public.)
După această declaraţie a lui Picquart, Curtea se retrage în deliberare secretă. După un sfert de oră, se pronunţă pen tru amînare.
Labori cere liberarea lui Picquart. Cle-inenceau strigă : «Nu; e mal sigur In Închisoarea civilă!»
Şedinţa se ridică. Picquart e escortat de doui ageuţl poliţieneşti. Iu culoar Picquart e aclamat. D-na Gyp şi clţl-va însoţitori strigă : «Trăiască Franţa ! jos cu Dreyfu-sarzil!»
In timpul şedinţei venise un căpitan de jandarmi al Închisorii civile ca să ceară încarcerarea lui în închisoarea inilitarfl, In caz clnd ar fi pus Iu libertate de justiţia civilă. Cererea a fost refuzată, de oare-ce directorul Închisorii nu primise nici un ordin de a libera pe Picquart.
Francmasoneria şi afacerea Dreyfu*
Congresul anual al francmasoneriei, a ţinut zilele trecute, la «Grand-Orient de France» prima reuniune.
înaintea deschiderel lucrărilor, consiliul de ordine a propus şi a făcut să se noteze Iu unanimitate, rezoluţiunea următoare :
«Francmasonii de la «Grand Orient de France» representaţl prin membrii adună-rel generale din 1898 ;
Credincioşi tradiţiunilor cari sunt orgoliul francmasoneriei; credincioşi principiurilor Revoluţiunel, care a proclamat egalitatea oamenilor în faţa legel, fără deosebire de rasă, de credinţele lor filosofice safl religioase şi a promis tutulor garanţia unei dreptăţi egale; pasionaţi pentru mărirea patriei franceze, unde aceste principii s’afl încarnat, şi pentru onoarea armatei sale naţionale, care trebue să fie păzitoarea dreptăţel şi apărătoarea drepturilor omului;
Proclamă, că ori ce violaţiune a dreptului este o mişcare a patriei.
Declară în circumstanţele actuale, după cum afl mal făcut’o, că a apăra safl a scuza, orl-carl ar fi pretextele cu cari II acoperă, ilegalităţile reproşate cîtor-va şefi militari, este a trăda revoluţiunea, este a renega Franţa In rolul săfl istoric şi in raţiunea sa de a fi, — ar fi a ultragia armata, dacă ea ar putea fi atinsă de solidarităţile ale cărei injurii le respinge;
Semnalează complotul care s’a făurit Iu contra legalităţel, şi care face pe faţă apel la forţă In contra apărătorilor dreptului; denunţă ca partisanl al complotului pe clericali şi pe cesarienl, uniţi astăzi, ca In tot-d’auna prin ura comună a revoluţiunel, a democraţiei şi a Republice!, conspiraţi ca să Înjosească Franţa din 1789, sâ-1 dezonoreze armata naţională şi să o dea In mina reacţiunel.
Felicită pe membrii ministerului republican, de a fi dejucat cursele inimicilor e-terni al libertăţii;
li încurajează cu un pas solid şi repede pe calea progresului democraţiei, pe care actul lor de dreptate o va face mal uşoară şi mal dreaptă;
Şi iafl angajamentul da a I susţine plnă In sflrşit, în contra orl-cărel întoarceri ofensive a reacţiunel confesionale safl cesa-riene, in îndeplinirea operei de dreptate şi de legalitate pe care afl întreprins’o cu curaj.»
Această reuniune a (ost prezidată de d. Desmous, senator. Mal multe ziare parisiaue publicînd acest document, fac observaţiunea că abia acum două săptăminl, mal mult de două zeci de loji masoni e din provincie şi din Paris Si pronunţaseră In contra revi-zuirel procesului Dreyfus. Astă zi, înţelegerea este complectă Iu lumea masonică.
Depeşile de azT
Serviciul Agenţiei Romlue
Madrid, 11 Septembrie. — Comisiunea pentru evacuarea lui Porto-Rico a decis ca spaniolii să ia cu el tunurile şi materialul lor de războia din vechile fortăreţe.
Berna, 11 Septembrie.—Consiliul federal a decis expulzarea a 36 anarchiştl şi su-praveghiarea de foarte aproape a celor-l’alţl anarchiştl.
Nttv- York, 11 Septembre. — Nerv- York-Herald anunţă că nişte desordiue afl isbuc-nit Marţi la San Paulo, unde mal muţi a-narehiştl afl voit să Impedice pe Italieni de a celebra serbarea naţională de ja 211 Septembre. Poliţia a trebuit să şarjeze.
Mal mulţi anarchiştl afl fost răniţi. 0 mare efervescenţă domneşte Iu contra Italienilor.
Velocipede „CRESCENT“
CHICAGO
I» iii moi americană
Model 1898, neîntrecut îa soli-iditate, eleganţă şi ruliment, preţul lei 373. Nu cumpăraţi biciclete pînâ cind nu aţi văzut marca americană «CRENCENT». Sit. 98 Crescent fără lanţ. Ideal al unei biciclete. Deposit general: COMPANIA AMERICANA
Balevard Silukela
Cikii* Grand Hotel du Boulevard BUCUREŞTI.
Avis către Părinţi
Aducem la cunoştinţa d-lor şi în special elevilor, că am asortat Magazinele noastre de librărie şi papeterie, din calea Victorie 53 şi 70 cu toate cărţile necesar elevilor, atit pentru cursul primar cit şi cel secundar şi cu preţ convenabil.
Tot odată posedăm toate necesariie la scris, desemn şi pictură, care se pot procura din librăriile noastre cu preţuri avantagioase.
In aparenţă că Onor. Părinţi ne vor vizita, spre a se convinge, ne permite-ml al saluta, Cu toată stima
STORCK & MtfLLER
Librari-EtiUori
Sit. 95_____53.—70 Calea Victorie 53.—70
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STANESCU
fost Institutul Englez Bucureşti, Calea Kahovel No. 36
Cursuri primare, secundare fl facultative. Elevele din cursul primar fi secundar pot da esamen la şcoalele Statului. Se primesc fl eleve, care urmează externatul seoundar, fooala profesională fi Conservatorul, fiind toate In oea mal mare apropiere.
îngrijire părinteasoă, educaţie aleasă, învăţătură serioasă.
Toate elevele fcoalel noastre presentate la esamen la .ooalele Statului afi reuşit eu succes, iar cele oe ad urmat
ȣ cursul anului la aoele fooale, toate ad fost promovate
aparte ohlar premiate.
Informaţii se pot trimite la oerere. înscrierile înoep la JU August.
Sil.	Directoare
Lucreţia 0. Stănescu
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
FAMILIA
fon Unt la M Septembrie t.Sttft
Strada Italiană, No. 5 şi Săgeţi, No. 4
Situat în cartierul cel mal sănătos el oraşului. Alături cu bulevardul Carol, în apropiere cu universitatea. Case sănătoase şi spaţioase, avînd gaz şi apă in toate apartamentele, băl, gimnastică, etc.
