Ediţia a treia SERIA n.—ANUL IV. No. 864—257. NUMĂRUL 10 BANI A BOXA Ut E In ţară., pe an .... 20 lei ,, streina.ta.te • 40 „ MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ HKUACŢMA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 SÂMBĂTĂ, 12 SEPTEMBRB 1898 NUMĂRUL 10 B A*NÎ AMJNCIWmilAB Pagina lll-a, linia 30 bani m IV-a, 99 125 99 ftlSERţlUNl |i RECLAME, linia urp 8, 2 bl A MtTtliVMS TU A ŢMA Ho. 3 — STRADA CLEMENŢv'f —.JT(v 3. CONFLICTE 1INISTERIALE- STURDZA $1 BERENDEi m’AR JPAHEA. «I'ar parca scnm ca ţi al doilea rescript ar ext«ta>. Aceasta e mărturisirea pe care, fn fine, o face «Voinţa», Naşte acum Întrebarea : care e situaţia celor cari s’afi Întemeiat, timp de 4 luni, pe o baza attt de şubreda ca aceea că piuă acum <11 se părea că actul uu există». $i de ee )• Bistriţa, avînd patru perechi p tre de măcinat. Toate situate în Judeţul Baclfl. A se vedea ţi publicaţia Tribunalului de Bacăâ, ţi pentru iniormaţlunl mal detaliate a se adresa la B-na Maria Th, UanuU la Qalap, Bir, Cuta- Vodă, No. *• ăi renunţa la unele puncte ale programului naţional. Fireşte că toţi aii respins In mod categoric propunerea guvernatorului. Supărat de aceasta, guvernatorul a dat ordin agenţilor administrativi să găsească candidaţi guvernamentali, romtnl de naţionalitate romlnă şi să trlntească pe candidaţii partidului naţional. Dar, din fericire, nu s’afl găsit declt doul romtnl rătăciţi, archimandritul Cinutuleac din Suceava, opus candidaturel d-lul V. cavaler de Pruncul şi consilierul provincial Onciul, opus candidaturel d-lul dr. PopovicI. Protestările romlnilor afl fost Insă atlt de energice în contra acestor două unelte, Incit archimandritul Ciuntuleac şi-a retras candidatura. D. C. Pariano, mare proprietar în Do-brogea şi preşedintele delegaţiunei judeţului Constanţa, adresează Adevărului o scrisoare prin care declară că a demisionat din însărcinarea de preşedinte al delegaţiei judeţene, de oare-ce protegiatul lui Ieszenszky şi d. Stolojan l’au oprit «d vorbească la inaugurarea expoziţiei a-gricole, ştiindu-l prea puţin dispus în favoarea guvernului. Ni se afirmă că d. senator Bastachi a fost numit prefect de Fălcifl, In locul d-rulul Munteanu, destituit. Guvernul a dat un zdravăn bobtrnac prefectului de Mehedinţi, cunoscutul Ghel-megeanu. Se ştie că acesta făcuse un raport de dizolvare,a consiliului comunal din T.-Seve-rin, cerînd să fie numit preşedinte al comisiei interimare d. Burileanu. Ministerul de interne a refuzat să a-probe această dizolvars. Un examen de corigentă Afară de încurcăturile datorite personal d-lul Haret, încurcături pe cari le-am Înregistrat deja In Epoca, lnvăţ&mlntul public mal suferă şi de metehnele personalului superior, care diriguieşte diferitele servicii. Organele acestea, de cari se serveşte ministrul pentru a pune regulă şi a îndruma lnvăţămîntul pe căile trase de legi şi regulamente, pălmuesc el aşezămîntul şi des-bracâ pe membri corpului didactic de prestigiul, fără de care, dascălul rămîne un simplu meseriaş, fără chemare şi fără foc sacru. Să cere un innpeetor Un exemplu care n’are nevoe de pereche: d. Leon, inspectorul Invăţămîntulul privat, are un copil la liceul St. Sava, copil care rămăsese corigent la geografie. Deună zi, d-na Leon, doritoare, ca orl-ce mamă, de a-şl vedea copilul treclnd clasa, cere de la minister printr’o petiţie să-I-se acorde un nofl examen pentru obiectul la care ’I rămăsese copilul corigent, şi cere anume ca acest al douilea examen să se facă In prezenţa unul inspector şcolar, de oare ce, lăsa să se înţeleagă d-na Leon, profesorul de geografie, care la primul examen ÎI dedese nota 4, cam lasă de dorit sub raportul imparţialităţii. D. innpeetor Meeutemeu Ministerul, dator să asculte cu bunăvoinţă pllngerea care privea pe copilul unul coleg, admite cererea şi orîndueşte pe d. Meculescu inspector general al învăţămln-tulul secundar. Eacamenul Examenul s’a ţinut alaltăerf, la St. Sava, faţă cu d. Meculescu, cu d. Sabba Ştefă-nescu, directorul liceului, cu d. S. Suchianu, profesor la licetk, şi, fireşte, cu d. Codrescu, profesorul titular de geografie. După ce se pun cîte-va chestiuni, la cari, copilul, probabil emoţionat, nu răspunde nimic, inspectorul se adresează călre profesorul de geografie şi ’l întreabă, cu intenţie, ce notă dă corigentului. Vine dă ştiai mut /... D. Codrescu, foarte liniştit, de şi blesat de procedura inspectorului, răspunde : — De şi '1 dedesem nota 4 la Iunie, domnule inspector, acum, în urma răspunsurilor pe cari le-a dat, nu’l mal pot da decît nota 1. — Dar dumnea ta ? întreabă inspectorul pe directorul liceului. — Efl II dafi... 2 i/jrjrr. med, Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8—10 a. m. INSTITUTUX- Schewitz-Thierrin Cel mal vechili din ţară Fondat în anul 1847 Eoeal chiftit anunţe pentru şemată prenentind toate eondiţtuntle eernte fte igiena Bucureşti, Str. Scaunele, No. 61 Invăţămint primar ai neeundar eonform programatul Stalului. Mjlmba franceză fi germana nuni predate de la dama I-a primarii. Cărnurile vor incepe regulat ta O Septembrie. Conform regulamentului mtnin-teriat, innerlerite nu pol /t primite de cit pini ta Ut Septembrie. Sit. 76 Considerabile venituri laterale se oferă tutulor acelora cari doresc a se ocupa cu vinzarea în rate, în cercuri mal bune, a unul articol ce se caută în cantităţi mari. Ofertele se vor trimite pe adresa : „M. E“ Poste-restante Buda-Pesta — Şi dunuiea-ta? se adresează d. Meculescu către d. Suchianu. — Efl, domnule inspector, cu oare care indulgenţă ’l aşi da nota 3. — Se poate, replică înţepat d. Meculescu dar efl n dafl fi. Şi ziclnd acestea, ia maţi-cula şi trece nota 6. Profesorii efl rămas Încremeniţi de această slngeroasă ofensă, afl întors spatele inspectorului şi azi safi mline se Întrunesc pentru a hotări de urmare. Buletinul Direcţiunel căiior ferate ungureşti publică o statistică interesantă în privinţa traficului de mărfuri ce se face priu gările Predeal şi Vlrciorova Intre Romlnia şi Ungaria. După aceasta statistică, Romlnia a ex portat de la 1 Ianuarie şi plnă la 31 August prin Predeal şi Vlrciorova mărfuri in greutate de 157 000 de tone. S’afl importat în acelaşi period 146 000 de tone, dintre cari vre-o 70.000 numai din Ungaria, iar restul din Austria, Germania şi Franţa. Anul trecut, în aceeaşi periodă, exportul Romînieî pe cale ferată abia a atius cifra de 89.000 de tone. DEPLASĂRI D, dr. Munteanu, prefect de Fălcifl, şi d. D. Zorilă, prefect de Covurluifl, se află in capitală, entru a stărui să scape de mazilire: D. An. tolojan, ministrul domeniilor, s’a întors ieri de la moşia d-sale HerăştI; d. P. Poni, comisar general pentru exposiţia de la 1900, s’a întors în capitală ; d. Dim. Moruzi, prefect de Doro-hoifl, se află in capitală ; d. Crătunescu, profesor universitar, s’a intors in străinătate; d. G. Şiş-man, prim-preşedinte al curţii de apel de Galaţi, se află in capitală. ŞTIRI MĂRUNTE Eri a sosit în portul Galaţi vaporul «Su-ruatra,» sub pavilion italian, înregistrat la Palermo, cu diverse mărfuri din Genova-Bari. Vapoarele engleze «Avonmore» şi «Dune-ric», terminlndu-şl Încărcăturile de cereale, afl plecat spre mare. Vaporul elin «Massa-lia» şi vaporul francez «Balcan» afl plecat spre Brăila. Apele Dunării continuă a scădea. Nici o dată luciul Dunării nu s’a văzut încă cobo-rlt la un nivel atît de jos ca acum. „EPOCA” IN