SiitiA n.—AMIL IV, No. 853—246.
NUMARULJ.0 ban!
A n OM A MENTE EE
In I arâ, pe an • •Ij_ • 80 lei M streină, ta te • « T* . 40 ^
MANUSCRISELE NU SE iNAPOIAEÂ REDACŢIA
No, * - STRADA CLEMENTEI — No. t


r
Ediţia a treia
MARŢÎ, 1 SEPTEMBRE 1898
NUMĂRUL 10 BANI
ANUNC'IURMEE
Pagina Ill-n, linia 30 bani
99	!V*a,	»	1®	99
«SERţlUNl ji RECLAME, linia corp 8, 2 tel
ADMINISTRAŢIA
No, a — STRADA CLEMENŢEI — N<w 8.
' -r WJ.1I ite.	CS Bl
AMAMIIITK asupra A8A^IAAltRI
■ ÎMPĂRĂTESEI AUSTRIEI
ICBENDE LIBERALE
Ani arătat cum colectiviştii, pier-ztnd beneficiul legendelor politice, s’apucă să croiască legenda că numai el an lucrat pentru dezvoltarea economiei naţionale, că tot ce s’a făcut în această direcţiune e opera lor.
Pentru aceasta, el nu se sfiesc să ia cu liapca munca altora şi să se fălească cu ea, cum aQ făcut în numărul de la 28 August al Voinţei lut Mărgăritescu, cu împroprietărirea clâcaşilor şi secularizarea averilor mînăstireştl—acte cu-ziste — şi cu podul peste Dunăre, cu portul Constanţei şi organizarea navigaţiunel fluviale şi maritime -acte ale ultimului regim conservator.
Dacă am relevat numai aceste fapte, fiind cele mal bătătoare la ochi nişte monumente de neruşinata minciuna—asta nu însamnă că primim drept bune toate cele-l’alte laude ale Voinţei ocnaşului.
Puteam să relevăm, din primul moment, minciuna că Creditele funciare aQ fost înfiinţate de partidul liberal. Aceste instituţiunî bine-fa-cătoare aQ fost create tot de un guvern conservator, aceasta o ştie toată lumea.
Dar mal suut o sumă de jumătăţi de minciuni.
Aşa de pilda, colectiviştii se laudă cu caile ferate. Dar numai eî aQ făcut drumuri de fier?
Toate guvernele noastre aQ lucrat în aceasta privinţa, toate îşi aQ partea lor. Trebue să fie cineva zmintit saQ neruşinat ca să revendice caile ferate pentru un singur partid. Construirea căilor ferate era o necesitate impusă de alipirea Homîniel către partea civilizata a Europei, şi toate guvernele romî-neştl aQ satisfacut’o; singura deosebire e că conservatorii n’aQ speculat aceasta nevoe a ţării şi n’aQ făcut averi fabuloase, cum aQ făcut unii liberali.
Se laudă colectiviştii cu vînzarea bunurilor Statului la ţărani. ŞtiQ colegii lui Mărgăritescu, cari falşi-ficâ istoria contimporană cu aceeaşi înlesnire cu care plăsmuia ocnaşul scrisori ale fostului Mitropolit Primat, ştiu el ce împrejurări aQ impus facerea acestei legi ?
Cine cunoaşte istoria acestei chestiuni, ştie bine că meritul iniţiativei nu e al partidului liberal.
Dar, ce fel de lege a vînzăril bunurilor Statului la ţărani au făcut liberalii ? Şi cum aQ aplicat-o ?
Lucrul e în deobşle cunoscut. Legea a fost ast-fel ticluita, în cît să folosească cârdăşiei colectiviste. Şi legea a fost ast-fel aplicata în cît foarte puţini ţărani au putut cumpăra pâmînt de la Stat, dar foarte mulţi colectivişti s’aQ culcat seara fără moşie şi s’aQ sculat a doua zi dimineaţa mari proprietari rurali.
Ori cind vor pofti d-nil colectivişti — dacă le dă mina să lungească vorba — le putem dovedi cu cifre acest colosal gheşefl, făcut pe spinarea bietului ţăran.
Ao trebuit să intervie conservatorii şi să modifice legea aşa, ca numai ţăranii să poată cumpăra pămint de la Stat, pentru ca să se puie capăt acestui periculos abuz
Se mal laudă nechibzuiţii cu legea tocmelilor agricole.
lata o chestiune asupra căreia sunt multe de spus. Dar, cum probabil colegii ocnaşului sunt greoi
la pricepere, le vom supune o singură observaţie : legea tocmelilor agricole, făcută de conservatori in momente critice pentru ţară, a fost modificată, rînd pe rînd, de toate guvernele, liberale şi conservatoare. Faptul acesta nu spune el nimic oamenilor de la Voinţa lui Mărgăritescu ?
Şi legea aceasta e menita să mal fie încă de multe ori modificată. Chiar guvernul actual vrea s’o modifice iar.
Atunci, de unde şi pînâ unde se trece legea tocmelilor agricole în patrimoniul esclusiv al partidului liberal?
Scriitorii colectivişti imputa partidului conservator asprimea legii de tocmeli făcută de dînşil, în vremuri ! Dar ştiQ aceşti scriitori, în ce împrejurări s’a făcut acea lege şi cîte interese mari avea de împăcat ? Probabil că nu ştiQ.
Am avea multe de spus, dacă ne-ar ierta vremea şi locul. Dar ne mulţumim şi cu atît.
Cînd vom mal prinde pe colectivişti în flagrant delict de făurire de legende, le vom da şi restul.
O PRIMĂRIE HOAŢĂ
Un ziar din Capitală a publicat Sini-bâtă, următoarea ştire :
*EH judecătoria II Iaşi a pronunţat ho-tărtrea in procesul intentat comunei Iaşi de către sub comisarul Răileanu.
«Primăria era acuzată că «ar fi sustras» materialele fcărămidă) ce erau depo-sitate lingă abator, şi cari aparţineau d lui Răileanu
«Materialele au servit comunei la aşter-nerea şoselelor din jurul abatoriului.
*Iaptul de sustragere dovedinduse, comuna a fost condamnată la 500 lei daune, procente şi cheltueli de judecată».
Se vede că domnii de la primăria din Iaşi, despre a căror «sustragere» s’a vorbit atlta, neavind, cine ştie In ce zi, ce să «sustragă» în profitul lor personal, aQ «sustras pentru primărie, numai aşa, ca să nu piardă obiceiul.
Bravo primărie! Bravo primar şi bravo ajutoare! Ne-am obişnuit să auzim că la primăria din Iaşi nu se plătesc lefurile tuncţionarilor, că se pun sequestre pe veniturile comunei pentru datorii neplătite. că ajutoarele de primar încasează clte 20 de lei pe zi diurnă psntru «a supraveghea» patru bol, proprietatea comunei; dar că această primărie ar fi ajuns In halul ca să fie dată In judecată şi condamnată pentru hoţie, iată ceva ce nu ne-ar fi trecut prin minte.
Sub colectivişti ce nu-I posibil?
OBHAX VOIjECTMVMST
Aţi notat, socotesc, că nu odată d. Cliiru, directorul general al poştelor, a fost acuzat In presă de incorectitudini.
Şi cu toate acestea, d. Chiru continuă să şî exercite funcţiunile, şi nici măcar nu caută să dărîme acuzările formulate îu contra d sale.
Obraz colectivist.
In categoria d-lul Cliiru, intră Melisiano şi compania de la primăria Capitalei. Acest domn a fost tratat, de chiar amicii săi politici, de «pungaş».
II. Melissiauo este încă ajutor de primar, nu caută să se disculpe—ar fi şi greii—şi nici superiorii săi nu iaQ vre o măsură.
Obraz colectivist.
Moare un domn Mavrocordat, funcţionar la regia monopolurilor. Se constată că a-cesta, cit timp a fost In slujbă, a furat şi se inal conastlă că este văr cu d. Gogu Cantacuziuo. Presa ministrului de finanţe trimite pe reclamanţi la Cimitirul Belu.
Obraz colectivist.
Te minunezi nu attt de predilecţia ce aii aceşti oameni de a’şl vlri mina in lada Statului—aceasta este un vechia nărav colectivist—ci de seninătatea de cuget cu care aceşti onorabili Încasează toate acuzările, attt cel vizaţi personal, cit şi cel puşi -ca să-I controleze.
Cel mult, ctnd un colectivist este dat a-fără din slujba pentru pungăşii, i se face aceasta ca pedeapsă, nu peutru-că a furat, ci pentru că nu a fost îndestul de dibacii!, ca, furlud, să nu fie prins.
Intr'attt de decăzut este partidul car# ne (irmueşte astăzi.
Obrazul colectiviştilor nu roşeşte nici odată,
PRIMÂRIft CAPITALEI
Cine va fi primar?
Nedumerirea cea mai mare domneşte între guvernamentali in privinţa remanie ret ministeriale, precum şi în privinţa al cătuirei listei colectiviste pentru alegerile comunale din Capitală. Nedumerirea e cu atît mai mare, că abia acum simt colectiviştii că la cel dintiin gol. fie cît de neînsemnat, ce se produce în rîndurile lor, nu găsesc un om de seamă.
I)in această causă, pînă acum nu ştie nici măcar d. Sturdza cum si va remania cabinetul şi cine va figura in capul listei guvernamentale din Capitală, adică cine va succeda d-lul C. F. Robescu.
In consecinţă, s’a hstărît, că: de oare-ce succesiunea d lui C. F. Robescu este strîns legată de remaniarea ministerială, resol-varea ei să se amine pînă după întoarcerea M. Sale Regelui în ţară. Abia atunci, ca o consecinţă a remanierel ministeriale, se va desemna cine va figura in capul listei guvernamentale.
Sacrificarea d-lul ltobescn şi a consilierilor
Aceasta însă nu împiedică pe colectivişti să facă fel de fel de combinaţii, în ce priveşte modul alcătuirei listei.
Aşa, ideia care se agită mai mult este ca alegătorii colectivişti din fle-care culoare să fie convocaţi la o consfătuire, spre a desemna cîte cinci membri din sinul lor.
Ast-fel cinci culori ar desemna 25 de membri pentru lista colectivistă, răminînd ca şease să fie desemnaţi de clubul colectivist în unire cu guvernul.
In ce priveşte pe d. Robescu, a cărui sacrificare este definitiv hotărîtă, i-se va oferi un loc în consiliul comunal, pe care dacă nu ’l va primi,—sănătate bună, zic colectiviştii.
Dintre consilierii actuali se vorbeşte cu oare-care siguranţă că vor fi sacrificaţi d-nii Solacolo, Melissianu, Alexandriu farmacist, Tache Stănescu şi Mici eseu.
Teroarea prin mahalale
De şi tocmai două luni ne mai despart de alegerile comunale, deşi alcătuirea listei colectiviste se ascunde încă in negura combinaţiilor, totuşi colectiviştii îngrijiţi de discreditul în care aii căzut in faţa o piniei publice, au început d‘ja cunoscutele lor operaţiuni electorale prin mahalale. Toţi inspectorii, comisarii şi subcomisarii, fie comunali, fie administrativi, n'au altă treabă de cît să organiseze căprării electorale prin mahalale. Fie-care comisar are in seama ea 10-15 agenţi electorali, cu cari terorizează ps alegători; pe unii « ameninţă, altora le intentează o serie de procese de contravenţie; unora li eefă-
găduesc slujbe şi afaceri veroase, altora li-se fac concesiuni ilegale.
Brutarii pot să vtndă ptinea şi cu 500 grame lipsă la etntar, pungaşii pot să-şl exercite în toată libertatea meseria lor,— poliţia n are nici habar de ei. căci e ocupată numai cu certuri electorale, avînd sancţiunea deplină a d lui Palladi şi prin urmare, a întregului guvern.
----------■---------------------—
DIN STREIN ATATE
mmmmmmHmmzmmammmmmm
Creta şi Europa
Nouile turbur îl rî ce a fi isbucuit în Oela, vor avea cel puţin folosul de a atrage atenţia ma rilor Puteri asupra unei situaţii care nu mal poate fi prelungită fără grave inconveniente. Căci 6ste deplorabil de se a vedea năseîndu se un conflict între o parte a populaţiei cretane şi o porţiune din trupele întreţinute lu Creta de Puteri, in vederea menţiuerel ordinel. Nimic nu poate sdruncina mal mult această autoritate morală a Eurppel, pe care se reazămă stabilitatea stărel de lucruri provisorie In Creta. Şi mal este regretabil că asemenea incidente să dea drum liber Turciei, în ce priveşte pretenţiile sale asupra Cretei.
Diplomaţia turcească nu va întirzia să observe, de sigur, că Puterile nu pot revendica dreptul de a exercita, fără concursul săă, protectoratul asupra Cretei, căci şi populaţia musulmană trebue protejată. Aceasta s’ar obţine numai cu condiţia menţinerel trupelor otoinane în Creta, trupe ce tocmai atît Puterile cit şi creştinii vor să le alunge cit mai repede.
Este înşă un punct asupra căruia toată lumea este de acord, şi pe care nouile lurhurărl îl fac evident: politica marilor Puteri in privinţa Cretef este afectată de un vncifi radical şi ea nu ue poate duce de cit la o adevărată catastrofă. Ş’a voit să se facă ceva provisoriQ. S’a voit să se imobilizeze un pppor în plină mişcare.
S'a crezut că se poate face ceva definitiv cu mijloace temporare, Intrebuinţind expediente în loc de soluţiuni. Scopul scopurilor, culmea ahilit&ţel, s’a crezut că este să sa elimineze din problemă greutăţile cele mal mari, să se considere ca neavenite, şi să se proclame cu un ton de oracol că totul este regulat.
S'a vorbit de instituirea unei republice cretane sub tutela Puterilor.
