SERIA n.—AMIL IV No. 859—252. NUMARULJO BANÎ abowamewteijm: In ţară, pe an • • 30 lei „ «troin&tate • TV. AO M MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ HEUACŢIA No. 8 - STBADA CL1MKNT1I - No. 3 v. . O singură ediţie FOC LUNI, 7 SEPTEMBRE 1898 NUMĂRUL 10 BANI AffUJVCIUHtTsE Pagina IlI-a, linia 80 baMl m lV*a, 99 ÎS 99 INSERţlUNl fi RECLAME, linia corp 8, 2 fel A n ftlVMSTHA ŢI A No. 8 — STBADA CLKMENŢvf —No. 5. TRADAREA «UVERMILII STURDKA O SCRISOARE A PROTOPOPULUI VOINA O SCRISOARE A MITROPOLITULUI MIRON ROMANUL Cu toate probele pe cari le-am dat deja, guvernul liberal a declarat de falş actul citit în Cameră de d. Take Ionescu şi emauînd de la guvernul unguresc, act care dovedeşte că guvernul romîn a dat unei Puteri streine documente cu cari să se lovească în oameni şi aşezămintele romîneştî de peste munţi. Un redactor al nostru plecat în grabă din Sibiu, ne aduce următoarele documente apărute erl în Tribuna, organul oficial al partidului naţional romîn din Transilvania şi Ungaria, Aceste acte emanînd de la autorităţi, avînd un caracter oficial, nu vor mal lăsa nici o îndoială despre mişelescul act comis de guvernul nostru. Facem un apel la toţi oamenii ce simt romîneşte spre a spăla pata pusă pe renumele ţării de şeful cabinetului, spre a alunga acest guvern de miserabill. Nu pot fi divergenţe de păreri de politică externă, căci nu ne amestecăm în actele unei Puteri streine, ci înfierăm faptul mizerabil de a comunica, fie chiar unei Puteri amice, acte păgubitoare fraţilor noştri de sînge. Iată, cît pentru azi, scrisoarea adresată Tribunei de părintele Voina, protopop in Braşov şi preşedinte al Elbriel şcoalelor de acolo: L-le Redactor, Braşov, 3 (15) Septembrie, 1898 „Timpul“ in No. 192 cu data 3 (lo) curent publică o notiţă de lămurire prin care spune că eă am dat d-lui Take Ionescu, actele mult discutate în chestia şcoalelor noastre din Braşov. „Gazeta Transilvaniei* apărută chiar acum reproduce în întregime notiţa „Timpului.* şi prevăd că şi alte ziare de ale noastre vor reproduce-o pentru descoperirea ce o coprinde. Ast-fel—fără voia mea—chestiunea mult discutată a pretinsului Ud falş sa reluat într'o formă care mă pune pe mine în primul plan, şi îmi impune ast-fel, ca să mă de-dar si că, care pînă acum am tăcut. Trebue să o fac cu atât mai vîrtos, că un ziar de aici de la noi („Tribuna Poporului* în Nr. 92) ni a numit pur şisimplu* fabricant de acte falşei. Reputaţiunea mea deci nu-mi permite să mai tac şi de aceea vă rog să bine-voiţî a da loc în coloanele „Tribunei“ espuneriî întregii chestiuni. Mărturisesc sincer, că nu bucuros fac aceste destăinuiri, căci o să causez multă supărare Mitropolitului meu—carele şi aşa are destule necazuri pe capul său—dar mă mîn-gîiă cu aceea, că Excelenţa Sa sigur va vedea, că eu am trebuit să vorbesc, dacă vreaâ să nu trec de un om mişel, ceea ce cred, că nici însuşi Es. Sa nu ar dori ca un subaltern al său să treacă de un mişel pe nedrept, Iată starea faptică a lucrului: In Marţea Săptămânii Patimilor, 31 Martie a. c. D-nul Partenie Cosma din Sibiu mi-a adus la Braşov actul prelins fetiş din partea Esc. Sale Mitropolitul din Sibiu mi îndrumarea, ca să caut în archiva Bisericii Sf. Nicolae din Braşov acele documente, ce se coprind în acel act, căci după Paşti va veni D-nul Ieszenszky Sondor la Sibiu in «-ixastă cestiune şi ar vrea să le aibă pe atunci. Acest act mi sa predat şi sa cetit în prezenţa D-nilor ValertA Bofoga, dirigentul Filialei Albina, Slmlott Ilamian advocat şi Petru JVemeş notar public regesc. Actul mi l-a dat mie spre scopul arătat mai sus şi îl posed şi acum scris în limba maghiară. Recunoscând că limba maghiară de dt foarte puţin, l-am rugat pe D-nul director gimnazial Urgii Oniţiu să mii traducă, ca să pot căuta în arckivd documentele referitoare la despăgubirea (rău botezată subvenţinne) ce avea şi are Biserica dreptul să o primească de la Statul romîn, D-nul Ieszenskg Sandor însă a sosit la Sibiu în 1 Aprilie st. v.; documentele deci nu le-am putut trimete, căci nu le pregătisem, dar am trimes telegrafice unele desluşiri, ce mi se cereau din partea Ex. Sale tot pe cale telegrafică. In 10 Aprilie am primit ordinaţiunea D-lui ministru Wlassits trimisă din partea Venerabilului Consistoriu, Eforiei şcolare din Braşov. Fiind membru al Sinodului archidiecesan, ce se fine in Dumineca Tomii, am luat ambele acte cu mine la Sibiu, unde le-am consultat cu cei mai tutu*cânţi membri ai Sinodului, Din această consultare a urmat, ca eu să consult Întreaga afacere cu un avocat distins din Romînia, ca biserica Sf. Nicolae din" Braşov să intenteze proces Statului romîn spre a-şi revendica drepturile, ce le-a avut în secolii trecuţi, căci de descrierea acestor drepturi acum nu mai poate fi vorba, îndată ce ele au fost recunoscute în anul 1859 cînd s’a continuat cu plătirea unei despăgubiri anuale. Avînd biserica Sf. Nicolae în 13 Aprilie a. c. un proces cu Eforia. Spitalelor civile din Bucureşti in afacerea pădurii muntelui Sf. llie, am representat eiî biserica înaintea Tribunalului din Ploeştî. De aci mani dus la Bucureşti, să-l consult pe D-nul Take Ionescu in afacerea procesului ce voiam să începem cu Statul romîn. In 14 Aprile am vizitat pe D-nul Take Ionescu la Bucureşti. L-am aflat bolnav şi culcat pe pat. I-am espus întreaga situaţiune. I-am cetit actul pretins fals; i-am citat toate documentele (nu numai cele cuprinse în acel act); i-am desfăşurat întreg istoricul aşa r$A namilei subvenţtunt, şi fiindcă D-sa era bolnav, i-am scris eu cu mina mea toate notiţele precum şi două copil, scrise tot de mina mea, de pe ambele acte ministeriale, ca să le studieze şi apoi cînd va putea să-mi spună părerea D-sale. Nu i-am dai d-lui Take Ionescu copii de pe acte, ca să le folosească m Camera României, dar nici nu i-am zis, ca să nu le folosească spre alt scop, ca un lucru de la 8ine înţeles. Dar, ca să fiu sincer, trebuie să mărturisesc, că nu i le-am dat nici sub vre-o discreţiune, căci zică cine ce va zice, nici eă nu le-am primit sub discreţie—deşi se susţine aceasta. Acum sunt sigur, că Es. Sa Mitropolitul mi-a trimis actul din cestiune sub discreţiune, dar cel ce mi Va dat mie a uitat să mi-o spună aceasta, şi dovada cea mai bună, că este aşa, cum susţin eu, este împrejurarea, că actul din cestiune mi s’a predat in faţa a trei bărbaţi, ceea ce nu se face cînd e vorba de discreţiune. Eu nu pot săi reproşez D-lui Take Ionescu absolut nimic, căci nu i-am zis, că spre alt scop să nu folosească actul, dar trebue să constat şi aceea, că nici nu i-a m dat eu vre-o însemnătate deosebită acelui act. Ma surprins, ba pot zice, că m'a şi îngrozit, cină am văzut ce însemnătate se dă aedul act, dar nu in ceea ce mă priveşte pe mine, ci în ceea ce priveşte pe alţii. Acum, fiindcă am început să vorbesc, voiu vorbi pînă în capăt. Vreau să se facă lumină deplina., ca să nu mai aibă nimeni curajul, ca cu sofisme să încarce a încurca provenienţa adului din cestiune. Ştiu, că o să atrag asuprâ-mt supărări şi admoniţiuni mai înalte, dar cinstea mea preţueşte mai mult ca supărarea ori şi cui. Actul din cestiune emailează din gremlul (cablnetnl) prim-mlnistrului ungarie şi ca să nu mai încapă nici • îndoială dospre ac-caata — iaşi m regret dar nam ce să fac — public următoarea hârtie a Ex. Sale Mitropolitul Miron Romanul adresată mie. Iat-o : Parohului biserică Sf. Nicolau din Braşov- Scheut, P. 0. I). protopresbitor onorariu VastUu Voina lio. MO Preş. Preaonorate D-le Protopresbitere! Domnul Take ionescu deputat în Camera Dominlei a cetit înlr’una din şedinţele din urmă ale acelei Camere, două acte OFICIATE, WJ1VUI DIJV GDEDICI PDlD-DMiV 1STEHCIC1 DEG. CAGAItlC, iar altul de la ministrul reg. ung. de culte şi instrucţiune publica, emise ambele la adresa mea, DINTRE CARI CEI DIICTMIC ŢI S’A COMUNICAT P. 0. D-TALE PDIJV O DCI DEC DE IJAfCDEDEDE, D-l Partenie Cosma sub discreţiune, cu puncte de mînecare la adunarea dalelor şi documentelor privitoare la două moşii, ce le-a avut oare-cind biserica din Braşov-SchelA, dăruite de principi ai BomînieT, iar altul s’a trimis de la coslslorlul de atei sub 9 Aprilie a. c. IVo. 3270 Scol, la adresa Eforiei şcolare din Braşov in afacerea cu subvenţiuntle şcoalelor centrale de acolo primite ani de ani de la guvernul Dominlei. Abia mai poate încăpea îndoială, că ambele aceste acte numai prin o mare indiscreţiune din partea P. O. D-tale a pulul să ajungă in mini Incompetente, spre mare compromilare a organelor noastre bisericeşti in ceea ce priveşte secretele oficiului şi mai ales discreţlunea obligată intre ori-ce împrejurări; drept aceea cu mare neplăcere mă aflu silit a Te provoca în modul cel mai serios, ca cel mult piuă luni in 11 (23) a curentei să-mi faci în scris mărturisire sinceră: in ce chip a venit de la P. O. D-ta ADBEIE ACTE din cestiune în mflni Incompetente şl anume în ale numitului d. deputat din Camera Dominlei, şl ce a fost motivul de a se comite o ast-fel de indiscreţiune compromiţătoare pentru adminlslratiunea noastră bisericească. Sibiu, 7 (19) Maiii 1898 CA m % ■C-z 51 ir o n Romanul m. p. Archiepiscop La aceste am să mai adaug numai puţine. Nu-mi convine, că in cestiunea aceasta joc un rol însemnat, dar vorba Romimlui, am intrat în dans, trebue să joc piuă m fine şi asigur pe srl-cim că cestiunea aceasta ştiu încă multe-de care nu se teme nimeni —şi la necesitate voi face us de ele fără cea mai mică sficdâ. *.