SERIA H—MUL IV, No. 855—248. NUMiRIEL^lO BANÎ aboxamextele In ţară» pe a,n • • • * 80 1®* __ streină.tate • 40 » “ -_r-l_l-u-)_ri MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA N*. 1 - STRADA CLEMKNŢEI - No. t Ediţia a treia JQPI, 3 SEPTEMBRE 1898 TOC NUMĂRUL 10 BANI AXrJXCIWJVLIKJE Padina IlI-a, linia 30 bani 99 1^ 99 I® 99 MSERţlUNl fi RECLAME, linia corp 8, 2 Iei ABMW1VISTHAŢAA Fov 3 — STRADA CLEMENTEI — Na. 8. GRAVA SITUAŢIE In FRANŢA GUVERNUL ^ALEGERILE Vacanţiile şcolare şi judiciare aQ luat sfirşit; în curînd şi cele parlamentare vor ajunge la capat. Guvernul însă, nu este mal tare de cît la închiderea sesiunel trecute, sau mal exact, guvernul este tot aşa de slab ca şi atunci. AQ trecut aproape patru luni de atunci şi guvernul nu a făcut nici o achiziţie, nu a satisfăcut, nici o nemulţumire, nu a atras nici un grup, nu a căpătat nici o personalitate marcantă liberala. Situaţia partidului liberal in întregul el, a rămas aceeaşi ca şi mal înainte, grupurile şi personalităţile liberale stau faţă în ţaţă, în aceeaşi atitudine. Evenimentul vacanţiel—vizita lui Sturdza la Petersburg—menita după oare-care spirite exaltate a produce o mare bucurie şi mîndrie pentru partidul liberal, şi prin urmare o concentrare eventuală de forţe risipite, a produs un fiasco complect. Sturdza şi guvernul aQ eşit mic-suraţl din această vizită, adică tocmai contrariul de ce s’a aşteptat. Şi nici putea să fin almintrelea, de vreme ce aceasta vizita făcută de un alt om politic în fruntea guvernului avea o însemnătate, pe cînd efectuată de lacheul tuturor guvernelor streine şi de lingătorul tuturor botforilor cu pinteni, nu a putut produce de cît desgust şi despreţ. Rămîne înaintea convocărel Ca-merilor, ca să aibă loc un fapt care, după alegerile de Parlament, are cea mal mare însemnătate politica, vorbim de alegerile comunale. Asupra acestor alegeri se pare că este concentrată toate activitatea guvernului. El vede că fără un succes electoral mal însemnat, chiar poliţienesc, cu toată neruşinarea lui Sturdza, nu se poate prezenta în-naintea Parlamentului colectivist. De cît, Sturdza este în o mare încurcătură. Prezenta-se-va guvernul singur în luptă, fără ajutorul celor-l’alte grupuri liberale sau a bate ? Fie-care din aceste eventualităţi aQ avantajele şi desavantajele lor serioase, pe care nu este treaba noastră a le arăta. Noi ne interesam să ştim cum şi cu cine se va prezenta guvernul în luptă contra noastră. Or, după toate aparenţele şi probabilităţile, cel puţin pînă acum, guvernul se va prezenta singur, iar pâcatoşia unul oare care grup va merge poate pînă acolo, în cît e posibil să dea guvernului oare-care concurs moral. ţ Ori cum şi în ori ce chip s’ar presenta guvernul, ve asigurăm de un lucru, de o înfrîngere morală teribilă. La noi, cu moravurile noastre electorale, s’a schimbat şi cu drept cuvînt idea de victorie, de succes şi de înfrîngere electorala Aiurea, un guvern care ar cîştiga nişte alegeri pe o întinsă scară, ar fi un guvern tare şi respectat. Adversarii ar fi nevoiţi să recunoască şi el acest lucru. La noi, succesul unul guvern nu înseamnă nimic. La noi valoarea luptei şi condiţiile în care s’a dat lupta determina în spiritul public izbînda saQ înfringerea unul guvern. Cînd guvernul se pune în cele mal revoltătoare condiţii de a lupta prin toate mijloacele, rezultatul favorabil nu înseamnă nimic, îndată ce opoziţia dă probafl de o mare valoare de luptă şi de o puternică concentrare de forţe. Şi fiind că ambele aceste condiţii se vor îndeplini din partea o-posiţiel, este mal de înainte sigură înfringerea guvernului, căci orl-ce ar face, discreditat cum este, nu va putea să’şl facă o nouă virginitate din aceste alegeri, pe care toată lumea le va vedea cum aQ să fie efectuate. Acestea le zicem în cazul cel mal favorabil pentru guvern. In realitate, avem mare încredere, că rezultatul va fi aşa de favorabil pentru oposiţie şi o aşa de mare surprindere pentru guvern, în cît acesta, sdrobit în principalele oraşe din ţară, va fi obiectul de rîs al oposiţiel cînd la Noembre se va presinta în Parlament. UN MINISTER ZĂPĂCIT Ministerul instrucţiune! publice a ajuns intr’un hal de nedescris. Ie o zăpăceală cum nu s’a ma! pomenit; toate stafi pe loc, Încurcăturile cresc din zi In zi. Ministrul şi funcţionarii să! superior! al! avut toată vacanta la dispoziţiune ca să pregătească cele de trebuinţă pentru deschiderea anului şcolar. Se vede Insă că n’afl pregătit nimic şi că ’l a apucat vremea cu desâvlrşire dezarmat!. Zăpăceala cea mal mare domneşte nu numai In ce priveşte Invâtămlntul secundar, dar şi In privinţa învăţămlntulu! primar ur ban şi chiar rural. învăţătorilor nu li s’att trimes nici pînă acum formularele de car! afl nevoie pentru ezecutarea obligativităţii. Numirile şi permutările profesorilor suplinitor! din învăţăinlntul secundar nu s’atl făcut încă. O sumă de profesor! din această categorie stal! In Bucureşti, neştiind ce să facă; de la şcoala unde aii funcţionat sunt permutaţi, dar unde au să se ducă nu ştifl şi cu chipul acesta sufere şi şcoala unde afl fost pînă acum, şi şcoala unde afl să funcţioneze de acum înainte. Or! cine are treabă la ministerul instrucţiune!, capătă impresiunea că se află Intr’un balamuc şi toţi o spun In gura mare. Destrăbălarea şi incapacitatea colectiviştilor, car! afl încurcat toate ramurile admi-nistraţiuni! publice, afl eşit complect la iveală şi la ministerul instrucţiunii, unde toate treburile şcolare s’afl înfundat aşa în cit admiuistraţiunea actuală va rămîne de pomină. Colectivişti! sunt incapabili să conducă afacerile publice, absolut incapabili. PRESA OCNAŞULUI VEDERI DIN GENEVA ;c PODUL MONT BLANC, situat Ungă împărăteasa Austriei cînd a fost asasinată. irnbarcaderul cu acelaş nume, unde se ducea Piuă nu de mult, ocnaşul Mărgări-tescu, plăzmuitorul pretinselor scrisuri ale fostului Mitropolit-Primat, avea un singur organ ; Voinţa Naţională. In acest ziar, care e în acelaş timp organul oficios al guvernului colectivist, şl-a publicat Mârgăritescu faimoasele scrisori falsificate; acest ziar a dus cunoscuta campanie constra fostului Mitropolit; acest ziar s’a făcut canalul tuturor minciunilor şi calomniilor. Acum, presa ocnaşului a mal sporit cu un ziar. Mulţumită guvernului, Monitorul Oficial, pină aci organul Statului, a devenit şi el organul lui Măr-găritescu. In adevăr, Monitorul s’a dovedit mincinos ca şi Voinţa lui Mârgăritescu. Acum o lună şi jumătate, am afirmat că noua lege a invăţămintulu! secundar nu se va aplica la Septembre. Monitorul ofi ial ne-a dezminţit şi a afirmat solemn că legea se va aplica. Bine încredinţaţi de dreaptatea noastră, ne-am menţinut afirmarea că legea nu se va aplica. Monitorul Oficial ne-a dezminţit de a doua oară. Septembre a venit şi acum vede toată lumea că am avut dreptate, că am spus adevărul, că guvernul a minţit prin Monitorul Oficial. Organul acesta a ajuns deci, mulţumită guvernului, mincinos ca şi Voinţa< a ajuns un organ al ocnaşului Mârgâ-ritescu, patronul guvernului colectivist. E bine să se noteze aceasta, mal ales spre a aprecia just valoarea dezminţirilor pe cari ni le dă guvernul, ori de cite ori 11 lovim unde ’l doare. Cestiunea minelor Statului (Convorbire cu un inginer de mine) Explorările serviciului de mine Unul din cei mal distinşi ingineri de mine din ţară, care prin munca şi studiile sale de pînă acum şi-a creat un nume bun, a expus ieri, unuia din redactorii noştri, în culorile cele mai vii şi dureroase, starea de părăsire în care se află toate lucrările mari întreprinse de către serviciul de mine de pe lingă ministerul domeniilor acum patru ani, sub guvernul conservator. Din această convorbire prea interesantă, reproducem deocamdată următoarele părţi. — Lucrările de explorare pe cari le-a făcut în anii trecuţi serviciul de mine, aii dat indicaţiuni preţioase în ce priveşte bogăţia subsolului Romîniei. Mai ales cele făcute pe moşiile Statului din Dobrogea, din Bacău la Lăpuş, din Argeş şi din R.-Vîlcea, aii dat indicaţiuni că avem mine bogate de aur, fer, granit, etc. Pe de altă parte studiile geologice ale d-lor Teysseire, Redlicli, Mrasec, etc. sunt de a-semeni nişte indicaţii preţioase, cari a-rată că o sumă de moşii particulare ascund sub solul lor bogăţii imense. întreruperea explorărilor — De ce nu continuă serviciul minelor explorările ? — Nu poate, flind-că nu sunt bani. Guvernul acordă numai cîte va mii de lei, cu cari abia poţi să faci explorări superficiale. Pentru explorări serioase însă, ar fi nevoie de vr'o 200 000 lei. Refuzinduse această sumă, lucrările aii fost întrerupte. Pot să-ţi fac o destăinuire interesantă : *In urma explorărilor făcute de serviciul minelor, mai mulţi capitalişti străini, olandezi şi englezi, aii făcut oferte ministerului domeniilor să le dea concesiunea continuării explorărilor minelor din Dobrogea şi din Lăpuş. Consiliul de miniştri, insă. a respins toate aceste cereri, de şi ele aii fost însoţite de garanţii mari. Astfel liberalii, cari în opoziţie cereau ca statul să exploateze minele, astăzi, fiind la guvern, nu admit nici măcar atît ca Statul să-şi exploateze bogăţiile pe cari le are şi cari după cîţi-va ani ar îndoi budgetul de venituri. La ministerul domenii lor zac 132 cereri de explorări de mine, unele venite din străinătate, de la companii de capitalişti cari dispun de zeci de milioane; şi toate aceste cereri zac nerezolvate !» Meschinăria d-lnl Sturdza — Dar de ce nu se dă curs acestor cereri ? — Fiind că se împotriveşte d. Sturdza. D. Stolojan este pentru aplicarea legei minelor şi adesea-ori a stăruit pentru a se da curs numeroaselor cereri, dar n’a izbutit |d/in causa veninului d-lui Sturdza, care secondat de d. Gogu Cantacuzino nu