Proprietară fl dlreotoare:
D-na Alexandrina Ion Pappondofl’
Liceu comptecl : clasic şi real, Şcoală primară şi frobeliană.—Curs facultativ de limbi streine predat de institutoare interne cu diplome superioare din Paris, Londra, Sluttgard şi Elveţia etc.
Certificate valabile
Esameuele se trec In Institut şi la liceele Statului.
Desemn si pictară după natură: programa şcoalel de Belle-Arte.
Musică vocală şi instrumentală : programa Conservatorului nostru.
Teoria şi practica croitoriei: lingerie şi tot felul de lucru fantasie.
JEetueaţiune foarte ingrtJUă
Direcţiunea acestui Institut, adînc mişcată de sentimentele de mulţumiri exprimate prin scrisori şi ziare de muiţl părinţi pentru progresele făcute în aceşti doui anf şi succesele obţinute de eleve la esamenul diii urmă. mulţumeşte premiţiud a nu cruţa uicî uu sacrificiu pentru a fi şi pe viitor la Înălţimea increderel de care se bucură In prezent. A da tinerelor fete o e-duraţiune desvokatâ, practică şi morală pentru a produce soţii demne şi modeste, mame bune iar nu bigote, capabile a fiare fericirea familiei. Iată scopul acestui lustitut.
Direcţiunea pe lingă cursurile liceale şi secundare afl mal combinat cursul facultativ de limbi streine şi dexterităţi cu un curs special modern in care se vor învăţa toate obiectele eoprinse in programa şcoaleLor din Paris, lutrebuiuţiudu-se chiar aceiaşi auturi in
scopul ca copilele la absolvirea acestui Institut să ce poată presenta Ia esamenul de diplomă din Paris.
Pentru atingerea acestui scop s’aO mul angajat în vara aceasta încă trot institutoare cu diplome, două din Paris şi una din Elveţia care împreună cu d-nu Lizambert profesor la liceul francez, şi alţii se vor ocupa in special de buna reuşită a* acestui Cura modem.
Cred a răspunde unei mari trebuinţe înlocuind în învăţămîntul fetelor, limbele moarte prin limbi modesne cu o desvojtare mult mal mare a ştiinţelor naturale, literare, morale şi dexterităţi atit de necesare Sn viaţa practică.
Femeea adevărat «-uită este podoaba so-cietăţel şi puterea familiei; ea este chemată a inspira copiilor cple mal nobile sentimente, deci trebuie ca viitoarelor mame săli se formeze xno-ralul. Institutul «Eamlliu» mal ales din acest punct de vedere va căuta să merite în tot-d’a-una numele ce şi-a ales.
Hrană bună şi abundentă, curăţenia localulu-lul fiind basa săxiătâţel, onor. părinţi sunt rugaţi a visita Institutul nu jn anumite zile ci în tot timpul la orele 12 a. m. şi 6 seara cind se dafl copilelor masa, pentru a se conving^ de calitatea şi cuntitatea alimentelor ce se dafl fără nici o ăxcepţiune întregel Familii.
Mustea este predată de profesoare cu diploma Conservatorului din Paris şi Bucureşti. De*eaiunl şi Pictura de profesorii şcoaiel de Belle-Arte, iar corpul didactic extern este tot acelaş din anii precedenţi ajes dintre profesorii liceelor statului. D-rc studente din uliu II şi III pentru prepararea fie-cărel m^.ţeiij.
Cursurile încep la 1 Septembrie iar înăcri#, rile ta t August.
Prospecte se trimit Ia cerere.	Sit.
_______________pirbcţifnisa.
INDUSTRIE NAŢIONALA
Pînzetnri bune. Vînzare en gros şi en detail, P, Papadopol, Piaţa Amzeî, No. 94.
LICEUL SF. GHEORGHE
Calea Victoriei, în faţa Ministerului de Finanţe
Acest licefl este autorizat de Onor. Ministru al Instrucţiunel Publice a libera certificate e-quivalenţe cu certificatele de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, înli-’u-uul din cartierele cele inaJ sănătoase şi mal elegante ale Capitalei, înzestrarea Iul cu uu mcterial didactic, complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiunel; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-aQ cx-eiat o reputaţie distinsă, fapte puse in evidenţă prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clase[e liceale, posedă şi un curs şrijnar complect in care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lingă cursurilo obligatorii prin programa sfatului se mal învaţă şi Germana. In mod facultativ se învaţă limba Engleză. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi inti''adi*s. înscrierile se fac la 1 August.
Se trimit proşperie gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie.	pjŢ 55
Director,
Attff. tfemeiriescu
Dr, MEDENLŞ0HN
ie Ia Facultatea din Parlş
Special pentru boale de Femei Si dp Copii	Sit. 22
Comultaţiunt de la a — ă p. ta. 45, Strada Academiei, 49
(piş-ă-vis de Ministerul de Interne) Iqtrare prin Calea Victoria! «8
Tipografia „HELIAJ)E“ execută ori ee lucrări, atiugătoare de această artă.
DE VANZAEE Locuri Parcelate
DE LA
1 EtEUşI oO BANI METRU FaTBAT
pîxxă la 50 BANI
Pe Malul Mârel negre
Şl LACUL TE0HIR GHIOL tn con d iţi «ni de plată FOARTE AVANTAGIOASE
maică in timp ete 4 ani tn if rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogaa, aUt ţa climă elf fi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează, probă de aceasta este ci Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Ori-ce informsţiunî precum şi pentru planul de şituaţiune al asestel localităţi se vor trimit* franco la cerere de către proprietari^
]>-iiul I. MOVIL4
Bucureşti, Str. Boamnei, 97. j
1
Mobila Tapisată
Garnitură Mobile tapisate cu co-
2voar«, pluş de mătase compus de o rttuapen, 3 f'otelurl, 4 tcşgiiş
se vinije eu
LEI 300
Peşte 2() garnituri în permanenţă gata- Peu-trii provincie euibalagiu Gratia.	Bjt. (7
Magazin de Mobile !• GJLWiMAN
www.dacoromanica.ro
IPOC A
BANCA AGRICOLA 10-11 Seplembrie 1808
SOOUBSALA. BRAlLA
Buletin de ştirile din itrlinktate ţi preţurile carenţe în port
Grîne Anvera susţinut	Londra	susţinut
» Paria S. fr. 22.25	Hamburg	ferm
»	»	N.-D.	»	21.80 Budapesta Sep.	fl. 9.18
»	Amsterd.fl. 175	»	Mir.	» 8.61
Secară	»	112	»	Sep.	» 7.92
PorumbLondra m.slab	»	*	*516
Ovăz	»	slab	»	»	»5.18
Ora	» neglijat Livtrpool	urcare
AMERICA fNew-York)
Griu Sept. Cenţi 75	Porumb	34*/»
<	Dec.	»	69*/«	»	34’/,
«	MaiQ	>	695/*
BRĂILA
Grta scadent k. pe	ht. 73—75	Lei	81/,—9'/,
» mijlociu » *	»	76—77	»	9l/, —10*/,
,	fln	»	»	»	78—81	»	IO3/*—12«/a
Secară	» »	»	68—73	»	6*/«-7*/<
Porumb	»	»	»	75—79	»	5s/«-6'/«
>	roş	»	»	»	78—80	»	7'/«—7'/»
Ora	»	»	»	58 -68	»	4
Răpită oolza	•/,	k. lei	20/22.