*■ jr!j' Cu stimă A Vasile Voina www.dacoromamca.ro prot> 01 si pmro#k srou mm LYFOBIAŢH Cu începere de la 1 Septembrie, ori-cine va dori să se aboneze la ziarul „Epoca" plătind costul abonamentului de 20 lei pe un an, cu un adaos de 2 lei pentru Capitală fi 2 lei 30 bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Mlaha JVo• rac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadle», un volum in 8° de 20-1 pap ini elegant tipărit, al cărui preţ, la librării, e de 5 lei. Ac< st volum cuprinde întreaga expunere a detronării Mitropolitului Ghenadie, portretul său, precum şi Tristin, cel din urmă articol al lui Alexandru La-hovarl. Rugam cil stăruinţă pe persoanele cărora le-am trimes ziarul nostru «le probă, să blne-voiaseă a ne comunica dacă se înscriu sau nu ca abonaţi* A. S. R. Principele Ftrdinand, care a sosit cri dimineaţă în Capitală pentru a asista la Ruquiem-td de la biserica catolică, a plecat tot eri cu trenul de 5.50 seara la Sinaia. Mitropolia romînă ortodoxă din Sibiu a decis să trimită împăratului Frantz losef, în numele romurilor ortodoxl din Transilvania şi Ungaria, o adresă de condoleanţă. Alegerea d-lul Ştefan Şendrea ca vicepreşedinte al clubului colectivist din Iaşi, iutei pretindu se ea o apropiată deserţiune a d sale din gruparea drapelistă, mal inului drapeliştl sunt liotăriţl a l soma miine să se explice categoric. Consfătuirea conservatore din Iaşi Joul seară a fost o interesantă întrunire la clubul conservator, care a ţinut mal bine de 3 ore. Era convocat numai comitetul clubului. S’aft luat mal multe hotărlrl importante relativ la campania electorală comunală. Opinia relevează o importantă declaraţiune făcută de cătrâ prezidentul clubului, d. Gri-gore Cogâlniceanu, cure răstoarnă toate inveDţiumle presei colectiviste şi a presei independente In serviciul colectivitâţel. «D. Misir, a zis d. Cogălniceann, m’a autorizat să vă aduc la cunoştinţă că d. Carp i a spus că după sistema inaugurată de colectivişti în 1895, sistemă de care se ţin şi în campania actuală, alegerile comunale nu mai sunt alegeri făcute în vederea administraţiei comunelor, ci pur şi simplu alegeri politice. Conservatorii sunt nevo>tl să urmeze pe colectivişti şi pe această cale. De aceea trebue nu numai ca toate elementele conservatoare să-şi siringă i în durile, dar să primim cu noi în luptă ori ce elemente de opoziţie, de oare ce nu poate fi vorba, în caz de reuşită, la o lu crare comună efectivă. Consiliele alese în opoziţie nu vor fi aprobate sau vor fi di zolvute. Dar reuşita opoziţiei va avea un efect neinttrziat asupra căderei de la pu tere a actualului guvern » Deci nu numai tă junimiştii vor lupta in viitoarele alegeri cu conservatorii puri, dar sunt cu toţii de acord şi asupra însemnă-tăţel politice a alegerilor şi asupra alianţelor de făcut. Scandalul de la ministerul iiutrucţiei Duelul Inlicb-Sibleaitu Am vorbit despre scandalul care a avui; loc, Vineri, la ministerul instrucţiune! pu blice, între deputatul Iulich şi secretari' gem ral al ministerului. Iată iuformaţiunl precise pe cari le am cules în această afacere. * La ministerul instrucţiei, s’a luat dispo-ziţiunea ca In toate zilele, după amiazl, biu-rourile să fie Închise pentru particulari. Pentru a se ţine această hotărlre, intrarea vrincipalâ a ministerului este chiar inclusă a orele 12 din zi şi păzită de mal mulţi sergenţi de stradă. Funcţionarii, după a-miazl, intră iu hiurourl prin intrarea din dus. Deputatul Iulich avind o mică daraveră a ministerul sultelor, s’a dus,Vineri, după a-miazi şi eâlclnd consemnul, cu toată protestarea servitorilor a intrat pe din dos şi s’a dus în biuroul ministrului. ♦ * * D. Sihleanu care lucra îu acil biurou, a rămas surprins văztnd pe d. Iulich înaintea ochilor, eînd ştia că ordine severe eraţi date pentru ca persoanele străine să nu intre în minister şi cîud, pînă atunci nimeni nu călcase porunca. — Ce pofteşti, d-le ? întreabă secretarul general. Pe unde al intrat ? — Pe din dos ; dacă prin faţă aţi încuiat uşile. Am o afacere aci. — Dacă al o afacere, să pofteşti miine dimineaţă ; după amiazl, în toate zilele biu-rourile sunt închise pentru public şi mă mir cum d-ta al putut pătrunde. — EQ pătrund ori cîud, suut deputat şi cm dreptul să via aci. — Să mă slăbeşti! Fă bine şi eşi afară şi lasă ne să lucrăm, răspunde d. Sihleanu cu violenţă. La aceste cuvinte Iulich se supără foc şi lu'.oarce o înjurătură surugiască. Secretarul general al ministerului nu se lasă mal pe jos. Crucile şi Dumnezeii făcuseră să se cutremure draperiile de la ferestrele cabinetului. De la vorbe, combatanţii erau gata să treacă la fapte, dacă din întîmplare uşierul care auzise scandalul nu intra în cabinet ca să vadă ce s’a Intlmplat. Atunci d. Sihleanu, ordonă servitorului să dea afară pe d. Iulich. Zis şi făcut; Iulich părăseşte ministerul condus, — pe la spate — de uşieri. * * * Această ofensă nu putea să rămîie nerelevată de un om subţire ca d. Iulich. Deputatul de Vaslui îşi cons ilueşte doul martori, din cari unul d. deputat Enăşescu, şi ti trimite d lui Sihleanu, cerînd reparaţie. Secretarul general al ministerului şi a constituit martori pe d. Lapatti, şef de cabinet la minister şi d. Ianoviel, de la Voinţa Naţională. Mal întlia, martorii secretarului general ab declarat categoric, în numele clientului lor, că nu dab nici uu fel de reparaţie, fikd-că clientul lor a tratat pe d. Iulich cum i se cuvenea. De alt-fel, nici nu era vorbă de eşire pe teren, căci d. Sihleanu a spus, lucă de Vineri, că n’ar consimţi să se bată nici o dată cu d. Iulich. Pe de altă parte, martorii deputatului Iu-lich, ab încercat să recuze pe unul din martorii adverşi, pe Ianoviel, de la Voinţa Naţională, pentru următoarele motive: 1) Ianoviei este un om care fiind insultat de d. Caton Lecca, nici nu s’a gîndit să ceară reparaţie safi să facă vre un denurs pentru a-şl apăra cinstea. Cum va putea deci d-sa să judece cu pricepere în'r’o afacere de < inste (!) 2) lanovkl face parte din redacţia Vo in/ei Naţionale, ziar în care s’a declarat în contra duelului. * * * Pînă acum lucrurile stafi aci; se poate ca scandalul început cu înjurături, să se termine cu ciomagul. Numirile şi permutările în corpul profesoral secundar vor apare cel mal de vreme la 15 Septembiie. De ce nu mal tîi zib ? Citim în Patria din Cernăuţi: Din Părhăuti şi Teodoreşti (distr. Su ceavr) au sosit Joui deputatiuni de gos podari, ca să ceară scut de la prezidentul ţă rei d. Br. Bourguignon, contra volnicii lor comise la alegerea electorilor de corni earul Zierh'ffer. De asemenea s’a anunţat o deputatiune din Călineşti (distr. Suceava), care vine la Cernăuţi în acela ş scop. Tot Joui s’a prezintat la presidentul fărei o deputatiune de alegători din Mo loghia (distr. Cernăuţi), unde comisarul a împiedicat pe alegători cu jandarmi ca să voteze. Agenfia Romtnă ne telegrafiează, că generalul Mathes şi loc. colonelul Rowensky vor face serviciul de onoare pe lîngă M. Sa Regele Carol al RomlnieT, cit timp va sta la Viena. Reqiiieuiul de Ia catedrala catolică Vasta catedrală catolică din strada Fln-tîuel e în plin doliu ; portalul gothic al catedralei e învălit cu crepe negru ; Inuăur.-tru cele şease coloane imense, precum şi fereslrile şi pereţii sunt îu dulia. In mijlocul bisiricel un catafalc imens de trei şi jumătate metrii înălţime cu sute de luminări, trichirurl, dithirurl şi candelabre mici. Catafalcul e împodobit de jur împrejur cu lori şi plante exotice ; In cele patru părţi ale catafalcului suut atîrnate blasoanele labsburgilor şi coroanele Austriei, Ungariei, Boemiel, Croaţiei etc. Patru candela->re imens de mari, cu cîte 24 de luminări suut aşezate împrejurul catafalcului. Toate luminările şi toate candelabrele sunt aprinse. Aspectul bisericel este de o tristeţâ profundă. * # # La orele zece biserica e plină de lume. Spre altar, în bănci reservate iab loc membrii corpului dip'omalic, d-uil contele Bray-Steinburg, Ponton, Sir Ivennedy, Ar-sene Henry, marclrisul Beccaria d’Incisa, Kiazlm bey, GeorgevicI, Alexandropulo, etc. La stingă miniştrii, autorităţile civile şi militare, toţi ofiţerii superiori posedind decoraţii austriace, etc. Lîngă altar ieafi loc d-nil general Vlă-descu, maior Craţoscbi, precum şi Casa Civilă a M. S. Regelui. * * * înaintea catedralei o lume imensă, care uu mal avea loc în biserică. La portalul catedralei aşteptab în mare ţinută d nil baron d’Aehrenthal, ministru al Austro Ungariei, de Mussulin secretar de legaţie şi căpitan Rozwadowsky, ataşat militar. D nil Durma, maior Milicescu şi Puiu Alexandrescu, în mare ţinu'ă, veglrieab la menţinerea ordinel. La orele 10 20 soseşte de la Gara de Nord A S. R. Priucipele Romîniel în uniformă de colonel austriac cu marele cordon al Sf-tulul Ştefan, însoţit de maior Aurel Demetrescu *şi urmat de d nil Dim. Sturdza, Sfolojan, Ionel Brâtianu, Caton Lecca, C. F. Robescu şi G. Bursan, cari l’ab Intim-piuat