SERIA H—ANUL IV, No. NUMARULJ.0 BANI
ABONAMENTELE
In ţară, pe an • • • • 20 ,
„ streln&tate • •	40 ,
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
redacţia
No. » — STRADA CLEMENŢII — No. 3
Ediţia a treia
VINERI, 11 SEPTEMBRB 1898
NPMlBUL 10 BANI
ANUNCIEHILE Pagina IlI-n, linia SO bani 9* IV-B, 99	15 J9
INSERXIUNl fi RECLAME, linia corp 8, 2 iei
ADMINISTRAŢIA
No. 3 — STRADA CLKMENŢWf ~.<N<V Z.
Deschiderea şcolilor din Braşov
LICEUL DIN BRAŞOV
iH
Aceasta este vederea faţadei liceului romîn din Braşov, înfiinţat în anul 1851. In urma incalificabilei purtări a primului ministru Dumitru Sturdza, situaţia liceului din Braşov se afla zdruncinata şi nu se poate prevedea ce-I rezervă viitorul.
Cititorii vor găsi unele amănunte în articolul de reportaj ce publicăm mal jos.
,TRIBUNA LITERARA
GONIREA LUI STURDZA
Voinţa Naţională, în revista în care se încearcă a’şl face mea culpa în chestia falşului, zice : «Nn înţelegem bucuria adversarilor noş-«tri «Iacă s’ar demonstra în mod «neîndoios, existenţa acestui al «douilea rescript».
Acest dacă este adorabil în gura unul colectivist. El reprezintă ultimele veleităţi de îndrăzneala şi de cinism ale unul suflet pervers, căruia adevărul clar şi afirmările categorice îl sunt necunoscute.
Nu ştim care criminal mare a formulat axioma pentru cel de speţa lui: «sa nu mărturiseşti nici odata «crima, chiar cînd ea este dovedita «ca existenţa luminel soarelui».
De aceasta axioma cel de la Voinţa se ţin, probabil fiind ca simt din aceeaşi categorie, cel puţin în cazul care ne ocupa.
Cu cîte-va rîndurl mal sus, redactorul Voinţei scrisese: «Din seri-«sorile părintelui Miron ar părea «ca şi al doilea rescript... ar exista.?
Imediat, criminalul, temîndu-se ca a mers prea departe cu mărturisirea, s’a grăbit după cum s’a văzut, a pune la mijloc un dacă, mizerabila reticenţa a unul vinovat îndîrjit în crima lui 1
El bine, nu-ţl fie cu supărare pirlitule colectivist, şi al doilea rescript ca şi cel întîio, există, şi exista între altele pentru ruşinea lui Sturdza şi pentru confundarea voastră a tutulor de la Voinţa. El nu exista de la ultimele publicaţii ale părintelui Voina, ci de cînd a fost trimes de la gremiul primului ministru Mitropolitului Miron. Părintele Voina încă din 7 Maia, adecă de cînd aţi început voi mizerabila campanie, avea adresa doveditoare de autenticitatea actului, avea în miinl şi are încă originalul în ungureşte al cancelariei primului ministru. Prin urmare de mult, de patru luni, părintele Voina putea sa va confunde şi sa va ruşineze.
N’a facut-o pînă asta-zT, fiind că a sperat ca veţi înceta cu o asemenea infama şi nedreapta campanie. N’a facut-o pînă ce nu aţi început a-1 pune şi pe dînsul în chestie, a-1 implica în aşa numitul falş, şi la urma al numi chiar «fabricant de acte falşe».
Cînd a văzut nebunia şi cinismul vostru, cînd a văzut ca îl atingeţi onoarea şi numele, evident ca a trebuit să se apere şi să arate adevărul. Şi s’a aparat... şi a arătat adevărul. Iar voi, reptile, aţi rămas trăsnite de evidenţa faptelor,de aceea astazi nu ştiţi ce atitudine să luaţi, pînă ce nu va veţi concerta cu spionul, pînă ce nu veţi căuta sa scorniţi vre-o noua infamie
Şi va miraţi ca ne bucurăm că dreptatea noastră a eşit la lumină, odata cu infamia şi ruşinea voastră?.
Dar se poate o bucurie mal legitima şi mal justificata ? Se poate ceva mal moral şi mal reconfortant pentru opinia publică, de cît faplul ca sa vezi demascaţi şi ruşinaţi nişte calomniatori cari ţinuseră aproape jumătate de an opinia publica sub o campanie infama ?
Este un lucru, ce e drept, de care nu ar trebui să ne bucurăm, şi de care în realitate nici nu ne bucurăm ; este faptul că s’a dovedit că un prim-ministru romîn e spionul şi delatorul a tot ce atinge mal de aproape interesele vitale ale e-xistenţel romînilor din Ardeal, ca naţionalitate, ca cultura.
De acest lucru ne doare în suflet.
Este ceva teribil să constaţi că mizerabilul care timp de trei ani a dus campania în opoziţie pe tema revendicărilor naţionale ale Romî-nilor din Ungaria, astăzi, ajuns la putere, s’a făcut spionul ungurilor şi trădătorul intereselor naţionale.
Dar aceasta ruşine nu poate să se întindă asupra neamului, nici chiar asupra partidului, ci numai asupra guvernului şi a acelora cari se fac solidari cu el. Pentru a şterge ruşinea de pe fruntea acestei ţari, trebue cu toţii să sărim şi sa alungam pe mizerabilul spion.
M.	S. Regelui îl incumba, Lui celui, întâiQ această datorie de mare justician, Lui care are sarcina înalta de a păstră în afara de frontiera numele de Romîn neatins şi respectat.
Sturdza a mînjit numele, Sturdza a ruşinat înaltul loc care îl ocupă. De la Rege pînă la cel mat modest cetăţean, o datorie se impune: aceea a înfierărel şi a gonirel lui Sturdza.
Şi cu cît lucrul se va tace mal repede, cu atît va fi mal bine.
MARIMEA INFAMIEI
8<nrd/.a avea făgăduelV de la protectorul să îi Ienzenszky că, o-ferind acte guvernului unguresc, nu va fi dat pe faţă.
Şi In adevăr, pe lingă comunicate protectoare date de Ieszen-szky prin presa ungurească, getul biuroulnî naţionalităţilor a făcut felurite demersuri ţi operaţiuni la Sibiu, cari insă vor dovedi naivitatea lui.
Rezemat pe proteeţla lui Ies-zenszky şl a feluritelor Peşti Naplo şi Budapesti Hirlap, Sturdza nu numai aluat o atitudine fndrăsneaţă in cestiuuea actelor declarate falşe, dar fiică a căutat să facă din aceste acte uu mijloc de a scăpa de toate tucnrcăturile Ces-tinnei Naţionale.
Raţionamentul lui era acesta :
«Nu sunt actele adevărate ; nu sunt vinovat de a fi făcut pe spionul* IV’am făcut pe spionul şi nu sunt vinovat in chestia actelor, nu sunt vinovat iu Chestia Naţională.»
Astă-zl, dud am dovedit că a-devărate sunt actele ce Sturdza credea că nu se pot dovedi, am avea tot Interesul să menţinem toată dlscuţiiiuea şl toată răspunderea tu jurul faimoaselor acte.
Rar aceasta nu e drept. Actul de spionaj a lui Sturdza uu e de cit uu episod in Chestiunea Naţională.
Acest lucideut s«* adaogă la cele-l’alte acte săvirşlte de Sturdza, dar nu le rezumă.
Ţara trebue să Isgouească nu numai pe spionul Sturdza, dar incă pe răsvrătltorul de altă dată al Rominilor de peste munţi, şl apoi pc agentul de dezbinare al fraţilor noştri şl pe umilitorul demnităţii Statului romiu.
LUĂM ACT
Două organe, în toată presa romînă, afl luat apărarea actului de trădare al Iul Sturdza, acela al d-lul Stătescu şi acela a lui Al. Em. Lahovari.
Aceste două personagii aii prea puţină însemnătate, azi, ca să ne ocupăm de ele.
Luăm insă act de atitudinea lor, căci poate va fl un timp cînd se va pune cestiunea dacă complicii unul act de Înaltă trădare pot avea vre-un rol in conducerea relaţiunilor noastre externe.
Ştim că unul din aceşti domni s’a lăudat că dlnd M. S. Reginei 10 000 lei pentru săraci, şl-a consolidat situaţia.
Itămîne insă a se şti dacă politica externă a Romlniel e fnriurită numai de atarl consideraţiunl.
Deschiderea şcolilor din Braşov
Pi liua consecinţă a trădării
Astă-primăvară, cînd guvernul unguresc primise deplina asigurare a primului ministru al Romîniei că nu va mai deservi despăgubirea pe care Statul romîn o datoreşte bisericei Sfîntului Xicolae, baronul BAnffţj a oferit eforiei şcolare fondurile secrete ale Statului ungar. Fireşte că eforia a refusat categoric şi cu unanimitate ajutorul diavolic al guvernului unguresc.
Constattnduse insă, că şcolile romîne nu pot fl susţinute fără despăgubirea pe care o datoreşte Statul romîn, eforia a decis ca să se recurgă la mijloace extreme pentru asigurarea existenţei lor, anume la urcarea taxelor şcolare. Ast fel taxele şcolare la liceil au fost urcate de la G florini la 30 florini pe an, adică aproape la 65 lei pe an. Şi în aceeaşi proporţie au fost urcate taxele şcolare şi la celelalte şcoli, la gimnasiul real, la şcoala comercială, la şcoala primară de băeţi şi la şcoala primară de fete.
E un bir greu acesta ce se impune rominilor. graţie trădării primului ministru al Romîniei.
înscrierile in şcolile din Braşov
Fireşte că toată lumea romînească a urmărit cu un viii interes şi cu o mare îngrijire consecinţele pe cari le va ac sa urcarea atît do simţitoare a taxelor şcolare. cu atît mai vîrtos că, pe de o parte romînii de prin împrejurimile Braşovului sunt săraci, iar pe de altă parte, taxele şcolare la liceul săsesc şi la liceul unguresc din Braşov sunt 12 florini pentru cei cu dare de mină şi 6 florini pentru cei săraci. Era deci explicabilă teama unor romîni, că mulţi părinţi îşi vor da copiii în liceul unguresc, unde nu numai că taxele sunt infime, dar au fost ademeniţi cu fâgădueli că vor fl dispensaţi de orf-ce taxă ; ba celor mai săraci, Statul le va da ajutoare.
încercările ce s’au făcut au dat rezultate nu tocmai bune :
La liceu s’au înscris 3G5 elevi, cu 11 mai puţini de cit anul trecut, de şi toate anuarele şcolilor constată că înscrierii9 a’au înmulţit din an în an di 10—20 la sută.
In şcoala comercială s’aii înscris 76 elevi, mai puţini cu 34 de cit anul trecut. In cele-l’alte şcoli, de şi înscrierile ai* crescut din an în an cn 25 —30 la sută, de tostă-dată aă scăzut cu 10 la sută.
Viitorul necunoscut
Ce va reserva viitorul pentru şcolile din Braşov, numai Dumnezeu ştie !
Putea-se vor ele susţine din taxele şcolare şi din veniturile bisericei Sf. Nicolae P
Din cn in an nevoile şcolilor cresc; mtme poimîine falnicul liceil construit în 1861, va trebui reînoit, etc.
Ce se va face dacă înscrierile vor scădea din an in an din causa laxelor grele şi din causa traiului scump din Braşov? Căci aproape 70 la sută din elevii înscrişi sunt copii de ţărani săraci.
Cile blesteme s’or fl rostind azi la Braşov şi prin împrejurime in contra primului ministru al Romîniei !
BREVA CANDIDAŢILOR
Dreptatea scrieu alnltâ-erl, Marţi, cil ocultiştii aii făcut demersuri desperate pe lingă d. doctor Leonte pentru n-l hotărî să primească a figura pe lista guvernamentală la alegerile comunale, că d. dr. a retuzat net pe ocultişti, cari, de două săplămînl umblă în zadar să găsească candidaţi.
Care va să zică avem greva candidaţilor guvernamentali I
Uite, asta însemnează să fii guvern cu noroc: să al puterea, să poţi împărţi cu belşug onoruri şi favoruri şi totuşi lumea cinstită să te trateze cu refuz!
Noi suntem de părere că guvernul ar putea sâ’şl întoarcă privirile îutr’o parte unde suntem siguri că va fi primit cu multă simpatie.
După ce 'şl va asigura concursul Iul Me-
lisiano, guvernul să apeleze la concursul lui Mărgăritescu, redactorul atît de bine cunoscut al Voinţei, care împreună cu prietenii săi, poate alcătui o minunată listă guvernamentală pentru alegerile comunale.
Se vedem atunci ce o să zică opoziţia.
DE CE ERA VORBA
S’a văzut cum încearcă colectiviştii sa scape de sub zdrobitoarea greutate a destăinuirilor părintelui Voina.
Dacă (?) actul e autentic, zicea Voinţa apărută Luni seara, atunci d. Take lo-nescu a comis trădarea pe cînd era ministru, iar nu Sturdza.
Cum aşa ?