» sălbatică	bect.	lei	6/7.
Ooăe comun •/• k. 8.50/8.75.
» alb 9.00/9.25
OBSERVATIUN1
Cu toate urcările din străinătate şi tendinţe ferme, piaţa	noastră	la	grlue este
lermă fără mare animaţie. Lipsa de vapoare şi urcarea navlurilor contribueşte mult la această rezervă. Cele-l’alte articole susţinute şi bine cerute cu preţuri nes chimbate.
Poliţia păzeşte împrejurimile Consulatului.
Londra, 11 Sepiembre.—Regina a conferit viee-regelul Indiei pairatul cu titlu de lord Curzon of Kedleston Ireland.
Londra, 11 Septembrie.— Pali Mall Ga-zette semnalează ştirea după care împăratul Chinei ar fl fost asasinat.
Santiago de Chiti, 11 Septembre.— Intre Chili şi Argentina s’a semnat o conven-ţiune In basa căreia or-ce neînţelegeri ce s’ar produce într’o parte a graniţei, să se supună unul arbitragiu al Reginei Engli-terel.— Dificultăţile Insă continuă asupra neînţelegerilor dintr’altă parte a graniţei, de oare-ce Chili cere un arbitragiu, pe clnd republica Argentina persistă să decline.
Viena, 11 Septembrie.— Oficial. împăratul a numit pe cel din urmă mare-maestru al Curţel împărătesei defuncte, contele Bel-legarde, cancelar al noului ordin Eiisabeta, de curînd înfiinţat.
O scrisoare autografă a împăratului, a-dresată contelui Bellegarde, spune că a-ceastă numire este motivată de dorinţa de a’l exprima într’un chip deosebit recunoştinţa sa, pentru devotamentul sincer ce a purtat soţiei sale aflt de iubite.
Afacerea Dreyfus
Viequurt ta meerel
Paris, 11 Septembre. — Picquart n’a fost interogat ani. Avocatul Labori a fost de două ori la închisoarea Cherche-Midi pentru a vedea pe Picquart. Ii s’a răspuns că Picquart este la secret şi că nu se va (fa autorisaţia de a-l vedea, de cit după semnarea ordinului dt dare în judecată,
Hevixatrea
Paria, 11 Septembrie. — Consiliul de miniştri se va tntrunl nit ine de dlmlneaţ&. Ne asigură că a-«< »1 consiliu se va ocupa cu con-cluslunile ce comisiuuea de revi-suire va hotărî tu mod definitiv In timpul serii.
f/M atentat
Paris, 11 Septembrie.—D-na Paul-mier, soţia deputatului Paul-mier, s’a dus la biurourile ziarului Lanterne şi a cerut să vorbească cu d. Millerand. Acesta fiind lipsă, s’a presintat d. Oii-vier, redactor. D-na Paulmier i-a ţras două focuri de revolver. E ţeamă că d. Olivier nu va mai scăpa cu viaţă. D-na Paulmier, arestată, a zis că a vrui să o-moare pe d. Millerand din cauza unui articol al ziarului Lanterne, relativ la o scrisoare a d-luî Paulmier cerînd generalului Chau-vine de a reprima atacurile în contra armatei.
ULTIiE INFORMATIUNI
Momim pe Voinţa să ue spule dacă după desminţlrea ce 1 s’a dat prin comunicatul de altminteri bine voitor al patronului ei leszenszky, mai susţine că res-eriptul privitor la şcoalelo din Hraţov e falţ, dacă mai st&rueţ-te a cere publicarea fotografei jnl şi dacă Va mat susţine că ac* ful a fost fabricat de d. Take tonescu.
D. Sturdza a rugat pe d. Banffy ca şeful biuroului naţionalităţilor, d. lts-ztmzki, să ţie în curent Voinţa Naţională despre tot ce va face guvernul din Budapesta în această cestiune şi despre modul cum el va apăra guvernul ro-min.
Aşa dar leszenszky a ajuns colaborator la Voinţa.
D. Lascar Catargiu a fost ales preşedinte onorific al partidului conservator din Galaţi, iar d. N. Filipescu vicepreşedinte onorific.
Criza
Prin cercurile guvernamentale se dă ca sigură ştirea că d. Eugen Stătescu va intra în minister imediat după întoarcerea Regelui, luând portofoliul externelor, iar primul ministru va lua portofoliul flnan-celor.
* * .
Putem ofirma cu siguranţă că de-misiunea d-lui Gogu Cantacuzino t un fapt îndeplinit.
Dsa a trimis aseară la orele 5 şi jumătate demisiunea.
Ea este motivată astfel
«Din cauza sănătăţii mele zdruncinate, care nu-mi permite,» etc.
Se zice că, pînă la reeolvirea crizei, se va acorda d-lui Cantacuzino un nou concediu de o lună.
Drapeliştii aflaţi în Capitală se vor întruni diseară spre a discuta asupra situaţiei.
Mîine d. P. S. Aurelian va pleca la Ctmpu-lung ca să se întreţină cu d. E. Stătescu.
(ţrţ cit de uimitor ar părea lucrul, f ultin afirma că d. Sturdza a scris d-lui Banffy, spre a se plînge că nu-i s’a comunicat de d. leszenszky ştiinţele necesare pentru a răspunde scrisorii părintelui Voina în acela § mod ca guvernul unguresc.
Din causa acestei neglijenţe guvernul d-l\ţi Sturdza a mai stăruitl timp de pinci şile, in afirmarea că rescriptul e falş şi fabricat de oposiţie. Iar acutn, după comunicatul guvernului unguresc, presa oficioasă e nevoită să recunoască od rescriptul există şi dar să pledeze nevinovăţia lui Şlurdza cu toată existenţa rescriftulul
De la Congresul studenţesc
ha Salina
Iacă oraşul tu care acest Congres al studenţilor a găsit o primire mal frumoasă şi mal călduroasă. Intr’o grădină mare de pe cheiul Dunărei, s’aîi întins de jur împrejur şi fncruciş mal multe mese mari pline de bucate gustoase şi de sticle cu un delicios vin negru.