admite ca o idee conservatoare că fie pusă în practică sub un guvern liberal. Mai mult chiar nici legea minelor nu va fi curînd modificată, căci proiectul de modificare făcut încă astă learnă de d. Stolojan, nu e admis de d. Sturdza. Nu e admis pentru simplul cuvînt că nici d-sa nu ştie ce vrea, adică ştie că Statul nu dispune de capitaluri atit de mari ca să exploateze în regie minele sale, că nici in ţară nu sunt capitaluri pentru asemeni întreprinderi de zeci şi sute de milioane; iar a da exploatarea lor în concesiunea capitalurilor străine, înseamnă aprobarea şi aplicarea întocmai a legei conservatoare. Iată secretul cel mare ; iată de ce nici nu se aplică, dar nici nu se modifică legea minelor I Şi noi, inginerii de mine, ne resemnăm şi aşteptăm revenirea la putere a conservatorilor, cînd de eigur se va începe campania cea mare pentru exploatarea imenselor bogăţii ale Romîniei t Planul cartierului dtn Geneva, unde a fost asasinată împărăteasa Austriei. No. 1. Locul unde s’a comis asasinatul, la înălţimea monumentului Brflns'vvick, indica) pe plan cu No. 3. No. 2. Irnbarcaderul muntelui Blanc. No. 4. Otelul Beau-Rivage, unde descinsese împărăteasa Austriei. DIN STREINATAlt Manifestaţii împărăteşti Acum cîte-va zile, împăratul Wilhelm a rostit un discurs, InVestfalia, care a fost interpretat ca un refuz indirect de a adera la iniţiativa Ţarului. Iu acest discurs, împăratul german spusese între altele : «Pac^a nu e nici odată mal bine garantată decît printr’o armată germană gata de luptă, cum o avem acum.» La prima vedere, acejasta nu se potriveşte cu dorinţele de dezarmare. Un reacript al Ţarului Acum avem de înregistrat o altă manifesta ţiune Împărătească, cu caracter militar, pornită de la Ţaml Nicolae. In urma inspeeţiunil tăcută la Sevastopol, Ţarul a trimis marelui duce Alexis, amiralul-general al flotei ruseşti, o scrisoare autografă In care se zice : «Acum doul-spre-zece ani am azistat cu neui tatul meii tată, ia Sevastopol şi la NicoJaew. la punerea pe apă a celor d'intiifl vase ale flotei noastre de apărare pe marea Neagră şi la inaugurarea primului dock. In această însemnată zi, răposatul Ţar a amintit, într’un ordin de zi special, gloriosul trecut al flotei mării Negre, care s’a jertfit pentru binele Patriei, şi cu bucurie a salutat împreună cu întreaga Rusie renaşterea acestei flote. Amintirea acestei zile nu se va şterge nici o dată din memoria mea. «Acum am petrecut iarăşi patru zile in mijlocul renăscutei flote a mării Negre, am trecut In revistă vasele el şi am vizitat stabilimentul portului Sevastopol. «Am găsit toate în cea mal bună ordine şi pregătire şi mă bucur de rezultatele obţinute, căci vad în puternica flotă care e acum adunată la Sevastopol, o solidă garanţie a dee-voltărei liniştite şi pacinice a întregului Sud al fiusiet». împăratul exprimă marelui Duce mulţumirile sale. «Ce am văzut, mă umple de deplină speranţă că, sub conducerea luminată şi vigilentă a Alteţei Voastre imperiale, tinâra flota a Mărel Negre va ţine sus tradiţiunile glorioase ale predecesorilor săi, ale eroilor de la Sinope şi din bastioanele Sevastopolulul, şi va justifica prin aceasta încrederea mea In această flotă.» De sigur că şi această manifestaţiune a Ţarului Nicolae va fi esploatată de acel ce nu cred în posibilitatea desarmăril. Forelgn. TRIBUNA LITERARA „O SCRUTARE1 Cititorii noştri Îşi aduc aminte de primirea călduroasă pe care publicul a făcut-o conferinţei rostită astă-iarnâ la Atenefl de d. dr. Ureche, precum şi b-oşurii intitulată *Şăinisme*, despre care am vorbit şi noi la această tribună. Forma literară şi plină de spirit sub care prea cunosmtnl doctor Înfăţişase critica Dicţionarului universal al limbei romhii, precum şi a activităţel d-lul Lazăr Şeineanu, a fost de natură să convingă pentru Inttia oară. marele public, despre valoarea lucrărel d lui Lazăr Ş-i-neauu In adevăr, cu ţoale că înainte de d. dr. Ureche, multe pene comp tinte criticaseră în modul cel mal defavorabil volumul poreclit Dicţionar universal al limbei romine, totuşi graţie reclamei iscusite care se făcuse acestuia precum şi faptului că acele critici se publicaseră prin reviste cu un restrtns număr de cititori, In faţa publicului mare lucrarea d-lul Şeineanu trecea drept o operă de mare valoare, unică şi indiscutabilă. Astă-zl lucrurile sunt date pe faţă şi nepriceperea lexicografici romlueştl, precum şi insuficienţa culturel generale a d Iul Şei-iieauu, sunt In afară de ori ce discuţie. Şi, cu toate că lucrul pare de mult pus la uitare, ca ori ce lucru fără valoare, totuşi ţinem să'l mal aducem şi astăzi pe tapet, cu prilejul unei foarte interesante broşuri cari ne cade în mină, privitoare la aceeaşi chestiune. Broşura intitulată «O scrutare», datorită d-lul V. Săghinescu, este cel mal conştiincios şi mal complect studiu făcut asupra «Dicţionarului Universal al Limbei Ro-mine.* Lucrarea a apărut In vara aceasta, şi nu cunosc Încă nici o recensie—afară de clte-va note asupra autorului el, apărute In Opinia—nici măcar vr’o menţiune făcută unde-va. E cu putinţă ca aceasta să se fi făcut In intervalul acestor din urmă două luni etnd, lipsind din Capitală, n'arn putut să fifi tn curent cu cele ce s’afi scris In presa noastră; In ori ce caz, nu strică să reveuim şi noi asupra unei lucrări meritorii. După cit se arată din această lucrare, d. V. Săghinescu. autorul el este unul din puţinii romtnl cari urmăresc cu o dreaptă indignare batjocurile şi stricăciunile pe cari fiii Iordanului le aduc limbii noastre materne ; care doreşte şi iubeşte cu ardoare scrierile cari sunt de natură să aducă un bine poporului săfl, urmărind pe cele care sub masca acestui bine tintesc la falş'fica-rea şi la degradarea limbei şi sentimentului nostru naţional. «Suntem datori, zice d. V. Săghinescu, în prefaţa broşurii sale, a primi cu bucurie binele, de ori unde ne ar veni, indiferent de individ şi de naţionalitate; dar, datori suntem a şi urmări stingerea răului, fie-I oare cine autorul.» Cum se vede din aceste rîndurl, autorul broşurii nu pare a fi un antisemit fanatic, safi un vrăşmaş personal al d-lul Şeineanu, ci omul conştiincios, care nu doreşte de cit propăşirea neamului săfl, In afară de ori ce simpatie, antipatie safl idee preconcepută. Aceasta l'a făcut pe d. Săghinescu să studieze cu o răbdare de admirat lucrarea d lui Şeineanu, să cerceteze cu scrupulozi-tate cele «32.000» cuvinte pe 881 pag., (c. 8 mică)» ale Dicţionarului Universal. «Dacă... opera n’ar fi recomandată In primul rlnd şcoalel, adaugă d. Săghinescu ; dacă prin titlul cărţii şi cu irinsul lexic (enunciat sub titlul el) nu s’ar mistifica buna credinţă a cumpărătorului; dacă o-pera n’ar fi lipsită de tot ce se cere unui bun lexic romînesc; dacă n’ar urma să fie cercetată şi de streini, cari se interesează de lexicografia romluă, maieu seamă la finele secolului In care ne aflâin; tn fine, dacă aulorul n’ar defăima—In prefaţa opului—produsul lexic romînesc— de şi s’a folosit de el in totul, şi dacă n’ar falşifica deavolna înţelesul vorbelor, — Intr’un cu-vînt: dacă d. L. Şeineanu, In opera-I lexi-că romlnească, n’âr fi comis un triplu sacrilegiu, ceea ce vom dovedi puncluaimente In continuitatea scrutării; şi mal ales dacă n’ar fi In recidivă—cu necinstea adusă— In prefaţa acelei opere—lexicografilor ro-mini, după opera I critică Istoria Filologiei Romine (1892), am fi fost dispensaţi de multe de toate In scrutare». In aceste rîndurl se cuprinde toate punctele de Incriminare pe care d. Săghinescu le desvoltă cu o mare bogăţie de dovezi, extrase din lucrarea d Iul Şein. Şi spre a proba celor mal Increduli că lucrarea a-cestul domn este o ruşinoa-ă «Înjosire le-xică,» autorul sStrutărei,» pune pe douăzeci de tablouri toate infirmităţile Dicţionarului universal. In aceste două zeci de tablouri, d. Săghinescu, care se revelează ca un profund cunoscător al graiului romînesc, după ce enumără (tabloul I) noroclt.—Femeia Efca Zonta, de fel din Galiţia, pe cînd se afla la lucru în aria de pe moşia Sascut. Putna, unde era ocupată cu dezlegarea znopilor pe batoză, fâcînd o mişcare bruscă i-a alunecat piciorul drept în coşul maşinel. Valul treerătoril i-a rupt piciorul din genunchi. Femeia a fost transportată într’o stare oribila, în căutarea spitalului Profetul Samuel din Focşani. Accident pe Dnnfire.—Un locuitor dia comuna Şiriu, judeţul Constanţa, numitul Toma Popa, pe cînd se întorcea cu căruţa de la Hir-şova, voind să adape caii în Dunăre, în marginea apel, caii s’afi speriat şi făcîndu-şl vint în fluvifi, afi fost luaţi de curentul cel mare al apel şi înecaţi cu căruţă cu tot. Proprietarul lor, a fost scăpat din valuri de către cîţl-va locuitori cari văzîndu-1 în primejdie de moarte i-afi venit în ajutor. Sinucidere.