SLEIA H—ANUL IV, No. 852—245. NUMĂRULJ.0 BANI
A nrtVlTIKVTKI,*
In ţară, pe an • • • • 80 lei „ atrein&tate •'•Tî 4LO M
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
nmnACjEA
No. S - STRADA CLEMENTEI - No. t
NUMĂRUL 10 BANI
j.vommtE Pagina III-a, lini» 30 bani „ IV-a, „	15	»
«SERflUNl (I RECLAME, linia corp 8,2 Iei
AMPTKMlVtNTHAŢMA
No» R— STRADA CLEMENŢEI _ Nat. t.
a treia
DUMINECĂ, 30 AUGUST 1898
Neutralizarea Alsaciei-Lorenei
Seu m pă ţara !...
de CJaminn
PE STRADĂ
—	Să mă crezi, domnule, n’avem administraţie...
—	Bine, dar finanţele... merg binişor!
A-TOT-FACATORUL
StrîintoraţI din cauza dărîmărel legendelor politice pe cari atîta vreme le-aQ exploatat cu mult meşteşug, colectiviştii sunt pe cale sa creeze noul legende.
Pină nu de mult, el pretindeau că cele mal însemnate lucruri pentru întărirea şi dezvoltarea economiei naţionale aU fost făcute de partidul liberal.
Acum nu se mal mulţumesc cuatît.
Tot ce s’a fâcut pe acest teren, absolut tot, e munca şi meritul lor.
Ca să întărească această afirmare, organul guvernului înşiră un lung pomelnic de legiuiri, reforme, instituţiunl şi lucrări, cari toate ar fi fost făcute de partidul colectivist, în contra partidului conservator.
Am ajunge prea departe dacă ne-am pune să cercetam punct cu punct pomelnicul organului guvernamental; nu vom face dar aceasta, cel puţin nu acum.
Ne vom folosi însă de prilej, ca să arătăm publicului cum se făuresc legendele colectiviste.
Citam textual din Voinţa Naţională, de la 28 August curent;
«împroprietărirea foştilor clă-caşî şi secularizarea averilor mănăstireşti sunt de sigur două fapte a căror mare valoare din punctul de vedere naţional, social şi economic, nu mal are astăzi nevoie de a fi stabilita. împroprietărirea însurăţeilor, care a venit să dea deplina satisfacere legel din 1864, după cind-spre-zece ani, şi care a ridicat un noQ număr de zeci de mii de proprietari, de asemenea. Fâcînd cu putinţa aceste mari acte şi realisindu-le, partidul naţional-liberal n’a avut în gînd şi n’a urmărit crearea unei legende, ci a pus una din temeliile sănătoase ale edificiului nostru naţional politic şi economic. >
E clar. Voinţa pretinde că partidul liberal a fâcut împroprietărirea clâcaşilor şi secularizarea averilor mănăstireşti.
Dintr’o singură trăsătură de con-deiQ, aceste două acte, din cele mai însemnate, ale regimului lui Vodă Cuza, aO fost trecute la activul partidului colectivist.
Lovitura de Stat de la 2 Mal, care a făcut pe partidul liberal să hotărască detronarea Iul Cuza şi i-a dus la actul de la 11 Februarie 1866, a fost făcuta... de partidul liberal!
Rămîl încremenit cînd vezi atîta îndrăzneală.
Fiind-că împroprietărirea clăcaşi-lor şi secularizarea averilor monăs-tireştl sunt fapte primite astâ-zl de toata lumea, colectiviştii se şi grăbesc să le treacă la catastiful partidului lor.
Dar să mal cităm:
«Legea drumurilor, ca şi întreprinderea cailor ferate, ca şi podul de peste Dunăre şi portul maritim de la Constanţa, ca şi organizarea marinei fluviale şi mai apoi a celei maritime, a căreia desvoltare a luat In sfirşit avtntul dorit, an pus ţara In condiţiunl din ce în ce mal priincioase în lupta economică».
Podul peste Dunăre a fost fâcut de liberali!
Portul de la Constanţa, tot el Fau început!
Navigaţiunea fluvială şi maritimă romînă, tot liberalii ati organizat-o!
Dar podul peste Dunăre a fost început, sfirşit şi inaugurat sub guvernul conservator.
Dar lucrările portului Constanţa s’afi început sub acelaşi guvern
conservator şi urmează şi în timpul de faţa.
Dar navigaţiunea romînă, fluvială şi maritima, s’a organizat de direcţiunea Regiei monopolurilor Statului sub ultimul guvern conservator.
Dacă colectiviştii îşi puteau închipui că, în 34 de ani, s’aii uitat faptele regimului lui Vodă Cuza, el nu pot spera să se fi întîmplat acelaşi lucru cu fapte petrecute nu mal departe de cît acum patru satl cinci ani.
Şi totuşi, fără sfială, el se împăunează cu faptele regimului conservator, despre care spun că n’a fâcut nici odată nimic pentru economia naţionala.
îşi poate închipui orl-cine, după îndrăzneala cu care procedează astăzi, cum trebue să fi procedat colectiviştii acum patru-zecl de ani la făurirea legendelor cu 48 şi 56.
Spulberarea unei calomniî
In ziua de 9 Iunie trecut, d. N. Fleva a dat o puternică lovitură colectiviştilor. In acea zi. fostul ministru de interne a adresat o petiţie primarului capitalei, cerînd a-nularea vinzărel proprietăţel sale din str. Viilor, primăria restituind d lui Fleva imobilul, iar d-sa obliglndu-se a restitui casei comunale preţul ce a primit.
D. N. Fleva acorda primarului, prin a-ceeaşl petiţie, un termen de două zeci de zile, pentru a-I primi oferta.
De la 9 Iunie şi ptnă azi, ati trecut nu 20 de zile, ci 90, şi primăria Capitalei nu a dat nici un răspuns d-lul Fleva, Şi totuşi cită gălăgie nu ati făcut şl fac încă colectiviştii, în jurul acestei vlnzârl.
Neruşinatul organ al guvernului, în coloanele căruia cu anevoie vel mal putea găsi alt-ceva de cît injurii personale şi insinuări calomnioase — a mers cu neobrăzarea plnă acolo, în cit a acuzat pe d. N. Fleva, pe fostul coleg pe banca ministerială al d-lul Gogu Cantacuzino, că a fâcut din această vînzare, o vînzare de conştiinţă, că preţul dat de fosta administraţie comunală pentru proprietatea d-lul Fleva era e-xagerat, cu scop de «a cumpăra» pe în cercatul liberal într’un moment politic oarecare.
Nemernicia colectiviştilor s’a dat azi pe faţă. D. Fleva nu putea, fireşte, să aştepte la infinit soluţia la petiţia d-sale, căci un capital de peste 100 mii lei nu se poate păstra la infinit în buzunar, iar primarul Capitalei a tăcut plnă azi, căci primirea o-fertel d lui Fleva aducea mari pagube comunei—grea răspundere, pe d’asupra celor alte păcate ale d lui Robescu.
D. Fleva nu avea, de sigur, nevoie să spulbere calomniile colectiviştilor la adresa d-sale.
Colectiviştii nu vor putea să recolteze, stăruind în calomnie, de cit cel mai desă-vîrşit dispreţ, din partea opiniei publice.
Mînăistirea Gozia
Pe valea Oltului, o jumătate de ceas departe de CălimăneştI, este situată vechea mînăstire Cozia, unul din cele mal vechi monumente ce avem în ţară, asupra căreia, în partea locului, circulă, în popor, din gură ’n gură, multe şi trumoase legende.
Aci se află înmormîntaţl Mircea Vodă cel Bălrln, Petru Cercel, Domniţa Floarea, muma lui MiliaiO Viteazu. La doi paşi do minăs-tire, este zidită biserica lui Petru Cercel.
Pe un perete din interiorul minăstirel, zidită în curat stil bizantin, se vede portretul lui Mircea cel Bătrîn, în mărime naturală, îmbrăcat ca un cavaler din evul media, cu coroana pe cap.
El bine, acest monument istoric este transformat azi într’un vast spital, destinat lucrătorilor, în cea mal mare parte unguri şi italieni, de la antrepriza construcţiei liniei de fer R.-Vilcea-Rlul Vadului.
Dar atîta n’ar fi nimic.
Pentru instalaţia spitalului aii fost necesare oare carl reparaţii. Ele s’afl făcut în dauna vechiului stil al minăstirel: ferestrele s’afl stricat, ziduri aii fost găurite safi dă-rtmate, inscripţii, ca cele din foişor, aii fost acoperite cu pămînt şi var.
Ştim că în ultimile zile, d. Haret, în urma denunţărilor noastre, a inspectat mănăstirea : îl rugăm să ne comunice, printr’un comunicat în Monitor, impresiile sale. In a-celaş timp îl rugăm să ne spue, prin ce minune această mănăstire a trecut în mina ministerului lucrărilor publice.
Căci, de, monumente istorice multe nu prea avem, şi este de datoria noastră să conservăm cel puţin pe acele ce le avem.
E o profanare ceea ce s’a făsut şi d. Haret trebue să Înţeleagă că nimăuul nu-i este permis să comită asemenea profanări, chiar dacă are la activul săli o compilare a legel instrucţiei.
CULISELE POLITICE
De la consiliul de miniştri
Szonurile ce circulă de cile va zile despre criza ce ameninţă pe guvern în urma demisiunei d-lui Gogu Cantacuzino, au atras în Capitală un mare număr de senatori şi deputaţi guvernamentali, printre cari d-nii C. Nacu, G. Mîrzescu, Crătunescu, V. Epurescu, Kiriţescu, Codaş, P. Sechiaris, etc. Doreau să afle a-mănunte asupra situaţiei, şi aşteptau cu nerăbdare rezultatele celor două consilii de miniştri ce s’au ţinut Miercuri şi Joul.
Constalîndu-se situaţia nesolidă a ministerului, sfera de activitate politică a guvernului s’a împărţit în două, anume pe de oparte să se îngrijească de alegerile comunale, mai ales în Bucureşti, laşi, Botoşani, Galaţi, Ploeşti şi Craiova, şi pe de altă parte să se îngrijească de situaţia guvernului faţă de partid şi să se facă remaniarea ministerială.
Cu partea întîiu a fost însărcinat d. Palladi, şi cu partea a doua d. Sturdza.
Misiunea d-lni Sturdza
Conform hotărîrilor luate în consiliu, d- Dim. Sturdza a plecat eri la Sinaia, de unde va merge azi sau miine să facă o vizită d lui P. S. Aurelian.
S’a văzut că, la prima ştire despre iniţiativa Ţarului pentru stăvilirea iuannărilor, presa franceză— chiar şi cea oficioasă—s’a arătat înlhnită şi a ridicat numai de cît chestiunea Alzaeiel-Lorenel.
Concluziunea la care ajunseră toate ziarele franceze, era : «Nu se poate vorbi de dezarmare, pină cînd nu se va tranşa chestiunea Alzaciel-Lorenel.»
Iată că acum, după ce s’a potolit prima emo-ţiune, îucepe şi presa rusească să se ocupe de această chestiune.
Intr’un articol asupra conferinţei de pace, Novoati spune ca obiectul principal al a<estel conferinţl trebue să-l formeze chestiunea Alza-zaciel-Lorenel, pentru a cărei rezolvare a sosit acum momentul oportun.
CîomiieiiHttţlunea pentru Franţa
Amorul propriu rănit al Francezilor cere satisfacerea pentru dezlipirea unei părţi din trupul Patriei. Ar fi o curioasă pretenţie ca el să renunţe fără compensaţiune la această cerere. Acum există putinţa unei asemeni compensa-ţiuul prin participarea la realizarea unei înalte idei, anume stabilirea păcii universale, ideia dinaintea căreia trebue să se retragă diferitele certuri internaţionale, mal ales în chestiuni aşa de problematice cum e recucerirea unul teritoriu perdut Pentru o asemenea ideie, adevăratele popoare culturale nu trebuie să se sfiiaseă de nici o jertfa.
Novosti e încredinţat că toate forţele politice şi morale ale Franciel vor răspunde afirmativ la iutreharca categorică dacă, pentru triumful marel idei, vor să recunoască posibilitatea ca Alsacia-Lorena să fie lăsată propriei sale soarte, pe baza unul compromis ce-1 va asigura bunăstarea şi libertatea.
Fonipenanţlune» pentru Germania
Numitul ziar judecă apoi chestiunea din punctul de vedere al amoruluI-propriU naţional ut Germanilor, cari suni puternic holăriţl să păstreze pămlntul cucerit, In urma unul războia slngeros pe care nu el 1-ail provocat. Pe Ungă această împrejurare, se mal adaugă faptul că o
Guvernamentalii nu pun mari speranţe in această vizită, căci nu cred că d. Aurelian să se pronunţe, înainte de a avea o consfătuire cu amicii săi, cari in mare parte lipsesc încă in străinătate. Pe de altă parte, informaţiile noastre particulare ne îndreptăţesc a afirma că drapeliştii sunt acum mai mult ca ori cînd hotărîţi să lupte, mai ales acum cînd situaţia guvernului este aşa de desperată.
Ilemanlarea ministerială
Asupra unei singure cestiuni nu există nici o diverginţă între miniştri : necesitatea remanierei ministeriale. Şi în această ordine de idei, se vorbeşte cu insistenţă, că d. Dim. Sturdza va lua portofoliul minis* torului de finance şi va ceda ministerul afacerilor străine d-lui A. Al. Beldiman, ministru al ţării la Berlin.
