SERIA II.—ANUL IV. No. 860-253.
Ediţia a (roia
NUMĂRUL 10 BANI
IBDYJ yir.XTF.I.K
In ţară, pe an .... iiO lei „ streină ta te . ... 40 „
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
MED ACTA A
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8

NUMĂRUL 10 BANI
AXAJJVCAAJAt WFj E
iiaX	1 iniîi 30 bnni
” » 145 >* INSERţlUNl gi RECLAME, linia corp 8, 2 (el
A MJMMlVWSTMiAŢMA
No. 3 — STRADA CLEMENŢE*? —No. S.
ACTELE TRĂDĂRII NAŢIONALE 1 GUVERNULUI STURDZA
Actul din cabinetul primuluî-ministru ungar. — Rescriptul ministrului Wlassics
In numărul nostru excepţional «le erl am dat doTada liotărltoare «*ă actul prin care se constată trădarea naţională i&v!rţi(& de guvernul Ntnrdzs, nu e falş pre-rnm a pretins guvernul şl presa ministerială, cl autentic, eşlt din cabinetul priuiulul-iulnistru unguresc, trecut prin cancelaria Mitropolitului Miron Romanul şi ajuns la Etorla şcoalelor centrale romfne din Rraşov.
Pentru deplina înţelegere a taptului, reproducem aci actul acela, precum şl rescriptul ministrului unguresc de culte şl Instrucţiune publică — acte citite de d. Take lonescn In şedinţa Ca-merel^le la 28 Aprilie trecut.
I
W din cabinetul primuluî-ministru ungar
(începe cu un istoric al şcoalei romîne din Braşov şi apoi spune) :
«împrejurările acestea au adus gimnaziul din Braşov pînă aproape de bancrută materială. Insă în momentul cel mai critic, precum scrie Bariţiu (Părţi a-lese din Istoria Transilvaniei, voi. III, pag. 33. linia 34) membrii mai bătrîni ai consiliului biserices", ’şi aii adus aminte, că mai de mulţi ani, încă şi cu 80 de ani mai înainte, biserica Sf. Nicolae avea venituri din Moldova şi Muntenia pe basa unor donaţiuni vechi. Ce e drept, dreptul acebta în urma faptului, că timp mai îndelungat nu s’a făcut uz de el. in conformitate cu legile de atunci ale «Principatelor romîne* prin paragrafle s’aii prescris. Cu toate greutăţile acestea, profesorul V. Oroianu şi comersantul R. O. Lee-ca fură trimişi cu mandate scrise la Iaşi, la bărbaţii de stat moldoveni, pentru ca să esopereze de la aceştia un ajutor pen tru biserică şi şcoală. Legislaţiunea Moldovei tiu a făcut uz de legea prescrip-Hunii, ci a votat un ajutor anual de 200 galbeni pentru biserica numită, respectiv pentru şcoale. Exemplul acesta Va urmat mai tirziu şi legislaţiunea Munteniei şi a votat din partea sa, şi ea. 200 de galbeni. Ş:oulele din Braşov au oj ms în posesiunea acestui ajutor total de 400 de galbeni pe an, care, după cursul de atunci, asigura un venit anual de circa fl. 2400 în anul 1861 sau 1862. Aceasta este origina subvenţiunei din Ihmînia a şcoalelor din Braşov.
«Ajutorul de fl mini -2.400 ast-f al asigurat, nu numai a îmbunătăţit situaţia gravă a şcoalelor, ci a inspirat şi curaj în susţinătorii şcoalei pentru desvoltarea mai departe a ei, mai cu seamă după ce aii esoperat şi ajutorul oraşului Braşov, şi la 1863 şi ajutorul scaunului guverni ti regesc din Ardeal. In urma aceasta au ridicat la 1862 salariul profesorilor la 800 şi 900 fl. şi în fi in ţi nd la 1862163 clasa a cincea (V) gimnazială au început cui complectarea gradată a gimnaziului superior, care s’a terminat in anul şcolar 1866-66.
«Intre aceea, edificiul deja gata s’a dovedit prea strimt şi ast fel fură nevoiţi să zidească o aripă nouă la edificiu. Creş terea cheltuielilor a făcut, ca sub titlul de drept dej i amintit să facă paşi noui la guvernul romîn pentru mărirea ajutorului. Paşii aceştia au fost încununaţi cu succese, pentru că legislaţiunea Rominiei printr’o lege specială a ridicat subvenţia originală de 400 galbeni la suma de 23.500 lei (Vezi Maiorescu Titu, discursul ţinut în Senat, 6 Martie 1875 «Discursuri parlamentari»». Voi. I pag. 29199).
* In anul şcolar 1869-70 susţinătorii şcoa lei au înfiinţat prima clasă a şcoalei reale şi în anii doul următori aii complectat-o cm încă două clase, din care cauză a trebuit să se edifice şi aripa de sus a şcoalei».
«Intr aceea s’a întîmplat, că d. ministru m. r. de culte şi instrucţiune publică a pus unele condiţiuni pentru li-quidarea şi mai departe pe seama şcoalei a ajutorului anual dat de către fostul scaun guvernial regesc din Ardeal. Biserica susţinătoare a ş o alei nu a primit aceste condiţiuni şi de aceea guvernul instrucţiunel publice a detras de la institut ajutorul, de care s’a bucurat. A-tuncl susţinătorii şcoalei cu provocare la această împrejurare, s’au provocat din noii Ic guvernul romîn, care le-a şi dat ajutorul cel noii în suma de lei 10,000, suma aceasta se şi află în budgetul Rominiei de pe anul 1871 (Vtzl Maiorescu, * Discursuri parlamentare» Voi. I pag. 195). Suma acestei a doua subvenţii varia din an în an, în cit ea s’a ridicat cînd 10, cind 13, cind 15 mii de Ui şi suma aceea a rămas şi în budgetele 1875 şi 1876.
«La 1872 mai mulţi membri ai legislaţiei romîne, precum Cogălniceanu, Vernescu, Ohica Vladimir, etc., la iniţiativa lui Maiorescu, au presentat o moţiune, ca aceasta a doua subvenţie să nu figureze de aci înainte numai ca
o posiţie de budget, care să se poată şterge ort-eînd, ci după chipul primei subvenţii de 23,500 lei, să se sfabilească printr’o lege specială.
« Acest proiect de lege a fost primit de Senat numai in Martie 1875 cu 31 voturi contra 9. Rupă căderea guvernului Catargin,lu răstimpul «curt de la 4 piuă la 26 Aprilie 1876, Orăscu a devenit ministrul Ins-trueţlunei publice, care prin raportul «IA, Mo. 3334 «le data 32 Aprilie 1876, cere nu numai sistarea acestei noul snbvenţlunf, ci şi ştergerea subvenţiunei mal vechi de 23.500 lei. OrdscM însă a căzut peste 3 zile şi’l urmă Chiţu (?) care a menţinut şi mal departe subven-ţiunea dublă, garantată prin 2 legi, care la 1876 făcea cu totul 38.500 lei.
«Tntr’aceea s’a întîmplat, cănuvernul ungar regesc a aflat că şcoalele gr. or. romîne din Braşov primesc subvenţia anuală din Romînia. Din cauza aceasta a şi intervenit pe cale dip'omatică la guvernul romîn, iar acasă a oprit în mod foarte categoric ca şco alele din Braşov să mai primească ajutor, iar în ordinaţiunea sa Nj. 559 de datul 2 Aprilie 1875 a decretat, că nici un fel de institut de învăţămlnt din patrie, fie şi susţinut de o confesiune, comună, corporaţiune, societate safl privaţi, precum şi nici o confesiune şi biserică nu poate, nici să ceară nici să primească ajutor şi sprijin materi ij în ni i o formă, di la State externe, de la Domnitorii şi guvernele lor.
«De oare-ce în budgetele guvernelor romîne de la 1876, subvenţia gimnaziului din Braşov, ca o poziţie de sine stătător şi cu numele ei, indicată nu se întilneşte, şi de oare-ce toate confesiu-ni’e şi toate corporaţiuni’e susţinătoare de şcoale luaseră la cunoştinţă ordina-ţiunea Ministrului di culte cu No. 559 din 1875 — guvernul unguresc al instrucţiunel publice a tost de convingerea, că nici şeoalele din Braşov şl nici alte Institute cu limbă de propunere romfueasea, de ori-ee categorie, diu patrie, nu capătă şi un primesc ulei o sub-venţfnue diu Romlnia: cu atîtmai mult, era în drept a crede aceasta, cu cit i§ 72 al art. de lege XXX din 1883 reînoeşte în modul cel mai categoric ordinaţiunea ministerială din 1375.
«Iu luna lui Octombrie 1804, Bimltrie Nturdza.actualul ministru prezMcnt şl ministru al afacerilor externe al Rominiei, a ţinut un discurs Ia Orteîi, tu care eu date a arătat, că ee şl efte sume se trimit din partea guvernului conservator «Ie atnnci şi prin a cui Intermediare.
„In urma acestora, guvernul ungar regesc s’a nizuit a se informa despre starea reală a lucrurilor şi pe baza acelor date — din cire o parte Yi s’aii comunicat Excelenţei Voastre, în 22 Martie, prin Excelenţa sa D. Prim-Mi nistru—s’a convins că a-jatornl anual dat de guvernul romîn pînă la 1876 pe faţă, a devenit secret şi că autorităţile susţinătoare a şcoalelor din Braşov, cu toată ordinaţiunea ministerială din 1875 şi, ce e mai mnlt, în contra art. de lege XXX din 1883 § 72 îl primesc, ba chiar urgentează.
MHh cauza aceasta,#'a căzut necesitat a interveni la ffuvernul regesc romtn pe cale diplomatică In chestia subvenţiei» si acesta a dat in
B	7 B
privinţa subvenţiunei o notă afirmativă cu indicarea sumei.
«Excelenţa Voastră în preţioasa-V6 scrisoare spuneţi că, după arătările d-lul protopop Voina, ajutorul îşi trage originea de acolo că biserica Sf. Nicolae din Braşov, pe baza unor documente vechi, are pretenţiunl de drept asupra a două moşii ale Statului romîn, cu nu mele Micşuneşt! şi CotrocenI, şi ast fel biserica ar primi această sumă ca compensaţie pentru vechiul el drept de proprietate pierdut.
«Excelenţei Sale d-lul prim ministru
nu-I este necunoscută această afirmaţi-une, pentru că are cunoştinţă şi despre aceea că pentru justificarea acestei sub-venţiunl s’a obicinuit a declara că biserica S-tulul Nicolae din Braşov a în-fiinţat’o Neagoe Basarab Vodă, că Petru Vodă în hrisovul săfl de la 1584, No-embre 28, a asigurat numitei biserici un ajutor anual de 12.300 aspri (oszpor) şi că urmaşii acestuia l’afl menţinut, după cum certifică hrisoavele principilor moldoveni de la 5 Aprilie 1656, de Ia II August 1731, de la 2 Seplembre 1734, de la 3 Decembre 1744, de la 30 Ianuarie 1751. de la 20 Octombre 1757, de la 14 August 1760, de la 1 Septembre 1766, de la 22 August 1770, de la 30 Iunie 1783 şi de la 6 Octombre 1785. Mal departe lot această biserică, pe baza unul hrisov domnesc de la 27 Februarie 1686, a primit ca danie muntele Sf. Uie din judeţul Prahov^Jdupă ştiinţele mele biserica il poseda şi azi de fapt.)
«De asemenea la 1606, Noembre 28, Constantin Brîncoveanu dărueşte acestei biserici o vie <le la Piteşti, aşa că la 1720 Nicolae Alexandru şi la 1730 Gri-gore Ghica nu numai că confirmă această danie, dar o şi mal sporesc cu teritoriile aşa numite TorovenI, Cernăteştl, Megovan-SâenL Princip. Mavrocordat, după cum se zice,, ii dă bisaricel dreptul ca să ţină la păşune pe moşiile Statului romîn turme de ol în număr nelimitat; iar Grigore Ghica Voevod admite ca fie care preot de la numita biserică să poată ţinea gratuit la păşune cîte 200 de ol pe moşiile ţării romîneştl. La 1753 Vodă Bacoviţă confirmă această donaţiune, iar principele Caragea îl recunoaşte la 1813 legitimitatea daniel.»
II
Rescriptul ministrului ungarde instrucţiune
Excelenţa Ta Domnule Archi-episcop şi Mitropolit!
«Ordinul din anul 1875 No. 559 al antecesorului, tocmai din incidentul eşiril )a iveală a subveuţiunil şcoalelor din Braşov, dispune ca şeoalele confesionale din ţară, precum şi ori ce institute de invăţăminl de orT ce categorie şi de ori ce grad, susţinute de comune, eorporaţiunl, reuniuni safl privaţi, asemenea confesiunile şi bisericile, să nu poată cere şi să nu poată primi, sul) nici o formă, ajutor şi siibvenţiune materială de la State streine, de la Domnitorii şi guvernele acelora.