— In ziua de 29 August, pe la orele 10 dimineaţa s’a găsit pe marginea o-goarelor locuitorilor din CristineştI, Dorohoifi, cadavrul fiului Iul Ilerşcu Solsberg, băiat în virstă de 10—20 ani. Alături de cadavru s'a găsit şi revolverul cu care nenorocitul şi a răpus viaţa. Cauzele sinuciderel nu se cunosc ; parchetul local cercetează cazul. — Locuitorul C. Matei Popa din comuna Zei-coitt, Doţj, fiind beat, s’a sinucis alaltăerl seara în casa sa, trăgîndu-şl un foc de puşcă în re-giuuea inirnel. Moartea a fost instantanee. Un nionatrn. — Din Dorohol ni se anunţă că o crimă îngrozitoare s’a comis în comuna Vărfu din acel judeţ. Locuitorul C. G. Cojocarii! din acea comună, un beţiv de frunte, trăia tntr’o vecinică ceartă cu uevaslă-sa. Intr’una din zilele trecute, intor-cţndu-se beat acasă, a luat la bătae pe nevastă sa şi pe un copilaş al lor, Ion, în virstă de doul ani. Monstrul a bătut in aşa fel pe micul copilaş, în cît nenorocitul a şi sucombat in urma loviturilor primite. Criminalul a fost arestat. Asasinarea împărătesei Austriei (Serviciul Agenţiei Romine) Condoleanţe—Doliu. - Critici Viena, 1 Septembrie. — Corespondenta politică anunţă că Regele Serirel Alexandru, Îndată ce a aflat moartea Impărătesil Eli -sabeta, a adresat împăratului Frantz Iosef o depeşă de condoleanţe foarte călduroasă. D. Giorgevicl. ministrul afacerilor străine, a exprimat contelui Golucliowski, prin ministrul Serbiei, condoleanţele guvernului sîrb. Petersburg, 1 Septembrie. — Mesagerul Guvernului îşi exprimă groaza în privinţa atentatului comis asupra împărătesei Elisa-beta, laudă virtuţile Suveranei şi zice că speră că acest atentat va hotărî guvernele europene să ia măsuri energice contra anarchiştilor. S’a ordonat un dolifi de patru săptămînl. Vorbind de acest atentat, Jurnalul din Petersburg zice că e de necrezut ca des-lănţuirea unor instincte aşa de seibatice să nu poală fi tnfrlnată, şi ca societăţile moderne să nu poată pune o limită unor acte aşa barbare. Londra, 1 Septembrie. — Gazeta oficială prescrie un dolifi al Curţii de la 14 Septembrie pînă la 12 Octombrie, cu ocazia morţii împărătesei Flisabeta. Funeraliile ImfiărăletieS Viena, 1 Septembrie. — împăratul Wil-helm, Regele de Saxa, Principele de Nea-pole şt un mare Duce rus, vor asista la serviicile funerare ale Impărătesil Eli-sabeta. Burgmaislrul din Moscova a trimis o telegramă de condoleanţe d-lul Lueger, burg-maistrul din Viena. In urma ceremonialului oficial, cosciugul împărătesei va fi transferat la 13 Septembre din gara de la Hofburg, Vineri şi Simbălă dimineaţă va fi expus publicului. Sîmbătă la 4 ore după prinz, va fi transferat cu solemnitate la biserica capucinilor, unde va avea loc bine-cuvlntarea, in urmă cosciugul va fi dat în paza capucinilor. Geneva, 1 Septembre. — Astă-zt a avut loc ceremonia închiderii cosciugului împărătesei Eiisabeta. Plecarea convoiului funebru este hotă-rtlă pentru mline, la nouă ore dimineaţa. Triest, 1 Septembrie.—Aă avut loc desor-dini pe stradă, seara. Trupele şi poliţia aii restabilit ordinea. S’aii făcut o sută două-zeci de arestări. La un-spre-zece ore liniştea era complectă. Eeslratlarea (străinilor Berna, 1 Septembrie. — G izeta din Lo-sana propune ca legea federală din Ianuarie 1894. să fie modifica'ă, aşa In ' ît să autorizeze consiliul federal să extrădeze pe străinii cari vor atenta, pe teritoriul elveţian, la viaţa şfilor de Stat safi a membrilor familiilor Suverane. Reprezentanţii consiliului federal, printre cari d. Ruffy, preşedintele, afi plecat la Geneva. DIN EDIŢIA DE SEARĂ » împăraţii Austriei ni Germaniei Viena, 1 Septembrie. — *Neues Wiener Tagblatt» oftă că ieri împăratul s’a preumblat în parcul de la Schdnbrunn cu fiicele sale Gizela şi Valeria. Acelaş ziar dă cu siguranţă ştirea că împăratul Wil-helm va sosi la Viena, Sîmbătă, pentru a asista la înmormîntarea împărătesei Eli-sabeta. AManifeestaţiunea conciliului federal Geneva, 1 Septembre. — D. Lachenal, consilier federal, a făcui ieri, la otelul Beau Rivage, o vizită reprezentantului împăratului Austriei şi a depus o minunată coroană, cu o inscripţie de omagii ale consiliului federal, în numele naţiunii elveţiano. INSTITUTUL DE FETE „ En WJCA TIVJTEA" Knb direcţiunea D-neî londra Ivaşcu şi a D-reî Aurelia Vellescu Acest institut este autorisat de onor. Minister al Cultelor şi Instrucţiune! publice, prin No, 41661 şi se bucură de toate drepturile ce acorda legea Inslrucţiiinel şi regulamentele iu vigoare ale invălămîntulul privat. Instalat în spaţiosul local din Str. Ar menise ă No. 1, care insuşesce toate condiţiunile sanitare, cerute de regulamentul oficiul, va începe cursurile la 10 Septembrie. Institutul pe lingă cursul primar şi secundar clasic în conformitate cu programele Statului, mal are o secţiune specială de îuvăţămint secundar in care predomină limbile moderne, fi cursuri pregătitoare pentru elevele cari ar aspira să concureze pentru şcoalele normale sau pentru internatul secundar de gradul al 2-lea. Elevele din liceul clasic se vor ocupa ţi cu lucrul de mină (albituri ţi croitorie). Cursurile de pian, picturi fi artele de agrement se vor preda ou profesori speciali elevelor oare ar dori să le urmeze. Acest Institut va da o deosebită atenţiune la sănătatea oopilelor fi Ia deprinderile cari oonstituesc o bună educaţi* une. Direcţiunea aaociindu-fl la muncă nn personal didactic distins, ales dintre profesorii Statului, speră să răspundă cit mal mulţumitor iacrederel ce d-nil părinţi vor blne-voi al acorda, iacredinţîndu’I cultura fi educaţiunea copilelor Domniilor lor. Prospecte n lative la înscriere se trimit după cerere, iar înscrierile se fac provisorifi pină la 2 Septembrie la D-na El. Ivaşcu, Calea Moşilor No 202, iar de la această dată în localul Institutului din Strada Armenească No. 1. Directoarea internatului fi a cursurilor seoundare : KU.o\OIU P. IVAŞCU Lieenţlată In Ştiinţele Naturale a Universităţi din Bucu* reftl fi profesoară la Externatul • Carmen ByUxt*. Directoarea cursurilor secţiunii primare t Anrella Velit-ecu Sit. 86 AbsO'T.ntâ a Vaoaltăţtl de Utere din Bacareţtl Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr, al spitalelor din Paris, specialist in boa-lele interne fi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. Pentru d-niî Agricultori Majoritatea agricultorilor nu mal şovă* eşte, cînd e vorba de a lua măsuri lu contra mălurel (tăciunelui). Afi lucercat Saramura lui Numa Dupuy şi s’afi convins că combate sigur şi radical pe acest duşman al griului, numit mălură. Saramura lu! Numa Dupuy se Întrebuinţează in toată ţara de peste 20 de aul şi a obţinut laude unanime. Ea se vinde lu pachete conţinînd dosa chimică exact calculată pentru două pogoane. Saramura Dupuy se topeşte uşor In apă rece şi prepararea seminţei e tot ce poate fi mal simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar fi o greşeală neer-tată din partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei stricăciuni probabile, clnd poate s’o evite cu o cheltuială attt de mică S. 61 Representant general 8. JBEJ¥VEAMSTM, Craiova Depozite tn toate oraşele Institutul „LUMINA" DUCUDEŞTI Na. 40, Calea Raliovel, No. 40 Cursuri primare fi gimnasiale IN INSTITUT Sit 63 Se primesc şi elevi Cari urmează Ia Şcoalele Statului înscrierile se fac la 20 August Director, M. V. (ORDKNtt LICEUL SF. GHEORGHE Calea Victoriei, IOO in faţa Ministerului de Finanţe Acest liceu este autorizat de Onor. Ministru al Instrucţiunel Publice a libera certificate e-quivalente cu certificatelo de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, într’u-nul din cartierele cele inal sănătoase şi mal elegante ale Capitalei, înzestrarea tul cu un mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiunel; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-afi creiat o reputaţie distinsă, fapte puse în evidenţă prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clasele liceale, posedă şi un curs şriinar complect în care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lingă cursnrilo obligatorii prin programa statului se mal învaţă şi Germana. In mod facultativ se învaţă limba Engleză. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi într’adins. Înscrierile se fac la lAugust. Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie. Sit. 55 Director, Ang» Bemetriescu Pensionatul francez de Domnisdre CHOISY Bucureşti, Strada Negumlorl, No, IO Fondat tn 1869 şi din noă autorisat anul acesta de Onor. Ministerul respectiv Instrucţiune aleasă. Personal didactic ales din profesorii bine cunoscuţi. Pentru limbile moderne profesoare streine. Curs special de Piaso. Detalii şi condiţiunl de admitere se pot vedea în prospecte, ce se trimit gratis la cerere. înscrierile se fac de la 16 August, iar cursurile se încep la 1 Septembrie. Sit, 58 Direcţiunea Generală a Teatrelor PtBLICAŢIE Nepresentlndu-se amatori cari să ofere un preţ mal avantagios la licitaţia ţinută la 31 August expirat, pentru durea in întreprindere a bufetelor din localul Teatrului Naţional pe un period de trei ani, începători dela 1 Octombrie 1898, pînă la 1 Octombrie 1901, Direcţiunea generală a decis a se ţine o nouă licitaţie în ziua de 21 Septembrie 1898, pentru cînd Domnii a-matorl vor bine voi a se presenta, în cabinetul Direcţiunel la ora|2 p. m., însoţiţi de garanţia cuvenita spre a putea concura. Direcţiunea. A VI8 Pe lingă articolele de ferărie pentru construcţii şi unelte de industriaşi din toate branşele, ’ml-a sosit şi’ml soseşte zilnic o mulţime de articole noul şi frumoase de Sticlărie, Porcelanuri, Ta-clinurl de masă, articole de menagifi ş. a., d. e.: Serviciurt de porcelan şi serviciurl de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelabre, Sfeşnice, Tăvi, Paturi de bronz şi de fer, Căruţe pentru copil, Sobe de tuciii de diferite sisteme, Arme de lux şi accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor şi Berăriilor. Rog dar pe onor. vechea mea clientelă şi pe onor. Public, a’ml visita magasinul şi vor găsi toate articolele necesare cu preţuri foarte convenabile şi serviciul prompt. D1MITRIE HANALFJCU Suooesoful lai I*. T. Dancovlel La „LEUL DE AUR“ __________Str. Lipscani, No, 61.—Bucuresci. Doctorul Anghelescu chirurg al Npttalnlnt Brlncoveneac Fost Intern al Spitalelor din Paris Ia tinpol verei va râmine în Capitală Strada Sălciilor No. 4blo Sit. 38 Avis către Pârinţ! Aducem la cunoştinţa d-lor şi în special ele* vilor, "că am asortat Magazinele noastre de librărie şi papeterie, din calea Victorie 5.3 şi 70 cu toate cărţile necesar elevilor, atit pentru cursul primar cit şi cel secundar şi cu preţ convenabil. Tot odată posedăm toate necesarile la scris, desemn şi pictură, care se pot procura din librăriile noastre cu preţuri avantagioase. In aparenţă că Onor. Părinţi ne vor vizila, spre a se convinge, ne permite-mî al saluta, Cu toată stima ST0RCK & MULLER Librari- Edit o- i Sit. 95 53.