PROVINCIE Tipuri de TMuşeni Vîniul. Ofensorul eclesiastic ? Aud ? In-chipuiţi-vă o carne aruncată cu lopata peste un schelet de mastodont, mînl şi picioare de plantigrad, figura hidoasă. Trebue să-şi pue cine va batista la nas, clnd se apropie de acest ipopotam. Este sec la minte, ca şi bărbierul Munteanu. stăplnul săfl. Poliţistul Andrei. Ua cabaleros Iu toată puterea cuvtntulul; ’şl căneşte mustăţile cu vacs, ca să’şl ascundă amurgul virţel. Iubeşte duducele blonde şi cucoanele brune, din care unele afl făcut eînd-va oficiul de modiste priu Basarabia, oftlnd veşnic după mustăţile blonde alu Rusnacilor galanţi şi galantoni; In schimb, astăzi ele să consolează şi cu cele văcsuite. Dar să revenim la ipochimenul nostru. In totul, Andre-isş e băeat cochet şi bun; nu-1 vorbă, se pricepe în treburile poliţiei ca şi sub-sem-natul in ciobotărie. In schimb însă, are o calitate: ştie să mînuiască perfect cele 52 de volume şi ’ţl scoate, sotnie, Intr’un mod miraculos, ori de clte ori vrei, aşi, regi, dame; mal cu seamă damele, de să minunează şi neică Ralea, aproprietar în Huşi, dar fără aproprietăţl. Revisorul Onu. Capul mic, cu cîţl-va perl pe tidgvă, sburlit şi ursuz are aspectul unul şobolan de eanalurl, cu porniri bestiale. N’a avut încă timp In deajuns, ca prin minunile evoluţiei să’şl fi innobilat caracterul. Ştie să fie slugoiul mişeilor şi să-şl facă trebuşoarele de minune. Cojan senior. Zis şi popa, scurt, gros, cu nasul roşu, parcă-1 uu butoifl, dacă II s’ar pune o canea, ar da dintrînsul numai venin. Are la activul săfl destule fapte odioase. Prin intrigile sale meschine, a fost sacrificate înalte feţe bisericeşti. Ca în toată viaţa Iul şi azi să pretează la toate cancanurile şi. fiind destul de roşu la faţă din causa beţiei, nu mal roşeşte de păcătoşiile sale. Liceul Clasic şi Real Bucureşti, Calea Moşilor 162 Lista corpului didactic aprobată de Onor. Minister prin ordouanţa No. 46684. Seria B. din 12 August 1898. Autorisat de Onor. Ministru al Instr. Publice ord. No. 38,799 curs primar, curs liceal, curs entru preparaţiunea la şcoalele militare. Cerţi-cate equivalente cu ale Statului. înscrierile de la 5 August. Prospecte la cerere. CURS LICEAL »H. ARGHIRENCU, licenţiat in fizice, prof. Ia liceul Mibaifl-Viteazul, sciinţele fizice şi geografia. Dr. MARCEL BRANDZA, profesor de ştiinţele naturale la şcoala normală de institutori, peutru ştiinţele naturale. Preotul Mlineon Popescn, prof. la şcoala norm. de institutori, Religia cl. I—IV. Căpitan Radu Toroceanu, licenţiat în matematici, matematica cl. V—VI—VII. 8. Sanielevlcl, licenţiat in matematici, matematica cl, I—IV. Diniitrle D. Cornşn, dr. în drept, absolvent al cursurilor de nlosofie la «College de France», prof. de filosofic, economie, politică şi dreptul administrativ. loan Drama, prof. la liceul Sf. Sava, limba latina cl. V—VII. I. Sarrn, bacalaureat de la Atena, absolvent a) facultăţel de litere. Limba elenă clasa III—IV. Pândele Ionescu, prof. la liceul Mibaifl-Viteazul, limba elenă d. V—VII. Ioau Odor, absolvent al facultăţel de litere, prof. de limba latină cl. 1—IV. Nerv» Hodoş, absolvent de la tacultatea de litere, bibliotecar ajutor la Academie, limba romănă cl. V—VII. Pautazl, prof. MihaiO-Viteazul, I. latină d. I—IV. Dr. Qhltâ Popp, prof. la liceul Mibaifl-Viteazul, limba germană d. V—VJil. www.dacoromamca.ro N1IXIE Am arătat că in seara zilei de 2 Septembre, am fost atacat de comisarul C. Ni-colafl, protejatul sub prefectului Borănescu. A doua zi după reclamaţiunea ce am a-dresat procurorului, acest individ, pus de şeful săfl, a adresat d-lul procuror o telegramă In termenii următori: «Aseară am fost bătut Iu mod crunt de Leonida Condeescu ; motivele sunt că d-sa, citind jurnale făcea propagandă printre cetăţeni, lucru ce l’am rugat a înceta». Intr’adevăr, citeam un jurnal la o masă dinaintea cazinulul Albulescu unde erau următoarele persoane, amici al mei: d nil loan Macoveifi, C. C. Parapeanu, loan Ni-colafl, G. Ioanide, Dionisie Vlasopol, Andreii! Ionescu etc; nu făceam nici o propagandă acestor cetăţeni cari sunt floarea oraşului şi cari n’afl nevoe de propagandă, fiind sătul de administraţia vitrigă şi destrăbălată a acestui oraş ; şi chiar dacă s’ar admite că am făcut propagandă In ce text de lege a găsit vestitul, eruditul zap-cifl a ordona zbirilor săi a mă opri de a ’ml manifesta ideile mele către amicii mei ? D. procuror, In urma reclamaţiel ce i s’a adresat l’a citat la Parchet pentru ziua de 11 a. c. Sperăm că în urma constatărilor ce d. procuror va face, stiindu-1 un magistrat cinstit şi demn, va cere pedepsirea funcţionarului abusiv. PLÎNGERI D. Simion Ionescu, comerciant în strada Mîntuleasa 24 din Capitală, ni se plînge că în ziua de 15 August trecut i s’a furat, la gara Filaret, suma de 800 lei. De atunci a fost aproape zilnic la poliţie, dar agenţii nici nu se gîndesc să urmărească pe pungaşi. Fireşte, domniu-lor se ocupă acum cu propaganda electorală. NUVELA Ceaţa Era groasă, s’o tal cu cuţilul. La ceaţa diu stradă, se adăogase acea care se urcase în capul mefl după libaţiunl la uu prieteu al mefl, pictor. După ce coborll cu greutate cele cinci caturi care despărţesc atelierul prietenului mefl de poartă, avui sensaţiunea stranie, In acest nor întunecos te era strada, de a nu mal deosebi stînga de dreapta. Mijlocul cel mal simplu ar fi fost să mă urc diu nofl şi să cer ospitalitate demnului prieten care mă lmbătase cu atltă genero-sitate, dar amorul-proprifl al unul om beat este tare de tot. Atunci, cu nesfirşite precauţiunl, îmi ur-măl calea. Deodată auzii paşi, paşi uşori cari ar fi voit să meargă repede, şi văzul o umbră neagră ieşind din cea cenuşie. — Domnule safi doamnă ? îmi zise umbra. — Domn, afirmă-I. — Mi se părea că văd o rochie. — Nu ; e paltonul mefl, modă englezească. Dar, d-ta însâ-ţl ?... Doamnă, de sigur ?... safi domnişoară, căci o voce atît de dul:e nu poate aparţine decît sexului frumos. — Al noroc, Domnule, să poţi încă găsi fraze galaute în situaţiunea aceasta!... Al putea să-mi spui, cel puţin, iu ce loc ne aflăm ? — Mi-al luat întrebarea din gură.,, eram tocmai să-ţi o pun. — Drace 1 ce să mă fac !... şi bărbatul mefl, ce are să gîndeaseă ? — A ! eşll măritată ? — Da... dar aceasta n’are nici un interes topografie. — Mă iarlă !.. interesul poate că nu e topografic, dar este In legătură cu propunerea ce vreafl să-ţl fac... Am hotărit să caut un o'el pentru a ml petrece noaptea, vrei să-mi fii tovarăşă ? — Domnule, drept cine mă iei ? — Dăr al spus-o singură : drept o femee măritată 1 o femee măritată care-şl Inşală bărbatul în asemenea Împrejurare nu este vinovată. Soţul este garaut... nu ml aşi permite să mă port astfel cu o fată, ea are uu capital a cărui depozit sacru trebue să 1 păstreze cu multă îngrijire. — Domnule, sunt o femee cinstită şi credincioasă 1 Alexandra Popp, licenţiat In teologie, prof. limba germană cl. 1—IV. Honiface Helrat, prof. de limba franceză la gimn. Şincal, limba franceză cl. I—VII. Alexandru Ignat, absolvent al facultăţel de litere, istoria cl. I—VII. R. Vlanu, absolvent al conservatorului din Vienu, muzica. D. loneacu, profesor la Liceul Lazăr şi şcoala normala de Inst., gimnastica cl. I—IV. Origore Romano, absolv, al Acad. de Bele-Arte din Florenţa, profesor de desemn cl. I-VI. I. Popescn, elev al şcoalel de Poduri şi Şosele, preparator de matematici. loan