SÂMBĂTĂ, 29 AUGUST 1898 NUMĂRUL 10 BĂNI Pagina III-el, linia 30 bani IY-a, ies WSERţlUNl (i RECLAME, linia carp 8, 2 Iei Ai>Ttt\ISTHATiA treia NUMÂRUL^IO BANI inoiviiif£ivm£ In ţ.ar&, pe an • • • • 180 lei ^ streină, ta te . ".V." 40 M MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOLAZ 11EUAVT1A Fă S - STRADA CLEMENŢII - No. S GHESEFTURILEi! DE Li PREFECTURA JUDEŢULUI ILFDV SA DISCUTAM finanţe ? Este o discuţie a finanţelor, dar pe care colectiviştii nu aQ abordat-o nici odată. Finanţele unei ţări se îmbunătăţesc numai în o slabă parte prin o administraţie buna a lor. O buna administraţie este mult din punct de vedere al cinstei, este numai ceva, din punct de vedere al productivităţel. întocmirea bugetelor este ceva foarte important, dar nu decisiv. Totul atîrnâ din punctul de vedere în care ministrul se pune. Se poate uşor echilibra un buget dacă te hotăreştl să ciunteşti serviciile Statului şi să nu dai satisfacţie legitimelor cerinţe ale marilor ramuri de productivitate a ţării. In acest cas, discuţia financiară se reduce la un fel de bucătărie de cifre şi de sume de alocat saQ de suprimat, la cutare minister. La înălţimea unei ast-fel de discuţii s’aQ ridicat, cu mici excepţii, pînă acum şi putem zice că totd’a-una, liberalii, de clte ori aQ fost la putere. Pe aceasta bază aQ Intoc-m:t bugetul pe 1896—97, precum şi pe anii următori. Tot aşa a judecat şi în trecut marele lor om de Stat, Ioan Brătianu. Excedentele budgetare, Introducerea In mod pieziş saQ pe furiş a cîtor-va inovaţii, atingerea celor mai sanatoase principii financiare, Intimplator şi pe cele de măsură urgenta, iată întregul lor bagagiG reformat’o In mod economicos, fără nici o concepţie mal înaltă, ci pur şi simplu ca expedient budgetar. Iar ca inovaţie, aQ stabilit impozitul asupra consumaţiei zahărului, care trebue să fie o idee a vre-u-nul şef de biuroQ din minister, de vreme ce partidului în opoziţie nici nu-I trecuse vre-odată prin cap i-deea că va stabili asemenea impozit. Şi cînd citeşti discuţiile care aO urmat asupra reformei acestor două legi financiare, te apucă mila sau indignarea. Taxa asupra alcoolului aQ urcat’o, sub pretext de a înfrîna răspîndirea băuturel alcoolului, iar peste doul ani de practică, băutura are tendinţa de a creşte şi a se dezvolta chiar. Cu ocasia presentărel proiectului de modificare a legel patentelor, miniştrii lor aQ lăudat impositele pe venit, condamnînd pe cele puse a-supra consumaţiei. Nu trecu mult şi, fiind nevoiţi să retragă proiectul asupra reformei patentelor, şi să presinte pe acela asupra consumaţiei zahărului, acelaşi ministru a schimbat tema şi a fost obligat să facă elogiul im-positelor asupra consumaţiei!!! Apoi bine, ce discuţie financiară se poate încăpea cu asemenea oameni, eu gazetele lor, cînd ministru lor de finanţe, fenixul lor, este în un asemenea hal ? Eatâ de ce nu e serios ca să discutam finanţe cu aceşti domni. D SIMPLA EXPLICAŢIE financiar. A !.. Este o discuţie care, cu drept se poate zice «discuţie de finanţe>, este aceea a reformei impozitelor, a Imbunataţirel bazelor celor defectuoase, a creşterel veniturilor Statului, pe o cale dreaptă şi echitabilă. El, bine de asemenea discuţie liberalii s’aQ ferit tot*d’auna. Liberalii sunt aceia cari se pricep mal puţin In asemenea materie şi cari aQ fost mal puţin novatori. El nu sunt capabili sa privească în faţă o reformă, sa o întreprindă şi mal cu seama să persiste în ea. Cauzele pentru ce, sunt multe şi nu e locul aici a le arăta. Faptul Insă este constant. Exemple ? Cîte voiţi. Să le luăm din acest ultim guvern liberal. Liberalii aQ venit la putere cu un program bogat financiar, anunţat cu cîţl-va ani mal înainte. Intre altele, suprimarea cailor de comunicaţie, reforma patentelor, abolirea legel maximului, etc. Aceste impozite exista şi astăzi, şi vor exista piuă la căderea lor. De suprimarea căilor de comunicaţie nici n’a fost măcar vorba. Aşa lipsă de respect pentru angajamente luate, e cam rar de văzut. Nu vorbim de promisia de a a-boli legea maximului, căci ea era o stupiditate de oameni de rea credinţa. Bamine reforma legel patentelor. — Aici s’a văzut neputinţa lor în materie. De două ori s’aQ încercat, lu curs de doul ani, să modifice legea, şi de două ori aQ dat înapoi in mod ruşinos. A fost un moment vorba de monopolul alcoolului. — Foile guvernului s’aQ grăbit a desminţi svonul, fără să îndrăznească a se pronunţa pentru saQ coutra. lu materie de reformă de impozite, aQ reformat taxa asupra gradului de alcool, lucru care nu fusese anunţat prin programe, şi aQ Ziarul ocnaşului Mărgăritescu se supărft Eentru că unele ziare Îşi permit să vor-ească despre hoţiile unul oare-care Mavro-cnrdat, vâr cu d. Gogu Cantacuzino, ministrul de finance. Supărarea aceasta nu o pricepem. Hoţiile sunt dovedite. Prin urmare, în loc să se supere, neruşinatul ziar guvernamental ar ti făcut mal bine să ne explice cum se face că abia acum, după moartea d-lul Mavrocordat. direcţia regiei, unde numitul ocupa funcţia de revizor, a dat de urma fraudelor şi n’a ştiut nimic pe timpul vie-ţel Iul? Nu cum va pentru că reposatul Mavrocordat era văr cu d. Gogu Cantacuzino ? VezT, ipoteza aceasta are oare-care aparenţă de a fi conformă cu realitatea. D. Gogu Cantacuzino prea este protectorul tuturor oamenilor certaţi cu cinstea. D sa protejează pe Melissiano la primărie, aşa cel puţin afirmă acesta din urmă; rudele d Iul Cantacuzino se prind cu miţa In sac. Se cuvine prin urmare o explicaţie simplă, dar netedă, fără alure de nervositate, căci nu supârludu-te vel convinge lumea că eşti cinstit. Colectiviştii şi dezvoltarea economică Am publicat acum două zile, sub acest titlu, clte-va linii prin cari zgiriam puţin coaja unei legende a liberalilor: anume că numai partidul liberal are la inimă dezvoltarea economică a ţării şi că numai el munceşte in această direcţiune. Ca să ilustrăm netemeinicia acestei legende, am adus două exemple de actualitate: neaplica-rea legii minelor şi goana pe care colectiviştii o dafi financiarilor romlnl cari nu se Închină guvernului. Voinţa lui Mărgăritescu a sărit friptă la a-ceste constatări. Ea cheltueşte două coloane lungi şi late ca să ne răspundă la cile-va linii. Qine Înţeles insă, nu răspunde în chestie. In anosta-1 polilogie, nu e vorbă relativ la nea-pliearea legii minelor, nu e vorbă relativ la o-norabilul director al Băncii generale, pe care aceeaşi Voinţă l’a ameninţat mal deună-zi cu o lege specială care să-I inchidă uşa Parlamentului. Se vorbeşte Insă, fără nici un şir, de o sumă de reforme, instituţiuul şi legi, cu cari gaiţa colectivistă se Împăunează fără cea mal mică ruşine. De pildă, ascultaţi i «împroprietărirea foştilor clăcaşl şi secularizarea averilor mănăstireşti» —credeţi că le-a fâcut Vodă Cuza ? Doamne păzeşte ! I.e-a făcut partidul lui Ca-rada şi al lui Dumitru Sturdza. Tot acest partid a făcut podul peste Dunăre. Tot iei a Înfiinţat flotila fluviala şi maritimă !... Şi clte alte uăzdrăvănil. una