--70 Calea Victorie 58.—70 INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE BOLINTINEANU fondat în anul 1874, Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei MARI A ANGELESCU (născută Bollntineaim) Aduce la cunoştinţă, ca cursurile vor Începe pentru noul au şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de acum, iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zkid reclamele forţate ale unor şcoale In diferite jurnale, care Intre allele fac cunoscut publicului că ott metode speciale, că au obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărlt că In acest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de ani de existenţă care parte snnt mume de familie, precum şi otiorabi-laiul public competinte care a putut să a-precieze resultatele obţinute In toate privinţele. Institutul după cum se ştie, este situat la şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului. Sit. 67 www.dacoromanica.ro i I P O C A Brăila, 1 Septembre 1808. Buletin oficial al Bursei Brăila Felul Hecto fcc ce > Qreut. in kgr. pe hectolitru Preţul pe hect. U s Observ. GrăQ 7000 77 7S0 10 10 Şlep asp. » 12600 79 1080 » » 3600 79 600 10 85 Şlep » 4000 78 200 1085 > » 3450 78 600 10 50 > » 7700 77 600 10 35 » 9 7000 76 450 9 80 Mag. Pod. > 1150 73 500 9 10 vagon > 3 9 Porumb 950 77 500 6 10 Magazie 9 1900 77 500 6 25 » Orz 6000 (57 500 6 10 Fabrica > 4 (52 Vagon » 3340 62 800 5 55 Şlep > 1000 57 500 i 40 9 9 4 66 Vagon 9 1120 58 4 70 Şlep Orzoaica 4 67 Vagon > 6 67 600 Magazie Ovăză 1505 46 100 Şlep » 3 43 Vagon 9 3 41 9 9 20 vagon asp Secară 5 72 » » 8 72 500 » 9 6 71 500 » Fasole 6 79 9 » 5 9 Mei fl 3400 77 4 89 Şlep Hapiţă 650 67 6 25 Magazie GrîO OrzO Secări Hapiţă Meifi CEREALE SOSITE Pe apă Pe uscat Hect. — |GriQ » 1120 Oria » — Secară » 1200 Rapiţă Hect. 6500 » 2250 » 550 3500,Meifl COTAŢIUNILE AMERICEl (New-York) 1 Septembre 1898. GRÂU PORUMB Astă-zT Alaltă-erl Astăzi Alaltă-erl Iulie — Septembre . 67 */» 68 34 % Decembre . 65% 66 % 34% Corespondenţă particulară a JEpoceî Viena, 30 August, 1898. Toată ziua astăzi aii persistat diferite zgomote privitoare la starea împăratului. Se credea că această uouă lovitură va fi fatală mult Încercatului monarh. Am căutat să mă informez, dar mi-a fost literalmente imposibil. Ain stat la Hofburg de la ora t piuă la 4 după ainiazl şi pe cine întrebam — de Ia ofiţerii de ordonanţă plnă la cel din urmă servitor de la Hofburg — ’ml râspui dea * moron weisst uuht». Era, după cum vedeţi, un mot d’ordo pe care 11 urmafl cu sfinţenie, de la mare la mic. M’am dus apoi pe la mal multe redacţii şi mi s’a dat acelaşi răspuus. Abia către seară am putut afla de la un reporter al ziarului Wiener Allgemeine Zeitung, cum că împăratul este sănătos, că a dormit ca de obiceiă ca s’a sculat la 4 ore dimineaţa, că a primit chiar rudele şi clţl-va demnitari al Stalului dar că nu a pronunţat nici un cuvlnt, lu scurt cele ce v’am telegrafial acum o jumătate de oră. In oraş viaţa publică este Întreruptă. Nici un suectacol. Pe stradă am lntllnit o procesiune monstră de bărbaţi, copil şi femei cu icoane Înainte, cu capetele descoperite, care cintafl rugăciunea morţilor. Tramvaiele şi tramcarele totuşi sunt pline cu lume care se tot duce mereă.... Unde ? Mă Întreb zadarnic, fără a’ml da socoteala. Aceia Insă care sunt mal trişti şi mal disperaţi ds cit restul lutneî, sunt negustorii, care ’şl pusese speranţe mari de clş tig In zilele jubileului. Aceştia, mal mult ca ori care, blestemă ceasul care a adus o nenorocire al it de mare pe capul lor. Anarchiştil.. Italienii... şi iar auarchiştil şi iar italienii ! Nu auzi de cit aceste cuvinte pe care le acuplează, fâclnd din ambele denumiri una singură şi asvlrlindu-le ca nişte blesteme. «Să alunge pe italieni din Viena cel puţin, dacă nu d netoată Austro-Ungaria—zicea astăzi un tip, căruia moartea atît de tragică a lmpărătesil 11 va cauza poate un faliment. Aceşti mizerabili, ţipa el, nu ştia de cit să se îmbete prin ctrciuinl şi să scoată cuţitele...» * * * Dară Insă, de la redactorii cu care am vorbit astă zi, n’am putut afla ceea ce mă interesa mal mult, am putut totuşi culege şi lucruri int-resante. Fremdenblatt şi Neue Freie Presse, fără a uita pe Wiener Tagblatt şi altele, acuză cu tărie moliciunea guvernelor cu privire la aceste ilare sălbatice, cari se intitulează regeneratorii societăţii actuale,—auarchiştl saă nihiliştl. Vor linele de sigur o campanie energică, mal cu seamă In contra Elveţiei, care ‘şl face o fală din faptul că toţi expulsaţil politici găsesc siguranţa persoanei lor pe pămlntul acestei ţări. Tocmai sosise depeşa In care se relalail răspunsurile aoarcbisiulul Lucheni la primul interogator. Acelaşi cinism tipic ca şi plnă acum. El a declarat, după cum tre buie să ştiţi deja, că e anarhist de la virata de 13 ani! Că, dacă toţi anarhiştii şl ar face datoria ca dînsul, ar pieri societatea burgheză. Ei ştie că acest omor nu va folosi mult, dar e mulţumit că cel puţin a dat un exemplu /... Mal categoric se poate ? Oamenii aceştia sunt auarchiştl cum ar li căpitani saă advocaţi. De cit. In loc să exercite o profesie, să caute a’şl clştiga viaţa, punlnd In lupta zilnică o mică parte din energia ce arată In faţa crimei, el ucid. Şi eîud sunt întrebaţi : de ce ? Ră-pund cu un sluge rece de nebun că aşa ah voit, ba încă, de li s’ar lăsa libertatea de acţiune, ar continua, ar ucide mereă piuă ce lumea actuală ar dispare !... De astă dată Insă, faptul că victima este o femeie, cure, de şi împărăteasă, este toti şl o femeie care In viaţa el nu s’a a-inestecat In politică, care n’a avut de la Împărăţie, de cit Coroana, pe care n’a pus-o In cap de cit de cîte va ori, şi care lovită de soartă In chipul cel mal crud. Îşi plimbă de ani cit veacuri boala şi durerea el de mamă, pribegind din loc In loc, de astă dată zic, indignaţia e atlt de mare şi atlta de nemărginită, In cit m’aşl mira mult ca oamenii In putinţă de a o face, să nu pornească o goană de exterminare îq contra a-cestor nebuni sălbatici. Iată părerile ce am putut culege astă zi şi pe care vi le scriu aci, fără cea mal mică exagerare. Mline vă voifl trimete o altă corespondenţă. Zed. Depeşile de azi Serviciul Agenţiei Romlne Constantinopole, 1 Septembrie.— Guvernul rus a adresat o depeşă circulară la Londra, Paris şi' Roma In privinţa incidentelor din Candia. Madrid. 1 Septembrie.— Un mare tumult a isbucnit la Senat In urma unul a-tac al d-nulul Alinenas contra generalilor, cari protestară cu energie. Londra, 1 Septembrie.— Se vesteşte din Candia Agenţiei Reuter că amiralul englez a înştiinţat pe Eden-paşa că va desarma pe musulmani In timp de 24 de ore. Londra, 1 Septembrie. —Se vesteşte din Candia lui Times că creştinii cretenl se reunesc şi merg spre Candia. O ciocnire cu musulmanii este iminentă. In Candia 600 persoane afl ars sati afl fost măcelărite. Madrid, 1 Septembrie.— Camera deputaţilor a adoptat protocolul păcii. Grava situaţie în Franţa AFACEREA DREYFCS Paris, 1 Septembrie.—Ziarele Rnppel şi Matin spun c& eri, la conuiliul de miniştri, d. Faure a sprijinit pe generalul Zurllndeu fu contra revlznlrel procesului Dreyfus; atunci consiliul a a minat pe Nlm-b&tă ori-ce holărîre, pentru a e-vlta urmările unei crize. Ziarele suutuuauimefu a privi sltuaţiuiiea ca gravă. Circulă zgomotul că d. Rrisson a sondat pe generalul Rrug^re fn privinţa succesiune! eventuale a generalului Zurliuden. Acesta s’a arătat dispus să o primească. D. Faure a plecat erl scara la Moulius. Paris, t Septembrie. — D. Brisson a avut o lungă convorbire cu d. Sarrien. ultimTInformatiuni Timpul de astăzi publică următorul comunicat: Ziarul Dreptatea de eri ne cere să spunem numele persoauel care a remis fu copie d-lui Take lo-nescu cele două acte emanfud de la guveruul unguresc, pe care d-sa le-a citit fu Cameră şi dintre care unul se pretinde de către Voinţa Naţională că este talş. Satisfacem această curiozitate. Amîudoiiă acele acte au fost remise fn traducere romtuească, aşa cum le-a citit fn Cameră, d-lui Take Ionescu de către Prea Cucernicia Sa părintele Yoina, protopopul diu Rraşov. Actele a& fost remise d-lui Take Ionescu cu prilcginl unei consultaţii asupra drepturilor bisericel Sf. NIcolae din Rraşov fn contra Stafulni romtu şl a mijloacelor de u face să se res-pecteze aceste drepturi. Prea Cucernicia Sa părintele Volna un a cerut expres dlscre-ţtune d-lui Take Ionescu, deşi poate a avut intenţia să o facă. Iu această stare de lucruri d. Take Ionescu a crezut că face operă de dreptate socială produ-cfnd actele fu Camera Romfuiei. Clubul conservator diu Bacău Conservatorii din Bacău aă trimis d-lul Lascar Catargifl, la Golaşei, următoarea telegramă : Bacău 29 August 1898 Conservatorii din judeţul Bacău consti-tuindu se astăzi, v’au ales pe d-voastră preşedinte de onoare al comitetului lor, iar pe d. P. Carp vice preşedinte, urindu vă cu această ocasie vieaţă lungă pentru fericirea ţării. Semnaţi: Gb. Beloianu, M. Sturdza, Gh. DonicI, V. Lazu, N. Doinei, Lupii Crupen-sky, Toma Rafael, N. Botez, C. Tiseseu, N. Broşteanu. Gh. Iovianu, St. Gh. Costan-dache, D. Broşteanu. A. ŞeplelicI, N. Dra-goianu I. A. Lambrior, Gh. Borishov, Eugen Tendorini, V. Cancicov, M. Grigoritl, Gh. Gheorghifl, I. Palladi, I. Enescu. St. Simiouescu, Gh. Samariau, Christian Elen-berger, Dr. Mttller, C. D. Avram, maior Basarab, Lucahi Venier, V. Capşa, Ein. Crupensky, Iorgu Coroni, căpitan 1. Pandeli, * * * capi I. Nicolafl, Pauait CarolicI, Cornel Budu D. Lascar Catargifl a răspuns imediat telegrafic, d-lul Gheorghe Beloianu, următoarele : Rog arătaţi la toţi conservatorii, cari mi-au făcut onoarea alegindu mă preşedinte de onoare al comitetului, mulţumirile mele. Ca preşedinte cer ca comitetul să stărue prin întruniri ca alegătorii districtului Bacăii, la viitoarele alegeri comunale şi a Corpurilor Leguitoare, să a-leagă persoane onorabile şi capabile a conduce afacerile ţării. L.ascar Catarglu Suveranii la Ragaz (După «Monitorul Oficial») De la sosirea In Ragaz timpul fiind foarte frumos, Majestăţile Lor aii făcut mal multe escursiunl prin vecinătate, şi ah primit vi-sitele mal multor membri al Augustei Familii. Mercur! 