Pentru studenţii noştri, masa aceasta a fost adevărata mînă a Iul D-zefl. După trei zile de Îndopare numai cu peşte, peşte şi iar peşte, gătit aşa cum ştiil Tulcenii să gătească, congresiştil se văzură la sflrşit înnaiutea unei mese ademenitoare. Entu-siasmul care zăcea subt zero, isbucni în sfîrşit, şi clntecile, strigătele şi uratele vesele umpleafl văzduhul acelui oraş mic, pe care Dunărea şi Pontul Euxin il des meardă cu cintecele lor.
Dar iată că pe la 10 ore, o ceaţă groasă începu să se lase pe mare, ca şi pe veselele suflete ale eongresiştilor noştril. Se râsptndea svonul că vaporul nu are să plece la 11 ore, cum era liotărlt, ci a doua zi de dimineaţă, saiî mal tîrzitl, clnd se va ridica ceaţa.
Atunci vaporul Medeea care se umpluse de studenţi Încă de pe la 10 şi jumătate, începe să răsune de protestările şi vociferările nemulţumiţilor.
Trebuea să petreacă patru sute de inşi o noapte într’un oraş cu două safl trei o-telurl, şi fără nici o altă posibilitate de a-dăpost. Cel mal sprinteni s’aă întins jos, prin cabine, unii peste alţii, ca sardelele, alţii pe bord, alţii pe covertă, se trudeaţi toţi să aţipească o clipă, învăluiţi In par-desiile umede, In aerul jilav al nopţii. Mal mult de jumătate însă umblaţi prin oraş, căutau vr’o odae de la vr’un otel, vr’un pat, vr’o canapea, dar nu puteai! găsi ni-căerl şi nimic.
Atunci, o parte Începu să eutreere oraşul fără nici o ţintă, aşa, ca să-şi piearză vremea şi să-şi alunge necazul. O altă parte înfundase cafenelele : pe capele, pe scaune, pe biliarde, chiar pe jos, ţa ve-deati viitorii conducătorii al ţării Inghemu indu se şi soiicitînd cu ardoare o părticică din aripile hine-cuvîntate ale somnului.
Toată noaptea a furnicat cheiul de mulţimea nemulţumirilor, cari se adunaţi, vorbeaţi, vociferaţi ; blestemtnd ceaţa, anate-misind Comitetul Asociaţiei, pe guvern, pe căpitanul vasului şi pe clţl ie trecea prin cap.
In sflrşii, pe la trei ore ceaţa începu s& se subţie, marea şi cerul să se lumineze. Şi, pretutindeni, o bucurie subită, o bucurie nebună, se manifesta în strigătele : Plecăm ! Jn sfîrşit! La cinci ceasuri !
ţ.a cinci ore cel patru sule şi mal bine de studenţi înţesaţi vaporul Medeea, uu vapor lipsit chiar şi de confortul necesar la o sută de călători,
In fine, la şase ore şl ceva, vaporul se puse in mişcare. Nici un strigăt, nici unul din prea furlunuasele ura f Erau toţi obosiţi, sgrehuliţl de frig, cu iaţa vînălă, cu ochii roşii de nedormire.
M*m mare
Cu cît intrăm mal mult în largul mării şi cu cit se face ziuă mal bine, viaţtţ începe să revie pe vapor.
Cea ţnal mărie parte aveaţi proviziunl de cognac, de vin grecesc, chiar şi de şampanie — o şampanie de Suliua, ţţ cinei franci sticla.
Jn sfîrşit, în fundul zării, cu tot cortegiul lui auriţi, se arată globul luminos al soarelui, colorlud marea mal vid, lnseninlnd cerul şi încălzind sufletele călătorilor,
Peste valurile care a? legănau molatec ca o cocheţi (ianţatoare orientală, se aşternu ţţ dlră de aur luminos care juca în mii dş j nuanţe pe albastrul Închis al mişcătorului cuprins.
Marea, maveă ademenitoare, j» toată spleudoarea unul răsărit de soare luminos ca un Început de iubire, robea ochii acelor patru sute de suflete tinere şi dornice de frumos.
Intr'un colţ al vaporului, pe bord, vedeam o studentă cu ochii albaştrii, privind cu un voluptos nesaţiil priveliştea aceasta măreaţă, pătrunsă de toată poesia acelei legendare Neslatomice, momită par’că de gtndul de a i se arunca în braţe.
Acestea ad fost clipele cele mal delicioase pe care le-a avut congresul al XIX studenţesc. Pe vapor era şi d. I. Kusu-Şirianul, de la Tribuna.
Dejunul s’a luat pe vapor, din proviziile luate de la Sulina, după bugetul particular al fiecăruia, căci Comitetul Asociaţiei nu găsise de trebuinţă să ia măsuri în acest scop.
ha Conotanţa
La orele 2, intr arăm In portul Constanţa,— unde ne aştepta la debarcader o muzică, vr’o cîţl-va copil de pe la şcoli şi mal mulţi ziarişti, veniţi să ne vadă sosind.
Intrarea în port a Medeel a fost de o natură afară din cale ridiculă. După mal multe sforţări zadarnice de a acosta singur, marele vapor se retrage, aşteptlnd să vie uu caic care, prinztndu-1 eu un odgon de proră, 11 trase la mal.
A fost un hohot obştesc pe Medeea cînd se văzu flecuşteţul acela de caic cum ducea de nas gogeamite namila de vapor. Frumos simbol!
Seara, d. Tocilescu ’şl desvoltă în frumoasa sală a casinulul comunal, conferinţa sa despre : Dobrogea în timpul lui Ovidiu. A asistat mult public şi eminentul conferenţiar a clştigat aplausele cele mal vil.
La zece ore partea cea mal însemnată dintre studenţi aii părăsit Constanţa ; alţii aii rămas pe a doua zi, ca şi sub-semna-lul care o pomeni în vecii vecilor drumul acesta, întîmpinînd o mulţime de mizerii din partea funcţionarilor de Ia căile ferate.
In general, congresul acesta pe cit a fost de admirabil ca linişte In timpul şedinţelor, pe atît de dezastruos a fost pentru stomacurile, pungile şi bietele oase ale studenţilor. Totuşi, pentru unii dintre membrii congresului, printre care se poate număra şi autorul acestor rîndurl, cu toate mizeriile materiale îndurate, a avut părţile lui splendide, clipe de adevărat delicii!. Despre a-ceasta însă, cititorii noştril vor vedea Impresiile pe care Ie vom publica la Tribuna noastră literară.
Alau.
Aflăm următoarele eu privire la ches tiunea medicilor de la oraşele Roman şi Buzău, a căror posturi, după cum se ştie, de şi ocupate definitiv prin concurs, aii fost publicate ca vacante de către onor. direcţiune sanitară, iar titularii siliţi să treacă la pensiune .