la gară. A. S. R. strînge mina d-lul baron d’Aeh renthal şi a d-lor Mussulin şi căpitan Roz wadowsky. şi apoi înaintează, cam grea, prin mulţimea enormă, spre locul ce i-s’a rezervat lîngă altar. * * Un quartet cîntă cu cuvinte germane, marcul funebru al Iul Haydn şi apoi Emi nenţia Sa Archiepiscopul Hornstein oficiază un parastas scurt. La orele 11, Requiemul se sfirşeşte. A. S. R. exprimă condoleanţe ministrului austriac, iar miniştrii şi corpul diplomatic s'ab dus din nob la lcga'.iunea austriacă ca să reînoiască condoleanţele lor. Convorbire cu d. N. Xenopol Un amic al Opiniei a Intîbrit pe d. Nicu Xenopol, în Iaşi şi natural că cel întîib lucru ce a avut de făcut a fost să afle din gura unul fruntaş aurelianist, ce e adevărat în privinţa svonurilor de împăcare. — Ce e cu împăcarea ? — nvătăin‘,Hluln1 secundar. PREŢUL 3 I.EI Pentru provincie, a se xdres» la autor, Insllt. Botauic, Cotrocenl. Peste cîte-va zile va apirea Kopunl d« Zoologie jt de Bo: kmiftf. IKSTITUTUL DE DOMNIŞOARE FAMILIA Fontiat la i Septembrie 1800 Strada Italiană, No. 5 şi Săgeţi, No. 4 Situat în cartierul cel mal sănătos el oraşului. Alături cu bulevardul Carol, în apropiere cu universitatea. Case sănătoase şi spaţioase, avind gaz şi apă în toate apartamentele, băl, gimnastică, etc. Proprietară şl dlreotoare: D-ua Alexandrina Ion PappondofF Liceu compted : clasic şi real, Şcoală pr imară şi frobeliană.— Curs facultativ de limbi streine predat de institutoare interne cu diplome superioare din Paris, Londra, Stuttgard şi Elveţia etc. Certificate valabile Esamenele se troc In Institut şi la liceele Statului. Desemn şi piotnrS după natură: programa şcoalel do Belle-Arte. Musică vocală şi instrumentală : programa Conservatorului nostru. Teoria şi practica croitoriei: lingerie şi toi felul de lucru fantasie. Ftlucajiune foarte îngrijită Direcţiunea acestui Institut, adînc mişcată de sen'imentele de mulţumiri exprimate prin scrisori şi ziare de mulţi părinţi pentru progresele făcute în aceşti doul ani şi succesele obţinute de eleve la esaraenul din urmă, mulţumeşte promiţind a nu cruţa nici un sacrificib pentru a fi şi pe viitor la 'înălţimea încrederel de care se bucură in prezent. A da tinerelor fele o e-ducaţiune desvoUată, practică şi morală pentru a produce soţii demne şi modeste, mame bune iar nu bigote, capabile a face fericirea familiei. Iată scopul acestui lustitut. Direcţiunea pe lingă cursurile liceale şi secundare ab mal combinat cursul facultativ de limbi streine şi dexterităţi cu un curs special modern in care se vor învăţa toate obiectele coprinse in programa şcoalelor din Paris, lutrebuinţimlu-se chiar aceiaşi autori in scopul ca copilele la absolvirea acestui Institut să ce poată presenta la esaraenul de diplomă din Paris. Pentru atingerea acestui scop s’ab mal angajat în vara aceasta încă trol institutoare cu diplome, două din Paris şi una din Elveţia care împreună cu d-nu Lizambert profesor la liceul francez, şi alţii se vor ocupa în special de buna reuşită a acestui Cnrs modern. Cred a răspunde unei mari trebuinţe înlocuind în invăţămîntul fetelor, limbele moarte prin limbi modesne cu o desvoltare mult mal mare a ştiinţelor naturale, literare, morale şi dexterităţi atît de necesare în viaţa practică. Femeea adevărat enltă este podoaba so-cietăţel şi puterta familiei; ea este chemată a inspira copiilor cele mal nobile sentimente, deci trebuie ca viitoarelor mame săli se formeze moralul. Institutul «Familia» mai ales din acest punct de vedere va căuta să merite în tot-d’a-uua numele ce şi-a ales. Hrană bună şi abundentă, curăţenia localulu-lul fiind basa sănătăţel, onor. părinţi sunt rugaţi a visita Institutul nu în anumite zile ci în tot timpid Ia orele 12 a. m. şi 6 seara ciud se dab copilelor masa, pentru a se convinge de calitatea şi cantitatea alimentelor ce se dab fără nici o ăxc’epţiune intregel Familii. Magic» este predată de profesoare cu diploma Conservatorului din Paris şi Bucureşti. Degemiinl şi Pictura de profesorii şcoalel de Belle-Arte, iar corpul didactic extern este tot acelaş din anii precedenţi ales dintre profesorii liceelor statului. D-rc studente din anii II şi HI pentru prepararea fie-cărel materii. Cursurile încep la 1 Septembrie iar înscrierile la 1 August. Prospecte se trimit la cerere. Sit. 76 DIBEiTICNEA. AVI H Snbtuenniala aţine la cunoştinţa părinţilor, eă tn’am retrao ttin direcţiunea Institutului tle domni-soare Fducuţiuura . ELE0NQRA P. IVAŞCU. www.dacoromanica.ro LICEUL MODERN im FETE Situat In Bucureşti, Str. Schitu Măgiireanu, 43, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gradina de copil, curo primar, curo liceal şi carouri facultative. In Iunie 1898, ara presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 ab reuşit cu succes. Noua lege şcolară acăzind drepturile eltveJor liceale, pe de o parte voib înfiinţa şi cursuri de şcoala hc-cu udară pentru elevele cari von *apira si mire în ş -oala * eeundară superioara, iar pe de alta voib da desvolt&rl mal mari cursurilor facultative, aşa ea elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Vârâturile facultative sunt cele mal netne-rite pentru fete, căci învaţă numai ♦cşea-ee le va trebui tn viaţade familie. CJ) In ce priveşte buna veputaţle a Îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce se uab tn acest Institut, cred de prisos ori-c« vorbă, fiind-că e cunosc toţi clţî se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n'ar cunoaşte această reputaţie, bine vuiască a veni In cursul anului aă viziteze totul şi să asiste la ciasă, masă, ete. In noul local voib primi interne şi eleve cari urmează la Ejetrrnmtal oecundav, la Conservatorul de muoled şi la MM-la profesională, aflindu-ne In apropiere de asemenea şcoale. Elevele tnsă cari voesc să urmoze tn pensioa după programul statului, fie our&ut primar, liceal sab secundar, trebuesc înscrise piuă la 15 Septembrie, cînd se inaintdză liste uuor. minister. V4 ProM|»ecte se trimit ori-eul va cere, adre stndu-se subsemnatei pînă la 15 August, garn Pred al, apoi în Bucureşti, Strada Schitn M.'o'uroauu No. 43. _ k-N Directoare. vj MABIA EMU BALTKA-fft. I INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STĂNESCU foet Institutul Englez Bucureşti, Calea Rahovei No. 36 Cursuri primare, secundare ţi facultative. Elevele din cnrsul primar ;l secundar pot da esamen la şcoalele Stalului. Se primesc ţl eleve, care urmează externatul secundar, şcoala profesionali şi Conservatorul, dind toate in cea mal mare apropiere. îngrijire părintească, educaţie aleasă, învăţătură serioasă. Toate elevele şcoalel noastre presentate la esamen la coaiele Statului ad reuşit cu succes, Iar cele ce afl urmat n cursul anului la acele şcoale, toate afl fost promovate parte chiar premiate. Informaţii se pot trimite la cerere. înscrierile încep la JO August Sit. 68 Directoare Lucretia D. Stănescu Institutul „LUMINA" BVCUHFŞTI Xo. 40, Calea Rahovei, No. IO Cursurî primare şi gimn&siale IN INSTITUT Sit. 63 Se primesc şi elevi Cari urmează la Şcoalele Statului Înscrierile se fac la 20 August Director, M. V. CORDFSCIJ Mobila Tapisată 1 Garnitură Mobile taplttate cu co-_ voare, piua de m&tane compus de Q o canapea, 3 fotelnri, I scaune £ se vinde cu LEI 300 Posta 20 garnituri în permanenţă gata. Pen» tru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I» GLFKMaN II POC A listele electorale. A tngerat făţiş şi s’a a-mestecat In serviciul nostru. Ca să termin, după cum d. dr. Muuteauu mă acuză că mă servesc de un vaccinator, fapt ce nu este de loc întemeiat, socot că trebue să se ştie cum d. Muuteanu, întrebuinţează ca fecior pe capră sergenţii de oraş, în grădina sa, la via sa, asemenea se serveşte de sergenţi, chiar In faţa mea In toamna anului expirat a însărcinat pe un comisar să i cumpere nişte butoaie, să se ducă la o vie să îl le umple cu vin şi să i le aducă acasă. (ss) dr. Clirigoktfalo Din cuprinsul acestei telegrame rezultă că ţara este dată pe mina unor paşale, mici la suflet şi veninoşi. Şi, dacă un nemernic ca prefectul Munteanu îşi permite să facă atitea mizerii unul distins medic cum este d. dr. Chrisokefalo, care în tot-d’auna a făcut onoare corpului săfl, apoi oricine trebue să desespereze constatlnd cum judeţele sunt date pe mîna unor secături cum este şi dr. Munteanu. Din Spania Vigo, 4 Septembre. — Mulţimea s’a dus in faţa casei generalului Teral, redamînd debarcarea imediată a celor întorci in patrie, in urmă se îndreptă spre pcrt. Generalul Tcral dueîndu-se pe bordul lui *Leon XIII», manifestanţii se apro-piară de vapor şi aruncară cu pietre. Ordinea acum s’a restabilit. Madrid, 4 Septembre.