SERIA n.—AMIL IV. No. 858—251. NUMĂRUL 10 BANI A ii OM A JtEXTELE In (ară, pe an • • • • 30 lei „ strein&tate «TTŢ 40 „ MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ IUEUACŢMA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Ediţia a trata DUMINECĂ, 6 SEPTEMBRE 1898 NUMĂRUL 10 BANÎ ,i vivrnuif.K Pagina IlI-a, linia 30 bani 99 IV*a, 99 1^* 99 ( INSERŢIUNl fî RECLAME, linia carp 8, 2 Ie* A MiJMMXISTitA Ţi A No. 3 — STRADA CLEMENŢKţ —.«o. 8- CRIZA MINISTERIALA INFAMIE ÎNFUNDATĂ Campania mizerabilă pe care Stur-dza şi cu Voinţa Naţională o duceau în contra d-lul Take lonescu de atitea luni, cu privire la pretinsul falş şi la pretinsele acte falşe în chestia şcoalelor de la Braşov, a luat în line sfirşit, spre ruşinea colectiviştilor. Colectiviştii att fost şi de astă dată dovediţi de trădători, şi în a-celaş timp de neruşinaţi denegă-gălorl al adevărului. Chestia se poate reaminti in două cuvinte: d. Take lonescu exibase în Cameră un act foarte compromiţător pentru Slurdza, un act din care rezulta că mizerabilul care a dus trei ani campania contra Ungurilor, venind la putere vînduse interesele llomînilor, trecînd în partea apăsătorilor. Pentru a potoli enorma mişcare care natural trebuia să sbucnească în contra trădătorului, nu era de cit un mijloc, acela de a tăgădui veracitatea actului şi a-1 declara chiar că este falş. Pentru acest scop, Sturdza şi-a căpătat toarte uşor complicitatea guvernului unguresc pe care îl servea. Rămîuea un punt negru în toate acestea pentru Sturdza, rămîuea teama ca nu cum-va d. Tache Io-nescu să spună de la cine are actul. Mal rămînea credinţa pentru Sturdza că acel care dăduse actul d-lul Take lonescu nu va avea nici odată curajul să o declare sati să tolereze a i-se declara numele, de frica persecuţiei ungureşti. Pe aceste şubrede baze s'a rezemat Sturdza, cînd în Parlament a provocat pe d. Take lonescu să dovedească autenticitatea şi origina actului. Pe aceasta credinţa s’a sprijinit toată vara Voinţa, ducînd o campanie de toate zilele în chestia falşului şi înjurînd în modul cel mal neruşinat pe d. Take lonescu. De cît, colectiviştii au calculat prost ca tot-deauna. îndrăzneala lor a mers prea departe cînd şi-au închipuit că pot duce o campanie infamă la infinit, fără ca cel ce ştiu adevăratul să protesteze. Şi-au închipuit nemernicii că părintele Voina, protopopul de la Braşov, nu va avea curajul ca să autorize pe d-nul Take lonescu ca să spună adevărul. Şi-aQ imaginat că d. Take lonescu nu va putea ti liber nicl-odată a spune de unde şi de la cine ţine actele, aşa ca Sturdza să Iasă basma curată, el, trădătorul şi vînzatorul! El bine, colectiviştii au păţit-o. Părintele Voina, indignat de atita infamie, nu a mal putut suferi ca după proverbul cunoscut «batjocura să batjocorească şi ruşinea să o-cărască» şi a deslegat în mod ca valeresc şi voinicesc, limba şi con deiul d-lul Take lonescu. Astăzi ceea ce să ştia în particular şi în intimitate, este dat în mod patent în cea mal întinsă publicitate. — Astă-zi se ştie că cele doua acte, deci şi cel acusat cu atita neruşinare de falş, aO fost luminate d-lul Take lonescu în copie de părintele protopop din Braşov Voina, în situaţie de a fi primit în original toată corespondenţa o ficială a guvernului unguresc. Actul este deci veridic, iar in famia colectivistă înfundată. La această proba irecuzabila, Voinţa are curagiul să replice. Şi ştiţi ce zice ? Zice următoarele «El şi? Nu urmează că actul este «adevărat prin faptul că părintele «Voina l’a dat domnului Take Io-«nescu !!!» Apoi aceasta întrece orl-ce margine ! Cum ! Acum se pune iu îndoeală >una credinţă a protopopului Voina ? Acum se insinuează că părintele Voina ar fi lalşificat actul şi ar fi comunicat prin urmare d-lul Take lonescu un act falş ? Dar în ce interes? Şi pentru ce? Este o adevărată copilărie de hoţ irins cu mîna in sac. Nu cum-va trebue să ne îndoim de părintele Voina şi să avem încredere în trădătorul Sturdza si în elucubraţiile interesate ale Voinţei '? Nu cum-va mal poate fi vorbă, cînd este ca un om serios să se pronunţe între afirmaţia părintelui Voina şi denegările unul Sturdza ? Iată deci şi această campanie a colectiviştilor eşitărău, infam chiar, pentru Sturdza şi acoliţii lui. De acum alta la rinei. Care ? ÎNTREBARE Preiei guvernamentale care a-pără pe d. .Sturdza lu ceatlunea actelor comunicate guvernnlul unguresc, punem următoarea întrebare : Este sau nu capabil Mturdz» de una ca aceasta ? Este capabil de nu aet de trădare mizerabilul care a agitat, Intr’un interes personal, Gestiunea naţională, şl care apoi pentru acelaşi interes a desblnat pe Romfni şl a umilit ţara ? Mă îndrăznească «Voinţa» să tăgăduiască aceasta. O desfidem să o facă. PE DUCA A dus’o guvernul d-lul Sturdza cum a putut’o duce în timpul vacanţelor, mal cu greu sau mal uşor,—după cum îl Irăznea sau nu vre-unul ministru să se joace de-a demisia, cum a fost cazul cu d. Stolojan—dar în fine a dus’o. Abia s’aă sfirşit însă vacanţele, ba nici nu s’aă sfirşit cu totul încă—şi iată că iar au început interminabilele frămîntări cari sbuciumă de trei ani de zile partidul liberal şi cari aii obosit şi plictisit deja de mult ţara. Boala d-lul Cantacuzino, reală saă prefăcută pentru nevoia împrejurărilor, a redeschis crisa şi toţi guvernamentalii se întreabă cu multă îngrijire ce le rezervă ziua de miine. Teama, de care nu vor scăpa, că pierd terenul, ii umple pe toţi de groază, începind cu d. Sturdza şi sfirşind cu Zaharia. De aceea şi primul ministru a făcut o mică călătorie la Canossa, pardon, la Cîmpu-lung, unde să afla sfinxul colec-tivităţel, d. Eugen Stătescu. Toate privirile sunt acum aţinţite asupra acestui din urmă, mărturisit de colectivişti ca singurul care II poate scăpa. In răQ hal trebue să se simtă guvernul, dacă d. Sturdza a ajuns să se prosterne plnă şi înaintea lui Stătescu, pe care colectiviştii nu se sfiaQ acum cit-va timp să-l trateze ca pe un bolnav netrebnic. S’a urcat, însă, scroafa in copac. D, Stătescu nu mal primeşte «un» minister saă o situaţie in minister; el voeşte situaţia întreagă, voeşte să fie preşedinte de consiliu, şi, ca umilirea Iul Sturdza şi acea a colectiviştilor sturdzişll şi cantacuziniştl să fie complectă, Stătescu vrea să aibă sub el, in minister, şi pe Sturdza şi pe Cantacuzino. Iată, in adevăr, ce însemnează să nu fie cine-va prea pretenţios, dar iată şi cum trebue să stal cînd eşti pe ducă. Y e , un volum în 8° de 20-4 pap ini eleff ani tipărit, al cărui preţ, la librării, e de 5 leî. Acest volum cuprinde întreaga expunere a detronări! Mitropolitului Ghenadie, portretul său, precum şi Trişti», cel din urmă articol al lu! Alexandru La-liovari. Rugăm cu stăruinţă pc persoanele cărora le-am trimes ziarul nostru de probă, să blne-voiască a uc comunica dacă se înscriu saă nu ca abonaţi* Colectiviştii răspîndesc vestea, că d. general Candiano-Popescu retrăgîndu-se din armată, va fi numit prefect al politiei Capitalei, în primele zile ale lunei viitoare, în locul dlul Caton Lecca, care ’şi va pune candidatura de deputat la colegiul III din Bacău. Neue Freie Presse primeşte din Sofia următoarea telegramă : «Motivlnd că duşmănia dintre greci şi bulgari ar putea produce turburărl în Constantinopol, Sultanul a oprit trenul special organizat de bulgari cu ocazia sfinţirel bisericel bulgare în Constantinopol. Trenul va pleca numai după 20 c. ca simplu tren de turişti. «La Curtea din Solia se fac mari pregătiri pentru primirea Prinsului de Muntenegru. Data sosirii sale încă nu e cunoscută.» Neacceptîndu se conditiunile puse de d. deputat Nae P. Romanescu spre a figura în capul listei guvernamentale la alegerile comunale, acesta a declarat că nu numai că nu vrea cu «ici un preţ 8& figureze în lista guvernamentală, dar o va combate din toate puterile. Ni se scrie din R -Vilcel că d. Vasiltfl, fostul judecător de instrucţie la trib. Ilfov, iar acum preşedinte al tribunalului Vîlcea, a ajuns, din cauza ignoranţei sale în materie juridică, să fie obiectul de petrecere al membrilor baroului Vîlcean. Cu toate acestea nu trebue să ne închipuim că acest faimos personagiii s’a lăsat, acum cel puţin, de vechiul său obiceiil de a comite unele acte cari îl pun bine cu puţernicil zilei. Ast-fel ni se raportează următorul fapt: Un colectivist de marcă din Drăgăşanl, rudă cu un reprezintaut, în Cameră, al judeţul Vîlcea, a comis în luna August un atentat scîrbos. Părintele victimei — o fată mal mică de 14 ani, — face o plîngere la parchet, care începe instruirea afacerel. Mizerabilul mărturiseşte crima sa, în faţa judecătorului de