Actul, despre care cu atîta stăruinţă colectiviştii att spus că e falş, vorbeşte de destăinuirile făcute Ia Otfefl, în 1894, de actualul prim-ministru Sturdza. Actul mal spune că guvernul a cerut in-fortnaţiunl guvernului romînesc actual şi că acesta a dat «o notă afirmativă om indicarea sumei?. Pe baza acestor informaţiunl şi comunicări s’a încumetat guvernul maghiar să ameninţe şcolile din Braşov cu închiderea, dacă nu vor primi subvenţiune ungurească, adică maghiarizarea.
E vorba dar in acest act de guvernul Sturdza şi de nimeni altul. Trădarea a fost comisă de acest guvern şi nu dealtul.
Aşa a înţeles lucrul toată lumea. Aşa 1-aQ înţeles şi colectiviştii cu guvernul lor.
Dovadă despre aceasta e faptul că guvernul, partizanii şi presa lui, ca să scape de acuzarea de trădare, afl susţinut necontenit, timp de peste patru luni, că actul citit de d. Take Ionescu în Cameră e falş.
In jurul acestui punct s’a învirtit toată discuţia, cît a fost ea de lungă. Şi nici nu se putea alt fel. Dacă actul nu există, cum susţinea guvernul, atunci acesta nu săvîrşise trădarea. Dacă însă actul există, cum susţineam noi, atunci guvernul Sturdza comisese cea mal neagră trădare.
Aci era totul.
Asta o putem dovedi ori cînd cu colecţia ziarelor guvernamentale din vara aceasta.
Dar nu mal departe deeît Simbătă 5 Septembrie curent, în ajunul publicării destăinuirilor părintelui Voina, Voinţa Naţională spunea următoarele in articolul el de fond :
«Afacerea a luat sfirşit, da, dar numai în acest înţeles că s’a dovedit de-finiHv şi iremediabil neputinţa d-lui l'aks Ionescu de a produce cea mat mică probă despre autenticitatea actului de care s’a servit pentru a acuza de trădare pe primul-ministru al ţării, neputinţă în faţa căreia cad toate încercările de eschivare, după cum au căzut §i toate versiunile, dilemele şi i-p oteeele.
sin adevăr, aci stă toată chestiunea şi am spus-o lot d’a-una limpede şi verde, iar nu cu îngînărî de oart se folosesc apărătorii falşi ţipătorului.»
Credem că orl-ce discuţiune e de prisos.
Voinţei apărută Luni seara 7 Septembrie, îl opunem Voinţa apărută Sîm-bătă 5 Septembre şi toată colecţia iei de astă vară.
Singurul lucru In discuţie era:
Există ori nu există actul citit de d. Take Ionescu în Cameră ?
Şi s’a dovedit că exista, că a plecat din cabinetul (gremiul) prim ministrului ungar.
Şi prin urmare guvernul Sturdza a trădat cauza naţională.
Orl-ce încercări de a deplasa chestiunea sunt şi vor rămînea zadarnice.
Al XIX Congres studenţesc
i
Nici odată pînă acum nu s’a adunat un număr atît de mare de studenţi spre a merge la un congres.
Aproape patru sute de studenţi eraţi adunaţi Duminică seara pe peronul gărei de Nord. Şi lume străină venită ca niciodată de multă.
Trenul special în care aveam să fim duşi la Galaţi, era alcătuit din toate vagoanele de cl. Il-a pe care direcţia căilor ferate le scosese din circulaţie de zece ani de zile.
Trenul se puse in mişcare la orele 11 şi 20, Sa mijlocul unei asurzitoare furtuni de urale.
Pentru mine, partea cea mal frumoasă dintr’o escursie studenţească, e drumul. Pe drum, e atîta viaţă, atîta sgomot în tren, in cit numai atunci simţi ce va să zică viaţa de student, viaţa sgomotoasâ, plină de energie şi de entusiasin.
Intîmplarea făcuse ca să slab într’uu compartiment alături de un distins poet al generaţiei noastre şi de un nuvelist care în multe cercuri a găsit primirea cea mal călduroasă. Aşa Incit pe lingă farmecul vieţel de student se adăuga, in răstimpuri, eite-o discuţie literară, ori cîte-un vers, inspirat de cerul acela splendid, plin de stele, sub cari trenul nostru alerga cu o iuţeală nebună, antrenat par’că şi el de en-tusiasmul care era înnăuntrul lui.
La Ploeştl, o surprindere frumoasă. Cunoscutul cetăţean Ovessa, atlt de mult iubit de studenţi, aştepta la gară cu muzica, pe congresiştl, odată cu clte-va sute de pahare de bere garnisite cu sandwicl. Discursuri, entusiasm... cum ştia studenţii să facă.
La Brăila, ajutorul de primar care venise iar cu muzica, salută într’o mică cu-vtntare pe congresiştl, dintre cari răspunde d. Popescn-Piou.
La Galaţi, In gară numai elţl-va profesori al liceului local. Aci eratt şi studenţii eşenl, vr’o 90 la număr. De la tren am pornit direct la debarcader, unde ne aştepta Meteorul, pe care trebuea să ne îmbarcăm. In port puţină lume; entusiasm snbt zero.
La ora opt şi un sfert, Meteorul se puse îu mişcare, în nesfîrşitele urale ale studen-ţimil şi a curioşilor cari staţionat! la debarcader.
Cele palru ore de drum pe Dunăre, aii fost, poate, vremea cea mal frumoasă şi cea mal bine trăită din tot congresul acesta. Cerul senin, soarele căldicel, Dunărea !i-uiştită. Un deficib, drumul acesta!
Pe vapor, s’a servit cafeaua cu lapte.
La orele 12, zărim debarcaderul oraşului Tuicea, înţesat de o lume imensă. Tot oraşul venise întru întlmpinarea noastră. Primarul Dinescu, d. Cernescu, director al prefecturii şi reprezentant al prefectului dus Iu concedii!, apoi comitetul de receDţie, elevii tuturor şcoalelor şi tot oraşul. Urale nesfirşite, muzica intonează «Deşteaptă-te romîne».
înainte de a ne da jo3, studentul Ştefă-neseu Galaţi de Ia medicină, mulţumeşte tutulor pentru entusiasmul cu care aii eşit întru îniîmpinarea noastră.
D. Primar răspunde, exprimîndu-şl bucuria ce simte el şi toţi orăşenii tulceni, pentru onoarea făcută de studenţi oraşului lor.
După d. Primar, ia cuvîntul d. Popescu-Pion. preşedintele Asociaţiei generale, secţia Bucureşti, arătînd dorinţa ce ai! studenţii de a vedea propăşind In acest colţ al ţării, «sâmlnţa romtuească».
De la port, am mers la Biserica bulgară St. Gheorghe (căci catedrala romînească e în reparaţie). Aci s’a oficiat un Te-Deuin de către ProloereO, asistat de fot clerul oraşului. De la Biserică, la masă.
Dejunul era pregătit alăturea de malul Dunării, într’un fel de magazii construite ad hoc, a căror încăpere însă nu era suficientă. Dejunul a fost cam mediocru. Entusiasm de loc ; toastele s’afl făcut uitate.
La patru ore se deschide prima şedinţa, proclamlndu-se, după datină, ca prezident provizor d. Velciu, preşedintele Asociaţiei enerale a studenţilor, secţia Iaşi, Preşe-iute onorific s’a proclamat d. Primar.
La ordinea zilei alegerea preşedintelui definitiv al congresului. Lupta din cele mal înverşunate şi mal pasionate.
D. Zăgănescu propune pe d. Demelrescu-Brăila; un alt student pe d. Ştefănescu-Galaţl. Era deci lupta între Brăila şi Galaţi.
Alegerea aceasta m’a făcut să văd iu mic ce înseamnă o alegere de ordin politic; se vede că romînul se naşte politician, mal mult deeît s’o fi născînd poet. D. Ştefănes-cu-Galaţl era susţinut de biuroil. Membrii asociaţiei ’şl aduseseră pe foţi fraţii, verii, cunoscuţii lor, dintre cari unii nici nu terminaseră liceul.
Discuţia felului de a vota a fost din cele mal furtunoase : unii susţineaţi votul pe faţă, alţii votul secret. Cu cea mal mare şi mal sgomotoasă greutate, se decide votul nominal, aclamativ.
Alegerea s’a făcut In mijlocul unul sgomot infernal; cele două partide luplnft pe
www.dacoromanica.ro
4
*
si r o € &
viaţă şi pe moarte. Tocmai tlrzitt, pe Ia orele opt, s’a putut termina votarea, pro-clamăndu-se ales ca preşedinte al congresului d. Ştrfăneacu- Galaţi, cu 143 voturi, contra d-lulDemetrescu-Brăila care nu putuse întruni de cit 103.
După alegere un mic scandal, care era cit p’aci să degenereze lntr’o încâerare.
Partizanii Iul Demelrescu-Brăila ţineai) să-l facă o manifestaţie de simpatie ; partida adversă, In cap cu noul preşedinte, se opunea cu înverşunare. Atunci In mijlocul unul zgomot nepomenit, d. Brăila e scos a-fară pe sus, de partizanii Iul, In urale şi crlmpee de discursuri. Cei-lalţl fluerafl.
După aceasta d. Ştefănescu-GalaţI, noul preşedinte, ţine un mic discurs, mulţumind de încrederea ce i-ail arătat studenţii, apoi citeşte o telegramă de la Valea-Rea, a d-tul Neniţescu, prefectul, care salută călduros congresul. Se hotărăşte apoi a se trimete cum e obiceiul, clte-va telegrame primarului şi prefectului din T. Jiu, unde s’a ţinut ultimul congres, o telegramă d-lul Neniţescu, M. S. Regelui şi d-lul Haret.
D. Popescu-Pion se ridică apoi Ia tribună şi cere să se trimeată o telegramă şi... d-lul D. Sturdza. Telegrama n’avea nici un rost şi studenţii aii primit propunerea cu ironie; totuşi, biroul a hotărit trimeterea acelei telegrame.
Şedinţa se închide şi năvălim la masă. Aci foamea noastră a încercat o mare şi dureroasă decepţie. După o ciorbă de peşte ca val de lume, a urmat o mlncare de carne, care se zicea că este cu pătlăgele vinete, mlncare incoloră, inodoră şi fără nici un gust.
Cea mal mare parte din studenţi aii plecat să măntnce pe la birturi; alţii aii rămas locului şi uitînd de foame, afl lăsat acea ficţiune de masă, spre a asculta lăutarii cari fuseseră aduşi. După masă, aceşti studenţi afl plecat cu lăutarii pe străzi, In chip de manifestaţie.
Fiind obosiţi de drum şi de şedinţa electorală, şi chiar de foame, am plecat pe la
fazde. Aci, alt neajuns. O mulţime de stu-enţl n’aveati unde să seculce, altora li se ocupaseră camerile de alţii. Aşa mi-s’a întlmplat şi mie, care trebuea să ocup o cameră dela otel Isaccea. cu un coleg din presă. In lipsă Insă, o d-ră studentă, corespondenta unul ziar eşean, ne ocupase odaia. Iată-ne rămaşi afară şi nevoiţi să alergăm cu banii In mină după odăi. Mulţi afl rămas fără a-dăpost, toată noaptea.
Ast fel, după începutul său, congresul a-cesta se poate socoti ca unul din cele mal puţin plăcute pe care le-afl avut studenţii noştri, şi mal ales ca unul din cele mal răii organisate, spre onoarea membrilor din Comitetul Asociaţiei, cari afi petrecut de minune, se zice.
Alan.
EVFOlIMAŢn
In curfnd administraţia ziarului nostru va face o originală ţi toarte folositoare surpriză a-bonaţilor ziarului Epoca•
D. Palladi şi remaniarea ministerială
D. G. D. Palladi a făcut erl după amiazl următoarele destăinuiri unul confident al sări, asupra situaţiei politice:
— Evident că acum trecem prin o criză tot alît de grea ca acum doui ani pe vremea afacer ei Ghenadie. Şi deocamdată toată grija noastră e să determinăm pe d. Stăteacu să intre in cabinet cu un amic al d-sale, căci d. Gogu Cantacuzino vrea să se retragă, iar d. Stolojan nu mai poate să stea. Dacă însă d. Stătescu va continua să ne refuse ori §i ce concurs, atunci d. Gogu Cantacuzino se va resemna şi guvernul va merge înainte aşa cum este constituit azi. In ce priveşte pe drapelişti, suntem hotăriţi a nu intra cu dînşii, ca cu o grupare disidentă, în tratări. Sperăm însă că pe unii dintr’înşii îi vom readuce în partid. Cînd se va întoarce Regele, primul ministru îi va expune situaţia şi dacă M. Sa va aproba hotărîrea noastră, atunci vom merge înainte; dacă însă M. Sa va exprima dorinţa unei concentrări liberale, atunci guvernul e hotărît a demisiona. Iacă de ce n’am decis încă nimic în privinţa alcătuirei listei pentru alegerile comunale din Capitală!
Velocipede „CRESCENT“
T V. ^	CHlhAGO
I-» marc! imerlouiă
t . Model 1898, neîntrecut îa soli-iditate, eleganţă şi ruliment, preţul lei 375. Nu cumpăraţi biciclete pină cînd nu aţi văzut marca americană <rKKN('EiVT>. Sit. 98 Creacent fără lanţ. Ideal al unei biciclete. Deposit general: COMPANIA AMERICANA
Bulevard KlUabeta
Cm» Grand Hotel da Boalerard BUCUREŞTI.