«§ 72 al art de lege XXX din 1883, nu numai susţine ordinul, ci cu putere de lege declară, că actualele şcoale medii susţinute de confesiuni, de municipii, de comune, de ccporaţiunl şi de singuratici asemenea confesiunile şi bisericile, la nici un caz nici nu pot cere, nici nu pot primi ajutor ş; subvenţiune materială de la State streine, de la Domnitorii şi guvernul acelora.
«Din probele documentate procurate «le către gavernu 1 regesc este evldenty că şeoalele aşa numite centrale din Braşov (gimnaz:fi gr -or., şcoala comercială, şcoala reală, şcoala de fete şi şcoala elementară) cu călcarea pe faţă a menţionatei ordinaţiunl şi a dispoziţiunilor legale şi contra categoricei şi strictei opriri, aii primii şi afl acceptat pe ascuns, prin mijlocirea bisericel Sf. Nicolae din Braşov, în un lung şir de ani, subvenţiune anuală.
«Această ţinută, strict oprită prin lege şi la mal multe provocări tăinuită, care mal multe institute de invăţămiut din patrie le a pus sub influenţa materială a unul Stat strein şi sub o asemenea influenţă a stat ani de zile fără ştirea guvernului regesc unguresc, ne îndreptăţeşte ca, faţă cu şeoalele din cestiune, să se aplice cea mal stricta pedeapsă cuprinsă în art. de lege XXX din 1883, adică închiderea lor.
«Este de prisos să mal indic Excelenţei Tale, întru cît reduce această măsură posibilitatea desvoltărel civilizaţiunil In şcoa-Iele medii cu limba romîneaseă.
«înainte insă de a face paşii de lipsă pentru executarea acestei dispoziţiunl a mele, vo°sc să dau posibilitatea şcoalelor centrale din Braşov pentru mal departe sub-sLtenţă. şi aceasta In modul următor: Să bine voeştl Excelenţa Ta să aduci acest rescript al meii la cunoştinţa senatului şcolar al consistoriulul arhidiecesan, care, după cum sunt informat, se va întruni în şedinţă cît mal în grabă, şi a l comunica, că faţă cu şeoalele din cestiune pentru ţinuta Eforiei, care a călcat ordinaţiunea de oprire şi dispoziţiunile legel. şi institute din patrie In mod ascuns le-a pus în dependinţa materială de guvernul unul Stat străin, pentru această ţinută am intenţiunea să aplic măsura cea mal aspră, de la care numai în acel cas m’aşl abate, dacă Senatul şcolar al consistorulul de sub preşi-denţia Excelenţei Tale, interzicînd Eforiei din Braşov facultatea de a primi, sub orice nume şi sub orl-ce titlu, ajutor de la guvern safl de la domnitor străin, — va suplica la mine pentru ajutor de Stat spre scopul şco \lelor In ce priveşte o asemenea suplică,
pot asigura pe Excelenţa Ta din capul locului, despre buna mea voinţă şi in legătură cu aceasta, despre aceea ca să păstrăm neatinsă limba romtnă ca limbă de propunere şi caracterul confesional al şcoalelor.
«Primeşte, Excelenţă, espresiunea sincerei mele stime.»
Wlassics.
Budapesta, 18 Aprilie.
Afară, tr&dă.toril !
Cind d. Take Ionescu a dezvăluit, în şedinţa de la 28 Aprilie a Camerei, trădarea naţională comisă de guvernul Slurdza: cînd furtuna indignării publice iera să izbucnească, guvernul a recurs. după primul moment de elocuentă zăpăceală, la mizerabila manoperă de a declara falş actul pe care se întemeiate fruntaşul nostru în groaznica acuzare ce aruncase.
Monstruozitatea crimei, declara-ţiunea guvernului, ajutorul indirect dat trădătorului de stăpinii săi de la Pesta, toate acestea au contribuit ca opiniunea publica să stea pe loc, Durerea sf işietoare ce pricinuia ideia că un guvern romi nesc ie în stare să comită o aşa de oribilă faptă, făcea pe mulţi să stea la îndoială, să aştepte o pi'obă liotărltoare.
Guvernul spera că, cu ajutor străin, această probă nu se va putea face nici odată. Şi. pe cînd presa oficioasă minţea opiniunea publică, primul-ministru minţea pe Suveran că actul e falş...
Sau încumetat chiar ticăloşii să treacă de la defensivă la ofensivă. Timp de patru luni de zile obrăznicia lor n’a cunoscut frUi.
Astă-zî e dovedit că actul n’a fost falş, că guvernul Sturdza a săvîrşit îngrozitoarea crimă, că apărarea lui a fost mincinoasă ca a tuturor criminalilor.
Ori-ce discuţiune e de prisos.
La cirma ţării se află nişte trădători cari trebuiesc izgoniţi.
Afară trădătorii!
Patriotismul revoltat, instinctul de conservare adine rănit, trebuie să ridice în picioare întreg poporul romîn.
Dacă Regele, care ştim că a fost înşelat de primul-ministru Sturdza, nu va găsi cu cale să intervie, atunci poporul va spăla el însuşi ruşinea sub care se sbate azi ţara întreagă.
PRETINSUL ACT FALS
Prin actul pe care d-nul Take Ionescu I’a citit în Camera, s’a dovedit, intre altele, un lucru: ca primul-ministru Sturdza a comunicat guvernului unguresc acte, date şi detalii asupra plaţilor, modulul şi persoanelor din Eforia şcoalelor romîne, cărora ele se faceaQ.
Infamie mal mare nu se putea.
Cum ca lucrul trebuia sa fie a-devarat fără nici o alta cercetare, dovedea purtarea lui Sturdza, care, cum vine la guvern, suprimă ori ce trimetere de bani.
Sturdza, comiţînd asemenea infamie, nu s’a gîndit ca guvernul maghiar va comunica Eforiei şcoalelor din Braşov acele desluşiri, nici va spune ca le are de la guvernul romîn. Sturdza, ca un spion ce este, a dat Ungurilor toate acele informaţii pentru ca aceia sa le păstreze numai pentru el şi ştiinţa lor, ear nu ca sa le aştearnă în actele oficiale.
Ungurii i-afi jucat o proasta festa trădătorului, dînşil cum aQ primit informaţiile de la spion, s’atl grăbit a le aşterne în lung şi în lat în o
adresa oficiala către Eforii şcoalelor, pentru a-I confunda. Şi ca nu cumva sa râmîna eforilor posibilitatea de a protesta şi a nega, guvernul magbiir a adaos ca acele informaţi-unl le ţine de la primul-ministru al ţârei romîneştl.
Numai prin această procedare s’a putut descoperi urma de trădare a spionului. Altmintrelea, adică dacă guvernul unguresc nu ar fi denunţat Eforilor de unde şi de la cine ţine desluşirile precise pe care le comunicam, nici odată nu s’ar fi putut şti că spionul şi trădătorul este Sturdza. l'apta aceasta este aşa de odioasa, în cît nici cel mal mare duşman al Iul Sturdza nu s'ar fi gîndit a-1 acuza de dînsa.
Guvernul maghiar s'a gîndit în aceasta chestie numai la interesele Iul şi nici de cum la acele ale spionului— cimi trebue să şi fie — aşa că Sturdza s’a văzut în o bună dimineaţă denunţat de trădător cu o adresa oficiala către Mitropolitul Miron, protopopul Voina şi cel-lalţl.
Aşa se explica încremenirea de care a fost trădătorul un moment cuprins în Cameră, cînd d. Take Ionescu, prin surprindere, a dat citire actului.
Slurdza nu ştia ce atitudine sa ia, întru atît lovitura ce i se a-plica era teribila, întru alit conştiinţa lui pătată şi murdară îl făcea mut şi înfricoşat.
A trebuit ca amicii să se ducă după el în camera miniştrilor şi sa’l roage să spună o vorba, sa zică ceva măcar în descărcarea lui, pentru ca spionul să aibă curajul să se întoarcă în incinta Camerei şi sa Ingăimeze cîte-va cuvinte de denegare.
A doua zi şi a treia zi, Sturdza a prins la curaj. Ce să întîmplase ? Să întîmplase că guvernul maghiar văzînd în ce situaţie a pus pe spionul săQ şi pe trădătorul intereselor romîneşll, l’a asigurat că pe de o parte va desminţi e-xistenţa actului, iar pe de alta parte va face presiuni asupra Mitropolitului Roman şi a Eforiei Şcoalelor din Braşov, ca să nu confirme existenţa actului, nici sa vină în a-jutorul d-lul Take Ionescu.
Era un simplu expedient, era o curata manopera care putea, la fiecare pas, să fie denunţata şi adevărul să iasa.
In lipsa însă de ceva mal bun, Sturdza o primi ca o pîrghie de scăpare şi acaţîndu-se de ea, a venit apoi în Senat ca să reînoască şi să întărească chiar declaraţiile de nevinovăţia sa.
Pentru moment era scapat, în a-parenţă, bine înţeles, căci în fond toată lumea înţelegea ca este vinovat.
Sturdza insa trebuia să dovedească că are cap şi minte.
Trebuia să înţeleagă că în interesul Iul este ca să închidă discuţia asupra acestei afaceri, a cărei murdărie reeşea pentru orl-cine, şi ca prin urmare, cel mal bun lucru de recomandat reptilelor, era ca sa păstreze o discretă tăcere.
El bine, Sturdza şi de astă data a dovedit ca nu are cap. (ar amicii de la Voinţa, neînţelegînd situaţia onorabilului, ca nişte neghiobi ce sunt. şi-afi închipuit că afi pus mîna pe o armă care să o exploateze contra d-lul Take Ionescu, uitînd că în realitate cel cu musca pe căciulă era patronul lor.
Şi atunci s’a început acea campanie infamă şi neruşinată cu falşul d-lul Take Ionescu, campanie care părea a nu se mal sfîrşi.
www.dacoromanica.ro
« r u e a
El bine, declaraţia din urma a Timpului prin care numele celui de la care d. Take lonescu a avut actele este pus în întregul lui, şi scrisoarea către Tribuna a părintelui V'oina, au schimbat cu totul faţa lucrurilor.
Cel de la Voinţa trebue sa înţeleagă, însă prea tirziu, ce politica neghioaba aQ făcut.
Şi să se noteze —suntem numai la începutul lămurireî actului pretins falş. Se vor vedea lucruri şi mal surprinzătoare, foarte, foarte displăcute pentru Sturdza şi pentru colectivişti.
LWollMAŢII
In curtud administraţia ziarului nostru va face o originală ţi toarte folositoare surpriză Jibou a ţi lor ziarului Epoca.
Crisa latentă.
Consfătuirea plenară a drapeliştilor, ee urma să se ţină Siinbătă seara, a fost a-mtnată din eausa absenţei d lor I’leva şi Porumbarii, cari se vor întoarce în Capitală pe la linele săptămlnel.
Ea va fi convocată imediat după întoarcerea Regelui în ţară.
*
* *
Sîmbătă după amiazl a fost o lungă conferinţă intre d-nii Aurelian, E. Stă-tescu, V. Lascar şi Al. Djuvara, acasă la d. Stătescu.
Di8cuţiunea s a urmat asupra situaţiei guvernului şi asupra alegerilor comunale.
D Stătescu a susţinut idtia unei concentrări liberale sub d. Dim. Sturdza, dar ea a fost combătută attt de d. Aurelian cit şi de d. V. Lascar.
Combătînd această ideie, d. V. Lascar a mai adăogat următoarele
—	In ori-ce cas, asupra acestei cestiuni trebue ză luăm şi avisul amicilor noştrii.
D. Stătescu a mai declarat că numai cu concursul drapeliştilor ar fi dispus să intre într’un cabinet Sturdza.
*
* *
Circulă cu insistenţă svonul, că dacă pînă In Întoarcerea Regelui, d. Sturdza nu va putea stabili o înţelegere cu d. Stătescu, atunci d-sa va demisiona.
Din causa crisel ministeriale latente, cestiunea alcătuirel listei colectiviste pentru alegerile comunale diu Capitală este
cu desăvîrşire ignorată.
♦
♦ *
1). Emil Costinescu, întrebat de un a-mic al Rreptăţel dacă i-ar conveni să intre în noul cabinet ca ministru de finanţe, a răspuns că e foarte mult ocupat şi ar dori să nu i-se ceară un asemenea lucru; dar dacă ar fi absolută nevoie să intre în cabinet, s’ar sacrifica şi ar primi. Va stărui însă din toate puterile să fie lăsat numai ocupaţiunilor pe cari le are azi.
Adaogăm că Dreptatea face alusie la intrarea d-lui Costinescu într'un cabinet de
concentraţiune, presidat de d. Stătescu.
*
* *
In tabăra guvernamentală, deşi toţi recunosc existenţa unei crise latente, în urma persistăril d-lul Gogu Cantacuzino în a se retrage în vieaţa privată, totuşi se iea în bătaie de joc pretenţia drapeliştilor, precum şi ideia constituire! unul cabinet Stătescu.
—	Un guvern presidat de Stătescu n’ar putea dura nici două luni. Căci Stătescu e bolnav, capricios, violent şi fără scrupul, şi in două luni ar face atîtea mişelii în cit lumea Var lua cu pietre !
El cred 'că se va izbuti a remania ministerul fără Stătescu şi cu concursul numai a douî-trel drapeliştl moderaţi.