instrucţie, care, conform legel dă un mandat de depunere. D. senator Simuleseu intervine. Judecătorul de instruţie spune că nu poate face nimic, nu poate lăsa liber pe atentator, căci a comis o crimă, fata neavînd 14 ani împliniţi. D. Simuleseu se adresează atunci preşedintelui Vasiliu, care nu confirmă mandatul de depunere! Am atrage asupra acestui caz atenţia mi- nistrului de justiţie, dacă nu am şti că avem aface cu d. Pallade. Azi, Sîmbătă, cu ocazia înmormlntărei la Viena a împărătesei Austriei, un serviciu religios se va oficia la catedrala catolică Sf. Iosif din Capitală, pentru odihna sufletului împărătesei. In toate capitalele de judeţe, unde se află consulate austro-ungare, se va oficia un asemenea serviciu religios. Scandalul de la ministerul instrucţiei Un scandal ne mal pomenit, mal abitir ra cel petrecut luna trecută la primăria capitalei, a avut loc erl dimineaţă iu biu-roul secretarului general al ministerului de instrucţie publică. Cauza ? O insistenţă dintr’o parte, mitocănie din cea-l’altă. Dar să istorisim faptele. Deputatul Iulich, avînd o afacere la ministerul instrucţiei publice, s’a adresat ieri dimineaţă secretarului general, d. Sihleanu. Secretarul general, de sigur răii dispus, —căci foarte rar d. Sihleanu este în bune dispoziţiunl,—a făcut o primire foarte puţin politicoasă deputatului de Vaslui. D. Iulich s’a supărat, d. Sihleanu s’a înfuriat şi de aci schimb de cuvinte groase, ca în gura pieţei. Scandalul a fost la culme, se zice cliiar că a trebuit intervenţiunl străine pentru ca să nu ia proporţiunl mal simţitoare. D. Iulich, în urma acestora, simţindu se ofensat, afi trimes martori d-lul Sihleanu pentru a-I cere satisfacţie. Pînă spre seară, secretarul general nu a răspuns nimic la provocarea deputatului de Vaslui. P.S. Aflăm în ultimul moment că d. St. Sihleanu şi-a constituit martori pe d. Lapati, director de cabinet la ministerul Instrucţiune! publice, şi pe d. IanovicI, directorul Voinţei Naţionale; d. Iulich şi-a constituit martori pe d. Ienăşescu, deputat, şi pe un alt domn al cărui nume ne scapă din memorie ; martorii ambelor părţi s’afli întîlnit aseară. Ziarele din Budapesta anunţă că săp-tămina viitoare împăratul Frantz Iosef va lansa un manifest către popoarele su puse sceptrului său. Acest manifest, după îngrijirile pe cari le manifestă presa ungurească, va rezerva surprinderi mari. Ungurii se tem că împăratul ori va abdica, ori va împărţi dom nia cu moştenitorul Tronului, Archidu-cele Frantz Ferdinand. D. Tache lonescu, care venise alaltăerl de la Sinaia, a plecat din noft erl, cu trenul de 5.40. Săptămîna viitoare, Miercuri saă Joi, d-na şi d. Take lonescu se vor întoarce definitiv în Bucureşti. Suveranii noştri se vor întoarce in tară la 15 sau 16 Septembre. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, informîn-du-se că unii decoratori de pompe funebre (dricari) angajează la înmormlntărl coruri vocale, ba chiar invită şi personalul cleric trebuincios, a intervenit pe de o parte la Ministerul de Interne, ca să o-prească pe dricari de a mal lua asemenea sarcini, earl sunt privitoare la cultul bisericesc, şi să se angajeze numai cu decorurile funebre ce sunt de branşa lor; iar pe de altă parte a dat ordin circular prin care interzice preoţilor de a participa la acele înmormlntărl, unde vor fi invitaţi de dricari. Conform regulamentului Sfîutulul Sinod relativ la înmormlntărl, familia defunctului în înţelegere cu protoiereul, sad în lipsă cu preotul bisericel respective, va fixa numărul clericilor cari să participe la înmor-mîntare, şi le va face cuvenita invitaţiuive. Tot asemenea, pentru a se evita diferite nemulţumiri şi a se înlătura eventualele scandaluri, s’a oprit de a mal cînta la în-mormîntărl coruri alcătuite sad angagiate de dricari. Pe viitor, numai acele coruri vor avea permisiunea a cînta la cununii şi înaior-mîntărl, cari vor fi compuse din persoane cunoscute ca corişti şi vor fi conduse de unul din diriguiţii corurilor din capitală, sad de un delegat al acestuia, care va pre-senta protoiereulul sad preotului respectiv, autorisaţia scrisă a dirijorului. Dreptatea întreabă pe d. S. Haret, ministrul instrucfiunel publice, dacă ştie că pe furiş, şi In contra dispoziţiilor ministeriale 8’au aprobat anul acesta, cărţi didactice pentru cursurile primare. Mai explicit.- pe ctnd tuturor celor ce ari prezentat cărţi spre aprobare li s’a răspuns că anul acesta nu se fac aprobări din noii, ci numai revizuirea celor aprobate din anii trecufi ; totuşi s’a făcut es-cepţii pentru cîte-va geografii şi pentru aritmeticile unor institutori, cărţi aprobate pentru înttiaşi dată anul acesta. D-nil lamandi, Cişman şi Parpalea, re-presentanţil Huşilor, ad fost primiţi erl la amiază de către d. Slurdza, ministru ad-in-terim la interne. RepresentanţiI susţinuţi s’ad pilos d-lul Sturdza în contra prefectuluI^Munteanu, ce-rînd înlocuirea acestuia şi a elicei d-lul Gogu Cantacuzino. D. Sturdza în loc să dea un răspuns categoric delegaţiunel, a Început să ţină o disertaţie despre necesitatea unică în partid. La această disertaţie d. Cişman a răspuns : — Nici odată unire cu dr. Munteanu, cu Calligari şi cu Triandafil nu vom face, şi vom dovedi din nod la alegerile comunale ce fel de oameni sunt aceştia, cărora aţi încredinţat situaţia judeţului. Acesta a fost ultimul nostru demers şi acum la revedere, d le Sturdza, la alegeri! RepresentanţiI ad plecat fără să mal aştepte replica d-lul Sturdza. A. S. R. Principesa Maria a Romî-niel, care se află la Darmstadt, se va întoarce în primele zile ale săplftmînel viitoare în ţară. In urma unei noi cereri a Camerei de Comercid din capitală adresată ministrului de domenii, acesta a intervenit pe lingă ministrul de interne care a ordonat autorităţilor administrative de a opri cu desăvîr-şire comerţul ambulant. De vre-o două zile toţi acel cari exercită acest comerţ sunt arestaţi, li se confiscă marfa şi sunt daţi judecăţel ECOURI — De la 1 August, d. N. Enescu, proprietarul Restaurantului şi grădinel situate în strada Sft. Ionică în dosul Palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Di-nicu, spre a dăsfâta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce-1 vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie. DIVERSE DIN CAPITALA Ca la el acasă. — Un pungaş, după cum spun rapoartele poliţiei destul de bine cunoscut agenţilor acestui serviciu, s’a introdus, erl, spre seară în pimniţa prăvăliei lui Herman Zin-gher, din strada Doamnei 4, cu scopul de a fura ce i-o cădea în mină. ’l-era foame insă lui Niţâ Rădulescu, acesta-I pungaşul, şi găsind un muşchii! fript în piin-niţă, începu să caute şi vin, ca prînzul să fie mal bogat, ea apoi să poată opera liniştit şi sătul. De abia se instalase la masa improvizată, şi stăpinul vine şi-l deranjează. Dar ce deranj, Doamne! O tăvăleală număru unu i se aplică lui fîhiţă Rădulescu, care. văzînd că e strîns ră& cu uşa, scoate un cuţit şi yo.eşte să-l Im? plînte in Herman. Mal voinicos, Herman pune mina şi opreşte pe Ghiţă de a comite o crimă. S'afi înştiinţat autorităţile, cart an 1 ransportat pe Rădulescu la poliţie. DIN ŢARA Focnrl,—In comuna Luica, din judeţul Ilfov, un foc a consumat, zilele trecute, biserica din localitate. Uitindu-se nişte luminări aprinse, cari eraO în apropiere de ornamentele icoanei «ăjaicel Domnului», flăcările, prefâclnd icoana in cenuşă, s’afi întins şi ia cele alte obiecte. Din biserică nu afi mal rămas de cit zidurile. *.