SLfîIA II.—ANUL IV, No. 850—485. NUMARUJLJLO BANI «OJV. * JTENTME &râ, pe a.^i • • ;o » «rrelnÂtata • • <* ' t,C . manuscrisele nu sb înapoiază Ediţia a treia MUBrtACŢtA l.i-strada oLunrrn — 1*.s VINERI, 28 AUGUST 1898 NUMĂRUL 10 BANI AimxenmiEjs Pagina III-a, llnda SO bani 99 IV*0» 99 I® »» MSERţlUNl fi RECLAME, lini» arp 8, 2 lai ADWtlVIJSTBATAA N«k 3 — STRADA CLEMENŢEI — For 9. NOU! TURBURARI IN CRETA Omorirea vice-consulului englez. SA DISCUTAM FINANŢE -«% «Voinţa Naţionala> discuta finanţe !!! A discuta finanţe, este mare lucru, cînd eşti competent şi de buna credinţa. Cînd insa discuţia se face ca in foaia colectivista, ea este o polemica ordinara pe care orl-ce Me-lissiano saO bătăuş colectivist o poate face. Cîte-va exemple: Cazul deficiturilor bugetare în o ţara este o chestie foarte complicata. E un ignorant, care se cearca a'l explica pe o cale simplista. Cu toate acestea, colectiviştii pentru aceasta grava chestie nu aQ de cit un singur şi permanent procedeQ, pentru a explica deficitele de sub conservatori şi cele de sub liberali. Cînd deficitul bugetar are loc sub guvernul conservator, el ţipa ca turbaţii, că aceasta se datoreşte relei administraţiunl şi incapacităţii. Ear cînd aceleaşi deficite se ivesc sub guvernul liberal, colectiviştii susţin ca lucrul se datoreşte anilor rai agricoli! Apoi bine, această înseamnă a discuta? Şi ce fel de obraz trebue sa aiba cine-va, ca sa se dea în mod serios la asemenea discuţie, daca nu e un ignorant saO un om cu piele de bivol pe obraz ? Aceasta este tema discuţiei financiare la el. Să vedem acum corolariile. In cursul guvernului de şeapte ani conservator, numai doul ani (1894-1895 şi 1895-1896) aQ dat deficite, în valoare de 27 de milioane. Toţi, dar absolut toţi cel cinci ani de înainte, aQ produs excedente, în valoare de 49 de milioane. Ni se pare ca, cînd un guvern are excedente în curs de cinci ani, In valoare de 49 de milioane, nu i se poate zice ca este — chiar luat lucrul grosso modo—un guvern de deficite budgetare, pentru ca cel doul ani din urmă aQ putut da deficite mult mal inferioare excedentelor. El bine, această situaţie reală nu impedecă pe colectivişti, ca de trei ani de zile sa ţipe şi sa urle, învoclnd cel doul ani de deficite, fâra sa sufle o vorba — macar o singura vorbă —despre excedentele de 49 de milioane ale celor-l’alţl cinci ani. Şi lucru şi mal curios. O parte din suma de 49 de milioane a excedentelor conservatoare a fost întrebuinţată de liberali, după venirea lor la putere, a face oare-care plaţi. Aşa, deficitul pe anul 1894- 95, în valoare de 10 milioane, deficit conservator, liberalii 1’aQ plătit din excedentele tot conservatoare, fâra sa fie, prin urmare, nevoiţi a recurge la vre o o-peraţie financiara a lor proprie. Aşa, pentru construirea gârel de la Obor şi legarea el cu linia drumului de fer, operă electorala în cea mal mare parte— s’au distras aproape 4 milioane din excedentele conservatoare.— Şi aşa mal departe. Aceasta nu împiedică, o mal repetăm, pe colectivişti, a vorbi necontenit de deficitele budgetare conservatoare, fără sa faca cea mal mica aluzie la banii de cari se servesc, bani lasaţl de conservatori. Se poate numi aceasta discuţie? Mal departe. Strînşl cu uşa, colectiviştii sunt nevoiţi să recunoască că, şi sub el, budgetele daQ deficite. Dar pe lîugă explicaţia generala, semnalată mal sus, prin care cauta să arunce răspunderea asupra anilor rai, ani răi cari exista numai pentru el, ear nici de cum pentru conservatori colectiviştii mal recurg la sub-ar-gumente de calibrul următor: Este drept, zic el, ca anul 1897—98, va da poate un deficit. Dar deficitul va fi mic de tot, două saQ trei milioane, ear nu 16 milioane ca în anul 1895—96!!! Dacă aceasta înseamnă a discuta, atunci declarăm că toţi colectiviştii de la club sunt cel mal mari financiari din lume! IlUZll GUVERNAMENTALE? Se ştie cît de zăpăciţi şi de apăsaţi sunt guvernamentalii din cauza apropierii momentului cînd vor avea să dea ochi cu alegătorii. Starea aceasta sufletească a lor, o vede şi o simte toată lumea. El bine, Voinţa lui Mărguritescu are neruşinarea să vorbească in număru-I cel mal proaspăt despre «depresiunea, descurajarea conservatorilor» !... Pentru ce am fi noi deprimaţi? Nici odată nu s’a văzut regim mal compromis, mal terfelit de cit cel de astă-zl. Nemulţumirea In contra acestui regim e generală. Astea, de sigur, nu sunt motive ca să fim noi deprimaţi. Din potrivă. îşi fac dar guvernamentalii iluzii? Nu e cu putinţă. Guvernamentalii îşi daţi bine samă de situaţia lor şi sunt desperaţi. Dar încearcă oamenii marea ’ cu degetul: vor să mal ridice moralul cetaşilor, spunlndu-le poveşti ca aceea despre... descurajarea conservatorilor. Nlr II.-11. Kltebener-paşa, comandantul armatei anglo-egiptene însărcinată cu recucerirea Sudanului. In urma victoriei repurtată de această armată la Omdurman în contra dervişilor, Sudanul este recucerit. PENTRU AMICII OCNAŞULUI ______ I Organul care a publicat falşurile ocnaşului Mărgăritescu drept documente autentice, stăru-ieşle a acuza pe d. Take Ionescu că a falşifieat actul citit in Cameră şi prin care se desvăluja trădarea primulul-inimstru Sturdza in chestia şcoalelor romine din Braşov. Faţă cu această stăruinţă foarte explicabilă din partea organului plastografilor şi trădătorilor, Timpul de aseară publică un articolaş din care extragem următoarele: Astăzi este ştiut, chiar din arătarea ziarelor ungureşti, că cel puţin documentul emanîndde la ministrul Wlassics şi care este recunoscut, s’a remis în mâinile d-lul Take Ionescu— bine înţeles în copie—de către o anume persoană din Transilvania, care ’l avusese de la Mitropolitul din Sibiu. D. Take Ionescu a pretins că şi celTalt document, care emană din preajma preşedinţiei consiliului de miniştri din Ungaria, i-a fost remis—bine înţeles tot în copie de către aceeaşi persoană şi în aceeaşi împrejurare ca şi cel-l’alt. Cc este mal simplu, dacă lucrul nu e aşa, ca persoana care a remis actul să declare că d. Take Ionescu nu spune adevărul, sau ca Mitropolitul Miron să spue că n’a trimis acelei persoane acel document nici în original, nici în copie? EI bine, această dublă negaţie nu s’a întâmplat. Şi până ce nu s^va întâmpla, pârjă ce dimpotrivă vom sta numai cu cuvintele din ziarul Mitropolitului, că el «nu are nivt s<1 constate, dar nici să conteste existenta actului», până atunci sfătuim pe Voinţa s’o lase mai domol. A ne citi In pnglna a dona ţi a treia Xouilc turbur Avi in Creta, omortrea vlce-couNiiluluI englez s un ofiţer ţi 12 zoldaţl englezi nelfl: t'audia In flăcări. 1 ofiţer şi 12 soldaţi englezi ucişi TRIBUNA LITERARA Generalul Renonard, noul şef al statului major general al armatei franceze. Generalul Renouard (Jean-Constant-Edmond) s'a născut la 23 Aprilie 1836. Intrat în servicii! la 15 Ianuarie 1855, n’a rămas, din cauza războiului Crimeel, de cit un an in şcoala de la Saint-Cyr, de unde a eşit ca sub-locotenent de stat-major. După 15 ani a ajuns major, iar la 1891 a fost Înaintat general de brigadă şi la 1895 general de divisie, cînd a fost numit director al şcoalel superioare de răsboifi. Milioanele englezeşti în Romfnia Exploatarea minelor dfh Bala de Aramă După trei ani de alergări şi stiruinfi, izbutind în fine să obţină autorizaţia de a construi o linie ferată particulară între Turnu-Severin şi Baia de Aramă, d. C. G. Vernescu a fost imediat sezisat de propunerea unei companii engleeeşti, în ce priveşte exploatarea minelor de cărbuni din Baia de Aramă. Puţin importă amănuntele propunerei, condiţiunile el, precum şi tratările ce aii urmat între proprietar şi repreaintanţii companiei engleze. Putem spune numai, că Baia de Aramă ar fi fost arendată de proprietarul ei companiei englezeşti pe timp de 30 ani. Compania englezească va tnceps la primăvară să facă mari instalaţiuni in Baia de Aramă, pentru exploatarea minelor de cărbuni de acolo. Capitalurile englezeşti E un simptom tnbucurător pentru dezvoltarea economică a Romtniei, că imensele capitaluri englezeşti caută terenuri de plasare în Rominia. Din punct de vedere economic, Englitera de vr’o 20 de ani a contribuit la înălţarea Romtniei, prin faptul că aproape întreg exportul nostru se face spre Englitera (160 milioane pe an) deşi noi nu importăm din acea ţară dectt mărfuri în valoare de vr’o 30 milioane pe an. Acum ctte va luni Steaua Romlnă, societatea pentru exploatare de petrol, care a fost în posesiunea capitalurilor ungureşti depuse la Banca Industrială din Budapesta, a fost rescumpărată de o companie de capitalişti englezi cu vr’o 17 milioane de lei. Banca Romîniei este de asemeni o instituţie creată cu capitaluri engleeeşti. Minele din Gorj Dectt capitalurile englezeşti, cărora li-s’a deschis o poartă largă prin legea minelor, întîmpină dificultăţi enorme din causa meschinăriei d lui Dim Sturdza. Chiar Muenchener Allgeineine Zeitung acum citeva zile a avertizat pe capitaliştii germani să se ferească a-şl plasa capitalurile in exploatări de mine in Rominia, căci actualul guvern romin face cele mai mari şicane posibile, din spirit de răzbunare în contra partidului conservator, ca să zădărnicească aplicarea legei minelor. Şi în această privinţă avem un exemplu strălucit: In 1891 o companie englezească Im cap cu colonelul Fitz Georges, a luat in întreprindere pe timp de 30 ani minile de cărbuni din Schela, judeţul Gorj. Compania a început cu mult succes exploataţia sub conducerea inginerului Liddell. Şt cînd muntele de la Schela a fost străbătut de vre-o 14 galerii bogate de cărbuni, compania a cerut prin proprietarul mi nelor, concesiunea conslruirei unei căi ferate particulare intre T-Jiu şi Schela, spre a putea transporta cărbunii. Această cerere a sosit la ministerul lucrărilor publice tocmai în ziua retragerei guvernului conservator. Urma deci, ca pe baza legei căilor ferate particulare, guvernul liberal să rezolve cerereu. Dar timp de a-proape trei ani stăruinţele au fost zadarnice, căci d.