Comitetul central al Asociaţiunsi gen. a medicilor din ţară, găsind ilegală şi ar bitrară această măsură, într’o şedinţă ţi nută de curînd, a însărcinat biuroul ca să redacteze un memoriu de protestare pe care să’l prezinte ministrului de interne, rugind pe acesta să revie asupra acestei măsuri pe care nimic nu o justifică şi să lase pe numiţii titulari—medicii oraşelor Roman şi Buzău—să continue de a func ţiona pînă vor ajunge vîrstă şi numărul de ani serviţi cari se cer de lege.
O audienţă a fost solicitată la ministrul de interne, şi azi 12 Septembre preşedintele Asociaţiunei însoţit de doi membri din comitet se vor preeenta ministrului, pentru a’i expune caşul şi a’i arăta ilegalitatea ce s’a săvîrşit.
Societarii Teatrului Naţional din Craiova aa trimis ministrului instrucţiei un memo rid, prin care comitetul Teatrului este acu zat de falş în scripte şi deturnare de fonduri.
sării uoştril, că In rlndurile partidului conservator din Craiova domneşte cea mal perfectă înţelegere.
«Atît constituţionalii cit şi conservatorii sunt pătrunşi de aceiaşi abnegaţie, necesară pentru luptele eomuuale viitoare.
«Cu toţii aiî în vedere scăparea oraşului, de lăcustele liberale care aiî început a deveni foarte vătămătoare.»
La Blrlad va apare zilele aceste un organ al partidului conservator local.
Ziarul se va numi Birladul.
II urăm izbindă.
Amicul nostru d. maior Obedenaru, casierul Clubului conservator, a suferit o crudă pierdere.
Fiica d-sale Viorica, în vîrstă de 4 ani. a încetat din viaţă Vineri noaptea.
Trimetem amicului nostru şi întristatei sale familii sincerile noastre condoleanţe.
O delegaţie a colectiviştilor ieşeni, compusă din d-nil Nicu Cane, preşedinte al Senatului. Tăcu, ajutor de primar, Săndu-lescu şi Tănase Gheorghiil, a fost primită ieri de către d. Sturdza.
Delegaţia a cerut înlocuirea d-lui Gheor-ghian, prefect al judeţului, pe motiv că nu vrea să facă pe agentul electoral.
D. Sturdza a răspuns delegaţiei:
— Nu vreau să am bocluc cu Mitropolitul Primat şi să creez o nouă afacere mitropolitană.
Zilele trecute s’a făcut alegerea unul membru la camera de comereifl din Huşi, şi cu toate stăruinţele epileptice ale felcerului Munteanu, In ciuda sa, a reuşit candidatul opus.
Tovalul din care esle croit obrazul a-cestuf borfaş prea este gros.
A se vedea în pag. IV: Epoca In provincie—Galaţi şl Nuvela.
Rezultatul alegerilor din Bucovina
(După «Patria»)
Joul s’aîl săvîrşit alegerile pentru dietă în comunele rurale. Partidul nostru a susţinut lupta pînă în ultimul moment In şapte districte.
In 4 districte am reuşit splendid, de şi am avut luptă grea cu guvernul la Ctmpu-lung, unde se forţa candidatura părintelui Balmaş.
In două districte (Rădăuţi şi Suceava) atl reuşit remînl guvernamentali contra candidaţilor proclamaţi de partidul nostru.
Iar la Cernăuţi am rămas în minoritate faţă de un german conservator, candidat In ultimul moment de agenţii guvernului.
Asemănînd resultatul acestor alegeri cu acela dt acum 6 ani, aâ pierdut roinîuil lu comunele rurale un mandat,
Posiţiunea guvernului s*a întărit cu doul deputaţi conservatori guvernamentali (Cernăuţi ŞÎ StăneştI).
Contra ilegalităţilor comisie de organele guvernului se va lace recurs.
AC( reuşit;
Romi ni naţionali: lancn Lupul (Gura Humorului), I>r. George Popovici (Clmpu-lung), Modest cav. de Grigorcea (Storoji-neţl), Tudor cav. de Flondor (Şirete).
Rotninl guvernamentali : Emanuil Ciun-tuleac (Suceava), Ilarion Unciul (Rădăuţi).
*
* *
Alegerile lu cele l’alte colegii se vor face săptftmîna viitoare.
Helevăm aici că la alegerile de Joul a reuşit şi d. baron Nicu Vasilco, care de şi romin, a fost candidatul ruşilor bătrîm.
Opinia din Iaşi anunţă următoarele :
In c^rind d. Lascar Catargiu, veneratul nostru şef, va sosi in Iaşi împreună cu d. general IJanu. D-!or vor sta vre-o 10 sil» în Iaşi şi vor a^a aci consfătuiri politice, nu numai cm conservatorii din Iaşi, dav ş4 cu fruntaşii conservatori din icmte judeţele Moldovei de sus.
D. Gr. Columbeanu, procuror-general la Curtea de Apel din Craiova, unul din magistraţii cei mai integri, şi-a trimis ieri demisia ministrului de justiţie.
D. Columbeanu şi-a dat demisiunea din causa mizeriilor ce-i fac colectiviştii şi ministrul justiţiei, cari vroiau să facă din d-sa o unealtă politică.
Organul conservator Lumina din Craiova dă următoarea desminţire fiţuicelor colectiviste din localitate :
«Putem asigura cu certitudine pe adver-
www.dacoromanica.ro
ULTIMA ORA
Gazeta Transilvaniei ce ne-a sosit azi după amiazl comentează în următorii termeni comunicatul lui leszenszky :
IM ii acest comunicat al semi-oficiosului ar rezulta deci, că actul asupra căruia s*a inclus o discuţie foarte regretabilă îu presa de dincolo, este autentic, dar eă n’ar proveni din sinul presidiu lui-ministerial, cu ştirea ministru-lui-preşedinte, ci uumai de la o persoană, care uu se ţine strict de gremiul pre-sidiului-miuisterial şi că deci ar avea uumai un caracter privat de iniorma-ţiune. După cum reiese a-proape neîndoios din cele descoperite acum îu urmă, această «persoană privată», care «nu stă îu strictă legătură» cu presidiul mi-
nisterial, nu este alta de cît însu şi leszenszky. Sapienţi satis!
(Serviciul «Agenţiei Romine»)
Paris, 12 Septembrie. — Comisiunea numită de ministerul justiţiei va hotări azi dimineaţă textul definitiv al conclu-ziunilor sale. Acestea ar fi, se xlce, favorabile revlznlrei.
Se asigură că d-nu Brisson se arată ostil proiectului de convocare a Game-rilor socotind că cestiunea revizuitei este de ordin pur guvernamerdal.