* Un alt incendia a isbucnit ncum două zile în gara Gugeştl, la depositul de lemne al d-lul I. H. Friedma». Flăcările afi prefăcut In cenuşă 120 metri pătraţi de Jemne, ale d-lul Friedman, precum şi alţi 20 metr; #1 direeţiunel C. F. R. ' Focul s’a stins tlrziQ, a doua zi după isbuc-nirea lui. 1 încercare de sinucidere. — De astă ‘■-iţă chibriturile obişnuite pentru sinucidere au fost înlocuite de Amalia Kronov, din strada Lupească 22, cu o soluţie de piatră vinată. Tînăra femee avea etatea de 22 ani, nenorocită in urma unei dragoste ce avusese, a absorbit erl o mare cantitate din lichidul mal sus numit, crezind că are să scape de torturile a-rnorulul. Spre nefericirea el însă, torturile sufleteşti s'afi transformat in torturi fizice şi in cîte-va clipe, dureri oribile de stomac făceau pe Amalia să se svircolească prin pat. Intr’o ast-fel de stare, nenorocita în dragoste a fost trimisă spitalului Brîncovenesc, ca să i-se dea ajutoare. PLÎITGERI Mal mulţi locatari din casele de pe strada Sf. Voevoz! No. 28 din Capitală, ni se pllng că afi reclamat de mal bine de două luni şi de mal multe ori consiliului sanitar şi primăriei, în contra stărel de infecţie ce domneşte lu acele case, din cauză că proprietara nu voeşte să cureţe latrinele. Pînă acum nu s’a luat nici o măsură. De ce ? Afacerea Dreyfus Gaulois publică o convorbire avută cu un înalt personaj din preajma Eliseulul. Acesta a declarat că preşedintele Republicel nu se va lăsa intimidat de ameninţări şi va combate cu energie revisuirea In apropiatul consilii! de miniştri. Ministerul va putea să nesocotească părerea lui Faure, dar acesta va asculta poate staturile prietenilor săi şi va face cunoscut Parlamentului demisia sa, printr’o adresă motivată. Imediat însă îşi va pune diu noii candidatura la presidenţie, şi eventuala sa realegere va fi atunci echivalentă cu soarta revisuiril. Gaulois nu crede că Faure va uza de acest mij'oc extrem. Colonelul Picquart a intentat proces de calomnie jurnalului Eclair, care l’a acuzat de falşificarea unei scrisori adresate Iul Esterhazy. Procesul va fi adus înaintea Curţel de juraţi, pe la începutul lui Oc-tombre. ŞTIRI MĂRUNTE Mal mulţi romlnl cari aii făcut In vara asta cura Iul Kneipp la Woerishofl'en, a CI depus o coroană imensă pe mormîntul pă-riutelul Sebastian Kneipp, purtînd inscripţia: Prelatului Sebastian Kneipp, 1888, Romi-nil recunoscători. — Fostul revizor şcolar de RomanaţI, cu noscutul lonescu, — cărui ÎI zic prietenii şi Barbă-Roşie, — un fel de Barbe-bleu, a fost numit, telegrafic, director al gimnaziului din Caracăl. CHESTIUNEA ZILEI Goana după anarhişti Groaznicul asasinat care a emoţionat lumea Întreagă, a provocat toate autorităţile să ia noul măsuri contra anarhiştilor. Iu Hali» Se telegrafiază din Roma că zilele trecute aii fost arestaţi peste 150 so ialiştl şi anarhişti Sn Roma, Florenţa, Cesena, Torli, Bo-logona şi Milan. Intre cel arestaţi se găsesc şi d.ou) redactori al jurnalului socialist Avânţi. Arestările cont nijă. Ţoale aceste măsuri sunt luate în urma circulare) ministrului de interne al Italiei, către prefecţi, în care se ordonă cea mal aspră supraveghere a socialiştilor şi anarhiştilor şi arestarea celor ppi-mejdioşl. Iu Elveţia Gazeta de Berna declară, că după groaznicul asasinat al împărătesei de Austria, lupta pornită contra anarhismului în Elveţia trebue condusă cu mal multă energie ca ori clnd, şi dacă guvernul federal are ne-v^e de arme legale, poporul elveţian e gata să le ofere. O altă gazetă cere ca o demonştrşţippj} în masă la consiliul federal, să pretindă fa» cerea unei legi prin care toţi anarhiştii străini Bâ f>e ameninţaţi cu expulzarea. După cum şe ăiJiîniă Iul «B-rliner Tage-blatt» în curiud vor urma iţegoderjl asupra unei conveniri internaţionale pentru combaterea anarhismului. In Germania. Internarea anarhiştilor. Kolnische Volkszeitung află din Berlin că germanii vor convoca o conferinţă internaţională pentru a fi dezbătute măsurile ce sunt de luat contra anarhismului. Nu încape Îndoială că invitarea va fi primită. Conferinţa va avea loc, dacă va fi posibil, înainte de conferinţa dezarmării. Germania crede că ar fi bine dacă s’ar renunţa la sistemul de supraveghere de pînă acum. Ea va cere introducerea sistemului de izolare, după care toate Statele şi-ar lua îndatorirea de a interna toate persoanele cunoscute ca a-narhiştl, punîndu-î astfel In imposibilitate de a fi primejdioşl. O asemenea propunere se va face întîiîl din partea Germaniei. Din Spania Vigo, 4 Septembre. — Mulţimea s’a dus în foţa casei generalului Toral, reclamînd debarcarea imediată a celor întorşi în patrie, în urmă se îndreptă spre port. Generalul Toral dueîndu-se pe bordul lui *Leon XIII», manifestanţii se apro-piară de vapor şi aruncară cu pietre. Ordinea acum s’a restabilit. Madrid, 4 Septembre.—Regina-regentă a semnat decretul promulgării legii asupra cesiunii de teritorii adoptată de Cortezl. Funerariile împărătesei Austriei (Serviciul Agenţiei Romîne) DEPEŞILE DE AZI Manlfemtaţla popnfaţlnnei rimeze Viena, 4 Septembrie.— De la 8 ore dimineaţa, populaţia vieneză venea cu grămada într’un număr necunoscut pînă acum, în biserica palatului, pentru a’şl lua adio de la corpul Împărătesei, aşezat pe un pat de paradă lntr’uu simplu sicriii de metal, fără nici un decor. Singura împodobire e o cruce de aur în mijloc. Cosciugul e acoperit cu o stofă neagră brodată cu aur, peste care se găsesc patru coroane date de copiii şi nepoţii împărătesei. Cele l’alte coroane sunt aşezate de a lungul zidurilor bisericel. Publicul este adinis In grupe de trel-zecl pînă la patru-zecl de persoane. La zece ore, mulţimea se ridică la mal multe zecimi de mii de oameni. Numărul coroanelor depuse pînă la 8 dimineaţa trece peste două sute. Durerea împăratului Viena, 4 Seplembre.— Valuri de populaţie viemză s’ait îndreptat spre biserica de la Hofburg în timpul zilei întregi. In momentul închiderii bisericii, pe la 5 ore, mai multe mii de oameni îşi aşteptau rîndul să intre. I'unerariile Ordinea na fost turburată nici un moment şi nu s’a produs nici un accident, afară de cîte-va leşinuri datorite căldurii. Cei cari au fost de fată la bine-cuvîn-tarea corpului împărătesei Elisabeta, care a avut loc eri seară, zugrăvesc durerea pătrunzătoare a împăratului, sforţările sale eroice petitru a-ff sprijini emoţiunea, care de altfel se manifestă prin multe gemete. Principi* zoztţl Viena 4 Septembrie. — In timpul zilei şi al serei, următoarele personagii au sosit la Viena pentru a asista la serviciile funerare ale împărătesei Elisabeta. Regele Serbiei, Principele moştenitor al Italiei, Marele Duce de Saxa-Veimar. Marele duce de Oldenburg, Principele Bulgariei, Principele Albert al Belgiei, ducele D AIanţon. representanţi! Reginei Olandei, Ducele şi Ducesa de Cumberlaud. Reprezentanţii Elveţie* şi Spaniei Berna 4 Septembrie. — D. Cloparede, ministrul piveţiel la yiena, va rgpreşinta consiliul federal ja funerariile împărătesei Elisabeta, şi va remite o scrisoare de eondo-leanţă împăratului Frantz-Iosef. Madrid 4 Septembrie. — Marchizul de Mina va reprezenta pe Regina-Regentă la Velocipede „CRESCENT" CHICAGO I-a marcă americană Model 1898, neîntrecut îa soli-lidiiate, eleganţă şi ruliment, preţul lei 375. Nu cumpăraţi biciclete pînă cînd nu aţi văzut marca americană «CRESCENT». Crescent fără lanţ. Ideal al unei biciclete. Deposil general: COMPANIA AMERICANA Bulevard Elisabeta Casa Grand Hotel da Boalevard BUCUREŞTI. Avis către Părinţi Aducem la cunoştinţa d-lor şi în special elevilor, că am asortat Magazinele noastre de librărie şi papeterie, din calea Victorie 53 şi 70 cu toate cărţile necesar elevilor, atît pentru cursul primar ilt şi cel secundar şi cu preţ convenabil. Tot odată posedăm toate necesarile la scris, desemn şi pictură, care se pot procura din librăriile noastre cu preţuri avantagioase. In aparenţă că Onor. Părinţi ne vor vizita, spre a se convinge, ne permite-ml al saluta, Cu toată stima ST0RCK & MULLER Librari-Editori Sit. 95 53.—70 Calea Victorie 53.—70 INSTITUTUL DE BAETI GRIG0RE C0BALCESCU UHA li* A Strada Sf. Nicolae No. 35 Cursuri primare şi liceale. Externat şi semi-inlernat. Internat pentru elevii cari urmează atît în institut cit şi la liceele statului, înscrierile aQ început de la 10 August. Prospecte se trimit la cerere. Sit. 83 Sit. 83 Director G. M. Macedonescu. Internatul Liceuluî, Jraian” din TURNU-SEVERIN Din iniţiativa direeţiunel, cu autorisaţiunea Ministerului şi cu concursul tutulor profesorilor, s’a înfiinţat pe lingă acest licefi un internat, în care se primesc, pe lingă bursieri, şi un număr restrîns de solvenţi. Acest internat s'a instalat în cele mal bun» condiţiunl posibile. Nu s’a cruţat nici un sacrificiu, pentru ca el să fie la înălţimea reputaţi-unei liceului TRAIAN, pe Ungă care s’a alipit. Casele internatului sunt cele mal spaţioase din oraş, după licefi, aşezate pe malul Dunărei, expuse din toate părţile la soare—aer curat şi sănătos. îngrijire deosebită, mincare substanţială şi la discreţie, băl in internat, educaţie aleasă, instrucţiune solidă, curăţenie perfecta, ordine desăvîrşită, disciplină de fier, însă egal aplicată la toţi elevii, fără deosebire de etate, clasă safi posiţiâ socială a părinţilor. Uniforma liceului este obligatoare pentru toţi elevii, de la cl. I—VII. Vorbirea limbel franceze şi germane de asemenea obligatoare în internat. Doctorul internatului gratuit; doctoriile însă cad iii sarcina părinţilor. Directorul şi subdirectorul internatului, cum şi meditatorii speciali, vor îngriji ca elevii interni să nu plece nici o dată la licefi cu lecţi-unile nepreparate. Profesorii liceului s’aîl oferit a supraveghia cu rindul meditarea elevilor. In scopul de a infiltra