Avis către Părinţi
Aducem la cunoştinţa d-lor şi în special elevilor, că am asortat Magazinele noastre de librărie şi papeterie, din calea Victorie 53 şi 70 cu toate cărţile necesar elevilor, atît pentru cursul primar rit şi cei secundar şi cu preţ convenabil.
Tot odată posedăm toate necesarile la scris, desemn şi pictură, care se pot procura din librăriile noastre cu preţuri avantagioase.
In aparenţă că Onor. Părinţi ne vor vizita, spre a se convinge, ne permite-ml al saluta, Cu toată stima
STORCK & MULLER
Librari-Editori
Sit. 95	63.—70 Caloa Victorie 53.—70
Const. &imionescu
Doctor în Medicină 11-tl. Aroga, &9, MrariH
ConsullaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Paris. Consultaţiuul şi prin corespondenţe,
X>r. CL Diamandy
din Brăila	Sit. 29
Stabilit în VIENA I Karnthnerstrasse, 5 Consultaţiuni cu somităţii« medicale Specialist pentru masagiu şi Ortopedei
Ziarele ungureşti sunt indignate de manifestul împăratului Frantz Iosef, de oare-ce el este adresat «Popoarelor Mele».
Budapesti Hirlap răspunde In termeni impertinenţi, ziclnd că în Ungaria Regele Frantz Iosef n’are «popoare», ci «o singură naţiune politică, cea ungurească. Romînil, slovacii, slrbil şi germanii nu sunt popoare deosebite, ci sunt maghiari cu limbă străină».
Se vorbeşte că Curtea noastră Regală e în perspectivă de a primi pe la finele lunei Octombre un oaspe exotic, anume pe Şahul Persiet, Musaffereddin, care va întreprinde o călătorie prin toate ţările europene, călătorie ce se va prelungi pină la vară.
D. Stolojan a luat disposiţil ca să se studieze la ministerul domeniilor cestiunea cadastrului, precum şi înfiinţarea unul biu-roil special al cadastrului, liiurofl care ar începe lucrările sale odată cu aplicarea viitorului budget.
Numai să rămîe d. Stolojan pină atunci ministru !
Şervet din Constantinopoi anunţă următoarele :
«7m urma morţii împărătesei Elisa-beta, Regele Carol al Romtniei a amî-nat cu 15 zile vizita sa la Euxinograd».
Comitetul partidului naţional din Bucovina a decis să Înfiinţeze mal multe bănci populare, sistem «Raiffeisen», spre a scăpa pe ţăranii romlnl de exploatările neomenoase ale cămătarilor ovrei.
Astă-zi este aniversarea naşterii A. 6. R. Principelui Leopold de Hohen-zollern, fratele Suveranului nostru şi tatăl Moştenitorului tronului Romîniei. Ea se serbează în familie, la castelul Wtinburg, unde se află deja Suveranii noştri şi A. S. R. Princesa Maria.
Un succes al industriei noastre naţionale.
Un ofiţer din armata engleză a făcut propuneri fabricel de bere Luther din capitala, pentru o furnitură anuală de 100.000 hectolitri bere, destinată trupelor din Indii. Proprietara fabricel însă, d-na Sofia Luther-Bragadiru, nu voeşte a se angaja decît pentru o cantitate anuală de 50,000 hecto-tolitri de-oeamdată asigurîndu-i se însă prin contract furnitura pentru un şir Îndelungat de ani, ar mări fabrica şi ar putea mal tîrzifl, să furuiseze întreaga cantitate cerută. Tratativele urmează.
Pe noi ne bucură acest mare succes al industriei noastre naţionale încă în leagăn; dar ne pare răii că suutem expuşi a fi lipsiţi în consumaţiune, de excelentele produse ale fabricel Luther.
Goana tn contra Epocel
După Bucureşti, Huşi, Sibiu, etc., vine acum rîndul 'lg.-Ocnei.
Un amic al nostru ne trimite vestea că poliţaiul Iarca din Ttrgul Ocna a oprit pe vîtizătorii din localitate să vînză Epoca, ameninţîndu-i cu toată urgia poliţienească.
Luind de veste, mai mulţi cetăţeni fruntaşi din localitate au prins pe poliţaiul Iarca, dindu f o lecţie zdravănă, pe care mult timp n’o va uita. Acum de frică, a-ceastă lichea colectivistă nu mai ese din cosă, tar Epoca se vinde mai mult ca ori cînd.
Se vorbeşte că d. G. Morţun, prefectul judeţului Botoşani, va fi transferat în aceeaşi calitate la Galaţi, în locul d-lul D. Zorilă, destinat să rămină pe din afară.
D. P. S. Aurelian se întoarce azi in Capitală spre a convoca pe amicii săi la o consfătuire pe săptămîna viitoare, cînd se va hotărî definitiv asupra atitudine! drapeliştilor în campania electorală.
D. Aurelian va pleca apoi, mîine sau poimîine, la Cîmpulung, să se întreţină cu d. Stătescu.
Organul ocnaşului plastograf Mărgări-
LICEUL n ODLR ti
© S»E FETE r
Situat în Bucureşti, Str. Schitu Mftgureaau, M, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi exter nat pentru Gradina de copii, curo primar, cura liceal şi cursuri facultative. In Iunie 1898, am presentat I« examenul rare ţine loc de bacalaureat 5 eleve din earî 4 att reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzind drepturile elevelor liceale, pe de o parte voia Înfiinţa şi cursuri de şcoala «te-anndară pentru elevele cari voţ .spira st intre in ş roata * ev undară «tuper loara, iar pe de alta voia da desvoltArl mal mari careurilor facultativa, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, aă se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cur-narile facultativa aunt eele mal numeri te pentru fete, căci învaţă numai «eea-ce ie vo trebui tn riaţade familie.
In ce priveşte buna reputaţie a îngrijire^ educaţiei şi instrucţiei ce se dan In acest institut, cred de prisos orl-ce vorbă, flind-eă e cunosc toţi clţl se interesează de bnna creştere a fragedei generaţii. Cine n'ar cunoaşte această reputaţie, bine voiască a veni In cursul anului aă viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, ete.
In noul local voia primi interne şi eleve cari urmează ta JEzclernatml ttecundar, la Conservatorul de muttieă şi la meaa-la profraională, afilndu-ne în apropiere de asemenea şcoale.
Elevele Insă cari voesc să urmoze în pension după programul statului, fie curau! tprimar, liceal saQ aecuutlar. trebnesc Inso-iso pină la 15 Septembrie, dixl se înaintării
liste onor. minister.
i*»osj»eo4« se trimit orl-cul va cere, a<Jre slndu-se subsemnatei pină la 15 August, garm Predctil, apoi In BueureştI, Strada Schite \la -uroanu No. 43.
<■ N	Dirsctenra.	>_
■ AHTA KKIIJ ■ALtKtŞp.
te seu ne desfide să indicăm un singur fapt precis sau numele unui agent care să fi rupt sau confiscat Epoca.
De cîte ori ne-am plina de asemenea barbarii administrative, am indicat şi persoane.
Dacă totuşi guvernul voeşte să repetăm plingerile noastre, iată:
D. dr. Munteanu, prefect de Fălciu, a confiscat zilele trecute toate numerile Epo cel în care se vorbea despre administraţia acestui prefect.
Poliţaiul Iarca din Tg.-Ocna a făcut a-celaşi lucru pină ce cetăţenii de acolo au prins de veste şi au pus la locul lui pe cinstitul poliţaiu.
In Capitală, comisarul Ştefănescu, urmat de o droaie de agenţi, rupea alaităeri, Duminecă, afişele ziarului nostru.
Avem în această privinţă mărturiile mai multor cetăţeni.
Am indicat fapte precise şi nume de persoane.
Să vedem ce măsuri se vor lua.
Numirile şi mutările făcute in corpul didactic ttecundar pe ziua de 1 Septembrie MttOS
D-nil Al Andronescu, profesor suplinitor Ia liceul din PIoeştI; G. Poşulescu, idem din Bu-zăQ ; Ang. H. Scriban, idem la catedra de limba latină la gimnaziul din Huşi; Anton [Eliaăe, idem de liinbele romînă, latină cl. IV şi elenă de la gimnaziul din Tirgovişte, tu locul d-lul Barsan, care se transferă la catedra de limba romînă şi elenă de la gimnaziul din Caracal ; Al. Pândele, profesor cu titlu provizoriii la catedra de ştiinţe naturale la liceul real din Brăila, însărcinîndu-se şi cu suplinirea catedrei de ştiinţe naturale de la liceul clasic din localitate; Al. Aricescu, profesor definitiv la catedra de matematică do la clasa 1 divizionară a gimnaziului din Gitirgid ; I. Bucurescu, profesor supl. la catedra de matematică de la gimnaziul din Alexandria; Dim. Dimo. idem la catedra de ştiiDţe nat. şi igienă la gim. din Piatra-N. ; I. Bontaş, idem la cat. de geografie.de la gim. din Huşi; V. V. Şute ii, idem la cat. de limba latină (curs superior) de la liceul din PIoeştI, in locul d-lul I. A. C. Moruzi, care trece tot ca suplinitor la catedra de limba latină (curs inferior) cl. I—III; St. Graur, idem la catedra de limba franceză ('curs superior) de la liceul din Focşani, în locul d-lul Eug. Wi-quelin, care rămine numai la cursul inferior, C. C. Moisiliu, idem la limba romină (curs superior) la liceul din Focşani; N. Apostol, profesor cu titlu provisor la catedra de limba romînă cl. I—IV şi latină cl. IV de la gimnaziul din Roman ; T. Ciuntu, prof. supl. la cat. de la liceul clasic din Brăila; G. Budu, id. la cat. de limba elenă la acelaşi licefi ; Cristea N. Ţapu, id. la cat. de limba romînă (curs superior) şi de filosofie de la liceul real din Brăila; Sc. Detnetrescu, id. la cat. de ştiinţe naturale de la liceul din Piteşti, în locul d-lul C. Dumi-trtscn, care trece în aceeaşi calitate la liceul din T.-Severin; diaconul I. Perianu, id. la cat, de religie la gimnaziul din Tulcea; Al. Ionescu, id. la cat. de limba franceză la gimn. din Tulcea; N. Mihăescu, idem la catedra de limba franceză de la divizionarele liceului din PIoeştI; St. Filioreanu, profesor cu titlu pro-visoriu la cat. de limba franceză de la gimn. din Caracal; N. Motaş, prof. supl. la cat. de geografie de la gimn. din Fălticeni; I. M Rado viei, id. la cat. de limba romînă cl. I—IV şi latina cl. IV de la gimn. din Fălticeni; G. Beiu-Palade, id. la cat. de geografie la clasele divizionare ale liceului externat din Iaşi; I. Prassa, id. la cat. de matematici de Ia gimn. Alexan-dru-cel-Bun din Iaşi; Doniil Ciolan, id. la cat. de 1. romînă şi latină cl. IV de la gimnas. Şle-fan-cel-Mare din Iaşi; Andrei Popovicî-Bizno-şianu, id. la cat. de sc. naturale de la liceul internat din Iaşi; N. Blebea, id. la cat. de sc. fizice de la liceul şi gimn. real din Bîrlad: C'o-riolan Magheţo, id. la cat. de 1. germană din T.-Severin; V. Popescu, prof. cu titlu provisorifl la cat. de chimie şi agronomie de la seminarul din Iaşi; Alexandrescu. prof. supl. la cat. de sc. fizico-naturale la gimn. din Tecuci; Lasear Ursulescu, id. la cat. de limba romînă la gimn. real din Vaslui; C. G. Ionescu, idem la cat. de limba latină de la gimnasiul din Caracâl; Gr, Dă-nescu, prof. cu titlu provisoriu la cat. de geografie de la divizionarele liceului din PIoeştI, în locul d-lul Turlureanu, care trece Ia cat. de geografie de la gimnaziul din Caracal; Marin Radiaţi, prof. supl. la cat. de geografie de la gimn. din Tirgovişte; Gr. Georgescu, id. id. la divizionarele liceului din Craiova ; Leon Gri-gorescu, id. la cat. de istorie de la gimn. din Caracal; I. C. Nădejde, id. la cat. de 1. franceză de la gimn. din Tirgovişte ; C. Constanţi-nescu, id. la cat. de sc. fisico-naturale la gimn. din Caracal; Eug. Bulbuc, maestru cu titlu pro-soriti la gimn. real din Bîrlad ; S. G. Cerni-canu, maestru suplinitor de muzică vocală la gimn. din Tg.-.IiCt; Aug. Crainic, prof. supl. la cat. de 1. romînă şi geografie cl. I—II de la gimn. din Slatina, în locul d-lul D. Olinescu, care trece la cat. de 1. germană de la acelaşi gimnaziu ; '1. Nicolescu, id. la cat. de 1. romînă de la gimn. real din Craiova ; Ern. Schaumons,
NOUL
INSTITUT OE BÂETI
■ub direcţiunea d-lor
I. CMjWJVCM WJ §i G. POPA
profesori la liceul «Lazăr»
Biţmţfl, Calea Pieră el, Se. 104
Cursuri primare şi liceale complecte. Prepa-raţiunl pentru fcoala militari şi comercială. Autorizat a trece esamene In Institut şi a libera certificate ef ui valenţe eu cele ale şcoale-Ier j>ubbee.