Paris, 12 Septembrie — Articolul ziarului Lauterne care a motivat actul d-nel Paulmier, era o informaţie lu care se critica foarte vift viaţa privată a d-lul Paulmier.
Poşta Administraţiei
if-nit depozitari de ziaret I. Mlaicu JPanelu din Paneiu‘ iSr. Goldner din A*iatra-W, Al. itomane&cu din Paşcani, sunt rugaţi pentru ultima oară să ne trimită sumele ce ne tlatoresc.
t
întristata familie Elena şi Maior Obedenaru, părinţi, Elena şi Lucia Obedenaru, surori, sub locotenentul Alexandru şi Aurel Obedenaru, fraţi, afl durerea de a anunţa pierderea prea iubitei lor fiică şi soră
VIORICA OBEDENARU
încetată din viaţă, în vîrstă de 4 ani, Vineri 11 curent la ora 11 din noaptea.
Inmormlntarea se va face Duminici, la orele 3 p. m. în cavoul familiei din cimitirul Belu.
Bucureşti, 12 Septembrie.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant iţii Grrădină.
CU
BUCĂTĂRIE ALEASA Hucurrtfi, Strada Sfânta Ionicd
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
„P0MPILIAN“
Bucureşti, Valea Hahovel, Od — OO LICEU CLASIC ŞI REAL
Dlrige&t de
D-şoara O- POMP1LIAN
Licenţiată în ştiinţele matematice din Bucur eştfşi Paris (Sorbona).
Corsari de limbi streine, Moşiei şi Pictori, etc.
EDIJCAţlUNE ALEASA
Certificatele eliberate de aeest institot, snat eqoivalente ca cele ale Statalul
Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe.
Vastul locai, deja cunoscut al acestui Institut, a fost mărit anul acesta cu o nouă aripi de construcţie, la care s'afi amenajat: dormitoare, l>âl, săli de studii, camere de pian, cabinete de fisică şi chimie, etc.
Podoaba ce va avea Institutul anul acesta, este Bisar-iea creştină-ortodoxă ce Direcţiunea a clădit în parcul Institutului, pentru ca Religiu-•nea, care este una din bâtele educaţiunel, t'o ajute în creşterea tinerelor fete.	Sit. 42
MM.
Din cauza reîragereî din Comerţ a D-lui H. OEHIBERG din Str. Carol \o. 6
vis-i-vis de clidirea noului t‘a lat al M*o ş I e I or
s’a cumpărat şi se vinde cn 27°/o »ul> eo»t
ir mobi
Vînzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mal ef-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune, în diferite stiluri.
Aranjamente complecte de dormitoare, Sufragerii, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fanteaie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scaune de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
JSdAŞINE AGRICOLE şi INDUSTRIALE f

iV-Sre- Acaof.miem t; Bucuresct '. 1A-STR- AcAOtMldi-14 GALATZ	şi	BRAILA
SXIţ-POH l JlAH	Str recala
1MB2HLES
Representant şi depositar al fabricel T MM, F Mj O T MM E Mi. fiassen (Germania)
1 şl 3 — Strada Uibescu-Vodft — 1 şl 3
Cel mal mare deposit de tot felul de
Maşini şi Unelte Agricole şi Industriale
De o Soliditate şi Perfecţiune neîntrecută
Recomandă pentru sesonul curent
fără piept. Toate mărimile.
\ Batoze de porumb
ale şi cu aburi, cu EhEVATOH ultimul]
sistem perfecţionat.
Curele ie Transmisiune î"c<ii“.Eiri
ple şi duble, şi toate lăţimile.
I nnnmnkîlA model perfecţionat cu feir-
. LOCOmODlie bux maritTcu şi rară a-
^ parat de ars pae de 6,8, 10.12, 14 şi 16 cal | putere.
I |yjQp| TRANSI’ORTABILEpe postament do
lemn şi de fier, simple, duble, triple | şi quadruple, din cele mal renumite fabrici de 36, 42 şi 48 ţolurl.
Piotro Hp Mnflră FRANCEZE, I-a calitate,
riulIOuu muuld jjn T.afurte-sousJouarre din renumita fabrică Crande Societc Meuli- > ere MAuftelff 4"	compuse din maxi-
[ mum 4—5 bucăţi întregi.	/
Garanţie absolută pentru material solid şi buna funcţionare
Condiţiunt de vîmare avantagioase.
Pluguri, Grape J(ori-ce«Ue
AanicoijK.
EPOCA
*
EnglezescI
„EPOCA" IN PROVINCIE
GALAŢI
D. Coleş, farmacist Iu Galaţi, ne trimite următoarea scrisoare:
Domnule Redactor,
Iu seara de 7 Septembre am voit a muta farmacia mea *Speranfa», conform ordinului onor. direcţi a serviciului Sanitar, care mă obligă ca In scurt timp să schimb localul.
Acest ordin l’am primit cu data de 2C> Iulie a. c.; am căutat ca în limpul de la primirea ordinului şi piuă la ziua mutării să caut o casă bună şi In circumscripţia mea. Acest noii local l’am găsit; foarte bun, Încăpător, uscat, în care drogurile s’ar ti putut tine In bună stare.
In seara zilei sus notate decid a muta farmacia.
La orele 10 seara, împachetăm totul, desfacem stelagiurile; oamenii cu tărgile şi căruţaşii vin să transporte mobilierul.
Clnd voim să procedăm la mutarea farmaciei, vine sub-comisarul de la Comisia No. 4, cu o mulţime de gardişti, călăreţi şi măturători de stradă (nu pot preciza bine numărul lor, dar vă pot spune că inundase strada) Înarmat! cu revolvere şi mături: aceşti poliţişti arestează oamenii, căruţaşii, cu căruţele lor, la comisia No. 4, sub pretext că nu se poate muta o farmacie noaptea şi că ÎI iafl drept vagabonzi. In zadar am căutat să explic acelui domn sub-co-misar, care de abea putea deschide gura, fiind ametit de băuturi, cum că legea nu ne permite mutarea de cit In timpul noptel; îmi răspunde că nu vowşte să ştie nimic. ’Ml spune că aşa are ordin de la d. pre-
fect. In fine, mă duc la* pi imul procuror, pe care nu îl găsesc, şi aflu că a lăsat in locul săfl, pe procurorul Crupenski; mă duc la acesta şi îl explic caşul, tot odată îl spun că am ordiuul direcţiei Serviciului Sanitar; promite că dimineaţa va aranja d-sa. Tot odata dau şi telegrama aceasta d-lul dr. Felix:
«Avînd aprobarea ministerială, sunt oprit de politie de a mă muta. Rog dispuneţi de a se respecta ordinul d-tre.»