gustul de citit la elevi Încă de pe băncile şcoalel, s’a Înfiinţat în internat o frumoasă bibliotecă, formată din autorii clasici romînl şi francezi, dicţionare diferite şi alte cărţi utile, cari, încontinuu, sunt puse la dispoziţiunea lor spre consultare. O deosebită atenţiune se va da gimnasticei, musicel vocale şi instrumentale, desemnulul după natură, dansului, popicelor şi altor jocuri inocente. Musica instrumentală, fiind singura artă care innobilează inima şi îndulceşte caracterul, am introdus-o ca şi pe un obiect obligatoriu, şj, ca atare, aici un elev nu poate fi primit, mei în licefi, nici Su internai, dacă nu ’şl va cumpăra un instrument iruisţcal oare-care după voie frloară. (lăut, piculină, ocţrină, clarinet, vio-i ioneei, mandolină, harmonică, etc.) Roul profesori îi® musicâ, special aduşi din Augtria, 3jjnt angajaţi pî'.'U coutoa.ct şi puşi la dispoziţia ele vilor spre a’I invătă această frumoasă artă. De şi internatul ‘nu s'f« Înfiinţat de cît numai de un an, totuşi, din 80 elev! interni, p’a rămas nici unul repetent. In timp de 8 luni, de eînd afi fost angajaţi profesorii de musicâ, s’a putut forma din elevii liceului o orchestră şi o fanfară după modelul musicelor militare, care a făcut progrese uimitoare, într’un timp aşa de scurt. Scopul pa care profesorii liceului 11 urmăresc, prin înfiinţarea acestui internat, este cu totul desinteresat şi anume : 1) De a ridica şi mal mult reputaţiunea liceului TRAIAN din T.-Severin, care, prin po-siţiunea sa geografieă, e menit să aducă servicii reale causeT rominismulul, de oare ce este situat la graniţă între trei ţări (Serbia, Bulgaria şi Banat), locuite cu milioane de rominl. 2) Cu micul beneficiu ce ar resulta de la elevii solvenţi, se vor ajuta elevii silitori şi cu purtări frumoase, dar cari suut săraci cu uesă-vlrşire, intrebuinţtndu-se, bine înţeles, ultimul ban numai şi numai in folosul elevilor. Preţul pentru un elev este de: 500 lei anual plata internatului, 20 » » * prof. de musică, 50 » taxa de instalaţie (pat, snltea, cuvertură şi tocim), 10 lei anual cheltuell extra-ordinare. 580 » total, plătibill în 2 safi chiar 3 rate. înscrierile se fac de la 1—20 August, adre-sîndu-se cu o petiţie timbrata la directorul liceului. Prospecte se trimit gratuit, la cerere. Numărul solvenţilor este limitat. Sit. 65 Directorul liceului T. Costescu Const. 8imione$cii Doctor în Medicină R-tl. Aroga, ăH, Pari* ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină ijip Paris ConsultaţiunI şi prin corespondenţe, LICEUL SF. GHE08GHE Calea Victoriei, IOti în faţa Ministerului de Finanţe Acest licefi este autorizat de Onor. Ministru al lnstrucţiunal Publice a libera certificate e-quivalente cu certificatele de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, inlr’u-nul dip cartierele cele mal sănătoase şi mal elegante aje Capitalei, înzestrarea lui cu un mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiunel; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-afi creiat o reputaţie distinsă, fapte puse în evidenţă prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clasele liceale, posedă şi un curs şrimar complect în care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lingă cursurile obligatorii prin programa statului se mal învaţă şi Germana. In mod facultativ se învaţă limba Engleză. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, d.anţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi intr’adins. înscrierile se fac la 1 August. Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie. Sit. 55 Director, _________Atiff. Demetrlesou Doctor Besnea Medic la spitalul de copil Special in boate tle copil Str. Popa S6re, No. 24 sit. 87 Institutul de Fete Educatiunea Romînă (Fondat de D-na E. Manliu) Cursurile încep la epoca rogu-lamentară, în noul local de pe bulevardul Pake Protopopescu, 54. Informaţi! la institut. Directoare : Falrrlna Zracti fostă Inspectoare a şcoalelor normale de fete_____ INSTITUTUL NOU de DOMNIŞOARE Bucureşti, Str. Primăvereî, No. 32 Reautorisat la 1 Septembrie 1897 Şcoală mixtă pentru copil raid. Curs primar, secundar gr. I, liceal, pregătiri pentru Şcoala Secundară gradul clasa II şi pentru viitoarea Şcoală Normală. Esamenele la Institut safi la Stat — după cerere. Curs primar, secundar şi superior de limbi streine, musică vocală, piano, dans, gimnastică, caligrafie, desen, aquarele şi pictură, lucru de mină, după programa şcoalelor Statului, şi de fantesie. înscrierile încep de la 10 August. InformaţiunI în toate zilele, afară de Duminici şi sărbători, de la 2—5 d. a. Sit. 71 Cursurile se deschid la 1 Septembrie. Dr. Nicolae Comşa Medic Romîa < Veinhaus» Karlibad Sprudegassel www.dacoromanica.ro I P O C A O \imormlntarea împărătesei Austro-L uga-riel. . „ Holiii Sofia 4 Septembrie. — Un dolifl al Cur ţel de trei săptămlnl a fost ordonat cu ocasiu-eea morţii Impârătesil Elisabeta. Chestia Cretană, Conslantînopol, 4 Septembrie.—Poarta a adresat din nou o depeşă circulară ambasadorilor turci din Londra, Petersburg, Paris şi Roma, cerînd o înţelegere între amirali şi trupele turceşti pentru o acţiune comună în Candia. Londra, 4 Septembrie. — Se anunţă din Candia Agenţiei Reuter că amiralul Noel a repetat astăzi somaţiutiea făcută în privinţa depunerii armelor musulmanilor. Depeşile de azi Serviciul Agenţiei Romtne Constautinopol, 4 Septembrie.— Circulă svonul că ambasadorul Turc Ia Petersburg a primit ordinul să răspundă propunerii de desarmare a Ţarului. Iu urma ultimului răsboifl, Poarta trebue să-şi complecteze înarmarea, penlru că forţele actuale nu servă de cit la menţinerea unul Stătu-quo. Poarta este gata să la parte la conferinţă, dar voeşte mal întîiil să I cunoască programul. Tennetimes, 4 Septembrie. —Intr’un banchet oferit oficerilor străini, d. Faure a mulţumit Ducelui de Connaught pentru că a urmat manevrele, şi a adresat salutările sale Reginei Angliei. Iu urmă a mulţumit oficerilor străini şi a terminat blnd pentru unirea poporului cu armata, care este puterea Frânţii, care mulţumită el a trecut prin întîmplărl teribile al căror suvenir nu se va şterge din memoria Francezilor. Ducele de Connaught a mulţumit d-lul f aure şi şi-a exprimat plăcerea ca oficer şi membru al familiei regale, de a se găsi In mijlocul camarazilor francezi şi şi-a exprimat încă speranţa că simpatia va exista totdeauna între cele două armate. Geneva, 4 Septembrie.—Poliţia a arestat ieri pe Giovani Silva, italian, bănuit că este complicele lui Lucheni. Afacerea Dreyfus (Serviciul «Agenţiei Romîne») Paris, 4 Septembrie.— Le Mălin şi Le Ilappel pretind că ştia că d. Cavai-gnac ar fi declarat în unul din cele din urmă consilii de miniştri, că este imposibil a pretinde că scrierea din borderofl era a lui Dreyfns. •Wflcc meeting dreg fasist Paris, 4 Septembrie. — Un niar<-■neeiing dc două mii de pernoane; sub prezidenţia d-lul l'rmeusc, a votat o moţiune cerlud punerea fn libertate a locotenent-colonelului PIcquart, suprimarea jnstfţiei militare, ţi prin care-’ţi adresează simpatiile ex-căplta-milni Dreyfus ţi familiei sale. itertxuirea tti-nresufui Mai multe ziare anunţă că d. Sarrien a terminat studiul dosarului Dreyfus, şi că va face cunoscută consiliului de miniştri intenţiunea sa de a l înainta linei comisiuni competente şi de a începe ast-fel procedura revizuirei. Ziarele prevăd că consiliul de miniştri va adopta în unanimitate avizul d-lui Sarrien, afară de generalul Zurlinde\i, care ar persista atunci în hotărirea sa de a de-piisiona. ultimeInformatiuni Epoca, care nu apare obicinuit Duminica, va apare excepţional mii ne Duminica dimineaţă, Yom publica în acest număr acte de o colosală gravitate. Rugăm pe abonaţi să ne scu-zeze dacă se va produce vre-o eroare în transmiterea ziarului. Trebuind să tragem ziarul în 30.000 exemplare, ne va fl foarte greu să împedicăni vre-o negligenţă. A. S. R. Principele Ferdinand, care a sosit azi dimineaţă in Capitală pentru a asista la Requiem-MÎ de la biserica catolică, pleacă toi agi cu trenul de 5.50 seara la Sinaia. Mitropolia romtnă ortodoxă diu Sibitt a decis să trimită împăratului Frantz losef, în numele romînilor ortodoxl diu Transilvania şi Ungaria, o adresă de condoleanţă. Alegerea d-lul Ştelan Şendrea ca vicepreşedinte al clubului colectivist din Iaşi, inlerpretîndu-se ca o apropiată deserţiune a d sale din gruparea drapelistă, mal mulţi drapelişll sunt hotăriţ! a-1 soma mtine să se explice categoric. Consfătuirea conservatore din Iaşi Joul seară a fost o interesantă Întrunire la clubul conservator, care a ţinut inal bine de 3 ore. Era convocat numai