mal nostimă de clţ alta, aşa In cit ne pare foarte 1*80 că n’avem destul loc să le relevăm chiar acum. Se vede că colegii ocnaşului Mărgăritescu şi-aO pierdut mintea cu desăvlrşire. Dar despre asta altă dată. Pentru moment, ar fl de dorit să ni se răspundă limpede, tot aşa de limpede cum am întrebat noi : se potriveşte goana sălbatică pornită contra d-lul CosUnescu, cu dragostea atlt de aprinsă pentru desvoltarea comerciulul ? Vederi din ţara Gheşefturife de la prefectura judeţului Ilfov O denunţare gravă Im cursul luneI Iunie, d. Ferechide, ministrul de interne, primind o serie de grave denunţări in contra prefectului judeţului Ilfov, d. Gr. Giani, a chemat pe acesta la minister şi după o morală aspră, l’a obligat să achite unei persoane, cu care avusese o afacere necurată, o sumă însemnată de bani. La despărţire, d. Ferechide, în presenţa a trei funcţionari superiori de la ministerul ds interne, a apostrofat ţn următorii termeni pe prefect : — Dacă te mai prind odată, sâ ştii că te daii în judecată ! Demisia anb-prefeeţtlor Nu trece mult timp şi Epoca primind mai multe denunţări despre unele gheşef-turi de sute de mii de lei, ce se fac la pre-ftetura judeţului, publică o notiţă în acest sens, fără însă să preciseze faptele. Această notiţă a produs un efect neaşteptat : Ministerul de interne a primit noui denunţări de la mai mulţi antreprenori, proprietari şi arendaşi din Ilfov, tn contra prefectului. Şi curtnd după aceste denunţări, trei din cinci subprefecţi şi-aii trimis demisiunile lor ministrului de interne, motivindu-le că nu n.ai vor să servească sub un prefect tn contra căruia se for-mulează plîngeri ne mai pomenite şi despre ale cărui afaceri necurate clocoteşte întreg judeţul Ilfov. Anchetă administrativă D. Ferechide, in faţa denunţărilor şi a demisiunei sub prefecţilor, a dispus să se facă în mod discret o anchetă administrativă, respingtnd tn acelaşi timp demisiunile sub-prefecţilor. Ancheta administrativă, care durează deja de vr'o zece zile, în absenţa d-lui Gr. Giani, care se află în concediu, şi-o terminat deja lucrările şi zilele acestea se va înainta şi raportul despre resultatul anchetei. La prefectură se vorbeec multe lucruri grave despre resultatul anchetei. «0 spune că 8’ar fi descoperit mari abuzuri la furniturile de petriş, abuzuri în cari afară de prefect ar fi implicate încă două persoanev 8’ar fi descoperit că prefectul făcea şantaj asupra proprietarilor şi arendaşilor. etc. In sfirşit, circulă o sumă de versiuni, pe cari deocamdată refusăm a le releva. Anchetă judiciară Mai grav e însă, că şi parchetul de Ilfov a primit cite-va pling ri de la doul proprietari şi de la un arendaş, cari vor necesita o anchetă judiciară, după cum se spune prin biurourile prefecturei. D. Gr. Giani, prefectul judeţului, deşi i a expirat concediul deja de opt zile, totuşi nu s’a întors încă la post. Se afirmă că şi-ar fi înaintat demisiunea. Cum se dau afară primarii Consiliul comunei Pechea, judeţul Covur-luifi, nu voia să se supuie dorinţelor d-lul prefect Zorilă, de a alege primar pe un a-gent colectivist, condamnat la puşcărie pentru acte necorecte. lată o opoziţie care exaspera pe d. prefect. De trei ori acest onorabil s’a opus ho-tărlrilor consiliului, dlnd afară trei primari aleşi de acesla, şi tn fine, văztnd că protejatul săil puşcăriaş nu se poate alege, a dizolvat cousiliul comunal, numiud pe individul cu pricina preşedinte al comisiei interimare 1 Ştiţi cum a reuşit prefectul să disolve consiliul comunal ? A pus pe clţl-va a-genţi al săi se facă o protestare ministrului de interne. Ministerul a trimis jalba prefectului, acesta subprefectului Ales. Pas-tia. Odată cu ordinul oficial, d. N. Zaharia, şeful secţiei administrative de la prefectura jud. Covurluifl, trimite subprefectului următoarea scrisoare: 1898, Iulie 6. CC. Alecule. «Vă trimet ordinul No. 4097 eu petiţia adresată Ministerului, contra alegerii primarului Iordache T. Anton, ca să faci cercetarea ceruta asupra tuturor punctelor din petiţiune, căutind să stabileşti, mal cu seamă, punctul al 3-lea in ce priveşte că I. Anton, este dat judecăţii : tn raportul de înaintarea resuliatului vei arăta că numitul Anton ştie numai să-şi facă iscălitura, dar nu ştie ceti fi scrie, după cum prevede art. 67 din legea pentru alegerea consiliilor comunale. Aceasta din ordinul d-lui Prefect. Salutare, N. V. Zaharia. Vă place administraţie ? Vă place modul cum guvernul liberal, ieşit din «rărunchii naţiunel» respectă voinţa alegătorilor ? Nu e nevoie, credem, să adăogâm că numitul primar ştie să scrie mal bine de cit prefectul Zorilă. DIN STREIN ATATE Concluziunea rusească Pină cînd vor răspunde toate guvernele la propunerea Ţarului, presa din toate ţările s’a rostit deja asupra acestei iniţiative, şi e de sigur interesant să cunoaştem impresiunea ce a făcut asupra guvernului din Petersburg primirea făcută In lume manifestului imperial. Impresiunea aceasta ne-o oglindeşte ziarul o-ficios rusesc Journal de Saint-Petersburg. Iată ce spune acest ziar : «Toate părerile presei străine, cu privire Ia cireularea de la 24 August, arată unanim cu ce simpatie a fost salutata In toată lumea iniţiativa guvernului rusesc. S’aQ adus omagii mărinimosului, nobilului gind de care e însufleţit acest mare act. Unanimitatea acestei primiri dovedeşte prin ea însăşi, In chipul cel mal e-locuent, cit de mult aQ răspuns sentimentelor intime ale tuturor popoarelor, dorinţelor lor celor mal scumpe, consideraţiunile cari aQ servit de bază demersului rusesc. Pretutindeni exista conştiinţa, că necontenita creştere a Înarmărilor Înseamnă o sarcină pentru toate naţiunile şi pune piedică dezvoltăiel bunel stări generale. «E dorinţa cea mal fierbinte a popoarelor, să poată lucra fără teamă de viitor şi ele ştîfi' foarte bine că actualul sistem al păcii armate nu are din pace nimic alt de ctt numele. «Scopul demersului guvernului rusesc e de a se pune capăt exceselor acestui sistem. «Problema de rezolvat e fără indouială una din cele mal complicate, şi clte-va organe ale opiniunil publice aQ şi atras atenţiunea asupra greutăţilor practice pe cari le ridică. «Greutăţile acestea, nimeni nu şi-le poate ascunde, dar va trebui să se caute a se înlătura şi ceea-ce cere guvernul rusese e tocmai sincera, fundamentala cercetare a chestiunii pe calea discuţiei internaţionale. «Diferite alte probleme, greO de deslegat, dar cari de sigur aveaQ mal puţină Întindere, s'aQ rezolvat in veacul acesta pe cale internaţională, progrese Însemnate s'aQ realizat, dlndu-se satisfacere marilor interese umanitare şi civilizatoare. «Rezultatele obţinute in această privinţă inal ales la Congresele din Viena şi din Paris, precum şi prin inal multe conferinţl internaţionale, dovedesc ce pot silinţele întrunite ale guvernelor, cind corespund dorinţelor opiniunii publice şi trebuinţelor oivilitaţmnii. «Iniţiutiva ruseasc» invită pe toate naţiunile la sforţări şi mal mari decit cele ce s’aQ făcut piuă acum; dar