Cu aceasta să creiază un corp fără cap, un guvernâmint decapitat, care nu -poate avea nici baza destul de la gă pentru a fi bine aşezat, nici un şef capabil de a impune resuect tuturor elementelor unei populaţii divizate.
Oare ’şi inebipuu cine-va că se poate înlătura chestiunea guvernatorului Cretei ? Că creştinii nu vor continua să’şl îndrepte privirii spre Grecia ?
Soluţia
Nu ; dacă puteVile voesc, zice Le Tentps, să se înlăture o nouă explozie, dacă ele voesc În mod sincer pacea iu Orient, trebue să repu-pudieze politica de struţ; situaţia trebue privită In faţt şi trebue să se clădească o ordine solidă şi permanentă, av!ndu-se in vedere îndeplinirea obligaţiilor contractate de Europa şi satisfacerea dorinţelor formulate de candioţî.
Acest punct de vedere al oficiosului guvernului francez, pare că stăplneşte şi pe amiralii din apele Cretei.
In adevăr, comitetul naţional crelan deda-rînd că nu mal poale lua răspunderea situaţiei, in urma ultimelor turburărl, Agenţia Homină ne comunică următoarea telegramă, cu data de Simbălă r O depeşă a admiraţilor, datată din Canea, răspunzând declaraţiunil comitetului, zice că el recunosc legitimitatea observafiunilor sale, adoptă încetarea regimului provizoriii şi ape-Uaiă la comitet ca si continue funcţiunile tale.
Foreign.
EUsabeta a Austriei.
TRIBUNA LITERARA
Conferinţe p spălare
Ne pllngem zilnic de starea înapoiată în care se găseşte poporul nostru faţă de ma-mfestaţiile intelectuale; suntem nemulţumiţi de răceala cu care sunt primite de a-celaşl popor toate producţiile noas're literare, şi ştiinţifice şi nimeni nu s’a gtndit a lecui răul acesta aşa de mare pentru desvol-tarea poporului nostru.
Trebuie pornită o luptă, dar o luptă gigantică, avînd în ved re tocmai Înapoiata stare şi indiferenţă caracteristică a poporului—şi lupta aceea sigur va da roade frumoase -dacă va fi porni'ă din dragostea sinceră de a face bine, şi nu din setea va-nităţel, izvorul mal tuturor acţiunilor frumoase la noi.
Lupta aceasta a fost de mult propusă şi a avut tntru clt-va un rezultat frumos. Bibliotecile de popularizare au fost semna'ui luptei. A populariza artele frumoase, ştiinţele, a pune pe un preţ de nimic bucăţile literare şi cunoştinţele folositoare lu mina fie-căruia — e sigur un frumos început ; dar nu decisiv In formarea unei pături culte, în formarea unei elite intelectuale. Trebuiafi che tuell colosale şi băneşti şi morale ca să poţi introduce pe calea a-ceasta literatura şi ştiinţa acolo un le razele lor nu pătrunseseră încă. Şi apoi publi • cuiul nostru tocmai cărţile, tocmai lucrările aceste, ori cît de eftine ar fi, nu ’l erau dragi, nu voia să le primească— Iul 11 trebuia o altă cale mal botârîtoare, şi calea aceas'a o găsesc în conferinţele populare.
Nici eheliuelile. nici indiferenţa nu le va Intim oină, vel găsi un director de şcoală să’ţl dea o sală liberă, vel găsi tot-d’auna un p ibţip pent u o oră pe săptămînă. Şi apoi legătura Intre orator şi public e mâl puterui a, comunicaţia e mal uşoară, lurlu-rirea ce o resimte auditorul e mal vie, de cit Intre scriitor şi public.
In Rusia. Germania şi mal ales In ţările nordului, Scandiuavia şi N >rvegia, există asociaţii întregi peutru popularisarea ştiinţelor şi artelor frumoase. Se ţin conferinţe la oraşe, la sale se scriil reviste şi se Împart aproape gratuit publicului. O luptă numai de cîţî-va ani a dat resultate superbe şi-mi vine să cred că, dacă popoarele «cele sunt azi aşa de bine văzute de ţările culte, datorese vaza şi renumele lor popularizatorilor lor.
Această luptă a fost începută de studenţi. In vacauţiile mari, părăsind facultăţile, plini de puterea ciştigatâ şi de cunoştinţele noi dobtndite, dornici ds a’şlimpărtăşi altor cele auzite, aQ pornit lu oraşele şi proviu-ciile lor du lud cu el ştiinţa şi adevărul, lupttud contra inculturel şi bigotismului tu care fatal eraQ aruncaţi concetăţenii lor.
Şi resultatele, cum spun, aă fost admirabile. O ast-fel de luptă se impune şi studenţilor noştri, o ast-fel de luptă se cere şi de poporul nostru. Poporul nostru, pus In condiţiunl rele, prin posiţia etuică a ţărel departe de civilisaţie şi elemente civilisa-toare, trăit tn contact cu popoarele slave şi cu turcii, şi-a Însuşit mult din bigotismul şi fatalismul lor. Alcoolismul ne decimează şi ne măreşte zilnic numărul nevroselor; sifilisul şi pelagra degenerează şi restul elementului sănătos, şi In contra acestor plăgi ne ti eb iese regeneratori—contrar vom vedea răul creseînd.
Şi nu numai acestea sunt relele care trebu-esc combătute, ci avem attteaşi atîtea nevoi! Poporul e furat de fel de fel de speculauţl, poporul e incult şi pătura acea pretinsă cultă e lipsită de vlagă. Regeneratorii acestei stări trebue să fie studenţii Dr. Obreja, In conferinţa d sale despre «06se-siun1,y termină apeltud la sentimentele studenţilor şi la munca lor peutru folosul poporului.
Studenţii trebuesc să vadă că vor deveni mline profesori, doctori, că le va tr bai un public care să-I priceapă şi să le dea pe lingă admiraţia muncel lor, şi putinţa de a exista. Fără clienţi un doctor nu poate exista, fără elevi un profesor nu poate să facă cursuri şi cu lipsa de cultură şi cu lipsa de entuziazin pentru ştiinţă a publicului nostru, doctorii şi profesorii sunt nevoiţi să sufere.
Interesul lor individual e In jot, dacă nu vor a pune sentimentul Iar etic pe itru formarea unei ţări culte, pentru ridicarea Ro-mtniel la acelaşi nivel iutelectual cu cele-l’alte popoare culte.
Conferinţelor populare, le sunt rezervate fapte mari iar conferenţiarilor numele cel mal frumos ce se poate da unul om: regeneratorul unul popor.
La noi. pînă azi nu s’a făcut nimic. La Tirgu-Jiu aud de existenţa unei societăţi de învăţători şi preoţi ca I aQ şi o revistă «Lumina Poporului» şi aQ ca tendinţă de a populariza prin scrisşi graiQ ştiinţa şi li-literatura.
începutul e bun şi promite.
La Mehedinţi se pregăteşte de asemenea o mişcare şi iniţiativa el e luată de studenţi. Dumineca 20 Iunie, s’a ţinut prima şedinţă de deschidere.
Bucuros că pot împărtăşi lucrurile acestea
www.dacoromanica.ro
1
ii r o & A
Asasinarea Împărătesei Austriei
cititorilor, apelez la sentimentele de solida* ritate a tuturor studenţilor ca să înceapă o manifestaţie In senzul acesta, mal puternică şi mal largă.
A Început Mehedinţul, ar trebui ca rlnd e rtnd să răspundă toate inimile tinere in toate judeţele, propovăduind lumina şi adevărul la straturile întunecoase şi pierdute ale poporului.
T.-Severin.	I. Ttnşnn.
MHue rom publica un articol de d. loncscu-Olon.
UFORMAŢn
Comisiunea pentru examinarea candidaţilor la şcoala superioară de războiu se compune din d nil colonel Boteanu de la marele stat-maj >r, colonel Coandă directorul serviciului de artilerie de la ministerul de război0 loc.-co'onel Mavrocordat directorul şcoaiei derăzboifl, loc. colonel Constantinescu de ia martie stat-major şi maiorul Preto-rian, comandantul divisionulul de jandarmi că ăr .
Examenele se vor începe mline, In localul clubului militar.
Erl, la orele 10, s’a oficiat un Te-Deum la Mitropolie, pentru aniversarea luării Griviţei.
Aii asistat loji ofiţerii superiori din Capitală, dar ni oi un ministru.
Directorul nostru, d. G. Panu, s’a Întors aseară lu Capitală.
înaintările ce urmau să se facă pe ziua de ari tn armată, aii fost amtnate pe ziua de 29 Noembre, aniversarea luării Plevnei.
In Tribuna din Sibifl citim următoarea nostimadă :
«Cu o -asiunea manevrelor din Banat, un soldat săcui i ajunglnd la Lugoj a Început să Înjure Ungaria, zielud, că ce fel de «Magyarorszăg» este ăsta, cind el de 0 săp-tămlni Încontinuu călătoreşte şi nu a dat de uicl un Ungur, ci numai cu «Valabil» se lntlineşte pretutindenea.»
Situaţia financiară a corn. Galaţi
Un amic al nostru, sosit erl din Galaţi, ne spune lucruri demne de Îngrijire asupra situaţiei financiare a com. Galaţi.
In casa comunală nn se mal află nici un ban, o mulţime de mandate statt In suferinţă, atlt, de ale diferiţelor antreprenori al comunei cit şi de ale funcţionarilor, iar Încasările se fac cn cea mal mare greutate.
Pentru a mal uşura această situaţie, s’a adunat prin Iunie consiliul comunal pentru a < h bzui asupra celor ce ar fi de făcut.
După lui gl deliberări, afl convenit cu toţii să se facă multe şi mari rectificări In budg-t, supriml'idu-se unele credite, iar pe altele redueîndu le tntr’un chip simţitor.
A-eastă comisie a lucrat sub preşedinţia d-lul D. V. Cerchez, consilier noii ales, dar lucrarea el a adus comunei mal multe încurcături de cit uşurări.
Inti'adevăr, colectiviştii din comisie, slabi de minte ca toţi colectiviştii, aii luat budgetul comunei si, fără să mal ceară alte informaţii, taie In dreapta, suprimă In stingă; consiliul comunal aprobă lucrarea comisiei, pentru care se obţine In fine şi aprobarea ministerul il
Şi clnd colo, ce se întlmplă?
Se suprimaseră salt se reduseseră tocmai rnulte credite, cari fuseseră unele deja angij <te, altele ordonanţate.
De aci, mare încurcătură.
Chiar erl Joul, duclndu sela primărie d. B^rger. restaurantier, pentru a-şl lua banii (300 lei) pe m*si ce dăduse In comptul primăriei, irişti utorilor şi Învăţătorilor locali, i s’a spus să mal aştepte, că comuna n’are bani.
Auziţi hal ! Zorită, In interesul popularităţii sleitei colectivităţi, dă mese profesorilor In cornutul comune*, iar aceasta n’are cu ce şl plăti funcţionarii şi antreprenorii!!
Următorii absolvenţi cu diplomă al şcoa-lei naţionale de poduri şi şosele, aii fost înaintaţi pe ziua de 1 Septembre la gradul de ingineil ordinari cl. 111: Ştefănescu Ion,
Stilul Gg. Ionescu Vasile şi Pottrcă Oprea; clte-şl patru tn serviciul lucrărilor noul.
Ziarele de peete munţi comunică următorul incident caracteristic:
împăratul Frâne Iosef, cu ocazia manevrelor de siptămîna trecută din Banat, văeind miile de romtni ce priveau la manevre, a exclamat:
«Wahrhaftig ich mochte glauben in <Romănien eu sein, tvenn ich nicht wiisste, dass ich in Ungarn bin.»
Pe romineşte:
*Intradevăr aşi crede, că sunt in Ro-<mtnia, dacă nu aşi şti că sunt in Ungaria.*
Principele Ferdinand al Romîniel şl-a exprimat dorinţa de a construi un castel de vînâtoare în munţii Gorjiulul şi anume pe malul Jiului, aproape de mo-nâstirea Lainici.
D. P. Poni, comisarul general al secţiunel romîneştl la expoziţiunea din 1900, pleacă pentru clte-va zile la Viena, In scop de a vizita ezpoziţiuuea jubiliară.
Cu al cui baul?
A. S. R. Marele Duce de Baden-Baden a făcut o vizită MM. LL, Regelui şi Reginei la Ragae.
MM. LL. părăsesc azi Ragaeul, şi vor merge la Sigmaringen, unde vor sta vr’o trei zile, şi-apoi se vor întoarce in ţară.
Cursurile la gimnaziile şi lieeele din ţară nu vor Începe regulat de cit la 10 Septembrie. Aceasta din cauză că primele zile sunt rezervate examenelor de corigenţi şi plasărel nouilor înscrişi, In conformitate cu noua lege a Invăţămlntulul secundar.
Comisarul secţiei XI, Niţă Apostolescu, despre care s’a vorbit In ziarul nostru în mal multe rlndurl, pentru abuzurile ce comite. a fost reclamat parchetului general de Ilfov, de către comerciantul N. Georgescu, căruia Ta dresat mal multe procese de contravenţie false, care s’aU constatat ca false la judecătorii ocolului II din Bucureşti, In ziua de 21 Iulie, a. c.
In urma petiţiei d-lul Georgescu, Parchetul general, cu adresa No. 7994 din 29 Iulie a. c. a cerut judelui Ocolului II. dosarele No. 2505, 2377 şi 2379/98; cu toate a-cestea plnă In present numitul comisar continuă a funcţiona şi a persecuta comerciau-ţil dresînd acte false, după cum se vede că s’a cons'atat chiar In faţa justiţiei.