Mă duc la comisie şi cer ca oamenii să fie liberaţi, de oare-ce nu sunt vagabonzi, şi după mari stăruinţl sunt liberaţi, însă în urma plecărel mele din comisie, el arestează pe Vilhelm Hermanich, maistru tini-plar aDgajat de mine la mutarea farmaciei. Acest om este recunoscut în oraş de onestitatea Iul; afară de aceasta, posedă o avere frumoasă; cu toate aceste comisarul despărţire! a 4 nu s’a sfiit de a-1 tine închis pînă a doua zi dimineaţa la orele fi, cu condiţia ca la 8 ore să vie iar la comisie, crezînd că fără acesta nu voi putea muta farmacia.
Dimineaţa sosesc oamenii pe cari cu marc greutate i-am putut scăpa din arest şi le plătesc 200 lei, angajament cari l’aiî avut cu patronul lor ; mă duc în piaţă şi tocmesc alţii, de oare-ce aceştia nu voeafl a se mal angaja, fiind ameninţaţi de Comisar. Încerc a doua mutare la orele 8 dimineaţa, în ziua de 8 Septembre, crezînd că d-lor Zorilă, Ignat şi Ţine le va fi ruşine ca ziua să îmi facă mizerii.
Dar iar mă văd înconjurat de poliţişti şi oprit. Nu pot reclama autorităţilor, fiind serbătoare; aştept pînă a treia zi de la începerea mutărel, de şi nu pot lucra şi am pcrderl mari, de oare-ce totul este împachetat şi împărţit în 2 localuri. Dafl iar o telegrmă d-lul Director al Serviciului Sanitar :
«Sunt oprit de poliţie de a muta farmacia ; nu vor să recunoască ordiuul D-voas-tre. Nu pot lucra, din causa deranjului. Rog luaţi disposiţie»,
In fine, astă-zl 0 Septembre, orele 10 dimineaţa, încercăm o a treia mutare ; aduc o căruţă în care pun 2 lăzi cari conţineaţi articole de pansament şi specialităţi farmaceutice ; imediat sosesc agenţii poliţiei, cari iafl căruţa cu lăzile, le duc la comisie şi după jumătate de ori le-aduc înapoi; cen-trolez şi observ lipsa a 3 suspensoare, mal multe specialităţi şi altele sparte.
După cum puteţi vedea, d-le Redactor, nu este numai o oprire de a ne muta dar e şi o devastare ; voesc să mă ruineze, lovind în interesul şi averea mea. Pînă în presenţ a-facerea e la primul-procuror; vă voifl face cunoscut resultatul. In acest moment primesc următoarea telegramă din partea Direcţiei Serviciului Sanitar :
Farmacist Coleş. Galaţi.
«Luaţi Înţelegere cu d. Prefect şi Medic primar al oraşului cerînd autorizaţie pentru mutarea farmaciei».
Director general, dr. Felix.
După cum puteţi constata, d. dr. Felix se face acum a uita ordinul trimis de d-sa şi se pune la dispoziţia prefectului.
Toată lumea e indignată de aşa neruşinare din partea administraţiei locale. Am uitat a vă spune că prefectul în seara mutărel a dat ordine şi a plecat la Bucureşti.
Vă rog, d-le Redactor, dacă aveţi bunăvoinţă ca şi în trceut, faceţi loc acestei scrisori în stimabilul dv. ziar.
Primiţi, vă rog, salutările şi mulţumirile mele. Al d-voastre
X Coleş, farmacist.
Dovadă de prietenie
luliu Toinon este un bărbat de vre-o trei zeci de ani, cu părul roşu, cu mici pete roşietice pe pielea sa albă. E de talie mijlocie şi se îmbracă la trei croitori, dintre cari unul îl face răii pantalonii, cel-l’alt îl greşeşte vestele şi al treilea nu-I prea reuşeşte vestoanele.
Afară de două pasiuni ce’l stăpînesc, Iu-liu este lipsit de orl-ce aprindere. Aceste două pasiuni sunt, un sentiment exagerat de dreptate şi o dragoste nemărginită pentru jocul cam învechit de concinâ.
—	Vezi tu, insistă el, îmi vel face cel mal mare servicifl...
«Aide să luăm ceva !
Tocmai ne aflam în faţa unei cafenele.
—	Cererea mea trebuie să ti se pară stranie ? reîncepu luliu.
—	Ce e drept, mărturisesc că...
—	Dacâ’ţl cer să’ml faci acest servicifl, este că am un cuvînt.
—	El, aşi!
—	Da... Inchipueşte-tl că ieri, eram tocmai să intru acasă, cînd ful oprit de o femeie tîuără, de o înfăţişare simplă, dar cinstită.—«Domnule, îmi zise ea; n’am mîn-cat de Duminică !» O dusei Ia Duval, unde comandă stridii, somon, puitt rece, un muş-chiu şi o îngheţată; bău bordeaux ordinar şi mâcon superior,—«Domnule, îmi zise ea după ce sflrşi, nu m’am culcat de Ia miezu-păreţil!» O dusei la Grand Hotel, unde i se pregăti o foarte frumoasă odaie.
M’am culcat lîngă dînsa.
Clnd am părăsit-o, am crezut că nu pot să fac alt fel declt să las ceva parale acestei biete femei şi săltăgăduesc că mă
voi întoarce seara... Dar, tu cunoşti sentimentele mele de dreptate ? Ml-am înşelat soţia şi nu e declt foarte drept ca să facă şi ea tot aşa faţă cu mine!... Or, femeea mea nici idee n’are despre adulter: nu va şti nici odată cum să facă! Atunci, am coutat pe prietenia ta, pentru ca să-inl ajuţi în această situaţiune, foarte delicată, după cum vezi.
Era, în adevăr, îneîntătoare, femeea lui ; dar era în realitate atît de naivă precum o presupunea el? N’avea ea nici o bănuială despre mulţumirile picante ale adulterului ?
—	Şl-apol!
—	Şl-a pol?
Faţa sa luă o expresiune serioasă: ,
—	Trebue să fii practic in vremurile acestea de afaceri... dacă femeea mea mă lnşală, voi avea noroc la concină.
Făcui deci lui luliu serviciul ce aştepta de la mine, cu entusiasm şi înlesnire, căci înpinsese scrupulul piuă a ml pregăti el însuşi calea.
In schimb, ÎI cerul să rumpă un moment eu obiceiurile sale rigoriste şi să vină la Longchamp pentru a juca în folosul meu, cu doul poli, pe un cal care mi se indicase ca cea mal perfectă gloabă.
Aceasta fu lntîia şi singura dată clnd am clştigat la curse.
Cumpăra! un kilo de bomboane ne vesti si.