#
* *
Drapelişlil desmint în mod categoric că ar fi început tratative de împăcare Intre ei şi d. Sturdza.
El afirmă că Sturdza nu a făcut,
pînă acum, nici o propunere de împăcare d-lui Aurelian cu care niot n’a vorbit de politică de mal mult timp.
De ctnd s’a Întors tn Capitală, d. Aurelian a schimbat numai o singură dată clte-va vorbe de politeţă cu preşedintele consiliului, şi aceasta ctnd s’a luttluit, din Intimplare, cu el, In saloanele Academiei.
Drapetiştiî mai afirmă că Sturdza cind s’a dus la Cimpulung, nu a propus d lui Stătescu de cit un loc în minister.
Atit şi nimic mai mult.
D. Mihail G. Holbau, fost consul la Ge-neva, s’a Întors la ţară de la Haga, unde a luat parte la congresul internaţional de istorie diplomatică, care s’a ţinut In capitala Holandel, de la 1 la 5 Septembre s. n.
Amicul nostru a fost ales preşedinte al unei secţiuni a congresului; în ultima şedinţă d M. G. Holbau, a propus la viitorul congres din 1900 să aibă loc ca Bucureşti. Această propunere a tost primită cu multă simpatie.
Membrii preseuţi au însărcinat biuroul Congresului să ia hotărîrea asupra Întruni-rel viitorului Congres.
Ca aderenţi al Romlniel la Congresul de la Haga, găsim pe d nil: Take lonescu, M. Mitiliueu, V. Urechiă, lonescu Gion şi A. D. Xenopol.
D. O. Creţeanu, prim-secrttar şi însărcinat de afaceri la legaţiunea noastră din Paris, ’şi-a dat demisia, in urma procedeurilor necuviincioase ale Iul Dumitru Sturdza, ministru de externe.
Din Constanţa ni se comunică că este ueexactă ştirea răspîndită prin ziare că Ia reg. 9 de Călăraşi, de acolo, ar fi bântuind morva.
Soldatul care a murit de această boală a venit bolnav Ia Constanţa din Tulcea, unde fusese în congediQ.
Afişe rupte
Agenţii poliţiei capitalei aQ întreprins, erl, iu mahalalele Bucureştilor, o adevărată goană dupe vlnzătoril de ziare cari desfăceau E-poca.
Colportorii erafi opriţi de a vinde ziarul nostru.
Mal mult. Comisarii poliţii urmaţi de o droaie de ageuţl, cutreerau mahalalele şi ne rupeaQ afişele.
Intre alţii cităm pe comisarul N. Ştefă-nescu, de la secţia 21, care s’a jurat, se Vede, să rupă pe ziua de erl toate afişele Epocel.
Trebue să recunoaştem că aceste barbarii nu aQ avut efectul dorit. — Epoca a avut erl un tiragiU care a întrecut aşteptările noastre—dar nu rămîue mal puţin constatat că d. Catou Leca şi agenţii d sale s’ar putea ocupa mal bine şi cu mal mult succes cu altceva cu îndeplinirea datoriei lor.
Din Viena se telegrafiază, că Sîmbătă la amiazl, cind membrii cabinetului unguresc depuneau o coroană pe cosciugul împărătesei Elisabeta, au văzut acolo pe Regele Carol al Romîniei, care se ruga în genunchi.
După ce-şi termină rugăciunea, Regele se ridică şi dete mîna cu miniştrii unguri.
D. P. S. Aurelian a plecat Slmbătă seara la moşia sa din judeţul Prahova, de unde se va întoarce azi saQ mline, ca să continue negocierile sale politice cu d. E. Stătescu.
Gheşefturile de la
prefectura jud. Ilfov
Descoperiri grave
Tot ttrgul e plin de gheşefturile descoperite la prefectura judeţului Ilfov ; toată lumea vorbeşte numai despre afacerile necurate săvîrşite de prefectul judeţului, d. Or. Ciont, in complicitate cu inginerul Matac, antreprenorul Lebel, etc.
Aşa, se vorbeşte că ancheta o descoperit că d. Gr. Giani a mandatat sume însemnate pentru împietrirea unor şosele, cari in realitate nici nu există.
S’a mai descoverit că împietrirea unor şosele saiî plătit de trei ori de către prefectul judeţului.
S’au mai descoperit o sumă de coţcării la furnizarea de pietrişuri, la şose-luiri, etc.
Cine face anchetă ?
0 eumă de alte gheşeftari sunt osîndite a rămine înmormintate in cartoanele ministerului de interne şi ale prefecturei de oare ce ancheta ce se face e mai mult un simulacru.
In adevăr, ancheta o face d. Cimbru, şef de biuroA la miniderul de interne; şi ce e mai scandalos, o face cu asistenta d-lui Gr. Giani, care i-a fost şef pe ctnd aceasta ocupa postul de secretar general al ministerului de interne şi, mai apoi, postul de inspector administrativ.
Din fericire însă, sunt mai multe persoane interesate în gheşefturile de la prefectură, cari urmăresc ancheta d-lui Cimbru, cari au denunţat o serie de potlogării ale prefectului şi cari aşteaptă de-misiunea ministrului de interne, ca apoi să dea pe faţă toate gheşefturile.
Muşamaua colectivistă
D. Cimbru a fost silit de ministrul de interne să facă un simulacru de anchetă şi să acopere, pe cît poate, potlogăriile prefectului. De aceea n’a fost însărcinat cu ancheta nici un inspector financiar, de şi gheşefturile denunţate ar urma să fie anchetate de un inspector financiar.
Interesele politice ale guvernului impun însă ca să se întindă muşamaua colectivistă asupra potlogăriilor, de oare-ce prefectul are doui fraţi cu mare influenţă, unul preşedinte al Camerei şi altul membru la Curtea de Casaţie.
Ori cît de groasă va fi însă muşamaua, ea nu va acoperi potlogăriile să-vtrşite, căci promitem ca. imediat după terminarea anchetei d-lui Cimbru, să dăm pe faţă o serie de gheşeftari scandaloase însoţite de documentele respective.
Comuna urbană Piatra şi comunele rurale JirlâQ, Nisipurile, Grâdiştea-de-sus, din judeţul Rîmuieul-Sărat, şi Căciuleşti din judeţul Neamţu, sunt aulorizite, pe baza le-gti maximului, a percepe taxe de accis mult urcate.
In Monitorul Oficial de erl a apărut o i^eciziuue a ministerului instrucţiunii publice, prin care se autoriză întrebuinţarea a 20 cărţi maghiare In şcoalele particulare maghiare din ţară.
Cu ocazia exerciţiilor de manevre ce le vor face trupele din corpul IV de armată în ziua de 27 Septembre, In prezenţi M. S. Regelui, manevrele de îmbarcare şi de debarcare se vor face cu echipele de campanie.
îmbarcările se vor face In 25 minute; trenurile vor pleca în faţa Regelui, a ataşaţilor militari streini şi Iu faţa întregului Stat major al armatei. După 20 de minute trenurile se vor înapoia spre a fi debarcate.
Se vor îmbarca, la comada supremă cîte cinci regimente cu toate echipele de războiţi, precum cal, trăsuri, etc.
Serviciul maritim romln a scris la diferitele companii şi armatori de vapoare din străinătate, pentru a I face ofertele lor In vederea compărărel a trei vapoare, ale căror caracteristice principale să lie următoarele ;
să nu fie mal vechi de patru ani; să poarte clasificaţiunea cea mal superioară In registrele biurouritor competinte ; să aibă un tonaj de registru între 800—1000 de tone şi viteză de 10 — 12 noduri pe oră.
Aceste vapoire vor fi destinate liniei Archipelagulul, care se va înfiinţa în cu-rlnd.
Această măsură s’a luat de serviciul maritim roniln In urma rezultatului puţin satisfăcător al licitaţiei ţinute pentru dorea tu construcţie a vapoarelor liniei Archipelagulul.
Biblioteca «Fundaţiunel Universitare Carol I», s’a redeschis de In 1 Septembre. Orele de citire sunt: 9—12 a. ni., 2-5 şi 7—10 p. m.
ECOURI
— De Ia 1 August, d. N. Enescu, proprietarul Restaurantului şi grădinel situate In strada Sft. Ionică In dosul Palatului regal, » angajat pe simpaticul artist Ionică Di-nicu, spre a dăsfâta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce I vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie.
— *Plethora omnium morborum mater» ast fel se pronunţă ştiinţa la latineşte. Noi
vom zice: toate.7boalele aQ drept causă marea abundenţă'de sînge In abdomen, şi peutru a le evita, trebue să luăm In fiecare zi, imediat înaintea dejunului de dimineaţă, un pahar de bine făcătoarea apă Ca-rabana.	h*
Luptele diu Creta
— (Prin poşta) —
3 Septembre
—«o i«———
ri
O telegramă din Candia anunţă că generalul Noei a repetat In scris ordinul cu privire la depunerea armelor de către musulmani.
Cuirasatul fra'tîcez «Bouvet» a sosit cu trupe pe bord, în .Suda.
După o depeşă; din Candia cu data 3 Sept. biuroul de ăijme s’a instalat şi dări marea caselor eeţute de englezi s’a îndeplinit. dar nu s’a fâctit Încă predarea provocatorilor. Termenul pentru îndeplinirea acesteia s’a împlinit.
Sîmbătă aQ pldcat din Odessa 1000 de oameni, dintre cari 400 sunt consemnaţi pentru complectareava două batalioane altă toare In Candia. !« Candia sunt pe lingă trupe : 2300 englţzl, vre-o 2000 francezi şi italieni, şi şapte jţuşl (pentru paza drapelului/	W;
La 2 Sept. Roşită a înaintat din noQ o lungă depeşă-ciroglarâ ambasadelor turceşti diu Londra, Peţorsburg, Paris şi Roma, prin care se cere;/lutroducerea unei Invoell sub conducerea unei acţiuni comune din partea amiralilor ,şi a trupelor turceşti din Candia.	y
DIVERSE
-I.
DIN CAPITALA
Aiuntor de ţuică. — Ştefan Niculae a fost prins şi arestat, tqrinal cind voia să ia un a-peritiv în pivniţa (Llul Baltazar, din Calea Victoriei 22. La ei s’ăti găsit mal multe sticle cu ţuică bătrînă de Elorica.
Ţuica, ca şi Nieurae, aQ fost duşi la poliţie. Bietul Niculae mal are sorţi de scăpare din a-restul poliţiei. CU despre ţuică, s’a mintuit.Are cine s’o bea. V.J>
Atentat cu vitriol.—Fritz Vainer, s’a a-pucat să arunce cu vitriol pe obrazul amantei sale Agensi Cbiisin, din stradă Isvor, 13. Gluma i-a prins destul de iiine, căci Agensi a căpătat mal multe răni pentigură. lucru ce a făcut-o să treacă peste marginale iubircl şi să reclame pe Fritz secţiei respective. Comisarul a arestat pe bietul Fritz.
Hoţ prins. —ţjlon Gliiţu Mololea, diu Cre-ţeştl-Iltbv, eliberat mal acum cile-va luni din Penitenciarul Văcăreşti, unde fusese condamnat la 3 ani pentru tâlhărie, In loc să se facă om de treabă, s’a apueţaţ iar de vechiul săQ meşteşug. Poliţia de siguranţă a pus mina pe tîlhar tocmai eind voia să* se facă negustor de pepeni in mahalaua Grozăveşti.
Hoţ de var.'-j-i’a arestat Radu Scârlătescu liind prins cu... vţr ,‘tn sac, de ta d. Niţâ Stă-nescu din str. Yasekir 56. Bieţii Badu vroia să spoiască şi el casa tul de Sftută-Mărie; dar ce ştiu cel de la Poliţie. Arestatul va reclama serviciului sanitar, cărt poliţia l’a tmpedicat de a face curăţenie conţi,rin legel.
Cadou fnlHl. ţj Am anunţat acum eîte-va zile că firma Oscar Landau—giuvaergiu—din Calea Moşilor, a reclamat poliţiei de siguranţă că un pungaş i-a şterpelit mal multe giuvaeri-cale din prăvălie. Eh', pe la orele 11 dimineaţa o doamnă, anume Jţlena lonescu, venind in acea prăvălie pentru a tftijgui.d. Oscar Landau observă că doamna poartă în deget un inel care avea multă asemănare cu unul din inelele dispărute din prăvălie. in:
Nu se Înşelase, htjelul era cbiar acela. întrebată de unde îl arş*- Elena lonescu spune că i l'a dat fiul el Alexppdru. Imediat fu înştiinţată poliţia.
Comisarul Maxim^dela siguranţă,făcu o descindere la domiciliul inculpatei, unde s’a găsit întreaga colecţie df bijuterii furate. Pungaşul se numeşte Alexandru Ştel'ănescu zis şi Par-palea, şi se recomandă, la cine-1 întreabă, că'I student. El a făcut cunoştinţă cu parchetul de 9 ori pină acum. -.