„Sturdza n’a vrut $ă aplice o lege conservatoare. Atunci compania en* (fleză, după ce a cheltuit aproape opt mi-ioane în explorări şi instalaţii, a fost nevoită să se retragă de la continuarea lucrărilor de exploatare, rămtnînd o mulţime de lucrători pe drumuri. Şi numai după retragerea ei, d. Sturdza a dat con-ceeiunea de a ee construi o linie ferată particulară. ________ _______ PACIFICATORI) NOŞTRI ______ 9 Ziarele anunţă că un consiliu de miniştri s’a ţinut aseară, sub preşedinţia d-lul Sturdza. Mă aştept ca reporterii ziarelor să dea de ştire lumel că în acest consilii s’a discutat despre demisiunea d-lul Cantacuzino, despre intrarea d-lui Stătescu în cabinet, şi despre alte chestiuni de soiul acesta. Nimic din toate astea. Dintr’un isvor care nu suferi îndoială am aflat că domnii miniştri ah discutat a-supra manifestului Ţarului, şi anume despre persoanele ce trebue să delege Romînia, în viitorul congres al păcel. Discuţia a fost, se înţelege, foarte furtunoasă. Intr’un moment dat, era să se ivească chiar un mic scandal. D. Paladu, înfuriat, îşi scoase o gheată, sprijini piciorul descălţat pe o canapea, şi învîrtind gheata a-meninţător în aer, cu mîna dreaptă, ar fi aruncat-o, de sigur asupra unul coleg al său, al cărui nume îl trecem sub tăcere, dacă nu intervenea d. Stolojan. In fine discuţia sc potoli : D. D. Sturdza (luînd cuvîntul): Eu propun să numim pe d. general Budişteanu, ca unul ce este partizan al dezarmărel de mult : de cînd a spus că infanteria noastră este dezarmată, arma Mannlicher nefiind de cît un ciomag... D. G. Pattadu (grăbindu-se) : Bravo... bun şi aprobat. D. D. Sturdţa. Şi mal propun pe d. E. E. Stătescu, prin numirea căruia dezarmăm pe d. Stătescu... Minipril în cor. Se vede că te-al mal deşteptat. D. An. Stolojan. Să-mi daţi voe să propun pe a treia persoană. Propun pe d. Cos-tică Stoicescu, ca unul ce prin faţa sa scli-visită va dezarma întreg congresul!... Vocf. Tot nenea Take mal al dracului. Alte vocf. Să vedem acum care altă ţară va avea delegaţi ca al noştri, DIN STREIN ATAIE Victoria de la Omdurman Zilele astea s’a petrecut, departe de Europa, în Sudanul răsăritean din Africa, un eveniment de mare Însemnătate. Sudanul a fost recucerit In urma unei strălucite victorii repurtate de generalul Kicener la Omdurman, asupra Mah-diştilor. De oare-ce evenimentul acesta va avea, mal curînd sad mal tlrziO, o puternică tnrîurire a-supra politicei europene, credem necesar să punem pe cititori in curent cu cbestiuuea Sudanului. Rină la 1874-, Statele Sudanului—Darfur, Cor-dofau şi Senaar—eraţi neatlrnate. Ismail-paşa, vice-regele Egiptului, care urmărea scopul să-şi mărească Statul, spre a ieşi de sub suzeranitatea Turciei, organiză atunci o expediţiune tn capul căreia puse pe englezul Gordon şi pe italianul Gessi. Expediţiunea reuşi, după lupte foarte crtncene, să cucerească Sudanul. Stâplnirea Egiptului asupra acestui Întins teritorii! a durat pină la 1881. S’a ridicat atunci dervişul Mohamed-Ahmed, care s’a proclamat Mahdi (trimisul lui Dumnezei!), a adunat in jurul săi! pe nemulţumiţi şi a bătut trupele egiptene, cari erai! neînsemnate. Armata egipteană a fost desâvlrşit nimicită la 1883. In vremea aceasta, Anglia îşi pusese protectoratul asupra Egyptulul. Englezii îşi aduseră aminte de Gordon, şi îl triineseră cu trupe la Chartum. Gordon stele acolo un an; dar la 14 Ianuarie 1885, Chartumul fu luat cu asalt de către mahdiştl şi Gordon fu ucis. Guvernul englez organizase o expediţiune sub comanda lui Wolseley, ca să meurgă tn ajutorul Iul Gordon, dar expediţiunea se întoarse de la jumătate de cale, afiînd de căderea Cbartuinulul. De ntuncl, Mahdiştil aQ stăpînit Sudanul pînă acum. In Martie 1896, Anglia ceru Puterilor sub al căror control stă casa datoriei publice egyp-tene, să încuviinţeze a se lua din această casă 50,000 libre sterline, pentru o expediţie egyp-teană in Sudan. Germania, Austria şi Italia încuviinţară, dar Rusia şi Franţa protestară, şi guvernul englez fu silit să dea el banii pentru expediţiune. Campania a mers încet, pentru că corpul ex-pediţionar a avut să lupte cu enorme greutăţi. Dar a mers sigur. Astâ-zl, puterea dervişilor e complect sfărimată şi greu se va mal putea ridica. Coneecnenţele Cucerirea Sudanului e un noQ titlu pentru Anglia să nu părăsească Egiptul, mal ales că expediţiunea s’a făcut cu cheltuiala el întărirea protectoratului englez în Egipt va fi Insă, foarte răQ văzută la Paris. Pe de altă parte, prin cucerirea Sudanului, Anglia a venit şi iu această parte a Africel in atingere eu Franţa, care a pus stăptnire pe provincia Bafinr-t-l-Ghasal. Şi fără aceasta, ieraQ pină hcum destule motive de neînţelegeri Intre Anglia şi Franţa, Fereign 0 Carte de Citire" bună De ctt-va timp încoace apare, mal la fiecare început de an şcolar, cîte o * Carte de Citire» pentru tnvâţâmtntul secundar şi de vre-o lună de zile de clnd sunt la ţară, am avut prilejul să cercetez mal de aproape mal toate publicaţiunile acestea didactice, apărute ptnă acum In romtneşte. Dintre toate Insă nu mi s’a părut nici una mal vrednică de a fi utilizată In şcoa-lele noastre, din punctul de vedere pedagogic, cum este Cartea de Citire a cunoscutului autor didactic, d. I. Manliu. Avem multe Cărţi de Citire noul avem şi noul Cărţi de Citire, tot multe, dar n’avem mal de loc cărţi de citire bune. A fi apărută mal de curlud sad a introduce un metod In alegerea bucăţilor, acestea sunt lucruri secundare. Cbestiuuea de că-etenie este una şi singură: publicaţia să e bună, să fie conformă cu adevăratul el scop pedagogic. O Carte de Citire bună este publicaţia d-lul Manliu, şi după opinia mea, cea mal folositoare dintre toate. Rolul unei Cărţi de Citire este colosal de mare In şcoalrle noastre. In care educaţia morală este attt de mult lăsată iu uitare, pe clnd partea instructivă domină aproape cu desâvlrşire Pină acum, Iu majoritatea lor, cărţile de citire, ave fi un scop aproape exclusiv iterar safl exclusiv instructiv: unele er-fi simple Antologii, îa care se căuta a se da elevi or o scurtă cunoştinţă de mişcarea literară din ţara noastră, şi a se aju'a la formarea gustului estetic al tinerimel -şcolare ; altele ţinteafi să dea elevului cit mal multe cunoştiuţl generale. Aceasta însă nu este de ajuns, pentru o carte didactică de acest fel; d. Manliu a înţeles o, şi ’ml fac o datorie să rezum aci principiiie pe care s’a Întemeiat d sa «I d a dat la lumină cele trei volume ale Chrţei sale. precum şi să analizez, tot de odată, modul cum d-sa şt*a sistemizat material ui ales. Este răfi şi spre micşorarea rolului săfi, ca o Carte de Citire să caute a forma e e-vilor numai gustul estetic. Intru cit autorul didactic face alegerea bucăţilor numai după gustul săfi proprifi. In cazul acesta, e cu putinţă ca gustul săfi să fie imperfect, safi gustul fiind cu totul personal, subiectiv, se poate îuttmpla ca alegerea să fie contrarie spiritului general al literaturel romine. Dar chiar dacă alegerea bucăţilor este făcută în mod excelent, ce folos pedagogic se poate trage dintr’o colecţie de bucăţi, strlnse fără nici o rînduială, lipsită de ori ce ideal pedagogic? «Aşa, de exemolu, zice d. Manliu In excelenta sa prefaţă a voi. I, «O rugăciune» plină de evlavie a lui Eliade o să urmeze după cel mal teribil blestem scris de vr’un poet pesimist-at-u; după cea mal trumoasă odă către patrie, o să urmeze oda cu idei socialiste-auarhi te, In care poetul ’şl bate joc de patrie şi de naţionalitate. Cu ce se alege şcolarul din acest mixtum-compositum de idei, cari se bat In capete ca tot atttea viaturi opuse? Ce vlrtej o să producă ele în capul bietului şcolar! Iată non-seusul pedagogic.» Tot ast-fel şi cu acele cărţi de citire făcute cu un scop pur instructiv. Şi unele şi altele suDt contrare, sad cel mult insuficiente, faţă de scopul lor pedagogic. O carte de citire trebue să se adreseze In deosebi inimel elevului sufletului lui. Ea trebue să suplinească rolul educatorului In şcoală, prin bucăţile el literare, plăcute şi morale. Şcoala nu urmăreşte să facă din copil, viitori poeţi safi prozatori, nici viitori filosofi Ea trebue să formeze oameni, să fortifice ioimî, să sădească sentimente nobile. Trebue să insufle copiilor năzuinţa către fapte mari, să le Întărească voinţa, ludru-mînd-o