comitetul clubului. S’ati luat mal multe hotărlrl importante relativ la campania electorală comunală. Opinia relevează o importantă declaraţiune făcută de cătrâ prezidentul clubului, d. Gri- gore Cogălniceanu, care răstoarnă toate invenţiuuile presei colectiviste şi a presei independenţe In serviciul colectivităţel. «D. Misir, a zis d. Cogălniceann, m'a autorizat să vă aduc la cunoştinţă că d. Carp i-a spus că după sistema inaugurată de colectivişti în 1895, sistemă de care se ţin şi în campania actuală, alegerile comunale nu mai sunt alegeri făcute In vederea administraţiei comunelor, ci pur şi simplu alegeri politice. Conservatorii sunt nevoiţi să urmeze pe colectivişti şi pe această cale. De aceea trebue nu numai ca toate elementele conservatoare să-?l stringă rin-durile, dar eă primim cu noi în luptă ori-ce elemente de opoziţie, de oare ce nu poate f. vorba, în caz de reuşită, la o lucrare comună efectivă. Consiliele alese in opoziţie nu vor fl aprobate sau vor fi dizolvate. Dar reuşita opoziţiei va avea un efect neînttrzial asupra căderei de la putere a actualului guvern » Deci nu numai că junimiştii vor lupla în viitoarele alegeri cu conservatorii puri, dar sunt cu toţii de acord şi asupra însemnă-tăţel politice a alegerilor şi asupra alianţelor de făcut. Agenţia Romină ne telegrafiează, că generalul Mathes şi loc.-colonelul Rowensky vor face serviciul de onoare pe lingă M. Sa Regele Carol al Romlniel, cit timp va sta la Viena. Scandalul de la ministerul instrucţiei Duelai lullch-SlliIeanu Am vorbit în ediţia de seară despre scandalul care a avut loc, erl, la ministerul instrucţiune! publice, Intre deputatul lulicli şi secretarul general al ministerului. Iată informaţiunî precise pe cari le-am cules în această afacere. * * * La ministerul instrucţiei, s’a luat dispo-ziţiunea ca în toate zilele, după amiazl, biu-rourile să fie închise pentru particulari. Pentru a se ţine această liotărîre, iutrarea principala a ministerului este chiar închisă la orele 12 din zi şi păzilă de mal mulţi sergenţi de stradă. Funcţionarii, după a-miazl, intră în biurourl prin intrarea din d js. Deputatul lulicli avînd o mică daraveră la ministerul .'ullelor, s’a dus, erl, după a-miazi şi călcînd consemnul, cu toată protestarea servitorilor a intrat pe din dos şi s’a dus în biuroul ministrului. * • * D. Sihleanu care lucra în acel biuroil, a rămas surprins văzînd pe d. Iulich înaintea ochilor, cînd ştia că ordine severe erai! date pentru ca persoanele străine să nu intre In minister şi cînd, pînă atunci nimeni nu călcase porunca. — Ce pofteşti, d-le ? întreabă secretarul general. Pe unde al intrat? — Pe din dos ; dacă prin faţă aţi încuiat uşile. Am o afacere aci. — Dacă al o afacere, să pofteşti rnline dimineaţă ; după amiazl în toate zilele biu-rourile sunt închise pentru public şi mă mir cum d-ta al putut pătrunde. — EA pătrund ori cînd, sunt deputat şi am dreptul să via aci. — Să mă slăbeşti ! Fă bine şi eşi afară şi lasă ne să lucrăm, răspunde d. Sihleanu cu violenţă. La aceste cuvinte lulicli se supără foc şi înloarce o înjurătură surugiască. Secretarul general al ministerului nu se lasă mal pe jos. Crucile şi Dumnezeii făcuseră să se cutremure draperiile de la ferestrele cabinetului. De la vorbe, combatanţii eraO gata să treacă la fapte, dacă din lnltmplare uşierul care auzise scandalul nu intra în cabinet ca să vadă ce s’a lntîmplat. Atunci d. Sihleanu, ordonă servitorului să dea afară pe d. lulicli. Zis şi făcut; lulicli pârăseşle ministerul condus, — pe la spate — de uşieri. * * * Această ofensă nu putea să rătnlie nerelevată de un om subţire ca d. lulicli. Deputatul de Vaslui îşi constitueşte doul martori, din cari unul d. deputat Enăşescu, şi ti trimite d lui Sihleanu, cerînd reparaţie. Secretarul general al ministerului şi a constituit martori pe d. I.apatti, şef de cabinet la minister şi d. IanovicI, de la Voinţa Naţională, Mal întlifi, martorii secretarului general aa declarat categoric, In numele clientului lor, că nu dafi nici un fel de reparaţie, fiind-că clientul lor a tratat pe d. lulicli cum i se cuvenea. De alt-fel, nici nu era vorbă de eşire pe teren, căci d. Sihleanu a spus, încă de erl, că n’ar consimţi să se bată nici o dată cu d. Iulich. Pe de altă parte, martorii deputatului lu-lich, au încercat să recuze pe unul din martorii adverşi, pe IanovicI, de la Voinţa Naţională, pentru următoarele motive : 1) lanovici este un om care fiind insultat de d. Caton Leeca, nici nu s’a gîndit să ceară reparaţie satt să facă vre un demers pentru a-şl apăra cinstea. Cum va putea deci d-sa să judece cu pricepere înlr’o afacere de i juste (!) 2) Ianoviil face parte din redacţia Vc-inţei Naţionale, ziar in care s'a declarat tu contra duelului, ♦** Piuă acum lucrurile slafi aci ; se poate ca scandalul început cu înjurături, să se termine cu ciomagul. Numirile şi permutările în corpul profesoral secundar vor apare cel mal de vreme la 15 Septembrie. De ce nu mal tîrziâ ? Citim în Patria din Cernăuţi: Din Părhăuţi şi Teodoreşti (distr. Suceava) au sosit Joul deputaţiuni de gospodari, ca să ceară scut de la prezidentul ţârei d. Br. Bourguignon, contra volnicii-lor comise la alegerea electorilor de comisarul Zierhoffer. De asemenea s’a anunţat o deputaţiune din Călineşti (distr. Suceava), care vine la Cernăuţi în acelaş scop. Tot Joui s’a prezintat la presidentul ţărei o deputaţiune de alegători din Mo-loghia (distr. Cernăuţi), unde comisarul a împiedicat pe alegători cu jandarmi ca să voteze. Requiemiil de Ia catedrala catolică Vasta catedrală catolică din strada Fln-tlnel e în plin dolifi; portalul gotliic al catedralei e învălit cu crepe negru ; înnăun-tru cele şease coloane imense, precum şi ferestrile şi pereţii sunt In doliO. In mijlocul bisericeî un catafalc imens de trei şi jumătate metrii înălţime cu sute de luminări, trichirurl, dichirurl şi candelabre mici. Catafalcul e împodobit de jur împrejur cu flori şi plante exotice ; în cele patru părţi ale catafalcului sunt atîrnate blasoanele Habsburgilor şi coroanele Austriei, Ungariei, Boemiel, Croaţiei etc. Patru candelabre imens de mari, cu cîte 24 de luminări sunt aşezate Împrejurul catafalcului. Toate luminările şi toate candelabrele sunt aprinse. Aspectul bisericeî este de o tristeţă profundă. * # * La orele zece biserica e pună de lume. Spre altar, In bănci reservate iaO loc membrii corpului dip’omalic, d-nil conlele Bray-Steinburg Fonton, Sir Kennedy, Ar-sene Henry, marchisul Beccaria d’incisa, Kiazîm bey, Georgevicl, Alexandropulo, etc. La stingă miniştrii, autorităţile civile şi militare, toţi ofiţerii superiori posedînd decoraţii austriace, etc. Lingă altar ieatt loc d-nil general Vlă-descu, maior Graţoschi, precum şi Casa Civilă a M. S. Regelui. * * înaintea catedralei o lume imensă, care nu mal avea loc în biserică. La portalul catedralei aşteptai! în mare ţinută d-nil baron d’Aehrenthal, ministru al AustroUngariel, de Mussulin secretar de legaţie şi căpitan Rozwadowsky, ataşat militar. D nil Durma, maior Milicescu şi Puiu Alexandrescu, in mare ţinută, veghieaO la menţinerea ordinel. La orele 10 20 soseşte de la Gara de Nord A. S. R. Principele Romlniel In uniformă de colonel austriac cu marele cordon al Sf-tulul Ştefan, însoţit de maior Aurel Demetrescu şi urmat de d nil Dim. Sturdza, Stolojan, Ionel Brătianu, Caton Leeca, C. F. Robescu şi G. Bursan, cari l’att Intim-pinat la gară. A. S. R. strînge mina d-lul baron d’Aehrenthal şi a d-lor Mussulin şi căpitan Rozwadowsky. şi apoi înaintează, cam grea, prin mulţimea enormă, spre locul ce i-s’a rezervat lîngă altar. * * * Un quărtet cîntft cu cuvinte germane, marşul funebru al lui Haydn şi apoi Emi-nenţia Sa Archiepiscopul Hornstein oficiază un parastas scurt. La orele 11, Requiemul se sfirşeşle. A. S R. exprimă condoleanţe ministrului austriac, iar miniştrii şi corpul diplomatic s’au dus din nofi la bgaliunea austriacă ca să reînoiască condoleunţele lor. Convorbire cu d. N. Xenopol Un amic al Opiniei a întllnit pe d. Nicu Xenopol, în Iaşi şi natural că cel lntlifl lucru ce a avut de făcut a fost să afle din gura unul fruntaş aurelianist, ce e adevărat In privinţa svonurilor de împăcare. — Ce e cu împăcarea ? — «Pot săţi garantez că împăcare nu se va face. Cel puţin, nici unul din cel care comptează ca oameni cu vază din gruparea aurelianistă, nu se va împăca. «Ea, Costinescu, Delavrancea, d. Aure-lian şi alţi! cu cari am putut vorbi In va canţia aceasta, suntem mai mult de cit ori cînd convinşi că cu d. Sturdza nu mai e nimic de făcut. E prea autoritar şi prea scurt la minte. «Aurelian e