19 August, la orele 4 şi jumătate după amiazl, MM LL. Regele şi Regina, împreună cu A. S. R. Comitesa de Elan-dra, Comitesa Tisteticz. vara Augustului Suveran, A. S. R. Principele Leopold de Ilohenzollern, A. S. R. Ducele deVendOme şi urmaţi de suite, afl făcut o es ursiune pe Tainina, unde afl luat cafeaua ; la orele 7 seara S’afl Înapoiat la Ragaz. Vineri, 21 August. A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern a plecat din Ragaz la Weinburg. Joi, 27 August, la orele 11 şi jum. dimineaţa, afl sosit in Ragaz AA. LL. Principele Frcdeiieh de II -henzoilern cu Principesa Luisa, Augusta Sa Soţie, lulnd dejunul In familie; iar la ora 1 şi jum. după amiazl, M S. Regele, Împreună cu Alteţele Lor Regale Comitesi de Flandra, Principele Fredrrich de Hohenzollern, Ducele de Ven-dOme, şi urmaţi de suite, afl lăcut o excur-siune cu trenul Ia Cfosters, unde afl rămas plnă la orele 5 seara, lulnd cafeaua acolo, iar la orele 7 s’afl Înapoiat la Ragaz; în aceeaşi seară, A A. LL. Principele Frederich şi Principesa Luisa de Hohenzollern s’afl Întors la Weinburg. Vineri. 28 August, AA. LL. RR. Ducele şi Ducesa de VeudOine. după o şedere de inal multe zile lu Raeaz, afl plecat la orele 6 după amiazl la Weinburg. M. S. Regele şi A. S. R. Comitesa de Flandra afl însoţit la gară pe Alteţele Lor Regale. MM LL. Regele şi Regina, după trei săptămlnl de cură în Ragaz, Luni, 31 August, vor porni la Weinburg, împreună cu A. S. R. Principesa Iosefi-ia, mama Augustului Suveran. Starea sănâtăţel Suveranului, precum şi a M. S. Reginei, este bună. D. Pallade a fost la Birlad ca să împace pe liberalii de diferite nuanţe, in vederea alegerilor comunale. Ministrul domeniilor, care s’a transformat în agent electoral, a avut imprudenţa să adune la un loc pe reprezin-tanţii ambelor tabtre vrăjmaşe. Întrunirea s’a ţinut la hotelul Europa. In faţa ministrului, partizanii guvernului s’aii tratat de pungaşi şi erau să se bată, dacă unii din el n’avsaă prudenţa sd o ia la fugă. Dd. Nku Costandache şi lancu Co-drescu au apostrofat pe primarul Vidra şi pe avocatul Statului Lascar Costin, cu epitetul de pungaşi şi aii cerut ca ministrul să i scoată din partid. D. Pallade, pentru a nu mărturisi că n’a reuşit in încercările sale, a cerut să se numească o comisiune oare să mai încerce a discuta condiţiunile împăcării. Cu ocasia serbărel zilei de 30 August, d. General Berendel, ministru de războit), a adresat M. S. Regelui, la Ra-gazz, felicitări în numele armatei. M. S. Regele a bine-voit a da următorul răspuns; «Mulţumesc din tot sufletul pentru felicitările aşa de bine simţite ce-mi exprimaţi In numele iubitei mele armate, pentru fericirea şi propăşirea căreia fac neîncetat cele mal călduroase urări.» Carol Consfătuirea pe care am anunţat’o că o vor ţine drapeliştiî în primele zile ale acestei luni, e convocată pe Sîmbăiă seara. Pină Sîmbătă la amiazl, toţi drape-liştii, afară de d. Porumbaru, vor sosi în Capitală. D. Aurelian va sosi Vineri, d. Şendrea Sîmbătă la amiazl, d. V. Lascar diseară. Cei-l'alţl drapelişti se află deja în Capitală. La această consfătuire aii fost invitaţi şi d-nii N. Fieva, Al. Djuvara şi Thoma Stelian. Colectiviştii din Iaşi afl decis ca în capul listei lor la alegerile comunale să figureze d. deputat Gr. Macri. D. N. Gane, actual primar, va fi trecut in lista pentru colegiul II. In privinţa merg*rel A. S. R- Prind pelui Romîniel la Viena, nu s’a luat încă nici o holărire definitivă. E probabil că A. S. R. nu va merge la inmormintarea împărătesei şi că Curtea Romină va fi repreeintată numai prin d. Ghica, ministru plenipotenţiar al ţării la Viena, care a părăsit deja Sinaia, mergind la postul său. Opinia anunţă că zăpăceala intre colectiviştii din Roman, în vederea alegerilor comunale este atît de mare, în cit d ml De-limarcu, Morţun, PetrovicI şi Stau afl fiecare listă proprie şi fie care lucrează peD-tru succesul listei sale. Inchipuiţi-vă partidul împărţit In patru — şi daţi-vă seama de ce se va lntlmpla la alegeri. Prefectul, mal Încurcat de cit toţi, aşteaptă să’l vie de la Bucureşti a ciucea listă ca să ştie încotro să apuce. MM. LL. Regele şi Regina se vor in-toarcc pe la finele săptămînei viitoare în Capitală. Suveranii se vor opri o zi la Viena. D. A. D. Xenopol, profesor de istorie naţională la universitatea din Iaşi, a hotârit să Întrunească de două ori pe săptămlnă la d-sa acasă pe toţi studenţii facultăţii de litere, pentru a studia istoria după documente originale. Cu ocazia trecerel d lui Lascar Catar-giu prin Galaţi, fruntaşii conservatori din localitate afl ţinut o consfătuire la d. Victor Macri şi afl decis Înfiinţarea unul organ zilnic. Pentru Consiliul sâni ar superior Farmacia «Speranţa» din Galaţi, este Încă de la 20 Aprilie a. c. sequestrată şi păzită de poliţie, din ordinul d-lul medic primar al oraşului, lntr’un local cu totul insuficieut şi condamnabil de legile sanitare. Nenorocitul farmacist este silit cu Întreg personalul să doarmă In laborator, în mijlocul unul aer stricat, mal răfi de cit puşcăriaşii. Facem Întrebarea In baza cărei sentinţe d-1 medic primar a despoiat pe farmacist de drepturile Iul de dirigent, recunoscute şi nerevocate de Consiliul sanit. superior, aplicÎD-du i-se In acelaşi timp nişte măsuri pe cit de barbare, pe atît de nelegale. Noi suntem informaţi că spiţerul Ţine, primarul Galaţilor, nu este străin de’ această afacere. Vom reveni. Agresiunea de la Mizil D. Leonida Condeescu ne trimite din Mizil următoarea telegramă: Mizil. 2 Septembre, orele- 8,55 dim. Aseară la orele 10 aflindu-mă la cazi-nul Albulescu, unde citeam ziare, am fost atacat şi lovit cu un scaun de comisarul poliţienesc Niculuu. Am scăpat cu viaţă graţie intervenţiei d-lui Ion Nicolan, care a pus la locul său pe agresor. Acest sbir. urmat de o ceată şi protejat de administraţie, mă urmăreşte pretutindeni; am reclamat primului ministru şi procurorului. Aştept anchetă. Amănunte prin poştă. Leonida fondeeaen Această telegramă ne dovedeşte că colectiviştii ’şl-ail perdnt In adevăr minţile. El afl început acum, prin agenţii lor poliţieneşti, să atenteze la viaţa cetăţenilor. 1 Vor să reînceapă, se pare, pe deplin firu de la 1888_________________________ 1 NOUL INSTITUT DE BÂETI sub direcţiunea d-lor M. CCIJVCAV şi ti. profesori la liceul «Lazăr» Bueârofâ, Calu Plerueî, No. 104 Cursuri primar* şi lieeale complecte. Prepa-raţranl pentru şcoala militară şi comercială. Autorizat a traco esamene In Institut şi a libera certificate eumvalente eu eele ale şcoale-ler publice. > Situată In dosul grăunţei Cismegiu şi tn a-propierea becului «Lazăr» şi «Sf. Sava» «şcoala in general şi sub -toate punctele «ie "vedere hlgleniee ho află in cele mal bune cornii ţ i uni. N’u-vem nimic de recomandat.,.» Es- educaţiunel ce se dă in şcoi următoarele din raportul comisiunel, numite de Onor. Minister pentru esamenul din Iunie: 'Ţinem a arăta, că şcoala ne-a făcut o foarte bună impresie a-tît prin aollditatea cunoştinţelor elevilor oît şi prin ordinea şl disciplina lor. O deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare. Limba franceză şi germană sunt obligatorii in timpul recreaţiunilor. înscrierile încep la 15 AngusI iar preparaţi-unile pentru corigenţi la 20 August. Prospecte se Ir imit lu cerere. 8. 47 DIMITRIE ENESCU Restaurant şi Gr radină. Cil BUCĂTĂRIE ALEASA ItMCiiceş/i. Sfmt.t fnatra LICEUL MODERA DE FETE Situat In Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu, ♦3, (fost Calea Muşilor, 162). Internat şi externat pentru Gradina tio t-opii, cure primar, cura liceal şi eursurl facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 afl reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzlnd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voifl Înfiinţa şi cursuri de şcoala ttc-ewndarâ pentru elevele cari von -tpira să intre lu ş-oala «rcandara superioa-ra, iar pe de alta voifl da desvoltări mal mari careurilor faewllalîre, aşa ea elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Our-auritei facultative sunt eele mal neatente pentru fete, căci Învaţă numai ««sea-ce ia va trebui tn riaţade familie. In ce priveşte 6usa reputaţiei a îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce se daO tn acest institut, cred de prisos orl-ee vorbă, fiind-eă • cunosc toţi elţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n'ar cunoaşte această reputaţie, bine voiască a veni In eursul anului să viziteze totul şi să asiste la clasa, masă, etc. In noul local voifl primi interne şi eleve cari urmează la M&rtematal secundar, la Conservatorul de «nuried şi la scoa-lu profesionala, aflindu-ne In apropiere de asemenea şcoale. Elevele Insă cari voesc să urmeze In pension după programul statului, fie cursul primar, liceal sad secundar. trebuesc Înscrise pină la 15 Septembrie, cind se inaint&ă liste onor. minister. Prospecte se trimit ori-cul va cere, adre-sindu-se subsemnatei pină la 15 August, gara Predeal, apoi in Bucureşti, Strada Schitu Măgureanu No. 43. ^ '"N Directoare, _______MARI A KM III RAI.TKWK ÎMSTITUTUL Schewitz-Thierrin Cel mai veehiu diu ţară Fondat în anul 1847 I.ocat clă