DIN ŢARA
4%
oY
O dram» Eroina dramei este otinărăfe-mee, Ileana Florea, din comuna Sămara, judeţul Argeş, care, in «îisperarea-I că e trădată de amantul săQ Nicolaă Voicu, un tinâr ţăran din acea comună, a tra&^asupra acestuia două focuri de revolver, cari însă nu l’aQ isbit.
In orbirea sa, ttnăjâ femee s’a repezit apoi asupra lui Voicu şi cu un cuţit, i-a implintat o lovitură puternică iţrypicior.
Rănit destul de grav, Voicu a fost trimis spi-
talului, iar eroiua acestei drame, care a emoţionat adine pe săteni, a fost înaintată parchetului de Argeş.
In«c*t.—Giuvaergiul Nicolae Zlatarof, din strada Elisabeta Doamna, Tulcea. s'a aruncat in Dunăre, alaltăerl, inecindu-se.
Se zice că înainte de a se îneca, Zlatarof încercase sâ'şl răpue viaţa, ingbiţiud treî grame de chinină, cari tuşă nu au tăcut efectul dorit de giuvaergiii,
Erl, după cum ne scrie corespondentul nostru diu localitate, cadavrul giuvaergiului a fost găsit la o mare distanţă de tocul unde se înecase.
JUVELA
Domnul vrea să citească
(O odae de culcare burgheză. Zece ceasuri seara. Domnul s’a culcat chiar acum. Doanma se ’nvlrteşte prin casă înainte de se urca în pat. După ce c’a instalat comod, Domnul ia o carte aşezată pe masa de noapte şi se cufundă în citire, atit de adine incit atenţiunea aceasta nu lasă nici o îndoială asupra nalurel volumului care-1 pasionează; nu poate să fie decît operile complecte ale marelui nostru scriitor naţional I.6on Yalbert, pe care ni-1 invidiază Europa. In sttrşit doamna se culcă la rîndul el).
Doamna.—Apropo, ui închis gazoţnetrul ?
Domnul.—Da !
Doamna.—Sigur, cel puţiu? Nu ţin să fifi axfixiată. Nu mal găseşti decît d’astea In ziare. Erl încă, se vorbea de o hâtrină... Era îngrozitor; al citit ? Nn, nu I aşaV Iată... am să-ţl povestesc... Dar tu nu asculţi !
Domnul.—Te rog, lasft-mft să citesc... Sunt la un pasagiu atit de interesant!
Doamna.—A ! citeşti. Bine : Hi cer ertare. Ştiu din experienţă ctt e de plictisitor, cind eşti la o parte palpitantă a unul roman, să fii silit să laşi cartea. Aceasta-ml aminteşte, anul trecut, eînd citeam in foileton romanul acela, ştii : Arlechin eciii cabrioleta fără voe. Eram ia deznodămint, ctnd aQ venit să ml spue că soră-ta îşi rupsese un picior. Am fost sihlă să las tot.
Domnul.—Te rog: vorbeşti înlr’una şi eu pierd firul.
Doamna.—Apropo de fir, acel al soneriei noastre electrice este stricat. Gtuditu-te al să treci pe la electrician ?
Domnul.—No.
Doamna.—Trebue să te duci mline negreşit, şi cu aceiaşi ocazie vel trece şi pe la ttmplar, pentru cu să vie să aşeze o poliţă îu bucătărie. Am făcut dulceaţă erl şi nu ştiQ unde să mal pun borcanele.
Domnul.— Mă Iaşi să citesc ori nu ?
Doamna.—EQ ? Dar nu-ţl spun nimic.
Domnul.—Trăncăneşti de nn ceas.
Doamna.-—Trăncănesc ? Pentru că te fac să te glndeştl Ia lu rurl foarte folositoare, chestiuni de gospodărie.
Domnul.—Dar al toată ziulica pentru a-ml vorbi de ele. Lasă rnă să isprăvesc capitolul acesta cel puţin ..
Doamna.— Bine, nu voiQ mal spune nimic. Citeşte. S'apol, cad de somn... Si mat cu seamă, cind vel stinge luminarea, caută să nu zgudui palul, ca de obiceiQ. Mă deştept de odată şi ml piere somnul, frec ceasuri pină să pot adormi din nou, mal su seamă ei), care sunt aplecată la insomnii. Doctorul îmi zicea... O ! mi aduc aminte... Ai plătit doctorului? Ştii că a trimes complul, acum o săptămlnă, şi nu ml place să-l fac să aştepte. I-fcî plătit?
Domnul, impacientat, — Uft'f!! Citesc !
Doamna.--Doamne! ce m it caracter al. cind citeşti. Avea mare dreptate, biata mamă.
Şi scena aceasta continuă asl-fel piuă la ceasurile două despre ziuă.
K»«lo!]»iie Brluger.
Depeşile de azi
Serviciul Agenţiei Romîne
Viena, 6 Septembre.—împăratul a primit pe preşedinţii celor două Camere legislative ungare, cart i-aQ presintat condoleanţele acestor două corpuri.
Viena, 6 Septembre.—împăratul s’a dus dimineaţă de Ia Schoenbrunu la Hofburg, unde a acordat mal multe audienţe.
Bruxelles. 0 Septembre.—Ştirea care zicea că guvernul belgie va supune Parlamentului, In timpul sesiunel din Noembrie, o lege contra anarchiştilor. e cu totul mincinoasă.
Udine, 6' Septembre.— Principele de Nea-pole treclnd prin gară, mărturiseşte primarului că sgomotele relative la un atentat contra persoanei sale eraQ falşe.
NOUL
INSTITUT DE BÂETI
sub direcţiunea d-lor
A. CLIJl CIUşi €f. POPA
profesori la liceul «Lazăr»
Bucureşti, Calea Plevnel, No. 104
Cursuri primare şi liceale complecte. Prepa-raţiunl pentru şcoala militară şi comercială. Autorizat a trece esamene in Institut şi a libera certificate equivalente cu cele ala şcoala-tor publice.
Situată în dosul grădineî Cismegiu şi tn a-propierea liceului «Lazăr» şi «Sf. Sava» «şcoala. în general şi sub toate punctele de vedere higienlce «e află la cele mal bune eondiţiunl. N’a-veni nimic de recomandat,.) Es-tras din raport, d-lor medici inspectori doctori Mihael şi Drugescu. In privinţa înstrucţiunel şi educaţiunel ce se dă In şcoala noastră cităm următoarele din raportul comisiunel, numite d« Onor. Minister pentru esamenul din Iunie ;
3;inem a arăta, că şcoala ne-a Acut o foarte bună impresie a-tît prin soliditatea cunoştinţelor elevilor cit şi prin ordinea şi disciplina lor.
O deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare, j	>
Limba franceză şi germană sunt obligatorii In timpul recreaţiuiiilor.
înscrierile iueep ia 15 August iar preparaţi-■nile peutru corigenţi Ia 20 August.
Prospecte se trimit la cerere.
INDUSTRIE NAŢIONALA
Pînzeturî bune. Vînzare en gros şi en detail, P. Papadopol, Piaţa ÂmzeT, No. 24.
Tipografia „HELIADE“ execută orl-ee lucrări, atiugătoare de această artă.
L1CDIJL MODERA
DE FETE
Situat In Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu (3, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi exter nat pentru fi raţii tea tir napii, ettrm primar, nara lineal şi cursuri fa-outlatlve. In Iunie 1898, am presental la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 aQ reuşit cu succes. Noua lege şco Iară scflzlnd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voia ]uflmţa şi enrsurl de şeaaiA se-ettntiard pentru elevele cari vor. .spira să intre In şcoala »eetttttlard«mperiaa-ra, iar pe de alta voiO da desvoltări mal mari curaturilor facultative, aşa ea elevele respective pe lingă stadiile de mx, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei, fer-aurite facultative simt cele mal numeri te pentru fete, căci învaţă numai «eea-ce le ra trebui In viaţade familie. Q In ee priveşte tuun reputaţie a tngri-jirel, educaţiei şi instrucţiei ee se aafl In aeeet institut, cred de prisos orl-ee vorbă, fiind-că e cunosc toţi elţl se interesează de bona creştere a fragedei generaţii. Cinen'ar cunoaşte această reputaţie, bine roiască a veni in eorsol anule! iă viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc.
In noul local voiă primi interne şi eleve cari i rmează la JSettcruatal ueeumt$art la Conservatorul He mu ui ca şt la mmm îa profesionala, afllndn-ne la apropiere de asemenea scoale.	^
Elevele Insă cari roase să urc«oze In peasiap după programul statului, fie em‘»wl prim mar, liceal saQ meeuutimr. trebnesc Înscrise pină la 15 Septembrie, ctnd se Ipanităză liste onor. minister.	♦
Prospecte se trimit ori-ewl va cere, adre -dndu-se subsemnatei pină la 16 August, gara Pred -al. apoi iu Bucureşti, Strada Schit-Mi'uraanu No. 43.	,
Avis către Părinţi
Aducem la cunoştinţa d-lor şi In special elevilor, că am asortat Magazinele noastre de librărie şi papeterie, din calea Victorie 53 şi 70 cu toate cărţile necesar elevilor, atit pentru cursul primar cit şi cel secundar şi eu preţ convenabil.
Tot odată posedăm toate uecesarile la scris, desemn şi pictură, care se pot procura din librăriile noastre cu preţuri uvantugioase.
In aparenţa că Onor. Părinţi ne vor vizita, spre a se convinge, ne permite-ml al saluta, Cu toată stima
ST0RCK & MULLER
Ijibrarî-Editori
Sit. 95	53.—70 Calea Victorie 53.—70
Bireetoar*.
Mi bi 4 Kirr «ăi.

INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
BOLINTINEANU
fondat în anul 1874,
Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei
MARI A ANGELESCU
(născuţi BoUntlneum)
Aduce la cunoştinţă, că cursurile vor Începe pentru noul au şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de acum. iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zhid reclamele forţate ale unor şcoale Iu diferite jurnale, care între altele fac cunoscut publicului că aii metode speciale, că au obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărlt că in ţcest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din tiuip de 24 de ani de existenţi care parte sunt mirnie de familie, precum şi ouprabi-lalul public competipte care a putut să a-precieze resultateJe obţinut^ In toate pri vinţeje. fnstitutul după cupa se ştie, est,e situat la şoseş, partea cea mal sănătoasă a oraşului.	Sit. 57
LICEUL Sf. GHEORGHE
Calea Yietoriei, 109 în faţa Ministerului de Finanţe
Acest liceQ este autorizat de Onor. Ministru al Înstrucţiunel Publice a libera certificate e-quivalente cu certifflîetele de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, inlr’u-nul din cartierele dote mal sănătoase şi mal elegante ale Capitali, înzestrarea Iul cu un mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale iustrucţNinel; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şiţjegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-aQ creiat o reputaţie instinsă, fapte puse In evidenţă prin rapoartelfi delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă claseje liceale, posedă şi uu curs şriiityir complect îu care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioară pe lîngă cursurile obligatorii prin programa 'hiatului se mal învaţă şi Germana. In mod facultativ se învaţă limba Engleză. Maeştri recitfioseuţl pentru muzica instrumentală, dauţ şi scrimă. Pentru practica limbilor modeme pedagogi aduşi Intr’adins. înscrierile se fac la 1 August.
Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep ta 1 Septembrie.	Sit. 55
Director,
Ang.' MPemctriescu
Institutul ALUMINA"
nCCIţtiKŞTi
No. 40, Calea Raliovel, No. 40
Cursuri primare şi gimnasiale
IN INSTITUT	Sit. 63
Se pricesc şi elevi
Cari urmează la Şcoalele Staţalui înscrierile se fac la 20 August Director, Vf. J. CORDFSCIT
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STĂNESCU
fost Institutul Englez Bucureşti, Calea Raliovel No. 36
Cursuri primare, secundare şi facultative. Elevele din oursul primar şl secundar pot da esamen la şooalele Stalului, 8e primesc şi eleve, care urmează externatul secundar, şcoala profesională şl Conservatorul, fiind toate îu cea mal mare apropiere.
îngrijire părintească, educaţie aleasă, învăţătură serioasă. Toate elevele şcoalel noastre presentate la esamen la coaiele Statuia! a fi reuşit eu succes, iar cele ce afi urmat n cursul anului la acele şcoale, toate afi fost promovate parte cbiar premiate.
Informaţii se pot trimite la cerere. înscrierile încep la August-
Sit. 68	Directoare
Lucrepa D. Stănescu
Doctor Besnest
Medic la spitalul de copil Special in boale tie copii Str. Popa 86re, No. 24 sit. 87
De
o casă nouă cu sub-so), Str VIIIZdl O Plantelor No. 76, lingă bulevardul Pake, tramwa.v electric, compusă din (i camere şi dependinţe, chirie anuală 1500 Lei, fără nici o sarcină.	Sit. 99
A se adresa Jruu OUeulceanu, Strada Traian No, 62.________
Dr. N. Stavrescu
fost intern al spitalelor şi Ii>Nti-tutulul «Maternitatea» Sit. 41
Slvatla nreapiă, 3To- 9S
Emil A. Frunzescu
ADVOCAT
şi-a mutat biuroul
Str. Cimpineunu, 4, etajul I, (casele Mandy) Consultaţii de la 9—ţl <*■ W-
www.dacoromanica.ro
EPOCA
>*■
Manifestul împăratului Francişc-losef
Serviciul «Agenţiei Romîne>
o1,
Viena, V Septembrie. — Oficialul publică o scrisoare autografă datată din Schon-brunn, a împăratului, adresată ministru-lui-preşedinte, însărcinînd pe acesta să o transmită scumpelor sale popoare, inulţu-mindu-le pentru afecţiunea lor atingă-toare, cu nobleţe manifestată, şi pentru pietatea lor faţă de împărăteasa defunctă.