cel puţin tot aît de hotărîl pentru răsturnarea Iul Sturdza ca ori care dintre noi cari trec de Sturdzofagl. D. Aurelian are pe lingă motive politice şi mo- tive personale de animozitate contra lui Sturdza. Prea i-a blesat amorul săil propria data trecută. «Dacă mulţi se înşală în privinţa d-lul Aurelian, este din cauză că nu 1 cunosc de ajuns şi se amăgesc de felul particular al d-lul Aurelian de a-şl manifesta fondul ini-mei sale.» — Ce este adevărat în chestia împăcăreî lui Porumbaru cu Sturdza? — «Se poate ca unii dintre drapeliştl să treacă la guvern, cum a a trecut Vizan-ti, Mărzescu, Coco. Aceasta ne va putea slăbi ceva pe noi, dar nu va întări guvernul. Dovadă că guvernul nu este mal tare acum după dezerţiunile ce le-a provocat în rîndu-rile lui. «Nu cred însă că Porumbaru va fi printre acel ce ne vor părăsi. Mal de grabă aştept la un milionar ieşan de al dv. să ne joace festa.» — Ce e adevărat cu boala lui Canta- euzino ? «— Gazetele afi cam exagerat. Adevărul e că Cantacuzino nu e bine. A fost totdeauna slab de piept. Acum 2 ani de a rîndul a avut pneumonie care a lăsat urme. «L’a mal consumat mult reaua situaţiu-ne politică. Cantacuzino e un om fanatic, dar atlta tot. Nu e nici orator, nici inteligent ca să impresioneze prin aceste calităţi pe partizani. Puterea lui stă în lucrarea personală a fie-căreia persoană, lucrare care, date fiind împrejurările, a fost anevoioasă şi de nul efect în timpul din urmă. Aceasta i-a agravat starea sănă-tăţel. «Cantacuzino ar voi să se retragă, căci e foarte ipohondrie şi deprimat, dar nu 1 lasă cel-l alţi, căci se tem de o dislocare a întregului guvern, în caşul acestei retrageri». — Dar cu Stătescu ce e ? — «Adevărul e că Stătescu nu e nici cu noi dar nici cu Sturdza. şi probabil că va continua a păstra această atitudine». — Ce prevederi al despre alegerile viitoare comunale. — «Cred că noi împreună cu Eleva vom lucra împreună cu conservatorii şi atunci sperăm că guvernul va cădea nu numai la Botoşani, Iaşi, Huşi, Bârlad, Galaţi, Ploeştl, Craiova, etc. dar chiar şi la Bucureşti. Mal multe clase divizionare s’au creat în uuele licee din Capitală şi din ţară. D. Radu D. Rosetti a presentat direcţiu-nel Teatrului Naţional o dramă originală In trei acte. Titlul el: 0 lecţie. Procesul deputatului Dobrescu Argeş se va înfăţişa la tribunal, în ziua de 17 ale acestei luni. D. dr. N. Thomescu s’a întors din străinătate şi ’şi a reluat clientela sa de copil. înaintea secţiei a Il-a Curţeî de Casaţie, va veni la 15 Septembre, recursul doctorului maior Păltineanu, reformat de către consilul de reformă, pentru indesciplină. BULETIN ATMOSFERIC Alaltăerl timpul noros şi răcoros. Temperatura a scăzut simţitor in toată ţară, mal mult insă in Moldova, unde termometrul s’a coborit pînă la 7 grade la Păncestl-DragomireştI. Cel mal călduros timp a fost aialtăerl in Muntenia ; la It.-Sărat termometrul s’a ridicat Ia 30 grade, Barometrul a scăzut puţin in Moldova, iar în Muntenia a crescut cu un milimetru. Ieri timp liniştii şi cerul noros, dimineaţa a plouat puţin la Iaşi. In Bucureşti, ieri la oreSL 12 din zi: înălţimea barometrică la 0(,758.9; temperatura aerului 22f,2 ; vintul slab de la Sud-Est; starea cerului, noros. Temperatura maximă de alaltăieri 25°, minimă de ieri 14°. DEPLASĂRI D. dr. Albescu s’a întors definitiv în Capitală, venind de Ja Cimpulung; d. P. S. Aurelian, fost preşedinte al Consiliului, a venit erl de la moşia d-sale din Prahova; d. dr. G. Stăncescu, prefectul de Olt, a plecat la post. A se cili în pag. IV: * Epoca» în provincie! Botoşani, HuţI; 3Manifestul Ţarului; Nuvela. UJLTIMA ORA Serviciul //4 4 9Q • 6*/0 Ian.-Iul. 101 — 1007, — — — 4 83 • &»/, Ian.-Iul- 101 — 1001', — — — 4 94 • *V. Apr.-Oc. ICO'/. — 937, — — — 4 b»-»A ‘•/o Ian.-Iul. 91V» — 91 — 91 — 4 96-98 Maî,-N-e 92 */t 92 Impr. de oraţe Obl. 0. B. 88t lan.-Iul. 100 99Vl 4 4 - 90 b"/. Mal-N-e. 100", _ 100 4 4 4 9ft Mal-N-e. 98'/» — 98 — — — Impr. de •ooietiţl 9**/« 92'/4 96V* 927* Scris. f. rar. 4 4 4 4 4 n. b, 4 - u. I. !>•/» «% 5% 5*/o lan.-Iul. lan.-Iul. Ian.-Iul. - 98* 92 9674 92 Iltl - - Obl. s. bazalt 6% lan.-Ini. ““ ’ Acţiuni Dlv. anula treo. Valorea nom. B. N.» B. . 98.80 600 1. — 2440 — 2430 — 2480 B. Agricolă. 16 500 1. v. — 374 — 378 — 374 73 8.Dao.-Rom. 35 200 1. v. — 469 — 467 — — S. Naţionala 3a 200 1. v. — 530 528 — — S. Patria . 6 100 1. v. — 130 — 12> — — 8. de bazalt 25 250 1. v. Soo. Letea • l 1001. v. — - — - — — gBOONTURl ŞI AVAN8UKI________|_% Banoa Naţ. soont • • • ........................... « * avansuri pe deposlte de efeote sad lingouri Banca Agricoli soont................................ 4 4 avansuri pe depozite de efecte • • • Casa de Depuneri Oonsemnaţlunl pe depozite de efecte 6 6 8 8 &V| Schimb: Napoleon 20.05; Coroana germană (marca) 24.70; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de liîrtie 2.10'b; Rubla de hîrtie 2.70. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE FAMILIA rondat la M Septembrie ISO O Strada Italiană, No. 5 şi Săgeţi, No. 4 Situat în cartierul cel mal sănătos el oraşului. Alături cu bulevardul Carol, tn apropiere cu universitatea. Case sănătoase şi spaţioase, avînd gaz şi apă în toate apartamentele, băl, gimnastică, etc. Proprietari şl directoare: D-nn Alexandrina Ion PappondofT LiceA complect : clasic şi real, Şcoală primară şi frobeliană.— Curs facultativ de limbi streine predat de institutoare interne cu diplome superioare din Paris, Londra, Stuttgard şi Elveţia etc. Certificate valabile Esamenele se trec în Institut şi la liceele Statului. Desemn si pictură după natură: programa şcoalel de Belle-Arle. Mnsică vocală şi instrumentală : programa Conservatorului nostru. Teoria şi practica croitoriei : lingerie şi lot felul de lucru fantasie. JRducaţiune foarte îngrijită Direcţiunea acestui Institut, adine mişcată de sentimentele de mulţumiri exprimate prin scrisori şi ziare de inulţl părinţi pentru progresoie făcute în aceşti doul ani şi succesele obţinute de eleve la esaiuenul din urmă, mulţumeşte promiţind a nu cruţa nici un sacrificii! pentru a fi şi pe viitor la înălţimea încrederel de care se bucură în prezent. Â da tinerelor fete o e-ducaţiune desvoltată, practică şi morală pentru a produce soţii demne şi modeste, mame bune iar nu bigote, capabile a face fericirea familiei. Iată scopul acestui luslitut. jg Direcţiunea pe lingă cursurile liceale şi secundare afl mal combinat cursul facultativ de limbi streine şi dexterităţi cu un curs special modern în care se vor învăţa toate obiectele coprinse în programa şcoalelor diu Paris, întrebuinţindu-se chiar aceiaşi autori in scopul ca copilele la absolvirea acestui Institut să ce poată presenla la esaiuenul de diplomă din Paris. Pentru atingerea acestui scop s’afi mal angajat in vara aceasta încă trol institutoare cu diplome, două din Paris şi una din Elveţia care împreună cu d-nu Lizambert. profesor la liceul francez, şi alţii se vor ocupa in special de buna reuşită a acestui C’urs modern. (’.red a răspunde unei mari trebuinţe înlocuind în învăţămîntul fetelor, limhele moarte prin limbi modesne cu o desvollure mult mal mare a ştiinţelor naturale, literare, morale şi dexterităţi atît de necesare in viaţa practică. Femeea adevărat <*uliă este podoaba so-cietăţel şi puterea familiei; ea este chemată a inspira copiilor cele mal nobile sentimente, dec! trebuie ca viitoarelor mame săli se formeze moralul. Institutul «Familia» inal ales diu acest punct de vedere va căuta să merite în tot-d’a-una numele ce şi-a ales. Hrană bună şi abundentă, curăţenia localulu-lul fiind basa sănătăţel, onor. părinţi sunt rugaţi a visita Institutul nu în anumite zile ci în tot Urnitul la orele 12 a. m. şi 6 seara cînd se dafi copilelor masa, pentru a se convinge de calitatea şi cantitatea alimentelor ce se dafi fără nici o ăxcepţiune întregel Familii. Mustea este predata de profesoare cu diploma Conservatorului din Paris şi Bucureşti. Desemiiul şl Pletura de profesorii şcoalel de Belle-Arte, iar corpul didactic extern este tot acelaş din anii precedenţi ales dintre profesorii liceelor statului. D-rc studente din anii II şi III pentru prepararea fie-cărel materii. Cursurile încep la 1 Septembrie iar înscrierile la 1 August. Prospecte se trimit la cerere. Sit. 70 ________________DIREIŢIINEA. AVIS Subsemnata aduc la cunoştinţa Starinţtlor, că tu'am retras din direcţiunea institutului de domnişoare « Kducaţiunea». ELE0N0RA ?. IVAŞCU. Se aduce la cunoştinţa onor Public că Colegiul Curmei! &ylvu9 pentru Domnişoare, ce urma a începe să funcţionez de la 1 Septembrie a. c. nu pote să înceapă din împrejurarea că localul ce s'a închiriat şi pentru care s'a dat arvună 3.000 lei, nu ni s'a pus la disposiţiune. Alt local neputîndu-se găsi în pripă, s'a recurs la amînare. 