Tot în cestiunea remanierei, înregistrăm încă un svon răspîndit cu persistenţă de guvernamentali, anume că d. Em. M. Po-rumbaru s’ar fi împăcat cu d nul Sturdza prin d. Ionel Brătianu, şi va face parte din guvernul ce se va reconstitui imediat după întoarcerea M. Sale Regelui.
Cu toate aceste speranţe însă, impresia generală a colectiviştilor asupra situaţiei este detestabilă; toţi simt că dintr’o zi înalta se poate să-şi ia un ultim şi inconsolabil adio de la putere.
parte din poporaţiunea Alsaciel-Lorenel e germană de origina şi că Germania administrează provinciile astea de 27 de ani.
Germanii nu pot admite deci, fără compen-saţiune, Inapoiarea Alsaciel-Lorenel sati lăsarea acestor provincii ca să fie de sine stătătoare. Acum însă există o asemenea compensaţiune, Amorul-propriU naţional al Germanilor poate fi împăcat prin aceea că el se iuvoesc la un compromis, nu sub ameninţarea unul războiţi şi nu de teama superiorităţii armelor duşmane, ci pentru realizarea înaltei idei a păcii universale, pentru care e indicată orl-ce jertfire de sine.
Cu uu cuvînt: ceea-ce, din cauza relaţiunilor duşmănoase dintre eele două naţiuni, părea imposibil înainte de proclamarea ideiel conferinţei de pace, trebuie să devie realizabil acum după proclamarea acestei idei.
Zonă ueutră. împăcare Nomosti conchide ast-fel:
«Credem că ideia neutralizării Alsaciel-Lorenel, ideia neutralizării provinciilor In litigiu, e de mult coaptă In conştiinţa naţiunilor europene.
«£ limpede penlru orl-cine că o existenţă nealiniată a Alsaciel-Lorenel nu uuinal nu ar înrăutăţi bună-starea acesteia, ci o ar îmbunătăţi, creînu in acelaşi timp intre Germania şi Franţa o zonă neutră, care ar esclude necesitatea u-nor înarmări costisitoare.
«Şi acestea suut numai urmări subordonate ale rezolvării cestiunil.
«Interesul principal ar sta in desăvirşiia stabilire a relaţiunilor amicale intre ambele naţiuni duşmane, in împăcarea lor, care le-ar aduce economii de miliarde, ar înlesni un schimb înţelept de interese morale şi materiale, şi ar libera lumea de sarciuele unei păci Înarmate.
«Pină acum, in calea neutralisăril provinciilor in litigii! stetea amorul propria al celor două naţiuni. Piedicu aceasta dispare acum.
«Să sperăm că, Iu faţa acestei Înalte iniţiative a puternicului Monarcb rusesc, Franţa" şi Germania vor răspunde printr’un act tot aşa de mare de jertfire de sine. Omenirea e Iu drept să pretindă de la ele o asemenea abnegaţie.»
Forelgu
TRIBUNA LITERARA
INTR’UN CUVINT
într’un cuvînt al tău e tresărirea De aripi a pierdutului noroc,
’l-aştept de-atîta vreme răsărirea,
Ca ’n noapte beduinul zări de foc!
O! singuri de râmînem la un loc De ce-ţl apleci tu ochii în pâmint ? E-atîta fericire ’ntr’un cuvînt!
Tot sufletul mi-e plin de el, îl ştii,
In glas mi-ar tremura de ţi l’aş spune; Şi totuşi îmi trec zilele pustii — O stepă sub lumina blîndel lune! — Se sting încet visările nebune:
Tu n’al răspunde, eu să ’ntreb nu voi, Şi poate că Norocu-I lingă noi!
Intr’un cuvînt al tău,—de-ar fi să cadă— E-a vieţel mele ’ntreagă fericire,
E floarea răsărind de sub zăpadă,
E inima ’ntr’o rază de iubire!
II chem în trista vieţel pustiire,
L’aştept, precum pe-o arşiţă de vară Un limpede isvor într’o Sahară...
Nimic, nimic în ochii tăi adinei, Departe li e sufletul de mine...
Ca steaua răsărită după stîncl,
In inimă-mî—abis—resfringl luminc. Şi totuşi ’nalţ privirile spre tine, 1 S’aud şoptind din zarea-ţl fermecată Eternul, durerosul «Nicl-odată!»
RUY-BLAS
O, nu mal coborî spre mine Voluptuos privirea-ţl sumbră.
Prea sus împrăştie-al el farniic,
Şi eu prea jos te-ador din umbră !
Pe ’ntins de ’ntunecate valuri,
Cînd raze cad din cer profund, Argintul lunecă d’asupra,
Dar tina tot râmîne ’n fund.
Tronezi mal sus de vijelia Ce vine, vine să mă soarbă,
Mă 'nalţă ’n uraganul lumel, M’asvîrle ’n patima Iul oarbă !
Rămîe ’n zările de aur Duioşii ochi visînd iubire,
Să simt în suflet ca pe-o veghe Nemişcătoarea lor lucire !
'I'U ZINA...
Din undă tulbure de lac Vâzut’am dese ori o floare Privind scăldată iu senin, Plăpindă-albastră, zimbitoare...
Dar într’o zi, năprasnic vînt Pe faţa lacului se ’ntinse...
Ea tremurînd s’a înclinat Şi apa ’n cercuri o cuprinse.
Din valul lumii ’nviforat,
'Fu zîna inimel măiastră,
Te ’nalţl zîmbind,—şi pltng, visînd La floarea lacului albastră..,
O. Nun.
NEUTRALIZAREA ALSACIEI-LORENEI
www.dacoromanica.ro
s
I t O E £
EVFORMAŢII
D. Gr. Giani, prefectul judeţului Ilfov, întors din străinătate in urma expirării concediului său, s’a refugiat la Brăila, de frică să nu dea ochii cu comisia de anchetă care lucrează la prefectura judeţului Ilfov.
D. Take Atanasiu, prefectul de Dîmboviţa, care îşi anunţase plecarea la Paris, în virtutea unul concedia, a fost rechemat telegrafic pentru a da lămuriri guvernului dacă alegerile comunale sunt garantate la Tîrgovişte,
Cum d. Atanasiu nu poate da guvernului o asemenea asigurare, de oare ce e lucru ştiut că oculta e foarte compromisă la Tlr-guvişte, aciualul prefect ’şl va da demisia, care probabil va fi primită.
Halul de mizerie în care zac stradele mărginaşe ale Capitalei este ne mal pomenit Ast-fel In mahalaua BroştenI, nu se curăţă cu Iun-le, In cit băltoage Întregi de apă verde stagnează de luni întregi, fără ca primăria să ia vr’o măsură.
In intervalul de la 16 la 22 August curent, s'afl constat oficial 13 decese de febră tifoidă, în oraşele principale din ţară.
Am anunţat zilele trecute un accident In-tlmplat la una din sondele puţurilor de petrol de la Berea, din judeţul Buzâil, proprietatea d lui C. G. Costaforu.
Asucra acestui acrid-nt, primim azi detalii precise din localitate.
Focul de la sonda incendiată a fost repede localizat cu ajutorul lucrătorilor şi mal cu deosebire graţie curagiulul fără seamăn şi energiei a doul spre-zece elevi din şcoala de arte şi meserii din Iaşi, cari pe timpul vacanţelor fâceaă studii de sondagil la a-ceastă ins'alaţiune.
In t< tal. pagubele cauzate de acest accident se urcă la suma de 10 piuă la 12 mii lei.
Sonda incendiată a fost reclădită din nod şi puţul la care s’a lntîmplat accidentul funcţionează de acum două zile.
Direcţia generală a C. F. R. a comandat zece vagoane de marfă cu aparate frigori-fere. pentru transportarea peştelui proaspăt In Austria şi Germania.
O nouă remontă de cal a sosit erl In capitală, venind din Rusia, cumpăraţi de ministerul de războia, cal necesari artileriei.
Conform nouel legi privitoare la reorganizarea marinei de războiţi, comandamentul flotilei se va muta la i Octombrie In Capitală.
D. Murgescu, contra-amiral, se va muta de asemeni In Capitală pe ziua de 1 Oc-tombre.
Ministerul domeniilor a Început deja de două zile să vlnză In Capitală, în regie, mari cantităţi de peşte din bălţile Statului, exploatate In regie.
Ast fel Statul a Început să facă concurenţă chiar arendaşilor săi, cari exploatează o mare pai te a bălţilor._
D. P. Poni, comisarul general al expoziţiei de la Paris, a cerut ministrului de domenii ca în primele zile ale lunii Septembrie, să convoace comisiunea generală a expoziţiei, pentru a se lua noul deriziuni.
D. P. Poni, comisar general al Romîniel la exp ziţia din Paris, a primit un avis de la d. Jean D'puy, preşedintele sindicatului presei din Paris, prin care’l încunoştiin-ţează că un milionar din Paris anume d. Osiris, a depus la sindicat o sumăde 100 000 lei, care să se dea drept premitt autorului lucrărel literare celei mal însemnate care va apare ptnă la deschiderea Expoziţiei.
Lucrarea, fie ea scrisă în ori ce limbă, va trebui să fie ori un studia asupra ome-nirel, ori asupra artei săli asupra industriei universale.
Ziarele ungureşti spun că în ziua de Sf. Mărie, un imens număr de ţărani romlnl din Maramurăş şi Crişiana s’afl dus să facă un pelerinaj la pompoasa biserică din ŞişeştI, parucliia părintelui Lncacifl.
Jandarmii consemnaţi în Ş şeştl şi Împrejur me, aâ ris-pit pe ţărani.
De siaur că s’aîi produs scene sălbatice provocate de jandarmi, ca în anii trecuţi, pe cari însă gazetele ungureşti le ignorează.
Aş'eptâm în această privinţă, amănunte în ziarele romlue de peste munţi.
Timpul află că d. Const. Chiru, directorul general al poştelor şi telegrafelor, a mal făcut una boacana.
Maniacul colector de timbre poştale «Cap de bott»—luate de la poştă—a cumpărat acum clt-va timp un faeton foarte elegant pe care-1 de-tiuase pentru serviciul factorilor poştali, spre a-’I duce şi aduce de la unele puncte ale oraşului la poşta centrala. Faetonul a fost «mips rat cu suma de peste 2500 lei şi din împrejurări pe care nu le cunoaştem, nu a fost pus de loc în circulaţie, rămîind cite-va luni în grajdurile poştei De o dată însă d, Chiru se hotărâşt- să’lvînzăşi un prietenii ia cu 600 lei.
Azi acel faeton serveşte să transporte persoanele care voesc să cumpere locuri la noul Bucureşti, oraş de lucrători pe fosta moşie a d-lul N. Basilescu.
Aşa e că e om ou cap d. Chiru ? Clieslia e : cine plăteşte paguba?
Aflăm cu părere de răii încetarea din viaţă a d lui Mihail Sc. Pappadopol, inginer şi întreprinzător de lucrări publice; era un om de bine. pe cari toţi cîţl I’ati cunoscut îl vor regreta împreună cu noi.
Neruşinatul organ al ocnaşului Mărgări-tescu ne dă o desminţire cu privire la ştirea nouslră că actuala administraţie a Eforiei pregăteşte un gheşeft, părăsind terenul cumpărat la Techir-Ghiol, pentru spitalul maritim şi pentru o staţiune balneară.
Organului ocnaşului Mărgăritescu răspundem prin oficioasa L’Indtpendante Rou-
mâine, care in numărul sătt de Marţi, 25
August, la rubrica informaţiilor scrie următoarele :
«La orele 2 p. m. prefectul din Constanţa, d-nil dr. Cantacuzino, eforul spitalelor civile, Al. Culoglu, un avocat şi un inginer al Eforiei aă plecat la Techir Ghiol,
fientru a găsi cea mal bună poziţie pe lingă ac, pentru a crea o staţiune balneară, pentru că terenul cumpărat acum ctţi-va ani de către Eforie, nu răspunde de tot scopului urmărit.»
«Constituţionalul» este informat că zilele acestea un nod scandal va izbucni la primăria Capitalei.
Consilierul Chiriţescu, care acum clt-va timp demisionase, din cauza unei certe a-vute cu ajutorul de primar Solacolu. care II dăduse afară de la poliţia comunală doi protejaţi, în urmă reintegraţi în slujbe din ordinul telegrafic al d lui C. F. Robescu care se afla la Carlsbad, este decis a face zile amare d-lul Robescu, dacă nu-I va da o satisfacţie pentru insultele ce d. Solacolu i-a adresat în localul primăriei.
D. Chiriţescu a declarat că dacă d. Robescu nu’l va satisface, atunci va lucra contra, la alegerile comunale.
D. St. Sihleanu, secretarul general al ministerului instrucţiunii publice, va pleca în congeditt, pentru o lună, la 1 Septemurie.
In curînd se va construi un local de vamă la punctul Ilanlîc, judeţul Constanţa.
Interview-express
Faimosul colectivist, Ionel Antouescu, s’a întors Joul seara de la Carlsbad şi întllnin-du-’l, l'am Întrebat:
—	Ce ispravă al făcut pe lingă C. F. Robescu ?
—	Nimic; e plictisit şi el pînă In gît şi aud că a demisionat. Căutam să fac o combinaţie cu el, dar abia apucam să vorbesc, hop în urma noastră unu sau doul «colectivişti», cari nu mă lăsafi să mal vorbesc. Căci să ştii că e plin Carlisbadul de «colectivişti». Dar las’ că tot am apucat să trag o lecţie lu neică Robescu, şi am răcnit la el, de s’o speriat şi nişte cucoane ce eratî p’acolo.