Manifestul împăratului este conceput în următorii termeni:
Scumpelor mele popoare!
Încercarea cea mal aspră, cea mal crudă a lovit persoana mea, casa mea. Soţia mea, podoaba tronului meu, credincioasa soaţă care a fost mîngăerea mea şi sprijinul mtu în ceasurile cele mal grele ale vieţii, cu care pierd mal mult de cit pot să mă exprim, nu mal este. Un destin îngrozitor ’mi-a smuls-o mie şi popoarelor mele.
0 mînă criminală, instrument al fanatismului celui mat nebun, care are în vedere distrugerea or dinei sociale existente, s’a ridicat contra celei mal nobile dintre femei. şi în ura sa oarbă a lovit o inimă care n'a cunoscut niciodată ura şi n’a bătut de cît pentru bine.
In mijlocul durerii imense nare mă cuprinde şi umple de groază întreaga lume civilizată, vocea scumpelor mele popoare pătrunde in primul rînd ca o uşurare în inima mea. Inclinîndu-mâ cu umilinţă înaintea decretului Pro-vedinţil care a aruncat de asupra mea o nenorocire aşa grozavă şi aşa de neînţeleasă, trebue să mulţumesc Providenţa pentru binele ce mi-a rămas: iubirea şi încrederea a milioane de supuşi care mă încojoară, pe mine şi pe al mei, în ceasurile de suferinţă, în mii de mărturii venite de aproape şi de departe, de sus şi di jos, cari şi-au. manifestat durerea şi doliu, pintru defuncta împărăteasă şi Regină.
lntr'o armonie mişcătoare a răsunat plingerea tutulor pentru această pierdere nespusă, ca un ecou credincios al emoţiunilor sufletului meii. După cum amintirea soţiei mele iubite îmi va fi sfintă pînă în ultimul ceas, tot aşa recunoştinţa şi venerarea popoarelor mele sunt pentru ea un monument neperilor.
Din adimul initnel mele plină de durere, mulţumesc tutulor supuşilor mtl pentru această nouă probă de simpatie plină de devotament. Dacă ecourile voioase cari ar fi trebuit să răsune anul aceasta, Irtbuesa să tacă, amintirea nenumăratelor mărturii de devotament şi de călduroasă participare, e darul cel mal preţios ce mi s’ar fi putut da.
Comunitatea durerii noastre împleteşte o nouă legătură în jurul tronului şi al patriei. Din iubirea popoarelor mele, mă folosesc nu numai de întărirea sentimentului datoriei şi al perse-veranţel în misiunea ce am, dar trag încă speranţa de a reuşi.
Rog pe A-tot Puternicul care m-a încercat aşa de aspru, să-ml dea încă puterea de a-ml îndeplini misiunea.
îl rog să bine-cuvinkze şi să lumineze popoarele mele, pentru ca să găsească drumul de iubire şi de unire pe care pot prospera şi deveni fericite.
On}iu ni «MUitaabela*
Două scrisori autografe ale împăratului adresate conţilor de Thun şi de Golu-chowschi, zic că împăratul, pentru a lăsa o amintire durabilă a soţiei sale iubite, a hotărit să întemeeze un ordin pentru femei, căruia, spre pioasa comemoruţiune a regretatei, şi în onoarea patronel şale, Sfinta Elisabeta din Thuringen, i-a dat numele de ordinul *Elisabeta», şi o medalie ce va purta numele de «medalia Elisabeta».
Scrisoarea autografă adresată contelui Goluchowski zice : «împărăteasa Elisabeta defunctă se sforţa fără încetare în viaţa sa să facă binele şi să uşureze suferinţele otnenirel. Noul ordin întemeiat trebue să fio destinat să recompenseze femeile şi fetele, in profesiunile cele mal diverso, pe terenul religios sai* umanitar.*
Noul ordin aparţine exclusiv împăratului şi succesorilor săf. Oi dinul cuprinde trei grade: Marea-Cruce, clasa tnttiu şi a
Il-a. Insignele Marii-Cruci şi a clasei 1 sunt o cruce cu imagina sfintei Elisabeta de Thuringen de o parte şi iniţiala E de cealaltă. Insignele clasel'a ll-a sunt de argint.
In fine, o scrisoare autografă a împăratului către contesa Seataray de Szatara, îl anunţă acesteia conferirea Mar ei- Cruci a ordinului Elisabeta, ca recunoştinţă
pentru serviciile distinse şi devotate ce a făcut împărăteşti în ora morţii.
Funerariile
împărătesei Austriei
(Serviciul Agenţiei Romîne) DEPEŞILE DE ER[
SHonirea împăratului Germaniei
Viena, 5 Septembrie. — împăratul Vil-helm a sosit la ora unu după amiazl. A fost primit la gară de către împăratul Frânte-Iosef. Salutările aă fost dintre cele ntal cordiale. Suveranii şi-au slrîns mina şi s’aii îmbrăţişat de trei ori. Erau adine mişcaţi.
Printre cel de faţă la sosirea împăratului se remarcau Principele de Hohen-lohe, d-nul de Bulon şi tot personalul ambasadei germane.
îndată ce a ajuns la Hofburg, împă-
ratul Vtlhelm o depus două coroane măreţe pe cosciugul împărăteşti Elisabeta, una în propriul să*D nume, cea-l-altă în numele împărăteşti Augusta- Victoria.
Maniferstaţiune impunătoare
Viena, 5 Septembrie.— Funerariile împărăteşti Elisabeta au avut loc la orele patru după amiazl şi au fost favorisate de un timp splendid..
De la moai tea Archiducelul Rudolf, nici o dată Viena n’a fost teatrul unor mani-festaţiunl de simpatjp aşa mişcătoare şi măreţe-	j
Dincolo de gardul de soldaţi care se întindea dela Hofburg pînă la biserica capucinilor, se găsea o. mulţine imensă şi compactă. Toate ferestrele garnisite cu podoabe de doliu erau qriipate de numeroşi spectatori. Toate prăvăliile erau închise. Felinarele, acoperite fu un crep negru, erau aprinse.	,
Slareranii, Hepretacnlanţii ţi Oeuluitorii
Puţin înainte de patru ore, personagi-ile următoare se tntrdniră în biserica capucinilor: membrii familiei imperiale, rudele din ramura bavatesă a familiei,1 pă-recia princiară de ThUtrn Taxis. Suveranii străini, Principii străini, trimişi plenipotenţiari speciali al suveranilor străini, între alţii principele de Hohenlohe şi d-nul de Bulom, miniştri, corpul diplomatic, clerul, înaltele personagii ale Curţii şi ale Statului, generalii, representanţii parlamentelor Austriei şi ale Ungariei, dietele\din Boemia şi din Croaţia, şi nenumărate de putaţiunl din toate părţile monarchiei.
Treerrea cortegiului
La patru ore fix, f» sunetul clopotelor impunătorul cortegiu funebru părăsi capela de la Hofburg şi Si puse în mişcare. Carul funebru are înKfânaţl opt cal negri. Cosciugul nu se mal vjfde sub coroanele date de rudele cele mai de aproape.
Cind cortegiul trece^ joate capetele se descoperă, mulţimea este dureroc impresionată şi lasă în tăcem să treacă cortegiul.
Ceremonia rfligioamă
Ajuns în biserica caprinilor, cosciugul este depus pe un cat a fetit şi începe ceremonia religioasă.
In urmă se dă bine-cuvîntarea de către Monseniorul Gruscher, Cardinal archiepis cop din Viena.
c	-37)
In hain aţintiră
Cosciugul fu în urmă luat şi dus în cavourile bisericeî capucinilor. împăratul Frânte Iosef, ArchiduceUt, Francisc-Salvator, Principele Ltopold (feorge de Bavaria, Ducii Carol Teodor şi Ludovic de Bavaria şi membrii curţi} împărăteşti defuncte, însoţiră cosciugul in cavou unde avu loc o altă bine cuvintare.
Cortegiul părăsi în urmă biserica.
Plecarea împăratului
Împăraţii Austro-Ungariei şi ai Germaniei se relntoarseră îjfipreună în trăsură la Hofburg.
împăratul Frantz-Iosef'plecă la 6 ore seara la Schoenbrunn, după ce şl luă adio de la Suveranii şi Prinşii străini.
M*riux ofleinl
0 cină de familie, la care luară parte aproape toţi principii străini, avu loc la Hofburg. împăratul era rtpresintat prin Archiducele Francisc-Fer(Unand.
Plecarea Suveranilor ţi Prin* cipilor ţ„
Viena, 5 Septembrie,— Mal mulţi Suverani şi Principi străini ljau plecat seara, Aceştia sunt: împăratul Germaniei. Regele Serbiei, Principele regent Luitpold de Bavaria, Principele de Neapole, Marele Duce Altaţis, Ducele Nicolae de Viirtem-berg şi ducele Leopold do.JSaxa-Coburg,
Aţcidcutţ
In timpul funerariilor au leşinat 23 de persoane, dar nu s a produs nici un accident serios,	“o
n
Afacerea Dţ^yfus
DEPEŞILE DORI
Coutalifulrc* eonii Simţii tţe rrrt*»i<rr'5
Paris, fi Septembrie.— Consiliul de inU niştri a autorizat pe d-nuţ, Sarrien sire* unească, în vederea revizuirii procesului Dreyfus, ©omisiunea instituită prin lege pe lingă ministerul de justiţie.
Paris, 5 Septembrie.—$ notă ofiÂală asupra consiliului de mifiiştri de astăM sine că d-nul Sarrien a expus faptele cari rezultă pentru el ăîţt examinarea dosarului Dr, gfus cu cetire s'a ocupat.
El a constatat că după paragraful 444 din codul instrucţiunii criminale, nu trtbue să se hotărască asupra cererilor de revizv.irs făcute conform paragrafului 4 al articolului 443 al instrucţiunii criminale, de cit după ca a ‘a cerut avizul comisiunii instituite prin lege pe lingă ministerul de justiţie.
Consiliul a dat d-M &arrien autorizaţia «4 întrunească -această iomisiune,
Mani fenta (tuni
Paris, 5 Septembrie.— -Gînd d. Bris-son a eşti din consiliul de miniştri a fost primit de un număffoare-care de jurnalişti dintre cari wtlii strigară : Trăiască revizuirea ! pe (hnd alţii strigară : Jos revizuirea .'Trăiască armata !
Ilemittiani Ministeriate
Paris, 5 Septembrie.— Generalul Zur-linden şi d. Tillaye, ministrul afacerilor pub ice, şl-aâ dat demisia.
Paris, 5 Septembrie. —DIn scrisoarea sa de demisiune, adresatâ d-lul Brisson, generalul Zurlinden zice că un studiu
aprofundat al dosarului Drejfut l’a con- ' vins prea mult de vinovăţia acestuia, pentru a putea primi o altă soluţiune de cît aceea a menţinerii judecăţel în integritatea sa.
Paris, o Septembre.—In scrisoarea sa de demisie, d-nul TiilBye dechrâ că nu poate primi o parte oare care din responsabilitatea de a fi trimis comisinnil ministerului de justiţie dosarul Dreyfus, trimitere prin care, după avisul său, procedura revisuiril se găseşte angajată.
IVouii miniţtri
§
Paris, 5 Septembre.—Generalul Clumoine, comandantul diviziei I a fost numit ministru de războiu;
d. Godin, senatorul Indiei franceze, a fost numit ministrul lucrărilor publice.
Oficialul de mUne va publica decretele numirii nouilor miniştri.
întrunirea comioiunli tle revizuire
Parts, 5 Septembre.—Oomisiunea însărcinată să examineze chestiunea revisuiril, se va întruni MercurI pentru n începe examinarea dosarului Dreyfus.
DEPEŞILE DE AZI Motivarea revizuire!
Paris, 6 Septembre. — Se confirmă că d. Sarrien, in timpul consiliului de miniştri de eri. şi-a motivat cererea de revisuire prin falşul locotenenteolonelului Henri] şi expertisele contradictorii în privinţa borderoului.
Majoritatea jurnalelor se bucură de ho-tărîrea consiliului de miniştri şi consideră această hotărîre ca un eveniment care trebue să asigure pe cetăţeni.
Mani fenta ţii
Cite va bande de manifestanţi s’ait dus seara în faţa biurourilor diferitelor jurnale, strigînd : trăiască Brisson ! trăiască revizuirea ! jos Brisson ! jos revizuirea ! Poliţia le-a risipit cu uşurinţă.