Trlfn, student în litere, preparator de limba latină. Beninmin Trlfn, student in litere, preparator limba latină. CURS PRIMAR I. Dumitrin, institutor, vechiu elev al şcoalel normale de institutori director de studii al cursului primar. Ianovlcin, Drd In medicină, N. Neotltu, absolvent al şcoa[6l normale de institutori, institutor. C. NAvnlescn, bacalaureat, institutor. Snrl&, absolv, şc. norm. de inst., institutor Şcoala specială de preparaţlune peutrn şcolile militare ţl de poduri şl şosele Căpitan Radu Toroceanu, licenţiat In matematică, ataşat la serviciul geodesic al statului-major. CAp. Dem. The seu, profesor de scoală de a-plicaţie. V. Toroceanu, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi D. Darvari, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi. Carol Laviţa, licenţiat In ştiinţe la Sorbona. Absolvent al şcoalel politechnice. Căpitan Teodor Qtorgescu, licenţiat in matematice, profesor la şcoala de aplicaţie. — Ceea ce-ţl propun nu te va împiedeca să continui a fi şi pe viitor... ceaţa ne va acoperi cu vălul anonimatului el. O apucăl de mină; făcu o instinctivă mişcare de retragere, dar o opri. Puţin cîte puţin se lăsă a fi convinsă... şi găsirăm un otel. Intrlnd In biuroul acelui stabiliment, am fost deodată luminaţi de lumina gazului. Privii pe tovarăşa mea, căreia nu putusem Încă să-I disting trăsăturile... Tablofl! Nu, n’aţl înţeles... Credeţi că am să vă spun : era femeea mea!... El bine, nu 1 era soră-mea, care se întorcea de la mătuşă-sa şi se rătăcise ca şi mine, din causa ceţei. Cerul două odăi... Des Esqulute». Svonurî despre moartea împăratului Chinei Londra, 10 Septembrie.—Se anunţă din Shangkal Agenţiei Reuter cu data de azi, ră circulă ştire» că ar fl murit împăratul Chinei. Amănunte lipsesc, fie asigură că porţile Iul Peking sunt închise. DIN CAPITALA Accidental din gara de Nord.—A- seară, pe la orele 8. o groaznică nenorocire s’a intîmplat în gara de nord, In dreptul podului ce serveşte de trecere căruţelor la magaziile de mărfuri. Un macagifl, anume Vişan Fuchs, din strada Sf. VoevozI, in virstă de 30 ani, voind să traverseze şinele drumului de fier, a fost călcat de un vagon ce era repezit de un tren care manevra. Nefericitul macagifl, căzind sub roatele vagonului, ambele picioare i-afl fost retezate din gleznă. Intr’o stare oribilă, oamenii de servicii! cari afl văzut această infiorătoare scenă, afl dat ajutor lui Vişan, trimiţlndu 1 imediat in îngrijirea spitalului Filantropia. Inttmplare nenorocită.— Tinărul Va-sile Constantiiîescu, din strada Isvor 105, lucrător la arsenalul armatei, dueîndu-se Marţi la vinătoare de prepeliţe, a fost victima unei nenorocite întîmplărl. Pe cînd voia să descarce arma asupra unei prepeliţe, puşca s’a sfărimat în ţăndări, rănin-du-1 grav eu alicele el. Cu faţa insingerată, Constanlinescu a fost transportat la spitalul Brincoveneasa, de uo prieteu al lui ce-1 însoţea, anume Bucşâneseu. Fort.— Pe cînd lipsea stâpinul săfl de a-casă, d. N. Ionescu din strada Carol 81, servitorul Nicolae Ghiţescu i-a şterpelit un portofel în care era suma de 117 lei. Din nenorocire pentru pungaş, stăplnul, re-intorcindu-se acasă, vede lipsă portofelul, şi imediat anunţă secţia 3-a despre ambele dispariţii, căci, pe lingă portofel dispăruse şi Ghiţescu. Pungaşul a fost prins după două ore de la dispariţie şi arestat la poliţie. n crimă înlsterioaaă.—Zilele acestea a fost găsit cadavrul lui Paraschiv Popescu, lucrător la fabrica de cărămidă a d-lul Orâşescu, din comuna Roşu, acest judeţ. Pe faţa lui Popescu erafl mal multe leziuni, cari indicaţi perfect că o crimă e la mijloc. Pină acum incă nu se cunoaşte nici autorul, nici măcar nu se bănueşle mobilul acestei crime, lucrătorul fiind om cu totul sărac şi bâtriu,— avea peste 60 ani. Cadavrul lui a fost găsit in împrejurimii* labricel şi a fost transportat la Morgă. Bătut de moarte»—Locuitorul Sava Diacon, din comuna TomeştI, cătunul Osol, judeţul Iaşi, a fost bătut intr'un mod aşa de sălbatec de nişte flăcăi din sat, in cit acest nenorocit a fost adus la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, abia puţind să vorbească două-trel cuvinte. Medicii cari ’l îngrijesc afl puţine speranţe de scăpare. Nenorocire.—Fata Maria Gheorghe Robe. din cătunul Petrişor, pendinte de comuna Ra-coviţenl, din judeţul Rimnicul-Sârat, voind să vire nişte snopi la batoza maşinel de treerat a arendaşului acelei moşii, a fost apucată de tromba batozei, care i-a rupt piciorul sting şi mina dreaptă. Ingrijirele date de ceilalţi săteni cari se aflafl la treerat, afl fost zadarnice : nefericita fată, in durerile cele mal atroce, a murit după o oră de suferinţă. Tamponat de vagoane. — Alulta-eri pe la orele 6 seara, macagiul Toma Duniitraşeu a fost tamponat de două vagoane ce manevraţi in Inscripţiunile de la August înainte. Prospect* la cerere. Sit. 34 Direeţiunea. Dr. Frenkel, fost intern al Spitalelor din Paris, va fi medicul Institutului. Inscripţiunile de la August înainte. Prospecte la eerere. tnSTMTUTEIj DE DOMNălOtHE S-ta ELEM Nnb dlrecţltinea D-nel Cantina E. Dacidenou utorisat de onor. Minister la 28 Iulie 1988, seria B, No. 42,754 şi A D-noarei Aurelia Sf. Vettemeu Autorisatâ de onor. Minister prin No. 41651 Acest institut este situat intr’unul diu cele mal sănătoase quartiere ale Capitalei, In spaţiosul local din Str. Armeniscă No. 1, care îneu-şesce toate condiţiunile sanitare, cerute de re-gtdamentul oficial. Institutul are o grădină şi două curţi pentru recreaţiunea elevelor, ocupind o suprafaţă de aproape 3000 metri pătraţi. £j,Institutul «S-TA ELENA» pe lingă cursul primar şi secundar clasic în conformitate cu programele Statului, inal are o secţiune [specială de îuvăţămint secundar in care predomină limbile moderne. Elevele diu liceul clasio se vor ocupa ţl ou lucrul de mini (albituri fi croitorie). Cursurile de pian, piotnri ţl artele de agrement se vor preda ou profesori speciali elevelor care ar dori să le urmeze. Acest Institut va da o deosebită atenţiune la sănătatea copilelor ţi la deprinderile cari constltueso o bună ednoaţl* une. Direcţiunea asociindu-ţl la muncă un personal dldao-tic distins, ales dintre profesorii Statului, speră să răspundă cit mal mulţumitor încredere! ce d-nll părinţi vor bine*vol a'I acorda, înoredinţînduT cultura fi eduoaţiunea copilelor Domniilor lor. . . Prospecte relative la înscriere se trimit după cerere, iar înncrierile se fac pro vis ori ft plnă lu 2 Septembrie la D-na El. Ivaşcu, Calea Moşilor No. 202, iar de la această dată în localul Institutului din Strada Armenească No. 1. Cursurile vor începe Ia 16 Septembrie. Direcţiunea- i r o c a gara Comana, aşa de rărt, in cit a murit imediat. Puternica strivire făcuse din corpul luî Du-mitraşcu o masă informă de carne amestecată cu oasele ţăndărite. Călcat de căruţă.— Un copilaş in vîrstă de 3 ani, anume Marin, a fost călcat de căruţa locuitorului Chim Drâghicirt, din Roşiorii de Vede, pe cind roia să treacă de la un trotuar la ceialt. Cum roatele art trecut peste corpul micuţului copilaş, el a murit aproape instantanee. Criminalul căruţaş, care putea evita această nenorocire dacă ar fi minat caii mal încet, a fost arestat la arestul poliţiei din localitate, piuă la instruirea afacerii de parchet. Craiova In Întuneric.