pe calea frumosului şi binelui să le Infiltreze dragostea de adevăr, formludu Ie tot-deodată şi gustul estetic. Formarea caracterului, iată deci idealul pe care trebue să-l aibă o care de -itire, şi pe care mal toate apariţiunile didactice de acest fel 11 ignoră cu desâvlrşire. Aceasta a înţeles o d. Manliu, şi ea formează cel dintlifi principiu de care s’a călăuzit In alcătuirea cărţei sale de citire. Şcoala romtnească Insă nu ţinteşte numai să formeze oameni buni, ci şi romîni buni, inimi pătrunse adine de sentimentul patriotismului. Iată ceea ce o carte de citire trebue să urmărească, atunci clnd lnvăţâmlntul care se dă lu şcoalele noastre, In general, o neglijează. Dar să ascultăm ceea ce spune d. Manliu, lu următoarelerlndurl admirabile: «... Intru cit copiii noştri sunt Roiului, a-vern să-l obişnuim sâ-şl iubească patria lor şi neamul, să-şl iubească limba, să prindă dragoste de producţiumle poetice ale poporului, să sădim In inimile lor felul de a fi şi de a gludi al Romlnilor. să-l facem să cunoască ideile, sentimeutele şi năzuinţele omenilor noşt i mari, să cunoască literatura noastră şi, studiind frumuseţile limbel ro-intue, să le dăm putinţa de a cultiva mal departe această limbă. Vrem deci să facem din el Romîni. Acesta e scopul naţional www.dacoromanica.ro al tducafiunii şi naţional trebtn tă fie scopul cărţii de citire». Şi, ciad am văzut cărţi de citire rotat-ntuscă, ale că'or autori erafl de origină stres. lşl poate Închipui orl-cine ce frumos urmăreai! acest scop publicaţiile acelea. Un strein să vie şi să dorească a ne sădi In inimă sentimentul patriotic ? E ciudat, dar lucrul s’a Intlmplat Dar să continuăm : «Educaţia naţională şi cea morală, zice iarăşi d. Mauliu, nu sunt două lucruri felurite, cari merg paralel, ci sunt o unitate: educaţiunea ideală. Aşa dar, fie care bucată de citire trebue examinată, dacă ea corespunde scopului moral şi celui naţional, dacă e In stare să ne ajute la formarea celei mal bune concepţii despre lume şi a celei mal înalte concepţiunl despre viaţă, şi dacă tinde spre idealul naţional al nostru». Iată adevărurile pedagogice de la care a pornit d. Maoliu, vechio şi bun profesor, adine pătruns de dragostea patriei şi de misiunea sa, atunci clnd s’a hotărlt să dea la lumină «Cartea de citire». Puţini sunt profesorii noştri, puţini ro-înlnil cari ’şl daâ seamă de toată realitatea cuvintelor acestora: «Dacă avem azi şcolari prin licee cari rid cu hohot clnd li se vorbeşte de patrie si flecăresc. toată ziua despre internaţionalism de Stat, dacă rid eu hohot clnd văd că părinţii lor mal cred In D zefl şi afl o concepţie mol ideală despre lume şi despre scopul vieţii,—toate acestea sunt urmări ale tnvăţamîntului, hasat pe o instrucţiune greşită şi lipsit cu totul de partea educativă. Şi aşa se face, că avem tineri apatici, sceptici, blazaţi, lipsiţi de energie In lupta vieţii şi străini de ori ce ideal.» Iată lucrurile pentru susţinerea cărora am scris şi noi de atltea ori. In coloanele acestui ziar. Cuvintele d-lul Manliu sunt is-vorlte dintr’o lungă experienţă, şi dintr’un adine sentiment patriotic. Clnd Invăţămlntul nostru neglijează atlt de mult partea educativă, este rolul cărţel de citire să Îndeplinească această simţitoare lacună. Mare parte a acestor publica-ţiuul didactice apărute, urmează aceeaşi cale generală a învăţămîntulul nostru ; lucrarea d-lul Manliu face o fericită excepţie, şi n’avem cuvinte din destul spre a o recomanda profesorilor noştri romlnl. Aceasta despre principiile pedagogice; cadrul nepermiţind mal mult, vom continua mline să vorbim despre alegerea materialului, o chestiune de psihologie aplicată,— precum şi despre sistemul după care acest material a fost aşezat. Al. Antemlreanu. OFORMAŢn Guvernul şl legea instrucţiei Ceea ce am spus noi de alita timp, că legea instrucţiunii nu se va pune in a-plicare în toamna anului acesta, s’a şi intlmplat, cu toate comunicatele pe cari guvernul ni le a dat. in această privinţă. Nu mai departe de cit eri, ministrul instrucţiei publice a călcat el însuşi regulamentul legei instrucţiei care este a se pune în aplicare- De dimineaţă d. Haret a fost asediat de un foarte mare număr de părinţi ai căror copii nu puteau fl înscrişi în licee, în cursul superior, din cauză eă regulamentul legei prevede un număr limitat de elevi şi acel număr fiind complectat, mai mult de jumătate din elevi aii rămas pe din afară. Ceea ce s’a fntîmplat eri, la minister, pentru înscrierile in cursul superior, se întimplă In toată ţara cu înscrierile tn gimnaziu. In nici unul din gimnaziile din ţară nu se vor putea înscrie nici jumătate din e-lovii cari au terminat cursul primar la şcolile din judeţ. *** Acest lucru a provocat nemulţumiri generale, cari venite tn ajunul alegerilor comunale, au încurcat de tot pe d. ministru al instrucţiei publice, Temînduse ca aceste nemulţumiri să nu se adaoge eu vtrf la toate ce l’alte păcate colectiviste şi să agraveze şi mai r6ă situaţia Iar zdruncinată tn faţa alegătorilor, d. Haret a fost silit să cedeze, să calce regulamentul legei instrucţiei, să vie la vorba noastră, cu toate comunicatele categorice ce ne dedea pe vremuri. D. Haret, ministrul instrucţiunii publice, a dat o circulară în toată ţara. către directorii de gimnazii şi licee, invitindu-i să primească elevi fără nici o limită, în ce priveşte numărul lor. * ♦ * Noi am afirmat de mult că noua, marea reformă liberală nu va fi pusă in a-plicare. Guvernul ne a dat două comunicate in această privinţă. Cum rămîne acum cu acele comunicate ? Ctne a spus adevărul ? Noi sau guvernul ? Afacerea conspiraţiei romîne din Paris Neue Freie Presse publică următoarea telegramă interesantă din Paris, In privinţa pretinsei conspiraţii romlneştl In contra vieţii baronului Bânffy. «Fostul secretar de curte la ministerul afacerilor străine austro-ungare, d. Rimmler, şi d. Iosif Buszky, cari aii fost implicaţi In pretinsul complot In contra primului ministru baron Bânffy, declară In Le Temps, că întreaga povestire a ziarului Budapesti Nap'6 este neadevan tâ. Ei ar fi fost denunţaţi tn Budapesta de către o persoană, care ar ti spion prusian. Afirmarea lui Budapesti Naplă. că In Paris ar exista un comitet al naţionalităţilor nemaghiare, ar fi o invenţie. «Etl mă lupt,—zice Rimmler,—In contra germanismului şi pentru o alianţă austro-ruso franceză.» Buszky declară, că ar fi un n< bil ungur şi spune că a participat Iu gradul de căpitan In armata franceză, la războiul franco-german.» Observăm că ielebrul Ieszenszky a descoperit că oameni! Ligel afl angajat pe d-nil Rimmler şi Buszky, spunlud despre acest din nnnâ că ar fi un aventurier italian, ca sâ asasineze pe baronul Bânffy şi si az* vlrle In aer palatul preşidenţiel consiliului de miniştrii din Budapesta. Un fruntaş guvernamental a declarat ieri unui redactor de la Drapelul, că guvernul a hotărlt ca viitoarea sesiune parlamentară să fie foarte soartă. Imediat după terminarea discufiunet Adresei, se vor vota budgetele şi apoi otte-va legi urgente. Corpurile legiuitoare vor fi apoi închise şi nouile alegeri se vor face la primă-vară. Febra tifoidă se Întinde tn toată ţara ; acum avem. oficial constatate, 7 cazuri la Huşi şi 18 la laşi. Ni se comunică că guvernul turcesc ar fi descoperit că mal mulţi consuli, cari ’şl a-veafl reşedinţele In Homtnia şi Grecia, ar fi comis o sumă de delapidări. Prevaricatoril afl fost arestaţi şi supuşi judecăţii. D. colonel Perticari, directorul arsenalului armatei, lucrează la uri raport ce-’l va trimite ministerului de răsboifl, asupra lucrărilor ce s’afl efectuat Iu cursul acestui an In atelierele arsenalului. Am întllnit pe un vice-preşedinte al Camerei şi l’am întrebat : — Ce e cu d. Gogu Cantacuzino ? — Merge mal bine şi nu se dezinteresează de tot de politică. Dar pînă a-cum, nimeni nu l’a putui hotărî să-şi retragă demisiunea. — Cum se va remania cabinetul ? — Probabil că vor intra doui dra-pelişti ! Un ziar guvernamental spune că d. Ioan Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a luat iniţiativa lnfiinţărel la căile ferate a unul aşa numit tarif de vecinătate pe distanţe de 10 pînă la 25 chilometri şi apoi pe distanţe de 50 chilometri pentru muncitori şi ţărani. Transportul muncitorilor şi al grupelor de muncitori s’ar face In actualele vagoane de mărfuri prevăzute cu bănci pentru transportul militarilor. Pentru grupurile de muncitori s’ar plăti 80 bani safl 1 lefl de vagon şi chilometru, după numărul locurilor din vagon, adică 40 safl 50. Pentru transporturile pe distanţe mici, s’ar plăti 2 centime de tona chilometrică. Probabil că noua dispoziţiune va putea fi pusă Iu aplicare chiar de la 1 Octombre. Melissianu şi chestia apel O scenă, foarte nostimă de alt-fel, care arată în culorile cele mal vil modul de a lucra şi de a privi lucrările de edilitate a Iul Melissianu şi comp. s’a petrecut alal tăieri la primăria Capitalei. Pe clnd Melissianu descindea scările primăriei, mal mulţi cetăţeni cari îl Insoţeafl şi cu care tovarăşul Kefereulul era In vorba, Îl lutreabă de-odată: — Ce crezi, d-le Melissianu, asupra ces* tiunel alimentării oraşului cu apă? Aţi văzut articolele din Epoca privitoare la pro-ectul d-lul Radu ? Drept orice răspuns, Melissianu a Început să strige ctt Îl lua gura: — Noi plătim destul de gras (sic) pe d. Radu; să facă bine să pună mina pe con-deifl şi să răspundă prin Voinţa la atacurile ce i s’afl adus. Alt-fel uol lăsăm lucrurile baltă.. Cel ce Îl ascultat! afl rămas înmărmuriţi de răspunsul judicios al faimosului Melissianu. Ziarul Glasnic din Seraicvo (Bosnia), publică următoarea scrisoare din Cetinge : «In timpul aflării principelui Ferdinand al Bulgariei, e’a ţinut aci un sfut de militarii cei mai de frunte, sub preşedinţia însăşi a domnitorului Nichita, şi la care a luat parte şi principele Ferdinand. Pot să vă asigur, că între Muntenegru şi Bulgaria s’a încheiat o alianţă faptică sub protectoratul Rusiei ; vă pot afirma, că la alianţa aceasta s’au alipit deja Ro mînia şi Grecia. Scoput alianţei este menţinerea păcei şi a statulul-quo.