va II spre cinstea omenirii de a fi fâcut aceaită încercare la începutul veacului al două-zecilea şi de a fi lucrat cu hotâ-rlre spre a asigura popoarelor putinţa de a gusta binefacerile păcii, se.ulindn-le, tn acelaşi timp, de apăsătoarele sarciul cari împiedică dezvoltarea lor economică şi morală.» Ferelfa TRIBUNA LITERARA O Carte de Citire" bună 11 întreaga lucrare a d lut Manliu trebue sâ cuprindă patru volume împărţite ast fel: volumul Inttitl pentru clasele I şi II secundară: volumul II pentru cl. III şi IV; volumul al III pentru cl. V şi VI, şi volumul IV. cu bucăţi istorico-literare. penm clasa VII liceală. După şti nţa mea, pînă acum afl apărut numai cele d’tntlifl trei volume, cel puţin numai pe acestea le posed efl—şi cele ce voiţi spune In rlndurile de mal jos se referă numai la ele. Cum trebuie să se facă alegerea materialului unei cărţi de citire Plată o cestiune foarte grea şi care cere multă pătrundere psihologi -ă şi multe cunoştinţî pedagogice din partea autorului. Trebue să se cunoască de aproape sufletul copilului; să i se măsoare puterea inteligenţei lui precum şi puterea Iul de apercepţiune. Trebuie să i se dea bucăţi potrivite cu gradul de pătrundere al copilului şi rlnduite după scara de evoluţie a inteligenţei lui. Odată cu inteligenţa copilului, trebuie de aproape şi în deosebi studiată inima Iul, cu sentimentele el, cu Înclinările şi aversiunile el. Cată să i se dea numai bucăţi al căror fond găsesc un târlm prielnic In inima sa, cari vorbesc direct înclinărilor şi I sporesc aversiunile. Toate, Insă, după gradul de pricepere al minţel, cari 11 interesează de aproape şi cu înlesnire. Deşteptarea interesului este dar un principiu psichologic, tot atlt de important şi care cere multă experienţă din partea autorului didactic. Iutemeiat pe o profundă cunoaştere a acestor două principii psicho-logice, d. Manliu scrie In prefaţa lucrării sale. «Autorul cărţii de citire are să aleagă bucăţile cu mare băgare de seamă şi să dea In lături, nu numai bucăţile al căror tutreg conţiuut e nepriceput, ci şi ac l a cari conţin vr’o idee neclară, vre o imagine prea greoae, şi peste tot lucruri, pe cari fantasia şi mintea nu le poate reproduce.» Asemenea, ţinlnd seamă de inima copilului: «vom da la o parte tot ceea-ce nu e potrivit cu sentimentele copiilor, ceea-ce el nu pot să simtă şi ceea-ce nu se poate aplica ia viaţa morală a lor. învăţăturile morale, cari trec peste puterile etice ale omului sunt vorbe In pustiu.» Insă «nu e destul să căutăm bucăţi cari să nu fie, «prea grele», cari nu trec peste marginele puterii intelectuale şi morale a copiilor, ci suntem datori să căutam bucăţi cari presintă un deosebit interes pentru copil, cari prin frumuseţea stilului, prin techniea lor atractivă, prin frumuseţea subiectului şi armonia expunerii să cucerească interesul copiilor şi dragostea de ştiinţă. Sâ căutăm bucăţi, cari aţlţă fantasia lor spre creiare şi producere, cari le pun facultăţile glndiril în activitate, ca să judece şi să cearnă ideile.» Cea mal mare băgare de seamă trebue s’o aibă Insă autorul, la alegerea bucăţilor cu conţinut religios şi moral. Nu toate cele scrise în biblie tind să dezvolte religioşi-tatea, precum nu toate poveştile cari se zic morale, îşi realizează scopul. E morală oare povestea biblică a fiilor lui Noe cari îşi bat joc de tatăl lor ? SaQ că fraţii lui losef, îl vlnd pe acesta pe arginţi ? Copiii, după cum cu multă pătrundere observă d. Manliu, aQ o logică a lor şi văd lucruri pe cari oamenii cel mal mari nu le văd. Iată condiţiile în cari trebue făcută edu* raţia morală şi de care a ţinut seamă autorul «Cărţel de citire» despre care vorbim. «Sentimentul moral trebue cultivat, fără ca şcolarul să simtă că lui i se face morală. Apoi, nu se cuvine să fim unilaterali ci să aducem la intuiţia copiilor toate formele de manifestare ale vechel morale, toate virtuţile la cari lindem toate datoriile pe cari avem să le îndeplinim, toate drepturile pe cari le putem manifesta tot binele pe care Îl putem face Toate Intr’o concepţie ideală, religioasă, optimistă şi uaţionriâ, astfel »ă trezim In copil toată că dura. tot adevă ul şi toată puterea sentimentului moral: Iubirea de familie, de prieteni, de patrie de biserica neamului nostru stima şi mila, dragostea de viaţă şi de mu că, şi atltea alte sentimente nobile, cari founeazâ caracterul». Educaţia morală ed caţia naţională şi estetică, iată cele trei hipostase ale ace u-iaşi scop: educaţia ideală pe care o urmăreşte lucrarea d-lul M >nliu, şi tn vederea căreia alegerea bucăţilor este dosâvlrşită' O nimerită idee a avut d. Manliu cînd a văzut In literatura populară mijlocul cel mal bun de a face tot de odată educaţia estetica şi pe cea naţională. «Poveştile, basmele, snoavele zi ătorile, dar mai ales versurile poporului, zice autorul, ne Introduc lntr’o lume nouă. mal ideală, mal curată, lum a poporul I nostru, şi ne Învăţă sâ gtndiin eu poporul, sâ fim cu poporu!, sa iubim c- inheş e el, şi prin asia noi Inşi ne să ne apropiem de el şi să-l iubim, sâ fiui Romlnl cu inima şi cu sufletul». Asemenea : scoaterea la iveală a obiceiu- www.dacoromanica.ro X rilor ţi credinţelor poporului ; reînviere* faptelor glorioase din trecut, şi descrierea vieţii oamenilor cari s'ao luptat pentru biruinţa idealului naţioual al nostru ; reproducerea celor mM bune opere de creaţiune art atici a limbii, iată tot atltea mijloace cari fac din literatura popularfl, factorul de căpetenie In educaţia naţională şi estetica a copiilor. Sa vedem acum şi modul cum d. Manliu a făcut aplicaţia principiilor pedagogice şi psihologice enumărate, sa vedem modul cum şi-a rlnduit bucăţile alese. Inceptnd cu bucăţile cele mal lesnicioase şi mal aprop ate gradului de inteligenţa al copiilor din prima clasă, bucăţi care se a-dresează direct imaginaţiei lor, d-nia-sa continua, scoborlndu se treptat In lumea reala, ptnă ajunge la lucruri cari cer o mal mare sforţare intelectuala, o mal înaltă putere de apercepţie. După tradiţiile şi legendele de la început, vin poveştile, snoavele şi anecdotele, apoi miturile, cari sunt succedate de fabule şi pilde, apoi de naraţiuni, de Istorie, şi tocmai la urmă, treptat, vin: bucăţi despre ţara şi poporul Ro-mlnilor; despre ţări şi popoare streine şi In sflrşit, despre ştiinţele naturale. Aceasta Intru cit priveşte bucăţile In proză Cu bucăţile In versuri acelaş sistem: Intll fabule, anecdote şi snoave, pe urmă Poesil Descriptive, Balade şi legende, şi tocmai la urmă, poesiile lirice, cari, după cea mal mare parte din istoricii literaturii, s’ail desvultat In urma tuturor. I i volumul al II lea (penlru CI. III şi IV) acelaş sistem. Bucăţi mal grele, din Mito logie, nuvele, bucăţi din istoria antică, moderna şi a romlnilor, scrisori, discursuri şi s'udil — la proză ; sonete, elegii şi clnte-ce ; ode şi imnuri; poesil descriptive, apoi epice ; satire, epigrame ; poesil didactice, epistole ; poesil dramatice, vin unele după altele treptat, conform