In cele din urmă s’a convins el, şi ml-a spus că ştie că Solacolu, Melissiano, Zaha-ria, Cantuniari, etc., sunt oameni... aşa şi pe dincolo.
—	Numai atîta treabă al făcut la Karl-sbad?
—	Ba, am fost şi In Berlin, vroiam să văd pe cel mari (?) şi să le spun de ispră-vurile din Bucureşti. Dar n’am putut să fac nimic. Am adus Insă 40.000 kilograme de cartofi, ca să le daţi la alegerile comunale!
ŞTIRI JUDICIARE
Curtea de Apel din Bucureşti, secţia II-a, a stabilit următoarea jurisprudenţă relativ la soliditatea girurilor:
Pentru ca girul să aibă valoare şi să dea naştere la obligaţiuni cambiale, trebue să fie scris pe cambie, datat şi semnat de girant, safi cel puţin, dacă este în alb, să poarte semnătura girantului. Dacă posesorul cambiei n’a intentat acţiunea cambială în contra girantului, în termen de 15 zile de la data protestului, el perde dreptul de a mal intenta, în contra girantului, o asemenea acţiune.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	Cu începere de la 1 Septembrie viitor, orele de cancelarie la toate ministerele vor fi cele vechi : 9—12 şi 2—5.
*	Săptămîna viitoare se vor începe lucrările pentru prelungirea liniei «tramwaiulul uott» din Calea Şerban-Vodă pînă la Cimitirul Belu.
*	Din partea Asociaţiei studenţilor, ni se face cunoscut că — cu privire la congresul din anul acesta — s’a instituit o poliţie studenţească, cu scop de a menţine ordinea In tot timpul congresului.
*	Artistul V. Leonescu, care a fost exclus din societate de vechea direcţie a Teatrului, şi care dobîndise promisiunea d-lul Grădişteanu că va fi reintregrat, nu va putea să beneficieze de promisiunea noului director, de oare-ce vechil membri se opun din răsputeri la această reintegrare.
Afacerea Dreyfus
29 August st. v.
Revizuirea
Amînarea hotărîrel guvernului asupra a-facerel Dreyfus e comentată de presa clericală, anti-semită şi bulangistă, ca un semn că revizuirea nu se va face.
Aceeaşi presă apără fapta lui Henry.
Gazette de France spune că Henry n’a avut altă intenţie, de cit să facă un rezumat publicabil din toate piesele autentice cari dovedesc vinovăţia Iul Dreyfus. Cavaig-nac a spus în cuvlntarea sa, că scrierea Iul Schwartzkoppen, dovedită ca falşificată, face parte dintr’o serie întreagă de corespondenţe Ca răspuns la această scrisoare mal exislă încă două scrisori. In una din ele autorul asigură pe cel căruia i se a-dresează de discreţia sa ; ceaJ’altă scrisoare, zice Cavaignac, se exprimă cu atîta precizie asupra motivelor, In cît din-sul nu poate comunica un singur cuvlnt din acea scrisoare. Henry a voit să înlăture a-cest impas şi a luat esenţialul din documentele autentice, publicînd un al treilea document, care nu poate fi numit falş.
Jaures în La Fetite Repuhlique cere o revizuire pubieă şi leală. «Suntem încă departe de sfîrşit,» scrie dînsul, «nu e vorba de un singur falş, ci trei note falşe ne-a arătat Cavaignac.
«Dacă Henry a falşificat scrisoarea lui Schwartzkoppen către Pauizzardi, atunci şi răspunsul lui Pauizzardi trebue să fie falş.» Cldmenceau în Aurore, exprimînd, ca şi Jaures, dorinţa ca revizuirea să fie publică, zice : «Miserabilil cari, ca să mulţumească pe iezuiţi, aii desorganizat statul-major, încearcă să ne 6perie acum cu un războiţi. Noi suntem doar stăptnl în casa noastră, după cuin a zis Cavaignac lu mijlocul aplauzelor : «Cum ar putea izbucni un războia, elnd voim să judecăm In mod le-
gal şi drept pe un om, eeea-ce de alt fel cer de la noi toate guvernele ? Azi, un singur mijloc mal există pentru Franţa: adevărul deplin.»
Fuga Ini Ettterharny
Unele gazete anunţă că Esterhazy u'a fost văzut de cîte-va zile, şi nu se mal aude nimic despre dînsul. Rappel crede că Esterhazy a fugit. La Petite Repuhlique spune că dînsul s’ar fi hotărlt să fugă, In urma demisiei Iul Cavaignac. Madame Pays a zis unul redactor al numitului ziar: «Esterhazy va fi încarcerat la mine. Nici cel mal buni prieteni nu vor putea să-l vadă». Gazeta
{irotestează contra guvernului, zicind că asă să-I scape un criminal.
Se răspîndise vestea în Paris, că du Paty de Clam ar fi fost arestat. Zvonul nu s’a adeverit, du Paty.de Clam s’a Întors la Paris.
Cili va	Ţiganca
Sfirşindu-se romanul O noapte tn Florenţa, «Epoca» (oare a redus abonamentul său de la 30 la 20 lei pe an) va începe Luni, 31 August, publicarea in foileton a unui frumos roman istoric §i social, datorit cunoscutei scriitoare Coînţesa Dash (Aurelie Ghica), Romanul, intitulat
Chim Ţiganca
cuprinde peripeţiile cete mai mişcătoare, scenele cele mai duioase, cari vor fi cu atît mai gustate de cititorii lui cu ctt teatrul acestor scene este chiar Ţara Rominească.
Cliiva Ţiganca
este unul din romanele cele mai isbutite ale cunoscutei scriUoare, şi cUUorii noştri vor putea să-l judece după adevărata lui valoare.
ECOURI
In editură şi depozit general numai la librăria La Biserica Albă, Bucureşti, calea Victoriei, 85, următoarele cărţi didactice:
Th. D. Sperantia :
Curs practic de citire şi recitaţiunl pentru cl. I secundară, 1.20.
Curs practic de compoziţiunl, citire şi recitaţiunl pentru cl. II secundară, 1 50.
Curs practic de compoziţiunl, citire cu litere ciriliane şi recitaţiunl pentru cl. III secundară, 1.40.
Curs practic de stil şi compoziţiunl pentru cl. IV secundară, 2 lei.
Gramatica latină pentru cl. I secundară, 2 lei.
Anecdote afumate (voi. IV), 2 lei
»	• »	»	» ed. de lux, 4 lei.
Omer Întinerit, 2 lei.
Th. D. Sperantia şi FI. Dumitrescu:
Caete de compoziţiunl şi dictando-orto-grafic (întocmite în mod admirabil după tabloul aprobat de ministerul cultelor) pentru cl. II, III şi IV primară, a 35 bani.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Paracliser pungaş.—Intr’unul din nu-merile noastre, anterioare am vorbit de o hoţie comisă în prejudiţiul Sf. S. protopopului Ilie Theodorescu de la Biserica Amzel.	|
Pungaşul, care comisese furtul, era chiar paracliserul bisericel, un anume Dumitru Zu-gravu, pe care Sftia Sa îl lăsase să îngrijească de casă, cît timp lipsea in streinătate.
Zugravu furase, pe lingă două librete ale casei de economii, în valoare de 5000, lei şi 4 batiste de mătase, valorind fle-care cîte 25 lei, o duzină de alte batiste de olandă, un întreg trusoO, in fine, 25 sticle cu vin Înfundat şi 4 sticle cu şampanie.
Cu acestea toate asortat, paracliserul, după ce Încearcă să falsifice iscălitura protopopului, ca se poată încasa banii, şi vede că toate încercările sunt zadarnice, o şterge cu trenul spre Giurgiti, lăsînd in urmă-I un bileţel, in care spunea cu amărăciune, că n’a putut face nimic ca să incaseze sumele din librete, şi că este dezolat că părăseşte pe Sf-ţia Sa!
Erl, după ce s'a reîntors în capitală, unde Sfţia Sa a sosit, poliţia a pus mina pe pungaşul paracliser şi l'a condus la arestul poliţiei.
Ca suvenir, Zugravu mal păstrează doar batistele; cu vinul şi şampania a tras un chef număru unu.
DINŢARĂ
lin accident pe Dnnăr».—Un accident, care a consternat profund toată societatea gâlă-ţeană s’a întîmplat erl pe Dunăre, la mijlocul trajeulul vaporului din Galaţi spre Brăila. Victima accidentului a fost cunoscutul filantrop şi mare comerciant angrosist de manufactură din portul Galaţi, d. Anton Ciuntu.
lată mişcătoarele împrejurări cum s’a intim-plat lucrul:
Se ştie că d. A. Ciuntu a fost izbit de o crudă lovitură a soartel, aceea de a-şl pierde vederea. Erl mergînd, însoţit de un băiat, la Brăila spre a oferi comerţului de a acolo să cumpere de la d-sa mărfuri cu preţuri favorabile, de oare-ce voeşte să le desfacă, pe cînd vaporul se afla la mijlocul drumului sătl spre Brăila, d. Ciuntu voind a se sui pe scara rampei de bord, fu cuprins de ameţeală, şi căzu în Dunăre.
Toată lumea de pe vapor a fost cuprinsă de o emoţiune dureroasă la vederea acestei nenorociri. însă un sentiment de bucurie trecu prin inimile tuturor, cînd văzură pe d. Ciuntu rămas stăpîn pe sine şi cu sînge rece înotind mal voiniceşte ca un tinâr viguros.
Barca de salvare a vaporului fu lăsată imediat pe apă, ajunse pe d. Ciuntu şi îl readuse pe vapor.
Toţi pasagerii afl rămas fericit impresionaţi de această miraculoasă sulvare a unuia din cel mal stimaţi cetăţeni, dintr’o primejdie gravă care ar fi impresionat în modul cel mal dureros societatea găluţeană.
Crima din I«vorn. — In noaptea de 25 curent, comuna Isvoru, situată în judeţul Prahova, în apropiere de Sinaia, a fost teatrul unei drame sîngeroase.
Mal mulţi lucrători italieni, numiţii Nae Ca-peli, NicolicI David, Burghezi Pietro şi alţii, cari de cu ziua chefuiatt la circiuma lui N. Ciuciu, din acea comună, s’ad luat la ceartă cu ţăranii din localitate, adunaţi la circiumă.
Intr’o complecta stare de ebrietate, italienii ati început să înjure şi să ameninţe pe ţărani. La riposta acestora, italienii atî făcut uz de arme. Locuitorul Ion Hadu a căzut rănit de
moarte, cu o lovitură de cuţit In ptnteee : alţi doul, Ghiţă Mitursa şi Aron Stauciu atî fost ambii grav răniţi de două gloanţe din numeroasele focuri de revolver trase ae italieni.
întreg satul era îngrozit de furia sălbatică a beţivilor şi cu toate că cel l’alţl locuitori ve-deaO primejdia de moarte a consătenilor lor, nu îndrăzneaţi să se apropie, căci italienii tră-genţi focuri Intr'uua.
După săvîrşirea crimei, italienii atl dispărut In păduri, trăgind focuri de revolver în urma lor.
Autorităţile locale s’ati pus în urmărirea criminalilor.
Inoradlâ.—Săptămîna trecută, un incendia s’a declarat la armanul moşiei Stelvica-Maltezi, din jud. Ialomiţa, proprietatea d-lul B. Malte-zeanu, distrugiud 89 de căpiţe de paie de gria, ovăz şi orz.
Pagubele cauzate de incendia sunt evaluate la suma de 3000 lei. Nutreţul ars era asigurat la societatea «Naţionala».
Din cercetările făcute s’a constatat că foeul a fost pus cu intenţiune, lără ca pînă acum autorităţile locale, cari anchetează cazul, să poată descoperi pe autori.
— In ziua de 24 curent, pe clnd trenul accelerat No. 32, mergînd spre Galaţi, trecea prin comuna Braniştea, Covurluia, scînteile de la locomotivă att comunicat focul brazdelor de fin cosit, ce eraO Întinse în apropiere de linia ferată. De la fin, focul s’a întins la gardurile viilor din apropiere, cari aO ars pe o întindere de 31 metri. Flăcările aO mal distrus 39 tufe de vie ale locuitorilor Costea şi Mibal DomiţiaD, Ion Hris-tea Tarbuc şi G. Pascu toţi din comuna Braniştea.
A doua zi, la 25 curent, de la trenul de marfă No. 4 care mergea spre Tecucitl, în aceiaşi comună. scînteile de la locomotivă aO aprins, tot j>rin brazdele de fin cosit, viile de pe marginea liniei ferate. AO fost distruse de flăcări 192 metri de gard, care Împrejmuia via şi 48 tufe de viţă din proprietatea locuitorului Zaharia Soare Ion.
CHESTIA BOSNIEI SI HERTEGOVINEI
Berlin, 28 August.—Norddeutsche Alîge-meine Zeitung este autorizat să declare cu totul mincinoasă nuvela trimisă din Belgrad, zicind că împăratul Wilhelm a ridicat la Pttersburg chestiunea incorporă-rei Bosniei şi Herţegovinei la Austro Ungaria.
Afacerea Dreyfus
Paris, 28 August.—Ea ministerul de războiţi sa consideră ca prematură toate zvonurile cari circulă tn privinţa deciziei generalului Zurlinden în afacerea Dreyfus.