— Corespondentul nostru din Craiova ne comunică că din cauza unor făcători de rele,—cari aii legat nişte sirme de strmele luminel electrice, făcind astfel ca lumina să nu poată funcţiona,— oraşul Craiova n fost MercurI seară in întuneric. Poliţia caută pe aceşti făcători de... întuneric pe capul (!) cărora societatea luminel electrice oferă un premia de 500 lei aceluia care îl va descoperi. DIN STREINaTATR mas Cea «lintllîi dispoziţie a Revine! Wilhelmina.— De eurind, încoronata Regină a Holandel a aflat că prea sunt sgomotoase o-vaţiunile ce i se fac. mal cu seamă noaptea. Ziua tot mal merge să ţi se facă ovaţiunl, dar noaptea nu ; mal ales clnd deja al adormit şi te trezesc din somn. In deplina plenitudine ’a puterel a dat deci următoarea prea înaltă dispoziţie : «Rog cu iubire pe supuşii mei să nu facă sgomot. noaptea după 11 ore înaintea palatului regal, să nu facă ovaţiunl, căci în acest timp, şi de alt-cum destul de obositor, îmi turbură liniştea de noapte. , Wilhelmina». Acest ordin-rugămiute a apărut in foaia oficioasă şi de atunci nu mal are nimeni curajul să facă sgomot pe strade. De se nimereşte să treacă cine-va noaptea Urziţi pe lingă palat, umblă în vtrful degetelor, să nu trezească pe Regină. Chestia Cretanâ O cerere n Per ţii Constantinopol, 10 Septembrie.—Poarta a însărcinat pe ambasadorii săi să ceară Puterilor intervenţia lor pe lingă Engli-tera, pentru ca autorii desordinelor din Candia să fie exilaţi la Tripoli, şi să se dezarmeze de asemenea şi creştinii. Bexarmarea turcilor Canea, 10 Septembrie. — Trupele şi corăbiile Puterilor mari, întoreîndu-se la Suda, corabia austriacă Leopard va sosi de asemenea acolo azi. Ieri, la Candia, o mie d* turci au predat armele lor. Azi mat mulţi insurgenţi din Candia aii tras asupra trupelor engleze. Culpabilii aii fost crestaţi. Regularea ciieetiuuel Paris, 10 Septembrie. — Se anunţă din Paris Agenţiei Reuter că circulă un zvon după care Germania şi Austro-Ungaria ar 11 refuzat să adereze ia planul celor patru Puteri pentru regularea cestiunei uretmne. dar ar A promis să nu sprijine pe Sultan în rezistenţa sa. Natura planului nu se cunoaşte încă, dar se crede in mod sigur că prim* cerere consistă lu îndepărtarea trupelor şi funcţionarilor turci. Un grav conflict Afacerea Pieguart Paris, 10 Septembre. — Plcquart a Pont transferat după amlazi la Închisoarea de la Cherche Midi. Paris, 10 Septembre.—Circulă «tronul că afacerea Plcqnart ar fi causat un conflict lutre d. Brissou şl generalul CliauoJne, conflict ce ar putea provoca o criaă. Paris, 10 Septembre. — Journal zice c& justiţia civilă cedează locul justiţiei militare şi că aceasta, de acum înainte, ţine pe locotenentul colonel Picquart la disposiţ:a consiliului al 2-lea de resbel. Depeşile de azî Serviciul Agenţiei Romlue Londra, 10 Septembrie. — Banca Engli-leril a urcat scomptul săfl la 3°/°. Paris, 10 Septembrie. — După Dkbats, Oficialul de niline va publica numirea d-lul P. Cambon, ca ambasador la Londra Paris, 10 Septembre.—Se anunţă din TMle ziarului Figaro că ieri la amiast, căpitanul Ddabie a fost rănit pe stradă ou 5 focuri de revolver trase de un tînăr. Asasinul a fost arestat. El refusă să-şi dea numele şi declară că nu cunoaşte pe căpitanul Delabii, dar urăşte armata. Se crede că autorul acestui atentat este un ananhist. Lille, 10 Septembre. — Autorul atentatului In conlra căpitanului Delabie, este un lucrător tîmplar In vtrstă de 24 de ani. a-nunie Valliu. Acesta este un individ exaltat şi se bucură de o reputaţie proastă. ULTIME ^FORMAŢIUNI Tratativele cu tr&dătorul In întunecata chestiune a tratativelor de împăcare Intre diferitele grupări liberale şi guvern, un singur punct clar apare: părerea d-lul N. Fleva asupra acestor tratative. Iată, în adevăr, ce scrie Dreptatea de azi, în primul săil articol intitulat: «Tratativele cu trădătorul :» «De-abla s’ad sfîrşit vacanţiile, de-«bla atl început bărbaţii mal mult sad mal puţin politici să apară in arenă,— şi Iată că se ridică eterna şi desgustă-toarea chestiune a tratativelor.» KJ Discutind această chestiune, Dreptatea spune : «In situaţia in eare se găsesc diferitele grupări liberale, ar fi o aberaţie 8d se creadă că azi mai este posibilă împăcarea tuturor. «Lucrurile ati ajuns atit de departe, urile s’afl înăsprit aşa de mult, In cît ori şi ce bună-voinţă s’ar pierde In deşert. «Nu zicem că nu se găsesc într’ade-văr politiciani cari să’şl Închipuie că printr’o singură decisiune situaţia ar putea redeveni cea dinainte de 1895. Aceia sunt însă oameni fără nici o ideie, oameni la cari inima nu joacă nici un rol în vălmăşagul politic, oameni pentru cari politica este o vastă «afacere». «Cum adică ? Ar fi posibil să mal vedem alături, — şi încă astăzi! — pe domnii Aurelian, Sturdza şi Fleva ? Ar fi posibil ca, după toate cîte s’aO petrecut, aceste trei personalităţi să se prezinte la un Ioc în faţa opiniunel publice ?» La această Întrebare «Dreptatea» răspunde : «Astăzi cînd ne găsim in faţa unei adevărate crime în potriva neamului romlnesc, cînd avem dovada clară a infamiei fără nume comisă de mizerabilul nostru Esterhazy,—azi împăcarea ar ti o monstruozitate, ea ar fi primită de public ca o sfruntată batjocură. «Nu, nu mal este cu putinţă nici un fel de «tratativă». Ori-ce încercare de pace cu trădătorul este un atentai la bunele moravui i, este o pată pe fruntea celui care ar face-o.» «Şi să ne dea voie reporterii a căror imaginaţie înlocuieşte uneori faptele reale, să cunoaştem îndestul şi pe d. Aurelian şi pe d. Fleva, ca să nu le a-tribuim asemenea gîndurl perverse şi ’n contra naturel.» Dreptatea adaogă: «in Romtnia noastră s’ati văzut multe, e drept, şi publicul are cuvînt să fie blazat asupra caracterelor şi consecinţei în politică. Totuşi, aceasta nu se va vedea.» D. Stătesuu despre situaţie Intrebtodu’l asupra situaţiei, d. Stătescu a făcut următoarea declaraţie categorică şi absolut auteutică unul amic al său: — D. Sturdza a stăruit mult pe lingă mine să dau concursul meu guvernului. Nu Vani refuzat, dar nici nu i-am făgăduit nimic, l-am spus să caute a se împăca cu drapeliştif, iar în ce mă priveşte pe mine si mă lase la o parte. Dacă împăcarea se va face, alunei voiu face şi eii sacrificiul să primesc preşedinţia Senatului, dar nimic alt-ceva. Fără a se face împăcarea, nimeni nu poate conta pe concursul meii. Dacă d. Sturdza asculta de mine acum doul ani, cînd am sfătuit ca partidul si se retragă în opoziţie, atunci azi am avea o situaţie strălucită în oposiţie. Acum insă, fie la guvern, fie în oposiţie, partidul va trec« ani îndelungaţi prin o criză grea. Eu nu mai pot face acum nimic pentru partid şi cred că ar fi mal bine să ne retragem în oposiţie, unde în cîţl-va ani ne vom putea reculege mai bine de cit la guvern. * * * D. Ştefan Şendrea, întrebat de un amic al săfl despre semnificaţia politică a alege-rel sale de vicepreşedinte al clubului colectivist din Iaşi, a răspuns următoarele: — Am fost întotdeauna vicepreşedinte al clubului din Iaşi, aşa că alegerea mea de acum nu poate avea o semnificaţie deosebită şi nu poate influenţa întru nimic asupra atitudinei mele care depinde absolut de acea a grupării drapeliste din care fac parte. Erl $’a făcut alegerea de deputat dietal în Suceava. Lupta a fost înverşunată între candidatul partidului naţional romtn, d. V. cavaler de Pruncul şi intre candidatul administraţiei, archimandritul Ciuntuleac. Deşi archimandritul îşi retrăsese candidatura, totuşi prefectul Duzin kiewicz n’a vroit să ţie seamă de aceasta şi a recurs la cele mai mai presiuni, ne lăsînd 76 de alegători la vot, ca eă trintească pe d. Pruncul. Archimandritul Ciuntuleac a fost ales cu 57 voturi contra 40 date d-lui Pruncul. E probabil că archimandritul va demisiona din mandatul său obţinut cu attta ruşine. Amicul nostru d. Lupu Crupensky din T.