Sergentul care a depus, Înaintea Judelui Ocolului II, contra comisarului Niţă Apostolescu, anume N. Vasile, din a cărui depunere s’a constatat, că procesele verbale sunt false, a fost dat afară din serviciu şi amendat cu 30 lei de către d. prefect, iar comisarul continuă a funcţiona.
Dărimarea hanului Zlătari din Capitală s’a hotărlt In fine In mod definitiv.
Dărimarea se va începe In primă vara anului viitor, şi după ce se va face alinierea calei Victoriei, ministerul domeniilor va vinde In loturi locul viran. E probabil că jumătate din locul viran va fi rezervat pentru clădirea unul palat al ministerului de răsboifi.
Direcţiunea căilor ferate a redus cu 50 la sută preţul biletelor şi al bagagelor călătorilor ce vor merge să viziteze expoziţia de la Constanţa.
Afacerea Dreyfns
Paris, 30 August.—Generalul Zurlinden a remis d lui Sarrien dosarul afacerii Dreyfua, cu pre-avisul său motivat.
Consiliul de miniştri de miine va hotărî tn mod definitiv decizia ce trebue luată.
Paris 30 August.—Le Soir zice că în cazul etnd generalul Zurlinden işi va da demisia, d. Lockroy va demisiona de asemenea.
Paris, 30 August.—D. Sarrien a inceput examinarea dosarului Dreyfus.
DEPEŞILE DE EBI * ? Serviciul particular al Epocei
Sîmbătă seară, după apariţia ultimei ediţii a Epocei, am primit de la un amic al nostru care se află la Viena, următoarele telegramn:
Viena 29 August, orele 11.30 seara
împărăteasa Elisabeta a Austriei a fost asasinată la Geneva azi dnpă amiazl, de nn anarhist italian. Noutatea sosită aci la orele 7 seara, a provocat nn dolifi imens.
Corespondent Viena, 29 August orele 12 noaptea.
împărăteasa Elisabeta părăsise otelul Beau Rivoge spre a face o plimbare la muntele Blanc. Pe drum, la imbarca-derul vaporului, a fost lovită de un anarhist, anume Luccheni, italian de origină, care i-a înfipt un pumnal la inimă. Slngele apăru. Doamnele de onoare au urcat pe împărăteasa pe vapor, care a plecat. Dar imediat s’a întors, căci împărăteasa leşină. Împărăteasa a fost transportată la otel pe o targă, unde sosiră şi doctorii Galalz şi Mayer, precum şi un preot.
La orele 3.50 minute împărăteasa muri.
Ştirea aceasta a sosit la Hofburg la orele 5 seara, printr’o depeşă adresată de doamnele de onoare contesa Szataray, Naag şi Michaly către contele Paar. Aceasta a încunoştiinţcU pe împărat, care să află la castelul Schtinbrunn, lingă Viena.
Corespondent Viena, 30 August, orele 5 seara.
O jale de nedescris domneşte în Viena Indignarea in contra acestui mişelesc atentat este la cuhne.
Toate spectacolele aii fost oprite.
Magazinele sunt tn doliu.
Dr. Lut ger, primarul Vienel, a con-voqcU pe miine consiliul comunal.
Corespondent
Ştirea ta Sinaia
Ştirea aceasta s’a aflat la Sinaia, Slmbată pe la orele 10 seara.
Un redactor al nostru care să află acolo ne-a trimis, In adevăr, Sîmbătă noapte, următoarea telegramă :
Sinaia, 29 August orele 10.30 seara
Un anarhist italian a asasinat pe împărăteasa Austriei, la Geneva, în drumul de la otelul Beau Rivage la imbarcaderul vapoarelor.
Cite-va note biografie-*-
Elisabeta-Amelis- Eugenia, Împărăteasa Austriei, s’a născut la Munich la 12 Da-cembre 1837. Era fiica mal mare a ducelui Maximiliau Iosif de Bavaria, casa Wittel-sba h.
La 12 Aprilie 1854 s’a căsătorit cu împăratul Frantz-Iosef şi a avut trei copii, două fiice şi un fiii, Rudolf, prinţul moştenitor, care s’a sinucis.
De clnd cu perderea fiului săfl, împărăteasa, copriusă de o durere nestinsă, era merefi In călătorie.
Avlnd o înfăţişare frumoasă şi majestoa-să, dînsa ştiuse să’şl dobîndească simpatiile poporului, mal cu seamă ale clasei Înalte. Era o mare amatoare de sport şi o călăreaţâ excelentă.
(Serviciul Agenţie * Romine) Agresiunea
Geneva, 29 August. — împărăteasa Elisabeta a Austriei părăsea otelul Beau-Rivage la 12 şi 40 minute, indreplindu-se spre imbarcaderul vaselor cu aburi, etnd un individ atacă pe Majestatea Sa, pred-pitîndu-se asupra ei, şi ii dete o lovitură violentă. împărăteasa căzu, tn urmă se ridică, ajunse pină la vapor, unde îşi per du cumpătul din noii.
Căpitanul nu voia să plece, cu toate acestea a dat semnalul plecării, in urma
insistenţelor persoanelor din suita împărătesei.
După ce vaporul a e§it dintre grămezile de petre şi nisip aruncate tn canalul de lingă port pentru a opri năvala valurilor, se reîntoarse la imbarcader. Atunci se află că împărăteasa nu-şi venise in fire.
împărăteasa fu transportată la otelul Beau Rivage pe o targă făcută la moment. Vestmintele împărătesei aveai* pete de singe.
Agresorul a fost arestat, identitatea sa n’a fost încă stabilită.
Moartea
Geneva, 29 August.—împărăteasa a murit efte-va minute după intrarea sa tu otel. N’a constatat că primise o lovitură de pumnal lu regiunea lulmel.
Asasinul este un anarclilst născut Ia Paris. Numele său e L.licheni.
Ştirea ta Viena
a
Viena 29 August. — O ediţie specială a jurnalului «Wiener Abendpost», îndoliată, exprimă In cuviute atingătoare durerea generală cauzată de pierderea Dobilel împărătesc, a cărei viaţă n’a fost de cit un şir de bine-facerl pentru omenire şi care plecă suferindă pentru a recăpăta noul forţe şi muri victimă a unul atentat infam.
Articolul se termină prin exprimarea celei mal profunde simpatii pentru imperator, lovit In acest an de bucurie, de doliul cel mal profund pe care poporul Întreg va şti să-l Împărtăşească.
Viena, 29 August. — Teribila noutate venită din Geneva a excitat groază. Con-sternaţiunea, doliul şi indignarea sunt de nedescris.
Conţii Goluchowski şi de Thun au plecat la Schoenbrunn.
Plecarea Împăratului Frantz Iosef pentru marile manevre nu va avea loc. Houe amănunte asupra asasinării
Geneva, 29 August. — Atentatul contra împărătesei de Austria a fost comis Ia lnăl-ţ mea monumentalul Brflnswirk. In timpul drumului dintre hotelul Beau-Itivage şi imbarcaderul cheiului Mont-Blanc.
Asasinul urmat de un bâtrin, cu o barbă mare, se aruncă asupra împărătesei, dîndu I o lovitură violentă. Toată lumea crezu că era vorba de o lovitură de pumn. împărăteasa se ridică, ajutată de o damă din suita sa şi de mal mulţi oameni cari se plimbaţi, putu să ajungă plnă la imbarcader şi să se suie în vapor.
In timpul acesta agresorul fusese arestat.
Pe bord, împărătesei II veni răfl ; in urmă leşină. Atunci Majestatea Sa fu transportată la hotelul Beau-Rivage. Doctorii Galay, Mayer şi un preot fură imediat chemaţi. Nimic nu s’a negujat, pentru a scăpa pe împărăteasă, dar totul fu zadarnic.
împărăteasa tşl dete sufletul pe la orele trei.
Asasinul a fost prins de doul vizitii numiţi Victor Vuillemin şi Louis Cliamartin.
Ajuns la poliţie, asasiuul a declarat că e auarchist fără pline şi din cauza aceasta are pică nu pe cel săraci, dar pe cel bogaţi. In timpul interogatoriului săâ el pretinse că nu ştie franţuzeşte şi nu voi să răspunză, S’a găsit asupra Iul un libret de serviciu militar.
In cele din urmă, asasinul dete oareşl-carl explicaţii şi zise că a venit In Geneva cu gtndul să ucidă un personagiii Înalt. EI se gîndea mal ales ia ducele de Orleaus (probabil la principele Ht-nry) dar nu-şl putu pune planul In aplicare din cauza unor motive ce nu vrea să le dea. Numai din In-timplare a aflat de trecerea Impărătesil prin Geneva.
Impresia in Elveţia
Geneva, 29 August.—Preşedintele Confe-deraţiunel şi cel-l’alţl membrii al Consiliului federal absenţi, chemaţi printr’o depeşă, se vor reîntoarce astă-seară la Berna.
Consiliul federal va ţine o şedinţă extraordinară, Duminecă dimineaţa la zece ore.
Senzaţinnea e marefn toată Elveţia. Toate ziarele publică suplimente arâtindu-şl groaza.
Lucheni va fi judecat conform codului penal genovez, care nu prevede condamnarea la moarte, dar închiderea pe viaţă.
Cine-t asasinul
Geneva, 29 August.—Lucheni Va servit de o pilă triunghiulară ascuţită, numită tisre point.
Asasinul este originar din Parma în Italia, dar s’a născut la Paris.
Paris. 29 August.—Prefectura poliţiei din Paris nu are nici o cunoştiinţă asupra Iul Lucheni. Dar are In mină semnalmentele unul oare-care numit Lucceni-Nicaise, supranumit Ravachol, student, născut In 1S73, căutat de mult timp de către poliţia di i Bolonia, ca un anarchist periculos. Cu toate acestea s’ar putea lntîmpla să nu fie acesta asasinul.
Condoleanţele Franţei
Paris, 29 August.—îndată ce a aflat despre moartea împărătesei Elisabeta de Austria, d. Delcassc se duse imediat la ambasada Austro- Ungariei, pentru a pre-sinta complimentele de condoleanţă ale Republicei.
D. Faure a adresat o telegramă de vie simpatie împăratului Frantz Iosef.
D. Faure a renunţat la vinătoarea pe care trebuia să o facă mîine în pădurea de la Marly.
Condoleanţele t ngariei
Buda-Pesta, 29 August.— Camera deputaţilor şi aceea a seniorilor se vor întruni miine pentru a-şi exprima condoleanţele lor.
JOoliul in Viena
Viena, 30 August. — Consiliul comunal va avea miine o şedinţă extraordinară, î« care îşi va arăta condoleanţele sale.
Toate zidirile comunei, ca şi cele-l’alte edificii ale oraşului, au arborat drapele de doliu.
Cele două teatre ale Curţii au fost închise.
Mturerea împăratului
Viena, 30 August.— Frem ienblatt a-nunţă că în urma nuvelei din Geneva, împăratul zise prinţului Lichstenstein, primul mare maestru al Curţii:
—	E de neînţeles cum un om poate si atace o femeie care toată viaţa sa n’a făcui nimănui nici un rău, şi care n’a făcut de cit bine.
Noua Presă Liberă zice că Împăratul plînse şi zise gtmînd:
—	Cu toate acestea nu mi-e cruţat nimic în lumea asta '
Venirea Archldueesetor ta Viena
Viena, 30 August.— Archiducesa Maria-Vateria va sosi astă zl la SchOnbrunn. venind din Valsca. Princesa Stefania, care se află acum Ia Darmstadt, a fost rug tă telegrafic să se reîntoarcă cit mal repede laViena. I
Hote asupra asasinului
Viena, 30 August.—După spusa ziarelor, numele de Luccheni este cu totul necunos- I cut potiţiel din Viena.
DEPEŞILE DE AZI Serviciul special al«Epocei»
Viena, 31 August, orele 8 dimineaţa.
Funeraliile.— (lontrumandurea mauerrelur.
împăratul Frantz-Iosef nu va merge la Geneva; el va râmîne la Schoenbrunn.
Un tren special a plecat erl la Geneva, pentru aducerea rămăşiţelor mortuare ale Împărătesei, cari vor sosi aci Joi.
Inmormîntarea va avea loc S>mbntă.
Împăratul aproape nu schimbă ni l o vorbă cu nimeni. Totuşi el suportă ou mult curaj nenorocirea.
Întreaga familie imperială se află adulată la Schoenbrunn.
Consternaţia în lumea imperială este desăvîrşită.
La Schoenbrunn sosesc numeroase telegrame de cjndoleanţe din toate părţile lumel şi de la toţi şefii de Stat.
Manevrele aii fost contramandate.
Serbările jubiliare nu vor mal avea loc.
Corespondent
(Serviciul «Agenţiei Romtne») Funeraliile
Viena, 30 August. — După dispoziţ'unile * luate plnă acum. rămăşiţele mortuare ale Impărătesil vor fi aduse la Viena In ziua de 3 Septembrie; ele vor fi expuse In ziua
LICEUL MODERN
INSTITUT DE BÂEŢI i Bncnreijti, Calea Victoriei, 190
Cursuri primare, secundare şi secţie pregătitoare, pentru examenul de admitere la Universitate al absolvenţilor şcoalelor particulara înainte de Martie 1898. Autorisat a ţine, tn limitele Regulamentului, examene de fine de an şcolar in institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, certificate dind dreptar! egale cn cele din liceele pnblice.
lu Iunie 1898 din 129 elev) al cursului secundar cl. I—VI a avut 70 promovaţi şi numai 12 repetent!, deci resnltat strălucit, cn pro noţiane de 60 la sntă, procent mal nici o dată atins în şcoalele pnblice ; 20 elevi al cursului primar au trecut esamen la stat, fiind toţi promovaţi.
Elevii, cari in expiratul an şcolar, n’afi trecut esamenul tn Iunie,' pot, conf. art. modificat 118 din Regulament, fi preparaţi şi de clasa următoare spre a trece tn Iunie, cu dispensa ministerială, examen de două clase.