Generalul Zurlinden continuă examinarea dosarului şi nu-şi va face cunoscută decisia de cit în urma întoarcerii sale de la marele manevre, unde va însoţi pe d. Faure.
Paris, 28 August. — Pentru a tăia ■curt pretinselor Informaţlnni extrase din jurnalele streine, A-genţia Havas este autorizată aă declare că nici o comunicare, nici un demers, relativ la afacerea Dreyfui, n’au fost făcnte pe Ungă guvernul francez de vre-un guvern străin.
NUVELA
Baronul Antenor de Boulingrin se plictisea.
Monotonia vieţel conjugale, chiar clnd are cine va femeie frumoasă, nu ajunge ca să înfrumuseţeze existenţa unul blazat.
Vă puteţi închipui deci, cum a tresărit, clnd mal alaltă-erl dimineaţă, cercetlnd corespondenţa intimă din ziarul săâ, cili în prescurtare:
«F. de s. dr. t. caut b. gal. c. să’l proc. sup. d. toal.—A se scrie la biuroul central pe iniţialele H. K. C».
Cu mare Înlesnire un om obicinuit cu a-ceste elipse, citise:
—	Femeie de societate, drăguţă, tlnără, caută bărbat galant care sâ’l procure un supliment de toaletă.
Şi, fără să mal stea la Indoeală, îşi zise :
—	Asta-I pentru mine.
Apoi, cu cea mal frumoasă scriere a lui adresa un răspuns pe iniţialele H. K. C. cerlnd o întîlnire toarte apropiată, indicată lntr’o scrisoare expediată biuroului Marignan A. D. B.
Răspunsul sosi numai de cît :
«Miine, trei ore, Champ de Marş, Galeria Maşinilor.»
Miine !...
Cît i se păru de lungă ziua aceia!
Şi cu atît mal lungă, cu cît, ca om bine crescut, trebuia să şl ascundă nerăbdarea iaţă de femeia Iul.
S’o înşele, da... de cit Intr’ascuns.
Prinzi la cerc şi la mezul nopţel se culcă.
A doua-zi, la două ore şi jumătate, străbatea Galeria Maşinelor.
Era un frig clinesc, în hangarul acela enorm, deschis tuturor vlnturilor.
Baronul umbla repede, gtndindu se;
—	Am venit prea de vreme... Vlntul o să-ml învineţească nasu... Şi un bărbat cu nasu vînăt, e curat caraghioz.. In sfîrşit, trei ore... Dar o să fie exactă?... Da, o femee a intrat pe colo şi se uită... Să ne apropiem.
Se apropie, dar scoase de o dată o exla-maţie de mlnie.
Un Ah ! înspăimtntat ti răspunsese.
Femeia de societate, drăguţă şi ttn&ră, era baroneasa, propria soţie a lui Antenor, care, Înăbuşit de innignare şi surprindere, răcni:
—	Cum !.. D-ta 1... d-ta !... d-ta !...
—	Da, ea, îl răspunse cu îndrăzneală şi privindu-1 drept In faţă. Să te Înveţi, pentru altă dată ca să te mal tocmeşti, lu privinţa notelor cusătoresel mele !... Dar d-ta I... d-ta eşti fără scuze. Numai din desfrlnare I...
—	De alt-fel, e adevărat, se gîndi An-t&nor...
Apoi zise către nevastă-sa :
—	lartă-mă... Iţi făgâduesc să fia mal galantom de aci Înainte.
Şi plecară ţintndu se de braţ.
Baeeacln.
NOUL
INSTITUT DE BÂETI
sub direcţiunea d-lor
/. CEIYCMlşi G. POPA
profesori la liceul «Lizăr»
Bucureşti, Calea Plevnsî, No. 104
Cursuri primare şi liceale complecte. Autorizat a trece esatnene în Institut şi a libera certificate equivaleute cu cele ale şcoalelor publice. PreparaţiunI pentru şcoala militară şi comercială. A funcţionat, anul trecut, cu următorul corp profesoral, la care în Septembrie* se va mal face oare-carl îmbunătăţiri :
Pr. C. I0NESCU, licenţiat în teologie, profesor la asilul «Elena Doamna».
G. ADAMESCU, licenţiat in litere, profesor la gimn. «Şincal».
I. ODOR, absolvent în litere, profesor supl, lic. «Lazăr».
G. POPA, licenţiat în litere, profesor la lic. «I.azăr».
G. SIMA, absolvent în litere, sub-directorul Institutului.
N. R. C0LCEAG, licenţiat in litere şi filoso-fie, prof. la gimn. Şincal.
L.	LEVEQUE licenţiat în lit. prof. la liceul «Sf. Seva» şi Mihaia Viteazul.
M.	SCHROFF, licenţiat în litere.
C.	P0P0VICI, prof. Ia Seminarul «Nifon».
I. CLINCIU, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la liceul «Lazăr».
G. M. I0NESCD, licenţiat în litere şi teologie.
ST. 8T0ICESCU, licenţiat în matematici, prof. la lic. «Lazăr».
I. BUCURESCTT. licenţiat în matematici prof la Seminarul «Nifon».
I. N0AGHEA, absolvent al şcoalel de agricultură.
SIM. 8T. RADIANU, licenţiat în ştiinţele naturale, prof. la liceul «Lazăr».
N.	CLINCIU, doctorand in medicină.
D.	I. GHIMPA, licenţiat în şciinţ. fisico-chi-niice, prof. la liceul «Lazăr».
G. CANDREA, doctor in filosofie, profesor la şcoala comercială.
C. PA8CU, licenţiat în drept.
E.	CONSTANTINESCU, absolvent al conservatorului.
N. ANGHELESCU, laureat al şcoalel de Bele-arte din Bucureşti.
I. ST0IAN, student al facultăţel de litere.
V. MONTANI, elev la şcoala de poduri şi şosele.
CH. VUILLE, absolvent al şcoalel de institutori din Neuchâtel.
F.	HEYTMANEK, student în matematici.
G.	NANES, student în litere.
V. E. PETRIC, student în litere.
Dr. RAUTZ0JU, medicul internatului.
IXSTITI Tt'E BF FETE
„En tJCA TIWJJVEA“
Nnb direcţiunea
D-nei Eleonora Ivaşoo şi a D-rei Aurelia Vellescu
Acest institut este autorisat de onor. Minister al Cultelor şi Instrucţiunel publice, prin No, 41651 şi se bucură de toate drepturile ce acordă legea Instrucţiunel şi regulamentele In vigoare ale invăţămintulul privat.
Instalat In spaţiosul local din Str. Armenlscă No. 1, care insuşesce toate condiţiunUe sanitare, cerute de regulamentul oficial, va începe cursurile la 10 Septembrie.
Institutul pe lingă cursul primar şi secundar clasic In conformitate cu programele Statului, mal are o secţiune specială de imăţămlnt secundar în care predomină limbile moderne, şi cursuri pregătitoare pentru elevele cari ar aspira să concureze pentru şcoalele normale sau pentru internatul secundar de gradul al 2-lea. Elevele din lioeal clasic se vor ocupa şi ca lucrai de mină (albltarl şi croitorie). Careurile de pian, plotnră şl artele de agrement se vor preda ou profesori speciali elevelor care ar dori să le armeze.
Acest Institut va da o deosebită atenţiune la sănătatea oopilelor şi la deprinderile cari constltueso o bană educaţi-une. Direcţiunea asociindu-şl la mancă un personal didactic distins, ales dintre profesorii Statului, speră să răspundă cît mal mulţumitor încrederel ce d-nil părinţi vor bine-vo! a’I acorda, încredinţîndu’I cultura şî educaţlunea oopilelor Domniilor lor.
Prospecte ri lative la Înscriere se trimit după cerere, iar înscrierile se fac provisoria plnâ la 2 Septembrie la D-na El. Ivaşcu, Calea Moşilor No. 202, iar de la această dată In localul Institutului din Strada Armenească No. 1.
Directoarea Internatului şi a cursurilor secundare :
£LK<»]VOIU P. IVAŞCU
Licenţiată în Ştiinţele Naturale a Unlversltăţel din Baou-reştl şl profesoară la Externatul •Carmen Sfiita*. Directoarea cursorilor secţiunii primare î
Aurelia Vellescu Sit. 86
____Absolvent! a Facultăţii de Uter* din Buoureştl_
LICEUL SF. GHE0KGHE
Calea Victoriei, 108 în faţa Ministerului de Finanţe
Acest licett este autorizat de Onor. Ministru al Instrucţiunel Publice a libera certificate e-quivalente cu certificatele de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, intr’unul din cartierele cele mal sănătoase şi mal elegante ale Capitalei, înzestrarea lui cu un mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiunel; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-att creiat o reputaţie distinsă, fapte puse in evidenţă prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clase[e liceale, posedă şi un curs şriinar complect In care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lingă cursurilo obligatorii prin programa statului se mal Învaţă şi Germana. In mod facnltativ se învaţă limba Engleză. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi Intr’adins. înscrierile se fac la lAugust.
Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep lu 1 Septembrie.	Sit. 55
Director,
___________Ang, Mteinrtr'ie&ou
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
„P0MPILIAN"
Hueurr.fli, Calea RaHoreî, 04 — 00 LICEU CLASIC ŞI REAL
Dirlgeat de
D-şoara C. POMPILIAN
Licenţiată in ştiinţele matematice din Bu-cureştişi Paris (Sorbona).
Cursuri de limbi streine, Musioă şi Pictură, etc.
EDTJCAŢITTNE ALEASA
Certificatele eliberate de acest institut, snnt equivalente cn cele ale Statului
Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe.
Vastul loca), deja cunoscut al arestul Institut, a fost mărit anul aoesta cu o nouă aripă de construcţie, la rare s'aO amenajat: dormitoare, băl, săli de studii, camere de pian, cabinete de flsică şi chimie, etc.
Podoaba ce va avea Institutul anul acesta, este Biserica creştină-ortodoxă ce Direcţiunea o clădit In parcul Institutului, pentru ca Religia-nea, care este una din bazele educaţiuneI, e'o ajute In creşterea tinerelor fete.
www.dacoromanica.ro
I P O C A
Rrăila, 28 Augtid 1898.
Buletin oficial al Bursei Brăila
		8P >	Greut.				
Felul	Hecto		în kgr. pe hectolitru	Preţul pe heot.		1	Observ.
Grâfl	1020		78 100	10	60		Magazie
»	1000		77 700	10	60		»
»	01000		75 500	9	40		Mag. Pod.
»	540		73 400	8	65		Magazie
»	1400		78 200	10	27 '/*		»
»		3	78	9	75		vagon
»		3	74				»
»	2100		74 800	8	70		Magazie
»		3	74	8			Vagon
9	10500		74		50		Şlep asn.
> >	3000	4	76 200 73	9	90		Şlep Magazie
Porumb	2900		80 000	6	35		»
9	450		77 200	5	85		Obor
9	930		76 800	3	91		Magazie
9	6000		77 800	6	40		Şlep Şlep asp.
9	7000		77 500	6	25		
Por. roşu	2025		79	7	35		Magazie
Orz		4	66				Vagon
9		14	66				DokurI
»		3	57				Vagon
>		3	59 500				9
9		3	62 500				>
9		3	64 500				>
9		3	69				
>1		3	59				9
Orzoaica		25	67				vagon asp
»		3	70				9
9		8	68				Magazie
9		3	70				Vagon
Secară	400		68 400	6	30		Obor
»		4	73				Vagon
9		6	72				9
9		5	70				9
9		3	69 500				9
9		4	71 500				9
9		3	71 500				9
9		3	71 500				»
Ovăzfl		8	45				Vagon
»		3	44				9
9		5	40				9
9		7	40				9
9		4	41				>
9		9	44				9
9		3	44				9
că uumal clţl-va, cari aii cfiulat refugifl lu conac, ati scăpat.
Vice-consulul britanic a ars lu locuinţa sa.
Alte amănunte
După o telegramă a foaie! <Vo88*sche Zeitung» revolta a fost mal serioasă deci! se credea pln’acum. Afl fost ucişi peste 150 musulmani şi peste 60 soldaţi englezi, Intre aceştia şi un ofiţer, mulţi notabili creştini afl dispărut; fără ’ndoialâ că afl fost omorlţl. Toate consulatele afl ars plnă ’n temelie, afară de cel rusesc şi cel austriac.
Depeşile de azi
(Serviciul * Agenţiei Romine»)
Buda pesta, 21 August.— Camera deputaţilor. Astă-zl ă fost presintat budgetul. Cheltuielile ordinare se ridică la 460 005,399 fiorini, i»r incasările ordinare se ridică la 482,464,037 fiorini Cheltuielile extraordinare ating suma de 43,259 047 fiorini, iar încasările extraordinare ating suma de 20 839 566. De aci resultă un excedent neto de 39,157 de florini faţă de 48,721 In 1898.
Cuota, partea Ungariei în cheltuielile comune, acusă o adăogare de 435,206 fiorini in comparaţiune cu 1898.
Sofia, 28 August. — Circulă svonul că ministrul de războifl şl-a dat demisia şi că colonelul Paprikow, şeful statulul-major va fi numit succesorul săli. Motivul acestei demisii este necunoscut.
Svonul care zicea că întreg cabinetul şl-a dat demisia, nu se confirmă.
Madrid, 28 August.—Liberalul crede că în urma adoptării de către Cameră a legii relative la protocol, ceea-ce se va întlmpla săptamîna viitoare, cabinetul Sagasta va părăsi puterea.
Washington, 28 August.—D. Gray a fost numit membru al comisiunel păcii ce se va întruni la Paris.
vlndu-se consiliul, ar urma să se institu-iească imediat o comisiune interimară.