aceleiaşi evoluţii a apercepţiel. Aşişderea şi In volumul al III. Fie-care volum euprinde numeroase analize literare, menite să facă pe elevi a pătrunde In toată adtucimea lor bucăţile date spre citire. Asemenea, numeroase poesil de Învăţat pe de rost, precum şi mal multe cestionare pentru mal desăvlrşita înţelegere a părţilor mal grele. Pe lingă acestea, bucăţile sunt alese cu mult gust estetic şi toate In spiritul acelor principii, după cum se poate vedea şi din arătarea rtndurilor făcute mal sus. Credem că aceste multe şi folositoare Însuşiri ne lndrituesc a recomanda cu căldură lucrarea d-lul ManliU, ca îndeplinind In mod fericit toate condiţiunile cerute de o bună Carte de Citire. Al. Antemireanu OFOBMAŢH Circulă cu insistentă svonul, că fn consiliul de miniştri ce a’a ţinut Miercuri după amiaef, d Dim. Sturdza a fost autorizat să deschidă noul nepociărl de împăcare cu d. P. S. Aurelian. In urma acestei hotărirl, d. Sturdea va merge Simbătă sau Duminecă să facă o visită d-lul Aurelian, care se află la moşia sa din Prahova. D. Lascar Catargiu, veneratul nostru şef, a plecat aseară la Galaţi; se va duce astfi-zl la moşia d-sale Golăşel, de unde se va întoarce peste vre-o opt zile. Aflăm că d. 1. G. Bibicescu a revenit asupra hotărirel sale, declarînd in mod categoric, că sub «*cl o condiţiune nu primeşte succesiunea d-lul C. F. Robescu. Declaraţia d Iul Bibicescu a produs o zăpăceală mare printre colectivişti, cari nu pot găsi un prtmar mal deştept de cit d. Robescu în tabăra lor. Un ziar guvernamental anunţă că consiliul de miniştri a aprobat ieri, regulamentul prevăzut de art. 10 din legea specială pentru exploatarea căilor ferate de interes local. un apel desperat prin gazetele ungureşti la caritatea ungurească, ca să vină In ajutorul şcoaiel ungureşti din Brăila, care au pentru internatul secundar de gradul al 2-lea. Elevele din liceul clasic se vor ocupa yl cu lucrul de mină (albituri yi croitorie). Oursurlle de plan, piotnră yl artele de agrement se vor preda cu profesori speciali elevelor care ar dori să le urm ere. Acest Institut va da o deosebită atenţiune Ia sănătatea copilelor yi la deprinderile cari oonstltueso o bună eduoaţl' une. Direcţiunea asocilndu-yl la muncă un personal didactic distins, ales dintre profesorii Statului, speră să răspundă cît mal mulţumitor îuorederel ce d*ull părinţi vor blne-vol a’I acorda, încredinţindal cultura yî educaţi unea copilelor Domniilor lor. Prospecte rt lative la Înscriere se trimit după cerere, iar Înscrierile se fac provisoriQ pină ia 2 Septembrie la D-na El. Ivaşcu, Calea Moşilor No. 202, iar de la această dată in localul Institutului din Strada A menească No. 1. Directoarea Internatului yi a cursurilor seoundare : ELKiiltOKi I». IVAŞL’U Lloenţi.ti în Ştllnţole Naturale a Unlveraltîţel din Baou-reţtl fi profesoari la Externatul . Carmen Sylra.. Directoarea careurilor secţiunii primare : AureltM Vellt-Mfii Sit. 86 Abgo'yentâ a Facultăţii de litere din Bn'-timHti_ Pensionatul francez de Doinnisdre OHOISY Bucureşti. Strada Neguntori. JYo. IO Fondat in 1869 şi din nott automat anul acesta de Onor. Ministerul respectiv 'Instrucţiune aleasă Personal didactio ales din profesorii bine cunoscuţi. Pentru limbile moderne profesoare streine. Curs special de Piano. Detalii şi condiţiunl de admitere se pot vedea In prospecte, ce ’se trimit gra'is lă cerere. înscrierile se fac de la 15 August, iar rursu-rile se incop la I Septembrie. Sit. 58 Liceul de Domnişoare din Strada Minerveî, 16 sub direcţiunea D-ne! FELICIA M. PETRESCU Curs liceal complect. Externat. Curs primar şi curs facultativ: €>r&dln» de Copil Resultiitul de finele anului şcolar ctt se poate de satisfăcător, examenele la liceele Statului. înscrierile încep de la )6 August, iar cursu rile la 1 Septembrie._____ Sit. 79 Doctorul Anghelescu chirurg al Mpllalnlul BrliH-oveueac Fost Intern al Spitalelor din Paris Ia timpul verei va râmine în Capitală Strada Sălciilor No. 4bio Sit. 88 www.dacoromanica.ro «FOCA Brăila, 37 August 1838. Buletin oficial ai BuraeT Brăila Felul Hecto 8P > Qrsut. în kgr. pe hectolitru Preţul pe hset. î? a M <5 Observ. GrăQ 1200 75 500 8 65 Magazie » 400 76 7 75 > 1320 71 200 8 27' /a » > 1350 74 9 70 Şlep 3500 76 300 Caik » 77 500 Porumb 1300 65 6 Magazie Orz 3500 65 Magazie » 1600 67 DokurI » 1600 10 70 500 » > 3 65 vagon asp » 3 70 Magazie Orzoaica 3 70 Vagon 3 67 » » 6 69 Vagon Secară 72 Magazie 850 5 72 Vagon 3 72 700 » OvăzO 4 46 * 44 700 Vagon OvăzQ 5250 Magazie Rapiţâ 600 68 5 75 mag Obor 4 77 Meiti vagon CEREALE SOSITE GrîO Hect. 7000|GrW Ilect. — OrzQ » 1525|OrzQ » — COTAŢI UNILE AMERICEÎ (New-York) *®/t August 1898. GRÂU PORUMB Aslă-zl Alaltă-erl ▲stă-zl Alâltă-erl Iulie — Septenibre. Decembre . 66’/, 65'/. 668. 66 >/» 34 >/, 84’M 1 câ co Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Rornine») Madrid, 27 August,—Camera deputaţilor. D Sagasta, refusind cererea care voia ca chestiunea protocolului să fie discutată in şedinţă publică, republicanii, carliştil şi conservatorii disidenţi s’aii retras din cameră. Madrid, 27 August.—Jurnalele se tem de căderea guvernului. D. Sagasta a declarat unor ziarişti că numirea comisarilor pentru pace a fost amina tă, căci comisarii trebue să aibă o încredere oarbă In guvern. «Nu ştifl cine va fi la putere peste o lună » a adăogat d. Sagasta. Peking, 27 August. — Li-Ifoung-lYhaug a fost destituit. Paris, 27 August. — Avocatul Labori a cerut procurorului general punerea In libertate provizorie a lui Picquart. Pet rsburg. 27 August —Prinţul Obolen-sky, comandorul de gardă al corpului, a murit. ULUISE IHFORMATIUNI Cu începere de la 1 Septembrie, ori-cine va dori să se aboneze la ziarul «Epoca» plătind costul abonamentului de 20 tei pe un an, cu un adaos de 2 tei pentru capifatd fi 2,60 ia sută pentru judeţe, va primi, gratuit ca pre-miti, interesanta lucrare a cunoscutului scriitor Baba iiŢom vac «Judecata judecătorilor mitropolitului primat Gbenadie», un votum în 8° de 204 paf/ini etef/ant tipărit, al cărui preţ, la librării, e de 5 lei. Acest volum cuprinde întreaga expunere a detronări Mitropolitului Ghenadie, portretul său, precum şi Trfstia, cel din urmă articol al lui Alexandru La-h o vâri. Aflăm din sorginte sigură că d. C. F. Robea a demisionat din postul de primar al Capitalei, anunţind tn acelaşi timp pe ministrul de interne, că deşi i-a expirat concediul, nu se întoarce la postul său. Ministenil cultelor a trimes tutulor eparhiilor o circulară, prin care le cere avisul asupra măsurilor de Îmbunătăţire ce tre-buesc aduse clerului. In urma acestei circulărl, fie-care episcop a convocat pe protoereil eparhiilor respective la o consfătuire, ea să alcătuiască un proect de Îmbunătăţiri. Iată dar pe d. Haret făcînd şi d-sa reclamă electorală. Harbarli poliţieneşti Nu-I de ajuns că pungaşii şi spărgătorii de meserie operează neturburaţi de nimeni, acum şi agenţii poliţiei ad început să spargă casele oamenilor, să bată şi să tchingiuiascâ lumea. Ială un caz: ErI, după amiazl, pe clnd d. Ilie Ionescu, proprietar din strada Campoducelul 33 lipsea de acasă, agentul Câminescu de la secţia 38. a intrat In curtea caselor d-sale, unde tntllniiid o servitoare a lual’o la bătae, fă ă nici un motiv. Nenorocita, speriată, s'a refugiat |n casă, locuind uşa pe dinăuntru. Poliţistul nemulţumit numai cu atlt, a spart uşa camerei In care se refugiase servitoarea şi acolo a bătut’o din nod In mod sălbatec, călctnd-o In picioare. Nenorocita a lost apoi scoasă tlrlş din casă şi dusă la secţie. D. Ionescu, Intorclndu-se acasă, văzlnd uşa spartă şi servitoarea lipsă, s’a infor- mat din vecini de scena sălbatică petrecută în lipsa sa. La secţia 38, comisarul Sâscânăd, care trimesese pe agent, văzlnd că d. Ionescu, cu drept cuvlnt, protestează tn contra barbariei sâvtrşite la domiciliul săd, a Înjghebat un proces-verbal, pretinzînd că servitoarea ar fi insultat pe agent. Dar ce căuta agentul la d. Ionescu ? Pentru ce i-a violat domiciliul? Toate astea se vor desluşi lâ parchet, unde d. Ionescu a adresat o pllngere, Iată ce fel de poliţie avem. Agenţia Bomtnă ne telegrafiază un mare eveniment politic: D. An. Stolojau, ministrul domeniilor, a sosit erl la Viena sosind din Karlsbad. D. Cadry-bey, fost consul turcesc la Tul-cea şi fost redactor la ziarul june turcesc din Capitală, Sadnyi Millet, a fost numit consul turcesc In Kraguevatz Serbia. Amintim că d. Cadry bey a fost ameninţat astă primăvară cu expulsarea, dacă nu va Înceta cu atacurile sale In contra Sultanului. Romînia şi manevrele austriaco Este, ori nu este representată Romlnia, la manevrele noastre din Bănat, se Întreabă Tribuna din Sibid. Iată o chestiune, care devine de însemnătate politică, pentru re-laţiunile dintre monarchia noastră şi regatul romîn. Corespondentul nostru de la manevre susţine, că Romlnia nu e representată oficios, fie că n’a fost invitată, fie că u’a voit să fie reprezentată. Lăsăm toată responsabilitatea, pentru rapoartele sale, corespondentului nostru, deşi n’avem motiv a ne Îndoi de spusele sale, pentru-că nici într’alte ziare nu găsim, In lista ataşaţilor militari, vre-un representant oficios al Ro-mtniel; deşi, de altă parte, ştim că s’ad numit nume, ce am publicat şi noi, nume ale ofiţerilor cari avead să vină la manevrele noastre. Faptul absentărel Romtniel, ni se pare confirmat şi prin Împrejurarea, că un ziar din Bucureşti, în poziţie de a controla, înregistrează ca o «curiositate», că Romlnia n’are la manevrele din Bănat reprezintanţl... Noi credem, că acest fapt, dacă e fapt, e mal mult, declt—«curios». In legătură înregistrăm, că se remarcă cu nedumerire şi faptul, că In deosebire ho* tărltă de trecut, nici un episcop romln nu s’a presentat la M. Sa, să-l salute, pe pă-mîntul eparchiel sale. Aşteptăm cu nerăbdare explicarea acestor fapte. Suntem informaţi că directorul poliţiei Capitalei, d. Mimy, va fi Înlocuit imediat ce se va Întoarce din concedid, la 15 Septembrie. înlocuitorul va fi d. Popoviel, inspector. Mal mulţi membrii al clubului conservator din Craiova ad decis să dea un banchet In onoarea d-lul Varlam, care a scăpat dintr’un accident grav. Sflrşindu-se conferinţele institutorilor şi învăţătorilor din judeţul Covurluid, Primăria din Galaţi a găsit cu cale să ofere corpului didactic primar urban şi rural din acel judeţ un banchet. N’am fi avut nimic de zis, dacă această petrecere ar fi avut loc numai Intre dascăli. Dar la ea ad participat şi persoane străine şi s’ad petrecut lucruri, cari uu tre-buesc trecute cu vederea. Zorilă tocmai sosise de la Oancea, unde petrecuse cu toţi cetaşil lui In modul cum am relevat deja şi dă de banchetul oferit de Primărie institutorilor şi învăţătorilor. Fără să aibă nici un raport cu şcoala, ad participat la acest nod banchet Zorilă, d-rul Galm. Moşoid, Cătină, etc. Numai Va-silache şi Galatida lipsead, ca să fie ceata întreagă. Şi nu s’ad mulţumit numai să bea şi să măntnce. ci s’ad apucat şi de discursuri, închipuiţi vă pe Zorilă, Moroid, d rul Galin, Cătină vorbind corpului didactic despre datoriile lui, despre bine-facerile instrucţiei, despre moralitate, etc. Ba I. Catma, care cumulează sarcina de redactor la Voinţa Galaţilor, foaia prefectului, cu funcţia de controlor de judeţ, după ce a arătat bine facerile viitoare ale nouel legi asupra Invăţămîntulul secundar, a propus să se trimeată d-lul Sturdza o telegramă de omagii şi devotament. Toate acestea le povesteşte Însăşi Voinţa Galaţilor, In numărul săd de Miercurea trecută. Şi atltea profesori ad primit lecţii de 'la nişte bieţivl ordinari ca Zorilă, Moroid, Gabii şi ad permis ca un netrebnic ca Cătină să fie purtătorul cuvîntulul lor ? Nu s’a găsit nici unul să protesteze pentru această batjocură ? Supunem apreciere! d-lul Haret, ministrul instrucţiunel publice, următoarele : 27 August, 1898. Domnule Redactor, Am citit lntr’un ziar, cum că d ministru al instrucţiunel publice, este decis a convoca, In luna Septembrie, colegiile facullă ţilor şi ale universităţilor, ca să aleagă pe decanii şi rectorii lor. Această măsură mie lini pare un abuz de putere şi o călcare llagrantă a legii. In adevăr, In chestie de legislaţie, legile nu pot avea efect retroactiv, de cit dacă un articol expres o zice clar. El bine. nici unul din articolele nouel legi a instrucţiunel publice nu încuviinţează aceasl ă retroactivitate; aşa că actualii decani şi rectori aleşi şi numiţi sub imperiul vechel legi, trebuiesc să’şl continue îndeplinirea mandatului lor, conform vechel legi, şi numai după expirarea lui să se facă noui alegeri. Aceasta este părerea mea pe care o supun aprecierel d voastre. In dase&l. Prefectul judeţului R.-Sărat, din Tătăranu, a Încercat toate mijloacele să Împace pe fraţii Lupescu, spre a asigura triumful lis- tei guvernamentale la alegerile comunale ' din localitate. D-sa anunţtnd pe primul ministru de ne-succesul demersurilor sale, a comunicat în acelaşi timp că e dispus a ceda postul de prefect uuei alte persoane, care ar izbuti să asigure izblnda li,tel guvernamentale. Patria anunţă că cu toate intrigile ne mal pomenite ale administraţiei şi ale unor rominl rătăciţi, izblnda candidaţilor partidului naţional romln, la alegerile dietale din Bucovina, este aproape sigură. Am publicat ştirea că d. N. Bălănescu, şeful disidenţilor liberali din Giurgiu, s’ar fi Împăcat cu guvernul cu condiţia de a-i susţine candidatura la colegiul al III de Cameră, vacant In urma morţel lui Efrem Ghermani. Azi primim următoarea telegramă urgentă : Aţi fost induşi în eroare; nu este exact că lupta noastră a încetat, inţelegtndu mă cu guvernul. Administraţiunea actuală este incapabilă şi o vom combate cu energie la viitoarele alegeri comunale. Noi vom presenta listă separată. Rog publicaţi aceasta in numărul de azi, desminţtnd ştirea că eu aşi fi candidatul guvernului la colegiul al treilea de deputaţi din Vlaşca. Nicolae Bălănescu. Aflăm cu plăcere logodna d-rel Ana Văcărescu, fiica d-lul Theodor