flit anunţe pentru şcoala presentind toate condiţiunlle cerute de igiena Bucureşti, Str. Scaunele, No. Bl Ineălămint primar şi secundar conform programului Stalului. JLimba franceza ei germană sunt predate de ta clasa I-a primară. Cursurile vor începe regulat fa 9 Septembrie. Conform regulamentului ministerial, înscrierile nu pol fi primite de cil pină la iS Septembrie. __________________________Sit. 76 INSTITUTUL te BAE I GRIG0RE C0BÂLCESCU mtimi Strada Sf. Nicolae No. 35 Cursuri primare şi liceale. Externat şi semi-internat. Internat pentru elevii cari urmează atît în institut cit şi la liceele statului. înscrierile au început de la 10 August. Prospecte se trimit la cerere. Sit. 83 Sit. 83 Director Ct. M. Macedonescu. ■ Apa Minerala Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituanlă ANEMIA - DISPJBPSIA - DIABETUL De’pairii secole Isvoru Stint-Cegcr la Pougues este cel mal nnl-vers»5 apreelat d* către Doctori ____«EA MAI BCxVa DINTRE APELE PTRtJATtVE COLEGIUL CAHNEST SYLVA PALVTHl ttOJIMSO lUi: învoit prin înalt ordin al Ift. S. Heginei comunicat d-nel Elena Th. Spe-ranţia In 8|20 August 1898 sub direcţiunea d-nei M’auHnu K. Oavideseu. Auto-torizatâ de Onor Minister In 28 Iulie 1898, seria B. No. 43.754. Directoare administrativeZ-,4r‘M>re \D-ua Elena Th. riperaiiţia Medicul colegiului, Dtjoara Eeat. Arbore—Halii Deschide cursurile sale primare, secundare, liceale ; de la începutul lui Septembrie, a. c In Strada Principatele-Unite No. 41, lingă Mitropolie, Intr’un splend d local, avînd curte şi gradină pe sup afaţă de 9000 metri pătraţi. Obligatorie limbele : romină, franceză şi germană cuprinse în plata pensiune!, înscrierile se fac de acum pină la I Septembrie fn Strada Dorului No. 4 (lingă strada Armenească), iar de la I Septembrie tn localul Colegiului. Prospecte se trimit la cerere. Sit. 89 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA CHESTIUNEA ZILEI Asasinarea Imp&răteseî Elisabeta Gazetele austro-ungare, fără deosebire de principii safl naţionalitate, consacră numere întrebi escepţionale teribilului atentat a cărui victimă a fost împărăteasa Elisabeta. Reproducem după Neue Freie Presae patru interviewurl pe cari un corespondent al numitei fol le a avut cu persoanele cari ati fost martore la atentat. «Sunt puţine zile de cind am văzut pe împărăteasă păşind pe pămlntul Elveţiei. Marti 29 August împărăteasa sosi la Ter-ritet, cu o mică suită, de unde plecă la Chaux. «Holărtrea de a merge la Chaux a fost luată probabil pe neaşteptate, căci nu se pregătise nici un apartament la hotel. O familie vieneză a fost rugată să părăsească camerile Închiriate deja, pentru a fi puse In dispoziţia împărătesei. Starea împărătesei părea excelentă. Cu o vădită bucurie se urcă lntr’un compartiment al trenului funicular care pleca la Chaux. Dtnsa arun ă o privire veselă asupra priveliştel Alpilor, ce i se desfăşura înaintea ochilor... «Azi dis d—dimineaţă am sosit la Geneva, fentru a ’ml Îndeplini o tristă datorie. I’am dus Ia «Hotel Beaurivage». Această clădire ascunde acum rămăşiţele pâmtn-teştl ale împărătesei de Austria. Generalul de Berzeviczy, Însoţitorul In călătorii al împărătesei, şi contesa Sztaray, dama de ()noare. sletenfl lutr’o cameră vecină cu ’daia mortuară.. Contesa Sztaray a fost ° arteră la tnsrrozitoarea nenorocire», m ....... triJlţA MAHlIliUI sltruCA* 3 COMTE8A DASCII CHIVA ŢIGANCA 9 In urmă venea domniţa Anica, tlnăra co-ilă in virstă de 18 ani, frumoasă, rumenă, ălană. mică şi delicată. îmbrăcămintea el era la fel cu a Ruxandrel, afară de gugiu-man. dar cuvenit numai jupînitel şi fetelor hospodarulul. Rucsanda tot îl purta, de şi trecuse mult de la moartea tatălui sâfl, Vasile Lupu. Vasile Cantemir, cel mal mic dintre cel patru fraţi cantemiriştl, călugăr cu faţa palidă şi trasă, cu fruntea pleşuvă şi barba sură Însoţea pe domnită. Lingă el, un copil frumuşel de 7 ani, se ţinea de poala hainei şi căuta să se as-cunză In cutele el; avea ochi negri şi părul buclat, neşru şi des. Priiiciuele şi marchizul sărutară mina nobilelor damă, cu politeţa franeeză, şi din partea celui d’tntîifl, c’o mare emoţiune. Rucsanda tl privi cu luare-aminte, pe clnd Anica Îşi plecă ochii cu modestie. — Ne aduoţl niscai va scrisori, din partea prinţului Mihail ? Întrebă prinţesa. Femeile mele mlafl spus că aii zărit pe ar-năuţil lui, In suita domniilor voastre cum afl putut el sâ’l părăsească ? — Vărul met! le-a încuviinţat să facă această călătorie, răspunse principele Incli-nlnduse; folosindu se de mergerea mea la Consţa^iHno£ol£^eWie-a£Jnsoţ^ Aresfirea MM/eed Smlaroy «Printre lacrimi şi cu vocea Întreruptă a-des de suspinurl, contesa Sztaray povestea următoarele; — Vineri pe la amiaz ajunserăm la Geneva, descinzlnd la «Hotel Beaurivage.» împărăteasa voia să viziteze Geneva, ca şi In anul trecut. Dlnsa făcu preumblări la lac.; vizită şi parcul şi vila baronului Adolf Rotschild. Slmbătă trebuia să ne întoarcem cu vaporul la Chaux. împărăteasa prefera călătoria pe vapor, pe clnd domnii din suită luară calea ferată. Pe la 2 ore trebuia să Elece vaporul. Maiestatea Sa era foarte ine dispusă şi se simţea minunat. La 1 şi jum. părăsirăm hotelul, şi Împărăteasa se duse cu mine la Imbarcader. înaintam în linişte pe trotoarul cheiului Montblanc, de alungul lacului. Atunci văzul un om care cu paşi repezi venea spre noi de la vaporul din port. EI se apropie de Împărăteasă, se izbi de un copac ce se afla Intre dlnsul şi noi, şi foarte aproape de împărăteasă, păru că se poticneşte. Dlnsul făcu o mişcare cu mina. Efl crezul că a făcut gestul pentru ca să nu cadă. Apoi alergă mal departe. împărăteasa făcu o mişcare ’napol şi căzu grămadă. Eă o ridicata In braţele mele. «Maiestatea voastră, vi-e răfl ?» o întrebata. «Nu ştifi» răspunse Împărăteasa. «V’atI speriat, de sigur» am răspuns efi şi adăugal: «Maiestate, simţiţi dureri?» împărăteasa răspunse : «Nu ştta ce să zic; Îmi pare că simţ o durere la piept.» Merserăm mal departe. Efi ziseta : »VoiţI, Maiestate, să ’ml oferiţi braţul?» împărăteasa zise atunci: «Nu, mulţumesc.» Totuşi căutam s’o sprijinesc, dar abia era posibil. Urcarăm în vapor. Ajunse sus, Împărăteasa se Întoarse spre mine cu Întrebarea : «Sunt foarte palidă ?» — «Negreşit. Maies nul principelui Mihail. — Este stăpln pe oamenii săi, dar de clnd slugele a0 Început să aibă alte interese de cit ale domnului lor? Cum afl putut să-l lase singur? Ertaţi ml aceste observaţii, principe, dar suntem Ingrijate şi un cuvlnt din partea lui Mihail ne-ar linişti; cu ce este însărcinat tl? Vorbind ast fel princesa se aşezase pe divan, jumătate şezlnd, jumătate răsturnată, după obiceiul ţării. Anica d’a dreapta şi Mitică—copilul—tot ascuns după călugăr, privind la toate cu ochii-i mari şi plini de mirare. Prinţul scoase din buzunar o pun-guliţă de catifea, cusută cu fir de aur şi o dădu Rucsandel, Inchinlndu-se: — Cartea aceasta este către înălţimea ta; adause el, şi aceasta către prinţul Teodor. Ludovic asistă la această scenă cu un interes neauzit N’avea nici o cunoştinţă de cele ce vede In momentele de faţă, ne-priceplnd nici un cuvlnt din toată corvor-birea, care se făcea In moldoveneşte. Mare-I fu mirarea clnd, după ce i se mal dete un ciubuc şi dulceaţă, frumoasa Anica Îl Întrebă In cea mal curată franţuzească, ce ar vrea mal mult din amlndouă : — Nu mă pot doiniri, răspunse el. Cum cunoaşteţi limba noastră ? — Poporul nostru du e aşa de barbar cum l’aţl putea crede. Graiul d-voastrâ ’l ştie, de pildă, şi fratele meii Mitică şi părintele. — Şi cine ţi-a fost dascăl, prinţesă ? — Unchiu Vasile, pe care ’l vedeţi. El şi-a petrecut clţl-va ani al tinereţel In Franţa. — Marchizul se Întoarse iute la călugăr, a cărui privire adlncă era pironită asupră-I. — Al fost în Franţa, părinte ? — Da, am fost, răspunse călugărul. N’al auzit nici o dată vorbindu-se de aceasta. ta te, din cauza iritaţiel.» In acelaş moment. Împărăteasa căzu grămadă din nod ; ea tşl perduse conştiinţa. Efl şi încă vre o clte-va doamne de pe vapor ajutarăm pe Suverana bolnavă. Efl credeam că e vorba de un atac de nervi, care va trece, probabil, imediat. Nici nu mă gin-deam la un atentat si nu puteam să’ml In-chipuesc aşa ceva. Nu zărisem nici o armă In mina acelui om. Clnd desfăcurăm ves' mintele Înaltei Suverane, ca să producem aer, observarăm mici urme de stnge. împărăteasa îşi reveni. Se ridică şi zise cu vocea limpede : «Ce s’a lntlmplat?» Acestea afl fost ultimele sale cuvinte. Căzu din noii. Paloarea morţel II acoperise faţa. împărăteasa respira greii; apoi respiraţia se schimbă In horcăit. Vaporul pornise. Efl rugai pe căpitan să se întoarcă. Debarcarăm din noii In port. împărăteasa era cu totul lipsită de cunoştinţă. Fu adusă In o cameră a hotelului, unde după clte-va minute îşi dete sufletul. «Aceasta e povestirea simplă a doamnei căreia i-a fost dat de soartă să primească ultimul suspin al stăplnel sale... împărăteasa muri fără să ştie că a fost jertfa unui atentat. Chiar contesa Sztaray află a-ceasta numai după ce împărăteasa murise şi fu dezbrăcată. /Nfei-rleir eu baronul Rrumsel «Eti văzul pe împărăteasa la plecare, — îmi povesti un tlnăr austriac ce se găseşte aici, baronul Brussel. Mă bucurai văztud ce bine arată Impărrteasa. şi cit de elastic şi mlndru e mersul sâfl». împărăteasa trecea cu contesa Sztaray pe lingă monumentul ducelui de Braunsehweig, traversă drumul şi se Întoarse spre aleea care-I despărţită de ţărm printr’un grilaj de fier. La o depărtare de vre-o jumătate de minut de la ^LJia^va^oarelor^Jn^f^ d-le Ronsard ? — Nici o dată, şi cine ar fi putut-o spune ? Călugărul nu răspunse ; ochii i se plecară şi căzu pe gtndurl. — Tatăl mefl se află la Iaşi, lingă Domn, care, în Împrejurările grele ce ’l înconjoară, a