—Regina-regerdă a semnat decretul promu'gării legii asupra cesiunii de teritorii adoptată de Cortezî. Minăstirea Cozia Un arihitect din Bucureşti ne trimite următoarea scrisoare, relativ la barbariei co misă cu transformarea vechiului monument, min&stirea Cozia, In spital : Domnule Redactor, In numărul de Duminică 30 August 1898 al ziarului Epoca, am citit un articol în cere—cu multă dreptate—autorul se revolta lu coutra barbarei dispoziţiunl de a se transforma vechile clădiri din jurul Mînăs-tirel Cozia Iu un spital, distrugtnd ast fel una din bogăţiile noastre istorice de mare valoare. Vitt prin aceasta a aduce oare care lumină asupra acestei chestiuni, făcîndu vă cunoscut că proprietatea Mînăstirel Cozia aparţine ministerului domeniilor, iar nu ministerului cultelor şi instrucţiei publice şi că, priu urmare nu miuisterulor cultelor, ci ministerul domeniilor, prin serviciul apelor minerale a comis barbaria de care vorbeşte articolul sus citat, distrrgînd acel monument istoric. Mîuăstirea Cozia cu proprietăţile el a fost afectată serviciului apelor minerale, în scopul de a se face acolo un stabiliment de iiidroterapie. Aceasta a fost în principii! ideia d-luî Carp, pe atunci ministru al domeniilor. Nu cred însă că d. Carp, de ar fi continuat a fi ministru, ar fi aprobat nenorocita ieeie a şefului de servieiQ al ap lor minerale, de a închiria antreprizei construcţiei liniei ferate Călimăneşll- Rîul Vadului, vechile clădiri din jurul mînăstirel Cozia cu obligaţiunea de a le transforma, făc’ndu le locuibile. Dar oare transformarea s’a făcut ur-mlndu-se vie un proect stabilit de minister pen ru un viitor stabiliment de Iiidroterapie saii numai în vederea necesităţilor stabilirel unul spital provisorifi ? EQ afirm că nu a existat nici un proect, şi nici măcar un program de lucrări. Oare acel cari au făcut transformarea, avut au îndatorirea de a respecta bogăţiile istorice, or aii pus târnăcopul şi aii lovit unde aQ înnemerit şi unde le a convenit ? Eil afirm că nici această Îndatorire nu a fost pusă. Cura vedeţi, d le redactor, In primul rînd vinovat este ministrul domeniilor, şi în al doilea rlnd este ministrul cultelor şi al instr. publice, care, ca gardian al bogăţiilor istorice de natura aceasta, trebue să împe-dice pe cel de la Domenii de a comite bar baria de care s’ail făcut vinovaţi. Bine-voiţl vă rog, a primi asigurarea con sideraţiunei mele. Un Inginer-archîteA Bucureşti 4 Septembre 1898 Funerariile împărătesei Austriei (Serviciul Agenţiei Romîne) DEPEŞ1LE DE ERI Manifestaţia iioitutaţlunee vienexe Viena, 4 Septembrie.— De la 8 ore dimineaţa, populaţia vieceză venea cu grămada lutr’un număr necunoscut pîuă acum, în biserica palatului, pentru a’şî lua adio de la corpul Împărătesei, aşezat pe un pat de paradă într’uu simplu sitriQ de metal, fără nici un decor. Singura Împodobire e o cruce de aur în mijloc. Cosciugul e acoperit cu o stofă neagră brodată cu aur, peste care se găsesc patru coroane date de copiii şi m poţiî împărătesei. Cele Tal te coroane sunt aşezate de a lungul zidurilor bisericel. Publicul este admis în grupe de trei zeci plnă la patru-zecî de persoane. La zece ore, mulţimea se ridică la mal mulle zecimi de mii de oameni. Numărul coroanelor depuse ptnă la 8 di mineaţa trece peste două sute. Onrerea împăratului Viei.a, 4 Septembre.— Valuri de populaţie vientză s’au îndreptat spre biserica de la H< fburg în timpul zilei întregi. In momentul închiderii bisericii, pe la 5 ore, mai multe mii de oameni îşi aştepten rîndul să intre. Funerariile Ordinea n’a fost turburată nici un moment şi nu s’a produs nici un accident, afară de c îte-va leşinuri datorite căldurii. Cei cari au fost de foţă la bine-cuvîn-tarea corpului împărătesei Elisabtta, care a avut loc eri seară, zugrăvesc durerea pătrunzătoare a împăratului, sforţările sale eroice pentru a-şi sprijini emiţiuneo, care de alt fel se manifestă prin multe gemete. Principi* «osffl Vteno 4 Septembrie. — In timpul zilei şi al serei, următoarele personagii aQ sosit la Viena pentru a asista la serviciile funerare ale Împărătesei Elisabeta. Regele Serbiei, Principele moştenitor al Italici, Marele Duce de Saxa-Veimar, Marele duce de Oldenburg, Prin ipele Bulgariei, Principe le Albert al Belgiei, ducele D’Alar.ţon, representanţil Reginei Olandei, Ducele şi Ducesa de Cumberland. Iteprescnlanţit Elveţiei şl Spaniei Berna 4 Septembrie. — D. Cloparode, ministrul Elveţiei la Viena, va represinta consiliul federal la funerariile împărătesei Elisabeta, şi va remite o scrisoare de condo-leanţă împăratului Frantz-Iosef. Madrid 4 Septembrie. — Marchizul de Mina va reprezenta pe Regiua-Regentă la nmormintarea împărătesei Austro Ungariei. Boltii Sofia 4 Septembrie. — Un doliu al Curţel de trei săptămtnl a fost ordonat cu ocr.siu-eea morţii Impărătesil Elisabeta. Suveranii şl reprezentanţii for Vitna, 5 Septtnibrie.— Principele regent Luitpold de Bavaria a sos.t la o-rele 6 şi 10 dimineaţă. A fost primit la gară de către Arhiducele Ludovio-Vklor şi Principele Ijeopold de Bavaria. Mnjestatea Sa Regele Carol al Rominiel a sosit la orele 6.45 A fost primit de către Arhiducele Otto şi de d. Emil Gliiea, ministrul Rominiel !a Viena, împreună cu tot personalul legaţiunil. Marele Duce Alexis a sosit la orele 7.40. A fost primit de Arhiducele Fran-tiso Ferdinand, Principele de Li hltns-tein, ambasadorul austi iac la Petei sburg, şi cordele de Kapnist, ambasadorul rusesc la Viena, împreună cu personalul ambasadei. Serviciul de onoare era făiut de către vice-amiralul Spaun, comandantul Corpului de armată, guvernator tel Vie-neI şi preşedintele poliţiei. Viena, 5 Septembrie. — împăratul Frardz losef a primit t zl-dimineoţă la 9 ore pe repns.iritanţii speciali ai Suveranilor străin>, sosiţi la Viena pentru a’i prcsinla condoleanţele lor. Au fost presintoţl împăratului de către ministrul afacerilor ttrăine. O oră după aceia, împăratul a primit la Hofburg pe Suveranii şi Principii veniţi la Viena, afară de li-gete de Saxa, pe care Împăratul îl salutase d'ja la gară. Populaţia Vitnil vine cu grămada perdru a visita cosciugul împărătesei, in capela Curţii. Mulţimea e tot aşa de considerabilă ca eri. Noul atentat anarhist Ducele de Connaught a mulţumit d-lul Faure şi şi-a exprimat plăcerea ca oficer şi membru al familiei regale, de a se găsi lu mijlocul camarazilor francezi şi şi-a ex-piimat încă speranţa că simpatia va exista totdeauna intre cele două armate. Geneva, 4 Septembrie.—Poliţia a arestat ieri pe Giovaui Silva, italian, bănuit că este complicele lui Lucheni. D na şi d. Ioan Gribovicl, preot Iu comuna StăneştI (Bucovina), afl donat două mii de coroane pentru internatul romln de băeţl şi peutru pensionatul romîn de fete din Cernăuţi. Aceste două internate aii fost înfiinţate de «Societatea Doamnelor Romîne din Bucovina.» ULTIME INFORMATIUNI Rugăm pe abonaţii noştri să ne senzeze dacă. se va fi produs vre-o eroare în transmiterea ziarului. Trebuind să tra gem ziarul în 30.000 exemplare, se poate să se fl întîmplat vre-o nebăgare de seamă în expediere, cu toate că administraţia a luat cele mai riguroase măsuri pentru a împiedica ori-ce neregnlaritate. Putem afirma cu sigurAuţu, fără teamă de a putea fi desmlnţiţf, că d. Gogu Cautacuzlno este absolut liotărîf de a se retrage In viaţa privată. Dcmlsiunea d-loi Gogu CJanta-cuzluo va fi primită imediat după Întoarcerea iu ţară a 91. fi. Regelui. Din această causă cea mai mare zăpăceală domneşte in tabăra guvernamentală. In urma reclamaţiunilor d-lor senatori la-mandi şi Parpalea şi a d-lul deputat Cişman, primul ministru d. Dim. Sturdza a dat eri prefectului de IIuşî un ordin telegrafic, in-vilîndu 1 să anuleze imediat hotărîrea pe care a luat’o din spirit de râsbunare In contra oposiţieî din Huşi, in ce priveşte închiderea morilor. Londra, 5 Septembre. — După spusa jurnalelor, generalul Kitchener a primit deplină putere pentru a reclama Faschoda ca teritoriQ egiptean, şi la nevoie pentru a goni cu forţa garnizoana care se află acum acolo. Serviciul Agei ţiel Romîne Ministrul instrucţiunel din Budapesta, d. Wiassics, a hotărit să înfiinţeze pînă la primăvară 200 şcoli primare ungureşti prin comunele rom ine din Transilvania şi Banat, şi-apoi să închidă şcolile romi-neştl existente. Mania maghiarizării persecută mult pe bieţii guvernanţi unguri. D. Dim. Chintescu, fost prefe-. t al judeţului Teleorman, va fi numit zilele acestea director al poliţiei Capitalei, in locul d-lul Mimi, care a demisionat. De aulă dată dar, pronunciamenlul ofiţeriior-inspectorl de poliţie, a reuşit. Ziarele romîne de peste munţi agită ideia ca la congresul de dezarmare ce se va întruni in urma iniţiativei luate de Ţarul Rusiei, să se pună în discuţie şi cestiunea romînilor din Transilvania şi Ungaria, in urma unul memoriu ce ar prezintă congresului fruntaşii rominl de peste munţi. Viena, 5 Septembrie.— Ziarul Ntues Wiener Tagblatt semnalează zgomotul unui atentat fu contra prinţului de Neapolf, proiectat de doni auarchfştl italieni, t ârlo Carlglio de Vercelli şi eismarul Adolfo Tfzzi diu Regglo,cari procedează pe prluţ In drumul spre Viena. C’arfglio ar fi fost arestat, pe clnd Xizzl n*a lost descoperit încă* Extrdblall află eă sgomotul este tară fundament, dar ccea-ce, pe de altă parte l’ar confirma, este supravegherea viguroasă exercitată pe drumul urmat de prinţ şi măsurile de precauţlune luate, cum este Interzicerea iutrării lu gări a publicului şl suspendarea serviciului de mărfuri» Viena, 5 Septembre.