Acest lucru nu vrea să’l facă nici primarul, nici guvernul, deci preferă să calce în mod neruşinat cele mal clare dispoziţiunl ale legel.
La ministerul cultelor se lucrează un album, care va coprinde planul tutulor şcoa-lelor model din ţară. Acest album van trimes expoziţiei din Paris.
Un cas ciudat
(După «Gazeta Transilvaniei.»)
In numărul nostru de la 4 (16) August am publicat o corespondenţă din Timişoara, în care un bărbat de al noştri, care avea informaţiunl temeinice, ne spunea, că mo-narchul nu va primi de rîndul acesta depu-taţiunile clerului romln din diecesele Arad, Lugoş şi Caransebeş, de şi manevrele se fac pe teritoriul acestor diecese. Causa acestei escepţionale disposiţiunl o atribuise corespondentul nostru temerei lui Banffy, că s’ar putea întlmpla, ca monarchul primind dcputaţiunile amintite în frunte cu episcopii din cele trei diecese, vr’unul dintre membrii va ridica vre o plîngere supărătoare pentru cel de la clrmă.
Ceea ce ni s’a comunicat atunci, s’a în-tîmplat întocmai acum, cu ocazia manevrelor de Buziaş. Nici unul dintre archereil romtnl de la Arad, Caransebeş şi Lugoş, nu s’aii prezintat înaintea monarchului. Sigur, că nu doar pentru că n’ar fi voit, ci pentru că anume s’afl aranjat de către guvernul din Pesta lucrurile aşa, ca arcliireil ro-mlnl să nu dea faţă cu monarchul.
Din potrivă, episcopul catolic de la Temi-şoara, Dusservffy, s’a prezintat monarchului în fruntea unei deputaţiunl, iar Majestatea Sa a dăruit episcopului catolic o foarte preţioasă cruce episcopească, decorată cu diamante şi atîrnată de un lanţ de aur.
împrejurările acestea afl făcut rea impresie printre romînil din' părţile Banatului, cari văd în ele o ignorare a clerului romln.
*
* •
De asemenea a bătut mult la ochi faptul, că pe cînd aproape toate statele europene: Germania, Rusia, Francia, Italia, Spania, Anglia, Serbia şi altele, ba chiar şi Japonia afl fost representate oficios la manevrele armatei austro-ungare, pe atunci Ro-mînia nu a fost representată, de şi manevrele acestea afl avut ca temă o eventuală invasiune a armatei romlne în Banat, în alianţă cu Serbia şi Rusia.
D. Mario Roques, profesor la şcoala normală superioară din Paris, a sosit la Sibifl, unde va sta timp mal îndelungat ca să studieze obiceiurile şi moravurile poporului romîn.
Vaporul de războia german Loreley, sosind la Galaţi, a intrat imediat în docurile plutitoare spre a i se face mal multe re-paraţiunl.
Tot erl a sosit la Galaţi şi vasul de războia rus Pseauape.
Congresul Studenţesc
Relativ la Congresul Studenţesc, care se va ţinea Ia Tulcea tn zilele de 6, 7, 8 şi 9 Septembrie, s’afl luat următoarele disposiţil:
1)	înscrierile afl loc în zilele de: 31 August, 1, 2 şi 3 Septembrie, Iu localul Asociaţiei. Studenţii din provincie se pot înscri prin poştă.
2)	Pentru înscriere, se plăteşte taxa de lei 9,50, care se trimite pe adresa d lui Demetrescu. casierul Asociaţiei, strada Academiei 19. Pe lingă taxă, se mai trimite Preşedintelui o cerere de înscriere, în care petiţionarul arată Facultatea ce urmează şi numărul cărţel sale de student; asupra fie-cărel cereri de înscriere, va hotărî co* misiunea de organisare.
Acel cari prin mandat poştal afl trimis numai 6 lei şi 50, sunt rugaţi să trimită şi restul pînă la 9 50, pentru a putea fi înscrişi.
3)	Cel din provincie vor trebui să-şl arate exact adresa şi să trimită în plus 45 bani, pentru a li se trimite acasă biletul de drum (clasa II) cu care să vină în Galaţi.
4)	Cel ce n’afl cartă de student, şi-o pot procura acum, plătiud taxa de trei lei; cel ce le afl nevizate, şi le pot viza acum, plătind taxa de un leii.
5)	Cei ce aii absolvit liceul anul acesta, nefiind încă studenţi universitari, n’afl dreptul a participa la congres.
6)	Itinerariul, din cauza multor dificultăţi de L<pt, încă nu s’a putut hotărî definitiv pînă acum; se speră a fi cel deja oţ nunţat.
7)	Plecarea se va face din Bucureşti şi Iaşi, spre Galaţi, Stmbătă seara (5 Sept.); iar Duminecă dimineaţa la 6 ore, va avea loc întîlnirea tuturora la Galaţi, de unde vor porni pe vapor—la orele 8—spre Tulcea
8)	Cele mai severe măsuri afl fost luate de comitet, cu privire la congres, pentru ca să nu se mal poală strecura în congres persoane streine, şi pentru ca să nu se facă abuzuri.
Preşedintele Asociaţiei, Ion Popescti Pion BULETIN ATMOSFERIC
Alnltft-erl nor, seara şi noaptea senin şi linişte. Timp rflcoios pretutindeni, nnaptea răcoare simţitoare. La Sinaia, termometrul s’a scoborit la 1 grad. In Moldova timpul mulLmal rece. In partea de sus a el a plouat puţin in cîte-va localităţi. Vint tăricel a bătut in Moldova de sus şi in unele părţi ale Munteniei. Barometrul a crescut binişor în toată ţara, în mijlocia cu 4 milimetri.
Erl timp frumos, liniştit şi răcoros.
In Bucureşti, erl la orele 12 din zi: Înălţimea barometrică la 759.6 ; temperatura aerului 22°7 ; vîntul de la West; starea cerului senin. Temperatura maximă de alallă-erl 21°, minimă de teri 7°.
1> F.P I, A M A RI
D. V. A. Urechiă, care venise pentru două zile In Capitala, a replecat erl după prlnz la Sinaia; d. Eugenia Stătescu a venit erl do la Clmpu-Lung; d. N. T. Popp, deputat, a venit de la Craiova; d. Suchelarie prefect de Bacâfl, şi d. Vlaicu, primarul oraşului de reşedinţa, aa venit In capitală In interese electorale; a-1 M. Ferechide, ministru de interne, care Îşi u-
Rap. sâlb
550
700
550
44
42
68
68
68
75
75
75
Şl. Se.Oct. Obor
C0TAŢ1UNILE AMERICEÎ (New-York)
	GRÂU		PORUMB	
	Astă-zl	Alultf-erl	AatX-zI	AlaltK-erl
Iulie —	.	,				
Septembre.	67 '/«	66 V» 65 \8	34«/«	34 »/„
Decembre .	65 »/,		34 ’/.	34 r/°
CHESTIUNEA ZILEI
Turburările din Creta
După cum s’a văzut din depeşile «Agenţiei Romlne», turburările afl izbucnit din nofl în insula Creta. De astă-dată, turburătorii sunt musulmanii.
Iată amănuntele pe cari le găsim în Neue Freie Presse, asupra celor petrecute la Canea.
La ordinul admiralilor, autorităţile militare engleze s’afi dus la biuroul dijmelor,
Bentru a instala acolo funcţionari creştini.
ii detaşament de soldaţi fu aşezat în faţa bioroulul şi la uşe. O gloată de musulmani nearmaţi voi să străbată cu sila. Soldaţii fură siliţi să dea foc şi clţl va musulmani fură răniţi. Atunci populaţia musulmană a-lergă la arme şi atacă detaşamentul englez. Apoi se întoarseră spre cartierul creştin, împuşcînd către ferestrele caselor şi punînd foc la numeroase case şi magazii. Se vorbeşte şi de mal multe ucideri. Se mal spune că mal mulţi soldaţi, precum şi consulul britanic afl fost ucişi. O corabie de războifl a bombardat oraşul; o bună parte din oraş a lost prada flăcărilor.
Musulmanii ameninţă.
Cauzele revoltei
Times spune că aceste noul turburârl în Cre'a afl isbucnit din causă că nu li sa permis maho-netanilor de a se întoarce în satele lor, mal înainte ca trupele turceşti să evacueze Creta.
Mahometanil trebue să observe cum ţăranii creştini se instalează în fermele ma-hometane şi mahometanil se tem cu drept cuvlnt că, după plecarea trupelor turceşti, nu ’şl vor mal putea redobîndi proprietăţile lor. El rătăcesc flămlnzl prin oraşe, unde sunt reţinuţi, pe cînd creştinii sunt lăsaţi liberi să meargă la ţară şi să vie la oraş. Ar trebui dată imediat o garanţie că minoritatea musulmanilor nu va întîmpina nici o nemulţumire. Anglia e gata să conlucreze la o asemenea garanţie efectivă, şi Europa va trebui să resolve în fine şi a-ceastâ chestie, îndată ce va Înăbuşi revolta şi va restabili liniştea. Nu poate fi vorba des >re o complicaţie europeană din cauza acestei revolte.
O telegramă din Canea anunţă că edificiul consulatului german a ars. Vice-consulul german Gschmend era absent, girantul afacerilor a putut scăpa neatins. Musulmanii afl atacat poarta oraşului. Lupta în stradă a durat toată noaptea. Consulul englez lu Canea a plecat peste noapte la Candia.
începutul turbur arilor
Consulul britanic, Biliotti, a primit din Candia o telegramă, în care se povesteşte, că un soldat, aparţinînd gardel britanice, care păzea casa dijmelor, a fost împins înapoi. Cînd vru să se apere, arma sa luă foc şi omorî un mahomedan. Atunci începură împuşcăturile prin oraş. In scurt timp, vre-o 20 de englezi cari din Întîmplare se aflatt pe cheitt, afl fost împuşcaţi şi aproape măcelăriţi. înainte de a ajunge la corabie ; 45 soldaţi britanici, cari erafl lncuartiraţl în apropiere de staţiunea telegrafelor, afl fost izgoniţi din locuinţe şi afl suferit perderl grave. Pin’ acum se poate şti că 20 persoane afl fost omorlte şi 50 rănile.
Numărul morţilor poate să fie însă mal mare, deoarece între cartierele oraşului e comunicaţia întreruptă. Nu se ştie nimic în oraş despre soarta creştinilor; există teama,
Nouife turburărî în Creta
(Serviciul Agenţiei Bomine)
Constantinopol, 28 August.— Incendiul a continuat ieri încă in Candia. Comandantul englez a bombardat din nou o-raşul.
Un ajutor englez de 250 de oameni, venind din Malta, n’a putut să pătrundă tn oraş.
Caneea, 28 August.— In urma asasină-rei unui musulman, aproape de Caneea, s’a produs o mică panică, dar nu s'a produs nici o desordine.
Trupele europene şi-au ridicat drapelele tn incinta Candizi.
Un vas de războiu a plecat spre Re-thymno, unde se semnalează de asemenea desordine.
Amiralii afl trimes un ultimatum comandanţilor şi guvernatorului Candiel, ordonîndu-le de a depune armele pînă la orele 5 seara. Vasele sunt gata să reînceapă bombardarea.
Numărul victimelor creştine e de 600.
Guvernul grec a telegrafiat comitetului executiv să întrebuinţeze toată influenţa sa, pentru a evita conflictele între cele două partide.
Se confirmă că amiralii vor recomanda numirea unul guvernator definitiv şi îndepărtarea trupelor.
Autorităţile turceşti din Creta şi amiralii afl respins cererea insurgenţilor de a se întruni într’o adunare la Halepa.
Roma, 28 August. — Un vas de războiu şi un batalion de infanterie au primit ordinul de a se îndrepta imediat spre Candia.
ULTIME MFORMATIUNI
Agenţia Romînă ne telegrafiează că A. S. R. Principesa Rominiel, în urma unei cure de cinci săptămîni, a plecat ieri din S':hwalbach la Wiesbaden, unde a luat peînzul la Marea Ducesă Mihail Mihailovici.
După prînz A. S. R. a plecat spre
Miinchen.
Sub titlul «Neînţelegerile între conservatori» Adevărul publică un articol absolut fantazist.
Confratele nostru n’a fost nici bine informat, nici norocos, căci din vre-o stită de rînduri cit poate să coprindă acel articol, nu s’a nemerit ca măcar din întîmplare un singur rînd să fie conform cu adevărul.
I. P. S. Sa Mitropolitul Miron Roman din Sibifl se află grefl bolnav de clteva zile, după cum anunţă Telegraful romîn.
Urăm I. P. S. Sale o grabnică însănătoşire.
0 cestiune gravă
Conform legel, toate consiliile comunale urbane din ţară urme ză să fie convocate în sesiune ordinară pe ziua de 1 Septem-bre. Aceasta va fi ultima sesiune a actua-leler consilii comunale, al căror mandat ex piră la 1 Noembre, cu ocasia nouilor ale gerl comunale.
Ast-fel şi consiliul comunal din Iaşi urmează să fie convocat, conform legel, în sesiune ordinară pe ziua de 1 Septembre. Dar plnă azi consiliul n’a fost avisat încă despre aceasta.
De ce ?
D. colonel Botez, consilier comunal, drept protestare tn contra administraţiei destrăbălate r d-lul N. Gane, a demisionat irevocabil şi ministrul de interne a fost nevoit să primească demisiunea. Prin această de-misiune însă, precum şi prin demisiunile anterioare, consiliul comunal din laşi s'a descomplectat.