* D. Bălănescu, şeful disidenţei din Giurgifl, a deşertat din partidul format de d sa. a trădat pe sub-mlnă pe par isanil săi şi s’a Împăcat cu „guvernul In următoarea condiţie: D sa va li candidatul guvernului la colegiul III de Cameră, rămas vacant Iu urina încetării din viaţă a Iul Efrem Ghermani. Acum patru ani d. G. Gr. Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului, In calitate de prim efor al Spffsldor Civile, după lungi studii făcute de d. inginer Rtpiniceanu, fost director al Eforiei, şi de alţi ingineri ni aceleiaşi instituţii, a cumpărat de la Stat un teren mare Intre Marea Neagră şi lacul Techir Ghiol pentru construirea g/iul spital pentru copiii rachilicl. S’afi Întocmit planurile, s'a votat creditul şi s’afl făcut pe locul cumpărat, un platofl admirabil, plantaţii de brazi, pini, etc., admirabil reuşite. Pînă azi, spitalul nu s’a construit tuci. Ziarele guvernamentale afl anunţat ieri, că actualul prim elor, d. doctor Cantacuzino, însoţit de d. Al. Culoglu, director al Eforiei, afl fost la Tecliir-Ghiol şi afl decis să părăsească terenul cumpărat de la Stat, sub pretext că ar fi nesănătos, şi să cumpere un alt teren pentru construirea spitalului. întreagă această afacere miroase a mare gheşeft colectivist, căci terenul cumpărat acum patru ani e situat In cel mal frumos loc; el se mărgineşte cu Marea Neagră şi cu lacul Techir Ghiol. Eforia a cheltuit mult pentru amenajarea terenului, pentru plantaţii, etc. De cit e vorba ca să se cumpere distanţă de patru chilometri de la Mare, an teren de Ia un deputat guvernamentali. Iacă misterul afacerel! ŞTIRI JUDICIARE D. judecător ie instrucţie al cabinetului Ide Ilfov, a fixat ziua de 3 Septembrie pentru cercetarea afacerel societfiţel «Rlndunica» şi In care o doamnă, anume de NanaşI, e Învinovăţită de escrocherie. Pentru acea zi afl fost citate la cabinetul I, peste tret-zecl de persoane. Din pricina amestecului cltor-va persoane de oare-care distincţiune In acecstă afacere, instrucţia se face in mod absolut secret. * * ♦ Curtea de apel din Galaţi, secţia II-a, a stabilit următoarea jurisprudenţă in materia locaşurilor religioase de rit creştin: «Locaşurile religioase de rit creştin, cari afl o existenţă anterioară codului civil, sunt considerate ca persoane morale şi afl dreptul de a sta In judecată». Doctorul 1. Lu8tgarten. fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist in boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ----------— ■ ———------------------- ŞTIRI MĂRUNTE * Direcţiunea generală a teatrelor' lulnd hotărîrea de a înfiinţa o şcoală de balet, se aduce la cunoştinţa părinţilor cari ar dori ca fetele lor să înveţe arta choreografică, să se presinte la Direcţiunea Theatrelor, In toate zilele, de la 9—12 ore dimineaţa, spre a inscri pe eleve.—Se primesc numai fetele lu vlrstă de la 10—16 ani. * Slmbfită 29 August, se va da In gră» dina Casino din str. Academiei, o repre-sentaţie extra-ordinară de d. Al. Moru. Se vor juca piesele : Cucoona Chiriţa in provincie, şi Panlatonul roşu. * Cu începere de la 1 Septembrie, consiliul de administraţiune al Regiei Monopolurilor Statului lşl va începe şedinţele regulat o dată pe săptămlnă, pentru a rezolva cestiunile la ordinea zilei. * Pavilionul secţiune! dermatologice, Înfiinţat la Spitalul Colţea din Capitală, nu va Începe să funcţioneze de cit la 15 Octombrie viitor. Chiva Ţiganca Sfîrşindu-se romanul O noapte tn Florenţa, «Epoca» (oare a redus abonamentul său d« la 30 la 20 lei pe an) va începe Luni, 31 August, publicarea în foileton a unui frumos roman istoric şi social, datorit ounosoutei scriitoare Comteaa Da«h (Aurelie Ghica), Romanul, intitulat Chiva Ţiganca cuprinde peripeţiile cete mai mişcătoare, scenele oele mai duioase, cari vor fi cu attt mai gustate de cititorii lui cu ctt hâtrul acestor scene esh chiar Ţara Iiominească. Chiva Ţiganca este unul din romanele cele mai isbutite ale cunoscutei scriitoare, şi cititorii noştri vor putea să-l judece după adevărata lui valoare. DITKRSJE DIN CAPITALA Furturi.—D. Simion Ioneseu, comerciant din strada Mintuleasa 24, a reclamat de mal mult timp poliţiei, că iu ziua de 15 August, pe cînd se afla iu gara Filaret, un pungaş de buzunare i-a furat portofoliul, conţinind 800 de lei tn bilete de bancă, un passe-port şi mal multe acte de valoare. De atunci, poliţia cercetează într’una, ftrâ ca să poată pune mina pe pungaş. — Bucur Simion, servitor la Floarea Dănila lonescu din şoseaua Basarab 208, a spart eri noapte prăvălia lui Tudorieă Nică din aceeaşi şosea No. 196 şi a furat 500 de lei In bilete de naneă, 2 linguriţe de argint şi o mare cantitate de tutun In valoare de 100 lei. Pungaşul a fost arestat. ^H^ARA I>*ralar«a din Zorlenl,— Din Iaşi ni se anunţă că alaltăerl noapte, pe la orele 2 şi jumătate, trenul de marfă 726, plecat In ajun din Iaşi, a deraiat în gara Zorlenl. Patru vagoane încărcate cu mărfuri afl fost răsturnate pe linie. Din această cauză, circulaţia a fost mal mult timp împiedicată pe linie şi acceleratul de Bucureşti a sosit in Iaşi cu o intir-ziere de 160 minute. O anchetă s’a deschis imediat, pentru a se cerceta cauzele acestei deraieri, tocmai In gara Zorlenl, unde, după cum se ştie, acum o luuă a mal deraiat acceleratul de Iaşi. Incendii! din FAIIIeanL—In strada But-nari-Ţigănime, din oraşul Fălticeni, un incendifl violent a distrus zilele trecute casele cu atenuantele Ier, ale d-lor Iohan Prosinger şi Iler-mau Feuster. Focul a luat naştere de Ia p şură de lemne diu curtea caselor lui Prosinger. Imobilul d-lul Fenster era asigurat la societatea Dacia-Romînia, pentru suma de 16.000 lei. Incendiu.—]La aria d-lul M. Cofer. arendaşul moşiei Touieştl, Tutova, s’a declarat zilele trecute un incendia care» distrus cu de-săvlrşjre o şiră de ovăz, in lungime de 22 ştln-jenl şi una fie gria tot utit de mare, cauziud ast-fei o pagubă fie peste 10,000 lei. focul a luat naştere ut scînteele loco-mobile! de la treerătoaj-e care tocmai /peru in arie. TtlliArle la drnmoi 2J«re.—Zilele trecute s’a comis, ziua tn amiaza măre, pe drumul ce duce la comuna Murla, din judtiţui Rorua-naţl, o mare lllhărie. Locuitorul Dincă Ion Diaconu Marin, din comuna Martinu de sus, a fost bătut şi jefuit de tot ce avea asupra lui, de către locuitorii Gri-gore Oprea Buruda, Ion Barbu Marinică, Ion Constantin Burada şi Ilie I. Burada, pe clnd se Întorcea cu căruţa do la moaru din Murta, unde măciiiase porumb şi grlfl. Bătut groaznic, nefericitul ţăran n’a mal putut sâ-şl continue drumul. Mal spre seară, clnd etţl-va ţărani afl trecut pe acolo, l’afl găsit de abia puţind urticula clte-va cuvinte. Transportat In comuna unde nevasta şi copilaşii 11 aşteptaQ, Dincă Diaconu a murit după clte-va ore. Criminali! săteni, cari aQ mal săvirşit, chiar tn acea zi, alta multa tilhlril, afl fost prinşi şi înaintaţi parchetului da Romonaţl, care Instru-eşte această afacere. Accident nenorocit. — Un teribil accident s’a Intlmplat zilele trecute, la instalaţiu-nile de la sonda 3 a puţurilor de păcură din Plclele, Buzăfl, proprietatea d-lul C. G. Costa-foru. Un lucrător de la puţuri, numitul Pelrache N. Seariat, aprinzlnd o ţigară la gura puţului, gazele lăcind explozie, aQ plrlit un mare număr de muncitori aflaţi împrejur. Petrache Scarlat, împreună cu Zahon Olinski, cu femeia Coma şi o fiică a acesteia, Antofia, a-vlnd arsuri grave pe tot corpul, afl fost transportaţi la spitalul Nifon. Falita din CAI&raţI»—D. sub-prefect de Znagov, cu ştirea d-sale In sinuciderea damei misterioase In gara Bufla, a produs o adevărată furtună In >arnilia FalkenflUck. D-na Ana FalkenflUck, din Călăraşi, cetind ziarele din capitală, şi văzind că zapciul de Znagov a raportat că d-sa este doamna misterioasă, care a atîţat atîta timp curiositatea publicului şi a dat ocazie poliţiei şi administraţiei să-şi arate complecta nepricepere, furioasă peste măsură a telegrafist şi scris la inal multe ziare, pentru a dezminţi zvonul râsptndit şi a asigura ast-fel ţara întreagă că d-sa, departe de a se fi aruncat înaintea trenului la Bufta, este pe deplin sănătoasă Ia Călăraşi. Din stilul «falitei din Călăraşi, se poate vedea uşor marea el indignare. Ea tratează de calomnie, ştirile date de ziare şi cere o imediată des-minţire. De acord cu d-na Falkenflflck, şi noi spunem că e adevărată calomnie ceea-ce s’a spus pe socoteala d-sale, dar vinovat este numai pir-dalnicul de zapciu de la Znagov, zapciul FalkenflUck ! DIN STREINaTATE vm^^aammmamammm Intervieva cn bfttae. — O scenă foarte nostimă s’a Intlmplat, acum clt-va timp, la unul din marile oteluri din New-York. Un general venit In New-York ca să candideze la un post însemnat, era zilnic asediat de reporterii diferitelor ziare, cari voiafl să-1 inter-vieweze. Plictisit de insistenţa ziariştilor, generalul spune antreprenorului hotelului că pe primul reporter care va veni să-l mal deranjeze, il va bate măr şi-l va da afară. După clte-va minute de Ia această ameninţare, intră in camera generalului un tinăr care se prezintă ca reporter al z arului Tribune. Generalul furios se repede asupra ziaristului, voind să-l dea afară In pumni. Dar val! surpriză neaşteptată : tluărul reporter era un boxor de profesiune, angajat de un reporter, care a rămas In timpul acesta in sală, şi administrează generalului o bătae număru unu. A doua zi, ziarul din redacţia căruia făcea parte reporterul, apăru cu detalii amănunţite asupra păţaniei generalului. Acoperit de ridicol, bietul general a trebuit să părăsească oraşul şi să renunţe Ia candidatură. I/n Iac de ninge.