—Corespondenţa Politică anunţă din izvor autentic că ştirea unei încercări de atentat în contra Principelui moştenitor al Italiei în timpul drumului său către Viena este falşă. Nici o arestare in această privinţă nu s’a făcut in Austria. Arestarea anunţată a anarchislutul A-dolfo Tizzi, pantofar, n’a avut loc la St. Veits, in Carniolia, ci la Geneva, în ziua de 2 Septembre. Ea n’at e nici o legătură cu călătoria Ptincipelui moştenitor al Italiei la Viena. Tizzi şi Carlo Caviglio fuseseră semnale ţi de cit-va timp ca cnarchiştl tutulor poliţiilor şi deci ei ah fost căutaţi, lizzi a fost arestat, dar Caviglio n’a fost încă găsit. Depeşile de erî Circulă zvonul că la administraţia financiară din Caracal, s’ur fi descoperit nişte hoţii însemnate. Administratorul financiar, împreună cu o sumă de funcţionari superiori implicaţi in această afacere, ar fi fost des tituiţl,— ba unii din el chiar depuşi. La ministerul de finanţe se ţine taină asupra acestei chestiuni. Iu cnrfud administraţia ziarului nostru va face o originală şi foarte folositoare surpriză a-bouaţilor ziarului MSpoca. Pe ziua de eri, 5 Septembre, erail în Capitală, oficial constatate, 40 cazuri de febră tifoidă. Spre a crea o slnjbuliţă de 1000 (una miie) bl lunar mititelului d. Dr. Antipa, ministerul domeniilor a decis să exploab ze în regie une’e bălţi ale Statului. Or, ca să se vadă cit de bine sunt exploatate de către d. Antipa bălţile statului, putem afirma că peştele pe care T aduce ministeiul domeniilor în Bucureşti, soseşte stricat şl împuţit. Aşa er', o cantitate de patru mii kilograme de peşte din bălţile exploatate de Stat au fost viudute cu 105 (una sută cinci) lei! Consiliul general al judeţului Tu’cca a fost disolvat. Consiliul districtului Braşov a decis să trimită o delegaţie la Viena, care să prezinte împăratului Franlz fosef o adresă de condoleanţă, redactată în limba rondai*, germană şi ungurească. In delegaţie aQ fost aleşi d nil Fr. Iekel, viceşpcnul districtului. Oscar Alesius, ,loc-ţii'orul de primi r şi Iosif Puşcariu, advocat, membru In consi iul districtului. In Cernăuţi a apărut un ziar romluesc, «Sentinela, organ independent al romînilor bucovineni», sub direcţia d lui D. Vorcnca, funcţionar la oficiul poştal din localitate. Patria crede că acest ziar este înfiinţat de străini, cu scopul de a căuta să facă intrigi In partidul naţional romln. La ministerul de interne a sosit raportul alcoolicului prefect de Mehedinţi, d-nul Ghelmegeanu, pentru disolvarea consiliului comunal din T. Severin. Preşedinte al comisiei interimare se propune d. Burileanu. De vreo două săptămînl primăria Capitalei a început lucrările pentru construirea unul canal între bulevardul Pake şi strada St. Ştefan. Lucrările abia Începute aQ şi fost părăsite, lăstndu se neîmprejmuită o groapă adinei de trei metri, fără să se pună măcar un felinar In timpul nopţel. Din această cauză ni se semnalează că s’a lnttmplat mal multe accidente, şi, intre altele, în noaptea de Vineri a căzut Iu a-ceaslă groapă un cal, care a şi murit. Păgubaşul va intenta proces de daune primăriei. Barbarii Poliţieneşti D. Ilie Ioncscu, proprietar in str. Cam-poducdul ne trimete următoarea scrisoare Domnule Redactor, In ziarul D-v. cu No. 851 din 29 August expirat s’a publicat, sub titlul Barbarii Poliţie-neştl» că agenţii Secţiei 38, diu porunca Co misarulul acelei secţiuni anuina Sascănău, ml-aft violat domiciliul prin spargerea uşel. ml-aQ bătut servitoarea şi att arestat-o fără nici un fel de motiv. Am reclamat cazul d-luU’prim-procuror, caro a delegat pe d. Inspector Otnescu ca să anche teze faptul. Astă zi am fost chemat de către inspector la secţia 36, aci, fără alte cuvinte, începe a mă înjura aşa cum i-a plăcut, ameuinţindu-ină cu bălae şi câ sunt pungaş, apoi m’a dat afară din cancelarie, fără să facă absolut nicl-o cercetare reelamaţiel mele. Cred, că există legi şi nu pot înţelege de ce d. Inspector nesocoteşte un ordin co i s’a dat de Parchet. Vă rog, respectuos, publicaţi aceasta, pentru ca publicul să ştie iu ce timpuri am ajuns, a-dăogind că de astă dată voiţi reclama şi d-lul procuror-general şi aşa inal departe, pină şi M. S. Regelui, plnă dreptate mi se va face. Primiţi, d-nule Redactor, asigurarea consideraţiei mele. IIlc loilenei). Str. Campodueelul No. 33. BULETIN ATMOSFERIC Alaltă-erl puţin nor, timplul frumos şi liniştit. Noi ptea senin şi vînt tare. Temperatura s’a coborît mult pretutindeni şi mal ales iu Moldova de sus. Cea mal ridicată temperatură a fost 28 grade Ia R.-Sărat, Cruiova şi Severiu. Vînt tare a bătut in toată Moldova şi parte din Muntenia. La Sulina şi Constanţa marea foarte agitată. Barometrul s’a ridicat binişor in toată ţara, în mijlocia cu 3 milimetri. Eri timp liniştit, rece şi puţin noros. Eri, in Bucuroşii, ia orele 12 din zi ; înălţimea barometrică la 0.761.5; temperatul a aerului 19°8 ; vintul slab de la Nord-Vest; starea cerului, puţin noros. Temperatura maximă de alaltă-erl 25°, minimă de eri 14°. Ccnstantinopol, 4 Septembrie.— Circulă svonul că ambasadorul Turc la Petersburg a primit ordinul să răspundă propunerii de desarmare a Ţarului. In urma ultimului răsboiQ, Poarta trebue să şl complecteze Înarmarea, pentru că forţele actuale nu servă de cit la menţinerea unul Stătu quo. Poarta este gata să la parte la conferinţă, dar voeşte mal lutliQ să 1 cunoască programul. Tennetimes, 4 Septembrie.—Intr’un banchet oferit iliceiilor străini, d. Faure a mulţumit Ducelui de Connaught pentru că a urmat mauevrelp, şi a adresat salutările sale Reginei Angliei. In urmă a mulţumit oficerilor străini şi a termicat blnd pentru unirea poporului cu armata, care este puterea Frânţii, care mulţumită el a trecut prin tntlmplărl teribile ui căror suvenir nu se va şterge diu memoria Francezilor. VALORILE ROMÎNE - BURSA BUCUREŞTI - Simbălă, 5 Septembre 189S ■6 Oferite 1 Cerute încheiata Efecte 3 «o capoan ou b. CU 1 ou l>. cu cu ou O x»t. ter.l zat» ter. b.g. term împrumut. de Stat Romîne Rentă 81 • 5% Apr.-Ou i01 IOV1.', .«.V. 4 91 • 6% Ian.-Iul 101 — 10.I1', — — — - 93 • 5% 101 — ICO1', — — — 4 94 • 5>'0 Apr. Oc iooV, — 90»/. — — — 4 89- 94 Ian.-Iul. UI1/, — 91 — 91 — 4 96-98 1% Mal.-N-t MV, 92 Impr. de oraşe Obl. O. B. 83 y/o Ian.-Iul. 100 09'/, 4 4 4 90 6’/. Mal-N-e. ICO1', — 100 4 4 4 9f 4»/,0/r Mid-N-e. U8V, — 98 — — Impr. de societăţi u-'V. Scris. f. rar — 1-8» — — — 4 4 4 4 4 a. B. «% lan.-Iul 9 il \ 961 't — 92 9CVă — — I 4 4 a. i y/o ®*v, 92 — — Obl. h. bazalt 6% Ian.Iul. — Acţiuni Div. anulu trec. Valorea nom. B. N.a R. 98.St 500 1. — 2Î40 — 2430 2 Î30 B. Agricolă 16 M0 1. V — 374 — 373 — 37173 8 Dao.-Rom 35 200 1. v — 409 — ?67 — — 8. Naţionala 38 200 L v . — 130 — 52b — 8. Patria • fi 100 l. v — — 12' — — 8. de bazalt 25 250 1. v — — — — — Soo. Letea • 1 ( 100 1. v — - — — — SCONTURI ŞI AVANSURI I •/» Banca Naţ. scont .................................• | 4 ► avansuri pe deposlte de efeote sad lingouri Banca Agricolă scont................................ 4 4 avansuri pe depozite de efecte • • • Casa de DepunerT şl Consemnaţlunl pe depozite de efeote 5 fi 8 fi 6'*, De Schimb : Napoleon 20.05 ; Coroana germană (marca) 24.70 ; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de hîrtie 2.10'/*; Rub!a de hîrtie 2.70.____________ uîn var-o 0 c;isa nouă cu sub-sol. Si r VIIIZOI O plantelor No. 76, lingă bulevardul Pake, Iramway electric, compusă din V camere şi dependinţe, chirie anuală 1500 Lei, fără nici o sarcină. A se adresa Jeau Oltenlceana, Strada Traian No. 52. DIMITRIE ENESCU Hestaarant şi GS-radină cu BUCĂTĂRIE ALEASA Bueureat», Slratta S/infti Ionicei ^4.iiunciii La Manutanţa Armatei diu Bucureşti se primeşte oferte de grifi şi secară însoţite de probe în greutate de 5 ebilograme, iar licitaţia se va ţine In ziua de 25 Septembrie curent ora 9 dimineaţa in condiţiuniio caietului do sarcino publicat in Monitorul Oficial No. 89 din 24 Iulie expirat. Diectorul Manutanţei Adjunct clasa 1. D. CEVVîCA DEPLASĂRI D. St. Şeudrea, fost ministru, s’a întors din străinătate ; d. A. Saligny a sosit eri dimineaţa, venind de la Iaşi, unde a fost in inspecţie; d-nil Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, şi An. Stolojan, ministrul domeniilor, aQ plecat eri la Constanţa, pentru a asista la deschiderea expoziţiunil regionale. A se citi în pag. IV: Chestia xt-ief; Conflictul turco-fnilgai' ş A'nvela ţ Sitei mărunte. Inconsolabila soţie şi familiile Tzintzu şi Tomescu uu durerea de a face cunoscută încetarea din viaţă a iubitului lor soţ, fiQ, frate, cumnat socru şi uncliiQ MAJOR GEORSE TZINTZU a cărui înmormlntare va avea loc astă zi, Duminecă 6 Septembre, Ia orele 3 p. m , de la Spitalul Militar ;a cimitirul ŞerbanVodă (BeUu). venznre Fosta Vila Băicoianu, restaurată diu uoQ, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste. Platoul grădinel Băicoianu în întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, având plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra Întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat sad altă clădire mare. Locuri potrivite pentru cile cu posiţiune dominanta. Locuri pentru clădiri în diferite slrade ale cartierului Gramont. Locuri pentru slădirl pe bulevardul Marin. Locuri pentru clădire In colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vânzare in cartierul Gramont cu pra-,url moderate, toate afectate la Creditul funciar îrban. Case şi locuri de vânzare pe strada Laboratorul. Plăţile in rate. Dobânda mică. Avansuri ia cumpărători de locuri pentru a nlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deo.se-lire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa a proprietar. a. A. SUTE Mi. Str. Suter No. 9 (Gramont) LICEUL MODERN INSTITUT DE BlEŢI fiarnrr^ti, Calea Victoriei, ll)t> Cnrsui 1 primare, secundare şi se, ţie pregătitoare, pentru examenul de admitere la Universitate al absolvenţilor şcoaleior particulara înainte da Martie 1893. Autorisat a ţino, iu limitele Regulamentului, examene de fina de an şcolar in institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, certiflcata dîad drop-tari agale ca cela din liceelo publice. Iu Iunie 1898 din 129 elevi al cursului secundar cl. I—VI a avut 70 proinovrţl şi numai 12 repetenţi, deci recoltat strălucit, cu prorcoţione da 60 Ia sută, procent mat nici o iată atins în şcoaleie publice ; 20 elevi al cursului primar aQ trecut esainen la stat, fiind toţi promovaţi. Elevii, cari în expiratul en şcolar, n’aO trs-îul asamonul în iunie, pot, couf. art. modificat 118 din Regulament, fi preparaţi şi de clasa următoare spre a trece în Iunie, cu dbponsa ministerială, examen de două ctase. înscrierile peutru anul şcolar 1098—99 inc°p i» 15 August, preparaţiite de corigent la 20 August, cursurile la 7Septembre. Lista profesorilor se ra publica ta vteme. Prospecte se trimet la ttrtre. Director. «FORGE C. DRAG?, profesor de filosofic la liceul ' • Lazăr» Vineri s’a oficiat un parastas la Mitropolia romînă unită din Blaj, pentru odihna sufletului împărătesei Elisabeta. Parastasul i’a oficiat I. P. S. Sa Mitropolitul Victor Mihail de Apşa. Au asistat toţi elevii şi toate elevele şcolilor din Blaj. După parastas s’a dat în sala de festivităţi a liceului romln o serbare şcolară funebră. D. General BerendeiQ a înfiinţat anul trecut, din fondurile ministerului de războifi un pavilion pentru ofiţeri la Govora. Pavilonul nefiind îndestulător pentru toţi ofiţerii cari vara asta aQ fost la Govora, d. general BerendeiQ a decis să mal construiască la primăvară un pavilion pentru ofiţerii căsătoriţi. w&mwî Se aduce la cunoştinţa onor Public că Colegiul Carmeu Nylva, pentru Domnişoare, ce urma a începe să funcţionez de la 1 Septembrie a. c. nu pote să înceapă, din împrejurarea că localul ce s’a închiriat şi pentru care s’a dat arvună 3.000 lei, nu ni s’a pus la disposiţiune. Alt local neputîndu-so găsi în pripă, w s'a recurs la amînare. 3 Septembrie, 1898. Asociaţi nuca. B ■4 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Conflict turco-bulgar Găsim la Neue Freie Presate următoarea depeşă diu Constantinopol, la legătură cu cea pe care am reprodus-o ieri: Constau!inopol 15 Septembre n. Poaria a interzis nu numai trenurile de plăcere pe ziua de 20 c.t clnd va avea loc la Constantinopol sfinţirea catedralei bulgare, ci totodată şi transporturi mal mari cu trenuri convenţionale pe linia orientală. A-gentul diplomatic bulgar a protestat, deda-rtnd că trenurile de'plăcere vor pleca. Se lasă pe sama Porţii oprirea lor, ceea ce nu poate fi convenabil intereselor politice ale Porţii. Şi In interiorul Imperiului a fost inter-sisă plecarea lu masse ori individuală la Constantinopol, cu toate stăruiuţele esar-cliulul la Poartă şi la Ildiz Kiosk şi deşi s’att Înaintat petiţii directe la Sultan. Poarta a declarat că interzicerea e o măsură precaută de ordine, pentru a Înlătura eventuale neînţelegeri Intre Greci şi Bulgari. CHESTIUNEA ZILEI DEMONSTRAŢIILE ANTI-ITALIENESTI— ANARGHISTII Diu Trlffit Atacurile contra italienilor In Împrejurimile Triestulul att luat un caracter acut, zilele trecute, şi autorităţile n’aii fost In stare să le înăbuşe. Cele întîmplate la Na-bresiua dovedesc că slavonii aii căutat sâ’şl arate antipatia lor faţă de Italieni. Liniştea şi ordinea In oraş s’ati restabilit acum. Iu seara de 2 Septembre s’a făcut o singură arestare. Pe la orele 11 noaptea trupele s’att retras. In dimineaţa zilei de 3 Septembre contele Goesz s’a dus la girantul afacerilor de la Consulatul ita'iau, Marcliisul di Soragna, ca să’şl esprime cel mal via regret pentru cele Întîmplate In ultimele zile. Messaggero din Roma anunţă că papa a trimis archiepis-copulul de Laibach şi episcopului de Triest un avis telegrafic, recomandlndu le să uzeze de toată influenţa lor pentru Înlăturarea agitaţiilor nedrepte. Anarhişti! Fugarii italieni cari afl găsit protecţie In Elveţia, In urma tulburărilor de la Milan, vor ţine un meeting în Lugano, pentru a protesta contra faptei lui Lucheni. Agenţia telegrafică şviţeriană anunţă din Lausane că in noaptea înaintea atentatului, un individ, anume Gualducci, a fost arestat pentru pungăşie şi recunoscut mal tîrzia ca un anarchist primejdios care l’a ţinut ascuns pe Lucheni clte-va zile. Htrtiile găsite la el, nu I aparţin. Un alt individ, e numitul Barbotti, anarhist care e bănuit că ar fi dat ajutor lui Lucheni la săvlrşirea atentatului. Amlnduol, arestaţi ca complici al Iul Lucheni, fură aduşi la Geneva. O telegramă din Bruxela a jurnalului berlinez «Lokal-Anzeiger» anunţă, că anarhistul Michiels din Autwerpen a fost arestat, tocmai clnd sosea In gara de nord diu Bruxel. Profitînd de învălmăşeală a încercat să înfigă un pumnal în pieptul oficerulul De-clerck, şi a strigat: «Trăiască Lucheni! Trăiască Caserio 1 Am venit la Bruxel să omor, şi voi omorî mal tîrziâ!» S’aO găsit asupra lui scrisori originale din partea a-narchiştilor cunoscuţi. Tot In acel oraş fură arestaţi duol anar-chiştl francezi, Roger şi Duez, tocmai clnd lipeaO afipte cari conţineafl ameninţări contra capetelelor Încoronate şi a bărbaţilor de Stat. Amtndoul aveafl pumnale. Din Roma se telegrafiază că în noaptea de 3 Septembre aO continuat arestările. Pînă acum sunt 350 de arestări. începe să se confirme bănuelile că Lucheni a fost instrumentul unul complot care are legături întinse şi In Italia, adică la Milan şi probabil plnă la Roma. In Ancona fură arestaţi doul hamali din port pe clnd împărţeafi manifeste cari ex-plicaQ asasinatul din Geneva diu punct de vedere anarchist şi Îl presintaQ ca «nefolositor.» NUVELA Cinematografia Cunosc un gentleman care, după ce a fost cel mal fanatic susţinător al inovaţiu-nilor şi descoperirilor, a devenit cel mal sceptic, cel mal retrograd dintre ignoranţi. I se zicea «Comanditarul», din cauza u-şurinţel cu 'care’şl desfăcea baierile pungii cînd o afacere i se părea interesantă, chiar dacă nu avea să producă de cit procese. N’avea de cit un singur cusur: II eratt dragi femeiuşcele, acele ale prietenilor săi mal cu seamă, safi ale inventatorilor cari veueaQ să bată la uşa casei sale de bani. Această pasiune-I jucă mal multe peste, şi mal cu deosebire pe acea care-1 făcu să-şi închidă deodată spiritul investigaţiunilor progresului şi sertarele sale soldaţilor de avaut-gardă. Pot să vă istorisesc întlmplarea, căci ml-a fost povestită de interesat el Însuşi, cu rugăciunea de a o ţine absolut secretă. Intr’o zi, comanditarul primi vizita unul tlnăr inginer care-I arătă un minunat instrument inventat de dlnsul, un cinematograf care, nu numai că reproducea figurile animate, dar le făcea chiar să vorbiască. Comanditarul fu cu desăvlrşire inclntat de experienţele pe care tlnărul inginer le făcu In faţa lui şi-l asigură că I va da sprijinul sătt moral şi bănesc; apoi, cînd acesta pleca, îl întrebă cu un ton neglijent : — Eşti însurat ? — Da, domnule, răspunse inginerul, de doul ani, cu femeea cea mal îneîntătoare. — Inii voi face cu atît mal mult o plăcere de a vă fi agreabil şi folositor. Relaţiuul mal strînse se stabiliră Intre cel doul asociaţi şi curind şi intre comanditar şi femeea inginerului. — Dacă ţi iubeşti bărbatul, zisese acesta aceleia, vino de mă vezi, des ; poate vel obţine de la mine mal uşor decît dlnsul sumele necesare, şi care încep a-inl se părea cam prea importante, pentru a lansa cu eficacitate afacerea lui. Ori, ultima oră cînd veni ia intilnirea ce-I dăduse, sosi tremurind, speriată. — Bărbatul mefi ştie tot, ml a făcut o scenă Îngrozitoare 1 — Linişteşte-te, îl zise financiarul, am în portofoliul meâ cu ce să repar accidentul. Şi, liniştindu se cu încetul, se apucă să eîştige iarăşi subvenţiunile bărbatului sătt. Cu toate acestea, oare-care sgomote insolite care i se păreau că vin din odaia de alături, ÎI produceafl un fel de teamă, de nelinişte sufleteasca. Cît-va timp după aceea, Comanditarul dădea o mare serală la el acasă, la care adusese «artişti din principalele teatre din Paris» şi pe tîuărul inginer cu instrumentul sătt. Partea muzicală fu foarte aplaudată şi se procedă apoi la defilarea vederilor cinematografice. A fost la Început o adevărată înclntare, dar deodată, un strigăt de protestare ; ieşi din toate piepturile : tabloul care se arăta vederii spectatorilor nu era alt-ceva de cit ultimi scenă intimă, cu toate amănuntele el picante, dintre financiar şi femeea inginerului. Acesta se răzbunase, lu dauna cinstei sale, fotografiînd într’un mod ocult pe vinovaţi. Toate femeile leşinară safi se prefăcură că leşină, mal cu seamă acelea ale Comanditarului şi inginerului, şi şedinţa se termină lnlr’o dezordine de uedescris. Din ziua aceea Comanditarul nu mal crede în progres. Edmond CUar. ŞTIRI MĂRUNTE Mal mulţi romînl cari att făcut in vara asta cura Iul Kneipp la Woerishofl'en, au depus o coroană imensă pe mormlntul părintelui Sebastian Kneipp, purtînd inscripţia; Prelatului Sebastian Kneipp, 1888, Romi-nii recunoscători. — Fostul revizor şcolar de Romanaţl, cunoscutul Ionescu, — cărui ÎI zic prietenii şi Barbă-Roşie, — un fel de Barbe bleu, a fost numit, telegrafic, director al gimnaziului diu Caracăl. Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special în boate de copH Str. Popa S6re, No. 24 sit. 87 FOifA /AAHULU1 *JtFUVA» (,'OMTESi UA8CXI _ 7 GHIVA ŢIGANCA 9 Dînsa era uimitoare prin găteale şi frumuseţea el majestoasfi. Alături de ea, Anica, învest-mtntată In alb şi albastru, încărcată de mărgăritare, de peruzele şi diamante, căuta fără voe pe acela pe care^nu-1 vedea. Abea răspundea galanteriilor lui Dimitrie, ale cărui glume ’I smulgeafi cîte un surie. Principele Teodor ’şl expunea portul săti naţional, adică caftanul de catifea stacojie, îmblănit pe dinnainte cu samur ; anteriul de stofă orientala, căciula împodobită cu smarande, brlfl de India şi junghiuri din Damasc, de cel mal bun oţel. Salută cu o politeţe gravă, trecind de la u-nul la altul, vorbind de nepotu-săfl, de frate-său, de ceremonia zilei, şi aşteplînd pe oaspetele săil cu nerăbdare, cu toate că n’ar fi indrăsnit să-l supere. In sfirşit, prinţul intră şi niel o dată contrastul nu fu mal isbitor. Toţi bărbaţii purtau aceeaşi Îmbrăcăminte, afară de el şi de Ron-sard. Cu costumele lor franceze, păreaţi pierduţi cu totul Inlr’o lume străină. Prinţul se duse drept la doamna Ruxandra, se scusă cu iscusinţa, apoi se întoarse către Anica, ce se înroşise ca o cireaşă, şi ochii lui întîlniră pe al lui Dimitrie pe care încă nu-1 cunoştea; căutătura pătrunzătoare a acestuia făcu pe Courtenay mal să-şi plece ochii. Dimitrie era de statură mijlocie; trăsurile feţii sale, fără a fi frumoase, păreai! plăcute, prin nespusa lor mişcare şi prin dlstincţiunea lor. îmbrăcămintea lui, curat naţională, arăta bogăţia o dată cu lipsa de podoabe; se vedea într’însul un om de gust. Venea din Constantinopole unde stătuse ca zălog, înlocuind pe fratele săd mal mare. Foarte învăţat, de şi era prea tlnăr, avea o mare influenţă la curtea tatălui săQ, Domnitorul Moldovei. Se zicea că e înamorat de principesa Casan-dra Cantacuzino, cu care mal în urmă se şi căsători, într’adevăr; nu vorbea nimănui despre dînsa, şi prinţesa însă-şl nu ştia, la a-ceasta epocă, că el s’ar fi gindit la dînsa. Alături de dînsul, Ioan Miclescu privea pe aceşti doul tineri făcîndu-şl curteniri, şi nu ştia ce ideie ÎI trecu prin cap, că nu se puteai! suferi; sunt antipatii neînţelese şi neaşteptate. Totuşi, Dimitrie Cantemir era veşnic cu su-rîsul pe buze ; prinţul de Courtenay îl răspundea cu cea mal mare politeţe; dar avea un tremur în glas, o stînjineală care’I arăta falsitatea cuvintelor. Miqlescu era prea dibăcia şi cunoştea prea bine oamenii pentru ca să se poată înşela in ceea-ce vedea. O naivitate a copilului Mitică desvâlui cugetarea fie-căruiă. — Principe, zise el lui Courtenay, se vede că eşti Moldovean, după hainele dumitale scurte, şi se vede că prinţul Dimitrie este, cu adevărat, de şi vine din Turcia. D. de Courtenay îngălbeni şi nu răspunse; Cantemir se uită la vărul săa o’un aer mulţu- Internat de Băeţî Al comunităţei Evangeiice Germane DIN BUCUREŞTI No. 14, Strada Luterană, No. 14 Autorisat de onorabilul Minister De şi sunt numai doul ani, de cînd acest internat e In fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni ah terminat cursurile eu un mare succes. Institutul e administrat de o comisiune specială, aleasă din sinul comitetului general al comunităţei şi e pus sub direcţiunea d-lul Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus : 1) Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul auume romîn şi un institutor care supraveghiază de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest internat stă în nemijlocită legătură eu şcoala normală evangelicâ germană, care e condusă de uu corp didactic bine pregătit: clase primare, cu programul statului şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă limbile : germană, romină şi franceză, iar cea englezi şi latină în mod facultativ. Se primesc copil de ori ce naţiune şi confesiune, chiar şi de aceia, cari frecueutează alte şcoale, aceştia insă numai în pensiune. Institutul e aranjat conform tuturor cerinţelor moderne şi igienice. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. _______________ Taxa anuală variază după vîrsta elevilor între 640 piuă la 1000 lei, pentru iuternl şi 300 pînă la 560 pentru semi-infernl. Taxa se va plăti îu rate trimestriale. Prospecte se pot primi îu mod gratuit de la donmil administratori al pensionului, precum şi de Ia diferite oficii parochiale evangeiice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult piuă la 15 Septembrie a. c. (stil vechitt). Comunitatea evangelică germană Parohul Dr. EUGEN FILTSCH. Str. Luterană, No. 12 Sit. 60 Pensionatul francez de Domnigdre CHOISY Bueurenli, Strada Negumtorl, No. 10 Fondat in 1869 ţi din noii autorisat anul acesta de Onor. Ministerul respectiv Instrucţiune aleasă. Personal didactie ales din profesorii bine cunoscuţi. Pentru limbile moderne profesoare streine. Curs special de Piano. Dt talii şi coudiţiunî de admitere se pot V6dea in prospecte, ce se trimit gratis la cerere. înscrierile se fac de la 15 August, iar cursurile se încep la 1 Septembrie. Sit 54 INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „P0MPILIAN“ Huenreşll, Cafea Ha hore 1, 04 — «« LICEU CLASIC ŞI REAL Dirlgeat de D-şoara C- POMPILIAN Licenţiată în ştiinţele matematice din Bucur eştîşi Paris (Sorbona). Cursuri de limbi streine, MusicS şi PioturS, etc. EDTTCAŢIT7NE ALEASA Certificatele eliberate de acest institst, snnt equivalente cu cele ale Statului Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. Vastul local; deja cunoscut al aeestul Institut, a fost mărit anul acesta cu o nouă aripă de construcţie, la care s’aO amenajat; dormitoare, băl, săli de studii, camere de pian, cabinete de fisică şi chimie, etc. Podoaba ce va avea Institutul anul acesta, este Biserica creştină-ortodoxă ce Direcţiunea a clădit în parcul Institutului, pentru ca Religiu-nea, care este una din bazele educaţi unei, s’o ajute in creşterea tinerelor fete. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE BOLINTINEANU fondat în anul 1874, Proprietatea §i Direcţiunea Doamnei MARIA ANGELESCU (nisonti Bolintioeuia) Aduce la cunoştinţă, că cursurile vor începe pentru noul an şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de acuin, iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zlnd reclamele forţate ale unor şcoale In diferite jurnale, care între altele fac cunoscut publicului că au metode speciale, ci aii obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărît că în acest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve diu timp de 24 de ani de existenţă care parte snnt mume de familie, precum şi ouorabi-lalut public competinte care a putut sâ a-preeieze resultatele obţinute lu toate privinţele. Institutul după cum se ştie, este situat la şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.________________Sit 57 Dr. MEDENLS0HN de la Pacultatea din Paris Special pentru boale de Femei si de Copii sit. 22 Conmltaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Iu (rare al prin (lalea Victoriei a$ Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3. mit. Lui Miclescu nu-î scăpă nimic din această scenă. Merserâ la Biserică, unde părintele Vasile înnălţă către D-zeQ rugăciuni ferbinţl pentru moştenitorul fratelui săa mal mare. Cînd înfăţişă sfînta Evanghelie celor de faţă ea s’o sărute, ochii săi se îndreptară fără voe către locul gol al principelui Mihail şi apoi se ridicară către cer. Iubirea către numele şi familia sa era singurul sentiment pe care sfintul preot nu.l lepădase. D. de Courtenay, spre obşteasca mirare, împlini toate regulile ritului ortodox şi cînd ’l întrebară cel de faţă, răspunse că avea obiceiul să se poarte în tot-d’auna după ţara în care se altă. Boeril eşind diu biserică, se aşezară la masă: prizul fu slujit boereşte; sala era împodobită cu steaguri cîştigate de străbunii lui Mihail. Principele Teodor duse pe Ruxandra la Jocul do onoare, în dreapta scaunului ridicat lingă tron, ce trebue să rămînă gol în lipsa adevăratului stăpln; împărţi pe ceî-lalţl oaspeţi după rangurile lor şi, ca străin, principele Ioan se aşeză lîngă Anica, după cum inima el nu cute-zase să o dorească. Rosetti, Miclescu şi Marchizul de Ronsard se apropiaseră unul de altul. Nemărginitele cunoştinţe şi nobilul caracter al bâtrlnulul făcea dintr’insul un magnet pentru aceste naturi generoase. El îl privia cu tristeţe, ghicind furtu-nele ce eratt în aceste fiinţe paşnice la vedere. Principele deveni obiectul studiului sâtt stăruitor. văzu ceva într’însul neliniştit, contrastele cele mal neauzite şi mal cu seamă o nehotârîre a cărei cauză nu putea s’o ghicească. Pe la începutul mesil, vorba