Generalul Xurlinden
Jurnalele radicale se pronunţă contra unei numiri din nou a generalului Zur-linden, ca guvernator militar al Parisului, pentru-că s’a opus în public, prin scrisoare» sa de demisiune, deriziunii guvernului. Ar fi periculos, zic aceste jurnale, să-i se încredinţeze comanda garnizoanei întregi a Parisului în împrejurările actuale.
Apreclurva niarvlmr
Paris, (> Septembrie. — Majoritatea jurnalelor cred iă măsura luată ieri de către consiliul de miniştri este primul pas decisiv către revisuire.
In urma cererii d-lul Sarrien, locote-nent-colomlul Picquart a remis acestuia o dare de seamă care constată remiterea documentelor sterde tribunalului de războiu, în timpul procesului din 1894.
Ohestia Cretană,
Berlin, 0 Septembrie. — Se anunţă din Candia Agenţiei WoKV că circulă svonul că trupele turceşti vor fi retrase din oraş, care va fi ocupat de către englezi.
Candia, 0 Septembrie. — In urma ordinului Sultanului, Edhem-paşa a fost însărcinat să execute ultimatumul englez să păzească bine armele luate.
Un detaşament englez a acupai ozi marea fortăreaţă cave păzeşte intrarea în port.	'
ULTIMEINFORMATIUNI
A. S. R. Principele României a sosit a-seavă în Capitală.
Principele va pleca tuîiue la vânătoare prin Dobrogea•
Din Viena ni se tebgraiiează că M. Sa Regele a plecat aseară la VVein-burg.
La gară a fost salutat de d-nil Emil Ghica, ministru al ţări! la Viena, înconjurat de tot personalul legaţiuneT, loc.-general Malhes şi loc.-eolonel Rowenskv.
La lb Sep'embre MM. LL. se vor întoarce în ţară.
D. Gh. Gr. Cmtacueino, fost preşedinte a'. Senatului, a sosit azi la amiasi în Capitală.
Azi s’ati Început lucrările pentru pavarea cu lemn a calei Victoriei, porţiunea dintre Teatru Naţional şi bulevardul Academiei.
Drapelul de azi dimineaţă dezminte in mod categoric zvonurile răsptndite de (a'ectiviştt despre tratările de împăcare dintre d-nii Sturdza şi P. S. Aureli an.'
Putem să adăogăm că toţi Drapetiştii sunt hotărlţi a respinge categoric ori-ce demers de împăcare cu d. Sturdza. vie acest demers fie din partea d-lul Stă-te8ou, fie din partea primului ministru. El nu admit cu nici un preţ. o concentrare liberală, de cît numai cu excluderea desăvlrşilă a trădătorului din viaţa politică.
Colectiviştii diu Brăila aii hotărit să a-ducă între dînşil Dumineca viitoare pe primul ministru Dini. Sturdza, ca să inaugureze lucrările de filtrare a apei, să presi-deze punerea pietrei fundamentale a aba-toriulul şi să inaugureze tlrgul de vile ce se va ţiiie Luni, 44 Septembre,
Ministerul de interne a dat un ordin tutulor prefecţilor din ţară, să trimeată Ia Bucureşti diferite probe de cereale, pentru
a se alege calităţile cele mal bune spre a fi | trimise la expoziţia din Paris.
«Societatea Doamnelor Romîne din Bucovina» a depus Slmbâtâ prin o delegaţi# o coroană admirabilă pe cosciugul Împărătesei Ebsabeta.
Panglicele coroanei poartă inscripţii ro-mlneşti.
Citim lu Tribuna diu Sibiu :
Procesul de preape care d. Rubin Patifa, avocat lu Alba-Iulia. 'l-a intentat ziarului maghiar Budapesti Naplo, e fixat a se ţine la 26 Septembrie n. la tribunalul diu Budapesta.
Articolul Incriminat datează de pe timpul «revoluţiunel» de la Pureărenl, cînd ziarele ungureşti zilnic descopereai! clte o revoluţie valahă ori vre un complot. Uu asemenea complot aii iscodit şi pe socoteala d Iul Rubin Paiiţa. Despre aceasta va avea sa’şl dea acum seama d. Broun Sondor, redactorul lui Budapesti Naplu. Se ştie, că şi atentaiul proiectat din Paris «ontra lui Bunffy, tot ziarul acesta ’l-a «descoperit». Se vede că e organ specialist pentru atentate - fantastice.
Patria spune, că Simbătă a sosit la Cernăuţi o importantă deputaţiune de preoţişi gospodari diti districtul Sucevei, pentru a se prezintă la prezidentul ţărel, iu afacerea alegerel de deputat in dieta ţărel. Această deputaţiune, care e compusă din bărbaţi din aproape toate comunele districtului Suceava, va exprima d lui president dorinţa nefalşificată a districtului de a fi ales de-putât d. Varierea cav. de Pruncul. Depu-taţiunea constă diu aproape 50 gospodari şi un număr frumos de preoţi.
Cu această ocaziune se va prezintă o de-pulaţiune constătătoare din mal mulţi preoţi şi la I. P. S. Sa Mitropolitul Arcadie, cu rugarea fierbinte de a pune stavilă uneltirilor apostatului archiniandrit Ciunluleac, care compromite prestigiul bisericeî, şi a interveni cit mal lu grabă în această afacere, căci lu urma celor întlmplate pînă acum, poporul romîn Începe a pierde încrederea In preoţii săi.
Plecarea studenţilor la Tulcea
(Prim fir telegrafic de la eoresp. nostru special)
Studenţii plecaţi cu acceleratul de Galaţi de aseară, afl fost Inttmpinaţi la gara Plo-eştl de uu mare număr de cetăţeni In frunte cu o musicâ.
La intrarea trenului, musica a intonat imnul naţional romii) IJeşteaptă-te Romîne. Apoi d. Ovesa a salutat cu cîte-va cuvinte pe studenţi, oferindu-le In numele cetăţenilor, un butoifl de bere.
La gara Brăila a(! fost tntlmpinaţl de a-jutonil de primar, care le-a ţinut un discurs.
Sosiţi la Galaţi azi dimineaţa la orele 6 jumătate, studenţii aă fost Intlmpinaţi de profesorii liceului. Apoi iu corpore s’ait dus pe jos In oraş, străbătîud strada Domnească.
La orele 8 dimineaţa aii plecat cu vaporul Orientul la Tulcea.
In ultimul consilia de miniştri, ţinut Sîm-bătă, s’afi aprobat următoarele numiri în administraţie :
D. G. Stoicescu, ajutor de suprefect al plăşel Şiret, jud. Covurlul;
D. Nicolae Livezeanu, suprefect al plăşel Olteţu de jos, Vîlcea ;
D. C. Nicolescu, ajutor suprefect al plăşel Cozia, Vllcea ;
D. G. Giurgeaau, ajutor suprefect la plasa Braniştea, Iaşi;
D. Gh. Eraclide, ajutor la suprefeclura piâşei Stavnieu, Iaşi;
D. T. Mihăilescu, numit comisar al gării oraşului R -Sărat.
A se vedea în pag. IV Epoca în provincie: Constanţa, Unşi şt Roman.
IHSTITUTUl DE DOMNIŞOARE
ŞCOALA-NOUA-NEGOESCU
De la 1 Septembrie se va muta in localul anume clădit pentru această şcoală
Homuhis - Vu lur“
latre liniile tramvai Dudeşţî şi Călăraşi
Cursul primar după programa Statului, cu limbile franceză şi germană obligatoare, pian facultativ.
Cursul liceal complect cu limbile italiană şi engleză facultative.
Cursul facultativ de limbi moderne, pictură, croitorie, ele.
Cursul preparativ pentru şcoala normală de institutoare pentru şcoala secundară superioară, pentru conservator, Itlegrafie, etc.
Musica vocală şi lucrul de mînă suni obligatoare pentru toate cursurile, iar pianul, vioara şi dans facultative.
înscrierile se fac ele acum pînă la 1 Septembrie in fostul local din Str. Armenească No. 1, iar de la 1 Septembrie înainte în noul local din Strada Romulus.
Institutul funcţionează cu autorizaţia Ministerială şi certificatele sale sunt primite la toate şconlele statului, la concursuri, etc,
Directoare D-na L. Gr. Lehitu.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant Grriiclinâ.
ea
BUCĂTĂRIE ALEASA
Ducuresfi. &li-nitn SA»•/»« Wnuifn
Dr. MEDENLSOHN-
de 1& Facultatea diu Paris
Special pentru boala de Perne!
si de Copii sit. 22 Consultativul de la 2 — 4 p. m. -45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) ¥i|tn*r« n-le 0«l«, Vlolnrial «-a
iif'/s ri rcri JL Hr itn.n vaso ank
,,POMPILIAN“
Calea Uahovel No. 60, 62,64,66 şi Str. Justiţiei. 16 sub direcţiunea
ii-vei C\ POWLPIEjIAIX
Licenţiată în ştiinţele matematice de la. Parii (Sorbona)
Direcţiunea aduce la cunoştinţa părinţilor că vastul local al Institutului, bine cunoscut de numeroşi părinţi ce aă copil în acest Institut. .1 fost mărit anul acesta cu o nouă aripă de construcţie, la care s’afi amenajat dormitoare, băl, săli de studii, camere de pian, cabinete de fi-sică şi himie, etc. Podoaba ce va avea Şcoala anul acesta^ este o bitmericn ci-t-Htiiiâ-ortnilrură, ce Hireeţtetuea a clădit in parcul Institutului, pentru ca reiigiuneu, ce este una din basele attucafiuuri s’o a-jute in crfumţiuwn tinerelor fete.
Cursurile din Institut coprind următoarele secţiuni :	N
t) Cut-eiul primar complect reorgauisat pentru înlesnirea studiului limbilor străine.
2)	Cur nul Hexai. Profesori de la liceele Statului şi cu ropotitoare de fie-care obiect. E-samenele de fine de an se ţin in Institut, cum s’afi ţinut şi anul acesta cu succes In faţa unei comisiunl numite de onor. minister al instrucţiune! publice, ee-rtiflmlrlr rl»tc»-«/c ile Iuntitut mu ar ei nrit t-aioai-e cu rele de Im ffeomlele SUaiului. Anul acesta s’a înfiinţat şi clasa VII. Direcţiunea a-nunţă că pregătirile pentru această clasă, care ecbivaleaza cu bacalaureatul, se vor face cu mal multă desvoltare.
3)	Văruitei iu limba francezii (după programa şcoalelor de fete din Franţa) făcute de profesori şi profesoare franceze, diplomate ale şcoalelor din Paris. Metoda inteligenta cu care afi fost făcute aceste cursuri, aii atras un mare număr de eleve, cari piuă atunci în lipsă de un program bine alcătuit pentru fele, urmase programul prea încărcat al liceului.
4)	Munica şi Dicţiunea. Toate elevele pregătite in Institut după programa Conservatorului, unde au şi trecut esamenul ca particulare, afi obţinut la esamen notele 9 şi 10, aşa că pot răinîne considerate ca eleve ale Conservatorului. Aceste bune resultate erafi cunoscute încă din timpnl amilul de publicul ce asistase la ttraducfiuuile de giiatt. canto şi Mcţinne, ce afi avut loc in timpul anului in saloanele Institutului.
5)	Vttru tic denermn, atguarel, imn-tel. pictură in ulei. imitaţii de gobeliue.
Institutul posedă ©‘frumoasă galerie de tablouri, unde a avut <loc şi expoziţia lucrărilor elevelor.	f
0)	Secţiunea tle /sculptura.
*7) Secţiunea profesională t iinge-rie, lucruri de fantesie, croitorie, flori.
8)	Curta tle conrertaaţiune tle limba greacă modernă, înfiinţat anul a-cesta în urna numeroaselor Înscrieri ce s’afi făcut încă din Muiu.
9)	IŢonccretaţiuneain limbile fran-eer.ă, germană Hi engleză, sub supravegherea numerosului personal strein adus din Paris şi Germania, este de mare rigoare.
10)	Curta de gimttaHlică ţi dams.
11)	Pentru elevele externe şi seini-inlerne ca mijloc de transport etate inzesiraittl, ce trece prin faţa Institutului, precum şi omiti-bntaul Institutului, pentru preumblări şi es-cursiuul in zilele de sărbătoare. •
12)	înscrierile Încep la 15 August, iar cursu->le la 8 Septembrie
Pensionatul Francez de Domnişoare
Uucurenti, Strada Xegutitorl, No. IO
Fondat in anul 186,9 zi din noîi autor iun t de onor. minister ves peetio anul [acosta.
Instrucţiune aleasă. Personalul didactic esie ales dintre profesoarele şi profesorii încercaţi şi bine cunoscuţi in invăţămintul nostru public şi privat iar pentru limbile moderne direcţiunea a angajai profesoare streine. 5 Institutul se a/lă situat iutr’unul din cele mal sănătfisă cartiere ale Capitalei avînd grădini şi curţi pentru recreaţiunea elevelor.
Dormitoare, săli de studii anume clădite, toate sunt spaţioase bine aerisite şi curat întreţinute.
Pe lingă cele ce oferă alte şcoli, direcţiunea nstitutulul deschide un curs special de plano, eu preparaţiuuile de conservator pentru cine doreşte.