Vâcâ-rescu, fost ministru plenipotenţiar, cu prinţul Leon Cantacuzin, fiul Knea-zulul Georghe Matei CantacuziD, proprietarul moşiei BălenI din Covurlul. Felicitările noastre. Serviciul de mişcare al C. F. R. va fi radical transformat pe ziua de 1 Ianuarie, etnd se va pune In aplicare noul budget. O comisiune specială se va ocupa cu modificările ce sunt a-se Introduce lu acest serviciu. Numărul inspectorilor va fi mărit. In numărul nostru de Marţi am vorbit la acest Ioc de un chef al prefectului de Co-vurluitt, Zorilă, făcut cu prilejul inaugurării liniei telefonice Oancea Galaţi. Voinţa Galaţilor, foaia prefectului cu pricina, publică ea Însăşi o lungă dare de seamă pe 5 coloane a acestui chef. Se relatează In această dare de seamă toate Împrejurările beţiei. Se spune, bunăoară, că Zorilă şi tovarăşii Iul att mtncat trei mese bogate de clte 4—5 ceasuri una, că aU băut multe feluri de vinuri dintre cele mal delicioase; se menţionează cel ce aă ţinut la băutură şi cel cari ad ostenit mal de vreme, etc. Ar trebui reproduse clte-va bucăţi, ca să-şl facă cine-va idee de ce a fost această orgie. Şi ce e mal ruşinos, e că această dare de seamă e iscălită de un domn G. Codreanu, despre care ni se spune că ar fi profesor. Ne mirăm că n’a putut Înţelege ridicolul cu care se acoperă şi marea necinste, ce face corpului săb, devenind bardul beţiilor lui Zorilă. Am primit astă zi cea mal nouă fasciculă apărută (a Il-a din seria a 3 a) din marea operă Sonete Roumains a eminentului scriitor şi fllo-romln Jules Brun. Textul va cuprinde 160 de ilustraţii executate de Jean de Nouy şi de Pal, celebrul artist romîn din Paris. In aceste condiţii, opera d lui Brun va fi de sigur una din cele mal elegante şi interesante. Subiectele sonetelor sunt luate toate din legendele romîne şi istoria Romlniel. Sonetul â Jean Huniade, din broşura ce avem In faţa noastră, este fără ludoielă o perlă. Primul procuror de pe lingă tribunalul din Iaşi, d. Osvald Teodoreanu, a arestat pînă acum opt ovrei dovediţi că fac parte din banda care de un an jefuia bisericele romtne din Moldova de sus. DEPLA8ARI D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, a plecat erl pentru două zile Ia Sinaia, d. Mih. Coruea s’a întors alaltă-erl de la Gas-tein ; d. G. D. Pali,ide, ministrul justiţiei, pleacă în astâ-seară la Birlad, in interese electorale; d. dr. Gantacuzino a venit alaltă-erl de la Predeal ; d. M. Ferechide şi-a amlnat plecarea la Paris pe astă-zl; d. C. lliescu, directorul Monitorului Oficial, s'a întors din concediu. A se vedea in pag. IV: Afacerea DreyfuH, Buletinul atmosferic §i Nuvela. ULTIMA ORA (Serviciul Agenţiei Rornine) Tarbnrtîri/e flit* Creta Canea, 28 August. — S» asigură că amiralii respur eînd protestărilor comitetului txevutiv al insurgenţilor aii declarat că vor recomanda guvernelor respective soluţiunea definitivă a ches-tiunet Cretane, prin depărtarea trupelor turceşti pi numirea unui guvernator. Cifra victimelor creştine din Candia este peste 400, cifra viJimelor cari se găsesc sub dărîmături nefiind încă cunoscută. Printre edificiile dărîmate prin bombardarea e şi o mos'heie. Prădăciunile şi incendiul continuă. Afacerea Breyfnn Paris, 28 August.— Le Gaulois asigură c& Franţa a primit explicări foarte satisfăcătoare din partea contelui Mu-rawiew, în privinţa notei asupra desar-mflril. Paris, 28 August.— Figaro anunţă că generalul Zurlinden are nevoie de încă două sai trei zile, pentru a termina examinarea dosarului Dreyfus. Pede altă parte,Le Journal şi L’Eclair cred oâ guturalul?Zurlinden a constatat deja neputinţa rtvieuirei. El va demisiona, dacă opiniunea sa nu se va modifica după examinarea complectă a dosarului. Locuinţa lui Esterhazy este tnoă necunoscuta, se pare că fără îndoială el §1 -a părăsit apartamentul său din strada Donai. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Facem cunoscut că din eroare s’a anunţai erl, că d. I. Nastasescu din Ploeşti nu ne-a achitat comptul. M9-nil depozitari de ziare S. Goldnerdtn Piatra-1., Al. Homanescu din Paşcani, SI. Codreanu din Focşani, Const. Popescu din Brăila sunt rugaţi să ne trimită imediat sumele ce ne ăato-resc. In caz contrariu vom lua măsuri in consecinţă. DIMITBIE ENESCU Restaurant ţii Grădina cu BUCĂTĂRIE ALEASA Hi«cu>-eşr(, Strada STtntu /oMled MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţlane D-nul Zamfir Georgescu Învăţător la şcdla din comuna JidenI judeţul Rimnicu Sărat a făcut cerere Ia acest Minister pentru schimbarea uumelul săd patronimic de «Georgescu» tn cel de «G. Negoescu» spre a se numi «Zamfir G. Negoescu. D-nul Ioan Petrov, funcţionar în oraşul Tulcea a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Petrov» In cel de «Petru Carapetru» spre a se numi «Ioan Petru Carapetru». S. 50 D-uul Beniamin Froim directorul şcoalel israelite din R.-Sărat a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Froim» în cel de «Frimond» spre a se numi «Beniamin Frimond». D-nul G. Nica, student In filosofie la facultatea de litere din Iaşi a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Nică» In cel de «Durni-trescu-Milcov», spre £a se numi «Durni-Irescu-Mileov». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Dr. D. Gerota Specialist t Chirurgie, organele genito-nrinare BULEVARDUL ELISABETA 39 ConsultaţiunT de la 6 — 7 Sit. 21 SE VMJWBE prin lloitaţte pvbliol în ziua de 15 (27) Septembrie la Trib. din Bacăti, p.ntru eţ're dla tndiviatune : 1) Mo-ia Gloduri-Pădurenl, 830 filat, pămînt arabil, fineţuri, lamsşe, pădure, şl acarete în stare bună la 30 klm. <6 gara Baoăfi, 2) Mo ea Clejă Răeăciunl 520 fălci pămînt de arătură, fineţe, iamaşe, pădure, zăvoaie fi aoar«te, această moşie traversată de apa 8lreiulul e află la 5 minute în apropiere de gara Faraoni. b) Moara din comuna Letca lîngă Bar’ătt, situată pe apa Bistriţa, avînd patru pereohi p tre de măoioat. Toate situate în judeţul Bacăd. A se vedea fi publicaţia Tribunalului de Bacăfl ş pent-u informaţi ani mal detaliate a se adresa la D-na Maria Th. Mânută la Galaţi, Str Cuca- Vodă, No. 38\ 8. 