-Ocna, trecind azi pe la redacţia noastră ne atrage atenţia că corespondenţa ce s’a publicat îu numărul trecut din T.-Ocna nu cuprinde In total adevărul. D-sa, îndată ce se va înapoia la T.-Ocna, ne va trimite de acolo adevăratele relaţii asupra situaţii în localitate, şi asupra celor publicate In numărul nostru de erl. D. Stolojan va face un ultim demers pe liugâ d. deputat N. P. Romanesc» să primească a fignra In capul listei guvernamentale la alegerile comunale din Craiova. Dacă d. Rotnanescu va persista In retuşul săfl, atunci colectiviştii vor pune în capul listei pe d. C. Gîrleşleanu, figura cea mal caraghioasă a Craiovel. Preţul griului a Început diu nod să se urce. Zilele acestea, un mare proprietar din Vaslui a vlndut cu 1421 lei vagonul de grid, loco laşi. Monitorul Oficial spune că numărul to- tal de cereri de înscriere iu şcoalele secundare de băeţl din Bucureşti a fost de G39 Roiului şi 113 străini. Din aceştia s’ad primit în şeoale 604 Romlnl, pe lingă cel repetenţi de anul trecut; ceî-l’alţl 35, cari nu ad putut fi Intcrişl, ad toţi media 5.17. In şcoalele secundare de fete din Bucureşti s’ad presintat 179 cereri de fete de Rominl şi 13 de străini. Ad fost Înscrise 144 fete de Romlnl; cele 35 ne admise ad medii egale sad inferioare lui 6. D. O. Mirzescu, preşedintele clubului colectivist din laşi, a convocat pe mîine seară pe toţi membrii clubului la o consfătuire «spre a delibera asupra direcţiunei şi a atitudinei partidului. în ce priveşte desvoltarea şi realisarea principiilor din programul partidului». D. baron Vasilco a fost ales ieri deputat al cercului Vijniţa din Bucovina. Ziarele ungureşti, precum şi unele ziare din Viena subvenţionate de guvernul unguresc, anunţă că un preot romtn din A-rad, d. Troian Văfeanu, a rupt de pe pieptul mai multor elevi cocardele tricolore ungureşti cernite în doliu pentru împărăteasa Elisabeta. Tribuna desminte în mod categoric a-ceastă calomnie ungurească, a cărei tendinţă e a denunţa p» romîni la Viena ca fiind porniţi in contra dinastiei Habs-burgice. Hal de administraţie : Săptămlna trecută d. Iulian Cuţul, ajutor de sub prefect în judeţul Mehedinţi, ’şl a înaintat demisiunea pe motivul că sub-pre-fectul săd nu ştie carte. Prefectul Ghelmegeanu, ca să Împace lucrurile, i a respins demisiunea, autorizln-du-I să gireze sub-prefectura în timpul concediului de o lună ce l'a acordat sub prefectului ca să înveţe ceva carte. Sluga lui Ieszenszky a întrunit ieri după amiazl la ministerul de interne pe prefecţii Zorilă, Moruzzi, Atanasid, Sachelarie, etc. cari i-ati făcut raport despre situaţia locală diu fie care judeţ. Se vorbeşte că un incident penibil s’a produs între d. Moruzzi şi Dim. Sturdza. Prefectul Dorohoiulul, întrebat de Sturdza despre situaţia locală, a răspuns: — Cită vreme nu vă amestecaţi între noi, lucrurile vor merge strună ; dar cum vă veţi pune piciorul pe pămîntul judeţului med, să ştiţi că s’a dus partidul liberal. Lasăţi-mă dar în pace, să iac cum .ştid şi cum vread ed. Voinţa Poporului din Craiova anunţă că primarul Măldărescu, temlndu-se de a nu fi luat de guler şi sguduit cum se cade de antreprenorii şi furnizorii cari aşteaptă de luni întregi pe sălile primăriei pentru a’şl primi drepturile lor, iiu mal dă cu piciorul pe la primărie. Crede oarş Măldărescu că ascunzîndu se ast-fel, poate scăpa de răspundere ? Se îu-şală. Mal curînd sad mal tîrzid, potlogarul a-ceata va trebui să dea seama de jaful şi risipa în care a aruncat casa comunală,— exclamă Voinţa Poporului. Condoleanţa Mitropolitului Miron I. P. S. Sa Mitropolitul Miron diu Sibid a trimis împăratului Frantz Iosef următoarea prea frumoasă adresă de condoleanţă: .Uaietafatea Voastră Cemara şl Apostolică Mtegeaocă ! M*rea graţioase Ifoatttue ! Cu nemărginită durere start credincioşii bise-ricel gr.-orientale romîne din Transilvania şi Ungaria, faţă cu infiorătoriul destin al sorţii fatale, care a răpit de lingă Maiestatea Voastră pe Regina cea deopotrivă mult iubită de eâtrâ toate popoarele monarchiel, care plnâ atunci, piuă cînd a fost intre noi, tot-deauna şi pretutindeni a căutat a împărţi binecuvintare şi a alina durerile amare ale oamenilor. Pentru aceea, zguduit îu sufletul meii de nespusa perdere, pe care destinul a trimis’o asupra Maiestăţii Voastre, asupra patriei şi asupra bisericii noastre, sunt interpretul simţemintelor unanime ale colegilor mei episcopl dela Arad şi Caransebeş, ale consistoarielor eparchiale, ale clerului şi aîe credincioşilor noştri, cînd, cu credinţa nestrămutată de supuşi, cu alipire şi iubire, depun la Tronul preainalt al Maiestăţii Voastre tributul celei mal profunde dureri şi celei mal sincere condoleuţe, inălţlnd rugăciuni ferbinţl către Domnul a tot puternic al Ceriu-rilor, ea în nesflrşita sa indurare să dee Maiestăţii Voastre minglere şi putere, să iee pururea sun scutul săil dumnezeesc pe Maiestatea Voastră şi pe preaînalta Casă domnitoare, şi s'o susţină în putere nelnfrîntă. Care am rămas cu cea • mal profundă devoţiune omagială Sjbifi, 16 Septembre, 1898. In numele episcopatului bisericel greeo-orientale romîne Al Maiestăţii Voastre fidel supus Miron Romanul iu. p. A se vedea în pag. IV: Chestia xilel ţ Buletin atmosferic t Cestiunea Cretand. CUTIA CU SCRISORI Domnule Redactor, Pentru a restabili adevărul şi a nu da naştere la interpretări nepotrivite cu menirea noastră de profesori, chemaţi ca să dăm genera-ţiunilor de şco.arl pilde de seriositate şi corectitudine în viaţă, bine-voiţl, vă rog, a da loc In preţiosul dv. ziar la cele ce urinează : In zilele de 5 şi 6 Iunie trecut, subsemnatul am publicat prin ziare următorul avis : «aduc la cunoştinţa onor. părinţi de familie că colegul meii d. Dr. M. Brindză, din motive de sănătate, şi prin perfectă bună înţelegere, s’a retras de la conducerea institutului «liceul modern» de băeţl, a cărui direcţiune va râmine pe viitor exclusiv In sarcina mea», La întoarcerea mea in ţară, de unde Intim-plător ain lipsit clt-va timp, uu fără mirare am aflat de publicarea prin toate ziarele din Capiială, iu decurs de aproape o lună de zile, a unul ataş. sub semnătura fadului meu coleg <1. dr. M. Brindeă, conceput In aceşti termeni: www.dacoromanica.ro «aduc la cunoştinţa tuturor, că m'aiu. retras de la «liceul modern» nn pentru motive de •&n&tate, ci pentru a crea in Calea Moşilor No. 162, împreună cu d. profesor Arghirescu, un licert care va servi de model al şcoalelor particulare de băeţl.» Probabil că avisul, iscălit dr. M. Brindză a fost inspirat de vre-un rărt voitor, cu intenţiu-nea de a înăspri excelentele relaţiunl, ce neîntrerupt art existat între subsemnatul şi d-rul M. Brindză. In timpul colaborărel noastre la «liceul modern», şi nici într’un mod un atare avis n'a putut emana de la d-sa; căci, In acest caz. ar fi cu totul neexplicabilă scrisoarea ulterioară, autografă, cu data de 1 Septembrie 1898, pe care d. dr. M. Brindză mi-a adresat-o, cu autorizaţiunea de a o înainta Onor. minister al instrucţ. publ., drept act lămuritor al sepa-ţiunel noastre, scrisoare pe care o şi reproduc textual aci : «Onorate coleg, confirm prin aceasta, că m’am «retras de la «liceul modern», unde am cola-«laborat trei ani Împreună, pentru motivul că «sănătatea mea nu mai este in destul de vi-«guroasă pentru a'ml permite să fiu în capul «-unei instituţiunl ca acea pe care am condus-o «împreună, şi care reclamă, după cum ştii, o «muncă aşa de covîrşitoare». «De alt-fel separaţiunea noastră s'a făcut în «cele mal cordiale condiţiunl, iar situaţlunea «materială a institutului am regulat-o împreună «printr’un act autentic al cărui depozitar eşti. «Păstrlnd cea mal plăcută amintire de excep-«ţionalele colegiale sentimento, cari ne-art în-«sufleţit pe amindol, în tot timpul cît împreună «am condus «liceul modern», te rog să primeşti «amicalele mele salutări». Dr. Marcel Brindză. 