Detalii şi condiţiunt de admitere se pot vedea in prospecte ce se trimet gratis )a cerere.
înscrierile se fac de la 15 August, iar cursu-erile încep la 1 Septembrie.	Sit. 59
1
Mo9»Ilst Tapisata,
Garnitură	tapisate cu co-
^ voare, pltsş «te mătase compus de o canapea, 3 foteitiri, I Ncnnuti (L se vinde cu
X»EX 300
Peste 20 garnituri In permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.	Sit. 17
Magazin ile Mobile I.	X
i*r. Mm MK Uosîama
Beut.ist	Sit. 88
_ Strada Rsgală, No. 8 sa reîntors în Capitală *i şi-a î’elviat ocupaţi uni le ■BHBBK8I	•*.**!« JÎXîS&f:' F*
Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstitoan a ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL
De pairii secole lorvoru Smint-Jiegcr la I*ougueta eele cel ru»î uuf- j-S TersnJ apreciat <I<» către Doctori	“
CEA MAI BUN a. DIN THE APELE PfKtlATlVE	___
&-• - «a™»
www.dacoromarrica.ro
4
EPOCA
„EPOCA" IN PROVINCIE
COSSTAJVŢA
Furtunilor trecute ale lui August, suc-ce de un timp admirabil: unda liniştită şi melancolică a mării, atrage pe retardatarl, şi acum la începutul lui Septembrie băile sunt frecuentate de numeroşi vizitatori. Se prevede că sezonul va dura plnă la finele iunel şi dacă e vorba, fericit acela pe care nevoile slujbei nu’l chiamă la 1 Septembrie : prefer viaţa liniştita şi relativ singuratică ce o oferă Constanţa cînd este scutită de noianul de plezirişti, pe cari-I ni I trimite teslim onor direcţie a C. F. R. cu nesflrşitele d sale trenuri de plezir. graţie cărora eşti nevoit să faci coadă .- coadă la bae. coadă la restaurant, coadă I3 bal.
Adică la drept vorbind, intenţia onor direcţii ar fi bună : de ce să nu aibă 0-cazie şi cel ce nu pot face sezon, să vadă unda azurie a Pontului Euxin şi statua lui Ovidiu, care tocmai plictisii de mare, i a întors spatele şi privind spre ţară, pare să îndemne pe cel în dtept să semalgîndească şi la urzgisita provincie: drepturi politice, primar vrednic, întărirea elementului romi-nesc,—iată ce strigă bietul Ovidiu.. dar vox clamantis în deserto...
* *
Şi fiind că am alunecat fără să voiO în politică, apoi veţi şti că toată lumea se întreabă oare-ce atitudine va avea prefectul la alegerile comunale : înţelege el oare că numai cu un primar experient şi cult, 0-nest şi activ poate propăşi un oraş asupra căruia sunt aţintite privirile tuturor şi oare-dacă Înţelege va putea să reziste presiunii ce I vor face cel de sus pentru actualul primar, care dacă nu poate zice je sui 8 le
MIJLOC DE A ASANA APA şi de e se pre-serva în mod sigur de BOLI EPIDEMICE
Ori cine ştie azi că toţi doctorii sunt de a-cord a recunoaşte că cea mal mare parte a Poalelor epidemice se comunică prin apă, aşa este frigurile tifoide, disenteria, cholera. precum şi gripa şi influenţa. Apa conţine o infinitate de animaculete ce se numesc microbi şi dintre care unele sunt germenii boalelor celor mal primejdioase. De aci o apă este nesănătoasă cind conţine aceşti microbi răi.
__Iată de ce de trel-zecl saO patru-zecl de ani,
eu (a tijUtOhul •StOC,A*
COMTKSA DANCII
_ 8
CHIVA ŢIGANCA
9
—	Vere, zise el, fii bine venit în castelul părinţilor noştri ; mă simţ fericit ca să-ţi pot da cinstea cuvenita.
Dimitrie se plecă îu tăcere şi mal mult de cît ar fi cerut apropiata lor înrudire. Micleseu nu perdu nimic din acest joc mut.
•— Vezi, şopti lui Rosetti, pedica planurilor d-v., v’o repet, este aci mal mult de cit în Va-lahia; singurul rival al principelui Mihail, va fi vărul săfi; adu-ţl aminte, plnă nu se va însera, chiar, aceşti doi tineri se vor urî.
—	Crez ca şi d-ta, replică Grigore. Şi împotriva părerii mele a fost poftit prinţul Dimitrie la această sărbătoare; ’l cunosc eCi bine ; are toată şiretenia unul vechio diplomat şi dorul de slavă ’1 înnăbuşe. Trebue prevestit principele Mihail, şi mă însărcinez eO cu aceasta.
—	Nu e nevoe; prinţul ştie, sunt încredinţat, tot aşa de bine ca şi noi la ce să se aştepte.
In cursul acestei convorbiri, Mihail schimbă salutări cu oaspeţii cel mal însemnaţi. In picioare la spatele lui, Chiva ’l privea in tăcere, şi aceste două figuri, una lingă alta, formaţi un tablofl minunat. Chiva era într’adevăr o fiinţă Incintătoare t înaltă, subţire, talia mlădioasă fără seamăn, strălucirea ochilor săi de ţigancă nu era întrecuta de cit de admirabila culoare a părului el negru şi creţ; sprlncenile i
fils de mes oeuvres, poate zice cu drept cuvtnt sunt lăttul babacâl?
♦
* *
Conformindu-ne obiceiurilor mondene, să finesc cu balul ce s’a dat pe bordul vaporului Regele Car ol, Marţi 1 Septembrie; i-luminat ă giorno cu lumină electrică şi numerale lanterne veniţiane, primia din port lumina vie şi variată a proiecţiunilor electrice ; lumina aceasta era concurată de focul şi mal vid al ochilor elegantelor doamne şi domnişoare.
Balul Început la orele 10 a durat plnă după miezul nopţel: căpitanul Miiller făcea onorurile cu multă afabilitate.
Remarc In numeroasa asistentă pe d nele Zoe Sturdza, Greceanu cu d-rele, Schina cu d-rele, Brăescu cu d-re'e, Me'axa cu d-ra, Zotu, PanaiUscu. Culcer. Cătuneanu, LucasievicI, Poitevin. Deladecima, Băjescu, Milian. Eustaţiu, Brezoianu. Sideri, Teo-doru, M-me Priboianu cu d-ra, SaobvicI, d-ra Micleseu, d rele Harris, etc.
Printre d ni: generali Cantilli şi Comă-neanu colonelil Harris, Vennigher, Ala», colonel Eustaţiu, maior Cătuneanu, Panail Holban, Schina, fraţii Magheru, Culcer, Zotu, Tatan, Dellideuma, Simu, Dimitrescu. Ne-gruţi, Teodorescu, Conslantinescn, Stefă-nescu-Goangă, etc. etc.
JWE/SM ______»
Spargeri şi hoţii. — Hoaţele frieeî
Spargerile şi hoţiile s’au întins în Huşi pe o treaptă aşa de largă, îucît dacă n’am vedea ici colo clte un felinar somnoros, ici colo clte un gardist idem, am putea crede în toată puterea cuvîutuluî că trăim în pădurea Herţel.
Aproape nu'l seară lăsată de D-zefi să
lumea se preocupă de a aduce in oraş ape de surse ce In general sunt eurate şi nu conţine microbi răi. Şi pentru aceasta nu s’a esitat a face cheltuel! de sute de milioane.
Cind o apă nu este foarte curată şi mal cu deosebire cînd într’o ţară demneşte epidemii, este prudent pentru a se preserva, de a asana apa ce se bea. Este o precauţiune ce este bine a se lua şi în timpul căldurilor mari, moment cînd se bea apa aşa de mult. mal cu deosebire de lucrători şi agricultori. Se evită ori-ce primejdie fierbînd apa cîte-va minute ; dar nu tdtă lumea poate să ’şl fiarbă apa, nici să se asi-
se desemnai! pe frunte in arcuri de abanos ; cu totul împotriva neamului el, Chiva, albă ca o ficâ a Europei, era una din acele femei cărora bărbaţii li se închină, în genuchl.
Fusta scurtă de mătăsărie stacojie, lăsa să se vază desăvîrşirea pulpei şi piciorul el încălţat cu cismuliţe de o o formă deosebită; pe d'asupra rochiei avea o tunică albastră, mal scurtă de cit cea d'lntîl şi foarte largă : cusături de fir împodobeaţi haina aceasta, al cărei corsaj garnisit cu galbeni cusuţi unul lingă altul părea o za. Salba şi cerceii cu semne cabalistice, o brăţară de peatră, strania lucrată, un fel de talisman de peruzele aşezate pe turbanul săO ’l împlinea» găteala. Turbanul oriental o prindea minunat de bine.
Ast-fel, aşezată inapoia prinţului, cu frumoşi-I ochi învăluiţi in genele-I de mătase, gînditoare părea o tinără odaliscă ce aşteaptă o privire a domnului săQ. El se întoarse către dînsa :
—	Acum, spune'ml Chivo, cum m’al recunoscut şi cum al sosit tocmai la vreme, cu să dai de gol atît de pe neaşteptate?
—	Se vede bine că cu haina aî luat şi ideile străine, mările stăplne.că fără asta n’al întreba pe fata Zinchil, sora d-tale de lapte, cum de te-a recunoscut. Nu sunt roaba d-tale? Nu eşti stăpînul meO, atît de mult aşteptat ? Şi apoi nu sunt Chiva care ştie toate?
Vorbind ast-fel, trăsăturile feţei sale înfăţişă o mîndrie amestecată cu tristeţe ; înginfată de sine însuşi, de ştiinţa sa, se roşa văzînd pe principele atît de depărtat de credinţele ţărel sale, se temea să nu’l vază pierzând eeva în ochii oaspeţilor săi.
Chiva voi să abată aceasta, şi puţin este puţin cam pe nesimţite, atitudinea el se schimbă; dîndu se înapoi, se duse la uşă, o deschise, şi
n auzim de-o spargere, de-o hoţie şi al căror autori—dovadă ce intelijentă poliţie!—râmîn tot-d’auna nedescoperiţi, căci, să nu uităm aşa s’a întlmplat cu cel cari afl spart şi că furat la d-nil comersanţl Munteanu şi Flo-rescu, safl, acum de curlnd, cu cel cari afl spart zidul In casa d-nel Andriescu şi cari, dacă nu se intlmpla ca tocmai atunci, ora 9 seara, să se întoarcă acasă fiul d-nel Andriescu, student în Paris, ar fi spart şi casa de bani, la care operai! tocmai cînd sosea d. Andriescu.
Din cauza acestor spargeri şi hoţii, nimic nu mal este sigur şi lumea de aci, mal ales femeile şi copiii, sunt serios ameninţaţi de teribilele boli ale frieeî. Declarăm pe onoarea noastrră că nu exagerăm de loc, spunlnd că noaptea e o adevărata tortură pentru Huşenl. Am văzut singur femei şi copil cari, noaptea, la cel mal mic sgomot, de si e lumină în casă, să fac galbeni şi sunt prinşi de tremur.
Provernl mainfroide, coenr chaud, se adivereşte aci în fie care seară.
Dar nu ne putem aştepta la altă ceva, adică la nesiguranţa cea mal mare, cînd în fruntea judeţului se află un doctor vechifl, incult şi hodorogit, care întrebuinţează sergenţii la vie, pe capră, sau îl pune să stingă lumina de la teatru,—ceea ce s’a întlmplat îu seara cind fraţii Scorpan din Iaşi afl dat un concert.
Ne mirăm chiar că tâlhăriile, spargerile şi omorurile n’afl ajuns mal departe.
Coresp.
ROMAW
Colectivişti) din Roman trăiaft ca în sinul lut Avraam ; aveau caşcavalul şi rodeafl din el In tihnă. Năzuinţele celor ce-1 posedat! afl Început însă a deveni mat mari, aii început să se întindă la caşcaval cum să zice,
gure că lucrul s’a făcut bine.
Mijlocul cel mal simplu, cel mal sigur şi cel mal economic de a se a9una apa este de â turna puţină apă de gudron. In primul rînd gudronul este un antiseptic. El omoară microbii, căuşele tutulor boalelor noastre grave şi astfel ne preservează de ele. Face deci sănătoasă şi salutară apa ce bem şi ne garantează ast-fel în contra epidemiilor.
Ca autoritate ştiicţ'‘!"ă în sprijinul celor ce am zis este de ajuns 1 cităm o mare autoritate ce toţi dnctoril retunosc. Ilustrul profesor, doctor Bouchardt, fost preşedinte al Academiei
chemă pe un flăcăO de ţigan, eu care începu a juca la sunetul unei muzici ascunse.