04 BIBLIOGRAFII A Apărut: Istoria Artelor Frumoase (Architectura, Sculptura, Pictura, Muzica din toate timpurile şi din toate ţărileinclu9iv Romlnia de N. E. ID IER U Profesor de Istorie, Directorul şcoalel comerciale de gradul I din Bucureşti Un volum, format octav, de aproape 500 pagini. costul numai 7 lei, pentru proivneie uorto-Se afla de vînzare la librăria Alcalay din Bucureşti şi la autor strada Traian No. 157. INDUSTRIE NAŢIONALA Pînzeturî bune. Vînzare en gros şi detail. P. Papadopol, Piaţa Am-zeT, No. 24. Pentru d-niT Agricultori Majoritatea agricultorilor nu mal şovă-eş'e, clnd e vorba de a lua măsuri In contra mălurel (tăciunelui). Ad încercat Saramura Iul Numa Dupuy şi a’etî convins că combate sigur şi radical pe acest duşman al griului, numit mătură. Saramura Iul Numa Dupuy se întrebuinţează în toată ţara de p^-de 20 de au! şi a obţinut laude unanime. Et se vinde In pachete couţintnd dosa chimică exact calculată pentru două pogoane. Saramura Dupuy se topeşte uşor In apă rece şi prepararea seminţei e tot ce poate fi mal simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar fi o greşeală neer-tată din partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei stricăciuni probabile, clnd poate s’o evite cu o cheltuială atlt de mică. S. 61 Representant general S. BEJVVEJVFSTI, Craiova Depozite tn toate oraţele 17V/I. JţfEO, Or- BAUBCRGER &3, Cafea Moşilor, 33 S. 16 Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru s&racl gratis de la 8—10 a. m. Institutul „LUMINA" BUCUREŞTI No. 40, Calea Rahovel, No. 40 Cursuri primare şi gimnasiale IN INSTITUT Sit. 63 Se primesc şi elevi Cari urmează la Şcoalele Statalul înscrierile se'fac la 20 .August Director, R. V. CORDFSCC Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei si de Copii sit. 22 Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare el prin Calea Victoriei AH NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică N. CUţAKIDt «V Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de bazalt «toi la canal* (tout ă i’egout) precum şi sin. gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti-Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resisteuţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt Înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco ia cerere. SCHNEIDER & GEUNENFELDER Degoeitarl generali Sit. 27 Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12 învoit prin înalt ordin a! M. S. Reginei comunicat d-nel Elena Th. Spe-ranţia în 8j20 August 1898 sub direcţiunea d-nei Cantina E. Ravideeten. Auto-torizatft de Onor Minister în 28 Iulie 1898, seria B. No. 43.751. Directoare administrative/a‘nn Ecat Z‘ Arbor® (Harduc) Directoare aamimslrative ^D.na Eleim TIl, Hp^ranţlH Medicul colegiului, DşoAra Ecat. Arbore-Rnlll Deschide cursurile sale primare, secundare, liceale ; de la începutul Iul Septembrie, a. c. în Strada Principatele-Unite No. 47. Ungă Mitropolie, Intr’un spleud d local, avind curte şi gradină pe sup afaţă de 9000 metri pătraţi. Obligatorie limbelu : romtnd, franceză şi germană cuprinse iii plata pensiune!, înscrierile se fac de acuin ptnă la 1 Septembrie 4» Strada Dorului No. 4 (lingi strada Armenească), iar de la 1 Septembrie la localul Colegiului. Prospecte se trimit la cerere. Sit. 89 COLEGIUL CARIEI SYLVA EEJVTHU ItOJijXiSOAUE www.dacoromamca.ro EPOCA NUVELA . Tovar&şil — Ştii, zise d. Duponf către nevastă-sa, dt de mult te iubesc. — Da. — Ştii de asemeni cit tţl slnt de devotat. — Da. — Al putea zice şi tu tot aşa? — Fireşte 1 — Ia spune, mă iubeşti atlt cit îl iubeşti pe... Durând ? D-na Dupont, lngălbenindu-se şi tremurlnd, răspunse : — Ce vrei să zici? — Aide, nu te face că ţi-e răfl ca să al aerul că nu mă pricepi. — Te asigur, Dupont... — Ajunge, vreafl să merg drept la ţintă : iubeşti pe Durând şi... — Dupont! — Nu tăgădui: te-am văzut. — Oh!... — De cînd durează acest manej şart menaj — cutn pofteşti tu. 1) na Dupont, abătută, nu răspunse. — De o lună ? Aceeaşi tăcere din partea d-nel. — De două luni? — Da... — Bine.. Aud pe Durând venind, să fim liniştiţi.. am să-l fac una să mă ţină minte... să nu mă împiedici, r’apol !... Se auzi o bătae In uşă şi d. Durând, tovarăşul d-lul Dupont, intră vesel şi satisfăcut. — Pare că al să-mi spui ceva, zise către Dupont. — Da. — Te ascult — Spune ml, eşti mulţumit de mersul a-facerilor noastre? — Foarte mulţumit... Merge bine de tot. — Vezi, zise atunci d. Dupont către nevastă sa, ce-ţl spuneam efl ? Apoi, Intorclndu-se către Durând, zise : — Tocmai II spuneam nevestei mele... E drăguţă nevastă mea, nu-I aşa ?.. N'aş lm-prumuta-o nici pentru o mie de franci. — Eşti un mucalit! — Dar, pentru d-ta... continuă d. Du-p°nt, — Pentru mine ?... Cum, pentru mine ? — Pentru d-ta consimt la acest rabat... Iată două luni de cînd trâeştl cu nevastâ-mea, adică şal zeci de zile : clte o mie de franci, face tocmai şal zeci de mii! Slntem chit... Iţi restitui, In acest chip, comandita d-tale. Apoi, scoţînd revolverul şi punlndu l lingă dlnsul pe masă, zise: — Să-mi dai o chitanţă. nu-I aşa ? In urma oare căror veleităţi de a protesta, d. Durând a trebuit să se execute, In faţa revolverului. — Fără supărare, zise d. Dupont. — Ce are de-aface. Dea Eqnlntea. BULETIN ATMOSFERIC Miercuri timp noros Şi liniştit; către seară acoperit şi vint târicel de la Sud-Vest. Noaptea răcoare şi ploae abondentă mal In toată Moldova, mal ales în partea de sus ; a plouat puţin şi in cîte-ra localităţi din Dobrogea şi partea estică a Munteniei. Timpul se menţine Încă rece la munte, unde la Gura-Tarcăulul s’a coborît la 4 grade ; cea mal mare căldură a a-juns Miercuri la 25 grade la Bucureşti, Giurgiu şi Craiova. Barometrul care alaltă-ierl se cobo-rise mult a crescut simţitor în timpul nopţel, In mijlocia cu 7—8 milimetri. Ieri, timp închis, răcoros şi aproape liniştit. In Bucureşti, ieri la orele 12 din zi: înălţimea barometricâ la 0»757.6; temperatura aerului 18°4; vlntul calm ; starea cerului foarte no-ros. Temperatura maximă de Miercuri 25», minimă de ieri 9». CHESTIUNEA ZILEI Afacerea Dreyfus — După «Neue Freie Presse» — 27 August st. v. Revizuirea hot&rltă Jurnalele din Paris anunţă că revizuirea e hotărltă, chiar dacă In consiliul de miniştri nu s’afl luat încă măsuri oficiale. Le Journal declară că juriştii consultaţi de familia Dreyfus vor cere pertractarea publică a deliberărilor, pentru a risipi orl-ce îndoială despre nevinovăţia lui Dreyfus. Apărarea ştie că tot materialul de dovezi constă din scrisori ale suveranilor şi reprezentanţilor diplomatici al unor Puteri străine; totuşi nu crede In autenticitatea lor şi va cere verificarea lor. De altmiterl, e hotărltă a face uz de mijloacele legale. In genere, toată presa cere ca deliberările să fie publice. Aceasta pare că e şi hotărlrea guvernului, azi cînd Germania a declarat în repeţite rindurl prin comunicate oficiale, că guvernul german nu va opune nici o dificultate celui francez, pentru a face lumină desăvlrşită. Totuşi va fi nevoe de negocieri diplomatice, cel puţin dintr’un sentiment de politeţă. Teama de un războia, care ar isbucni pentru că un guvern descopere cu lealitate nişte falşurl, nu e împărtăşită In Paris. In Germdoia e ridiculizată. Complicii falşificatorilor Îşi pun toate speranţele In această ameninţare. Germania va găsi, fără ’ndoială, ocazie să declare că aceste falşurl ou pot turbura relaţiile Franţei cu imperiul vecin. Le Ttmps spune că numai lumina, lumina deplină poate aduce folos patriei şi armatei. Proceznl Zola Mulţi se întreabă acum ce se va întlmpla cu cele-l’aUe procese. Cercetarea contra lut Picquart are abia loc. Cit despre procesul Zola, acesta îşi va relua cursul. Zola se Întoarce la Paris, în cele dlntliflî zile ale lui Octombrie. Dlnsul va primi sentinţa pronunţată In lipsă şi va face opoziţie. Vor urma noul deliberări. «Dacă ministerul», zicea el odinioară, «va proceda la