1898, Septembrie 1. Prin urmare, sub-semnatul confirmă din noii, şi acum cu propriile cuvinte ale d-lul Brîndză, că d-sa s’a retras de la conducerea liceului modern pentru motivul, că sănătatea sa nu-i prea permitea o muncă aşa de covîrşitoare, ca cea pe care o reclama conducerea unui institut ca «liceul modern», şi adaug cu această ocaziune, că m’am despărţit de amicul şi colegul mefl d. dr. M. Brindză, prin colegială şi perfectă înţelegere. G. C. Draga Directorul institutului «liceul modern» de băeţl, profesor la liceul «Lazâr Bucureşti, Calea Victoriei, 190. Poşta Admi tii straţieî MM-nil depozitari de ziare: Mm Baton M*anciu din i*a no iu' Sm Goldner din M*iatra-A\, Atm Mtomanescu din Paşcani, sunt rugaţi pentru ultima oară să ne trimită sumele ce ne da tor esc. Jalnicii: Ştefan Petrovicl-Armis, Lucia Petrovicl-Armis, Emanuel E. Kreţulescu, E caierina E. Kreţulescu şi fiica lor. Alexandru G. Florescu şi Alexandrina A. Florescu, art durerea de a face cunoscut amicilor şi cunoştinţelor lor, cruda pierdere ce art suferit în persoana prea iubitei lor mamă, soacră, bună şi străbună Ecaterina Petrovicl-Armis încetată diu viaţă Joi 10 (22) Septembrie 1898,1a domiciliul sărt din str. Doamnei No 3. fnmormtntarea va avea loc Slmbătâ 12 (24) Septembrie 1898,1a orele 11 a. m., la cimitirul Şerban-Vodă (Belu). DIMITRIE ENESCU Restaurant sşi Oră.dină cu BUCĂTĂRIE ALEASA flucurcsfi, Strada Sfintu Ionică MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţlnne D nul Coustantiu Dumitru Zisu din Bucureşti, strada Venerel No. 4 (Silvestru) a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Zisu» In cel de «Mously» spre a se numi «Constantin Dumitru Mously». D-nul Ion G. Bărbierii din comuna Co-teştl judeţul Rîmnicu-Sârat a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Bărbieru» In cel de «Gheorghiu» spre a se numi «Ion Gheorghiu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. DE VÂNZAKE Iioourl Parcelate DE LA 1 MjMSWJ şi &O BAXI METRU PATBAT pînă la 50 BANI Pe Malul Măre! negre ŞI LACUL TEOHIR GHIOL in condlţlunl de plată FOARTE AYANTAGIOASE adică in timp dc A anlin tarate trimeotriatc întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută da autorităţile aanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atlt ca climă alt fi pentru calitatea apel lacului ce o Învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-oitorium). Orî-ce informaţiunî precum şi pentru planul de eituaţiune al asastel looabtăţî se vor trimite franco la cerere de eătre proprietarul D-nul I. MOVILA Bucureşti, Str. Boamnel, 97. Dr. 1>. Gerota Specialist s Chirurgie, organele getei! n-urinare BULEVARDUL ELISABETA 39 Consultuţiuni de la 6 — 7 Sit. 12 VALOEILE ROMÎNE - BURSA BUCUREŞTI - Joui, 10 Septembre 1898 •6 Oferite Cerute încheiat* Scad. oapoan Efect* fit ou b. OU ou b. 1 OU cu OU Q guta ter. gata ter. b.R. terra împrumut. de Btat Romîne Rentă 81 • 5°/, Apr.-Oc. lOl'/, 100»/, 4 92 • s% Ian.-Iul. 101'/. — 100»/, — — - 9 8 . Iam-Iul. 101V, 100*/. — - . 53/0 Apr.-Oo. 100'/. 99«/4 — — «. 88 4% Ian.-Iul. Ol»/, — «IV* — 811/» 4 ««-98 Mal.-N-e MV, 91*/, - Impr. de oraşe 100'/, Obl. 0. B. 83 sV, Ian.-Iul. — 99»/, — — 4 4 4 90 Mal-N-e. l'>0»/4 — 100'/, — — — 4 4 4 9A klnI-N-e. D»‘/t — 98 — — — Impr. de societăţi Borls. f. rar. 4 4 4 4 4 u. B, Wo *•/. 5% Ian.-Iul. lan.-Iul. »f»U M'/, 98'/, ___ 98'/, 92 98»/, - 98»/. ye.u 4 4 U. I. 5»/o M*/« 92'/, — Obl. s. bazalt 6% lan.-Iul. " Acţiuni DIy. auulu trec. Valdrea nom. ». N.a R. . 93.80 600 1. — 2486 — 24* ' — 6. Agricolă. 16 500 1. — 370 — 369 — «71.70 S.Dao.-Bom. 36 200 1. Y. — 460 — 4681 — 462,60 S. Naţionala 88 200 1. y. — 621 —. 619 — — 8. Patria • ft 1001. Y. — 125 — 120 — — 8. de bazalt 25 230 1. y. — — — — — — Boo.Letea • 100 1. V. — - — — — SCONTURI ŞI AVANBUltl____________| % Bam-u Nftţ. scont................................... •< 4 avansuri pe deposlte de efecte safl lingouri Banca Agricolă scont................................ 4 * avansuri pe depozite de efecte • • • Casa de Depuneri şl Consemnsţiunl pe depozite de efecte 6 6 5 6 0»/l Schimb : Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70; Lira otomană 22.80; Florinul austriac de hîrtie 2.10; Rubla de hlrtie 2.70. Primăria Comunei Bucureşti Consiliul de igienă comunal Poveţe aanitare preventive in contra tuberculozei (ofticaJ 1) Tubercu'osa (oftica) est# boala cea mal râs-ptndită şi este molipsitoare. 2) Tuberculosa se rfispîndeşte prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, precum şi prin stro-piturile aruncate din gura bolnavului în a#r, prin tuse, prin vorbire, prin strânutare şi prin sărutări mal cu seamă a copiilor. 3) Nu trebuie ca ofticosul să scuipo pe pardoseala camerelor, pe covoare, pe scări şart în trăsuri, tn vagoane, etc. unde scuipatul se u-sucă. se prâfueşte şi pătrunde prin respiraţie în plămtnl, dind naştere tuberculosel. *) Tuberculosa se poate vindeca, dacă bolnavul se caută de la început; se recomanda dar ca orî-cine s’ar simţi bolnav să se arate cit mal de timpuria medicului, căci ori-ce întîr-ziere este în dauna sănătăţel bolnavului. Pentru a se feri de molipsiră, se va ţin# seamă de poveţele următoare: a) Bolnavul de Tubercutosă (oftică) trebue izolat, adică să locuiască singur Intr’o cameră, dacă nu se poate face izolarea aceasta, atunci cel puţin să doarmă singur intr’un pat, avîud rufâria şi aşternutul deosebit numai pentru persoana sa. b) Bolnavul la locuinţa sa va scuipa tot-d’a una într’o scuipătoare cu lichid auti-septic pe fund (acid fenic 5 la sută, creolină 5 la sulă safl lysol 8 la sută) şi nici o dată tu scuipători cu nisip, care nu lmpedică molipsirea, iar cînd ese din casă va scuipa într’o scuipătoare mică de buzunar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar. c) Scuipătorile se vor curaţi zilnic, punîndu-se iu apă fiartă şi fierbîndu-se din noii cu totul, în timp de 10 minute. d) Scuipătorile să nu se deşarte nici odată prin curte safl grădini, căci se pot molipsi auimaleie domestice, ci tot-d’a-una în latrină. e) Rufele şi mal alea batistele In care s’a scuipat, prosoapele, şervetele murdărite de bolnav, trebue fierte în clocote cel puţin timp de 15 minute, safl să se păstreze strînse cu îngrijire, nescuturîndu-se pentru a le da serviciului municipal să le desinfecteze. f) Iu caz de deces de Tuberculoasă, se recomanda familiei să nu vînză, şart să nu dea de pomană rufele safl hainele defunctului, pînă ce n’afi fost bine dezinfectate, safl să le arză. g) Camera în care stă bolnavul să nu se