— Un turist, profesorul Sarnuel Thomas, a descoperit într’o regiune a Alpilor, intre Bruggerhorn şi Wolfsboden, la o înălţime de 2120 metri, un mic lac ale cărui ape afl coloraţiunea sîmrelul. Acest fenomen se explică prin presenţa numeroaselor mici infusoril din genul Englena Sanguinea, cari sunt in acel lac Intr’o cantitate considerabilă. ECOURI — Afl apărut:—Conferinţe din Istoria Romînilor ţinute elevilor şcoalel regimentare din regimentul RăsboenI No. 15 (De la 1 Noembre 1896 la 1 Martie 1897) de către Căpitan G. Popovicl, Bucureşti. Tipografia Thoma Basilescu, 1898. Preţul 1 leii 50. — PatrierDrapel-Rege, cu un discurs ros» tit. la desvâlirea monumentului de la «RăsboenI» la 27 Octombre 1897, de Căpitan G. Popovicl. Ediţia II. Bucureşti 1898. Preţul 0.50 bani. Administraţiunea financiară de Ilfov La circumscripţia Inttia este astă zi controlor fiscal d Frăsineanu ; acesta dă ordin agentului de urmărire ambulant Ştefan Io nescu se facă o urmărire, pentru o sumă exagerată unul antreprenor; agentul ascultă de ordinele şefului său şi face urmărirea; la al doilea grad de urmărire, merge cu a-gentul şi d. controlor Frăsineanu, ia o sută de lei şi dă ordin agentului să înceteze urmărirea. Faptul se denunţă şi se trimite pentru anchetare un alt controlor, care a chemat la Percepţie pe antreprenor spre a-l arăta pe acel cui a dat suta de lei. Antreprenorul a venit In timpul etnd lipsea d. Frăsineanu, şi a declarat că nu’l nici unul din acel presenţl care să’l fi dat suta de lei. dar că agentul trebue să-l cunoască, căci a fost cu el etnd ’l a dat banii; nu a-pucă se sfîrşească de vorbit, şi iuti lud pe uşă d. controlor Frăsineanu, antreprenorul pune mina pe el şi-l arată controlorului însărcinat cu ancheta, ziclnd că acesta este persoana căruia i a dat 100 Iei, dar nu ştie cum ’l cheamă şi nici ce slujbă are. El bine, d. controlor însărcinat cu ancheta profită de faptul că antreprenorul a uitat de ziua etnd T a dat bani), şi spală, prin raport, de faptul comis pe controlorul Frăsineanu şi destitue pe ng*nt. La circomscripţia a V, In anul 1896, perceptorul, un fost telegrafist, ginere al d-lul Cuţescu perceptor la circ. III, tacsează pe bancherii din Strada Jripscaul I)To. fraţii Aftalion şi Comp. la o patentă fixă cu zecimi de 1600 lei anual, în loc de 5600. In luna Mal, acelaş an, Infiinţfndu se a-genţil de constatare, safl mal bine zişi a-genţil electorali, a fost numit Intre aceştia şi fostul conductor de tramvai, V, Nicolau şi trimis la circumscripţia V. Acestuia i se denunţă că cu impunerea de la fraţi! Aftalion s’ar fi petrecut oareşicare lucruri necinşljl/;, CJiiar In acea zi, s’afl dus la fraţii Aftalion şi a primii de 1$ el mită ji>Q lei. După trei zile Insă, văztnd că persoana care I comunicase caşul este decisă a de nunţa lucrul, s’a dus şi a depus suma de 150 lei la Casa de Depuneri, ear la Minister a arătat că afl voit să-l mituenscă fraţii Aftalion. Ministerul trimele să ancheteze faptul pe fostul luspector financiar I. Couslautiueacu ; acesta constată că fraţii Aftalion merită a fi impuşi la patentă fixă cu zecimi 5600 lei anual, că afl dat 150 Iei d-lul Nicolau, şi In loc si trimeată actele la justiţie, lutru cit era un cas de mituire, amendează pe JLiceul „Kapri” aub direcţiunea d-lul Dp. o. coman No. 37, Strada Ştirbei» Yodă No. 97. - BUCUREŞTI - Cursuri primare şi secundare complecta. Pro- paraţiunl de şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Certificatele eliberate de acest liceQ aQ aceeaşi valoare ca şi cele eliberate de şcoa-lele Statului. Cursului de limba greaca moderna sub conducerea d-lul Deinostene Roussoa i s’a dat o mal mare întindere. O îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutul se esercită asupra copiilor In privinţa sănătăţii lor. Liceul ce află Intr’nn cartier central foarte igienic, tn spatele gradinei CişmigiQ, In apropiere de lic. Sf. Sava şi Lazăr. t Cursurile Încep la 1 Septembre 1898, iar pre-naraţiunile pentru corigenţi la 20 August înscrierile pentru nnul şcolar 98—99 se fac ni Începere de la 15 August 1898 In toate zi-fele In cancelaria Institutului, Str. Stlrbey-Vodi No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere. Director: Dr. Q. Coman. Director de studii: M. Mureşiatm. ’* Liceul de Domnişoare din Strada Minei vel, 16 sub direcţiunea D-neî FELICIA M. PETRESCUJ Curs liceal complect. Externat. Curs primar şi curs facultativ: Grădina de Copil Resultutu! de finele anului şcolar cit se poate de satisfăcător, examenele Ia liceele Statului. înscrierile încep de la 16 August, iar cursurile la 1 Septembrie. Sit. 79 LICEUL SF. GHE03GHE Calea Vie tor iei. MOO In faţa Ministerului de Finanţe Acest liceQ este autorizat de Onor. Ministru al lnstrucţiunel Publice a libera certificate e-quivalente cu certificatelo de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, inlr’u-nul din cartierele cele mal sănătoase şi mal elegante ale Capitalei, înzestrarea lut cu uu mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiunel; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru Îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-nfl creiat o reputaţie distinsă, fapte puse In evidenţă prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clase[e liceale, posedă şi un curs şrimar complect tn car; se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lingă cursurile obligatorii prin programa statului se mal învaţă şi Germana. In mod facultativ se învaţă limba Engleza. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne’ pedagogi aduşi Intr’adins. înscrierile se fac ia lAugust. Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie. Sit. 55 Director, Ang. Demctriesou INSTITUTUL Schewitz-Thierrin Cel mal vechii! din ţară Fondat în anul 1847 Miocai etfîftit anume pentru Hroafâ girenentinrt toate eonitifiunite cerute tte igiena Bucureşti, Str. 8caunele, No. 61 Mnrdţămint /trimar şt Necundar confort»» programului Statului, Aiimba fraueezâ mi ger*»»anâ uunt predate de ta etana A-a primarii. Cărnurile vor începe regulat ia O Septembrie. Conform regttlamentului ministerial, înscrierile nu pot fl primite de cit pind la tS Septembrie. Sit. 76 Doctorul Anghelescu chirurg al Dpltalnlni Brtncoveuene Fost Intern al Spitalelor din Paris Ih timpul verei va râmine în Capitală Strada Sălciilor JVo. Abis L1CEVL JIODEBir ®DE FETE ® Situat In Bucureşti, Str. Schitu Măgoreann, 43, (fost Colea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gradina de copii, curs primar, curs liceal şi cursuri facultative. In Iunie 1898, am presentat ia examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din ear! 4 afl reuşit cu succes. Noua lege şcolari seâzlnd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voifl jnfiinţa şi eursuri de şcoala secundară pentru elevele cari vor aspira st intre In şcoala secundară superioara, iar pe de alta voifl da desvolUrt mal mari cursurilor facultative, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, să se d«-prindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cur-şurile facultative sunt cele mal nemerita pentru fete, căci învaţă numai ceea-ce la vm trebui tn viaţade familie. (j In ce priveşte buna reputaţie a tngrl-jireţ, educaţiei şi instrucţiei ce se dafl in acest Institut, cred de prisos ori-ce vorbă, fiiod-eă a cunosc, toţi ctţl se interesează de buna creştere • fragedei generaţii. Cinen'ar cunoaşte această reputaţie, bine voiască a veni in cursul anului a vixiteae totul şi să asiste U clasă, masă, etc. In noul local voifl primi interne şi eleve cart urmează la Katternatal secundar, la Conservatorul de mnsică şi la seoa- 5« profesională, afllndu-ne In apropiere e Asemenea şcoaie. * ' Elevele Insă cari voesc să urmeze In pension după programul statului, fie cursul primar, liceal safl secundar, trebuesc tn-Hsrige pipi) I3 l( Septembrie, clnd se Inaintâză iste obor. minister. Froapact* se trimit ori-eul va cere, adre-atndu-se subsemnatei pînă la 15 August, gara l’redea), apoi In Bucureşti, Strada Schitu Măgureanu No. 43. * Directoare, JP J MABUENIU Bâl.TEăitlI. Dr. N. Stavrescu font Intern al npltalelor fl luntl» tulului «Maternitatea» Strada Wtreaptd, No. 98 www.dacoromanica.ro BAJTOA AGRICOLA X i«f«t MM. „ ICCUB*i.LA B1UILA Buletin da ştirile din străinătate ţi preţurile curante tn port Grlns Anvers mal bine Londra inactiv » Paris S. fr. 21.45 Hamburg calin , > N.