Deci, dacă d. Gane, primarul Iaşilor, con formîndu-se legi, ar convoca lu sesiune or dinară consiliul, ar urma să 1 declare disol-' vat, de oare ce prin demisiunea d-lul colo-1 nel Botez el este incomplect. Şi disol-
mtna plnă acum plecarea In congediu din sâp-tămină in sâptăinină, iar acum din zi In zi, se zice că va pleca astăzi Ia Paris ; P. S. S. Episcopul de Buzăfl a sosit ieri dimineaţă In Capitală ; d. Spiru Ilarei, ministrul instrucţiunii publice, care a plecat ieri după prînz la Sinaia, se va întoarce definitiv în Capitală la 1 Septembre; d. Neron Lupaşcu, prefectul de VasluiO, se afla in Bucureşti; d-na şi d. Victor Ionescu s’afl reîntors de la Meliadia.
A se vedea în pag. IV: «E-pocat în provincie: Galaţi şi Huşi.
IJLTIMA ORA
Serviciul t Agenţiei Romîne»
Atena, 29 August —O depeşă a admira Iilor, datată din Canea, răspunzind deda-raţiunii comitetului, zice că el recunosc legitimitatea observaţiunilor sale, adoptă încetarea regimului provizoriu, şi apelează la comitet ca să continue funcţiunile salo. L- Londra, 29 August. — O depeşă din Candia spune că Edhen-paşa a proclamat legea marţială şi a angajat o poliţie specială.
Paris, 29 August. — Journal spune că este acum imposibil de a prevedea cînd generalul Zurlinden va termina examinarea dosarului Dreyfus. Zece zile vor 11 poate necesare, toate piesele fiind reluate una cîte una şi unele puncte, pînă acum judecate ca secundare, căpătind de la ultimele evenimente o inai mare însemnătate.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Facem cunoscut că din eroare s’a anunţat eri, că d. I. Nastasescu din Ploeşti nu ne a achitat cornutul.
MP-nif depozitari de ziare S. Goldner din Piatra- v, Al. Blomanescu din Paşcani, Al. Cod rea nu din Pocsanf, Const. Popescu din Brăila sunt rugaţi sd ne trimită imediat sumele ce ne dato-resc. In caz contrariu vom lua măsuri in consecinţă.
DIMITHIE ENESCU
Restaurant »şi Grădină
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA
Bucureşti, Strada Sftnftt lonit-â
NOU DE TOT
Tuburi de beton sistem Monier
din prima fabrică N. CUŢARIDA A Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală peutru Înlocuirea tuburilor de basatt *tot la canal» (tout â l’egout) precum şi sin. gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti-Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt înţolese franco orl-ce gară din Ţară.
Preţuri corente se trimete franco ’ia cerere.
SCHNEIDER & GRUNENFELDER
Degoeitarl generali	Sit. 27
_____Bucureşti, Str, SL Vineri No. 12
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1 IjjEUşi &O BAXE METRU PATRAT pinii la 50 BANI
Pe Malul Mâreî negre
ŞI LACUL TE0HIR GHIOL ln condlţlunl de plată FOARTE AYANTAGIOASE
aaleă in Rmp de A ani in 18 rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, attt ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul
]>-nnl I. MOTIL1
Bucureşti, Str. II o attt nel, 27.
Di. D. Diamandy
din Br&i'a	Sit. 29
Stabilit în VIENA I Kărnthnerstrasse, 5 Consultaţîunt cu somităţile medicale Specialist pentru masagiu şi Ortopedie
VALORILE ROMÎNE
- BURSA BUCUREŞTI -
Vineri, 28 August 1898
Efect®
împrumut.
de Stat Romlne RentX 81 •
4	92 •
4	93 •
4 9i .
4	89-94
4	06-981
Oblig- o. f. r
Impr. de oraşe
Obl. O. B. 83
4	4	4 90
4	4	4 9*
Inrpr. de eooletXţl Scris.	t.	rar
4	4	4
4	4	U. B,
4	4	a. I.
Obl. b. bazalt
Acţiuni
B. N.a R. . B. Agricoli 8.Dao.-Bom 8. Naţion ala 8. Patria • 8. de bazaltl Boo. Letca
6%
6%
5%
*°/o
6°/o
Apr.-Oo. Ian.-Iul. Ian.-Iul. Apr.-Oo. Ian.-Iul. Mal,-N-e Ian.-Iul.
53/o
5»/o
*%
5%
5»/o
6%
Dlv
anula
treo.
Scad.
cupoan
Ian.-Iul.
Mal-N-e,
Mal-N-e.
98.8t
16
86
38
6
26
Ian.-Iul. Ian.-Iul. Ian.-Iul Ian.-Iul. lan.-Iul
Valdrea
nom.
600 1. 600 1. v. 200 1. v, 200 1. v, 100 1. v. 250 1. v, 100 1. v
lOl
101
101
tOOVa
We
98Vj
100
lOOVj
08*/,
98»/â
927»
07
93
2195
870
471
681
180
Oerute
ou b. i cu gata 1 ter.
2178
373
47
587
1007»
1001/,
1007»
9H»/4
927,
98
997»
100
03
987,
9274
9674
927,
2190
869
172
632
126
2470
371
176
53;
Încheiate
967,
870
372.71
SCONTURIŞI AVANSURI
%
Banca Naţ. scont..................................
4	► avansuri pe deposlte de efecte sad lingouri
Banca Agricolă .....................................
4	4 avansuri pe depozite de efecte • • •
Casa de Depuneri şl Consemnaţiunl pe depozite de efecte
Schimb : Napoleon 20 08 ; Coroana germană (marca) 24.70 ; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de hîrtie 2.101/»; Rubia de hlrtie 2.70.
Act de mulţumire
Sub-semnatui Sabilay A. Salom domiciliat în Craiova în calitate de ben fleiar al poliţei da eas de moarte No. 26 214 din 29 Martie 1898, aduc la cunoştinţa publică că mama mea d na Vida A. Salom asigurată pentru ca-<ul de raflrte prin sus numita poliţă, la Onor. Societate de asigurare «Naţionala» din Bucureşti, incetînd din viaţă la 24 Iunie 1898, am primit de la Onor. Societate generală de asigurare «Naţionala» întreaga sumă asigrată de Lei 7000 cu toate că în eomptul asig rării n’am plătit de cit Lei 93,15 la sută premiul pe un singur trimestru ; pentru care mă simt dator a mulţumi prin puldicitate Onorab. Societăţi şi a îndemna pe toate cunoştinţele mele precum şi pe aceia cari se ingrije-ic de viitorul familiilor lor, de a se asigura la această Societate.
Craiov, aSeptembrie 1898.
(ss) e»bitay A. Salom
BIBLIOGRAFII
La 1 Septembrie va apare:
EXPUNEREA PRINCIPIILOR
DE
ECONOMIE POLITICA
de r. I. HA n V
Doctor în drept, profesor.
Această carte, lucrată după izvoarele cele mal noul, prezintă un deosebit interes, nu numai pentru studenţi, ci încă şi pentru cel ce se îndeletnicesc cu aprofundarea chestiilor sociale.
Un volum, de peste 400 pagini, costă î5 lei.
Depozit general la autor, în Ia§î, şi la librâriaLeow Alcalay, Bucureşti.
INDUSTRIE NAŢIONALA
Pînzeturî bune. Vînzare en gros şi en detail. P. Papadopol, Piaţa Atnzeî, No. 24.
Institutul „LUMINA“
BUCUBF.ŞTI
No. 40, Calea II alto vel, No. 40
Cursuri primare şi gimnasiale
IN INSTITUT	Sit. 63
Se primesc şi elevi Cari urmează la Şcoalele Statului înscrierile se fac la 20 .August Director, M. V. COKOFSCU
Doctorul Angheleseu
chirurg »l Mpitainliii llriiK-oveueae
Fost Intern al Spitalelor din Paris In timpul verei va rămine în Capitală Strada Salelilar Vo. âhi*	Sit. 38
JvîAŞINE AGRICOLE şi INDUSTRIALE f
Academizi-i*)- tiucuresci ^•Sm AcAOEMiti m GALATZ	şi - BRAILA
Str* eon voluî
LV* • 7
BRAILA
St* «egala

F* O U GUE S
Apă Minerală Naturală, Toui - Digestivă, Reconstituanfă ANEMIA-DISPBPSIA - DIABBTUT.
De patru secole învoi-u S<*inl-I.ei/vr la IStuanea eeto eel mal nui-verenj apreciat «Ici citire Doctori
CEA MAI BBMa DINTRE APEI.E IM'RUA'i'lVK
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
„EPOCA” IN PROVINCIE
GALAŢI
Nlgnranţa In Jndeţnl Corn rial
Din partea unul cetăţean din Galaţi, primim următoarea scrisoare:
Domnule Director,
Ziarul d-voastre a înregistrat, după Galaţii, ştirea că banda de tilharl ce opera în iurul com. Pechea, ar fi fost prinsă.
Aceasta ştire nu este de loc adevărată.
Chiar dacă ar fi adevărată ştirea dată de Galaţii, apoi ea se rapoartă la banda lui Archip, care îngrozeşte de atîta timp judeţul Tecucid. Corodul, unde s’ar fi găsit cadavrul lui Archip, se află în judeţul Te-cucia.
Banda de tî'harl din jurul Pecliel, se află şi azi tot acolo, operînd fără să fie supărată de nimenea. Ea s’a arătat chiar zilele a-ces’ea în porumburile d-nel Elenca N. Dimitriu, ce vin în marginea salului. Intr’o zi a cerut bou irilor d nel Dimitriu să le dea ceva de mîncare, în altă zi aii luat cu si'a bota cu apă a plndaru ui; în fine, lutr’o dimineaţă aO ieşit Înaintea unul om de ser-vicid al d nel Dimitriu, pe care 1-ad întrebat. dacă stăpîna sa are parale, etnd vine, clnd se duce la tlrlă, etc. Această bandă este alcătuită din 7 indivizi.
Altă bandă este pe drumul Plăcintei şi chiar mal alaltă-ierl a jefuit pe un nenorocit, care se întorcea de la tlrg.
Drumurile sunt pustii din causa groazei ce răspîndesc aceste bande. Ţăranii nu mal îndrăznesc să vie direct la Galaţi cu producte, ci preferă să le dea, chiar cu preţuri mal scăzute, pe la gările din apropiere.
Ce se petrece acum în judeţul nostru, n’a fost nici o dată.
Şi totuşi, nici o măsură de urmărirea şi prinderea acestor tilharl nu s’a luat plnă în present
Se pare că între aceşti tilharl şi şefii administraţiei noastre ar fi o înţelegere, ca aceia să opereze la drumul mare, iar aceştia să opereze în oraş.
Numirile făcute în politia din Galaţi ne autorisă să credem aceasta. Comandant al gardiştilor este Ţimpău, un condamnat la puşcărie pentru talşificare de monete; comisar la despărţirea II este alt puşcăriaş, I EnacovicI, condamnat pentru mită la 2 luni închisoare de tribunalul Constanta prin sentinţa No. 621 din 1894; preşedinte al comisiei interimare din Pechea, este alt ocnaş, Alecu Mînjineanu, condamnat de asemenea la închisoare de Curtea de Apel din Galaţi cu sentinţa No. 455 din 1897 ; subprefectul Al. Pastia se mulţumeşte a ciupi în dreapta şi în stingă, şi se găseşte foarte bine, dacă nimenea nu-1 deranjează pe dlnsul.
Cine să prindă pe tilharl ?
Zorilă abia îşi vede de chefuri şi de intrigile politice, nu-şl bate capul cu siguranţa din judeţ.
Dintre cel 5 jandarmi al secţiunel Pechea, unul e bolnav în spital, altul trebue să stea vecinie în casarmă, pentru paza vagabonzilor ce le cad din Inllmplare în mină, cel al treilea a şezut toată vara şi şade şi acum la moşia d lui Sechiaris, pentru a-I scoate oamenii la muncă. Ce pot să facă cel l-aifl doi ce mal rămîn?
Starea de nelinişte şi de nesiguranţă a ajuns la culme şi nimenea, dar absolut nimenea, nu se mişcă.
Mult are să ţie această stare?
Ce vă scriu eil nu-I poveste, ci realitatea curată; vă rog,ridicaţi-vă şi d-voastră glasul şi cereţi încetarea unei asemenea stări. ____________________________Un gălăţean.
HUŞI
Cinstea prefectului Muntean"
Ctnd d. dr. Munteanu a sosit ca prefect la Huşi, pe al căruia pămtnt a pus întîiâ şi’ntîifl piciorul sting, a spus, între altele, că a luat prefectura de Huşi pentru ca să facă partid de oameni cinstiri; iar lumea de aci, care nu cunoştea bine ce fel de poamă e doctorul clistir, a luat, de şi cu oare-care ezitare, gogoriţele doctorului ca serioase N’a trecut însă mult şi lumea de la olaltă. exceptîiid doar pe defensorul Vlntu = 0, s’a convins că tocmai d rul Munteanu nu poate vorbi de cinste, şi în numele cinstei, că, zăfl, onoratul doctor prea s’a grăbit să vorbească, imitlnd întru aceasta pe acele ţaţe» cari te iad Înainte cu gura, zăpăcindu-te cu îndrăzneala lor.
Să vedem, In adevăr, cine este omul care a Îndrăznit să pronunţe numele de cinsle, care e viaţa sa, care sunt faptele sale.