măture nici o dată, ci să se şteargă cu ctrpe u-date bine în acid fenic 5 zice Journal des Dibats. Temps se exprimă cam tot In acelaşi sens. şi amtndouă gazetele speră că toţi cetăţenii Înţelepţi şi patriotici vor aştepta In linişte decizia Curţii de casaţie. Totuşi adversarii revisuiril nu se daţi bătuţi. Rochefort numeşte canaille pe Chanoine, pentru că a intrat In cabinetul Brisson. E cunoscut şi manifestul ducelui de Orleans, care declară pe miniştri de complici al unul complot contra patriei şi afirmă că revisuirea procesului Dreyfus va turbura armata şi va pierde Franţa După cum se vede, afacerea aceasta nenorocită preocupă încă spiritele. Fie-care zi îşi are evenimentul el. O chestiune mult discutată este dacă fostul ministru de răs-boifl Zurlinden va fi din nofi numit ca guvernator al Parisului. Zurlinden tăgădueşte cu multă hotărîre că ar fi avut intenţia să cheme pe Picqu-art înaintea unul consiliu de răsboitl, după cum se spune. Dlnsul, ca şi Cavaignac, a-flrmă şi astă-zl că e absolut convins de trădare şi de condamnarea dreaptă a lui Dreyfus. E interesantă, în această privinţă, părerea pe care Petite R*pnblique o atribue ministrului de justiţie Sarrien : «Cu cit studiez dosarul, cu atlt mă încredinţez mal mult, că există un vinovat, dar cu atît mal puţin pot spune cine e vinovatul». Adeverinţa din ‘Obsterrcr, Iată, după ziarul parisian Le Tempa, tu întregime, articolul din ziarul englez «Oh-server» cu privire la maiorul Esterliazy: «De zece zile, maiorul Esterliazy este la Londra. Foarte puţină lume ştie acest lucru şi în Franţa, nimeni nu pare a şti locul unde trâeşte Esterliazy S’a spus că el este la Ostanda, la New-York, că se sptnzurase Iu strada la Rochefoucauld, In Paris. In realitate maiorul ocupă un apartament, confortabil mobilat In Saiut-James Street, în a-propiere de palatul Saint-James. «De cînd şi-a ras mustăţile, e grefl de recunoscut. Este straniii că fostul maior a putut să dejoace atlta timp mulţimea curioşilor, cari aci, ca şi în streinătate, ar fi fost doritori să afle ce se face cu dînsul, cari sunt proiectele sale. «Imaginaţiunea corespondenţilor de ziare, şi a agenţiilor telegrafice din lumea întreagă, ar fi fost pusă la o grea încercare. Plecarea Iul Esterliazy, dacă ar fi fost cunoscută In mod definitiv, ar fi fost de sigur repre-zintată de inamicii săi ca o fugă ignobilă. «Pentru mine, mă mulţumesc, cu multă rezervă, cu explicaţiunile pe cari mi 1-ea dat el însuşi : că nu mal există justiţie pentru el In ţara lui natală şi că momentul a sosit de a face revelaţiunile necesare, pentru a stabili în inod clar care a fost rolul real pe care l’a jucat el în misterioasa afacere Dreyfus. «Fost-a el un spion întrebuinţat de statul-major francez pentru a supraveghia pe a-taşaţil militari al Puterilor din tripla alianţă? Fost-a el un trădător ? un falşificator ? scrisa el borderoul ? Acestea sunt chestiuni la care de sigur, în scurt timp el va răspunde. Pentru liniştea amicilor sati inamicilor lui Dreyfus, etl nu voiti spune nimic de o cam-dată. Este cert. cu toate astea, că dacă Esterliazy are In natura sa o schite-; do cinste şi de bărbăţie, va vorbi şi va spune tot ce ştie. pentru ca adevărul să fie cunoscut o dată. «Dacă este adevărat că fostul căpitan Dreyfus, a fost condamnat In mod ilegal, pe baza unor mărturii nesuficiente ori falşe, este de nepriceput ca ori cine ar cunoaşte aceste fapte şi este în poziţiune de a do vedi, să mal păstreze încă tăcerea. Cu toate acestea sunt consideraţiunl cari ati importanţa Ijr. Prejudecăţile sociale de rasă, există în toate aglomeraţiunile omeneşti Interesul privat, ’şl are şi el greutatea lui ; dar interesul moral întrece pe toate cele-l’alte, într’un caz ca acesta, în care s’ar putea repara o mare eroare judiciară ; şi omul care ar reabilita o reputaţie pătată, care ar putea repara o conştiinţă sfîşiată, nu trebue să stea la gîudurl. Ce va face maiorul Esterhazy ? Am avut cu dînsul convorbiri îndelungate săptămlua trecută, cu privire la linia de purtare ce trebue să urmeze. El a persistat a’ml spune că va urma calea adevărului. Cred că o va face. «Acum nu mal este ţinut de disciplina unul soldat faţă de şefii săi militari, căci l’ati izgonit din armată. Acum nu mal are în seamă de cit cinstea lui personală. De cîte ori nu mi-a spus el, că tot cea făcut, era din supunere oarbă la ordinele unul o-ficer superior; o supunere pasivă, bruta’ă. Soldat de profesiune, lui ÎI place a-şl reaminti vechile tradiţiunl din veacul de mijloc şi disciplina sa militară. — Dacă ml-ar porunci un superior să iau o puşcă şi să trag în fratele meă, aşî face-o fără să ezitez, mi-a spus dînsul. «Supunere pasivă, oarbă la ordine, a fost deviza lui în cariera sa militară. Poate a* ceasta ar explica ceva ? Nu mă căsnesc să arăt inocenţa individului, căruia se atribue atilea falşurl. Dar poate, într’o atitudine finală, va arăta el dorinţa de a expia greşeli prea uşoare, în perpetraţiunea cărora îpoa-te n’a fost tocmai el culpabilul responsabil. «Acum este un fapt împlinit. Maiorul Esterhazy ml-a explicat în mod detaliat, în prezenţa mal multor martori responsabili, purtarea lui din trecut şi posiţiunea lui pre-sentă. Aceste revelaţiunl vor arunca o lumină vie asupra afacerel Dreyfus şi vor a-afecta In mod serios resultatul final. Dintr’o mie de documente cari compun dosarul Dreyfus, după Esterhazy, aproape şease sute sunt falşe; şi el e gata să spună de către cine şi In ce Împrejurare acele falşurl aă fost comise. Este probabil că revelaţiunile pe cari le-a făcut şi cari vor fi publicate, îl vor Împiedica de a se mal întoarce în Franţa. Aceasta va trebui să fie însă o satisfucţinne pentru orl-care franc-cez patriot, socotind că lumina care se va revărsa peste cea mal misterioasă afacere a secolului acestuia, va împăca opinia publică nu numai din ţara sa, dar din întreg universul civilisat.» BULETIN ATMOSFERIC Alaltă-erl timp foarte frumos şi liniştit.Tem-peratura s’a coborît simţitor în toată ţara. Noaptea răcoroasă ; termometrul s’a coborît la 3 grade la Sinaia, Cîmpulung şi Strebaia. Cea maT ridicată temperatură alaltă-erl a fost 25 grade în mal multe localităţi din Muntenia. Barometrul s’a coborît binişor în Moldova, cu 3 milimetri in mijlocia, iar în Muntenia numai cu 1 mm. Erî, timp foarte frumos, liniştit, însă răcoros. In Bucureşti, erî la orele 12 din zi: Înălţimea barometrică la 755.6 ; temperatura aerului 24°4 ; vintul slab de la Vest; starea cerului, senin. Temperatura maximă de alaltă-erl 24", minimă de erî 6°. Chestiunea cretană In nota circulară dată de' miuistrul de externe italian asupra afacerel cretane, cabinetul din Roma propune o acţiune comună a tuturor celor şase Puteri. Un comunicat din Loudra confirmă aceasta. Cabinetul din Roma crede de cuviinţă a se face un demers comun pe lingă Poartă care va fi somată să’şl retragă din insulă funcţionarii şi trupele. într’un termen scurt, fixat de PuterL Puterile îşi vor lua în schimb îndatorirea de a garanta suveranitatea Sultanului asupra Cretei, precum şi viaţa şi averea musulmanilor din insulă. In caz cînd Poarta va întîrz.la să decurs acestor cereri, atunci Puterile vor tre bui să ia o Înţelegere asupra mijloacelor prin cari s’ar putea ajunge cit mal curîud la rezultatul dorit. După o depeşă din Atena, comisiunea esecutivă a adunărel cretane, a declarat că în împrejurările actuale nu