-D. » 21 10 Budapesta Sep. A. 8.47 > Amsterd. aărbăt. » Mar. » 8.37 Secară » » > Sep. » 6.74 Porumb Londra ferm > . » 5 86 Ore » slab > > > 5.17 Ovăz » > AMBRIOA (New-Tork) Gri* Sept. 66*/, Porumb 35 « Dec. 65*/» 9 35'/» « Maia 67 brăila Gri* scadent k. pe bt. -78 Lei 7'/.—8*/, » mijlocia » » » 76-77 * 9-9*„ » fln » » » 78-81 » 10-12 Secară » » » 68-74 » 6'/« —7'/» Porumb » » » 75-79 » 5'/,-6 » roş * » » 78-80 » 7-7'/, Ore . * » 60-68 » 4'/,-6'/, Rapiţă cnhn »/, k. le) 10/24. » sfl!bati-ft heot. Iei 6—7i/«. Oud* •/» k. 8 30-8.78. » alb ţi gria 9.00—9.50 TRANZACŢII FĂCUTE Grtu : 15 580 hecto. şi 8 v»g.; porumb : 27 870 hecto ; porumb roş : 600 hecto.; ora ; 0 200 hecto şi 45 vag; orzoaică : 19 vag.; secară . 20 vag.; ovăz . 58 vag ; meiii -7010 hecto. CEREALE SOSITE Pe apa Pe uscat Grftfl Hect. 35000 GrâO Hect. — Porumb » 14400 Porumb '» — Secară » 12000 Secară » — OBSERVATIUNt Deşi piaţa Anvers, principala cumpărătoare a grînelor noastre nu mişcă, preţurile se menţin şi dispoziţiile de cumpărare sunt mal bune. Sosirile sunt limitate, iar grînele în ma-gazinate se cedează cu dificultate. Oarzele, ovăzurile şi secârurile sunt lu urcare şi foarte căutate. perceptorul Orăşeanu cu 100 lei şi Întinde muşamaua asupra afacerii. S’a găsit un agent de urmărire la Ia* nuarie 1897, In Şelari, care să susţie înaintea comisiunel *din Ianuarie 1897 interesele fiscului şi care în cursul anului, funcţiunea sa nepermiţîndu-I să iasă din ordiţ nele şefilor săi controlor şi perceptor, nu putea să zică nimic; ÎI lăsa să facă ce pofteaţi ; iar la comisiune, le anula gloate actele ilegale. Docarul comisiunel de impunere din Ianuarie 1897 al suburbiei Şelari este plin cu acte de ast fel de natură; acolo se poate vedea cum succesorul d-lul Nicolafl, Florian Predescu, a impus pe bancherul Adamiade la patenta de clasa II, 160 lei şi cum agentul Iul att pus la 900 lei şi altele, şi dar un funcţionar care cunoaşte slujba şi lucrează pentru fisc, nu poate să şadă in funcţiune, avlnd şefi care nu cred că el sunt puşi se lucreze pentru interesele fiscului, ci pentru al lor; şi de aceia s'aâ căutat să se destitui, ca nu cum va să fie şi la comisiu-nea din Ianuarie 1898, spre a mal anula din nod scăderea d lor Mitrani şi Rosani făcută din nod în anul 1898 ded-1 Florian Predescu de la 2 700 lei la 1 200, şi ca culme este ca s’a destituit, tocmai pentru sfatul că a dat la scădere d 1 controlor Predescu pe Mitrani şi Rosani, cari erad impuşi prin stăruinţele acestui agent la patenta de 2 700 lei; nu a aratat că scăderea a făcut-o el în urina unei petiţiunl a d-lor Mitrani şi Rosanis, ba a distrus şi petiţiunea. care este Înregistrată la Casierie şi se vede trimisă d-sale, numai se scape de răspundere că făcuse scăderea ilegal. La circomscripţia I figura încă din Maid 1896 d-1 I Brădeanu ca controlor ; el bine, acest Brădeanu a primit regulat cîte 250 lei lunar salariu, ptnâ la Martie 1897, fără să fi făcut, nu vre un servicid fiscului, căci este incapabil de aceasta, dar cel puţin act de presen(ă la servicid. Iar acum 1 ad numit din nod pe acest Brădeanu controlor de judeţ cu decretul No. 2485 din 13 Iunie 1898, şi am voi să ştim tot Ia Voinţa Naţională face servicid, căci locul d-lul Chi-riţescu In care este numit, nu’l ocupă d-sa. La circomscripţia IV sunt doi controlori, unul fost cărămidar; nu ştie nici se scrie, se numeşte Cuţarida şi este cumnatul unul deputat colectivist ; al douilea se numeşte Nirohscu, un copil de 19 ani, pe care 'limbată unii şi’t lasă să doarmă prin ctrciuml. Nouile turburărî în Creta Serviciul Agenţiei Romlne Stativele leerbnrârllor Atena, 26 August. — Turburările tn Creta au izbucnit in modul următor: In Candia, Et'O'tzii inzistind pentru a o-cupa biuroui vămilor, populaţia musulmană a atacat pe englezi, printre care unul a fost ucis. Atunci un cuirasat englez a aruncat olle-v* obuze, cari yro-vouard un in 'endiit. Amiralii s au îndreptai numai de cit spre Candia, unde domneşte o vie in-fitrbtntare, Omorirea vire-oonoeelulni englezi Caneea, 26 August. — Consulatul german, cel englez şi cel amerioan afi ars. Vice-consulul englez a murit. Vasele de războia a celor patru Puteri ad pornit din Suda spre (landia. Viena, 26 August.—8e aiunţd lui Cor-rtspondenz Bureau din Caneea că în turburările din Candia, un ofiţer şi 12 soldaţi englezi ad fost ucişi, 2 ofiţeri şi 40 soldaţi ad fost răniţi. Moartea viceconsulului englez se copflrmă. Insurgrnţii ataca Viena, 26 August,— Se anunţă din Candia lui Corespondenz Bureau, iă văzul Leopard a «osii tn Candia, pentru a apara familiile austriace fi germane. Insurgenţii ai atacat avani-posturii! turotfti la Candid, „EPOCA” INPROVINCIE JPf.OKSTI fi aci, ca pretutindeni, colectivitatea îşi e de afaceri. Socialistul primar Al. RadovicI, Împarte o bună parte din banii comunei, ziarului săd Lumina, pentru care a şi fondat o tipografie In Palatul băilor municipale, Dumnezeu ştie In ce mod. Cele promise Înaintea alegerilor ad rămas baltă. Nici iluminat, nici pavagid, nici cel puţin clrpelile din trecut nu se mal văd. Toate ad fost minciuni, făcute înaintea alegerilor. *** Partidul conservator a început acţiunea. Cel mal tlrzid la 5 Septembrie va apare o gazeta. Intre conducătorii viitoarei gazete va fi şi d. Cristu S. Negoescu. Ştirea împrăştiată de colectivişti cum că d. N. Răşcan, se va retrage din politică, sad că ar fi Iu neînţelegere cu unii membri al partidului, este cu desâvlrşire neexactă. D-sa, mal mult ca orîcînd, este hotărtt să lupte, împreună cu toţi prietenii noştri, pentru a scăpa comuna şi judeţul de colectivişti. Săptămtna viitoare va avea loc tn saloanele clubului conservator, o consfătuire la care va lua parte şi veneratul şef al partidului conservator din Prahova, d. G. Gr. Cantacuzino. ___________ 9*- Situaţia în Spania Madrid. 26 August. — Camera deputaţilor. D. Salmeron, republican, vrea să motiveze propunerea sa care cerea responsabilitatea guvernului d-lul Sagasta. Preşedintele declară şedinţă secretă. Urmează un tumult de nedescris. Senatul. Un conflict puternic isbucneşte între generalul Veyler şi d-nul Almenas, caie zice că eşarpa cltor-va generali ar trebui smulsă şi pusă la gîtul lor. Se produce un violent tumult. Madrid, 26 August. — Minoritatea republicană a Camerei va cere disenţiunea publică a proiectului, ce autorizează negocierile pâcel, şi de nu i se va acorda aceasta, va părăsi sala şedinţelor. Madrid, 26 August.— Generalul Polavieja are intenţiunea de a publica un manifest, tn privinţa creărel unul partid neutru, de-elartnd că partidele cari ad guvernat plnă acum Spania sunt putrede, şi terminlndu-se prin afirmarea că dacă Regina-regentă ÎI dă puterea, el va realiza In mod cinstit programul săd, fâcînd apel la oameni cu bună-voinţă şi renunţtud In ori ce legătură cu partidele istorice. Ministrul de războid a interzis publicarea aceslul manifest. Se crede că un deputat 11 va eiti astă zi la Cameră. Depeşile de azi (Serviciul reyfiiw şi Jfnvela. INDUSTRIE NAŢIONALA Pînzeturl bune. Vînzare en gros şi detail. P. Papadopol, Piaţa Ansei, No. 94. POŞTA ADMINISTRAŢIEI D-nil depozitari de ziare JSI. Goldner din Piatra-IU.,1. 1%/astasescn din JPloeştt, CL Popeneu din Brăila, Al. Mt liman JPascanî, sunt rugaţi sd ne trimită imediat sumele ce ne daloresc. An caz contrariu vom lua măsuri în consecinţă. A apărut: JUDECATA ŞI Judecătorii Mitropolitului Primat GHENADIE de cunoscutul scriitor Baba-Novak Un volum in 8° de 264 pagini, elegant tipărit Preţul 5 lei. Acest volum cuprinde întreaga expunere a detronârel Mitropolitului Ghenadie, portretul judecătorilor săi, precum şi T R I S T I A cel din urmă articol al lui Alexandru Lahovari. DIMITRIE ENESCU Restaurant şi Grădină cu BUCĂTĂRIE ALEASA IlueNi-cflT, Strada Sftmla Iunie A Epltropia Aşezămintelor BrîncoveneştT Epitropia aşezămintelor Brînco-veneştl desfiinţînd şcoala dependinţe de biserica Domniţa Bălaşa cu începere de la 1 Septembrie anul curent ; Se aduce la cunoştinţa părinţilor copiilor ce sunt înscrişi în catalo-gele acestei şcoale, ca din timp sa ia măsuri ca copiii d-lor să fie înscrişi in şcoalele publice ale Statului. Despre desfiinţarea acestei şcoli s’a adus la cunoştinţa ministerului cultelor şi instrucţiunel publice, pentru a da ordinele cuvenite directorilor şcoalelor publice din Capitală, pentru a primi înscrierea şcolarilor cari atl fost înscrişi în desfiinţată şcoală. No. 780 M 1898, Iulie 30 sit-75 Peşte Proaspăt de llnn&re, Sfaren şi din băl- ţile Dobrog«-I, in comunicaţie cu Dunărea, rămase nearendate din lipsă de amatori, ee vinde zilnic, In cantităţi mari, la Bucureşti, piaţa Bibescu-Vodă, de către biuroui Pescăriilor in acest scop. La locurile de prodneţiune se vinde, pen-tm export, cegă, şalad mare. nisetru ele. Se procură ghiaţă In abundenţă, se suprave-ghiază ambalatul, se înlemneşte transportul. Jnforinaţiunl şi reclamaţiunl la inspectorul Aurel Dumitrescu Bucureşti, bulevardul Schitu Măgureanu, 25 bis, saU la Ministerul Domeniilor, serviciul pescăriilor. Sit. 93 Dr. Ioan Calinciuc Marlenbad, Vila Columba V1L0BELB BOHlNS - BURSA BUCUREŞTI - Joui, 27 August 1898 ■o Oferit. Ce rute încheiate Ifeott 1 & capo an ou b. cu OU o. | OU ou eu g.U ter. gata | t*r b T, term Inprumii. d» 8t*t Bomîni Btatft 81 . n. Apr.