Situată lu desul grtamel Cismegiu şi în a-propierea liceului «Lakăr» şi «Sf. Sara» «şcoala în general fi mat» toate punctele de -vedere hlgienlce we află in eele mal bune condiţiunî. N’n* vem nimic de recomandat,.! Es-tras diu raport, d-lor medici inspectori doctori Mihael şi Drugeseu. Ia privinţa instrucţiunel şi educaţiunel ce se dă In şcoala noastră cităm următoarele din raportul coinisiunel, numite de Onor. Minister pentru esamenul din Iunie :
Slnem a arăta, oft şcoala ne-a icut o Poarte bună Impresie u-tît prin «soliditatea cunoştinţelor elevilor cit ai prin ordinea ui disciplina lor.
0 deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare.
I.imba franceză şi germană sunt obligatorii în timpul recreaţiunilor.
înscrierile încep la 15 August iar preparaţi-unile pentru corigenţi Ia 20 August.
Prospecte se trimit lu cerere
f/vir Att:o
Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru s&rad gratis de la 8—10 a. ni.
id. la cat. de 1. franceză de la gimn. din Călăraşi ; Cr. Stătescu. id. la cat. de geografie cl. I—n de la gimn. din Călăraşi; Gr. Niculescu, dir. al acestui gimn.; N. Alexandrescu. prof. supl. la cat. de parte lit. a divis. gimn. din R.-Vîlcea ;
M.	Carp, id. la cat. de 1. romînă şi elenă de la acelaşi gimnasifi : I. V, Petrişor. id. la cat. de 1. romînă cl. I şi II de la seminarul din R.-Vîlceu ; 1. Lupulescu, id. la cat. de 1. romină cl. III de la acelaşi seminar; Antonescu, id. la cat. de matematici şi ştiinţele naturale de lu seminarul din Curtea-de-Argeş; N. Moisescu, id. la cat. de parte ştiinţifică a gimn, Şincal (cl. II division.); Gh. Constantinescu, id. de sc. fisico-chimice la liceul Lazăr, in locul d-lul St. C. Mihăilescu, trecut Ia pensie; N. Negulescu id. id. la liceul din Piteşti; N. Ştefănescu. maestru suplinitor gimnastică la gimnasiul din Huşi; Gr. Cr&escu-Coledinschi, prof. supl. la cat. de parte ştiinţifică la cl. I. div. de la liceul din Piteşti; Sabin Piso, id. la cat. de limba germană la liceul din PIoeştI; Ştefan (J. loan, profesor cu titlu definitiv la catedrele de limba latină (curs superior) şi limba francesă (curs inferior) de la liceul din Focşani, se transferă cu titlul şi drepturile cîştigate la catedrele de limba latină (cl. I — III) şi la limba francesă (cl. I—IV) de la liceul Mateifi-Ba-sarab din Capitală, iar pe timpul cit d. St. C. loau va ocupa funcţiunea de inspector al învăţămlntulul secundar, d-sa va fi suplinit la catedrele sale de actualii suplinitori, d-nil Dan şi Băileanu; d-na Natalia P. Cuza, maestră de linjerie la şcoala profesională de fete din Piatra
N.	, cu titlul provizoriu; d-na M. Alexiu, id. de lucrul de mină Ia externatul de fete din PIoeştI; d-şoara Ecaterina Cristescu, maestră suplinitoare de linjerie la şcoala prof. din Buzăfi; d-şoara Sabina Eliade, id. de desemn la şcoala prof. din Giurgiu; d-şoara Constanţa iAicasit-sici, id. de desemn la şcoala prof. diu Piteşti; d-şoara Maria Russu. id. id. la şcoala prof. din Piatra N.; d na Speranţa Părăianu, prof. de 1. romînă si franceză la şcoala profesională din Piteşti; d-şoara Maxenţianu, maestră de linjerie la acea şcoală , domnişoara Iulia Mircea id. de croitorie Ia acea şcoală ; d. I). Hîrlescu, maestru de desemn şi caligrafie la gim. din Constanţa, este însărcinat cu predarea acestui curs şi la şcoala profesională din acest oraş ; domnişoara Ecaterina Kociu, profesoară supl. de partea literară la şcoala secundară de fete din Tulcea; domnişoara Viorica Chernbach, profesoară supl. la PIoeştI ; domnişoara Maria Popescu, id. diu Vaslui, d-şoara Teodora Mi-hălescu, id. din Slatina; d-şoara Mina Gheor-ghiu. id, din Huşi; d-şoara Maria Şerbu, id. din Huşi ;gd-şoara Janeta Pilescu. ajutoare de rufărie la şcoala profesională din Bacăfi: d-ra Isabtla Moscofian, id. de croitorie la şcoala prof. din Piteşti; d-şoara iAicia Dimancea, maestră de lingerie la Slatina ; d. Alb. Stambler, maestru de desemn la şcoala prof. din Slatina, d-şoara Maria Macarovicî, maestră provisorie de* croitorie la şcoala prof. No. 3 din Capitală, îu locul d-uel Elvira Simionescu, suplinitoare, care trece în aceeaşi calitate la şcoala prof. No. 2 din Capitală; d-na Enrieta Damian, maestră supt. de croitorie la şcoala prof. din T.-Severin : d-na Eugenia Mazilea, suplinitoare la catedra de 1. germană la şcoala prof. Madona Dudu din Craiova ; d-şoara Lucrtţia Panaitescu, profesoare supl. la şcoala normală de institutoare diu acel oraş,’in locul d-şoarel Virginia Ionescu, care-şl reia locul săi) de institutoare la şcoala de aplicaţie de pe lingă acea normală din Craiova ; d şoara Codreanu. ajutoare de maestră de rufărie la şcoala prof. din Huşi; d-şoara Elena Ţroteanu, ajutoară de maestră de croib-rie la şcoala prof. die Vaslui; d. Teodor Ţomida, prof. supl. de 1. romină la seminarul din Romau.
Att mal fost numiţi profesori suplinitori la şcolile comerciale, pe ziua de 1 Septembrie :
La şcoala comercială de gradul II din Galaţi d nil: I. G. Munteanu, profesor de limba franceză, însărcinat în mod gratuit şi cu direcţia;
I. Mazare, profesor de limba germană; El. Fu-magali, profesor de limba italiană; Al Densu-şiami, geografie şi statistică; Al. Manicatide, matematici; Stamate Dobroviceaini, complabili-tate şi corespondenţă; I. Moşoiu, drept comercial ; Panait Pavlu, sciinţele fisico-chimice; D. Dacian, caligrafie şi desemn; dr. Gallin, igiena.
La şcoala comercială gradul II din Craiova : d-nil G. Hristodorescu, profesor de limba franceză, de geografie şi de statistică; Victor Ves-temeanu, limba germană ; A. Gogu, matematici, însărcinat în mod gratuit şi cu direcţiunea şcoa-leî; M. Pretorian, ştiinţele fisico-cliiraice ; C. Neamţu, comptabilitate şi corespondenţa comercială în mod gratuit, conform cerere! d sale ;
I. Stoicescu, dreptul comercial; N. Rădulescu, caligrafie şi desemn.
BULETIN ATMOSFERIC
Timpul frumos şi liniştit se menţine pretutindeni. Temperatura s’a ridicat puţin în cursul zileţ, Iu unele localităţi ea a ajuns pină la 27 grade.
Erl cerul senin, limpul frumos şi liniştit. Barometrul s’a ridiaat in toată ţara în mijlocia cu 3-4 mm.
In Bucureşti, ieri la orele 12 din zi: Înălţimea barometrică la 757.4; temperatura aerului 21“2; vîntul slab de la Nord-Est; starea cerului, senin. Temperatura maximă de alaltă-erl 26*, minimă de ieri 10*.
Pentru d-niî Agricultori
Majoritatea agricultorilor nu mal şovă-eş*e, cînd e vorba de a lua măsuri în contra mălurel (tăciunelui). Afl încercat Saramura lui Numa Dupuy şi s’afl convins că combate sigur şi radical pe acest duşman al griului, numit înălură.
Saramura lui Nuinu Dupuy se Intrebu-i. tează In toată ţara de peste 20 de ani şi n obţinut laude unanime. Ea se vinde In pachete conţinlnd dosa chimică exact calculată pentru două pogoane.
Saramura Dupuy se topeşte uşor In apă rece şi prepararea seminţei e tot ce poate fi mal simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar li o greşeală neer-tată din partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei stricăciuni probabile, cînd poate s’o evite cu o cheltuială alît de mică.	S. Ol
Representant general 8. M1EA VEAMSTI, Craiova
Depozite tn toate oralele
Dr. MEDENLS0HN
de la Facultatea din Paris
Special pentru boale de Femei si de Copil sit. 22 ConsullaţiunI de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare «I prin Calea Victoriei A8
Tipografia „HELIADE" execută orl-ee lucrări, atingătoare de această artă.
DEPLAgARI
D. P. S. Aurelian, fost priin-ministru, soseşte astăzi dela moşia d-sale din Prahova; d. St. Şendreu, fost ministru, a plecat Marţi seara la Roman ; d. general Berendeitt, ministru de războiţi, s'a întors erl din inspecţii; d. St. Sihleanu. secretar general al ministerului iuslrucţiunel publice, a venit erl de la Constanţa ; d. Ionel Brătianu, ministerul lucrărilor publice, s'u întors erl de la Florica şi are să mal plece undeva... dacă n’o fi plecat deja.
ECOURI
— Aflăm că vechea şi cunoscuta drogue-rie a d-lul Ilie Zamfirescu, se va muta tn curînd Î11 propriul său local din strada Academiei No. 8.
Procesul Leblois-Picquart
Paris, 9 Septembre. — Tribunalul colecţionai judecă azi pe avocatul Leblois şi pe colonelul Picquart pentru divulgare de secret interesind apărarea naţională.
Substitutul procurorului general cere amî-narea afacerii, pentru că, după cererea guvernatorului militar din Paris, s’a deschis o instrucţie nonă în contra lui Picquart de către autoritatea militară, In privinţa actului zis «petit bleu.»
Avocatul Labori combate cu indignare a-mîuarea şi cere să se dea explicaţiunl la lumina mare.
Avocatul Iul Picquart nu vrea ca acesta să fie sustras justiţiei civile pentru a fi dat pe mina justiţiei militare.
Cît despre *petit bleu» el este autentic.
Picquart a zis: Azi poate să fie pentru ultima oară că vorbesc în public, diseară poate voi dormi la Cherche-Midi. Ei bine, dacă în închisoare găsesc ştreangul lui Lemercier sau briciul lui Ileniy, să ştiţi că va fi un asasinai, căci eu nu mă gîn-dese de loc la o sinucidere (Mişcări prelungite. Strigăte : Trăiască Picquart!).
Picquart se retrage cu agenţi de al siguranţei şi renunţă să ceară liberarea sa provizorie.
Camera eoreeţion ilâ, amtnlnd afacerea pentru o zi neholărîlâ, justiţia militară intervine şi nu e vorbă de loc de a impedica acţiunea activităţii militare. Noua afacere va urma deci în mod liber cursul el.
„EPOCA" IN PROVINCIE
TÎRGUL-0CNA
De clt-va timp şi aici se agită cetăţenii independenţi contra ocultei de la putere, pentru alegerile comunale ce vor avea loc la 1 Noenibre 1898.
Ast fel d. Lupu Crupensehi care se bucură de simpatiile tuturor cetăţenilor independenţi, are cu siguranţă toate voturile pentru a li ales în noul consilia comunal şi ca viitor primar. D-sa încă de pe cînd era ca primar a adus multe foloase comunei, ast-fel astă-zl chiar liberalii ’l vor vota, ca de exemplu Petrache Popu etc., care ’l-afl apreciat cinstea şi energia.
O altă grupă zisă independentă, care In fond este colectivitatea în frunte cu doctorul Gheorghian, caută a face tot posibilul ca prin promisiuni şi ameninţări să lupte contra conservatorilor din localitate, pentru care scop a adus ca poliţaifl aci pe vestitul bătăuş şi giambaş din Bucureşti Gheorghe Iarca, fost director la penitenciarul T.-Ocna, destituit pentru fapte.... oueste.
Pe acest nenorocit 1 a adus aci ca poliţaifl pentru ca prin bătăi, torturi, etc. să facă pe alegători a vota contra d-lul Lupu Cru-penschi care este iubit de toţi cetăţenii din T.-Ocna.
Acest G. Iarca a fost trimis anume de d. Caton Leca, prefectul din Bucureşti, ca să lovească îutr’un grup de aci. Î11 frunte cu părintele Argliir Găgă şi lancu Ionescu, cumnatul săfl, cari şi pină astăzi, de şi colectivişti, dar sunt duşmanii dinastiei Leca. Cu toate astea acest Iarca nu va putea face nimic, căci va pleca de unde a venit mal înainte de alegeri.
Vestitul găinar N. Săveanu din Focşani, se află la băile Slănicul, şi aci în Jud. Ba-căfl de mal mult timp a căutat să predomine ca şi fraţii Leca, punlnd, în schimbul unei sume bune, ca controlor fiscal pe un jidan botezat anume Iaucu Botez, fost perceptor In Tg.-Ocna şi omul de gheşeft al
INSTITUTUT-
Schewitz-Thierrin
Cel mal veclilft «lin (ară Fondat în anul 18-47 Ijocal clădit anume pentru şcoală prettentind toate eondiţiunile cerute de igienă
Bucureşti, Str. Scaunele, No. 61.