înscrierile pentru anul şcolar 1698—99 îac>p ta 15 Aogast, preparaţiile de corigent )a 20 ângnst, cursurile la 73eptembre. Lista profesorilor sa va publica la vreme. Prospecte se trimet la cerere.
Director, GFOROE C. DRAGO,
profesor de filoeofie la liceul '
• Latăr >
Liceul de Domnişoare
din Strada Minerveî, 16
sub direcţiunea
D-neî FELICIA M. PETRESCU
Cure liceal complect. Externat Cura primar şi cure facultativ:
Grădina de Copil
Resultntul de finele anului şcolar c1V.se poate de satisfă-ălor, eaamenele la lieeele Statului.
Inseiierile Încep de la 16 Auguat, iar curea-rile U 1 Septembrie.	Sih 79
^	NOUL
INSTITUT DE BAETI
sub direcţiunea d-lor
/. CE IXCM WJ şi G.
profesori la liceul «Lazăr»
BneareţO, Caise Plevnei, Se. 104
Cursuri primare şi liceele complecte. Prepa-raţinnl pentru şcoala militară şi comercială. Autorisat a trece eeamene In Institut şi a libera certificate eauivalente eu cele ale şcoalelor publice.
Situată In desul grăomel Cismegiu şi In a-propierea liceului «Lasăr» şi «Sf. Seva» «şcoala in general ţi sub toate punctele «ie vedere hlglenice se nil A In cele mal bune eondiţiunl. N’n-vem nimic de recomandat..) Es-tras din raperL d-lor medici inspectori doctori Mihael şi Drugeseu. In privinţa instrucţiunel şi educaţinnel ce se dă In şcoala noastră cităm următoarele din raportul eomisiunel, numite de Onor. Minister pentru esamenul din Iunie: Ţinem a arăta, că şcoala ne-a răcnt o foarte bună impresie a-tlt prin soliditatea cunoştinţelor elevilor oit şl prin ordinea şl disciplina. Ier.
O deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare, ţp	Q
Limba franceză şi germană sunt obligatorii tn timpul recreaţiunilor.
înscrierile încep la 15 August iar preparaţi unile penLru corigenţi la 20 August.
Prospecte se trimit la cerere.	S 47
INDUSTRIE NAţIONALA
Pînzeturl bune. Vînzare en gros şi en detail. F. Papadopol, Piaţa Amsel, No. 84.
INSTITUTUL DE D0NNIŞ0ABE
PAULINA LUPU - ANTONESGU
Bucureşti, Str. Ftntlnil, 22	*
Cure liceal complect Externat Cura liber şi cura primar. Se primesc şi eleve, cari urinează la şroalele publice. Local spaţios şi igienic, Înconjurat numai ie grădini, avlnd el Însuşi curte şi grădină mare.
Kesultatul strălucit doblndft la esamene, dovedeşte îndestul stăruinţa depusă, atlt din par tea Direcţiune!, cit şi a corpului profesoral, răci din ţoale elevele cari afi depus esamen atlt in Institut, tnaintea eomisiunel numite de Minister, cit şi la şeoalele statului, n’afl rămas de ri! 4 eleve corigente la cl*e un singur obiect: 2 in institut şi 2 îs stat •*
Directoare. Pnallua Ltrpa Auioueai'a.
Institutul de Domnişoare Romîno-francez
r.O»E]«T-C.-Lung
Sit. 70 fondat in anul 1890
Oarsal învăţământului coprinde :
Cumul primar, cursul gimnasial complect, grădină de oopff (4—7 ani) fl cursul facultativ (limbile streine franceză, germană fl plano). La sfirfitul anului, elevele depun esame-nete la şooaleie publice sad iu .institui după oererea părinţilor.
In localul Institutului situat într'unul din punctele cele mal igienice ale orafulul, cu săli spaţioase, curte fi grădină, se primesc eleve interne, seml-interne fi externe.
Deschiderea cursurilor va avea loo la 1 Septembrie.
Pentru lnformaţiunl a se adress la Institut; 8tr. Negru-Vodă No. 82.	DIHEiţlUNEA.
Mobila Tapisată
Garnitură Mobile tapisate cu covoare, pluş de m&taae compus de o canapea, S fotelurl, 1 scaune
se vinde eu
LEI 300
Peste 20 garnituri tn permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratie.
Magazin de Mobile I. QLUKMaN
ne venzare
Fosta Vila Băicoianu, restaurată din noO, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste.
Platoul grădinel Băicoianu In întindere de
10.000	metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avănd plantaţii şi vie, poziţiuue din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra Întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat sad altă clădire mare.
Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominanta.
Locuri pentru clădiri In diferite strade xle cartierului Graraont.
Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria.
Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria.
Case de vtneare In cartierul Gramoni cu pro-,urt moderate, toate afectate la Creditul funciar arban.
Case şi locuri de v(iuor*]}8 strada Laboratorul.
Plăţile in rate.
Dobânda mică.
Avansuri la cumpărători de locuri pentru a nJesni clădirea.
Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport.
Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa a proprietar.
G. A. SUTE Mi.
Str. Suter No. 9 (Gramont)
SE VlXnE
prin lloitsţle pmblloă în elua ie 15 (27) Septembrie ia Trib. din Baoăd, psntrn eflre din IndlvLsiana :
1)	Mn na Gloduri-râd a reni, 630 filai, păjnlnt arabil, fineţuri, Umeţe, pădure, fi acarete în atare bună la 30 klm. *e gara Baoăfi.
2)	Mo ia (Slejâ Jî&tâciux 1 680 filo! pămînt de arătară, fineţe, i&mafe, pădure, zăvoaie el acarete, aoeastă mofle traversau de apa Şiretului e află la 5 minute în apropiere de gara Faraoni.
8) Moara diu eomnum Lat ea lîngă Baoăti, situată pe apa Biatriţa, avlnd patru pereoh! petre de măcinat.
Toate situate In Judeţul Baoăfi. A se vedea fl publicaţia Tribunalului de Baoăfi, fi pentru lnformaţiunl mal detaliate a se adresa la D-na Maria Th. Bauma la Galaţi, 8tr
LICEULXODEKX
DE FETE
Situat In BucuraştI, Str. Schitu Măgureanu, 43, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Oratllua fie t-oţtii, etern primar, eurm liceal şi curmuri facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din car! 4 aO reuşit eu succes. Noua lege şcolară scăztnd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voifi Înfiinţa şi cursuri de şcoală ar-buutias-ă pentru elevele cari von .spira să intre In ş-oaia »eeu»»claţ°ămupcrifţa--ra, iar pe de alta voia da desvollărl mal mar) curburilor facultative, aşa ea eleveie respective pe Ungă studiile de lux, să se depindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cur• aurite facultative eunt cele mal numeri te pentru fete, răci învaţă numai teea-ee la va trebui tn viaţade familie. ' )
la ce priveşte buna reputaţie a Îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce se daO In acest Institut, cred de prisos ori-ce vorbŞ, fiind-că o cunosc toţi cit! se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cinen'ar cunoaşte aeeastfi reputaţie, bine voiască a veni In eursul anulnl să viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc.
In noul local voia primi interne şi eleve cari urmează la Eueternatat mecunetar, ia CowHcreatorul tţe mumie* şi ia mcoa-la profemioţeată. aflindu-ne In apropiere de asemenea şcoaie.
Elevele Insă cari voesc să urmeze !n pension după programul stalului, fie curmul primat-, tţceat saO mecutttlar. trebuesc înscrise plnă ta 16 Septembrie, dnd se trmintdzâ liste onor. minister.
Prospecte se trimit ori cui va cere, adre-slndu-se subsemnatei plnă la 15 August, gnra l'rcd-sl, apoi tn Bucureşti, Strada Scliito Măgureanu No. 43.
Directoare,
MARIA ENIII Kil TF.Ht.
www.dacoromanica.ro
■k
i
de 4 pe un pat de paradă, iar serviciile funerare vor avea loc In ziua de 5.
Geneva, 30 August. — Guvernul cantonai a aşezat corpul Majestăţii Sale lntr’un sicriu Înconjurat de lumini numeroase.
Guvernul a trimis o coroană cu o inscripţie de omagii şi de dureroasă simpatie a po-pulaţiunil din Geneva. Mal multe dame afl depus coroane.
O gardă de onoare a fost postată In faţa hotelului.
Ootiut. — Condoleanţe
Berna, 30 August. — Consiliul federal a însărcinat legaţiunea elveţiană din Viena, să comunice guvernului austro-ungar Îngrozitoarea nuvelă şi să transmită împăratului expresiunea durerii sale profunde şi a viilor sale simpatii.
Consiliul federal a ordonat legaţiunilor elveţiene din Europa şi din America, să informeze guvernele, pe lingă cari sunt acreditate, de acest eveniment.
Nerv York, 30 August.—D. Mac-Kinley a trimis împăratului din Austria o telegramă de condoleanţe, zielnd că a aflat cu cea mal profundă părere de răfl lntlmplarea grozavă şi exprimîndu şl adtnca sa simpatie, In numele guvernului şi poporului Stalelor-Unite.
Roma, 30 August. — Preşedintele consiliului de miniştri a ordonat ca pe toate edificiile guvernului să se pue stindardul naţional cu un crep.
Geneva, 30 August. — La hotelul Beau-Rivoge sosesc o mulţime de telegrame ceri nd amănunte. Printre cele alte multe, se găseşte una a Majestăţii Sale Regelui Carol al Rominiei.
Constnntinopol, 30 August.—Sultanul a trimes împăratului un adjutant general, însărcinat să presinte condoleanţele sale împăratului Frantz Iosef şi să-I arate cit de adine este atins de Îngrozitoarea crimă.
Geneva, 30 August —Doctorul Stanciow, reprezentantul Bulgariei la Petersburg, a depus după amiazl o coroană în numele Principelui şi Principesei Bulgariei.
Roma, 30 August — Papa, adine impresionat de asasinatul împărătesei Elisabeta, a trimes împăratului Austriei o telegramă de conctole»nţe.
Cetingr, 30 August.—Prinţul şi principesa de Muntenegru s’afl dus In persoană la le-gaţiunra Austro-Ungariel pentru a-şl exprima condoleanţele lor cu ocazia morţii Impărătesil Elisabeta.
Prinţul a trimis o telegramă de condoleanţe împăratului Frantz losepli.
Prinţul a decretat un doliu de ciucl-spre-zese ziie.
Belgrad, 30 August.— Ştirea morţii Impâ-rătesil Elisabeta, a produs pretutindeni o impresie durei oasă.
Minisfrul-preşedinte a exprimat legaţiunil Austro Ungare condoleanţele guvernului slrb.
A«ft»inul.-Areatărî
Paris, 30 August.— Circulă zvonul şi este dat cu multă rezervă, că Luchesi a fost compromis în turburările din Milan. Expulzat din Italia, el se duse la Ziirich unde asistă la o întrunire de anarchişti, în cursul căreia şeapte dintre el, printre cari Luchesi, au fost aleşi pentru a asasina un Suveran.
Losana, 30 August.—Im timpul interogatoriului său, Luchesi a dat probă de un îngrozitor cinism. Declarîndu-se anarchist, el a zis : ŞH& că o crimă izolată nu foloseşte la nimic, dar voiu fi dat cel puţin exemplul.
Luchesi a fost examinat de un medic legist.
Gendarmaia, caută, dar in zadăr, să regăsească instrumentul crimei.
Consiliul de Stat, în şedinţă extraordinară, a hotărit să publice faptele cunoscute.
Paris, 30 August.—Prefectura poliţiei a cerut poliţiei din Geneva cunoştinţe amănunţite, pentru a putea constata dacă Luchesi are relaţiuni la Paris,
După la Liberte un număr oare-carede anarchişti cari nu se mai găsiaă în siguranţă la Paris, aii părăsit oraşul.
Un interview.—Momentul atentatnlnl
Geneva, 30 August. — Tribuna din Geneva publică un iuterview cu d. Teisset, membrul Cameril de comercifl, care, In urma atentatului, a chemat un medic.
Clnd împărăteasa se sui în vapor, căpitanul dete toate Îngrijirile Majestăţii Sale, care nu era Însoţită de cit de o doamnă de onoare şi de un servitor. Pilotul desfăcu vestmintele împărătesei şi observă o mică rană diu care curgeai! clte-va picături de slnge.
Se păru un minut că împărăteasa îşi ve-nia în fire şi doamna sa de onoare o întrebă: Suferiţi Majestate ? împărăteasa a răs puns ; Nu.
La hotel, doctorul încercă să 1 producă respiraţie artificială prin ajutorul fricţiunilor, dar totul fu în zadar. Se constată nuartea.
înainte de a şl da sufletul, un preot a uns cu m slul pe Majestatea sa. După ce mo rl ea fu constatată, cel de faţă lngenu-chiară şi se rugară.
Geneva, 30 August.—împărăteasa Elisabeta a sosit Vineri, în Geneva, incognito. Ea voia să se reîntoarcă la băl acompaniată d> o doamnă de onoare. Cele alte persoane ale suitei plecaseră deja.
La interogatorii!, Lucchesi a declarat că venise în Geneva, sperînd să Intllniască pe principele de Orleaus, care însă plecase.
Lucchesi pîndea pe împărăteasa de Vineri dar nu găsi ocazie pentru a comite atentatul. Numai Sîmbăiă dimineaţa, a-proape de hotelul Beau-Rivage, vâzînd că Majestatea Sa voia să meargă pe marginea lacului, se instala pe cheia, aşcgnzlnd o pilă pentru a comite crima.
Doliul In Anat ro-l)ngarla
Viena, 30 August.— împăratul n’a pă* râsit ptnă acum castelul din Schoenbrunn. Ştirile una' irne constată că sgomotele răs-ptndile In Viena de puţin timp, asupra u-neî prelinse sdmncinări a sănătăţii împăratului. sunt cu totul falşe.