-Oo. 101 îoov, 4 82 . 5% Iaz».-lut. 101 •- 100*1» — i > - 4 98 * f>y# Ian.*lul 10 J — 100'/, r* .7“ 7 X 4 94 . y/o apr.-Oo. toov. — 88% — 4 89-9* 4% LazL-Isl. 98 — 8 B. Naţionala 88- 2001. v. 58 4 537 »3i 63- — — 8. Pairi» . 6 100 i. v. 130 I2y — — — — S. de bazalt 28 980 1. V. — — — — — — Soo. Letea • 8 100 1. V. — ' — — 8QONTPBI ŞI AVAN8CRI Banca Naţ. scont • • ............................. 4 ► avansuri pe depomlte de efecte sad lingouri Banca Agricoli scont................................ 4 4 avansuri pe depozite de efecte • • • Casa de DwpanerT ţl OonaemnaţiunI pe depozite de efeote 6 6 8 6 5*/, Schimb: Napoleon 20 08; Coroana germană (marca) 24.70 ; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de hirtie 2.101/»; Rubia de hlrtie 2.70. NB. Acţiunile Băncel Naţionale pentru ultimul Septembrie sunt cotate cu cupon de divident No. 19 stampilat. GHIU DE SĂMIJUTA de calitate superioară curat de corpuri streine şi productiv am de vinzare la moşiile Pu-tineia din Vlasca, Fuadanl şi Valea S-beilor din Buzăa şi Chiojdem din Rimnicu Sărat. Doritorii se vor adresa la administraţia centrală a moşiilor mele, 14, Str Mercur, in Bucureşti. A. Marghiloman. S. 62 ne venzare Fosta Vila Băicoianu, restaurată din nod, ca pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste. Platoul grădinel Băicoianu In întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avănd plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat saa altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont. Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vânzare în cartierul Gramont cu pre-,nrl moderate, toate afectate la Creditul funciar jrban. Case si locuri de vânzare pe strada Laboratorul. Plăţile in rute. Dob&nda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a nlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deose->ire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa a proprietar. G. A. SWJTKft. Str. Suter No. 9 (Gramont) Din cauza retrsgereî din Comerţ a D-lul H. 0EHIBERG din Str. Carol No. 6 via-â-via de clădirea noului /'«lat al Poştelor s’a cumpărat şi se vinde cu 27°/o sub « ost Vinearea acestui dipo*it durează numai scurt timp şi onor. public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocasiune, de a cumpăra mai rf-tin de cit ori unde Mobile fine şi bune, in diferite stiluri. Aranjamente complecte c« dormitoare,. Sufragerii, Saloane, Salonaşe si diverse Mobile de fantezie. Depozit mare de garnituri gata tapisate, Scanne de fantasii poleite saii negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc, COLEGIUL CARMEN MVLVA /‘KIÎ7/I nOJUlVMSOAHE învoit t»rin înalt ordin al IU. S. Heginri comunicat d-nel ’ Elena Th. Spe-ranţia In 8|20 August 1898 sub direcţiunea d~nrt Panlina P. Ilaridenen. Auto-torizată de Onor Minister in 28 iulie 1898, scria B. No. 43.754. Medicul colegiului. Uşoara Kcal. Arbor*—Halii Deschide cursurile sale primare, secundare, liceale ; de la începutul lui Septembrie, a. c. In Strada Principatele-Unite No. 41, lingă Mitropolie, intr’un splendid local, avlnd curte şi grădină pe sup afaţă de 9000 metri pătraţi. Obligatorie limbele : romină, franceză şi germană cuprinse în plata pensiunel. înscrierile se fac de acum piuă la 1 Septembrie in Strada Dorului No. 4 (lingă strada Armenească), iar de la 1 Septembrie In localul Colegiului. Prospecte as trimit la cerere. Sit. 89 www.dacoromanica.ro ft E P O G A CHESTIUNEA ZILEI Afacerea Dreyfus 30 August st. v. Revlanlrea Guvernul frances, spune Neus freit Pre-Mi nu vrea sA anuleze sentinţa, din cauza nelegalitflţil comise prin abuznl de acte se* crete, şi pentru cA atunci Mercier ar trebui urmărit. Revisuirea se va face, insă. prin casarea sentinţei şi In sensul § lui 443 din procedura penală. Soir zice că Faure ar fi contra revisui* rtl. Chiar dacă revisuirea n’ar tntllni nici o pedică legală, preşedintele republicel, In consiliul de miniştri se va declara contra revisuirel. Gaulois dă, sub reservă, următoarele a-mănunte asupra demisiei Iul Cavaiguac. Ministrul de resbel a fost încunoştiinţat pe cale oficială, că maiorul Esterliazy se recunoaşte de autor al borderoului şi de* clară că 1 a scris tu urma unul ordin. Es-terhazy nu mal poate fi condamnat pe baza borderoului odată ce tribunalul militar l-a achitat. Legislaţia franceză nu recunoaşte nici o revisuire in defavorul unul achitat. Bourgeois a căutat să explice Iul Cavaig-nac, că revisuirea e cerută de întreaga o-piuie publică şi că nu se mal poate evita. Cavaiguac rămase neînduplecat In convingerile sale. El se bazează pe următoarele (lunete : Intî O, Dreyfus e vinovat; al doi-ea, revisuirea ar împinge Franţa la un râs-boitt, a căruia răspundere nu şi o poate a-suma. Revisuirea s’ar prtea face, a zis Ca-vaignac, numai In cadrul unei largi publicităţi, şi In acest cas s’ar produce un conflict cu o Putere străină, care n’ar trebui provocată. «Revisuirea e răsboifl» afl stri- Îăt, zilele din urmă, foile naţionale, de la ’etit joumal şi Libre Parole plnă la Jour şi Patrie. Strigăttil acesta a pornit de Ia Ca vaignac. Matin spune: «Ştim, se afirmă că revizuirea ne-ar duce la un războia cu Germania. De multă vreme ni s*a tot cintat acest clutec, dar nu era şi In scrisoare falşificată de Henry, o frază care părea atlt de ameninţătoare pentru pace, Incit Cavaignac n’a Îndrăznit s’o citească de la tribună ? Războiul e astăzi un lucru Înfiorător ; nu se face războia din cauza publicării astorfel de hlr-til; pentru întreg dosarul cu miile Iul de documente, Germania nu va pune In joc ceea ce a clştigat la 1870.» Toate gazetele din Paris, fără deosebire, cer pertractarea publică a revizuirii. Numai cîţl-va antisemiţi, ca Thitibaud, mal susţin că aceasta ar Însemna războia. O voce germană Gazeta de Colonia scrie, cu privire la aceasta: 'Clnd foile statului major s’afi alarmat, zicind că publicarea Întregului dosar Dreyfus va Împinge Franţa în primejdia unul războia cn Germania, ele n’ua făcut nici cea mal mică impresie asupra Germaniei. Germania priveşte cu absoluta indiferenţă publicarea acestor falşifieârl. împăratul german nu duce corespondenţă cu spioni cari lucrează pentru Germania. Dacă un agent satt un Înalt ofiţer a falşificat iscălitura împăratului, aceasta nu I un motiv pentru Germania, ca să ameninţe Franţa cu războia. Intervievări Un colaborator al lui Matin a avut o convorbire cu d-na Dreyfus, Ia Chatou. D-na Dreyfus e încă nedumerită de întor- sătura pe care a luat-o afacerea. «E cea d’intlia rază de soare, după aceşti patru ani» a zis dlnsa. De patru ani n’a mal părăsit haina de dolifl. D-na Dreyfus a pri mit urări şi felicitări din toate unghiurile Franţei şi din lumea lutreagâ. — Ministrul coloniilor Trouillot s’a exprimat Intr’uu interview ; «Nu pot face nimic, fără consiliul de miniştri, dar imediat ce se va hotărî revizuirea, voia ordona telegrafic readucerea lui Dreyfus In Franţa». Trouillot a mal spus că zidurile cari adăpostesc pe Dreyfus, sunt foarte joase, «ele II permit să privească orizontul, acest simbol al speranţei». Un redactor al foael Echo de Paria a vorbit cu Cavaignac, care a zis : «Mal mult ca ori clnd sunt de părere, că revizuirea nu-! recomandabilă. Ea nu-I bazată şi e extraordinar de primejdioasă. Cabinetul, dacă va urma calea incepută, face o mare greşală. E o mare nebunie, la care nu pot lua parte. Veţi vedea In ce impas se va găsi Statul, după noul proces. Convingerea mea e fermă ; ea se bazează pe examinarea minuţioasă a actelor, cari nu permit cea mal mică Îndoială despre vinovăţia lui Dreyfus.» MNlrerea iul Meline Meline zice In Echo de Paris că Cavaig-nac e jertfă a lui Însuşi. Clnd a citit dovada despre vinovăţia lui Dreyfus, a părăsit terenul legal, punlnd In discuţie o chestiune de drept hotărltâ. Cavaignac a vorbit aşa de superficial, ca un ministru al imperiului de tristă memorie. Măline crede că revisuirea nu se mal poate Înlătura. Serisot'Ue împăratului Astă iarnă, Boisdeflre a vorbit despre aceste scrisori, la o aoirte dată de princi- pesa Mathilda, afirmlnd că sunt autentice. Principesa Mathilda care cunoaşte pe Împăratul Withelm a luat In rls atunci pe şeful statulul-major, care a părăsit imediat saloanele. Dar dineul n’a Încetat de a crede In autenticitatea faimoaselor Bcrisorl. NUVELA D. L. P. Beaumevieille Era frig. Intr’o dimineaţă de carnaval, pe la nouă ceasuri, un convoia funebru pornit din strada lacob se Îndrepta