dorit să ’I dea poveţl, dar se va Întoarce In curlnd. Avem un prasnic mare aci, e ziua naşterel vărului mefi ; o va sărbători cu noi şi se va simţi foarte norocit de pre-senţa d-tale. — Principele Teodor n’are de gînd să iar parte la luptă ? împrejurările sunt grele şi ţara arc nevoe de toţi fiii săi. — Dea Domnul ca prinţul Mihail să cugete ca d-ta, zise doamna Rucsanda, căci atunci el se va Întoarce curlnd, realiztnd speranţele noastre. Dar nu ! Curtea Franţei Îl opreşte ; desfătările, petrecerile, luxul, afl mal multă putere asupră-I de cit gemetele Moldovei apăsate. O ! nu e bine a-ceasta ! El, atlt de nobil, de generos şi de viteaz, să vegheze la Versailles, să facă pe curteanul, el care ar putea să aibă curtea lui! Cum a lăsat pe vărul săfl să plece fără dlnsul ? Se spune că prinţii Franţei, rudele regelui, afl fugit spre a merge In ajutorul Ungariei. Nimeni nu impedică pe prinţul Cantemir, şi cu toate acestea, el n’a urmat această pildă. — Eşti nedrept, In privinţa principelui Mihail, Doamnă. Va veni, şi Încă foarte curlnd. Dacă nu s’a dus şi el In Ungaria, pricina e că n’a vrut să-şi pue spada In serviciul altei ţări, de cit al Moldovei. întrebaţi şi pe prinţul de Courtenay, întrebaţi pe toţi clţl 11 cunosc şi atunci nu te vel mal îndoi, căci e cu adevărat nobil, generos, leal şi brav, precum ziceai mal adineaori. — Nici o femee nu’l poate vedea fără să nu dorească să fie iubită de el. Va fi un | Paix», sta răzemat de uu pom un bărbat j tlnăr de o statură mijlocie... Clnd Impărăteesa se apropie de dlnsul, el se repezi asupra-I şi-I dădu o lovitură puternică In partea stingă a pieptului. împărăteasa căzu la pămlnt. Alergară oameni, dar nimeni n’o recunoscu. Cu ajutorul contesei Sztaray şi al unul negustor genovez, a-nume Dreysset, împărăteasa se ridică. Nimeni încă nu ştia că e rănită, căci nu se văzuse nicl-un instrument In mina atentatorului. Se părea că împărăteasa fusese Impresionată numai de atac. Contesa Sztaray şi Dreysset oferiră braţul împărătesei şi o conduseră peste pod la bord. Clţl-va vizitii se grăbiră să ofere trăsurile lor, dar contesa Sztaray le făcu semn cu mina să plece. Sosită pe bord. împărăteasa şezu. Imediat Îşi pierdu simţirile». Povestirea lui Dreysset «împărăteasa, pe care n’o eunoaşteam, îmi aruncă o lungă privire îndurerată, a-pol Închise ochii. Credeam că e un simplu leşin, care va trece imediat, şi părăsii vaporul, de oare-ce era chiar timpul de plecare». Versiunea lui Chaenartine «Chamartine, muncilor la lucrările de e-lectricitate, fu martor la atentat şi participă la prinderea lui Lucheni. El povesteşte: Stăm în colţul dintre cheiul du Montblanc şi rue des Alpes şi priveam cum se îmbarcă pasagerii. Atunci văzul venind şi două dame. spre cari năvăli In fuga mare un tlnăr. El Închise calea uneia din doamne şi-I dete o lovitură cu cea mal mare iuţeală. Eu crezul că a fost numai o lovitură de pumn. Doamna lovită căzu fără să scoală un ţipăt, pe clnd atentatorul voi să fugă. Atunci observata că el făcu un gest ca şi cum ar fi aruncat ceva, apoi imediat eroii, un om mare şi ţara aceasta se va mlndri că l a născut. Anica roşi de lauda înfocată ce auzi, şi poate că inima i se bătea gîndind că damele frumoase din Franţa rlvneafl iubirea lui Mihail, logodnicul el. Fără Îndoială, ele 11 ţineaţi acolo, că alt fel ce le ar fi făcut să nu asculte chemările stăruitoare cari i se adresail de mal multe luni. Anica ardea de dorul de a cunoaşte în sftrşit pe acela ce se deprinsese a-1 privi ca pe soţul el. D’abea dacă ’şl mal aducea aminte de el, căci trăiafl depărtaţi unul de altul din cea mal fragetă virstă. In fie-care zi, vorbiudu se de dlnsul ’l numea vărul el, de şi nu era nici o rudenie. Mama sa, sora Ruxandel, o născuse In cea d’întll căsătorie, cu un Boldur. Se însoţi, a doua oară, cu principele Cantemir şi muri născlnd pe Mitică. Tlnăra orfană găsi în Teodor Cantemir pe părintele cel mal duios şi cea mal bună mamă In Ruxandra. Formai! numai o singură familie, de şi legăturile lor se rupseseră prin moartea prinţesei. Fica lui Vasile Lupu, fără copil, fără bărbat, se lipi de nepoata şi de cumnatul săli. Visa lucurul mari pentru patria sa şi pentru dtnşil. Douea o coroană pe fruntea AnicuţiI şi numai Mihail putea să i o dea : Prinţul loan de Courteuay, petrecu restul serei cu Rucsandra, vorbind. In minutul de a se despărţi, ea 11 zise : — Nu vota seri lui Mihail, fiind-că înălţimea voastră ’ml vestiţi apropiata lui sosire, dar adu-ţl aminte că dacă va Intîrzia, se va abate de la datorie, de la familie, şi pot să zic chiar de la cinstea sa. Poporul nostru ’l cere, aşteaptă un cap care să I ducă la izblndă şi la neatlrnare. V’am spus totul, acum, rămlne la d-ta, prietenul săfl de a-1 face să-şi priceapă pozi-ţiunea. — Este de două zeci şl cinci de ani, poate observai pe un om care ptnă acum stătuse liniştit pe o bancă, apropiinduse, şi apoi depărtlndu-se grăbit. Efl cred că acesta era un complice. Deşi nu ştiam nimic nici despre atentat, nici despre persoane, totuşi alergata după criminal şi-l prinsei, fără ca el să se împotrivească. El mă Întrebă numai dacă sunt un agent de siguranţă. Atunci veniră încă doul vizitii şi imediat In urma doul poliţişti, pe cari n urmai la poliţie.» ECOURI Azi Mercurl, se va da In pavilionul grfidinel Cişmigiulul de către trupa de sub direcţiunea d lui Thoma Nicolaides şi Agob Kio-liean, o reprezentaţie cu un program variat In beneficiul artistei d na Lucia Kivorkian şi al d-lul Thoma Nicolaides. — Sunt numiţi elevi în şcoala de oficerl pe ziua de 1 Septembre 1898, tineri şi sub-oficerl cari afl obţinut nota medie satisfăcătoare In ordinea clasificărel stabilită de juriul examinator, şi anume: Arieescu Grigore, Sitaru Mihail, Sachim Ştefan, Grigoriu Dimitru, Dobrovi 1 N. Gh., Bărbulescu Constantin, Dumitriu Mihail, Da-jicu Niculae, Cristescu Constantin, Gliin-daru Scarlat, Giormănescu Grigore, Anas-tasiu Cesar. Ionescu Cesar, Sima Petre, Mihăilescu Constantin, Popescu Vasile, Stin-gaciu Ion, Antonescu Ion, Damienescu Petre, Angliei Florea, Văleanu Cristofor, Slavarache Constantin, Rădulescu Toma, Vlnătorul Grigore, Cerchez Petre, Popescu Gh, Popa Constantin. Ştefăniu Ion, Cio-clrlie Jon, Sfratilat Petre, A'exandrescu Constantin, lordăchescu Dumitru, Predescu Alexandru, Mavrodin Niculae, IoanidToma, Stăncescu Dumitru, Curăfl Gheorghe Stă-nescu Nicolae, Părăianu Emilian, Bălescu Niculae. Vasilescu Dumitru, Mateescu Sima. dar să-şi împlinească misiunea, atlrnă de la dlnsul să regenereze aceste ţări, să fie vrednicul urmaş ai lui Vasile Lupu, să puie In lucrare planurile ca i-afl lăsat; să se arate dar, să vie să-şl i-a locul. Nu vreafl să ştta pricina lntlrzieril, poate vr’o drăguţă 11 ţine. De bună seamă, n’a uitat de logodnica sa care ’l-aşteaptă aici şi de fericirea ce ’l este destinată. — Mihail n’a uitat nimic, doamnă, urma o va dovedi, şi efl răspund că-şl va ţine cuvtntul. — Slugile se înfăţişară ca să poftească pe oaspeţi In odăile lor; domniţele se retraseră şi călugărul, apropiindu se de principe II zise: In lipsa nepotului şi fratelui mefl, datinii voe să vă slujesc de călăuză şi să vă mulţumesc pentru dlnsul de cinstea ce-aţl făcut locuinţei lor. Nu veţi găsi strălucirea cu care sunteţi deprinşi, păstrăm dativele şi obiceiurile strămoşeşti, şi dacă ospitalitatea noastră este necioplitâ, Incai este prietenească şi dată din toată inima. — O ştim părinte, mal ştim Încă cit este de măreaţă şi apoi bucuria ce vota simţi dormind sub acoperişul sub care mi-am trăit copilăria. Călugărul se înclină şi merse înnaintea străinilor, II duse In două camere spaţioase, una lingă alta. Văzură, ca şi In sala cea mare, lungi divanurl, pe care erafl întinse aşternuturile de dormit. Aceiaşi simplitate de podoabe, aceiaşi curăţenie se vedea In catul acesta ca şi In cel de jos. Călugărul aruncă o privire împrejur, văzu că toate sunt în rlnduială şi, poftind noapte bună oaspeţilor, eşi, după ce-l binecuvlntă. (Va urma) Liceul Clasic şi Real Bucureşti, Calea Moşilor 162 Lista corpului didactic aprobată de Onor. Minister prin ordonanţa No. *6684. Seria B. din 12 August 1898. Autorisat de Onor. Ministru al Instr. Publice ord. No. 38,799 curs primar, curs liceal, curs Sentru preparaţiunea la şcoalele militare. Certi-cate equivaleute cu ale Statului. înscrierile de la 5 August. Prospecte la cerere. CURS LICEAL GH. ARGHIRF.iCP, licenţiat In fizice, prof. la liceul Mibaifl-Viteazul, sciinţele fizice şi geografia. l>r. MARCEL RRANDZA, pro'esor de ştiinţele naturale la şcoala normală de institutori, pentru ştiinţele naturale. I*r«-olul mui< on Ropegon, prof. la şcoala norm. de institutori, Religia cl. I—IV. ( ăpltau Kndii Toro<‘eaiiu, licenţiat în matematici, matematica cl. V—VI—VII. (A. N»nl«-l«-vlcl, licenţiat tnmatematici, matematica cl, I—IV. IM uit trie I>. Comaa, dr. în drept, absolvent al cursurilor de filosofie la «Coliere de France», prof. de filosofie, economie, politică şi dreptul administrativ. luau Gr»ma, prof. la liceul Sf. Sava, limba latina cl. V-VIL 1. Sarrn. bacalaureat de la Atena, absolvent al facultăţel de litere. Limba elenă clasa m-iv. Pândele Ionescu, prof. la liceul Mihaifl-Viteazul, limba elenă cl. V—VII. loau Odor, absolvent al facultăţel de litere, prof. de limba latină cl. 1—IV. Nierva Hodoş, absolvent de la facultatea de litere, bibliotecar ajutor la Academie, limba română cl. V—Vil. Pautasl, prof. Mihaifl-Viteazul, 1. latină cl. 1—IV. Dr* Gtilţft Popp, prof. la liceul Mihaifl-Viteazul, limba germană cl. V—VIL Alexandru Popp, licenţiat In teologie, prof. limba germană cl. 1—IV. B»ulface Hetral, prof. de limba franceză la gimn. Şincal, limba franceză cl. I—VII. Alexandru Ignul. absolvent al facultăţel de litere, istoria