Toţi cel din prejurul împăratului arată o mare admiraţie, faţă de resignarea eroică cu care Impâr .tul, cu toată durerea de ne-descris, suportă grozava suferinţă prin care trece.
I P O C A
împăratul a ordonat un dolifl de şease uni. Două luni de dolifi foarte mare, două luni de dolifl mare şi două luni de dolifl
mic.
Masse enorme coulinuă să aflueze tn Hof-mrg şi In Schoenbrunn. Pretutindeni domneşte o mare părere de răfl şi o simpatie mişcătoare pentru împărat, aşa de crud
lovit.
Decoraţiunile de dolifl devin din ceas Iu ceas mal numeroase la Viena. Drapelele misiunilor străine afl fost puse In bernă.
Şefii misiunilor străine şi Monseniorul Taliani, nunţiu apostolic, afl presintat condoleanţele lor ministrului afacerilor străine.
Ambasadorul german, contele d’Eulen-bourg, şl-a Întrerupt şederea sa pentru ra-canţie din Tyrol şi a sosit seara.
Ştirile cari sosesc neîncetat din toate pro vinciile, constată adlnca impresiune causatâ de moartea Impărătesil, participarea Întregii populaţiunl Ia durerea Suveranului aşa de greii lovit, groaza şi desgustul teribil cari se ivesc pretutindeni.
Doliul domneşte in ţoale oraşele Austriei şi ale Ungariei Pretutindeni a încetat'bucuria şi steagurile de dolifl afl fost ridicate.
Jurnalele tutulor partidelor sunt unanime jentru a-şl arăta via lor durere şi simpatie sinceră a populaţiunil pentru Suveran, fă-ctnd elogiul rarelor calităţi ale Impărătesil ca Suverană, soţie şi mamă.
Buda-Pesta, 30 August.— Amintirea meritelor neperitoare ale Reginei defuncte a-supra naţiunel ungare, vor fi imortalisate Intr’o lege specială şi se va ridica un monument In onoarea Impărătesil-Regine.
îmbălsămarea
Geneva, 30 August.—Autopsia făcută de către doctori a probat că moartea Impără-teşii a fost datorită unei răni cu totul mortale. Ipotesa că împărăteasa, suferind de o boală de inimă, ar ii sucombat In urma unei emoţiunl causată de atentat, este cu totul falşă.
O proclamaţie a guvernului din Geneva invită populaţia, In semn de simpatie respectuoasă către familia imperială şi pop >rul Austro-Ungariel, să defileze cu autorităţile In faţa hotelului Beau-Rivage unde se găseşte reprezentantul Austro Ungariei, şi să închiză prăvăliile şi birourile, In timpul a-cestel manifestaţii.
Autopsia corpului Impărătesil a stabilit că rana primită de împărăteasă este foarte mică şi de abia perceptibilă. Hemoragia a fost cu totul iuternă. Medicii afirmă că Ma-jestates Sa n’a suferit.
Expresiunea feţii Impărătesil n’a fost Intru nimic s himbată.
Geneva, 30 August.—îmbălsămarea corpului împărătesei s’a terminat,
înainte de a pleca, medicii afl depus corpul lntr’un sicrifl de plumb.
Medicii afl fotografiat rana împărătesei, dar s’afl angajat să dea clişeul procurorului general care Îl va distruge.
Surori de caritate veghiazâ corpul Majes-tăţel Sale.
In Ungaria
Buda-Pesta, 30 August.—Cele două camere ale Reichstagului afl ţinut o şedinţă de dolifl. Preşedinţii afl ţinut discursuri, expri-mlnd cea mal adtncă durere a naţiunel cu ocasia pierderii Reginei al cărei nume nu va fi uicl o dată uitat, şi cea mal sinceră compătimire la durerea Suveranului unit cu naţiunea In aceleaşi sentimente de dolifl.
Camerile afl hotărit să suspende şedinţele pîuâ la a treia zi după înmoriplntare, de a-şî exprima durerea lor lutr’o lege, de a lua parte la Inmormîntare şi de a purta dolifl timp de trel-zeel de zile.
Consiliul comunal a hotărit In unanimitate să arboreze steaguri de dohfl deasupra caselor In timp de trei zeci de zile, să tri-meată o deputăţie la executarea serviciilor funerare ale Suveranei.
Buda-Pesta, 30 August.—In urma unul nofl ordin imperial, marile manevre din Ungaria, ca şi cele de la Zips, afl fost contramandate.
DIVKRSE
hiDIN^PITALA
Incendii!.—Aseară pe la orele 6 şi jumătate, un Început de iocondifl s’a declarat In depozitul de cherestea al d-lul Soare Oprea din strada Sfinţii Apostoli 47.
Focul a luat naştere de la un balon de hlrlie, care aprinzlndu-se în aer, a căzut pe un depozit. de grinzi din chiristigerie.
Din norocire, oamenii de servicifl aii prins de veste iu grabă şi aii putut stinge focul înainte ca el să ia proporţiunl mari.
Pagubele sunt neînsemnate.
'JE^ţARA
Mort tntr’nn pnţ do păcură — Un lucrător de la puţurile de păcură ale d-lul inginer Gheorghiu, din Schela Buştenari, Prahova, numitul Ion Rogozeanu, a fost găsit mort in-tr’un puţ la care lucra.
Se crede că nenorocitul, ameţit de gazele cari se degajează din puţ, a căzut Înăuntru şi a murit.
Sinucidere. — Comerciantul Nae Nicolau din comuna Uda de jp.s, jqdeţul Argeş, s’a sinucis zilele trecute In prăvălia sa, trăgtndu-şl un foc de revolver în partea stingă a pieptului. Glontele i-a străbătut plămtnul sting şi a eşit prin spate.
Transportat în grabă în căutarea spitalului din Piteşti, Nicolau a putut să ingine cite-va cuvinte. El a spus că s’a împuşcat diu greşală.
Sinucidere Intr'iiunpilHl.—Din Turnu-Severin ni se anunţă că individul Tăna,se Andrei, care era In căutarea spitalului din Stre-fiaia, Mehedinţi, a fost găsit înecat într’o putină cu apă din curtea spitalului.
S’a constatat că nenorocitul s’a aruncat singur în putină, pentru a-şl pune capăt zilelor, fiind bolnav (le pelagră.
Descoperire macabră. — Sergentul de la pichetul Loin No. 44, a găsit în marginea Dunărei, In ostrovul Lomului, judeţuL Dolj, un cadavru bărbătesc, intrat deja In putrefacţiune.
Se crede că acel cadavru ar fi al unul student bulgar.
Poliţia diu Lom-Palşnca a cerut cadavrul autorităţilor locale, expriraţncţ dorinţa de a-1 îngropa pe teritpriul bulgar.
incendtă.— Un ineendifl puternic s’a de-elarat săptâmîna trecuta, la aria d-lul Vasile A-tanasiu, arendam! moşiei Cilihiu-Lâzăreni din judeţul Iaşi.
Flăcările afl distrus cu de9ăvlrşire două girezi de grlfl şi trei de orz, cauzlnd pagube de aproape lfc,000.
Se blnueşte că focul a fost pus eu inten-ţiune de răfl făcători.
Autorittţilo afl deschis o ancheta.
JJepeşite de erî
Serviciul Agenţiei Romlne
Berlin, 29 August. — Nordeutcshe AII-gemeine Zeitung anunţă că prinţul Frede-ric Leopold de Prusia a fost ridicat la gradul de locotenent-general şi numit comandantul divisiunil 22 de infanterie.
Ducele AIbrecht de Vflrtemberg a foit numit comandantul .brigadel a 4 de cavalerie a gardel.
Londra. 29 August.—Autorităţile militare afl anunţat corespondenţilor jurnalelor că trebue să se reîntoarcă imediat In Cairo.
Se anunţă din Omdurman Agenţiei Reu-ter că vaporul pe care califul i’a trimes la Taşoda, şi care s’a Întors, istoriseşte că a găsit Tasoda ocupată de r.işte trupe albe cari îşi închipuie că sunt franceze.
Calscuhe, 29 August.—La Gazette anunţă că prinţul Max de Bidon s’a logodit cu marea Ducesă Elena Vladimirowna, fiica marelui duce Vladimir.
Vtena, 29 August.—Se anunţă din Canea Iul Gorrespondenz-Bureau că afl sosit două vase de războia engleze.
Depeşile de azi
(Serviciul Agenţiei Romine)
Madrid, 30 August.—Imparcial află din sorginte sigură că la începutul războiului dintre Spania şi Statele-Unite, cabinetele din Londra şi din Lisabona afl stabilit un acord In privinţa unul tractat prin care Portugalia ceda Angliei golful Dellagoa, pe clnd Anglia promitea să protegeze dinastia portughesă In contra orl-cărel tentative revoluţionare, şi Portugalia In contra orl-cărul atac strein.
Cairo. 30 August.—Un batalion de soldaţi înarmaţi cu puşll afl plecat spre Creta,
Pcking, 30 August. —Decretul destituirii lui Li-Hiing-Chang nu arată motivele acestei destituiri.
Madrid, 30 August.—Senatul adoptă protocolul păcii.
ECOURI
— Apă Medicinală prin excelenţă pentru dispepticl şi gastralgicl, apa de Pougues Saint Ldger este cea mal bună pentru regimul celor slabi şi convalescenţi şi eticheta sa tricoloră este cunoscută de toată lumea.
ULTIME INFORMATIUlfl
Cu începere de la 1 Septembrie, ori-cine va dori să se aboneze la ziarnl „Epoca" plătind costul abonamentului de 20 leî pe un un, cu un adaos de 2 tel pentru Capitula si 2 tel 50 bani pentru judeţe, va primi franco, ca premiu, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba J¥o-vac «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Qhenadie», un volum în 8° de pagini elegant tipărit, al cărui preţ, la librării, e de 5 lei. Ac«>st volum cuprinde întreaga expunere a detronării Mitropolitului Ghenadie, portretul său, precum şi Trişti», cel din urmă articol al lui Alexandru La-hovari.
In privinţa notei Contelui Mn-ravlvw, relativa la deiarmarc, suntem In măsură d’a împărtăşi următoarele Informaţluul luate din sorglntă antorlxatâ.
Ouvernnl romtn n’a comunicat Încă răspnnsnl său.
Nă aşteaptă Întoarcerea Rege-InT, pentru a se preciza termenii răspunsului*
Suntem fn poziţinne d’a afirma eă guvernul francez a transmis deja răspunsul sau guvernului din Petersburg.
£ ştiut eă unele cercuri parlamentare franceze ceruseră ca a-cest răspuns să nu sădea, piuă ce Camera nu şi-ar fi exprimat sentimentul Iu cestinuea desar-măril.
D. Delcass£, ministrul de interne, nu a ţinut seamă de a-ceasta şi deja a transmis la l’e-tersburg răspunsul săă.
Nimeni un ştie Insă care e cuprinsul notei franceze*
Moartea împărătesei.—Doliul în Bucureşti
Din ordinul M- Sale Regelui, Stmbătă sau Duminecă se va oficia un Requiem la catedrala catolică din Capitală, pentru odihna sufletului împărătesei Austriei.
La catedrală s’aii început deja pregătirile pentru acest Requiem. In mijlocul bi-sericei se va înălţa un catafalc imens ; băncile de dinainte, sanctuarul şi ferestrele vor fi învăluite cu crBpe negru de doliu.
*
* *
MM- LL. Regele şi Regina, cari urmau să sosească Marţi, 7 Septembrie, la Viena, probabil că vor sosi Duminică la amioai, ca sâ asiste la tnmormîntarea împărătesei. De cum va insă împrejurările nu vor permite sosirea la timp, afund Suve-
ranii romtni vor asista la Reqaiemul ce se va oficia la Muenchen.
* *
La legaţiunea austro ungară din Capitală, s’a arborat un drapel dedotiă.
lntr’un salon al legaţiunei se află două registre acoperite deja de tn»i de semnături. t
*
* *
Toate societăţile austro-ungare din Capitală vor fi represintate prin cîte un delegat la inmormintarea Împărătesei.
Guvernul romîn va fi represintat prin d. Emil Ghica, ministru plenipotenţiar al ţării la Viena, care pleacă azi din Sinaia, unde se află în concediu.
* *
Reamintim aici că împărăteasa Elisabeta a fost în toamna anului 1889 I» Sinaia. unde a stat vr'o trei zile şi In anul următor MM. LL. Regele şi Regina au visitat-o la Mehadia, unde se afla pentru o cură.
In Mehadia fiind, împărăteasa prinsese atîta dragoste de limba romfnă, in cit îşi comandase o gramatică romînească ca să înveţe limba romînă sub auspiciile mare şalului său, decedatul baron Alexie Nop-cea, de origină romtn de pe valea Sarmi-sagetusei.
*	i
• *
A. S. R. Principele Rominiei, care urma să plece azi la Constanţa, a contramandat plecarea sa, aşteptind instrucţiunile M. S Regelui in ce priveşte participarea Curţii Romine la doliul Curţii din Viena.
E probabil chiar, ca A. S. R. să meargă la Viena.
Studiile liniei PaşcanI-T.-Neamţu se continuă cu activitate. Traseul va fi de aproximativ 40 kilometri şi va înconjura dealul Paşcanilor.
Am anunţat zilele trecute o crimă sin-geroasă săvlrşitâ In comuua Isvoarele diu
jud. Prahova
Mal mulţi lucrători italieni afl înjunghiat şi rănit cu focuri de revolver pe trei locuitori din comună.