Această muzică, acest joc nu se asemăna in nimic cu acela al Europenilor civilizaţi. Jocul începu mal îutîl pe o mişcare dulce şi domoală, jucă ţiganul singur şi apoi Chiva, ce părea obosita şi tristă, privi înnainte-I, ’şl împreună miinele, faţa i se însufleţi, îneovoie un genunchii! cu frumosul său cap aplecai innainle. saltă apoi voioasă şi mîndră, începind un danţ ce se asemăna cu al Almeelor Egiptului, cu al baiaderelor din India şi cu al Gitanelor din Spauia ; adică cu tot ce esle mal voluptos şi inal răpitor pe lume. Mlădioasă ea o trestie, ochiul nu se mal sătura urmărind-o în mişcările el repezi.
Mihail o privea cu o neprelâcută uimiră, creşterea lui îl despărţea mal mult pe el decît pe cel-l'alţl de această natură primitivă; n'o pricepea. II uimea, '1 fermeca; impresiunea această devenea o suferinţă, într’atîta era de puternică.
—	Dochia! Dochia ! strigară mal multe glasuri, cînd Chiva părînd obosită ’şl muiass paşii
—	Da. Dochia, Dochia ! repetară toţi.
Chiva făcu o închinăciune modestă şi lulnd
cobza din mina tovarăşului el, preluda cîte-va acorduri şi modulă o arie tristă, înapoind apoi ţiganului instrumentul care continuă aceiaşi temă. Chiva începu o scenă mută de un interes şi de o perfecţie neînchipuită. Subiectul scenei fu esplicat printr’o baladă pe care o cînla ţiganul cu o voce plăcută, dar nu meşteşugită
Aplnuse frenetice răsunară; Chiva, gîflind şi fericită, plecă capul cu graţie şi, împreunlndu-şl miinile pe peptu-I, aşteptă in această postură, cîte-va cuvinte de la acela care de acum înainte comanda în castelul Cramsa.
Mihail, galben şi toarte emoţionat, scoase din
a.şa că neînţelegerile afl început 3 se da pe faţă, şi de odată ne trezim cu un proces Înaintea judecătorului Ocol. I de Roman, prin care ajutorul de primar Petrovicl re clamă primarului leafa pe o lună, iar acesta refuzînd pe motiv că ajutorul demisionase fără ştirea sa.
lată faptele : Din ce motive nu se ştie, într’o hună dimioeaţă coconu Alecu, care abandonase toate afacerile primăriei în mina ajutorului săfl, de odată închee un proces-verbal, limitînd în anume puncte atrihuţiu-nile acestuia, pe care în cele din urmă ’l acuză şi de oare-care incorectitudini. De aici mînie, ocară, ceartă. In cele din urmă d. Petrovicl dă dimisie, şi d. ministru de interne i-o respinge, cu drept euvînt, cum se cuvenea unul membru atît de marcant intru toate, acestui stîlp al partidului. Toate bune, toate frumoase, dar să lase caşcavalul ros de alţii nu-I convenea, şi de odată face proces primarului şi cere leafa. Acesta ’I răspunde: Cum? Efl să-ţi mal dat! leafă, cînd te-al plimbat o lună de zile, şi mie ’ml scapără măselele să merg la ţară să-nil strîng recolta ? Nţi, nu se poate; jalbă la minister, jalbă la judecată, şi înaintea instanţei judiciare primarul se plînge că a-jutorul e un leneş, un negiijeut, şi ’l a plătit plnă acum ca unul vechil peste leafa de ajutor de primar, şi salar de 2 800 lei, numai ca comuna să mal fie de aproape îngrijită.
Oh! d-ta ’ml faci observaţii că nu mă ocupam de oraş, d ta care stăteai acasă toată ziua în papuci, sat! te duceai la ţară după interese, iar efl munceam sărmanul de dădeam In bot ? Si probă e timpul cît am lipsit efl, cînd din cauza capacităţii d tale comuna are o sumă de procese pe care toate le pierde, d-ta să’mlfacl asemenea observaţii cînd ’ţt luai leafa cu 15 zile înainte de sflrşitul Junei ?
de Medicina din Paris zice în : «Annuaire de therapeutique» : Întrebuinţarea obicinuită şi zilnică a gudronului constitue un preservatif excelent în contra unul mare număr de boli, mal cu deosebire în contra bolilor epidemice.
Altă data se pupea gudron în fundul unei carafe se umplea «11 apa şi se mişca de două ori pe zi timp de p săptamlnâ, înainte de a o întrebuinţa. Apa neputînd disolva de cit o foarte mica cantitate de gudron, se obţinea un produs foarte puţin activ şi de un gust acru şi neplăcut.
Un farmacist di/} Parts, d-nu Guyot a reuşit, acum trel-zecrAle ani să facă gudronul so-
deget un inel de mare preţ şi pînâ a-î zice un euvînt, chemă prin gest pe ţigancă şi i-I dete. Chiva îl săruta cu respect mîna şi apoi rămase în picioare mal la o parte.
—	El, întrebă Grigore pe Marchiza, rezid?
—	’Ml pare îneîntătoare. Dar ce este această a Doehiel. EO n'o ’nţeleg ; vr’o’fabulă, fără îndoială.
—	Nu, marchize, esle istoria ţării, Dochia saQ mal bine zis Dacliia ori Dacia era fiica iul Decebal, Craiul Daciei. Ea a fost iubită şi urmărită de Traian, învingătorul tatălui el.
Şi-I spuse toată legenda atît de mult iubită de romînl.
Intre aceastea ospăţul se sfir.şea ; Ruxandra şi cu Mihail retraşi intr’uu colţ al sălii vorbeaO cu vioiciune, pe cînd Anica, adîncită în fericirea el, cu ochii plecaţi în pămînt, abia răspundea întrebărilor fratelui său, care nu’şl putea desluşi schimbarea Iui Mihail şi voia mereu să ştie unde era prinţul Ioan de Courtenay. In minutul acela, Dimitrie se apropia do dinsa.
—	Iată o întîmplare mare, domniţă.
—	Fără îndoială, destul de mare pentru toţi.
—	Pentru toţi, urmă Cantemir cu o zîmbire ironică, mal cu seamă pentru a-eia cari se interesează de d-ta, şi printre cari le rog să mă pul şi pe mine între cel d’intîl.
Anica roşi.
—- întoarcerea vărului mefi, nu mă interesează numai pe mine, ea priveşte asemenea şi pe familia d-tale, al cărui cap este.
—	Cap, da, şi în curlnd vom avea de văzut şi o altă ceremonie.
Anica se roşi din noii şi mal tare. In acel minut Chiva trecu pe lingă dinşil.
—	Chiva e prea frumoasă, continuă Dimitrie, şi a cam pus pe gindurl pe călătorul nostru.
.Judecătorul trage clopoţelul, şi arată părţilor litigiante că procesul 11’are drept object activitatea comunală, ci dacă primăria să fie condamnata a plăti două left la doi a-jutorl, cu toate că budgetul nu prevede, Pronunţarea sentinţei se amină pe altă zi.
Nu ştiu dacă Voin(a, monitorul colectivist, a Înregistrat acest incident petrecut între fii liberali.
Una mai boacănă : se zice că doctorul primar al oraşului s’ar fi tînguit serviciului sanitar, că dacă oraşul este într’o stare a-tît de murdară, este că administraţia comunală nu-1 dă nici nn concurs. In urma acestui raport poliţaiul închee un proces-verbal de contravenţie, dînd în judecată pe medicul primar, în ograda căruia s’afl găsit murdării. Medicul primar a fost condamnat la 10 lei amendă.
Mal frumos nici că se poate !
La alegerile viitoare fraţii liberali vor a-vea două liste : una susţinută de primarul Morţun şi alta de prefectul Panopoto împreună cu ajutorul de primar Gh. D. Petrovicl.
Teile iot.
Internatul Medico-Militar
Regulamentul acestui Internat a fost decretat şi publicat in Monitorul Oficial No. 107, din a. c., cari pe lingă alte îmbunătăţiri, a adus şi pe aceia, că elevii acestui internat, după 3 ani de studiu, sunt înaintaţi la gradul de Sub-Lo-cotenent, iar studenţii civili al Facultăţel de Medicină, de la al IV-lea an în sus, cari vor intra în Internat, vor fi înaintaţi, la acelaş grad, după un stagiu de 6 luni.
Actualmente Internatul are 14 locuri vacante de interni, pentru care se va ţine concurs la 1 Octombrie ; înscrierile se fac pinâ Ia 15 Sep-tombrie.
Iubii in apă, şi mulţumită acestei invenţia0 se găseşte azi la toţi farmaciştii sub numele de Gudron de Guyot, o licoare foarte concentrată de gudron, care permite să se prepare la minut, la trebuinţa, o apă de gudron foarte limpede şi foarte eficace.
Turntndu-se una safi două linguriţe de gudron în fie-care pahar de apă saO lichid ce se obişnueşte a se lua la masă, se obţine ast-fel o băutură foarte sănătoasă care preservă in contra epidemiilor şi a boalelor grave şi care vindecă în mod sigur gripa, influenţa, bronşitele şi catarele.
Anica ridică ochii şi se uită cu uimire Ia prinţ :
—	Chiva? adause dînsa, daf o cunoaşte diii copilărie !
—	O uitase, poate! In lipsă se uită multe lucruri. Mă prinz că ’şl va aduce aminte acum.
Domniţa se simţi strtmtorată. se sculă, căci observaţiile lui Cantemir îl făceaţi un răfi despre care nu-şl putea d i seama. El o urmări cu ochii, şi fizionomia Iul exprimă un fel de mulţumire.
Micleseu, căruia nimic nu'1 scăpa din vedere, înţelese totul ; pricepu iarăşi de ce vorbirea Iul Mitiail cu Ruxandra era aprinsă, pentru re nobila jupîneasă asculta cu mirare îndreptările tînărulnl, şi de ce Rosetti era îngrijat şi temător din dărătul scaunului lui Vasile, vorbind cu Teodor.
Chiva se tot invlrtea prin odae, n;menl nu-I lua seama. Familiaritatea cu care era primită în aceasta casă explica această îngăduinţă Cu toate astea, intîia oară In viaţa el, se simţea intimidata şi nu cuteza să se apropie. Micleseu o întreba de pricină.
—	Aş vrea să vorbesc ceva cu prinţul, răspunse ea, aştept să sfirşească cu Doamna Itu-xandr •.
—	Şi ce al să spui ?
—	( u el am să vorbesc, n’al auzit, jupîne ? zise ea cu mindria unei regine o’ensa'e.
—	Vr'o prevestire, nu e aşa ?
—	Dea domnul să fie încrezător şi va şti pe cine să piue I msiQ şi de cine să «e ferească.
—	Chivo, de-I ve’ putea băga în cap una ca asta, te voia socoti şi mal vrăjitoare de cit te ş'iain, şi cu aceasta ne vel face o mare slujbă.
(Va urina).
Fabrica E. LESSEL
Depozitai cel mal important ţl oel mal bine asortat în toate dimensiunile oorente fi speciale.
Lemne de construcţie {
Duşumele uscate de mo\ift {SrfdfSo UŞI ŞI FERESTRE În 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pina ia 30.
Ciment portland din Braşov {r.ST.“e°
LEMNE de FOC
Serviciul prttupi şi conştiincios. — MHttieuetiuni eoracte.—Toate pro ti ane tle l-n calitate. — Ţinta fte garagiu C. T, Mt in curte.	Telefon No. 25.
Sit. 33
I
de
Lacrima’ de Prune *
Ţuica de Goleşti
t
• (Marca de Corneroii este depusă la Tribunalul Argeş) , Ţuica este fabricată din prnne; singură ne»
vătănmtâre săn&tăţel; cel mai bun apetissant.
Nu trebuie să lipsească din nici o casă
Mare Depozit ia grara Goleşti
Cererile pentru «ti grom am ae aftreaeue la 4» lOItr H. nABVCBSCV, - MH'eşrt.
Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3.
KAISER A C2 Fabrica de Maşini.
* CASSE î,
Specialitate de Gal Funiculare
Representantjpentru Romînip
CAR0L A. FRANCKE
BIUROU TECH NIC
Bucureşti, Strada Academiei No. 47 Sit 30
COMPAÎÎIA «ENERALA
CONDUCTELOR OE APA, din Liăge (Begia)
Sl t'l lts tl, * «f.V «OM/'.V/l
Biurouri şi Magazine: Calea Griviţeî, No. 23
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb — robinetărie, idrometrn, Wcder-closete, băi, lavabouri, tot-â-r^gout, spălătorii, etc.
Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Uismb erand, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săQ local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil.	sit. 20
C. No. 126 — Exemplare 10.000.
www.dacoromanica.ro
Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz
42.000 motoare de o putere mai mare de 170.000 ca! în exploatare, din car! peste 100 de motoare in Rominia
210 premii şi distincţiuni numai pentru motoare cu gas şi benzină
Motoare originale „Olto“ cu gaz şi benzină pentru scopuri Industriale şi Iluminat electric de l\9—000 cai putere.
Pi*ospecte şi de visuri gratis s-u îranco Singurul depozitar pentru Rominia
JE. WOLFF	Si'-27
BUCUREŞTI, Strada Sfîntn Dnmitrn No. 8
___ Representanţl generali pentru România
Woss ii Siebenelcher
Jfo. 24, STB A PA 8MÂBPAN. »o- 94 Sit M
Girant: State Elefterescu.—(Telefon vEpoca»).