cl. I—VII. H. Vlunu, absolvent al conservatorului din Viena, muzica. D. IuurHcu, profesor la Liceul Lazăr şi şcoala normală de InsL, gimnastica cl. I—IV. Grigore Koînniio, absolv, al Acad. de Bele-Arte din Florenţa, profesor de desemn cl. 1. Popeam, elev al şcoalel de Poduri şl Şosele, preparator de matematici. loan Trlfu, student In litere, preparator de limba latină. Baulamlu Trifu, student In litere, preparator limba latină. CURS PRIMAR I* Danaltrla, institutor, vechiu elev al şeoalel normale de institutori director de studii al cursului primar, lunortcln, Drd In medicină, \. Neofita, absolvent al şcoa;eI normale de institutori, institutor. C. Nftvulescn, bacalaureat, institutor. Surlă, absolv, şc. norm. de inst., institutor Şcoala specială de preparaţlnne pentru şcolile militare şl de poduri şl şosele Căpitan Radu Toroceanu, licenţiat în materna1 ică, ataşat la serviciul geodesic al statulul-major. Căp. Dem. Ilitscu, profesor de scoală de a-plicaţie. V. Toroceanu, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi. D. Darvari, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi. Carol Davila, licenţiat în ştiinţe la Sorbona. Absolvent al şcoalel politechnice. Căpitan Teodor Georgescu, licenţiat in matematice. profesor la şcoala de aplicaţie. Inscripţiunile de la August înainte. Prospecte la cerere. Sit. 3* Direcţiunea. Dr. Frenkel, fost intern al Spitalelor din Paris, va fi medicul Institutului. Inscripţiunile de la August înainte. Prospecte la cerere. UNIT. MED, Dr. BAUBER6ER Calea Moşilor, & a S. 16 Consultafiuni de la % — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8—10 a. m. LICEUL MODERN I>E BAEŢI Bucureşti, Calea Victoriei No. 190 sub direcţiunea d-lul profesor GEOBOE €. DRAGII Cursuri primare şi secundare. Autorisat a ţine, în limitele Regulamentului, esamene de fine de an şcolar în institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, certificate dind drepturi egale cu cele din liceele publice. In Iunie 1896 din 129 elevi al cursului secundar, cl. I—VI-a. a avut 75 promovaţi şi numai 12 repetenţi, deci resultat strălucit, cu promo(iuni de 60 la sută, procent mai nici o dată atins in şcoalele publice. 20 de elevi al cursului primar. cari afl trecut esamen la stat, afl fost toţi promovaţi. Cursurile anului şcolar 1898|98 vor Începe la 7 Septembrie cu următorul corp didactic : a) CURSUL SECUNDAR M*drlntale Simeon Popescu, şcoala normala de inst. va preda religia cl. I—IV şi istoria ci. IV a. MU». Drayotnlremcu, licenţiat în lit. şi filosofie, prof., 1. romînâ cl. V—VII. fi. Adaeeeescn, lic. In liL, prof. la gimn. Şincal, limba roralnăcl. I—IV. Par. D. Georgescu, prof. la Uc. . prof. la Uc. «Sf. _______________Sava», istoria şi geografia cl. I şi FV. Bucureşti, Tipografia «HELIADE». Clemenţei No. 3. I. Gr antena, prof. lic. «Sf. Sava», limba latină cl. V—VII. St. MiheiUeanu, prof. lic.! «Sf. Sava» I. elenă cl. V-VII. G. Nestlan, lic. tn litere, limba elenă cl. III-IV. Mj. hcvegue, prof. liceul «Mihal-Viteazul» limba franceză cl. I—VII a. TMebault. bacalaureat de la Paris, eon-bersaţia cl. I—VII. Dr. Gh. Popp, prof. liceul «M.-Viteazul», 1. germană cl. V—VIL WIH Ghiill, licenţiat în litere, 1. latină şi germană cl. I—VIL I. S. Floru, prof. [liceul «Sf. Sava», istoria clasa V—VII. G. C. Dragu, prof. liceul «Lazăr», flloso-fia cl. VI şi Vll-a ; Economia politică, dreptul Constituţional şi administr. cl. VII. P. G. Suchar, Doctor in ştiinţele matematice de la Paris, maestru de conferinţe la Universitate. Matematice cl. V—VII. Ir. Negrescu, absolvent al facult. de ştiinţe : matematicele, limba Română cl. I—IV. Athanaslu, prof. Ia liceul «Mihal-Viteazul», sc. flzico-chimice, cl. IV, V şi VI-a. Victor Anastasiu, dr. in ştiinţele na-ţurale de la Sorbona, prof. liceul «Lazăr», sciinţele naturale cl. I, II, III şi VI—VII. M. Codrean»*, doctor in medicină, igiena clasa Vll-a. D. Ionescu, prof. liceul «Lazăr», gimnastica clasa I-VII-a. R. Viant*, abs. conservat. Viena, musica, clasa I—VII, se fac şi cursuri de piano. Gr. Romano, absolv, diplomat al şcoalel de Bele-Arte din Florenza, deseinnul clasa I—VI-a. Mcditarea elevilor de către şease din cel mal distinşi studenţi universitari. b) CURSUL PRIMAR loan C. Găteseu, fost director de şcoală primară clasa III—IV. C. Sâbutescu, bacalaureat cl. I şi II-a. A. Deguey, bacalaureat de la Dijon (Franţa) limba franceză şi limba germană. T. Maior eseu, absolvent al conservatorului, elev al d-lul Levinger, pentru vioară şi canto; de vioară şi cursuri speciale. D. Ionescu, prof. la 1. «I-azăr», gimnastica. M«dic si Instllntnlui: D-rul N. Tho- mescu, profesor universitar, medic primar în spitalul de copil. D. A. MUese»*, licenţiat [In drept, subdirector. înscrierile pentru anul şcolar 98|99 se fac cu începere de la 15August, orele 8—12 şi 2—6 în toate zilele la cancelaria InstituutulI, Calea Victoriei, 190. Dr. MENDELSOHN de la Facilitatea din Paria Special pentru boale de Femei ai de Copil sit. 22 Consulta fiu nl de la 3 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vie-ă-vis de Ministerul de Interne) Iatrait ai urlu Calea Victoriei «8 NOUL INSTITUT DE BÂETI sub direcţiunea d-lor /. CIsIVCMUni G» POPA profesori la liceul «Lazăr» Bncnreştî, Calea Plevnel, No. 104 Cursuri primare şi liceale complecte. Autorizat a trece esamene în Institut şi a libera certificate equivalente cu cele ale şcoalelor publice. Preparaţiunl pentru şcoala militară şi comercială. A funcţionat, anul trecut, cu următorul corp profesoral, la care în septembrie! se va mal face oare-carl îmbunătăţiri : Pr. C. IONESCU, licenţiat în teologie, profesor la asilul «Elena Doamna». 0. ADAMESCU, licenţiat in litere, profesor la gimn. «Şincal». 1. ODOR, absolvent In litere, profesor supl. lic. «Lazăr». 0. POPA, licenţiat în litere, profesor la lic. «Lazăr». G. SIMA, absolvent în litere, sub-directorul Institutului. N. R. COLCEAG, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la gimn. Şincal. L. LEVEQUE licenţiat tn lit. prof. la liceul «Sf. Sava» şi Mihaifl Viteazul. M. SCHROFE, licenţiat în litere. C. P0P0VICI, prof. la Seminarul «Nifon». 1. CLINCIU, licenţiat In litere şi filosofie, prof. la liceul «Lazăr». G. M. IONESCU, licenţiat în litere şi teologie. ST. ST0ICE8CU, licenţiat în matematici, prof. la lic. «Lazăr». I. BUCURESCTL licenţiat In matematici prof la Seminarul «Nifon». I. NOAGHEA, absolvent al şcoalel de agricultură. SIM. ST. RADIANU, licenţiat in ştiinţele naturale, prof. la liceul «Lazăr». N. CLINCIU, doctorand în medicină. D. I. GHIMPA, licenţiat in şciinţ. fisieo-chi-miee, prof. la liceul «Lazăr*. G. CANDREâ. doctor în filosofie, profesor la şcoala comerciala. C. PASCU, licenţiat în drept. E. CONSTANTINESCU, absolvent al conservatorului. N. ANGHELE8CU, laureat al şcoalel de Bele-arte din Bucureşti. I. STOLAN, student al facultăţel de litere. V. MONTANI, elev la şcoala de poduri şi şosele. CH. VUILLE, absolvent al şcoalel de institutori din Neuchâtel. P. HEYTMANEK, student tn matematici. G. NANE8. student In litere. V. E. PETRIC, student în litere. Dr. RAUTZOJU, medicul internatului. Dr. L. D. Bostanii Dentist sit. m Strada Regali, No. 8 s’a reîntors tn Capltal& şi şi-a reluat ocupaţiunile INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STĂNESCU fost Institutul Englez Bucureşti, Calea Rahovel No. 36 Curaarl primare, secundare şl facultative. Elevele din cursul primar şl secundar pot da esamen la şcoalele Statului. Se primesc şi eleve, care urmează externatul secundar, şcoala profesională şl Conservatorul, fiind toate In cea mal mare apropiere. îngrijire părintească, eduosţie aleasă, Învăţătură serioasă. Toate elevele şcoalel noastre prezentate la esamen la coaiele Statului ad reuşit cu succes, Iar cele oe aft urmat n cursul anului la acele şooale, toate ad fost promovate parte chiar premiate. Informaţii se pot trimite la cerere. înscrierile încep la J0 August. Sit. 68 Directoare Lucreţla D. Stănescu Internat de Băeţî Al comunitâţel E vangelice Germane DIN BUCUREŞTI No. 14, Strada Luterană, No. 14 Autorisat de onorabilul Minister De şi sunt numai doul ani, de clnd acest internat e In fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni afl terminat cursurile cu un mare succes. Institutul e administrat de o comisiune specială, aleasă din sinul comitetului general al comunitâţel şi e pus sub direcţiunea d-lul Eugen Personalul conducător intern e compus : 1) Dintr’un inspector, căruia, In prima li* nie, i s’a Încredinţat îngrijirea părintească si educaţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romîn şi un institutor care supraveghiază de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest internat stă în nemijlocita legătură cu şcoala normală evangelică germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit: clase primare, cu programul statului şi 6 clase reale. In aceasta şcoală reală se învaţă limbile : germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. Se primesc copil de ori ce naţiune şi confesiune, chiar şi de aceia, cari frecuentează alte şcoale, aceştia Insă numai in pensiune. Institutul e aranjat conform tuturor cerinţelor moderne şi igienice. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după vlrsta elevilor Intre 640 plnă la 1000 lei, pentru interni şi 300 ptnă la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti In rate trimestriale. Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionului, precum şi de la diferite oficii parochiale evangelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult plnă la 15 Septembrie a. c. (stil vechio). Comunitatea evangelică germană Parohul Dr. EUGEN FILTSCH. Str. Luterană. No. 12 SiL 60 ww^.âfec6i,dflaiifîCliafb io.ooo. Girant: State Elefterescu.—-(Telefon «Epoca»).