Faptul s’a petrecut Dumineca trecută. Criminalii s’afl făcut nevăzuţi şi primăria locală a anunţat parchetul de Prahova în a-ceeaşl zi. Afl trecut Insă tr-I zile de la săvârşirea crimei, şi tocnual Miercuri, In a patra zi a venit la faţa locului pomojnicul plăşel ca să cerceteze cazul. Din parchet nimeni nu s’a deranjat.
O crimă identică s’a mal săvlrşit cu clt-va timp înainte, la Azugs. Şi acolo aceiaşi nepăsare din partea parchetului; cereeta rea faptului s’a lăsat tot pe mina pomoj nicdul.
Şi ne mal pllngem de numărul mare al Biliarilor şi de bandele de haiduci cari cu-treerâ ţara !
Cursurile la şcoala normală de institutoare din Iaşi vor Începe, din causa reca-raţiunilor localului, abia la 15 Septembre.
Mal mulţi locuitori din comuna Corbeanca, Ilfov ni se pltng In contra inginerului conductor al secţiei I din plasa Znagov, d. Mărgărit*-seu, care zilnic comite diferite ne-regularităţl şi abuzuri dăunătoare pentru obştea locuitorilor şi pentru judeţ, dar foarte profitabile inginerului.
In*re altele, locuitorii ne spun că numitul inginer a încasat In bani şi In profitul săfl personal toate zilele de prestaţie din comunele Baloteştl şi ŞtefănescI; că fa-voriztnd pe proprietarul moşiei Corbeanca, un anume Cristodulo. căruia i-a hotărnicit moşia, a lucrat acestuia, cu zilele de prestaţie ale comunei, o şosea care leagă şoseaua comunală cu casa proprietarului situa1 ă Intr’un loc izolat, departe de sat; că iarăşi pentru a favoriza pe proprietar, cu de la sine putere a voit să schimbe locul pe eare trebuia să se clădească primăria, situată în mijlocul comunei, cu un alt loc pe care proprietarul l’ar fi luat cu japca de la locuitori.
Dacă d. prefect de Ilfov, cunoscînd toate acestea nu ia nici o măsură, — ef pour cause.—atragem atenţiunea d-lul ministru de interne.
M7n atentai
Lupta descoperită dintre cele două elice guvernamentale din Teleorman, dintre pro• copişti şi amicii d-lui Kiriţescu, a degenerat atît de mult, In elf azi trebuie să înregistrăm şi un atentat comis acum patru zile în contra d lui maior Baidac, preşedintele delegaţiunei judeţene.
D■ maior Baidac nu e amic al proco pişfUnr şi in delegaţia judeţeană susţine o luptă vie cu procopişti şi cu prefectul acestora, d. Bildiropol, izbutind in tut-d’auna să dejoace planurile procopiştilor şi să dea in două rînduri voturi indirecte de blam in contra prefectului, în ce priveşte gheşefturile din Roşiori ale proco-piştilor, voturi de blam înregistrate de noi la timp.
Acum cîfe-va zile, d. maior Baidac se duce in Roşiori avind nişte afaceri. Trece prin strada principală, cind de o dată e izbit iu cap pe la spate cu un ciomag şi cade jos fără simţiri. Ciţi-va vecini alarmaţi de strigătele de ajutor ale d-lui Bai-dac, ies din vasele lor, tl ridică şi I dau, îngrijirile necesare.
Deşi caşul fu denunţat imediat parchetului totuşi pină azi agresorul n'a fost descoperit şi autorităţile locale nici nu pun mari stăruinţe ca să-l descopere.
Atit d. Baidac, cit şi amicii d lui Kiriţescu sunt convinşi că agresorul este un agent al procopiştilor şi in acest sens au reclamat ministerului de interne şi de justiţie.
Mişcarea in Magistratură
Următoarele permutări şi numiri s’afl făcut îu magistratură, pe ziua de 1 Septembre:
D. Ath. Niţescu, procuror la Baeâfl. tre cut în aceiaşi calitate Ia Teleorman, In locul d-lul St Negulescu care trece la Baeâfl.
D. C. G Semuca, fost jude sindic., numit jude la ocolul Piatra, jud Neamţu, în locul d-lul G. G Vâsescu.
D. G. Alexandrescu, substitut la Tutova,
In aceeaşi calitate la Putna, In locul d lulN. D. Chirculescu.
D. Aurel Ernescu, adjutor la ocolul Olteniţa, Ilfov, permutat In ac-eaşl calitate la ocolul II Caracal, In locul d lui Angliei Doi-culescu, eare trece la Olteniţa.
D. Theodor Vartic, actual copist grefier la ocolul III Iaşi, e numit adjutor de grefă la trib. Brăila, Iu locul d-lul M. PetrovicI demisionat.
D. Dim. Sturdza a amlnat visita pe care proiectase s’o facă d Iul P. S. Aurelian, de oare ce trebuia să se Întoarcă Iu Capitală ca să exprime baronului d’Aehrenlhal regretele guvernului romln pentru atentatul In contra împărătesei Austriei.
A se vedea tn png. IY: Chestia zilei, afacerea Drcyfus (ştiri telegrafice) ; la vlnătoare (nuvelă) ; din parlamentul spaniei ; impresiile nuni voluntar american.
ULTIMA ®EA
Serviciul «Agenţiei Romine>
Geneva, 31 August.—Arma care a servit iul Lucchesi pentru comiterea crimei a fost găsită. E o pilă triunghiulară, cu un miner grosolan de lemn. Ea n’are nici o urmă de slnge ; vlrful armei e rupt, probabil In urma loviturel ce se produse clnd asasinul a a-runcat-o.
Viena, 31 August.—Toate jurnalele continuă să mărturisească In mod foarte mişcător durerea lor, în privinţa morţi incomparabilei Suverane. Ele sunt unanime pentru a arăta mărimea de suflet, energia extraordinară profunda resignare şi devotamentul împăratului care a ordonat ieil dispoziţiunile ce trebuese luate la Inmor-mintarea împărătesei. împăratul a contramandat el însuşi manevrele din Ungaria.
Toate jurnalele consta’ă excelenta stare de sănătate a împăratului, si dafl desluşiri mişcătoare asupra Intllnirel Impâratu u cu membrii famfliel sale, în suecial cu Archi-ducesa Maria Valeria ; tatăl şi fiica afl rămas Îmbrăţişaţi, pllngînd clte-va minute.
Preparativele pentru decoraţiunile de do-lifl Încep să ia un aspect măreţ.
Oliva Ţiganca
Sfîrşindu-8e romanul O noapte tn Florenţa, «Epoca» (-.are a redus abonamentul său de la 30 la 20 lei pe an) va începe Luni, 31 August, publicarea in foileton a unui frumos roman istoric şi social, datorit cnws ut*i s riitoare €omte»a DhmIi (Aurâlie Ghica), Romanul, intitulat
Oliva Ţiganca
cuprinde peripeţiile cete mal mişcătoare, scenele cele mai duioase, cari vor fi cu atît mai gustate de cititorii lui cu cit teatrul acestor scene este chiar Ţara Romînească.
Oliva Ţiganca
este unul din romanele cele m ii izbutite ale cunoscutei scriitoare, şi cititorii noştri vor putea să-l judece după adevărata lui valoare.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant $i Grădină
Cil
BUCĂTĂRIE ALEASA
Rneiieeşri. GHrtitla VAhOi ¥ unit-fi
Dr. N. Stavrescu
fost intern al spitalelor şi Institutului «Maternitatea»
Strada ttreaptă, I\ro. 8S
Liceul „KAPRI"
sub direcţiunea d-lul
Dr. G. COMAN
No. 37, Str. Ştirbei-Vodă, No. 37
Cursuri primare. Licefl clasic şi real complect. Preparaţiunt pentru şcoala militară, şcoala comerciala şi şcoala de poduri şi şosele. Liceul este autorizat de onor minister al Instrucţiune! publice a elibera certificate equiva-lente cu cele eliberate de şeoalele publice ale Statului.
Se primesc elevi interni, semi-inlernl şi externi. Asemenea se primesc elevi interni cari vor să urmeze la unul din liceele Statului.
Acest institui de instrucţiune şi educaţiune este situat in centrul oraşului, intr’unul din cartierele cele mal sănătoase şi elegante ale Capitalei, Id. apropiere de liceele Sf. Sava şi Lazăr In dosul gradinei Cismigiu.
Direcţia are deosebită atentie pentru îngrijirea elevilor şi alegerea corpului didactic nuini.I dintre profesorii cel mal distinşi.
Resultatele esamenelor ultimilor ani şi rapoartele delegaţiunilor Ministeriale vorbesc In destul pentru reputaţia acestui institut.
Localul este unul din cele m ■! spaţioase, clădit anume pentru licefl avînd clase şi dor-mit' are spaţioase şi igienice din toate punctele de vedere.
Limbile moderne se predatt de la clasa I primară, iar pentru practica limbelor franceze şi germane s’afl adus pedagogi din Franţa şi Germania Intr’adins.
Pentru elevii, ce vor să se pregătească pentru şcoala milit.ră s’a înfiinţat curs deosebit sub conducerea a doi domni * ăpitanl.
Asemenea s’a dat o estindere mal mare şi cursului de limba greacă modernă punlndu-se sub conducerea d-lul Demosthenes Roussos, doctor în litere şi filosofie de la Universilatea din Lipsea, MUsica instrumentală va fi obligatorie răinînînd ca elevii să'şî aleagă instrumentul ce datoresc a învăţa. îngrijirile deosebite, mtncare substa iţiala şi la discreţie. O deosebită atenţie se va da gimnasticei şi musicet vocale.	Sit. 31
Director ; Dr. Ci COMAN Director de studii; M Mnreşinnu
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Dreyfus
Se faee revtxutrea T
Le Jour ape'ează la patriotismul judecătorilor sfatuindu-I să nu admită revizui-rea.Drumont II Dumeşte«DreyfusardulLoevy» pe Loew, preşedintele Înaltei Curţi. Marele an isemit conjură guvernul să nu Încredinţeze acestui agent al sindicatului Dreyfus, actele cari conţin atlt de grave secrete de Stat.
le pune următoarele Întrebări, la cari nu sar putea răspunde de cit prin desba-terpa publică a revizuirel :
E adevărat că amba«ado.ul Tornielli înainte de a se produce depeşa falşificatâ, a luştiiuţ t pe d-uul Hanotaux de falşitalea el ? E adevărat că Hanotaux şl-a dat cu-Mutul de onoare că statul-inajor nu se va servi nici od-tă de acest document falş? E adevărat că Hanotaux a informat, după cum era dator, pe dd. Melline şi Billot, despre acest lalş. precum l’a p> s In cunoş Uliţă şi pe şeful stalulul-major, Boi'deffre ? E adevărat că Hanotaux a cerut Iu zadar lu consiliul de miniştri, ca să nu se dea curs urmărire! contra Iul Zola, să se înlocuiască Boisdeffre şi să se revideze procesul Dreyfus ? Este exact că toate aceste precedente afl fost comunicate deputatului Cavaiunac î Este exact că acel Picard care a fost găsit splnznrat, ar fi fabricat scrisoarea falşă ? Este exact că H-nry a spus numele complicilor săi ? E adevărat că «scrisoarea împăratului german» dată Iul Rochefort de un lualt oficer al SMulul-major, a eşit tot din acea fabrică de documente falşe?
Jour În numărul său de la 8 Septembre, asigură că ministrul de războiO, generalul Ztirlindeu va termina In aceeaşi seară studiul săil asupra materialului de acte in a* facerea Dreyfus şi 1 va comunica ministrului de justiţie cu o notă mal lungă In care Îşi va exprima convingerea sa despre vinovăţia lui Dreyfus.
Libre Parole afirmă că generalul Zurlin-den e hotârlt mal curînd să demi-doneze, de cit să consimtă Ia revizuirea procesului Dreyfus.
R‘pftel, dimpotrivă, anunţă că ministrul de războiO şi toţi colegii săi din minister sunt ferm decişi să procedeze la revizuire.
Mal multe gazete —zice o telegramă particulară a lui Neue Freie Presse,— anunţă că in ultimul conslIiO de miniştri s’a hotărft a nu se convoca parlamentul, In contra dorinţei exprimate de unii deputaţi.
Deputatul Castelin a adresat o scrisoare Iul Brisson In care 11 sfătueşte să nu admită revizuirea publică căci e primejdioasă şi n’ar servi de cit duşmanilor Franţei.
Mandat dc aţine ere contra lui Foterhaxy.
Esterhazi e tot invisibil. Autorităţile se ocupă iarăşi de dtnsnl. Zilele trecute comisarul de poliţie Martin, voind să invite la poliţie pe ex-uiaior, In urma noilor dovezi date parchetului de Cristian Esterhazy contra vărului sâfl, — Esterhazy nu era acasă. Nici mal tlrzio nu se arătă la poliţie, unde veni prin poştă o lungă scrisoare a sa, In care declară că nu va aparea In faţa tribu naiului piuă ce nu i se vor Înapoia scrisorile şi actele pe cari judecătorul de instruc ţie Bertulus i le a sccues'rat. Această scrisoare fu comuni -ata procurorului general care dădu un mandat de aducere contra Iul Est-rhazy
Corespondentul din Londra al ziarului Soir anunţă că Esterhazy ar fi de elte-va zde In Londra, unde aşteaptă desfăşurarea evenimentelor. Dacă seva hotărî revisuirea procesului Dreyfus. Esterhazy nu se va mal întoarce In Franţa.
Scrisorile împărăteşti
Tribuna din Roma. primeşte din cercurile hutorisate diu Paris, o depeşă după care
DE CITIT
Ue aceia ce sufer de BOLI DE PILE, BUBE DULCI, DAETBE, BUBOAIE, etc.