In acest scop nu vom merge tocmai mult îndărăt, adică la Cahul, unde doctorul Munteanu şi-a inaugurat cariera, căci e greii de urmat firul unul trecut, mal ales clnd acest fir se prelungeşte dincolo de-o apă, peste Prut. Ne vom opri într’uu timp mal aproape şi Intr’un loc iarăşi aproape, în Vasluid, unde d-rul nostru a trăit mulţi ani de zile. Aci, în Vasluiu, unde doctorul a fost rînd pe rînd epitrop de biserici, medic primar şi chiar prefect, putem mal cu multă înlesnire să studiem faptele sale. Dar s’o începem de la capăt.
In anul 1882 d-rul Munteanu, care a căpătat gusturi estetice de pe clnd făcea medicina umană sail veterinară, nu ştia bine, sub cerul cald şi pururea frumos al Italiei, s’a scandalizat de reaua stare în care să găsea grădina publică din Vaslui şi a început să facă o colectă, pentru înfrumuse-
ţarea acelei grădini. Cum s’a făcut însă, d-rul a uitat să întrebuinţeze banii pentru destinaţie, fie că eratk prea puţini şi nu a* j ungeai!, fie că eratt prea mulţi şi nu fă* cea să 1 chetuească cu o grădină diu Vaslui, aşa că biata grădină rămase ca şi mal Înainte. Lumea însă. această lume care ’n lipsă de ocupaţii mal serioase, precum ar fi o curatelă, 11 place să discoase pe-un om de a fir-a părul, a luat în primire şi pe d-rul Munteanu, şi ast-fel prin ziarul * Renaşterea*, No. 10, care apărea în 1882 în Vaslui, un infam de muritor numeşte pe d-rul Munteanu, drnl Pungeacu.
Dar viata asta dusă între Vasluieni, cari nu putead înţelege pe-un om superior ca d. dr Munteanu, făcu ca bietul om sa intre la o idee, şi vorba lui Caragiale : a intrat la o idee ? fandacsia e gata ; şi după aie, diu fandacsie cazi în ipohondrie... Om al ştiinţei celei mal pozitive, doctorul nostru devini vizionar, în cit noroc că intră curînd ca epitrop la biserica Precista, căci alt-fel nu se ştie dacă nu funda vre-o sectă religioasă, cum a făcut loseph Smith, nenorocitul fundator al mormonismului. Şi aci însă neajunsuri, şi aci un diavolaş îşi băgă codita. Ast-fel, pe cînd ÎI era lumea mal dragă d rultl Munteanu, cel l’alţl epitropl, numărtnd şi răsnumărînd averea bisericel, cad de acord că lipseşte o mie de lev, şi vina cade pe d-rul Munteanu, iar de la vină vine treaba la proces; In fine bietul doctor n’a fost lăsat în pace, pînă cînd n’a depus banii la loc,— afacere pe care d. deputat Iulius Iulich o ştie excelent.
Tot In Vaslui, pe clnd era medic primar, —asta pe la 1888,—îl vine o toană d-rulul Munteanu să strîngâ totl banii de pe la comunele rnrale, bani destinaţi pentru medicamente, pe cari II pune în buzunar Indii-puindu-şl că-I tot aşa de mintos ca şi Crist, care vindeca pe bolnavi numai prin cuvîntul
săti Dumnezeesc. Dar vorba roraluulul: ulciorul nu merge de multe ori la apă, şi la drept vorbind, cu asta doctorul era s’o păţească răii. Cit p aci să fie pus în prevenţie, dacă nu intervenea la timp d. Neron Lupaşcu, care abia demisionase diu prefectură, căci tocmai căzuse liberalii şi care, prieten cu judecătorul de instrucţie Tăutu, făcu pe acesta să renunţe la arestare, ceea ce a şi atras d-lul Tăutu transferarea sa la Dorohoid. Cum a răsplătit mal Urzii! d-rul Munteanu pe d. Neron Lupaşcu, care l’a scăpat de închisoare, o ştie toată ţara : abia vin la 1895 liberalii la putere şi dr. Munteanu stărueşte tocmai pentru prefectura de Vasluid, unde toate drepturile le avea d. Neron Lupaşcu!
Dar la Huşi ? Cine nu ştie cită stăruinţă a pus doctorul Munteanu pe lîngă consiliul de familie al orfanilor fraţii Birjovanu, pentru ca să fie ales curatorul lor şi a căror casă şi vie s’a grăbit să le ia în arendă ? Cine nu ştie apoi, cît a umblat să între în consiliul de familie al nefericitului fost senator d. Mih. Sturdza, cu care nici rudă nici prieten nu este, ci pur şi simplu vechilul soţiei acestuia, pentru moşia Moara Domnească ? A trebuit să intervie energic d. Iancu Sturdza din Birlad, frate cu M. Sturdza, care a arătat că d-rul Munteanu datoreşte d-nel Sturdza şi nu i-a dat nici socotelile (suplica d-lul Sturdza să află la Trib. de Huşi,) pentru ca Trib. să-l respingă.
... Şi acuma o povaţă pentru d. dr. Munteanu : continuat! de-a face partid, căci asta ne surîde, dar rog fiţi mal cu precautiune cînd vorbiţi de funie în casa splnzuratulul!
Stau
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
FAMILIA
Fondat ta t Septembrie 0809
Strada Italiană, No. 5 şi Săgeţi, No. 4
Situat în cartierul cel mal sănătos el oraşului. Alături cu bulevardul Carol, In apropiere cu universitatea. Case sănătoase şi spaţioase, avlnd gaz şi apă în toate apartamentele, băl, gimnastică, etc.
Proprietari fi directoare:
D-nn Alexandrin» Ion PftppnndofT
Liceu complect: clasic şi real, Şcoală primară şi frobeliană.—Curs facultativ de limbi streine predat de institutoare interne cu diplome superioare din Paris, Londra, Stuttgard şi Elveţia etc.
Certificate valabile
Esamenele se trec In Institut şi la liceele Statului.
Desemn si pictară dnpă natură: programa şcoalel de Belle-Arte.
Mnsică vocală şi instrumentală : programa Conservatorului nostru.
Teoria şi practica croitoriei: lingerie şi tot felul de lucru fantasie.
MSducafiune foarte ingrtjită
Direcţiunea acestui Institut, adine mişcată de sentimentele de mulţumiri exprimate prin scrisori şi ziare de mulţi părinţi pentru progresele făcute In aceşti doul ani şi succesele obţinute de eleve la esamenul din urmă, mulţumeşte promiţînd a nu cruţa nici un sacrificiti pentru a fi şi pe viitor la înălţimea încredere! de care se bucură în prezent. A da tinerelor fete o e-ducaţiune desvoltată, practică şi morală pentru a produce soţii demne şi modeste, mame bune iar nu bigote, capabile a face fericirea familiei. Iată scopul acestui iustitut.
Direcţiunea pe lingă cursurile liceale şi secundare aii mal combinat cursul facultativ de limbi streine şi dexterităţi cu un curs ape* cîhI med«rn în care se vor învăţa toate obiectele coprinse în programa şcoalelor din Paris, întrebuinţîndu-se chiar aceiaşi autori in scopul ca copilele la absolvirea acestui Institut să ce poată presenta la esamenul de diplomă din Paris.
Pentru atingerea acestui scop s’afi mal angajat in vara aceasta încă trol institutoare cu diplome, două din Paris şi una din Elveţia care împreună cu d-nu Lizambert profesor la liceul francez, şi alţii se vor ocupa în special de buna reuşită a acestui l'ur» imutern.
Cred a răspunde unei mari trebuinţe înlocuind In invăţămîntul fetelor, limbele moarte prin limbi modesne cu o desvoltare mult mal mare a ştiinţelor naturale, literare, morale şi dexterităţi atit de necesare în viaţa practică.
Femeea »d*-văr»t «uită este podoaba so-cietăţel şi puterea familiei; ea este chemată a inspira copiilor cele mal nobile sentimente, dec! trebuie ca viitoarelor mame săli se formeze moralul. Institutul «FamtllN» mal ales din acest punct de vedere va căuta să merite In tot-d’a-una numele ce şi-a ales.
Hrană bună şi abundentă, curăţenia localulu-lul fiind basa sănătăţel, onor. părinţi sunt rugaţi a visita Institutul nu In anumite eile ci {» tot timpul la orele 12 a. m. şi 6 seara cînd se dad copilelor masa, pentru a se convinge de calitatea şi cantitatea alimentelor ce se dad fără nici o ăxcepţiune intregcl Familii.
MumIch este predată de profesoare cu diploma Conservatorului din Paris şi Bucureşti. Dt-tM-mnui şt Pl«-tiirt» de profesorii şcoalel de Belle-Arte, iar corpul didactio extern este tot acelaş din anii precedenţi ales dintre profesorii liceelor statului. D-rc studente din anii II şi III pentru prepararea fie-cărel materii.
Cursurile încep la 1 Septembrie iar Înscrierile la 1 August.
Prospecte se trimit la cerere.	Sit. 67
DIKEÎTUlBfEA.
GHIU HE SĂHMJVTA
de calitate superioară curat de corpuri streine şi prodm-tiv am de vtnzare ia moşiile Putinei!! din Vla*ca, FundenI şi Valea Scheilor din Buzăil şi ChiojdenI din Rlmnicu-Sărat.
Doritorii se vor adresa la administraţia centrală a moşiilor mele, 14, Str Mercur, in Bucureşti.	A. Marghiloman. S. 62
INSTITUTUL
Schewitz-Thierrin
Col mal rechin din ţară Fondat în anul 1847 Focal eldfllt anume
pentru şcoală presentind toate eondiţlunlle cerute de Igienă
Bucureşti, Str. Scaunele, No. 51
Mnvăţăsnint primar şi secundar conform programului Statului.
JLimba franceză pi germană sunt predate de la clama i-a primară.
Curmurile vor incepe regulat la O Septembrie.
Conform regulamentului ministerial, înscrierile nu pot /I primite de cit penă ta t& Septembrie.
_____________________________Sit. 76
Comunitatea Evangelică
DIN BUCUREŞTI
înscrierile Ia şcoalele germane ale comunită-ţel evangelice pentru anul şcolar 1898j99 se pot face pînă Mercurl 2| 14 Septembrie şi Joi 3115 Septembrie cel mal tîrziti pină la orele 11 a. m
Elevii se vor presenta :
1)	Pentru clasele elementare şi reale la d, Director Dr. 3Mey, Str. Luterană, 10.
2)	Pentru şcoala superioară de fete şi pensionat la Superioara Augusta 3Maho*vski. Str. Diaconiselor, 7.
3)	Pentru şcoala de fete cu surs secundar profesional la Superioara Mda Tact*zer, Str. Diaconiselor, 5.
4)	Pentru pensionatul de băeţl la d. Pastor Dr. MB. FUtsch, Str. Luterană, 14.
Deschiderea cursurilor s’a fixat pentru Sîm bătă 5| 17 Septembrie. In cas cînd una din şcoale ar fi silită să amine deschiderea, publicul va fi avisat.
La înscriere se vor presenta buletinul de nas-cere şi de vaccinare ; elevii evangelicl vor presenta şi actul de botez. Elevii cari vin din alte şcoale, vor presenta şi certificatul de absolvire sau de clasă al acelei şcoale.
Pentru eforia comunităţii
Dr. Oscar Mey
Directorul şcoaloi de bieţi
INSTITUTUL NOU
de
DOMNIŞOARE
Bucureşti, Str. Primăvereî, No. 82 Reautorisat la 1 Septembrie 1897
Şcoală mixtă pentru copil mici. Curs primar, secundar gr. I, liceal, pregătiri pentru Şcoala Secundară gradul clasa II şi pentru viitoarea Şcoală Normală.
Esamenele la Institut sad la Stat — după cerere.
Curs primar, secundar şi superior de limbi streine, musică vocală, piano, dans, gimnastică, caligrafie. deseD, aquarele şi pictură, lucru de mină, după programa şcoalelor Statului, şi de fantesie.
înscrierile încep de la 10 August.
Informaţiunl in toate zilele, afară de Duminici şi sărbători, de la 2—5 d. a.	Sit. 71
Cursnrile se deschid la 1 Septembrie.
INSTITUTUL DE BAEfl
GRIGORE COBÂLCESCU
„CULTURALUL"
Institut cu internat pentru Educaţiunea ţi Instrucţiunea Domnişoare or
Bucureşti, Str. Dionlsie, 60
Autorizat de Minister sub No. 16.617 din 24 Martie 1898
Fondat in 1842 de d na Julia Manalotti Reorganisat anul acesta sub direcţiunea D-nel
Xoe €iabrielescu
Cursuri primare şi liceale după programele statului. Cursuri speciale. Limbi streine. Arte de agrementi Eleve interne, semi-interne şi externe, înscrieri de la 20 August ; începerea cursurilor la 3 Septembrie.
_______Prospecta după cerere.
HHAIMjA
Strada Sf. Nicolae No. 85
Cursuri primare şi liceale. Externat şi semi-iuternat. Internat pentru elevii cari urmează atlt în institut cit şi la liceele statului, înscrierile atl început de la 10 August. Prospecte se trimit la cerere.	Sit. 83
Sit 83	Director
O. M. Macedonescu.
Doctor Besnea
Medio la spitalul de copil
Special in bonte de copt
___	Str. Popa Sdre, No. 24 sit
Bucureşti, Tipografia TgELUDlU. Clemenţei No. j.