Invăţămiut primar şi aeeundar conform programului Statului.
KAmba franceză şi germană aunt predate de ta etaaa l-a primară.
Curaurile vor ineepe regulat ta » Septembrie.
Conform regulamentului ministerial, iuaerierlle nu pot fl primite de cit pină ta li Septembrie.
_______________________Sit. 70
J.a Mauulanţa Armatei diu Bucureşti se primeşte oferte de grîtt şi secara însoţite de probe in greutate de 5 chilograme, iar licitaţia se va tine iu ziua de 25 Septembrie curent ora 9 dimineaţa in condiţiunile caietului de sarcine publicat In Monitorul Oficial No. 89 diu 24 Iulie expirat.	Sit. 104
Diectorul Manutanţei
Adjunct clasa !, D. CEVVICA
De vînzare
o casâ uouă cu sub-sol, Şir Plantelor No. 76, liuga bulevardul Pake, tramway electric, compusă din h camere şi dependinţe, chirie anuală 1500 I.e). ftti'fl nici o sarcina.	Sit. 99
A se adresa Jenn 01teul««m»u, Strada Traian No. b'J.
www.dacoromanica.ro
«FOCA
U'b
34-1/4
BASfOA AGRICOLA 7-.9 Septembrie 1898 ■cccbsjlla braii.a
Buletin de ştirile din striin&tate ţi preţurile curente in port
Grine Anvers disp. ferm. Londra	inactiv
»	Paris S. fr. 21.80	Hamburg	susţ.
»	> N.-D. » 21.55	Budapesta	Sep.fl.8ii5
*	Amsttrd. 11. 170	>	Mar. » 8.51
Secară	»	132	* Sep. » 7.35
Porumb Londra m. c.	»	»	* 5.00
Ovăz »	>	»	»	» 5.35
Ore	»	»
AMERICA (New-York)
Orm Sept. Cent! 7t’/a Porumb <	Dec.	» '	68'/.
«	MaiO	*	68'/»
BRĂILA
OriU scadent k. pe ht. 73-75 Lei 8-9'/,
»	mijlocia »	» »	2»-ŢI	»	9'/, —IO1/4
,	»	» »	78—81	»	10'/,-12
Secară	»	»	»	«8—75	»	C"/4 — 7*/<
Porumb	»	»	»	75 79	»	5s/4—6'â
» roş	»	»	»	78—80	»	7'/4—7'/,
(}rz	»	»	»	58 — 68	>	A'/, - 6'/,
Rapiţă colza •/# k. lei 20/22.
» sălbătici hecl. lei 55/«—7.
Ovăz ‘Io k. 8 40—8.75.
» alb şi gria 9.00—9 50
OBSERVATIUNI
N Piaţa mal fermă h grîne şi mal bine dispusă, dar lipsa de vapoare şi urcarea naveurilor ţine pe exportatori lu rezervă. Secara foarte căutată, cele l’alte articole susţinute fără mare schimbare. Navlul vapoarelor l4/«—l5/«. Şlepurile foarte cerute şi In urcare din cauza scaderel apel.
Iul ti. Polţer din Bacăă, casier, distituit de d, Ghermani In urma raportului d-lul Inspector Constautinescu.
Pentru ca să se ştie cum colectiviştii 'şl pun în slujbă toate neamurile, le publicăm aci mal jos :
Părintele Arghir Goagă sub protoereă ; loan Ionescu cumnatul preotului Goagă sub-prcfect; Goagă, consilier la primăria Tg.-Ocna, rudă cu părintele Goagă ; Vastîe Theodoru, cumnat cu Ionescu, sub prefectul, şi cu preotul Arghir Goagă, cu perceptor tiscal (un inspector financiar ar constata multe la percepţie).
Eftirnie. rudă cu preotul Goagă şi cu subprefectul Ionescu, este primar la băile Silnicul (om fgrâ carte şi educaţiune).
Un alt Goagă, notar la Caşin : Ghiţă Bă-lănescu, cumnat cu I. Ionescu subprefect şi părintele Goagă, pi:her ; Ghiţă Theodoru, cumnat cu I Ionescu subprefect şi Goagă, e notar la băile Slănicul cu primarul Efti-mie ruda sa; în fine mal sunt şi alte neamuri în diferite slujbe: ca Băjenaru, Cos-tandache, Bărzescu, etc.
Iată cine conduc afacerile comunei; o Întreagă familie a Iul Goagă & I. Ionescu a încasa leafa şi diurna înainte.
Cit priveşte pentru băile Năstăsache luate de primăria Tg. Ocna ml-e ruşine a mal descrie starea deplorabilă în care se află.
Poinpadnr.
ŞTIM BIABIJKTE
*	Aflăm că d-şoaraEcaterina Arbore, fiica cunoscutului publicist Zamfir C. Arbore, doctor în medicină din Bucureşti, specială în boalele de femei şi de copil, care s’a perfecţionat timp de doul ani ia Paris, unde a lucrat în tot acest interval de timp într’o clinică speciala, va fi numită medic al copiilor găsiţi, la Primăria Capitalei.
DIVERSE
Crima din ntra<la Berzei. — O crimă îngro/.iloare s’a sâvîrşit, erl seară, la circiuma lui Vişun Ionescu, din strada Berzei 51, in următoarele împrejurări:
Doul bfletl din serviciul dreiumaraltU, numiţii Ştefan Ion şi Ion Zidăroiu, cel d’întîift in virsiă de 13 ani iar Zidăroiu de 17 ani, fiind ocupaţi împreuna cu lurrările circiumei, s’aO luat la ceartă.
După mal multe înjurături, băeţil s’aă luat la bâtae. Zidăroiu aplică o palmă zdravănă lui Ştefan Iou. Acesta furios, pune mina pe un cuţit ce avea la indemină şi azvirlă după adversarul săfi. Din nenorocire cuţitul s'a înfipt in pinte-cele nenorocitului, care rănit de moarte a căzut Iu pămint scăldat iu singe.
S'a dat imediat alarma şi s'a căutat a se da ajutoare rănitului. Un medic chemat de urgenţă, văzind starea gravă a rănitului, după ce l’a pansat, a ordonat transportarea lui la spital. Nenorocitul era deja tn agonie şi pe drum în spre spital şi-a dat sfârşitul.
Criminalul, Îngrozit de fapta pe care o comisese, a încercat să fugă. El a fost insă prins şi condus la poliţie.
Copil lepĂdat.—Erl, pe la orele 4 după amiazl, s’a găsit sub scara caselor d-lul Ghiţă Achimescu, din strada Călăraşi 118, un copil de sex masculin, părînd a fi in vîrstâ de 8pină la 9 luni. Secţia respectivă a fost înştiinţată şi comisarul de poliţie a ordonat transportarea micului părăsit, în îngrijirea spitalului Maternitatea.
S’ati început apoi cercetările. Se constată că copilul lepădat sub scară, era al femeii Lisa-veta Oprea, care cu cit-vu timp înainte fusese doică In serviciul d-lul Achimescu.
Această femee, lăsase, incă din luna Iunie trecut, copilul iu îngrijirea amantului săfi, Ghiţă Matei din strada Mi re ea Vodă. Se vede că denaturata mamă, după ce a eşit din serviciul d-lul Achimescu şi-a părăsit şi copilul şi amantul, şi Ghiţă Matei, creztnd că amanta sa este încă In serviciti la d. Achimescu, a venit pe furiş şi a depus copilul sul) scară.
Atit Ghiţă Matei cit şi femeia Lisaveta 0-prea atî fost arestaţi şi înaintaţi la parchet.
DIN ŢARA
A'iiulă In doliu. — Duminica trecută s'a celebrat in judeţul Covurlul, Ia moşia Cioara, pendinte de comuna Pechea, căsătoria religioasă a d-rel Maria C. Gheorghiu cu d. C. Iliescu, farmacist. Ceremonia a avut loc la orele 11 dimineaţa, iu prezenţa naşilor, d-1 şi d-na Buiu, a rudelor tinerel perechi şi a invitaţilor.
Feţele tuturora luceaţi ne fericire.
Dar, vaî! Nimeni n'avea presimţirea că această familie, în care domnea cea mal mare fericire, va fi izbită de cea mul crudă durere şi că a-ceaslă casă nupţială va fl transformată într’o casă mortuară.
Fatalitatea Insă hotărlse lucrurile !
După prinzul nunţel, pe la ceasurile 4 şi jumătate, mama tinerel mirese se simţi «le odată răii şi peste clte-va momente încetă subit din viaţa.
Aceasta crudă nenorocire a căzut ca un trăz-uet pe capul perechel nuntaşe, care a trebuit
sfi'şl schimbe hainele de nuntă cu cele de do-liQ, şi a consternat adine pe toţi asistenţii, cari s’au retras Îndureraţi.
CrlniM dlu Vizirii. —Zilele trecute, s’a găsit într’un puţ de pe moşia Viziru, Brăila, cadavrul locuitorului Ion Fetelea, din acea comună, avînd două răni puternice, una la cap şi alta în partea dreaptă a peplulul. Din constatările medicale, reese că acele răni aiî provenit din lovituri de ciomag.
Autorităţile locale aG făcut cercetările pentru descoperirea criminalului. Acesta este un a-nume Petrache Ciulacu, zis şi Gheorghe. care în ziua de 1 Septeinbre, după ce a oniorit pe Fetelea cu ciomagul, l'a aruncat în puţ.
Criminalul a dispărut din comună de la să-virşirea asasinatului.
S’aO luat măsuri de urmărire.
P&dnre lu flac&rl. - Din Fălticeni ni se anunţa că în ziua de 5 Septembrie un incendiu puternic s’a declarat in pădurea de pe moşia Sireţelul, pendinte de comuna Lespezile din judeţul Suceava.
Flăcările aO consumat 120 de fălci de tufă şi copaci bâtrînl tăiaţi.
I.uindu-se imediate măsuri, cu adjutorul locuitorilor din satele învecinate şi a gendarini-lor rurali, focul a putut fi localizat inal înainte ca flăcările să se intindâ in pădurea hătrină.
Bandit prlna.— Acum zece zile nm anunţat că un număr de şease bandiţi s’aiî ivit la moşia Bălenl, pendinte de comuna Cuca, ceree-tlnd pe servitorii d-lul Cautacuzino, cînd slă-pînul lor va fi acasă. Recunoscindu-se în aceşti indivizi suspecţi mutrele unor Ulharl, cari concepuseră planul ca să pradez pe d. Cantacu-zino, autorităţile, înştiinţate, s’aO pus in urmărirea bandiţilor.
Din Galaţi ni se anunţă că unul din aceşti şase bandiţi a fost prins, şi acesta a denunţat şi pe cel-l’alţl tovarăşi. Cercetării»! aO dovedit că toţi sunt Prahoveni, oameni aduşi la muncă de arendaşul moşiei Frumuşiţa.
Banditul prins a indicat autorităţilor, locul unde îşi aveaţi ascunse armele şi hainele de travestire.
Autorităţile caută să pue acum mina şi pe cel-l'alţl bandiţi.
Incendiu. — Un puternic incendia a izbucnit, Duminecă noaptea, in Brăila, la casele d-lul Mihalache Vasile, din calea Griviţel 275. Ajutat de un vînt puternie, focul s’a întins cu repeziciune şi a cuprins casele Învecinate ale d-lor Manole’ AndreiO, Sandu Bordea, D. Moi-soiu şi Maria Rusu, catizînd pagube Însemnate. Nici unul din imobilele distruse de flăcări nu era asigurat
Cauza incendiului nu se cunoaşte. Poliţia locală a deschis o anchetă.
DIN STREINaTATE
38* kilograme!. — Zilele acestea a fost îngropat, la cimitirul din Greenwood, aproape de New-York, un fost birtaş căruia ii ziceaţi toţi «papa Fisk».
Răposatul, care cintărea «282» kilograme, spunea, eind era în viaţă, că pîntecele său e singura reclamă posibilă pentru restaurantul să Q.
Pentru ca coşciugul in care se odihnea de veci Fisk să fie transportat la cimitir, a fost nevoe de 10 oameni, cari erau cel mal voinici din oraş.
Antreprenorul de pompe funebre de abia a putut construi cosciugul necesar şi in loc de dric, un camion a condus rămăşiţele la ultima locuinţă.
Fisk a murit din cauza prea marel cantităţi de grăsime depusă in jurul inimel.
Depeşile de azî
Serviciul Agenţiei Romlne
Paris, 9 Septembrie. — Comisiunea însărcinată să studieze Gestiunea revizuire! procesului Dreyfus va termina probabil examenul său Luni. Rezultatul acestui examen se va comunica Marţi consiliului de miniştri.
Viena, 9 Septembrie. — Se anunţă din Roma «Corespondenţii Politice», că iniţiativa guvernului italian în privinţa măsurilor internaţionale în contra anarchismuluî s’a produs deja. Un schimb de vederi s’a şi făcut între cabinete, maoifestîndu-se pretutindeni sentimentul necesităţii unei asistenţi reciproce mal strînse.
Cite va cabinete aii dat îndată adesiunea lor la principiul propunerii italiene.
In sferele guvernamentale italiene se speră că se va ivi o înţelegere.