Sunt puţine boli aşa de neplăcute ca bolile de piele. Ele produc mîncăriml penibile. Se simte o durere mare cînd se loveşte partea bolnavă, o supărare mare clnd un bubuia de
contele Mtlnster, la dorinţa împăratului, s’ar fi dus la ministrul de externe, pentru a declara din nod că pretinsele scrisori ale împăratului german sunt falşificate şi că din-sul e autorizat să’şl ceară concedierea, In caz clnd guvernul francez s’ar servi de ele lntr’un proces.
f/n monument pentru Menry
In casa cu No. 87 din strada Blanche, s’a expus un registru de subscripţie pentru ridicarea unul monument lui Henrv. Iniţiatorul este un oare care X. C. Numele lui Cavaignac figurează In fruntea listei.
Părerea unui deputat
Deputatul dreptei, Rammel, al cărui frate colonel Rammel făcea parte din tribunalul militar care a achitat pe Esterhazy, ameninţă pe Brisson prin o telegramă că nu va putea proceda la revizuire fără să consulte Camerile. Odată ce a pus în curent Came-rile cu afacerea Dryfus, Brisson depinde de votul lor. Falşificarea unul singur document, pe care Cavaignac l’a citit la tribuuă In mod superficial, nu poate slăbi Însemnătatea lucrului judecat, mai ales că falşul s’a produs după pronunţarea sentinţei In afacerea. Dreyfus,
Afacerea Dreyfus
Paris, 29 August. — 0 notă a AgenţieI Havas desminte ştirea care zice că d. Con tunier, directorul afacerilor criminale şi a grafiilor de la ministerul de justiţie şi-a exprimat părerea că revisuirea procesului Dreyfus este in mod legal imposibilă.
D. Brisson a convorbii cu generalul Zur-linden ji c« d. Sarrien.
Paria, 29 August. — Dapă le Soir, generalul Zurlfuden a remis d-lnl Sarrien dosarul Dreytus, ca o declaraţie câ este cu hot&rtre in contra revlsnirll.
Dacă cabinetul va persista in ldeea sa despre revlsnlre, generalul Zurliuden iţi va da demlslat
Prima luptă»
Impesiunile unuT voluntar american
Din grămada de impresiun! şi suveniruri din războiul ispano american, care aâ umplut ziarele din Statele-Unite, o scrisoare a unul simplu soldat din armata de la Santiago, şi publicată In Chronide, merită toată atenţiunea. Nici unul din reportajele corespondenţilor militari, telegrafiate de pe clmpul de luptă saâ făcute tudelete acasă, nu poate să lutreacă istorisirea sinceră şi pitorească a tînărulul soldat Patrick Lavey, din primul regiment de cavalerie din Statele Unite, narlnd starea lui sufletească In ziua primei lupte. O reproducem aproape lu extenso :
«Abia afl trecut cile va luni de clnd n’am mal scris la Chronicle, şi In acest scurt timp s’afl petrecut evenimentele cele mal interesante şi cele mal mişcătoare din viata mea. Interesante, fiind-că o adevărată luptă In care gloanţele şi alte soiuri de proiectile lţl şueră pe la urechi, ameninţtnd să sfă-rlme In ţlndârl vre-o parte importantă a corpului era o experinţă nouă pentru mine. Mişcătoare, pentru că nici o dată, mal In-naiute, In viaţa mea puţin accidentată, nu m’am găsit într’o asemenea situaţiune : vecinii mei cădeaţi In juru-ml, care mort, care rănit de moarte şi ţiprtele camarazi lor mei răniţi se ridicai! mal puternice de cit zgomotul luptei, lu tocmai ca mugetul unei tempeste.
«Condeiul ine A nu poate descrie sensa-ţiunea care mă coprinse, clnd am auzit pe bravul mefl căpitan comandlnd : «Cu cartuşele cu gloanţe ; Încărcaţi I» Şi nimeni pe pămlnt, afară de acel cari afl fost la râz-
exemplu se freacg de guler safl de haină. A-desea, aceste boli vă Impedicâ de a dorini, fie de durerea ce se simte, fie pentru că se sprijină pe pat pe partea bolnavă.
Clte odată este primejdios de a voi să opriţi prin pomade safl doctorii externe o boală de pete, căci singele este acela care dă afară prin acest mijloc umorile rele ce conţine. Şi dacă se sileşte boa a să reintre, este de temut ca acriciunea singelul, ne mal puţind să iasă, causează tumori iuterne, adesea foarte grave.
Eczema externă este o depuraţiune naiurală
tfOJ'JA HAMULUI *KPUOA»
1
COSITE SA DASCII
GHIVA ŢIGANCA
9
CAPITOLUL 1
Franţa şt Moldova
In cea din urmă zi a lunel lui Iunie, a-nul 169... lntr’o seară caldă, nişte călători urcafl coasta Carpaţilor. pe partea care domină frumoasa vale a Romanului.
Această trupă se compunea din doul tineri cari mergeai! alături, vorbind încet, iar la clţl-va paşi mal In urmă, veneafl servitorii lor.
înfăţişarea acestor oameni, la epoca şi în ţara In care se aflafl era afară ain cale neobicinuită.
Cel mal Înalt şi mal în vlrstă dintre cel doul tineri, poruncea la toţi. De şi tovarăşul săfl părea că se găseşte lu aparenţă pe un pcior de egalitate, totuşi se putea Întrezări o mică deosebire In apucăturile şi lu vorbele sale. Amlndoul purtai! costumul Curţel Iul Ludovic IX ; al celui d’Iutliil părea inal simplu dar de un gust mal ales; 11 sta minunat de bine, cu faţa-1 nobilă şi regulată, cu părul negru, cu ochii săi pătrunzători, cu talia sveltă, In sflrşit cu o frumuseţe desăvtrşită, serioasă, moderată, de o uşoară ironie In surls, şi de farmecul tinereţel pe care nimic nu o poate lnlocflî nici defini.
Cel-l’al călător, tnnalt, bine făcut, mlădios
ca o smicea, părea mal tlnăr cu doi safl trei ani. Chipul săfl, cu totul francez, avea o expresiune voioasă şi îndrâsneaţă, tipul caracteristic al naţiunel franceze. Privea adesea pe tovarăşul săfl, respectos şi frăţeşte tot de-odată. lăslndu-l să meargă lnna-inte şi căutlnd să-l ferească de alunecuşurl; II zicea monseniore săfl principe, pe clnd cel-l’alt Îl numea cu faniliaritate Ludovic.
In fruntea servitorilor se vedea mal lntll doi albanezi cu portul lor naţional. Uuul in vlrstă cam de şal-zecl de ani, era de bună seamă, tatăl celui-l’alt care’l semăna foarte mult; după el veneafl lachei francezi şi clţl-va valeţi nemţi cari priveafl peisagiul cu un aer mal mult nepăsător de cit inirat.
—	Ludovic, zise cel d’intiiu călător, adu-ţl aminte că cea mal mică pripeală ar putea să-mi strice toate planurile. Al uitat ceva din cele ce ţi am recomandat azi dimineaţă?
—	Te Încredinţez, principe, că’ml aduci bine aminte şi că vel fi mulţumit de mine. Dar oare-cum vom ajunge odată la acel castel de zlne, care par’câ cu cit ne apropiem cu attt s3 depărtează mal mult?
—	In curtud II vom zări turnurile, dacă ’ml pot aduce bine aminte. De mult n’am mal venit p’aicl, şi d’atuncl am văzut multe.
—	Şi efl vin pentru întîia oară, monseniore, cu toate că sunt tot moldovean, ca şi d-ta. Să nu crezi că vreafl să rlz de aceasta, căci ţifl la origina mea.
—	Şi efl, scumpe marchize, lţl mulţumesc in numele patriei; noi barbarii suntem tot atlt de patrioţi, ba poate şi mal mult de cit naţiunile civilizate.
—	Ţara d-tale e destul de frumoasă ca să al dreptul să te mludreştl cu ea, principe ; iafl şi efl parte la această mlndrie.
—	Aşa el exclamă Moldoveanul, însă., imaginaţia...
—	Dar singele, undei laşi? Nu ştifl efl ce a făcut strămoşul mefl, marchizul de
Bucureşti, Tipografi»	Clemenţei No. 3.
boiâ, nu poate Înţelege ce Însemnează a-ceastă comandă pentru un om care Îşi expune pentru Intla oară pieptul lntr’o luptă. Orl-clt de brav ar fi el, se Îngălbeneşte ea ceara şi tremură vargă».
Soldatul Lavey istoriseşte detaliat cum s’a Înregimentat şi oboselele marşurilor de noapte ptnă aproape de locul de luptă.
După oare cari reflecţiunl melancolice a-supra armatei In general, Lavey se Întoarce la luptă.
Erafl ceasurile 3 de dimineaţă.
«Intr’o jumătate de oră regimentul era gata pe drumul spre Santiago. Clnd se lumina de ziuă, uol ne munceam prin crin-guri şi prin mlaştine, oprindu-ne din cînd In clnd pentru a ne odihni, căci atmosfera era Înăbuşitoare pe acele Înălţimi. Am mers plnă la orele 8 dimineaţa, clnd ne-am oprit. Spaniolii fuseseră zăriţi. Atunci am auzit pe căpitanul: «Cu cartuşele cu gloanţe ; Încărcaţi!»
«M’am uitat împrejur la camarazii mei-Vroiam să văd înlăţişarea unul om, ime* diat lnaiutea unei lupte şi afirm că din zece, nouă erafl galbeni ca şofranu. Puş'ile Încărcate, aşteptat! ordinul săluaint&m. Fiecare minut ni se părea lung cit un an, stlnd In aşteptare sub soarele care ne ardea ca focul din infern.
«In sflrşit, ordinul de pregătire sosi. Căpitanul se puse In faţa frontului şi ne spuse:
«— Soldaţi! Spaniolii afl fost zăriţi la 500 de metri d’aci. Se poate să dăm piept cu dlnşil şi voesc ca fie-care soldat să fie cu slnge rece şi să asculte ordinele mele. Să nu trageţi fără comanda mea şi să fiţi liniştiţi.
«Ce aer majestos avea acest nobil ofiţer, spunlnd aceste cuvinte soldaţilor săi! Simţeam cum l’aşl urma bucuros plnă la moarte.
«Ne puserăm In mişcare şi Înaintarăm In ordine.
«De o dată furăm cu toţi zbuciumaţi. Spaniolii traseră asupra noastră clte-va salve, cari Insă nu produseră nici o panică In rin-durile noastre.
«Căpitanul scoase revolverul din toc şi cu o voce sonoră dete comanda : «Spre stingă In tiraliori» şi alergă să se aşeze In fruntea noastră. Gloanţele cădeaţi In jurul lui ca grindiua şi el nici nu băga In seamă.
«Înainte ! comandă căpitanul; şi noi în-naintarăm.	. .:
«Lupta lucepu ; zgomotul era In adevăr Înfiorător.
Spaniolii erafl după retranşameute, şi noi nu -I puteam vedea. Al 10 lea de cavalerie— negrii — intră lu linie In dreapta noastră , roujh riderii, In stingă, se băteafl ca nişte draci. Gloanţele şuerafl ca viforul ernel pe d’asupra capetelor noastre. Un b et băiat căzu la clţl-va metri Înaintea noastră ; clnd am trecut peste el, l’am văzut zbătlndu se. Moartea era aproape. O expresiune de teroare era pe figura acestui om care se bă-tea lu spazmurile agoniei.
«In acela; moment, auzii glasul căpitanului striglnd : «Trimeteţl repede un doctor aci... iute soldaţi iute!» Inţeieseifl că vreunul din camarazii noş'ri era lovit. Locotenentul Byrara, era pe drum In urma mea, cu ochii zgliţl, cu revolverul In mină şi rece ca un castravete.
«Ii ziseifl : D-le locotenent, s’a Încins al dracului aci » El răspunse: «Aşaî bine, Lavey». In acelaş moment auzii o voce stri-ghid: «Oh! mamă! mamă! Dumnezeul mefl!» şi Înţelesei!! că un alt suflet e gita să treacă pe lumea cea l’altă.
«— Fiţi ageri, soldaţi, fiţi ageri» strigă căpitanul; o descărcătură bună, face mal mult de cit o mie de focuri In vlnt.
«Vocea lui răsuna ca vibraţiunile trăzne-tulul, copleşind tumultul luptei şi ca un lefl se repezea Înaintea morţii, Indemnind pe soldaţi să fie liniştiţi şi să tragă In jos, plnă clnd, la urmă, fu rănit de moarte El strigă, atunci : «Regulaţi-1 bine, soldaţi!» şi căzu bătlndu-se cu moartea.
«Ce păcat că nici unul din grămada de
z:ariştl care a urmat pe rough riâeri, cari
afl descris pe colonelul Roosevelt şi cari afl istorisit lu termeni c&lduroşl In toate ziarele din New York, moartea tragică a Iul Caprov şi a Iul Fish,—ce păcat că n’au fost acolo să vadă căzlnd pe acest brav căpitan şi să-l audă striglnd, cu o voce vibrătoare: «Regulaţi-1 biue, soldaţi 1»
«Dar acest eroii n’are trebuinţă de laude prin ziare; memoria Iul va fi vecinie adorată de către oamenii lui cari 1 afl văzut căzmd, s ăldit lu slnge şi desfidlnd lucă pe inamic. Căpitanul Knox, fu transportat In urmă; lupta Încetă şi Spaniolii bătură In retragere.
Aceasta este istorisirea bătăliei de la Quesina, uude 1 800 de Americani aii luptat In coutra a 4,000 de Spanioli.
Din parlamentul spaniol
Agenţia Romlnă ne-a transmis o telegramă cu puţine amănunte asupra şedinţei corlezilor de la 7 Septembre. Găsim Înjur nalele străine următoarele, despre cele petrecute lu acea şedinţă furtunoasă:
O propuuere semnată de toţi deputaţii republicani face guvernul răspunzător, căci n’a luat măsurile necesare pentru a duce răsboinl la un bun sflrşit; apoi pentru că a primit o pace ruşinoasă şi In sflrşit, pentru că a violat constituţia.