Dea Eaqnlntf»
Dr. N. Stavrescu
fost interii al spitalelor şi Institutului «Maternitatea» Sit. + 1
Strania Dreaptă. Ao.
iii
„STEAUA ROMANA
Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî
CAPITAL SDCUl LEI 10.000.000 DEPUN VlRSAT
Petrolefl, Benzină, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars,
Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearină. Pentru Comande a se adresa la
Direcţiune» Greneralâ
Strada Doamnei, No. 4	sit. 7
TEIRIGH & C
BUCUREŞTI
No. 9, Strada Berzei, No. 9
TELE6RAMAZ, APA
încălzitul central
LUMINA ELECTRICA
TELEFONE PARATONERE
FILTRU CHAMBURLANO PASTEUR
TUBURI
da BASAI.T, PLrJlB, F«XTÂ şl FIER j
CLOSETE
dm /•alt felurile (tont ă Viţ/oul)
MARE DEPOS1T de tonte nrticolele aftlnK&toare de neenatA branşA
BIROU de CONSTRUCŢIE.-Export
OIFXiOMA DE ONOARE Ia Expoziţia din BncoreacI In 1801
lu dritablea Eatu minenfa da
VICHÎ
tont (•* totuna i
YBCHY-ETUT
CELESTMS
GRANDE-GStlLLE
HOPITAL
Exlger I* nan cor It tipmt» «t fettqMOs.
UstiiiMvtittitla ftxtUtMiifteSyîtirtte
PASTILLE TICHI-mT
fabrkjuias avec Im set» nafcuefs I oxtraii» da* Eaux de VWqr-fitwM
Comprimi do VkSif]
■u aii oatsrtU VKSHV-£tAT fmr? şrAfxrtr fon «Stata* 4*
VtOHV G*E£IJ3E	j
A. ®. Oi
<kmtm
MARELE MAGASIN ROMAN
PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că în acest Magasin se vind tdte articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut
HA RE RE OL CE UE MIE PRETURI
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii:
ZettrnrI, Toalnri, Bazsrtue, Ealuaginrl, Grenadlue
foarte efllne
CUPOANE de diferite mfttăsări! şi Lainagiur! se vînd cu 50 #/o Rabat (l/i preţ)
CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune de la hei	im mut*
Cel mai mare asortiment de Lainagiurl şi Mătăsării, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.
BATOANE SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest Magasin se poate procura Trusourl gata pentru mirese de la Lei 1&0 pînă la cele mal fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ee fel de lingerie şi broderie de mină, precum,şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.	Sit. 19
Fabrica E. LESSEL
Depozitul cel mal important ţi cel mal bine asortat în toate dimensiunile corente şi t pedale.
Lemne de construcţie {£2
Duşumele uscate de molift {!* uXo UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Pier I tip 12 pînă ia 30.
Ciment portland din Braşov
LEMNE ele FOC
\specialitate cer.
Serviciul prcntpi şi conştiincios. — StitneHsiuni ejracle.—Toate produse ite t-a calitate. — hinla *te
garagiu C. F, it. in curte.	Telefon No. 25.
Sit. 33
SOCIETATE PE ACTIUftl
SSOCIETATE de ELECTRICITATE pe ACŢIUNll
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main . SUCURSALA bucureşti
38, 8tra<la Frumoasă, 38.
\ Alte sucursale la i «FHHF V. 1H tSMtl HO, GOTttA | ti A MU l'it O, MlAlthStt Citi!, MCA SC Si, St. EOttANN ni
VAHSOHA.
I ---------IHXAMKII
MOTOARE!
PENTRU
CTJRENŢÎ
CONTINUO ŞI ALTERNATIFl
Instalaţii de Lumină Electrică!
Instalaţii de Energie Electrică]
Pentru orl-ce fel de Maşine
| Instalaţiunî Electrice pentru Iluminatul Oraşelor]
«le ori-ue mărime.
I Staţiune Centrală
de lumiuă şi energie electrică | p. oraşe şi regiuni industriale.
TRANSMISIUNI
I de forţă electrică p. utilisarea„ forţei apelor pe distanţe mgrl.f'

INSTALAjiUNl ELECTRICE
pentru
I pioducerea şi distribuirea for ţel motrice în orl-ce fabrici
mtssm
iţ»,
ilă-
abrica
Phillips & Son Birmiiigham
DEPOSIT LA
s*r WALTER T FRANKISH
Deposit ele Maşini Agricole
Representant general al Fabricel WILIAM FOSTER & Co.L-td. Lineolin I	BUCUREŞTI
Strada Doamnei No. 21
—BUCUREŞTI
— V I E N A —
Separatori de Lapte
Instalaţiunî complecte de lăptărie
toate aparatele şi uneltele pentru lăptăril
CANE DE TABLE DE OŢEL
pentru transportul laptelui
Renumite Centrifuge de Lapte
ALFA, NAVAL, etc.
Devisc şi proecte gratis. Pentru orl-ce lămuriri a se adresa la
8TBADA SF. DUMITRU No. 3
Nai mult de	secol succes proclamă superior ,atea sa
In tratamentul de gutural, Lrltaţtunel peptulul, f ifineuţ dureri reumatismale, scrîratUîirî, râul, vărsături, băi tari.—Topic excelent contra bătăturilor.
miroîTvI^cu
Magine Agricole gi Industriale
35, Str. Smîrdan-BUCURESCI- Calea Moşilor, 100
Case «le Bani Englezeşti
din renumita fabrică WHITFIELB
cu Uşî de oţel — încuttori patentate — pereţi dubli Înlesniri «Io plaţii CA TAE O A CE GR A TIS
U'
ei uri Minerale Ruseşti HFOABi DE MASILLA
Sit. 24
Sil. 25
E. WOLFF
BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 8
Cel mal mare depozit de :
TUBURI de FER, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE
INJEEfOARE perfecţionate pentru încălzitul cazauelor cu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile
BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleuluî
FOMPF, AHMĂTCHF, SWFhTE TABLE IX E FER BABRICA de REZERVOARE şl de CAZANE
MAŞINI DE ORICE FEL.	mt REPARAŢII DE MAŞINI.
FABRICA. LA FILARET	Sit. 27
____________________________emiMAe______	. - ______________
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de acea • I stă artă, cu cea maî mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate.
®	Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
Ţuică «Ic Florie»
Lacrima’de Prune
Ţuica «le Goleşti
(Marca de Cotneroiă este depusă la Tribunalul Argeş) , 'Ţuica este fabricată «lin prune; singură ne*
vătămătăre sănătăţel; cel mal bun apetissant.
TVti trebuie să lipsească din nici o casă
Mare Bepozit ia g*ara Ctolegtl
Cererile pentru en gros să se adreseae la ( W iOJV A. IIĂOChKSCC, - P»',,îrt-
Bucureşti, Tipografia «ITELIADE». Clemenţei No. 3.
1
C. No. T49.--'Exemplare 10.000.
www.dacoromamca.ro
mm

Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).