3 Septembrie. 1898. Asoclaţiuiiea. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA „EPOCA” IN PROVINCIE n Of TAXA Iată cum stăm noi cu administraţia : Nu sunt patru luni de cind hoţii au o-morît pe femeea Păuna Niculae Stan Dragomir din lelega, numai pentru 70 bani. Hoţii au rămas nedescoperiţi ptnă azi. Nu sunt trei luni de cînd hoţii au spart şi jefuit prăvălia lui Gh. Stroe. Hoţii sunt nedescoperiţi pînă azi. Nu sunt patru luni, de cind s au furat mai multe obiecte d lui Luca Elefterescu. Hoţii sunt nedescoperiţi pînă azi. Nu sunt 20 de zile de cind s a spart casa lui Gh. Vasile Enescu ; s’aii furat bani şi obiecte. Hoţii se plimbă liberi şi astăzi. Nu sunt cinci sile, de cind s au furat doi boi, în valoare de 500 lei, ai unui bulgar, răminindu i căruţa în drum. Hoţii nedovediţi pînă azi. Jeandarmăria este desfiinţată. Aceste hoţii sunt comise în lelega şi Scorţeni. TIPURI COLECTIVISTE DIN HUŞI Prefectul dr. Munteanu. Priviţi două fuste îmbrăcate în redingota neagră ca şi inima iul ; iar d’asupra lor aşezat un cap de ţîr, satt mal bine caracterisat, în loc de cap, bostan sec, ca şi toată făptura lui. Nasul de beţiv, iar din gură li curg bale şi venin, otrăvindu-se totul ce vine in alin* gere cu el. Acesta este felcerul Muuteanu, cumullnd pe lingă funcţia de prefect şi a-cela de vechie al d-nel Sturdza de la Bo-hotin şi alta de prea cinstit curator al a-verel minorilor Bărjovanu, pe a căror case şi vie le ţine în arendă pe un preţ de pomană. Primarul Trandafiriu. Figura aproape inofensivă: un fel de barometru. Fără pic de ruşine, se schimbă la faţă mal habitir de cit cameleonul. De alt-fel inconscient de f. ptele sale, a ajuns în mlinele d-rulul Munteanu, un fel de pastă de gumă, pe care acel şnapan o modelează, la toate trebuinţele sale murdare şi odioase. Cojan juniat. Chel şi mic de statură, dar deja celebru prin scrisoarea obraznică ce a adresat unul membru al Curţel de apel din Iaşi. Acest pitic are o înfăţişare de reptilă şi face oficiul de homar, la hornurile părăsite ale prefectului Munteanu. Mînă8tireanu. Capul mare, nasul mic, în totul fizionomia Iul are un aspect bestial, înăsprit şi mal mult prin vicisitudinile sale casnice. Merge ţapăn ca un cotoi bă-trîn. Are mania de construcţii şi reparaţii, cumpără merefl la proprietăţi prin Huşi şi această meteahnă a căpătat-o în urma a vre-o opt ani de directorat la şcoala de meserii din Iaşi. Manifestul Ţarului Moskowskija Wjedomosti sfîrşeşte un articol asupra discursului împăratului german la Porta-Vestfalica, cu următoarele consideraţiunl: «Pînă-ee conferenţa păcil'nu se va întruni, ori ce guvern din ori ce ţară va cugeta şi va lucra ca împăratul Vilhelm. Rusia care a convocat conferenţa păcii, nu va părăsi nici un moment grijile sale pentru desvol-tarea .şi pregătirea pentru o repede mobi-lisare a armatei sale, în care vede şi dtnsa o chezăşie pentru pace, cîtă vreme nici unul din cele l’alte State n’aă găsit un alt mijloc sigur pentru pace, în afară de a* ceastă jertfă pentru armată.» NUVELA BALENA DE LA PLOUMOBUER safl CORSETUL LEONEI Ştiţi dialectul breton ? Nu. Rău faceţi. Desfid un parisian să-şi procure la Teatrul Vodevil plăcerea pe care o gustă cine-va intrlnd Intr'o biserică din Bretania, Duminica dimineaţa, la ceasul predicii. Străbătui ttrguşorul Lambezel şi intrăiă în biserică, unde, după ce am examinat bolta şi zugrăvelile, privii ţăranii şi ţărancele. Ceea ce mă izbi la ţărance, tu o ţă-peneală ciudată a pieptului, ţăpeneală pe care exaltarea rugăciunii mi-se părea incapabilă a o produce; cit despre ţărani, feţele lor aplecate în spre pardoseală exprimau o nemulţumire sălbatecă pe care nu puteam s’o atribui urgiei cerului: căci adineauri, de-aluugul drumului plin de praf, văzusem spicele de aur legănîndu-se sub calda des-mierdare a soarelui de Iulie. Predicatorul se urca în anvon. Un suris indulgent îl scălda privirea ; o lumină dulce se întindea pe faţa sa, căzînd din părul săfl argintiii. Cu toate acestea, o expresiune de severitate ÎI contractă de o dată faţa; ridică braţul drept şi grave cuvinte trecură printre buzele sale : — Surorilor, vouă voesc să mă adresez astăzi; căci sufletul vostru este expus în a-ceste momente la mal multe primejdii de cit acel al bărbaţilor voştri. El, ieşind de Ia leturghie se vor duce să aştepte ceasul vecerniei la circiumă , ieşind de la vecernie vor aştepta la han vremea culcării—aşa că diseară se vor duce acasă clătiuîndu se, fiind expuşi să cadă în şanţuri. Dar este un Dumnezeii pentru beţivi: nu este pentru co- chete... Pîn’acum, graţie cerului şi unor drumuri impracticabile, tîrguşorul nostru scăpase infamelor consecinţe ale civilizaţiei Un om a venit, un şarlatan care voea să vă piardă sufletul şi să vă sace punga; i-aţl luat căruţa cu asalt: piepturile voastre, care odinioară săltaă libere sub sforţarea muncii sau îmbrăţişarea conjugală, piepturile voastre gem încătuşate in cuşcl criminale, nelegiuite. N'aveţl dreptul să vă faceţi urîte ! N’aveţl dreptul să vă compromiteţl sănătatea! N’a-veţl dreptul să vă opuneţi voinţei lui Dumnezeii, care cere ca omul să iubească nu numai pe semenele săli, dar şi pe femee care-I seamănă atît de puţin! Or, omul nu poate să dovedească serios amorul săâ tovarăşei sale, dacă aceasta împiedică prin barieri factice expansiunea dragostei virile, în acele calzi după-prînzurl în care se seceră spice şi se culeg sărutări... De aceea i Dumnezeii, care bine-voieşte une-orl a şl ovedi existenţa, pedepseşte femeile care poartă corset. Mal este nevoe să vă povestesc ce se petrecu în oraşul Ploumoguer, în anul (147 de la Christos ? «La Ploumoguer trăia o fată lînără, foarte frumoasă, care se chiema Leona. Părul el castaniii, ochii el verzi, obrazul el trandafiriii şi oare-carl ridicăturl naturale care-1 împodobeai! persoana, aprindeau inima la mulţi gentilomi. Dar Leona era cochetă : ÎI plăcea răutăcioasei să aprindă focuri pe care retuşa să le stingă. Intr’o zi păru că se înduioşase. Dădu lntîlnire unul tlnăr senior. în marginea unei păduri. Principele de Kermovan veni la lntîlnire. Leona îl primi plecînd ochii la părnînt. Se preumblară un moment printre copaci Ea alunecă cu dibăcie pe iarbă ; principele o îmbrăţişă. Dar o îmbrăţişă tără nici un folos: nu parveni să simtă bătaia inimel tinerel fete. Ea se înarmase cu un corset mal lung ca o cuirasă şi mal tare ca oţelul, cu uu cor- set care o transformase Intr’o cetate de nepătruns. După mal multe asalturi zadarnice, Kermovan se rostogoli pe iarbă, sleit, pe cînd Leona o rupea de fugă, izbucnind in-tr’un ris batjocoritor. «Principele se îndreptă către mare, ho-tărît să moară ; dar pe ţărm observă o sta-tue de lemn. Era patrona marinarilor cari se duc, cu rizicul vieţel lor, să prindă balenele a căror barbe servesc să strîugă talia femeilor cochete. Kermovan îngenun-chiă şi rugă pe patrona pescarilor de balene să-l răsbune. Capul statuel de lemn se aplecă uşor. «In seara aceleiaşi zile, Leona se des-brăca în odaea sa. înainte de a se urca în pat, trufaşa avea obiceitt să admire in o-glindă splendoarea formelor sale. Deja îşi scosese rochia: dar iată că corsetul se lipea de piele, şi chiar, o minune! se întindea, coborindu-se către picioare şi urcîndu-sc către gură. Deodată Leona scoase un strigăt asemenea unul muget. La acest strigăt, părinţii el alergară. In locul Leonel văzură o balenă şi fugiră spăimlntaţi. Clţl-va ţărani se repeziră cu furci; Leona era să fie sfăşietă, cind deodată un vîrtej zgudui clădirile. Marea sări peste ţărmuri, se aruncă la mal multe leghe pe uscat, şi se retrase luînd cu dînsa pe tinăra fată care trebue să păstreze forma unei balene pînă în ziua in care uu om va consimţi să stea o lună întreagă în pintecele el... O dată Leona avu speranţa că supliciul el era să înceteze ; căci Ionas se lăsă a fi înghiţit de dînsa. Dar peste trei zile Ionas ieşi din pintecele balenei... Ceea-ce dovedeşte, surorilor, că nu trebue să purtaţi nici odată corset. Preotul de la Lambezel predica iu dialectul breton : am tradus literal. Leoii Duroclier. FOIŢA ZI AH ULUI *EPUUA> COMTE8A DANCII _ 6 CHIVA ŢIGANCA 9 CAPITOLUL IU Aniversarea In dimineaţa acelei zile atit de aşteptată înainte de răsăritul soarelui, totul era pregătit de castelul de Cratnsa; bubuitul tunului vestea sărbătoarea, la care oamenii de prin prejur răspundeaii cu voioşie. O mulţime pestriţă prin feluritele el porturi se îmbulzea pe lingă castel : erau