Preşedintele Cameril anunţă şedinţă secretă. Salmeron declară atunci, că deputaţii republicani vor aduce la cunoştinţa publică toate discuţiunile din şedinţa secretă şi că sunt hotăriţl a divulga ori ce secret li se va comunica de guvern.
Ministrul president Sagasta neadmiţtnd ca chestiunea protocolului păcii să fie discutată In şedinţă publică, deputaţi] republicani şi carhştl părăsesc Camera protes-tlnd. Romero Robledo, disident conservator, ameninţă că va adera la această botărlre.
Camera hotărî atunci In şedinţă secretă cu 102 voturi contra 45, a pune In des-batere în şedinţă secretă, propunerea republicanilor.
Dar deoarece republicanii, disidenţii conservatori şi carliştil părăsiseră sala. desba-terile nu se putură continua şi fu ridicată şedinţa.
Deputaţii republicani şi carliştl se Întruniră apel la o consfătuire, dar nu putură ajunge la nici o Înţelegere hotărttă ; cons fătuirile continuă.
După cum spun gazetele din Madrid, guvernul ar fi rămas foarte surprins că In şedinţa menţionată conservatorii nu l’afl sprijinit In chestiunea păcii. Toate jurnalele exprimă temerea, că guvernul va cădea.
NUVELA
La vînâtoare
Aventura aceasta s’a Inttmplat acum 25 de ani.
Râul avea atunci mustaţa seducătoare şi privirea Îndrâsneaţă ; dar nu cu aceste a-vantagil spera el să ştab lească recordul măcelului de iepuri şi de potlrnichl.
Invitat să vineze In Împrejurimile castelului Bussigny-les-Tronches, sosise In ajun cu clinele sâfl, dresat special şi dormise la castel. A doua-zi dimineaţă, încălţat cu cizme de piele galbenă, cu şapcă de lutru, cu puşca pe umăr, Râul apuca pe drumul ce-i se indicase şi se Înfunda In deşişurile deja ruginite de vlutul umed de toamnă.
Apucă pe cărări grunzuroase. străbătu şesurl nisipoase, umblă iar pe cărări, străbătu din noii şesurl, fără să aibă ocasiunea a trage un singur foc de puşcă.
De odată, cîinile săfl dădu din coadă. In tinse botul ia pămlnt şi începu să meargă la tăcăneală, ca şi cum ar fi luat o urmă. Râul făcu de asemenea . .. adecă nu dădu din nimic şi nu Întinse nici un bot, dar Îşi urmă clinele, intrigai.
Este mal bine să îngrijiţi bolile de pele, bubele dulci, dartrele, buboaiele, eczema, bolile pielei păroase, etc, depurind însuşi singele.
Mjlocul cel mal simplu, cel mal sigur şi cel mal economic de a combate aceste afecţiuni aşa de penibile, consistă in a lua la fie-care masă apă de Gudron.
Altă dată, se punea gudron In fundul unei carafe, se umplea carafa cu apă şl se mişca de două ori pe zi, timp de o săptămină, înainte de a o întrebuinţa. Apa neputind disolva de cit o foarte mică cantitate de gudron, se obţi-
nea ast-fel un produs foarte puţin activ şi de un gust acru şi neplăcut.
Un farmacist din Paris, d-nu Guyot, a reuşit acum trel-zecl de ani, să facă gudronul solubil In apă şi mulţumită acestei invenţiunl, se găseşte azi la toţi farmaciştii, sub numele de Gudron de Guyot o licoare foarte concentrată de gudron care permite să se prepare Ia minut, la trebuinţă, o apă de gudron foarte limpede şi foarte eficace.
Se toarnă o linguriţă safl două de gudron în fle-care pahar de apă safl de băutura ce se o-
După on sfert de ceas, sosiră amlndoul In faţa unei căsuţe acoperită cu virdcaţă, aşezată In mijlocul unei grădini. Clinele dădu şi mal tare din coadă şi scoase o limbă de un cot, lăslud să-l curgă balele.
Râul strigă. O tlnără şi nu tocmai rătt femee. se arată.
—	Bună ziua, domnule, zise ea.
—	Bună zi ia. frumuşică, răspunse Râul,
—	Ce voeştl, mă rog?
—	Zâil că nu prea şiiil nici ed!... Clinele mefl m’a adus aici, mirosind tot drumul...
—	înţeleg ce e, căţeaua noastră umblă după vluâtoare...
—	Şi efl.
—	Cum?
—	Vreai! să zic : sunt la vînătoare.
—	Voeştl ceva răcoritor?
—	Bucuros.
—	Rlul intră în modesta locuinţă, sorbind gazda cu ocliil.
—	Ştii că ml pare rău, începu el, să văd o tlnără frumuseţă muceziud In fundul codrilor ?
—	Ce să-I faci, domnule, sunt nevoilă să stau cu bărbatu-meu!
—	Al bărbat ?
—	Da... plndarul castelului.
—	A ! a!... a propos, trebu* să aibă vi-nat, bărbatul d tale? Aşi cumpăra bucuros, ca să nu mă Întorc cu mina goală.
—	In adevăr, are epurl şi pottrmchl.
—	Sunt Impuşi-ate de curînd ?
—	Cred şi efl!.. Ion braconierul lea împuşcat el Însuşi astă noapte şi le a adus azi dimineaţă bărbatului mefl.
—	Vrei să-mi Ie arăţi ?
—	Cu plăcere... Vino pe aici!
Atrase pe Râul iutr'un frl de mică şură In care erafl întinse vre o doua-zecl de cadavre.
—	Nu trebue să-I fie urlt bărbatului d tale! zise vlnatorul apuelnd tlnără femee de mijloc şi sârutănd-o Ungă ceafă.
—	A! vezi, nu tot aşa şi ei!! exclamă aceasta.
—	Aş putea să ţi ţin de urlt astăzi, da-c’al vrea?
Şi un gest Îndrăzneţ urmă cuvintelor sale, clnd de-odată se auziră lătrături vesele. Plndarul intră.
—	Ce faceţi acolo ? întrebă noul venit pe cele două personagii cari abia avus seră vreme să reia o posiţiune cuviincioasă
—	Nu vezi ? zise femeia; domnul voia să I arăt vinat.
—	Cu blană safl cu pene?
—	Ca blană, răspunsa Râul, cu blană!
Baeh
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1 JLJEtJşi &O B1Y1
METRU PATBiT plnă la 50 BANI
Pe Malul Mâreî negre
Şl LACUL TECHIR GHIOL In condlţiiini de plaţi FOARTE AVÂNTAtiIOANE
adică in titnp de d ani in io rate trimestriale
întreaga aceaată localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atit ca climă ctt şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune &1 asestel localităţi se vor Uimite franco la cerere de către proprietarul
D-nul I. MOVILA
Bucureşti, Str, Boamuel, 97.
bişnuieşte la masă şi se obţine ast-‘el o băutură foarte igienică.
întrebuinţarea gudronului Guyot, luai la fiecare masă In mod regulat şi neîntrerupt este de ajuns pentru a vindeca cale mal adese ori bolile de pele cele mal tari şi mal vechi. De asamenea este bine sfi se spele partea bolnavă, bubele dulci, dartrele, buboaiele, ete. cu gudronul Guyot, fie pur safl amestecat cu pu-ţ nă apă.
Ronsard, clnd veni In Franţa cu al săi ? Şi a schimbat numele de Mărăcine In acela de Ronsard, căci mărăcine Însemnează ronce In franţuzeşte, dună cum socotesc.
—	Foarte adevărat! Darţi-ammal spus: nu eşti Moldovean ci Muntean; judeţul Buzăului de unde ţl tragi origina, este In ţara muntenească.
—	De clte ori lţl spuiu de strămoşul mefl, lml dai tot acelaşi răspuns ; dar, Muntean ori Moldovean, nu este tot una ?
—	Din nefericire, nu! răspunse principele suspinlud.
—	Sunt romln, dacă este aşa, şi să nu
mal vorbim de asta, cred că n’o să te împotriveşti? Aşi vrea să ştifl ce gîndeşte dezmeticul de Champagne, despre cele ce vede! negreşit câ nu Îndrăzneşte să latre. George ’l ţine tn frtul disciplinei, dar cum are să şl scoaţă din capete diseară clnd mă va dezbrăca! Nu l’aşi schimba pe o mie de scuzi.
Principele, deprins cu fantaziile tovarăşului săfl, se mulţumi să ztmbească. Nu-1 mal Întrerupea de cit prin esclamaţil scurte, cufuudlndu se din noii lu glodurile sale.
Ajungeai! la o cotitură a drumului unde se ridica un fel de monument iără formă, pe jumătate dărîmat; poate o fi fost uu paraclis: crucea ciuutită şi răsturnată la pămlnt, dedea temeiii acestei păreri. Clte va pietre zăceai! Împrejur. Pe cea mal mare şedea un bătrla cu o Înfăţişare ciudată. Barba-1 albă ca zăpada, ’l cădea piuă la piept; capu l pleşuv lucea la razele soarelui. Purta o cămaşă de plnză groasă, strlnsă la mijloc cu un brlfl verde, pantalonii I largi, n veneafl plnă Ia genuchl; două bucăţi da plnză legate de pulpe cu sfori încrucişate, 11 serveai! de ciorapi, d'asupra cărora aruncase o ipingea de postav vechio, stacojia, găurită, lu care se tăvăli cu mlndrie, la Înfăţişarea străinilor.
C. No. i o 4,—Exemplare io.ooo.
www.dacoromamca.ro
Lingă dînsul se afla un tlnăr, îmbrăcat întocmai ca şi el. Ca şi bătrlnul, avea pe-liţa măslinie, cu ochi negrii şi lucitori, cu dinţi de albeaţă nespusă. Se îndeletniceau cu topirea plumbului într’un fel de căldă-ruţă, s’ar fi zis nişte vînătorl infernali cari turnat! gloanţe vrăjite.
—	Ludovic, zise prinţul mişcat, recunosc monumentul acesta, ba ’ml pare chiar că recunosc şi pe acest om.
—	Putea-vel sănii spui şi mic cine este, căci sunt foarte mirat de ceea-ce văz aci, şi ceea ce seamănă cu o adunare de vrăjitori.
—	Nu te Înşeli! Bătrlnul acesta este regele unei lâl de ţigaul. Poate că acum face vr’uu desclntec.
—	Respectez credinţele doicii d tale, principe şi nu voi cuteza să rîz In faţa acestui respectabil suveran. Şi apoi ’ml insuflă respect şi mic. Al bunătate să-l Întrebi, să vedem ce poate ştiinţa sa. De bună seamă ca şi el te recunoaşte.
Principele se apropie; ambii ţigani se sculară, ceea ce nu făcuseră ptnă atunci. Abea vorbi şi bătrlnul tresări, părînd a l privi adine, de şi era orb.
-r. Biue al venit, măria ta, In ţară, răspunse el, după cîte-va minute.
—	’Ţl mulţumesc, reluă d. de Courtenay, de buuă lntlmpinare, Insă ei! nu stat diu locurile acestea, de şi am trăit In copilăria mea clţl-va ani aci.
Bătrlnul clătiuă din cap.
—	Nu mi se cade să mă Împotrivesc măriei tale, zise el.
Principele ’l aruncă o pungă ; primind o. ganul se părea că-I face o graţie.
—	îngerii să te păzească şi să te apere de duhurile necurate.
In cursul acestei convorbiri, ochillul Ronsard nu se ridicase de la acea grupă ciu-dată, tinărul ţigan, Impărtăşindu-I curioşi-
tatea, Îl examina lucă şi cu mal muiia mirare. Nici unul nici altul nu ’şl vorbiră, şi cu toate astea Ludovic simţi un fel de prevestire rea lu faţa acelui netot. Simţi inima strlngtndu-i se şi i se părea că un pericol ’l ameninţă pe dînsul ori pe prietenul săfl, căruia ’i consacrase viaţa. Se dete lunapol ca un fel de nelinişte.
—	Să mergem înainte, zise el. Noaptea se apropie şi nu vom putea să intrăm In caste1.
—	Pe ori ce vreme poate intra cine-va la Teodor Cantemir, adaose monarhul cer-şător, cu tnglmfare; porţile locuinţei sale sunt pururea deschise ospitalilăţel.
—	L auzi, amice ! adause prinţul, tradu-cîndu-1 fraza.
Iată moravurile acestei ţări barbare.
—	Nu seamănă de loc cu ale Franciel noastre, principe; unde naiba, Îndată <e a înnoptat să mal poţi găsi o uşă deschisă şi cu ast-fel de vecini. Dar cum te-a cunoscut? De bună seamă, câ prin puterea magiei sale.
Vorbind ast-fel, se depărtară de ţigani, apu-clnd pe drumul castelului... Slujitorii, cari se opriseră şi el, porniră de asemenea la drum. Trectnd pe dinaintea bătrlnulul, George ’l şopti un cuvtnt căruia acesta’l răspunse şi se Înţeleseră foarte bine.
—	La Fleur, zise Champagne, soţului sifl, ce zici de omul acesta?
—	Nu mi ar plăcea să-l Intllnesc peste două ore. fără ca să am ceva In mină.
—	Oh I ce ţară, Doamne apără!
—	Voinţa monseniorului este să nu faceţi nici o reflecţie despre ceea-ce vedeţi, de cit clnd veţi fi singuri, lutrerupse George cu asprime.
—	Vrea să ne facă muţi, murmură Cham-p&gne; ducă-se dracului ast fel de oameni, nu poţi să mal rlzl de loc cu el.
(Va urma)
Girant: Şute Eleftcrctcu.—(Telefon «Epoca»),
t