ULTIME MFORNATIUNI
O SCRISOARE
Timpul de astăzi publică următoarea scrisoare :
Domnule Director,
Acum că chestia actelor «falşe* s’a isprăvit, permiteţi- ml, te rog, să uzez incă odată de bună-voitoarea dv. ospitalitate ca să exprim adtnca mea recunoştinţă tuturor acelora — şi au fost marea majoritate a ţeril — cari fără să fi avut dovada materială a lucrului, nu s’au îndoit nici un minut de ade-verul aitelor produse de mine. 'Mi-au dat ast fel o probă de încredere pe care nu o voiu uita.
N’am nimic de zis în privinţa celor cari ’şl-au suspendat hotărirea pînă ce vor vedea cu ochii. Chiar printre ucenicii Mîntuitorulul s’a aflat şi Tomu,
Tot un sentiment de recunoştinţă, dar de o altă nuanţă, am şi pentru cei cari —şi s’au găsit de aceştia tn toate treptele sociale—de şi au ştiut că actul este adevărat, s’au purtat cu mine ca şi cum l’ar fl crezut falş, bisuindu-se pe nădejdea că nu se va mai ivi ni:i o dovadă. Le sunt neapărat recunoscător, căci fără dinşii n’aşi fi ştiut incă pînă la ce adînciml se poate scobort mişelia omenească.
Adaug, d-'.e director, că acesta este ultimul meii cuvînt într’o polemică în care vreme de atUea luni am aJăc.ut ce mi-a stat prin putinţă, ca să nu-i dau un caracter personal.
Primiţi, d-le director, expresiunea înaltei mele consideraţiunl.
Take loueacn.
Monitorul Oficial, dind seamă de participarea M. Sale Regelui la inmormîn-
tarea împărătesei Elisabeta, spune că Sîmbătă după amiazl, la ora 2, Regele a făcut o visită împăratului Vilhelm al Germaniei, cu care s'a întreţinut aproape o oră.
CRIZA
De aseară circulă fel de fel de zvonuri in privinţa situaţiei detestabile In care se află guvernul.
După unii guvernamentali, remanierea ministerială este deja definitiv hotărltă; tn sensul următor :
E. fltătesen ia Internele, d. Fe-recliide externele, fitnrdzs, pro-tegiatnl lui Ieszenszkay, finanţele, Porumbaru sau $tolcescu domeniile.
După nn alt svon, d. Eug. Statescn ar fi consimţit a forma, imediat dnpă întoarcerea Regelui, un cabinet concentrat.
D. Ea. Costlnescu a declarat că e tn sllnaţie de a şti că alegerile comunale un vor li prezidate de cubiuetul Kturdz».
Parchetul din Buzău instrueşte mal multe denunţări primite la parchet tn contra poliţiei din localitate, ai cărei funcţionari au fost. numiţi pentru cocoloşirea mai multor hoţii.
La bursa din Galaţi a domnit erl o animaţie deosebită. In urma preţurilor mal urcate semnalate din America, s’aă încheiat mal multe transacţiunl de grîne.
Iu urma acestor transacţiunl, se aşteaptă ca zilele acestea porturile Galaţi şi Brăila să intre într’o activitate deosebită.
Ameninţările in contra Transilvănenilor, cari s’aă dat pe faţă în nnele organe liberale, fac parte din nn plan întreg de campanie, dirijat din Pesta şi aplicat cn multă agerime mai ales în Transilvania.
Decîte-va zile Ieszenszky, în calitate de şef al binronlni naţionalităţilor, face sforţări supraomeneşti şi nn se sileşte a recurge chiar la ameninţări pentrn a salva pe protejatul său Stur-dza şi a dovedi că spionii cari se pun în serviciul Statului Ungar să pot întemeia pe discreţiu-nea şi sprijinul săă.
Toate încercările lui Ieszenszky — care s’a dovedit de data aceasta a fl nn mare naiv—vor fl zadarnice.
Se atribue d-lul general Berendtiu ideia de a înfiinţa pe cale budgttară o a treia divisiz pe lîngă fie care corp de armată, divisie de rezervă cu cadrele complecte în timp de pace şi avînd ca trupe regimentele de miliţii.
Cadrele acestor divisil se vor lua mai ales dintre ofiţerii în reservl şi din cei în retragere, cari vor voi şi se vor găsi apţi.
in ajunul alegerilor din Bucovina
Duminică se vor începe alegerile dietale din Bucovina, cari vor prezerva mari surprinderi, In urma terorismului administraţiei în contra candidaţilor partidului naţional romi».
E caracteristic însă, că deşi candidaţii partidului naţional sunt combătuţi cu o ex tremă înverşunare, totuşi gnvernul n’are Încă de cil un singur candidat cunoscut, în contra d-lul dr. G. Popovicl.
Patria spune că un prefect a spus alegătorilor ţărani următoarele :
— Voi n’aveţi să vă angajaţi pentru nici un candidat, ci să staţi gata pînă va sosi ordinul guvernului, cînd apoi, de vise va porunci să alegeţi un ciomog, — ciomag trebue să alegeţi ! M’aţi înţeles P
* * *
Archimaudritul Ciuntuleac, superiorul mă-năstirel diu Suceava, zidită de Ştefan-cel-Mare, care şi-a pus candidatura de guvernamental la Suceava în contra candidatului partidului naţional romln, d. Varteres cavaler de Pruncul, anunţă Patriei că 'şl retrage candidatura. Ba chiar dacă fără voia sa va fi ales, va demisiona.
Sa vede că demersurile delegaţiei romi-nilor din Suceava aii avut un bun efect.
* *
Candidatul cel mal Înverşunat combătut este d. dr. (!. Popovicl, sufletul mişcării naţionale din Bucovina. Dar cu toate a-ceste romlnil îl susţin cu căldură, după cum reiese şi din următoarea informaţie a Patriei:
Duminecă a avut loc adunarea electorala la Dorna. convocata «le comitetul electorul local, iu scop ca (1. dr. George Popovicl, candidatul districtului, sâ'şl rostească discursul program. Adunarea a fost cercetata de toţi electorii Dor-nel, o mulţime de alegatori şi Întreaga inteligenţă din localitate. D. dr. George Popovicl n’a putui participa, fiind ia Viena dimpreună cu d. dr. laucu cav. de Flondor, delegaţi de di-rigenţa partidului naţional, ca să confereze cu d. Ia ne u Lupul asupra situaţiunil. Adunarea a deschis-o d. protopresbiter Balmoş prin un discurs Insufleţilor In care espunind activitatea rodnică a d lui dr. Popovicl. 1-1 recomandă districtului spre alegere
Adunarea primeşte candidatura d-lul Popovicl cu vil aclamaţiunl. Lulnd cuvântul d. dr. Em. Criclevicl, expune pe larg situaţiuuea partidului nostru in actuala campanie electorală şi scoţtnd in relief deosebitele merite ale d-lul dr. Popovicl, recomandă călduros acceptarea candidaturii proclamate de partid şi somează electorii să meargă cu toţii strlns uniţi sub flamura partidului nuţioual. Drept Încheiere mal adresează d. Balmoş un călduros apel că-
tre alegători şi ridică adunarea Intre strigate entusieste: Trăiască d. dr. George Popovicl.
D. general BerendeiQ a numit o co-misiune de ofiţeri superiori ca să studieze şi să întocmească un proiect de reorganizare a tutulor şcolilor militare.
întrebăm pe d. dr. Felix, în virtutea cărui articol din lege a făcut pe d. ministru de interne să aprobe publicarea ca vacante a posturilor de medici de la oraşele Roman şi Buzăft, posturi cari actualmente sunt ocupate definitiv prin concurs de titularii lor ?
Aceşti titulari ueavînd anii de pensiune şi negăsindu-se în nici un caz special prevăzut de lege, îndepărtarea lor din funcţiune constitue o măsură arbitrară din cele mal revoltătoare, contra cărei protestăm cu toată energia.
D. Ilaret nerespunzlnd la telegrama ce i-a adresat d. Brlndză, directorul liceului din Iaşi, prin care i-se cerea îufiinţarea de divizionare Ia cursul superior al liceului, — acesta a trimis o nonă telegramă ministrului pentru a i se răspunde dacă trebue sail nu să primească pe elevii evrei, relnscrişl de drept Ia clasele superioare ale liceului.
In privinţa cererel d-lul inginer Borneanu de a i-se da concesiunea exploatării minelor de cărbuni din Bahna, aflăm că d. Sto-lojan a făcut un referat favorabil către consiliul de miniştrii.
D. Stolojan a declarat ieri, că dacă consiliul de miniştrii, adică Sturdza, protegiatul lui Ieszenszky, nu va aproba referatul, atunci d-sa va demisiona imediat din minister.
A se vedea în pag. IV: (Jhestlia xUel i Nu ret a.
BIBLIOGRAFII
La Institutul de Editură, Ralian şi Ignat Samitca din Craiova, a apărut : Dicţionarul lloMAMNO FKtNOKN, cuprinzând: 1.Vocabularul complect al Jimbeî romîne grăite şi literare, precum şi archaismele culturale. 2. Nuanţele cuvintelor clasificate şi lămurite prin exemple. 3. ExpresiunI idiomatice şi proverbe, de Mariu Săineanu, doctor In litere. Ortogra-grafia Academiei pentru partea romînească.
Un volum de aproape 600 pagini pe 2 coloane.
Un exemplar broşat lei 4,50. Un exemplar legat 5.50.
De acelaşi autor a apărut: Dlcţionarnl FRI\t:KSO-KOMÂ.\, un exemplar broşat lei 5.50, un exemplar legat lei 6.50.
De vinzare la toate librăriile din ţară.
*
* 4
MOŢIOfl
D8
Geologie şi Mineralogie
pentru şcoalele secundare inferiăre, şetilele normale, seminare şi pentru instrucţia proprie
DE
W. WAjĂOBJSCV
profesor universitar, fost Inspector al iucăţăniîntulul secundar.
PREŢUL 3 LEI Sit. 105
Pentru provincie, a se adresa Ia autor, Instit. Botanic, CokrocenJ.
Peete cîte-va zile ra apărea Noţiuni ds Zoologie si de Bo: unici.
DIMITRIE ENESCU
“Restaurant şi Gtrăxlirui
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA
fiucurcad, JStrufta fiftu fu Monted
Act de mulţumire
Regretatul nostru părinte, Ignatz Iosif Hirsch, fost comerciant iu Brăila, care contractase o asigurare pe caşul de moarte la Societatea de a-sigurare <DACIA-ROMANTA», pentru suma de 60000 lei (şease-zecl mii), întîmplîndu-se să înceteze din viuţă, după 2 ani şi jumătate de ia afeerea asigurărel, numita Societate «Dacia-Ro-mania», nu a Sntirziat de a ne număra în interval de 5 zile, de la avizarea morţii, suma asigurată de lei 60.000.
Credem dar de datoria noastră — pe lîngă mulţumirile ce ne grăbim a'I aduce prin publicitate, pentru promptitudinea ce a pus în liqui-darea acestei asigurări — de a îndemna pe toţi părinţii de familie, să augure in acest mod existenţa şi viitorul urmaşilor lor, Ia numita Societate.
Pentru familia I. I. Hirsch Jacqes I. Hirsch.
Brăila, 7 Septembrie, 1898.
1
Mobilă Tapisată
Garnitură Mobile tapisate eu co-
2YOare, pl nţ de îu&taae compus de o canapea, 3 fotelurl, 4 scaun?
sa vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincia embalagiu Gratis.	Sit. 17
Magavân de Mobile I. GLUKSKAIV
Dr. N. Stavrescu
fost iuteru al spitalelor ţl institutului «maternitatea» Sit- 41 Strada MPreaptd, IVo. 2S
Dr. D. Cterota
Specialist t Chirurgie, organele genlto-urinai-e
BULEVARDUL ELISABETA 39
Consultaţiunl de la 6 — 7 Sit. 12
VALORILE ROMÎNE
- BURSA BUCUREŞTI -
Marcuri, 9 Septembre 1898
Bfacte	-6 .2	8cad.	Oferite		Cerute		încheiate	
	o	uupoan	ou b.	OU	oa b, |	OU	cu	CU
	O		K»ta	tar.	K»t» !	ter.	b.g.	term
împrumut. de Stat Romîne Rentă 81 •	6%	Apr.-Oo.	lOlV.		ioo*/4			
4 W .	»%	Iau.-Iul.	101V,	—	100f't	—	—	*p
- 9S •		[an.-Iul	10) V,	—	100*'*	—		*■
« .		Apr.-Oc.	100V.	■ 		tw.		—	
4 89		’an.-Jul.	Dl'/,		917,	—	—	—
- 96- yq	<%	M»I,-N-e	M'/i		92			—
Impr. de								
oraţe								
Obl. C. B. 83		lan.-Iul.	100'/4			993/			
4 4 4 VK) 4 4 4	'■'V. 4 *V/r	Mal-N-e Mal-N-e.	1«0% 8*V»			o îoov* 98	-		—
Impr. de societăţi								
Scris. f. rur.	&%		9M/.		9S«/f	—	9"*#,	—
4 4 4	4%		92		91»/,	—	—	—
- 4 u. B,	5%		D6-7,	. '	»«»/,	—	MV.	
4 4 U. I.	!>»/«		927,		»•>	—	—	T
Obl. f*. bazalt	«»/,	lan.-Iul.	“*				k_.	