COMUNICAT
Direcţiunea LICEULUI MODERA’
DE BAEŢI considertnd că tintrii, cari vor să intre, pentru cariera de Inginer, in şcoalele centrală, politeih-nică, de mine, de la Paris, sunt siliţi, cu dificultăţi enorme, şi de cele mal multe ori fără resultat practic, să piardă cfte 3—4 ani In şcoale preparatorii din Paris—departe de controlul Imediat al părinţilor, — a înfiinţat o secţie pregătitoare pentru examenul de admitere la numitele şcoale.
Cursurile se vor face în limba franceză, vor incepe la 15 Septembrie şi vor fi puse sub direcţiunea eminentului profesor d. P. I. SUUIIAL, doctor tn matematici de la Paris, maestru de conferinţi de la Universitate.
Pentru admitere în zisele şcoli nu se cere nici un titlu afară de virata minimă de 18 ani.
Director
G• U. Hra/fit,
profesor de filosofie la liceul
*Lasăr»
BucnreştJ, Calea Victoriei, 190
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
BOLINTINEANU
fondat în anul 1874,
Proprietatea şt Direcţiunea Doamnei
MARI A ANGELESGU
(născuţi Bollntlneanu)
Aduce Ia cunoştinţă, că cursurile vor începe pentru noul an şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de acum, iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zhid reclamele forţate ale unor şcoale lu diferite jurnale, care între altele fac cunoscut publicului că au metode speciale, că aii obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărlt că în acest au să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de ani de existenţă care parte snnt mume de familia, precum şi onorabi-laiul public competinte care a putut să a-precieze resultatele obţinute la toate privinţele. Institutul după cum se ştie, este situat la şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.	Sit. 57
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STĂNESCU
fost Institutul Englez Bucureşti, Calea Rahovel No. 36
Cursuri primare, secundare |1 facultative. Elevele din oarsul primar fl secundar pot da esamen la fcoaiele Statului. Se primesc fl eleve, care urmeaxă externatul secundar, focala profesionali fl Conservatorul, fiind toate In oea mal mare apropiere.
îngrijire părintească, educ»ţie aleasă, Învăţătură serioasă.
Toate elevele fooalel noastre presentate la esamen la fcoalele Statului aii reuflt eu sucees, Iar oele oe afi urmat fl în cursul anului la acele fcoale, toate afi fost promovate fl parte chiar premiate.
Informaţii se pot trimite la cerere. înscrierile încep la 20 August-
Sit. 68	Directoare
Lucreţia D. Stănoscu
Pensionatul Francez de Domnişoare
„€HOISY4<
Bucureşti, Strada IVeguatori, ă'o. iO
S'otidat 1nanul 1869 ,i din noii autori.,ot de onor. minister re* peoliv anui acuta.
Instrucţiune aleasă. Personalul didactic este ales dintre profesourele şi profesorii încercaţi şi bine cunoscuţi in tuvăţflinlntul nostru public şi privat iar pentru limbile moderne direcţiunea a angajat profesoare streine.
Institutul se află situat lutr’unul din cele mal săuătbsă cartiere ale Capitale! avînd grădini şi curţi pentru recreaţiunea elevelor.
Dormitoare, săli de studii anume clădite, toate sunt spaţioase bine aerisite şi curat tu-treţinute.
Pe lingă cele ce oferă alte şcoli, direcţiunea nstitutulul deschide un curs special de piano, cu preparaţiunile de conservator pentru cine doreşte.
Detalii şi tondiţiunl de admitere se pot vedea In prospecte ce se trimet gratis la cerere.
înscrierile se fac de la 15 August, iar curau-grile încep la 1 Septembrie._	Sit 69.
C. Na io4.—Exemplare io.ooo,
www.aacoromamca.ro
In partea cea mal sănătoasă şi populată a oraşului Bucureşti, s’a instalat într’un vast local anume clădit, pe triunghiul format din Str. Romulus-Vultur-Parfum, între liniile de tramvai Călărasl-Dudeştl, suburbiile LucacI şi C. Radu
Mnstltulul de fete
ŞCOALA-NOUi-NEGOESCU
sub direcţiunea
ii-nel Mj. Gr, Lehllu
CLĂDIREA coprinde peste 40 încăperi, ca instalaţie de apă care să garanteze curăţenii cea mal mare, gaz aerian, băl, săli separate pentru fie-care clasă, sală de musică şi recreaţie, sală de pictură; dormitoarele pline de soare şi de lumină, sală de mîncare şi recepţie, bucătărie sistematică, infirmerie pentru mici indisposiţiunl şi infirmeria isolată cerute de consiliul sanitar şi regul. şcoalelor private, totul este făcut, ca să satisfacă cerinţele acele ma! pretenţioase ale pedagogiei şi igienei.
ÎNVĂŢĂTURĂ sa dă de un personal didactic şi pedagogic încercat ale căror silinţe a făcut ca acest Institut să fie clasat prin rapoarte oficiale cel d'intîitt dintre noile Institute similare din Capitala încă de la început. ^.Numeroasele absolvente, astă-zl licenţiate, profesoare, bacalaureate sunt cele mal convingătoare de resultatele date in cel 7 ani de clnd funcţionează acest aşezămînt de cultură.
înscrierile erescinae de eleve venite din inal toată ţara dovedesc încrederea ce părinţii din toate părţile atl acordat tot-d’a-una educaţiunel şi instrurţiunel primite iu acest Institut.
Cu toate acostea admiterea în acest Institut fie ca interne, externe, sail semi-interne se face în condiţiunl de plată modeste şi avantagioase pentru părinţi, de oare ce direcţia posedînd multe locuri, poate face toate înlesnirile posibile. Numărul însă de eleve fiind limitat, înscrierile se fac numai la începutul anului in luna lui Septembrie, căci mal tîrziu nu se primesc de cît in mod cu totul excepţional.
Pentru elevele care urinează un curs la Stat: liceO, şcoală secundară, curs primar; sad care se prepară pen'ru diferenţa materiilor, concurs de conservator, Asii, or! şcoala normală, şcoala da telegrafie, etc. învăţaturile se fac după programele statului şi conform regulamentelor ministeriale; iar certificatele liberate de aici la finele anului, ad aceeaşi valoare ca şi certificatele liberate de şcoalele statului. Elevele care nu vor fi obligate să dea esamene publice pot studia orl-ce învăţătură, pentru care au o mal mare predilecţiune stăruind asupra limbilor streine, lucru de mină, piano, etc.
Ori ce desluşiri se primesc de la Cancelaria Institutului, Strada Romulus No. 69, care este deschisă părinţilor de la 8 dimiueaţa pînă la 7 seara şi pentru provincie se răspunde prin poştă.
Dr. lă. D. ÎS osia nu
Dentist
Strada Regală, No. 8 siK 88 s’a reîntors în Capitală
ţii şi-a reluiit o cm pn ţi vini le
UCEn. 1ADKRN
1 DE FETE O
Stilat la Bucureşti, Str. Schitu Măguretnu, 48, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi exter-aat pentru ttradlna de eopit, «urs yrimar, «urs lieeal şi «ursurl facultative. In Iunie 1898, am presentat la axamenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din earl 4 ad reuşit cu succes. Noua lege şcolară Mărind drepturile elevelor liceale, pe de o parte voit! Înfiinţa şi cursuri de şcoală se-oundară pentru elevele cari vor aspira să intre In şcoala me«undarăsuperioara, iar pe de alta voia da desvoltărl mal mari «ursarilor facultative, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. €%••*-surite facultative sunt cele mal Demente pentru fete, căci învaţă numai ceea-ee le va trebui In viaţade familie. )
In ce priveşte buna reputaţie a îngrijire^ educaţiei şi instrucţiei ce se dad In acest institut, cred de prisos orl-ce vorbă, flind-eă o cunosc toţi clţ! se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cinen’ar cunoaşte această reputaţie, bine voiască a veni In cursul anului să viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, ele.
In noul local voia primi interne şi eleve cari urmează la Hurte matul secundar, la Conserts*torul de musică şi la şcoala profesională, aflludu-ne In apropiera de asemenea şcoale.
Elevele Insă cari voesc să urmeze tn pension după programul statului, fie cursul primar, liceal sad secundar, trebuese înscrise plnă la 15 Septembrie, clnd ae înaintăză liste onor. minister.
Prospecte se trimit orl-cul va cere, adre-slndu-se subsemnatei piuă Ia 15 August, (oro Predeol, apoi tn Bucureşti, Strada Schitu Mâgureanu No. 43.	/'A
Direotoare,
____ HiBIA BMC BUTEAMV.
Liceul Clasic şi Real
BucnreştI, Calea Moşilor 162
Lista corpului didactic aprobată de Onor. Minister prin ordonanţa No. 46684. Seria B. din 12 August 1898.
Autorisat de Onor. Ministru al Instr. Publice ord. No. 38,799 curs primar, curs liceal, curs pentru preparaţiunea la şcoalele militare. Certificate equivalente cu ale Statului. înscrierile de la 5 August. Prospecte la cerere.
CURS LICEAL
GB ARUIIIKKNCC, licenţiat tn fizice, prof. la liceul Mihaid-Viteazu), sciinţele fizice şi geografia.
Dr. MARCEL BR.AMDZA, profesor de ştiinţele naturale Ia şcoala normală de institutori, pentru ştiinţele naturale.
Preotul Niui» ou Popesen.prof. la şcoala norm. de institutori, Religia cl. I—IV.
Căpitan Radu Toroa-eami. licenţiaţii! matematici, matematica cl. V—VI—VIL
S. Nan lelevici, licenţiat în matematici, matematica cl, I—IV.
Riuiltrie D. Comss, dr. în drept, absolvent al cursurilor de filosofie la «College de France», prof. de filosofie, economie, politică şi dreptul administrativ.
Ioau Uratuia, prof. la liceul Sf. Sava, limba latină cl. V—VII.
I. Narrn, bacalaureat de la Atena, absolvent al facultâţel de litere. Limba elenă clasa HI-IV.
Pândele Ioneecn, prof. la liceul Mihaid-Vileazul, limba elenă cl. V—VII.
Ionii Odor, absolvent al facultăţel de litere, prof. de limba latină cl. 1—IV.
IVerva Ifodoş, absolvent de la facultatea de litere, bibliotecar ajutor la Academie, limba română cl. V—Vil.
Pautazl, prof. Mihaid-Viteazul, 1. latină cl. 1-1V.
Dr. tihltft Popp, prof. la liceul Mihaid-Viteazul, limba germană cl. V—Vil.
Alexandru Popp, licenţiat In teologie, prof. limba germană cl. 1—IV.
Boniface lletrat, prof. de limba franceză la gimn. Şincal, limba franceză cl. I—VH.
Alexandru Ignat, absolvent al facultăţel de litere, istoria cl. I—VII.
K. Vianii, absolvent al conservatorului din Viena, muzica.
D. IouCHcn, profesor la Liceul Lazăr şi şcoala normală de Inst., gimnastica cl. I—IV.
Grlgore Koinano, absolv, al Acad. de Bele-Arte din Florenţa, profesor de desemn cl.
I—VI.
I. Popescn, elev al şcoalel de Poduri şi Şosele, preparator de matematici.
Ionii Trifu, student In litere, preparator de limba latină.
Beniainln Trifu, student in litere, preparator limba latină.
CERN PRIMAR
I. Dnmitrlu, institutor, vecbiu elev al şcoalel normale de institutori director de studii al cursului primar.
Ianovlrin, Drd In medicină,
N.	Neoiltu. absolvent al şcoa;eI normale de institutori, institutor.
O.	Măviilemcu, bacalaureat, institutor.
Nnrlă, absolv, şc. norm. de inst., institutor
Şcoala specială de preparaţlnne pentru ţcollle militare şl de poduri şi şosele
Căpitan Radu Toroceanu, licenţiat In luate-maiieâ, ataşat la serviciul geodesic al statului-major.
Căp. Dem. Tliescu, profesor de scoală de a-plicaţie.
V. 'Toroceanu, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi.
D. Darvari, inginer diplomat al şcoalel centrale de arto şi manufacturi.
Carol Davila, licenţiat îu ştiinţe la Sorbona. Absolvent al şcoalel politechuice.
Căpitan Teodor Gtorgescn, licenţiat iu matematice. profesor la şcoala de aplicaţie.
Inscripţiunile de la August înainte. Prospecte la cerere.
Sit. 34	Direcţiunea.
Dr. Frenkel, fost intern al Spitalelor din Paris, va fl medicul Institutului.
Inscripţiunile de la August înainte. Prospecte la cerere.
INSTITUTUL DK DONNIŞOABE
PAULINA LUPU - ANTONESCU
Bucureşti, Str. Fintinit, 22	*
Cura liceul complecL Externat Cura liber şi curs primar. Se primesc şi eleve, cari urinează la şcoalele publice. Local spaţios şi igienic, Înconjurat numai de grădini, avlnd el însuşi curte şi grădină mare.
Resultatul strălucit, doblndit la esamene, dovedeşte îndestul stăruinţa depusă, atlt din partea Direcţiunel. cit şi a corpului profesoral, căci din toate elevele cari ad depus esamen atlt in Institut, înaintea comisiunel numite de Minister, ctt şi la şcoalele slutului, n'ud rămas de dl 4 eleve corigente Ia cl>e un singur obiect: 2 In institui şi 2 Ta alat ►>	•
Directoare, FanUiua Lupţi Auioueacn.
Girant; State filefterMcu,—(Tşlelon «Epoca»J