terasei, greci, turci, ţigani, veniţi fie din dragoste, fie din interesul de a se uni cu nobila familie, la serbarea capului el. Pe înălţimea ţerateî marchizul de Ronsard se preumbla însoţit de Grigore Rosetti şi acesta ÎI a-râta, cu închipuirea lui de poet, tabloul viO care se desfăşura la picioarele lor. — De ce principele nu este acum aici! zise el după un moment. Cum a putut el să lipsească intr’o zi ca aceasta, cînd devine cap al familiei şi cînd poporul are nevoie de dînsul ? Proiectele noastre vor cădea, dacă nu se va grăbi. Părtaşii lui Brincoveanu vor ciştiga toate glasurile. Ia spune'ml, marchize, din toată curăţenia inimel şi între noi fie vorba, de ce a rămas? De ce v’a trimes înainte pe d-ta şi pe arnăuţil săi ? Este aici o taină ! — Nici o taină, te încredinţez; nu'l osindi-are o fire pe care d-ta n’o vel înţelege, dacă n’o vel cereşta de aproape ; e cu mult mal presus de eel-l’alţl. Este cu totul deschis, astfel cum anevoie s’ar putea găsi un om care să aibă însuşiri la fel. AI puţină răbdare şi vel vedea : are el cuvintele lui. — Dar, ce caută aici principele Courtenay ? — V’a spus-o: se duce la Constantinopol. — Şi lasă el ast-fel pe prinţii de Conţi, în Ungaria, spre a căuta de treburile vărului săO; aceasta îl învederează ca rudă foarte iubitoare. Dar cine vine ? O, ’l recunosc, nu putea lipsi de la o aşa lntîlnire, şi dînsul e o rudă iubitoare ! Vezi cu ce alaifl măreţ vine, cum îşi poartă calul, cum vorbeşte cu toată lumea, cum pentru fie-care are o salutare şi un suris deosebit. E Dimitrie Cantemir ; prinţul Mihail trebue să se ferească de el; eşti prietenul Iul, înştiinţează-1. Ronsard tăcu ; aruncă numai olungă privire asupra noului sosit, a că rul suită trecea atunci pe podul mişcător. Cînd nu-1 mal zări, 'şl întoarse privirile asupra mulţimel, ce devenise mal însufleţită, de cîte-va clipe, şi deosebi o mişcare ciudată împrejurul unul numeros cîrd de bărbaţi şi femei, mal toţi sdrenţăroşl, cari duceaQ un cal împodobit frumos cu o harşa roşie, — Ce este asta? — Asta! O, asta este mult şi puţin; ceva de rînd şi o minune; este Dochia, calul Olivei Ţiganca. — Vestita ghicitoare de care toată lumea vorbeşte şi pe care încă n’am văzut'o? Te rog, a-rată-ml-o şi mie. — Nn este; pînă acum al fi şi auzit’o vorbind, dar are să vie negreşit. — Cine e lata asta? Mi s’a povestit atîte lucruri nepotrivite, în cit nu ştiu ce să cred des- pre dînsa. Doamna Rucsandra o părtineşte, domniţa Anica se cam teme de ea, părintele Vasile nu vrea să-I vorbească, principele Teodor o nesocoteşte, slugile şi ţăranii se Lem şi o vorbesc de rău. Toţi cred că e o fiinţa foarte ciudată. — Dar, în sfirşit, ce este ? Rosetti se roşi şi se opri puţin înainte de a răspunde. — Ce este ? O, negreşit este chipul cel mal fermecător care se află astăzi în Moldova. E un înger şi un demon. O făptură cerească şi o păcătoasă. Are năravurile neamului săti şi însuşirile neamului nostru. Poate să pcardă sau să scape un suflet, ne poate inebuni, numai să vo-iascâ. Aci bună ca piinea caldă, aci sălbatică ca un tigru. E inspirată de Dumnezeire şi e ne-roadă ca uu copil. Cameleon cu inima şi cu capul ; n’o poţi pricepe. Dreaptă şi deschisă, este în acelaşi timp sucită şi vicleană, cinstita totdeauna, mîndrâ şi umilită, porunceşte şi se supune. E de toate in această femee. — E frumoasă ? — E mal mult de cit frumoasă. — De ce vîrstă este ? — Cred că de vr’o 25 ani, dar are mal mulţi-nuri de cit una de 16 ani. — Grigore, o iubeşti! zise marchizul după un moment de tăcere. — Se poate; nu vreafl nici s'o ştia nici s’o mărturisesc ; cuget la ea mal des de cit aş dori. E musa patriei mele, şi aceasta este adevărat, căci e patrioata cea mal bună. Are pentru această ţară adoptivă o adevărată dragoste ; e poetă, şi noi o cîntăm împreună. — Cine e tatăl sătî ? — St! şi Rosetti se uită împrejur cu grijă. Nu vorbi de asta! Tatăl săO... e uu ţigan şi mă-sa e Zinca, doica principelui Mihail. — Este dar o taină in toate acestea ? — O mare taină. Intr’o zi vel afla o negreşit ; ţi-o va spune prinţul, ori eu, ori un altul; acum nu e vreme, nu-ml pari destul de moldovean, pentru aceasta. — Mi-aţiţI nerăbdarea, o mărturisesc ; in ţara aceasta toate lucrurile sunt ciudate. Spune-mi, cel puţin, Chiva se crede ea intr’adevăr vrăjitoare ? — Nu ştiîi, dar prezice lucruri de te uimeşte; poate să fie şi o ’ntimplare. Şi-apol are minte multă, ca să ghicească. Ciudată fată ! Vorbeşte greceşte şi latineşte, iar franţuzeşte m Exiţ*r !• amb rar la #apwU «t Kt Lmiitisvirttikta PnflBnt PISTILLB Tltil-BMI fabrkjuăee aveo le* «sb extraita de* Eaux d* VUky '6omprim6s de Wiohy •n teU ittcnli V*OUV4*TAT ■sscT ftăţjMsr Cen nflliHHl 4* WKWMM Compania de Gaz din Bucureşti înştiinţare Direcţia Companiei de Gaz din Bucureşti aduce la cunoştinţa onor. Public că cu începere de 1 Septembrie preţul cokulul fia fi de „Leî 52 tona” Loco Usina de Gaz-Filaret Pentru transportul în saci şi de-positatnl la local de destinaţie se percepe In plus o taxă de Lei 3 de tonă. Pentru siguranţa onor. Public, precum şi pentru înlesnirea controlului greutăţel, fie-care sac este legat cu plumburl purtînd pecetea Companiei de Gaz, şi conţine exact 40 kgr. de cok net. Direcţiunea. Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări atingătore de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acestă artă. PAPIER FAYARDetBLAYN Alai mult de ‘/* de secol «aceea proclamă superio1 ratea sa In tratamentul de gutural, iritaţlunel peptulul, f «fluenţa, dureri reumatismale; scrtntituri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor._ V HEDICiHEIT PHOflPHATIC IN db TIAL VMM. DE VUL este an modificator totemic al organismului In caşurile oe: •Militat* generali, crescerea întârziată, etn* vsleseenţa lungă, anemiă, perierea ape- • fitului, a forţelor slăbiciunal nervoasa. * Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şl In tote farmaciile wrjsmz Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3. Fabrica E. LESSEL I n .xn ■ 1 n J A /'Depozitul oel mal important 9! cel mal bine Lemne Q6 COnSirUCIie a asortat în toate dimensiunile ooreute fi a V mpeciale. Duşumele uscate de moliftmUlSî UŞI ŞI FERESTRE În 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pînă ia 30. Ciment portland din Braşov {ZETZZZ LEMNE de FOC \specialitate cer. Serviciul firotngti şi conştiincios. — Bimensiunî cjcacte.—Toate produse ele l-a calitate. — linia de a ar a gin C. T, Mi. in curte. Telefon No. 25. Sit. 33 MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, Ho. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că în acest Magaain se vînd Iote articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut MAHE MIE DU CEHE UE JPMIEŢUM şi seldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: Zeflrnrl, Toalnri, Bazarine, Latnaglnrî, Grenadlne foarte eftlne CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiuri se vînd cu 50 «/, Rabat (*/* preţ) CĂMĂŞII bărbăteşti albe şt colorate, calităţi bune de ta let st,SO *»• «h« Cel mal mare asortiment de Lainagiuri şi Mătăsăril, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc. RAYOANE SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magaain se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei 150 plnă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-oe fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sis-tem francez. sit, 19 COMPANIA GENERALA CONDUCTELOR DE APÂ, din Liăge (Begia) SUC'VItSAIA niN HOMÎXIA Biurouri şi Magazine: Calea Griviţeî, Ho. 22 Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb —robinetărie, idrometru, Waler-doseie, băi, lavabouri, tot-â-Pegout, spălătorii, etc. Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor ihamb erand, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul frances. Peste scurt timp Compania va fi instalată In propriul său local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil. sit. 20 wv^v.UacoroniameaTo °°o. Tipografia HELIADE execută tot felul de luor&rl atingătoare de această artă, cu cea mal mare aouratetă şi ou preţuri foarte moderato. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.______ L. Behrmann «Fii MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE BUCVniŞTI a A I A Ţ I Strada Doamnei Ho. 23 ** Strada Belvedere Ho. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI ROBINSON & AUDEN, LTD„ WANTAGE -|pls MODEL 18 9 8 liocomobile şi Treerătoare BATOZE de PORTJMB SlecerAtoare, Cositoare, Greble SFOARĂ'DE MAHILA AMERICAHĂ TOT FFLUL DE MAŞINI AGRICOLE J Cataloage gratie şl frniuo Si Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).