Acţiuni	Dlv. anul ti treo.	Valdrea nom.						
a. n.» r. .	U3.3U	500 1.	- —	2433		2430			aut
A. Agricolă	16	500 1. v.	—	372	—	871	_	•70.71
8.Dac.-Rom.	33	200 1. v.	—	464		•462		—
8. Naţionala	38	200 L v.	—	523	—	520	_	
s. Patrii .	6	100 1. v.	—	130	—	125			
8. de bazalt	23	250 L V.	—	—						Ulm
8oo. Letea •	f*	100 1. v.	—	-	—	-		—
SCONTURI ŞI AVANSURI
"/o
Banca Naţ. soont..........................
«	« avansări pe deposite de efecte saă lingouri
Banoa Agricolă scont...............................
4	m avansuri pe depozite de efeote • • •
Casa de Depuneri şt ConsemnâţiunI pe depozite de efeote
0
H
6
Wt
Schimb: Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de htrtie 2.10; Rubla de hlrtie 2.70.
Dinţi artificiali cel mal frumoşi şi solizi se fac la D-nul
HMCOizAM MAHIESCU
|I>K.\riSI l'ARISIAN
Spr. Academiei, 37 şi Victoriei, 74
w
\Y#ut 0. pAS
\x>	RElUTORIZiT Dlt	'/l
RElUTORIZiT Dl M[SHTSS7L IN3rRUâ['. PUBUIO*
ANUL AL XI-Iea
e.
^ IAŞI —
#•
Acest institut se împarte tn două se ţii : SECŢIA PRIMARA şi SECŢIA LICEALI.
Un corp profesoral, compus din cel mal buni ins'itutorl, profesori şi pregătitori, propune materiile prevăzute în programul statului, in secţia primară. De şi Institutul conform regulamentului în vigoare, are dreptul să ţie esamene de fi ie de an, totuşi, spre mal sever control, direcţiunea prezintă elevii la şcoalele Statului, spre esaminare. Elevii secţiei liceale urmează cursurile liceului naţional, care e alăturea, găsind în institut o întreţinere şi o educaţie desăvlrşită; pregătitori tntr’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zilnice. Acostă secţie a fost reorganizată spre perfecţionare.
Situaţia pe anul şcolar 1897 — 1898 ne a-rată un rezultat strălucit, nefiind de cît UN singur repetent. Aceasta graţie unul sistem special de întărire a elevilor cari se des-voltă mal tîrziu saă cari ati rămas, din diferite cause, mal în urmă cu învăţătura.
Limbile franceză şi germană se predaţi cu tot dinadinsul, de către profesori şi pedagogi cn îngrijire aleşi din Germania şi Franţa. In urma cererel mal multor părinţi s’a înfiinţat un curs a parte de limba greacă modernă. Muzica vocală şi instrumentală, desenul, dansul şi cele-l’alte arte de agrement se propun de cel mal buni maeştri,
Numărul elevilor e cu voiuţă MĂRGINIT, căci direcţiunea are ca normă lucrarea şi supravegherea INDIVIDUALA a e-levuluî, atît în sens educativ cît şi instructiv. Graţie acestei disposiţil, direcţiunea pote da desvoltărel fisice o deosebită atenţiune ; copil debili safl supuşi unul tratament medical sunt obiectul unei supravegheri deosebite ; pentru acel cari urmează o cură de lapte s’a instalat o lăptărie în Institut chiar.
înscrierile încep la 15 August şi se sfir-sesc la 15 Septembrie. Cea mal mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii cari vor a-şi plasa copiii in acest institut sunt rugaţi a înştiinţa cit mal de vreme direcţiunea.
DREPT ORI-CE LĂMURIRE A SE CERE BROŞURA EXPLICATIVĂ A ŞCOALEI, CARE SE VA TRIMITE LA CERERE, adresa numai să fie citeţft şi lămurii dală.
Sit. 66	DIRECŢIUNEA.
Doctor Besuoa
Medic la spitalul de copil Spectal in hoaţe de copil Str. Popa S6re, No. 2A sit. 87
INDUSTRIE NAŢIONALA
Pînzeturl bune. Vînzare en gros şi en detail. P. Papadopol, Piaţa Amzeî, No. 24.

P O UGU E S
Ap& Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituan^ă
ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL
De patrn aecole Muroru fd-sint-Mrgrr la M*ouguett este «el Misii uni- «? ver*t«; apreciat de către Doctori
CEA MAI BVXa DLMUE APELE PIGATIVE
mmmmttmammmmmmi
www.dacoromanica.ro
EPOCA
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Dreyfus
i’iaeedurm revizuire!
Se ştie că cu aprobarea colegilor săi din minister,—In afară de generalul Zurlinden şi d. Tillaye, demisionaţi, — ministrul de justiţie trebuia să sesizeze (-omisiunea specială Însărcinată prin legea din 8 Iuuie 1805, asupra reparatiunel erorilor judiciare, pentru a’şl da avizul asupra cererel In revizuire, bazată pe paragraful 4 din art. 443 din codul instructiunel criminale, vizînd re-levatiunea de «fapte noul» de natură a stabili nevinovăţia condamnatului.
Această comisiune, compusă din directorii ministerului de justiţie şi din trei consilieri de la curtea de Casaţie, nu poate fi consultată de cit cînd cererea tu revizuire se întemeiază pe acest paragraf 4. Ministerul de justiţie, fie din oficiu, fie după ce a luat în considerare cererea părţilor, are singur dreptul să ceară avizul acestei co-misiunl.
După ce comisiunea şi-a dat avizul, ministrul de justiţie este liber de a se conforma saii nu acelui aviz. Articolul 444 paragraful 2 spune că ministrul de jusliţie va statua după ce va fi luat avizul romisiunel; dar nu spune să se conformeze acelui aviz.
Ministrul jusfi{iel, decizînd transmiterea dosarului la camera criminală, dă ordin procurorului general al Curiei de Casaţie, căreia sunt adresate toate piesele, ca să seziseze Camera.
Un consilier, este însărcinat, ca şi în a-facerile ordinare, ca să facă raportul. Prima chestiune care se pune, este de a se
şti dacă cererea poate {fi primită, adică dacă toate formalităţile cerute de lege pentru ca curtea să fie sezisată, sunt îndeplinite.
Din momentul în care transmiterea cererel este făcută de ministrul justiţiei lă curtea de casaţie, acesta poate să suspende esecutarea pedepsei condamnatului, plnă ce Camera criminală va fi hotărtt asupra admite rel.
Facultatea aceasta o are şi camera cri-mirală după ce a admis cererea.
Chestiunea admisibilitaţel fiind rezolvată, camera criminală, dacă faptele noul sunt suficiente ca să motiveze revizuirea, ordonă revizuirea, după ce mal inlîitt anulează sentinţa condamnătoare.
Dacă însă camera, socoteşte că o anche-tă complimentară este suficientă pentru a da faptelor noul adevărata lor valoare, ca poate procede la această anchetă în mod direct sad prin comisie rogatorie.
In cazul cînd Camera este de părere că revizuirea se Impune, şi dacă noul dezbateri sunt posibile, va trimite pe condamnat înaintea altul tribunal sau curte, altul de cit acela care l’a judecat, fixînd de mal nainte întrebările cari trebuesc puse.
Ast fel, în speţă, dacă se ordonă revizuirea, Dreyfus va fi trimes înaintea altul consilia de războia, desemnat de camera criminală.
Deciziunea curţel supreme, admiţtnd satt respingînd revizuirea, trebue să fie motivată.
înaintea tribunalului de trimetere, oricare ar fi el, procedura este aceiaşi ca în afacerile ordinare, şi ministerul public este liber să conchidă pentru sad în contra a-cuzatulul.
itnpreaia generata. Presa.
Hotărîrea consiliului de minişfri a fost primită In Paris cu o linişte desăvîrşită.
La Preeee consideră revizuirea ca sflrşi-tul unul cauchemar. In Figaro, Corne'ly scrie : «Revizuirea Începe : acesta 1 un mare eveniment, ce trebuia lăsat să intervină încă mal curlnd : ar fi fost cruţată atunci ţara de multe şovăell pline de groază, de multe agitaţii febrile. Armata nu poate suferi din causa revizuirii. Se produc greşeli şi la tribunalele civile. Este oare prin a-ceasta desonorată întreaga justiţie civilă ?»
Senatorul radical Ranc, zice: Cnm poate vorbi Cavaignac, şi după dtnsul Zurlinden, de un studia aprofundat al documentelor, cînd amindol ad refuzat să asculte pe colonelul Picquart, pe acest om cu judecata limpede, care a voit să dovedească falşul lui Henry, care a arătat prevedere încă din 1896, în ciuda tuturor miniştrilor de răsboia, în ciuda lui Boisdeffre, Billot, Gonse şi Pel-lieux ?»
Libre Parole şi Rochefort critică guvernul. Drumont zice că deciziunea miniştrilor este o lovitură de Stat a Dreyfusarzilor. Rochefert zice: «In locul Fliseulul, Brisson va ajunge in Baguo.» Judeţ spune în Petit Journal că Zurlinden voia să acuze pe Picquart de falşul scrisorii, care trebuia să fie rodusă contra lui Esterhazy şi pe care clnvarzkoppen ar fi scris-o Iul Esterhazy. Zurlinden voia să aducă pe Picquart înaintea consiliului de războia; Brisson a împiedecat aceasta, silind pe Zurlinden să demisioneze. Această versiune e confirmată şi de Rochefort.
Atitueiiuea lui Zurliutlcu
Sikzle afirmă că Zurlinden a intrat în minister numai ca să facă ultima încercare de a salva pe generalii grav compromişi Mer-cier, Gonse, Boisdeffre şi Billot. Graţie e-nergiel lui Brisson, această tentativă n’a reuşit.
Dacă amănuntele lui Matin sunt exacte,
S
atunci Zurlinden s’a strecurat tu minister, dtndu-se drept revizionist. Matin spune că Zurlinden s’a oferit singur să intre în Cabinet. Pe cînd aştepta pe Faure la gară, întllni pe Bourgeois, căruia îl zise: «Trebue să se procedeze negreşit la revizuire.» Bourgeois şi Delcasse comunicară această declaraţie lui Brisson. De aci numirea lui Zurlinden ca ministru de războia. In primul consilia de miniştri, Brisson salută pe noul ministru de războia, şi I mulţumi pentru că e gata să sprijinească opera revisuiril, care va restabili liniştea socială şi politică. Zurlinden răspunse că e fericit, ştiindu-se în a-cord cu şeful cabinetului. Tot în acest consilia, Zurlinden ar fi zis ministrului de marină, Lockroy: «Va fi necesar să fim uniţi îu chestia readucerii lui Dreifus. Aceasta vă priveşte. II veţi aduce pe o corabie comercială saa de războia? Unde-I veţi debarca?» Lockroy răspunse: «Acestea toate le vom mal discuta, generale.»
Cu atit mal mare fu surprinderea celor-l’alţl miniştri, cînd în cel mal apropiat consilii!, Zurlinden declară că nici nu vrea să audă de revisuire.
Generatul Chanoine
Noul ministru de râsboitt, Chanoine, se bucură de multă distincţiune în armată. La 1898, a fost însărcinat, ca preşedinte al Cercului militar, să facă primirea marinarilor ruşi. Chanoine e un republican convins şi se număra între prietenii cel mal intimi al lui Gambetta. El e decis să supravegheze însuşi toate actele cari ar putea servi la descoperirea adevărului.
O ttedaraţie a tui Ksterhazg
Observer din Londra anunţă că Esterhazy e la Londra, de zece zile. Dînsul a declarat unul redactor, că din o mie de do-
cumente ale procesului Dreyfus, ar fi vreo şase sute falsificate.
El va dovedi-o de cine şi cum. Observer promite că va reveni.
N U V E L A
Totul se explică»
—	Sunt foarte fericit să te primesc; dar ar fi trebuit să mă anunţi. Nu ţl-am spus: «Cînd vel voi să petreci cîte-va zile la mine la ţară, trimete-ml o carte poştală îţi voi pregăti o odaie!»
—	Tocmai aşa am şi făcut!
—	N’am primit nimic.
—	Ba da, caută de-ţî adâ aminte.
—	Sunt sigur; mi s’a dat în adevăr erl o cartă poştală, dar nu era nimic scris pe ea.
—	Era de Ia mine; servea să-ţl anunţe sosirea mea.
—	Cum vrei să...?
—	Nu e vina mea: ml-al spus să-ţi trimet o carte poştală, nu-mi al spus că trebuia să scritt ceva pe dlnsa.
Anonim.
Posta Administraţiei
n-nil depozitari de ziare: t. Mlaicu Pandit din Panda‘ S. Gotdner din Ptnira-A.ş Al. Homanescu din Paşcani, sunt rugaţi pentru ultima oară să ne trimită sumele ce ne datoresc.
ANEMIA
Sunteţi palid satt negru-verde ? Partea internă a pleoapelor voastre este albă ? Aveţi buzele incolore ? N’aveţI poftă de mîncare ? Vă obosiţi la cea mal mică sforţare ? N’aveţI cu-ragiQ, gust sad putere ? este anemia.—Aceasta este azi o boală foarte obicinuită.—Chiar dacă nu mal aveţi afară de asta o altă boală carac-
terizată totuşi trebue să fiţi atent căci aceasta dovedeşte o sărăcie de singe şi sub cea mal mică influenţă, se poate să devie o dată foarte bolnav.—Microbii răi cari dafl naştere frigurilor tifoide, ftisiel, disenteriel, etc., lovesc mal curind o persoană anemică de cit o persoană sănătoasă.