revizuire sail o va garanta, atuDCl mă presint Înaintea juraţilor fără nici o invocare de dovezi. Pot să mă condamne ori să mă achite, pentru mine e indiferent, căci procesul mefi e pa-rasitar, şi chestiunea principală va rămîne tot liberarea condamnatului nevinovat. In-dată-ce revizuirea se va decide, efl dispar de pe scenă». D na Zola a sosit zilele trecute la proprietatea sa Mddan. Dlnsa a fost pînâ a-cum nedespărţita de soţul sărt, dar nu se ştie Încă, unde. Ultima scrisoare a Ini Dreyfua La Petite Rdpublique publică cea mal recentă scrisoare a căpitanului Dreyfus, datată di a 15 Iunie. «De sigur, viaţa mea aparţine tot patriei şi azi ca şi erl» zice căpitanul, «dar onoarea mea nu-I aparţine. Aceasta-I averea copiilor noştri. Nevinovat de această crimă ne mal auzită, am trimis strigătul inert In patrie, pentru a ’ml cere onoarea, pentru a pretinde revisuirea procesului mefi, ca soldat, ca francez, ca soţ, ca părinte.» D-na Dreyfus D-na Alfred Dreyfus locueşte de la începutul verel, In Chatou, la Saint-Germain. Dtnsa a aflat din gazete ştirile despre noua Întorsătura a lucrurilor. îndată a plecat la Paris, pentru a consulta pe cumnatul sărt Mathieu şi pe avocat. După ce a înaintat o nouă cerere pentru revizuire, s’a Întors la Chatou. Intr’un interview a zis: «Se va sflrşi odată această tortură şi sărmanul mefi soţ se va reîntoarce In Franţa, pentru a fi judecat In fata lumel întregi. Nevinovăţia Iul va eşi atunci la lumină, pentru toţi. Nici odată nu ne am Îndoit de aceasta şi cu toate deliberările secrete, ne aşteptam la o achitare. De şi în scurta epocă cit am trăit împreună, am putut cunoaşte, de cită energie şi putere de voinţă e capabil soţul mefi, totuşi mă temeam să nu cadă zdrobit; din fericire, nu s’a lnttmplat aceasta, el nu oboseşte să-şi afirme cu tărie nevinovăţia sa; facultăţile spiritului sărt sunt intacte». Apoi d-na Dreyfus repetă : «Se va reîntoarce. Am dorit Iu tot d’auna să am fericirea ca efl însumi să 1 anunţ vestea îmbucurătoare, că procesul lui va fi revisuit, că nevinovăţia lui a eşit la lumină. Dar nu ml e dată această fericire, efl sunt lot aşa de oslndită, ca şi dlnsul, căci sufăr nu mal puţin ca dinsul.» Apoi vorbi despre cel doi copil al lor. »Cel mal mare are şapte ani, el întreabă merefl de tatăl sărt. Noi îl minţim cu durere, ÎI spunem că papă e In călătorie, se întoarce acuşi şi ne scrie adese ori că se gîndeşte la noi. Cel mal mic. o fetiţa de patru ani, era încă neînţărcat, cînd ne a isbit nenorocirea». D-na Dreyfus a declarat că soţul sărt, n’a cunoscut nicl-o dată pe colonelul Henry, nici n’a fost In relaţiunl cu dlnsul; prin urmare, nu răzbunarea a putut fi motivul celor făptuite de Henry. ClATTOPSHDTTtEVORTl BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bncovâţ \o. 18, CRAIOVA Fabrica E. LESSEL I nmnn J. /'Depozitul cel m»I Important ii oel mal bina Lemne OG construcţie (asortat iu toate dimensiunile oorente ,1 nprclalr Duşumele uscate de UŞI ŞI FERESTRE în 43 tipuri gata de aşezat Traverse de Fier I tip 12 pîna ia 30. Ciment portland din Braşov LEMNE de Serviciul fir muţii şt conştiincios. — Mtimensiunt eaeacte.— Toate produse tir /-« calitate. - linia fie garagiu C. JF, Ml. în curte. Telefon No. 25. Sit. 33 MIRON VELESCU Ţuică de Florica Lacrima’de Prune - Ţuica de Goleşti • (Mâi'O* d* OomeroM este depusă la Tribunalul Argeş) 0 Ţuica este fabricată din prime; singură ne* rătămătăre sănătăţel; cel mal bun apetissant. Nu trebuie să lipsească, din nici o casă Mare Depozit îa g*ara Golegtl Cererile pentru en gros mii se adrememe Im ^ ION H. MllBVMjBSCV, — MHMcştt. Agricole şi Industriale 35r Str. Smîrdan-BUCURESCI-Calea Moşilor, 100 €ase de Bani Englezeşti din renumita fabrică, WHITFIELD ;u Uşi de oţel — încuetorl patentate — pereţi dubli Înlesniri de plată CATAIOAGE GRATIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA DE RANILLA Sit. 24 L«f reritable* Eaux ninfadat da VICHY tont lat hims WICHY-ETAT CELESTIHS GRANDE-GRILLE HOPITAL trier *• RZT la oapwia «t 1‘lHq îTi Uswriu»trtt**S« PiiîUkihnetTMiîto PASTILL8 YICHf-mt febrkzuAes aveo Im «sie natonta extnita des Baax da WŞ-Wi Comprimă» de SWrirautfflfinVr ~ i—ra -- TEIRICH & C- BUCUREŞTI !fo. U, Strada Berzei, No. O TELEfiRAFJM. APA ÎNCĂLZITUL CENTRAI- LUMINA ELECTRICA TEUEFONE PARATONEBE FILTRU CHAMBuRlAND PASTEUR TUBURI <• BAZALT, PLUMB, MITi şl FIBB ce mTsete *• ,»«l. fmtmrflm (loul m fSfmt) ■ARI DKPOÎiir de toate nrtlaoUl* •tlnşUoon de aeeaată branşA BIROU de CON8TRDCŢIE.-Export DIPLOMA DB OBOABB Ia Bxpoalţla tilu Buattreaal tu 111*4 Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o putere mal mare de 170.000 cal In exploatare, din cari peste ÎOO de motoare in Rominia 210 premii şi distincţiunl numai pentru motoare cu gae şi benzină \ motoare originale 9,Otlo“ cu gaz şi benzină pentru scopuri Imtustrlale şi iluminai electric de M\2—4tOO cal putere• Prospecte şi tlevisuri gratis şi Iranco Singurul depoeif.ar pentru Rominia JE. WOLFF si,s5 BUCTTBEŞTI, Strada Sfîntu Dumitru ffo. 8_ Bucureştii, Tipografia Clemenţei No. j, MEDICAMENT PHOSPHATIO IN de VIAL VUM. DE V1AL Mte un modificator puternic al organismului In caşurile de: •MiHtate gtnzraHl, cresc erei tutârzlstl, czjp valesoM|a lungi, anemii, pierderea apt- • fitului, a forţelor tlăbiciiinel nervoase. 4 Dosa este de un p&h&rel de lichior In-naintea mesei. Ei complecteazft nutriţiu-nea insuficienta a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Vlctor-Hugo, 14 şl In t6te farmaciile C. No. 100,—Exemplare 10.000. /• * m fmn? / - • /. b ■' v» . ă; , < I MARELE M DIMITRIE MARELE MAGASIN ROMÂN PETRESCU Calea Moşilor, Uo. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind dega cunoscut de onor. Clientelă, că tn aeest Magasin ae vînd tdte articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mai făcut m A Kt MC MltC KM MlCMC Kt IC DE PItEŢI ItM ţi eeldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: ZeflrnrI, Tealurl, Baaarlne, Ualnaglnri, Orenadlno foarte eftlne CUPOANE de diferite mâtăsăril şi Lainagiuri se vlnd cu 50 »/0 Eabat (l/f preţ) CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate, eaiitafi Sune de ta tei 9,50 ete sus Cel mat mare asortiment de Lainagiuri ţi MăiăsăriI, Olar.de, Chifeane Sande, Meu, Prosoape, Oiorapi. Batiste, etc. ete. BATOANE SPECIAL.!! DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In aeeat Magasin se poate procura Truaoarl gata pentru mirese de la Lei ISO ptnă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru eemenzî de orl-ee fel de lingerie fi broderie de mină, preeuM şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceaft după un ni*-tem francea. Sit. 19 CASE DE BANI EnglezescI 1 de STEEL Fer şi Oţel Sigure contra focului |i spargere! din Fabrica Phillips <& Ion li ir mingii am DEPOSIT LA w WALTER T. FRANKISH -w Deposit de Maşini Agricole Reprosentant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Sil. 25 Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»), www.dacoromanica.ro