mal poate influenţa asupra insurgenţilor şi că prin urmare se vede silită a’şl depune mandate1 ce i-a fost încredinţat de către Puteri. r mitetul aminteşte manifestul şefului i. genţilor, care a declarat că insurgenţii sunt hotărîţl să alerge la arme, dacă nu se îndeplini reformele cerute şi nu se vor chema trupele turceşti. Comitetul e hotărît să convoace adunarea naţionala, pentru a se sfătui asupra îfiă-surilor de apărare a creştinilor. Presidentul adunării naţionale şi al jpf-misiei executive, d. I. Sphakianaki, a îna intat amiralului Pottier, un rescript în u-cest senz. imediat după ultimele evenimente din Candia. MARELE MAG ASIN ROMAN DIMIÎRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că în acest Magasin se vînd t6te articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut MARE REI9CCERE UE EREŢURI şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: Zoflrnri, Ttmlnrî, Bazarine, Eainaglnrl, Grenadine foarte eftine CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiurî se vînd cu 50 o/0 Rabat (V* preţ) CJM.lŞf bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bane de ‘ta t^ei tn «hm«i Cel mai mare asortiment de Lainogiuri şi Mătăsării, Glande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc. KAYO&NfSi SPIX.TALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. Tn acest. Mngasin so poate procura Trusourl gata pentru mirese de la Lei 150 piuă la cele mal line. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orî-ee fel de Ungeri? şi broderie de mînă, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceza după un sis-tem francez. Sit. 19 <îfaî raralt de In tratamentul de dureri renraat!«nsalej icrtntliinrf, răni, vărsături, ftwurS.—Topic excelent contra bătăturilor. lj*. de seeol «necea proclamă superioT tatea sa guturai, Irlîfaţlimel peptului, f .ţinem bă 'ţa, SOCIETATEA ANONIMA UNGARA DE NA VIG AŢA EXE EEIJTIAEĂ ŞI MARITIMA mers jdij varoaree or IDe Pasageri pe Dunăre Valabil de la deschiderea Navigaţiunel 1898 pîn& la altă disposiţinne ! Intre Zemun (Semlin)-Belgrad-Gal atz *) (IOIO Kilom.) | j ar jos: viifii siij) - I-ul mers în Jos de la Tumu-Saverln 1» 6 Martie st. n. pleacă IC" z. 10*° z. 11" z. 12" z. 1" z. 1" 6. 81* z. 4» i. soseşte pleacă soseşte f 600 n. pleacă “ { soseşte pleacă soseşte pleacă In fle-o*re Z*mun (Semlin,) Belgrad • • • • Panclova • . . riemendria * • • Rabin • * • • . Dubrovlţa • • • Duminică Bazlaş. Marţi Yiueri Grădişte • • • « Moldova-Veehe • Drenoova • • • Sviniţa........ Milanovaţ • • • Orşova......... Turnu-Severin ■ In fle-oare Luni MeronrI Sâmbătă Baduevatz • • • Calafat • • • • WlddJn • • • • Lom-Palanoa • • Bcchet • • • • . lialiova • • • • Corabia • • • • Nioopoli • • • • Turnu-Măgurele Zlmniţa • • • • Slstov . . . . • Rasol ao (Itastschuc) Giurgiu • • • • In fle-oire Marţi Joul f1 w Duminici Tatrakaa • • « Olteniţa • • • « Siliftria • • • * Cernavoda • • « Hârşova • . • . Gara-Ialomlţel • Brăila.......... Galaţi. soseşte ► pleaoă pleacă soseşte pleacă pleacă soseşte pleacă soseşte pleacă 8" n. 7*» n. 6l* n. 4>« Z. 3W z. 8 " z. {1»« z. 12*z Îl” z 10" z. 8*° z. 7°* z 8" z. {4" n 4®* z. f 3» z. ^ 211 z. z. 6«* z. n. 8*5 n. 11" n. 11" n. Q. 6" n. 6“ z. 8“ z. 8»» z. 11" z. {10"z. 4" n. 1" n. 1" a. 10»° n. i" z. 2°* a. 1“ z. z. pleacă 8* z. I-ul mei* In sas la pleacă soseşte pleacă In fie-oare JonIf Sâmbătă fl Luni. In fle-earc Merourl, Ylnerl f‘ Damlnfol. In fle-oarc Marţi Joi Sâmbătă. In fU-car# Luni, Merourl fl Tineri. 9 Martie stil noi. *) In cas oînd apele vor A miel. dmulaţia vapoarelor Intre Zemnn (Semlin) şl Galaţi st va face prin comunicaţie întreruptă, adică prin sohimbarea vapoarelor fl anume : Un vapor va oiroula între Zemun (Semlin) şi Orşova, şi an altul între Orşova şl Galaţi, conforxnîndu-ae e-xact ambele vapoare acestui itinerariu.—Insă dacă apele vor scădea de tot, vapoarele circuli numai îatre Zemun—Moldova-Veehe. şi între T.*8everin şi Galaţi. De alt'fel în privinţa asista se vor căpăta informaţiunl corecte la toate staţiuulle fi prin publicaţii. 1) Orele din coloana stînga sânt indicate îa dreptul âe-oărel staţiuni aă se olieateă de sas în jos ; iar ocledin coloana dreapta, de jos* în sus#—2) Pentru linia Turnu-Severin—Galaţi, vapoarele vor pleoa după orologiul Oat-European, oare este cu un cea» înainte de cel a\ Buropel medie. 8) Orele de noapte Incepîud de la 0°° ore seara pînă la 5" dimineaţa, sunt însemnate prin litera «ii# urmată imediat după ţtfra minutelor. 4) Vapoarele între Zemun şl Orşova vor oo-mumca în serviciul amestecat. Observaţîunî generale: BMuilapesta, in Martie J&&8. DUtECŢirNEA GENEBiLA. SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale Representant general B. O O TI R ANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare «lepon permanent la Bucnreştl şl Galaţi ATELIERE IiN BUCUREŞTI Cumplrlm orl-ce cantitate de ţine ţi vagonete nsate, cn preţuri convenabile KAISER C‘‘ Fabrica de Maşini o-a »tr Specialitate de Clăi F unicul ar© Representant, pentru Romînia CAROL A. FRANCKE BIUROU 1ECHN1C Bucureşti, Ştrada Academiei No. Al Sil 30 Compania de Gaz din Bucureşti înştiinţare Direcţia Companiei de Gaz din Bucureşti aduce la cunoştinţa onor. Public că cu Începere de 1 Septembrie preţul cokulul fia fi de „Leî 52 tona” Loco Usina de Gaz-Pilaret Pentru transportul în saci şi da-positatul la locnl de destinaţie se percepe Iu plus o taxă de Lei 3 de tonă. Pentru siguranţa onor. Public, precum şi pentru înlesnirea controlului greutăţeî, fie-care sac esle legat cu plumburî purtînd pecetea Companiei de Gaz, şi conţine exact 40 kgr. de cok net.* Direcţiunea. 120 Plătibili 10 °|o pe lnnă cu bonuri de participaţie de cîte 200 franci Capital amortisat în 2 am ^ Afacere serioasă Şi onorabil dirigeată 3/ Rue Bellefond, Paris Tipografia 1IELIADE execută tot felul de lucrări, atiugătoare de acesta artă. COMPANIAGEMEKALA CONDUCTELOR DE APĂ, din Lifege (Begia) SUCEUSAEA DIX MtOMIMA Biuronrî şi Magazine: Calea Griviţeî, No. 23 Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb —robinetărie, Idronietrii, Waler-closete, băi, lavabourt, tot-ft-l’lgont, spălătorii, eto. Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Chamb vrând, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată în propriul săO local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil. sit. 20 STEEL Englezesc! de Fer şt (feţei Sigure contra focului şi spargereî diu Fabrica Fliillips eposit 1m, Director la Pester Unga-rlscbe. Comercial Bsnk eto. Budapest. Zamfir Znniliretcu, marc propr^ Brflla. Director, V. 4NCOLI# 8nb‘direetor, D, Oerneorlei, „GENERALA" asigură in contra daunelor de: tJX CE 2V n I u «F H IX ni/\ Ă T ti A XSPO II T pe uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Vielel, în toate combinaţiunile de Cas de moarte, Zestre, Rente Viagere, in condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase. N.B. —Toate cererile de informaţiunl a se îndrepta Direcţiunei în Brăila Representa{iel Generale din Bucureşti, str. Smârdan No. 2 sati sucursalelor din toată ţara. '■TBSBCMB Fabrica E. LESSEL I . - J„ /"Depozitul oel m»I Important ,1 oel mal kin. Lemne Qe COnSirUClie \»«ort»t m toate dimensiunile oorente ,1 h preia Ir Bucureşti. Tipografia «HEIJADE». Clemenţei No. 3. Duşumele uscate de molift UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 piua ia 30. Ciment portland din Braşov {SKTKS: LEMNE