De aceea n’am putea sfătui în de-ajuns persoanele anemice de a combate răul cît mal eurînd.
Pentru aceasta, mijlocul cel mal simplu şi eel mal sigur este de u lua vinul de Quinium La-
barraque care esto un extract complect al chin-cliinel.
întrebuinţarea Quinimnulul Labarraque în dosă de un păhărel saO două după fle-care masă, este de ajuns pentru a vindeca în scurt timp anemia cea mal rebelă şi cea mal inveterată.— Vindecarea obţinută cu vinul de Quinium Labarraque este inal radicală şi mat sigură de cit cu ajutorul aitor medicamente,
«Quiniuraul este, după noi, cel mal eficace şi cel mal energic din tonicele cunoscute», zice doctorul Vabu, medic principal al spitalului din
Cherchel (Algeria).
De aceea persoanele slabe, debilitate de boli, muncă satt exces ; adulţi obosiţi de o creştere prea repede ; fetele tinere ce suferă în formarea şi desvoltarea lor, damele ce se ssoală din lehuzle, bătrinil slăbiţi de vlrstâ, anemiciî şi convalescenţii vor vedea forţele lor redeştep-tindu-se îu mod sigur şi repede luînd acest medicament eroic.
Din causa eficacităţii sule şi a nenumăratelor vindecări ce a produs. Academia de Medicină din Paris, a aprobat formula Quiniumulul La-
barraque, distincţiune foarte rară şi care recomandă acest produs înerederel bolnavilor din toate ţările. Acest produs se găseşte la toate drogueriile şi farmaciile.
In vederea eficacităţii sale suverane şi capacitatea flacoanelor salo, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de cit cea mal mare parte a* produselor similare, din care trebue absorbat o foarte mare cantitate pentru a obţine o mică îmbunătăţire, îu loc de vindecare.
ZOIŢA ZI AHO LUI *BPOCA» COMTESi DASCII
11
CUIVA ŢIGANCA
—	Si ce zice, măria ta ? Ii ţii minte vorbele ?
—	Acelaşi lucru de cînd sînt pe Iutne, răspunse Miiiail. Tu trebue să ştii mal bine de cît mine.
—	Apoi trebue să se ’npliuească! Asta-I voia soat tel.
Şi Chiva puse mina pe umărul mă-si şi-I vorbi multă vreme, într’o limbă necunoscută şi d’o dulceaţă desmerdătoare. Zinca tresări şi o ascultă mal cu respect. Din cînd în cînd ST făcea cîte un semn de aprobare din cap, arătînd cu degetul pe cel doi tineri; frumuşica fată urma cu un ton poruncitor, măsa se sculă şi, întor-cîndu-se către Mihail, îl zi se:
—	Fiul mett, Chiva are dreptate; trebue să plec la munte ; mîine mă voia întoarce.
—	Si de ce mamă, să mă părăseşti ast-fel ? Oare u’am fost destulă vreme despărţiţi unul de altul ?
—	Fiind-că dacă aşi rămînea astă-zl la castel, duhul care mi-a vorbit ar rămînea şi el, şi nenorocirea va urma indată după dînsul; trebue să-l duc la loc, căci numai acolo voitt putea fi stăpiua lui.
Chiva nu mal purta îmbrăcămintea din ajun; mal peste tot in alb, o cingătoare ’I înconjura talia şi ale cărei căpătîe datt de păin'mt. Se des-
cinse încet şi începu să încingă pe măsa, mur-murind eîte-va cuvinte în aceeaşi limbă, de care se slujise mal innainte, apoi sărută amîn-două căpătiiele ce atîrnatt şi făcu semn Zinchil s’o urmeze.
Ea punea în această Ceremonie o demnitate şi seriozitate care probau in destul conviugerea el; dar nimic mal incintător ca graţia cu care ea se înclină înnaintea lui Mihail, duclnd la buze poala mantiei sale de catifea verde, cusută cu aur. In urmă se îndreptă spre uşă şi amlndouă periră ca o nălucă.
CrtPITOLUL VI Ţiganii
Mihail şi Ronsard se priviră uimiţi, fără să mal zică un cuvînt.
—	Ce ţară! zise în sfîrşit Ludovic. Aveai dreptate, principe, nu mă puteam aştepta la asta.
—	Ludovic, fata aceasta te Îmbată, nu’I aşa? întrebă prinţul.
—	Nu ştifl ce să crez, nu’mî pot da socoteală de simţurile mele, îmi paro că visez.
—	Ia asculta, aideţl după ele, poate vom vedea şi alte lucruri mal ciudate.
—	La porunca d-tale, principe.
Coborind repede scara, sosiră în curte tocmai cînd cele două femei eşai). George şi Ilie, în mijlocul unei grupe de slugi, se uitatt la ele cu mirare.
Principele ÎI chemă şi le porunci să ’I Însoţească, şi clte-şi patru trecură podul mişcător. La cîţl-va paşi de el, Chiva încalecă pe un cal şi plecă cu o repeziciune înspăimtntătoare, mal cu seamă pe nişte ast-fel de drumuri.
Zinca sui poteca din dreapta muntelui, copila singură ’şl urmă calea.
—	El, principe, ’ml pare că-I perdem urma; ce facem ?
—	Zinca nu ne-a văzut, putem să ne luăm după ea.
—	Dar ea a apucat în altă parte.
—	Se vor întîloi, fii iacredinţat, mă tem numai că nu vom ajunge pînâ la ele fără primejdie. Şatrele ţiganilor sunt cu îngrijire păzite şi vătaful Petrache, pe care’l cunoşti, trece de foarte aspru în disciplina sa; trebue să lira şireţi.
—	Şi chiar sub adăpostul numelui d-tale ?
—	Chiar sub adăpostul numelui mett. M’ar apăia împotrivii unei lovituri, dar nu ’I va lm-pedicu să ne ia la goană, şi aceasta nu ml-ar plăcea de loc. acum. Ia spune-mi, unde şi-att întins ţiganii corturile?
—	La spatele muntelui, Măria ta, aproape d’aci. Nu îndemn pe înălţimea voastiă să meargă acum p’acolo: duhurile vorbeaţi de erl încoace şi creştinului nu i-ar fi la îndemîuă să slea in preajma lor.
—	Ţi-e frică, George l
—	Frică de oameni, doamne fereşte, Măria ta, dar de duhuri cui naiba nu’I frică ?
Prinţul surise, privind pe Ronsard.
—	Ce e de făcut? întrebă el. Să lăsăm pe altă dată ? Cu toate astea, frumoasă e Chiva clnd face vraje... ar li păcat!
—	Haide înainte, întîmple-se ce s’o întîmpla
—	Nici d-ta, nici eu nu ne temem de vrăjitori.
Făcură cîţl-va paşi spre partea arătată, cînd auziră că ’I strigă pe nume. Rosetti venea aler-gînd după el.
—	Principe, iartă-mă că mă înfăţişez ast-fel; vitt cu o poruncă a doamnei Ruxandra, zise el.
—	Ce poruncă ?j întreba Mihail cu oare-care îngînfare.
—	Domniţa vă roagă să bine voiţi a veni la dinsa; a primit ştiri însemnate şi a pus să vă caute de cît-va timp spre a vi-le ’mpărtăşi. Asta nu e tot. Mitică, cuin sunt copiii de vîrsta lui, e cit se poate de curios, ţine într’una că a văzut in casa voastră pe Zinca şi pe Chiva vorbind cu dracul; jură că ele v’ati fermecat, spre a vă sili să le urmaţi, fâcsndu-vă in urmă iar nevăzuţi.
—	Ce basme ne spui, Grigore ? zise prinţul.
—	Basmul acesta este crezut mal de toţi ciţl l’att auzit şi li se va părea adevărat, de nu vă veţi întoarce îndărăt,—răspunse Rosftti.
—	Şi pentru asta mă cheamă Domniţa ?
—	Ba Domniţa nu ştie nimic. Ea vrea să vă împărtăşească ştirea ce a primit din Vaialiia. Chiva a adus-o.
—	Chiva e dar pretutindeni, ca face tot aicea? zise prinţul.
—	Chiva e, după voinţa el, ea Zeii păginilor: un geniu bun satt rătt. Este destul să-I placi şi atunci se face bună.
—	Aide-ţl să ne întoarcem la castel, dacă este aşa. Dar îmi pare rătt de plimbarea ce era să fac.
—	Vedeţi farmecul, zise Rosetti riztnd cam silit; farmecul e fără îndoială frumuseţea el, căreia cu grett putem să ne împotrivim.
Principele şi Rosetti trecură înainte; marchizul se opri şi-I lăsă să se depărteze pină ce nu-I mal văzu şi apoi apucă cu liotărire poteca pe care apucase Zinca.
—	Eft nu sintnicl principe şi nu cred nici in vedenii, nici în vrăjitori, II zise ei, N’o să’ml ia seama că lipsesc şi cel puţin ce să crez despre şireteniile lor de nu vor omorî... Chiva cea fru-
moasă n'o să mă lase.... şi apoi cc’ml pasă!
Marchizul apucă pe un drum frumos, mărginit de stincl şi de brazi pe amtndouă laturile : se perdu în cotiturile muntelui şi coborî o coastă iepede pină la prăpastia in care torentul cădea în cascade. Eratt două ceasuri după amiază, arşiţa soarelui dogora, şi pasările se ascundeau în frunziş.
Ludovic se lăsă in voia unul vis fermecător; firea Iul zburdalnică ’l înfăţişa ţara, cu obiceiurile sale sălbatice, de o mie de ori mal interesanta de cit in curtea marelui rege. Obiceiurile ciudate, credinţele primitive ale acestui neam necunoscut, îl îmboldea dorinţa şi iubirea ce avea pentru lucrurile minunate. Înainta merett, uitindu-se totuşi în prejurul lui cu ingrijire şi, cu cit înainta, cu atit devenea mal primejdios, petrele se rostogoleai! sub picioarele sale şi zgomotul căderii lor, făcea să răsune văzduhul
In sfîrşit ajunse la marginea pîrinlul.
(Va nrma).
NOU DE TOT
Tuburf de beton sistem Monier
din prima fabrică N. CU'ţ'A RIDA «Ic Co. BueureştI, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de ba«alt «fot la cinai» (tout i l’egoul) precum şi sin-gurile admise la eanalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cît aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt înţolea a franco orl-ce gară din Ţară.
Preţuri eorente se trirnete franco Ja cerere
SCHNEIDER & GRtÎNENFELDER
Degoeitarl generali	Sit. 27
Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12
E. WOLFF
BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 3
Cel mal mare depozit de .*
TUBURI de PER, PONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE
INJECTOARE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor eu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile
BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleului
POlMW, All.UĂTlliE, VXEK.TE TABLE r»E FER BABRICA de REZERVOARE ţl de CAZANE
MAŞINI DE ORI-CE FEL. -om mr REPARAŢII DE MAŞINI.
FABRICA LA FILARET	Sit. 27
Diferite cligeurî pentru ilustraţii dintre cele mai alese sunt de închiriat cu preţuri foarte reduse.
A se adresa la Administraţia Ziarului.

■
I

Representanţr generali pentru România
Woss & $iebeiieiclier
No. 24t STRADA SWÂBPAN, Mo. 24 Sit 80
SOCIETATE de ELECTRICITATE pe
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main
SUCURSALA RUCURESTI
28, 8trada Frumoasă, 28.
Alte sucursale la t JBEtj'M'ttAJ.X, Mt UMSHUIIV, GOTHA, UAMBVHG, BABLSBUHE, M VA IC Kt, St. Ii» HA AM ai
WAKSOWIA.
Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la
WAitSOtMA.
DINAMURI
MOTOARE
mmtj
CURENŢI
CONTINUO ŞI ALTERNATIF
Instalaţii de Lumină Electrică
Instalaţii de Energie Electrică
Pentru orl-ce fel de Maşine
InstalaţiunT Electrice pentru Iluminatul Oraşelorj
de orl-ce mărime.
Staţiune Centrală
de lumină şi energie electrici p. oraşe şi regiuni industriale.
TRANSMISIUNI
de forţă electrică p. ulilisarea forţei apelor pe distanţe mari
instalaiiunTelectrice
pentru
producerea şi distribuirea for ţel motrice In or!-ce fabrici.
Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3.
BREAZU
C. No, 140. - Exemplare 10.000.
www.dajcoromanica.ro
IAŞI
Autorisatâ da Stat.
Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai
APA MINERALA DE BREAZU
Care segăseste latotivânzatonde ape minerale din tara.
’ »
Propr. C. N. Parascblvesca & Co. Dcposit general; Fraţii K6nya JaşL
■EDICAHMT PH08PHATIC
IM DE UAL
VINUL DE VtAL sate un modificator puternic al organismului in easurile de: •Militate generali, cretcerea întârziată, cm-valescenţa lingă, anemiă, perderea ape-
• fitului, a terţelor slăbiciunel nervoase. *
Dosa este de un păhărel de lichior înnaintea mesei. El complecteazâ nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Vlctor-Hugo, 14 şl In tdte farmaciile
Girant: State'Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).
«