era mal cu seamă despre ceremonia zilei. Tuturora le părea INSTITUTUL Schewitz-Thierrin Cel mai vechlfi din ţarft Fondat în anul 1847 Local clădit anume pentru şcoală prezentind toate eondlţlunite cerute de igienă Bucureşti, Str. Scaunele, No. 61 învăţă mint primar şl secundar conform programului Statutul. limba franeemă şt germană sunt predate de la clasa l-a primară. Cursurile vor începe regulat la O Septembrie. Conform regulamentului ministeriat, înscrierile nu pot ft primite de cil penă la iS Septembrie. Sit. 76 Dr. N. Stavrescu fout intern al spitalelor ţi Institutului «maternitatea» Strada Dreaptă, JVo. 29 Pentru d-niî Agricultori Majoritatea agricultorilor nu mal şovă-eşte, cînd e vorba de a lua măsuri In contra mălurel (tăciunelui). A0 încercat Saramura lui Numa Dupuy şi s’att couvins cft combate sigur şi radical pe acest duşman al griului, numit mălură. Saramura Iul Numa Dupuy se Întrebuinţează lu toată ţara de peste 20 de ani şi a obţinut laude unanime. Ea se vinde în pachete couţinînd dosa chimică exact calculată pentru două pogoaoe. Saramura Dupuy se topeşte uşor tn apă rece şi prepararea seminţei e tot ce poate fi mal simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar fi o greşeală neer-tată diu partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei stricăciuni probabile, cînd poate s’o evite cu o cheltuială atlt de mică. S. 61 Bepresentant general S. BEXVEXI8TI, Craiova Depozite tn toate oraşele Tipografia „HELIADEW executa orl-ee lucrări, atingătoare de această artă. rătt că principele Mihail nu se alia de faţă la această serba* oare. — Are vr’o amantă la curtea Franţei, zise Grigorie Rosetti la ureebia lui Ronsard ; spune-mi că nu te spun la nimeni. — Pe cinste, că prinţul n’a iubit încă nici # femee. — Atît mal rău, adause Miclescu surîzind, va trebui să treacă prin aceasta, şi ar fi fost mal bine ca acum să fi fost scăpat. Nu prea scapă cine-va aşa lesne de pîrdal-nica de dragoste ; este un mosaflr de care nu scapi cu una cu două. — EI, timpul le şterge pe ţoale ! — Ce este ? Principele Theodor se ridică şi vrea să vorbească. — Negreşit vr’o bine-cuvîntare; urări de sănătate pentru Mihail. — Duinnezett să ni-1 aducă sănătos ! strigă bătrînul boer, cu lacrimile în ochi. D-zett să ni-1 trimită, fiind-că n’a putut să vie acum, să sărbătorească ziua aceasta in casa părinţilor săi. In acea clipă, uşa se deschise repede şi un glas întrebă: — Cine zice că principele Cantemir uu se află In ziua aceasta, in casa părinţilor săi ? Este aici! Toate privirile se întoarseră către fiinţa cea stranie ce vorbea ast-fel, şi care rămase in picioare, pe pragul uşii, — Chiva ! murmurară din toate părţile. — Da, Chiva, ce vine la d-v., cinstiţi boerl ea sâ urce la treapta ce i se cuvine pe acela ee s’a amestecat in mulţime; Chiva vă va arăta, sub veşmîntul străinului, singele curat al acestui neam ; Chiva, care Îşi recunoaşte pe stăpînul ei cînd d-v., uu v’aţl cunoscut prietenul. Şi fără ca să se oprească o clipă, înainta către principele de Courtenay, înghenuchiă in-naintea lui, şi o urmă cu o graţie nespusă. — Doamne, dă voie roabei tale ca să-ţi facă întiia închinăciune ce ţi se di îu acest castel Stătu cît-va timp ast-fel, apoi se ridică, tof îneîntătoare, şi arată locul gol. — Şi acum, iată unde trebue să stal. A"eastă scenă fu aşa de repede şi surprinzătoare că toţi remaseră uimiţi, principele tot aşa de mult ca şi cel l’alt. — Doamna Ruxandra, prinţul Teodor, alergară la dlnsul întrebîndu-1 dacă ţiganca spusese adevărul. Anica tremura şi se înroşa de fericire. In sfirşit, văzindu-se descoperit, Mihail se hotărî şi, întoreîndu-se către Ruxandra, o salută cu toasă eleganţa unui nobil de la Curtea Franţei. — Iartă-mi, doamnă, iartă-mi, unchiule, a-ceastă ascundere, ciudată poate. După o lipsă atît do mare, voiam să încerc sub un alt nume să vă cîştig iubirea, fb'nd astfel şi mal sigur d’a fi vrednic de ea. îmi reiatt adevăratu-ml nume şi cred că voifl avea ertarea d-v. — Nu e vremea să ne lămurim acum, întrerupse Ruxandra. Vino şi-ţi i-a scaunul, orln-dueşte mersul serbării, căci noi suntem aici la d ta. Mihail nu mal zise nimic; privirea sa intîlni pe a marchizului priponită asupra I, ca pentru a 1 întreba ce este de făcut; II făcu un semn uşor din cap şi întorcindu-se către prinţul Dimitrie, surprinse pe buzele sale acelaşi zîmbet. batjocoritor rare T făcuse dimineaţa o atlt de rea impresie. (Va urma). ----------I,m m MMI ______________________ COMUNICAT Direcţiunea LICEULUI MODERN DE BĂLŢI considerînd că tinerii, cari vor să intre, pentru cariera de inginer, în şr.oalele centrală, politech-nică, de mine, de la Paris, sunt siliţi, cu dificultăţi enorme, şi de cele mal multe ori fără resultat practic, să piardă cîte 3—4 ani în şcoale preparatorii din Paris—departe de controlai imediat al părinţilor, — a înfiinţat o secţie pregătitoare pentru examenul de admitere la numitele şcoale. Cursurile se vor face în limba franceză, vor Începe la 15 Septembrie şi vor fi puse sub direcţiunea eminentului profesor d. P. I. HUCHAL, doctor în matematici de la Paris, maestru de conferinţl de la Universitate. Pentru admitere în zisele şcoli nu se cere nici un titlu afară de virata minimă de 18 ani. Director Cr. V. Miretf/Uy profesor de filosofic la liceul „ in m Bucureşti, Calea Victoriei, 190 Primăria Comunei Bucureşti Consiliul de igienă comunal * 1 2 3 4 Măreţe zanltare preventive in contra tuberculozei (oftica) 1) Tubereiflosa (oftica) este boala eea mal rfts-ptndită şi este molipsitoare. 2) Tuberculosa se răspîndeşle prin scuipăturile şi flegmele ofiicosulul, precum şi prin stro-piturile aruncate din gura bolnavului in aer, prin tuse, prin vorbire, prin strănutam şi prin sărutări mal cu seamă a copiilor. 3) Nu trebuie ca oftieosul să scuipe pe pardoseala camerelor, pe covoare, pe scări satt in trăsuri, in vagoane, etc. unde scuipatul se u-suci, se prăfueşte şi pătrunde prin respiraţie în plămlnl, dind naştere tuberculosel. 4) Tuberculosa se poate vindeoa, dacă bolnavul se caută de la început; se recomandă dar ca orl-eine e’ar simţi bolnav să se arate elt mal de timpuria medicului, clei ori-ce înttr-ziere este In dauna sănătăţeî bolnavului. Pentru a se feri de molipsiră, ee va ţine seamă de poveţele următoare: a) Bolnavul de Tuberculosă (oftică) trebue izolat, adică să locuiască singur într’o cameră, daeă nu se poate face izolarea aceasta, atunci ce) puţin să doarmă singur într’un pat, avind rufâria şi aşternutul deosebit numai pentru persoana sa. b) Bolnavul la loeuinţa sa va senipa tot-d’a una lntr'o scuipătoare cu liehid anti-septic pe fund (acid feme 5 la sută, creolini 5 la sută satt lysol 8 la sută) şi nici o dată In scuipători cu nisip, care nu lmpedică molipsirea, iar eind es* din casă va senipa într’o scuipătoare mică de buzunar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar. c) Scuipătorile se vor curăţi zilnie, punîndu-se in apă fiartă şi fierbîndu-se din nott cu totul, tn timp de 10 minute. d) Scuipătorile să nu se deşarte nici odată prin curte satt grădini, căci se pot molipsi animalele domestice, ei tot-d'a-una în latrină. e) Rufele şi mal ales batistele in care s’a scuipat, prosoapele, şervetele murdărite de bolnav, trebue fierte în clocote cel puţin timp de 15 minute, safi să se păstreze strinse eu îngrijire, nescuturindu-se pentru a le da serviciului municipal să le desinfecteze. f) In caz de deces de Tuberculoasă, se recomandă familiei să nu vînză, satt să nu dea de pomană rufele saâ hainele defunctului, pînă ce n'att fost bine dezinfectate, safi să le arză. g) Camera în care stă bolnavul să nu se măture niel o dată, ci să se şteargă cu cirpe u-date bine în acid fenic 5°/« satt în sublimat 1*/M. h) In eursul boalel să se facă mal multe de-ainfecţiunl la domiciliul ofiicosulul. i) La termenul mutărel intr’o nouă locuinţă se recomandă chiriaşilor să desinfecteze bine noua locuinţă prin curăţire, prin spoire satt vopsire din nott şi spălarea pardoselel cernerilor, iar dacă se ştie că casa a fost locuita de vre-un bolnav ofticos, să se ceară serviciului municipal a se face o desinfecţiune radicală. j) Intre alimentele cari pot transmite tuber-eulosa (oftica), fiind mal cu seamă laptele şi carnea, se recomandă publicului ca aceste alimente să se mănince tot-d’a-una bine fierte şi nici odată crude. k) Omul sănătos care trăeşte împreună cu eel bolnav, poate căpăta boala, de aceea se recomandă familiilor d’a nu consimţi la Însurătoarea eopiilor, cînd unul din tineri ar fi bolnav de oftică, în caz contraria soţii ee pot molipsi foarte uşor unul de la altul şi copul, cari nasc din asemeni căsătorii, vor deveni şi el ofticoşi, căci oftica se transmite şi prin heredi-tate de la părinţi. l) Familiile şi persoanele eari vor Ina în serioasă băgare de seamă aceste poveţe pot fi sigure că a făcut totul pentru a fi ierite de molipsire. Aceste poveţe s’aO făcut de Consiliul de I-gienâ publică al Capitalei şi se recomandă publicului a le Îndeplini In interesul sănătăţeî. Aprobate de Consiliul sanitar superior prin jurnalul No. 659 din 26 Maia 1898. Primar, Medic Şef, C. F. Robeaen Dr. H- Georgeson. Girant: State ElefterescH.—(Telefon «Epoca»).