spre biserica Saint-Ger-main des-Pres. E o mare Înfumurare să se facă Inmor-militarea dimineaţa. Cortegiul nu era numeros, şi iucetul cu Încetul, ajunse la cimitirul Montparnasse. Iu cimitir nu mal rămaseră de cit vr-o doul-spre-zece inşi. Se Înşirară tăcuţi lin-rejurul groapel. In care cosciugul fu sco-orit cu frînghil. In momentul acela, un individ grăbit, pe care nu-1 văzuse nimeni, nici la casa mortuară, nici la biserică, Îşi făcu drum Iu primul rlnd al azistenţilor, ţiul nd o hlrtie In mină. Acest om, In vlrstă de vr’o patru zeci de aul, era îmbrăcat In frac, cu cravată albă de circumstanţă ; dar lu cele l-alte amănunte ale îmbrăcămintei, un observator ar fi putut descoperi mul multă Îngrijire şi cochetărie, de cit se cer la o ceremonie funebră. In schimb părea foarte dezolat, amărlt. Începu aşa : — Domnilor, mormlntul nemilos s’a deschis încă o dată ca să primească pe un om de bine, un om drept... Am numit pe L6on-Polyeucte Beaumevieille, fabricant de producte alimentare, medaliat de mal multe ori. 11 cuuoşteam de multă vreme, şi nimeni nu era mal In stare de cit mine, ca să aprecieze excelentele calităţi ale inimel sale... Oratorul se opri un moment, ca să răsufle. Atunci se putu vedea cit de prăpădită şi cit de palidă-I era faţa. Răguşit continuă. «Da, domnilor, Lt^on avea dreptul să se numească fiul operelor sale. Lui i se datoreşte mal cu seamă făina de scluteuţă, ea ne aduce atltea servicii a-limentrţiel moderne şi In contra căreia s’aa ascuţit dinţii invidiei... Amintii ea Iul Beaumevieille va trăi multă vreme printre oameni... Cuprins de emoţiune, oratorul se opri. Apoi căută batista In buzunarul fra ului. Atunci, un spectacol neprevăzut se produse : odată cu batista scoase şi un nas de carton, un nas enorm împodobit de o mustaţă groasă—un nas care eşea de sigur de la balul Operei. Nasul căzu în groapă şi sări cu zgomot pe capacul cosciugului. Apoi, imediat dispăru sub lopeţile de pă-mint ce se grăbiră să arunce. .... Duceţi-vă la cimitirul Montparnasse; luaţi lutSia alee la dreapta : la capăt e o coloană. Acolo Leon-Polyeucte Beaumevieille, fabricant de produse alimentare, doarme pentru vecie sub nasul de carton a! amicului sâfl... fiiud-eă a voit să fie înmormlntat dimineaţa. DE CITIT De aceia ce suferă de FRIGURI ■«Sunt in virstă de 32 ani, scrie D..., proprie--tar cultivator la Ygrande (Francia).—In verile «precedente am avut clte-va accese de friguri, «cari afl cedat întrebuinţării sulfatului de qui-•ninâ. In August trecut am fost iar apucat de «aceleaşi friguri intermitente ; dar de astă dată •sulfatul de quinină n’a mal produs efectul •obicinuit. Mi-a cauzat dureri vil de stomac şi •după asta o sclrbă de neînvins. Frigurile afl «crescut. Am fost apucat de un desgust ex-«trem pentru alimente şi de o slăbiciune «mare. Nopţile Îmi eraţi inspăimlutătoare şi nu •puteam gusta un singur moment de odihnă. • La gindul că nu mal puteam suporta singurul leac ce mă vindeca pină atunci am devenit de o tristeţă adincă, şi disperat, nu mal «aşteptam de cit moartea. «Atunci doctorul rai-u prescris vinul de Qui-«nium Labarraque in dosă de două păhărele de «licdre de fie-care masă. Primele dose afl provocat o căldură vie la stomac, urinată de vărsături de fiere. După 4 sad 5 zile, frigurile Internatul Liceului „Traian” din TURNU-SEVERIN Din iniţiativa direcţiunel, cu autorisaţiunea Ministerului şi cu concursul tutulor profesorilor, s’a înfiinţat pe lingă acest licetl un internat, In care se primesc, pe lingă bursieri, şi un număr restrins de solvenţi. Acest internat s’a instalat iu cele mal bun» condiţiunl posibile. Nu s’a cruţat nici un sacrificiu, pentru ca el să fie la înălţimea reputaţi-unei liceului TRAIAN, pe lingă care s’a alipit. Casele internatului sunt cele mal spaţioase din oraş, după licetl, aşezate pe malul Dunărei, expuse din toate părţile la soare—aer curat şi sănătos. îngrijire deosebită, miucare substanţială şi la discreţie, băl in internat, educaţie aleasă, instrucţiune solidă, curăţenie perfectă, ordine desăvlrşită, disciplină de fier, insă egal aplicată la toţi elevii, fără deosebire de etate, clasă saQ posiţia socială a părinţilor. Uniforma liceului este obligatoare pentru toţi elevii, de la cl. I—Vii. Vorbirea limbel franceze şi germane de asemenea obligatoare In internat. Doctorul internatului gratuit; doctoriile Insă cad In sarcina părinţilor. Directorul şi subdirectorul internatului, cum ?i meditatorii speciali, vor îngriji ca elevii in-ernl să nu plece nici o dată la licetl cu lecţi-unile nepreparate. Profesorii liceului s’atl oferit a supravegbia cu rindul meditarea elevilor. In scopul de a infiltra gustul de citit ia elevi incă de pe băncile şcoalel, s’a înfiinţat în internat o frumoasă bibliotecă, formată din autorii clasic! rominl şi francezi, dicţionare diferite şi alte cărţi utile, cari, Încontinuu, sunt puse Ia dispoziţiunea lor spre consultare. O deosebita atenţiune se va da gimnasticei, musicel vocale şi instrumentale, desemnulul după natură, dansului, popicelor şi altor jocuri inocente. Musica instrumentală, fiind singnra artă care înnobilează inima şi Îndulceşte caracterul, ara introdus-o ca şi pe un obiect obligatoriu, şi, ca atare, nici un elev nu poate fi primit, nici In licetl, nici In internat, dacă nu ’şl va cumpăra un instrument musical oare-care după voie (vioară, flaut, piculină, ocarină, clarinet, violoncel, mandolină, harmonicA, etc.) Doul profesori de musică, special aduşi din Austria, sunt angajaţi prin contract şi puşi la dispoziţia elevilor spre a’I învăţa această frumoasă artă. De şi internatul uu s’a înfiinţat de cit numai de un an, totuşi, din 80 elevi interni, n’a rămas nici unul repetent. In timp de 8 luni, de clnd afi fost angajaţi profesorii de musică, s’a putut forma din eleni liceului o orchestră şi o fanfară după modelul musicelor militare, care a făcut progrese uimitoare, lntr’un timp aşa de scurt. Scopul pe care profesorii liceului II urmăresc, prin înfiinţarea acestui interuat, este cu totul desinteresat şi anume : 1) De a ridica şi mal mult reputaţiunea liceului TRAIAN din T.-Severin, care, prin po-siţiunea sa geografică, e menit să aducă servicii reale causel roininismulul, de oare ce este situat la graniţă Intre trei ţări (Serbia, Bulgaria şi Banat), locuite cu milioane de rominl. 2) Cu micul beneficiu ce ar resulta de la elevii solvenţi, se vor ajuta elevii silitori şi cu purtări frumoase, dar cari sunt săraci cu aesă-vlrşire, lutrebuinţlndu-se, bine Înţeles, ultimul ban numai şi numai In folosul elevilor. Preţul pentru un elev este de : 500 lei anual plata internatului, 20 » » » prof. do musică, 50 » taxa de instalaţie (pat, snltea, cuvertură şi tacim), 10 lei anual cheltuell extra-ordinare. 580 » total, plătibill In 2 safl chiar 3 rate. înscrierile se fac de la 1—20 August, adre-stndu-se cu o petiţie timbrată la directorul liceului. Prospecte se trimit gratuit^ la cerere. Numărul solvenţilor este limitat. Directorul liceului T. Costescu Dr. li. D. Bostana Dentist Strada Regală, No. 8 s'a reîntors In Capitală şl . Comun, dr. In drept, absolvent al cursurilor de nlosofie la «College de France», prof. de fllosofie, economie, politică şi dreptul administrativ. Iohu Crama, prof. ia liceal Sf. Sava, limba latină cl. V—VII. I. Narru, bacalaureat de la Atena, absolvent al facultăţel de litere. Limba elenă clasa UI-IV. Pândele Ioneecu, prof. la liceul Mihaifl-Viteazul, limba elenă cl. V—VII. loau Odor, absolvent al facultăţel de litere, prof. de limba latină cl. 1—IV. Nerva Ifodos, absolvent de la facultatea de litere, bibliotecar ajutor la Academie, limba română cl. V—Vil. Pautaxl, prof. Mihaifl-Viteazul, 1. latină cl. 1—IV. Dr. tihlţ& Popp, prof. la liceul Mihaifl-Viteazul, limoa germană cl. V—VIL Alrxaudru Popp, licenţiat în teologie, prof. limba germană cl. 1—IV. Boniftu-e Hetrat, prof. de limba franceză la gimn. Şincal, limba franceză cl. I—VII. Alexandru Ignat, absolvent ai facultăţel de litere, istoria cl. I—VII. K. VIhiiu, absolvent al conservatorului din Viena, muzica. D. loncMcu, profesor la Liceul Lazâr şi şcoala normală de Inst., gimnastica cl. I—IV. Grlgore Kornauo, absolv, al Acad. de Bele-Arte din Florenţa, profesor de desemn cl. I—VI. I. Fopescn, elev al şcoalel de Poduri şi Şosele, preparator de matematici. loan Trlfu, student în litere, preparator de limba latină. Beutaintn Trlfu, student in litere, preparator limba latină. CURS PRIMAR I. Dumltrlu, institutor, vechio elev al şcoalel normale de institutori director de studii al eursulul primar. lenovielu, Drd In medicină, N. Neofita, absolvent al şco&|eI normale de institutori, institutor. Cl. Sftvulescn, bacalaureat, institutor. Surlă, absolv, şc. norm. de inst., institutor. ŞeoHla «pecinlă de preparaţlnne peutrn şcolile militare şl de poduri şl şoaele INSTITUTUL Oe aOMNIŞOASW „POMPILIAN" Calea R&hovel No. 80, 62,64,60 şi Str. Justiţiei, 18 sub direcţiunea n-rcl V. POMPMLIAW Licenţiată in ştiinţele matematice de la Paris (Sorbona) Direcţiunea aduce la cunoştinţa părinţilor că vastul local al Institutnlul, bine cunoscut de numeroşi părinţi ce afl copil In aeest Institut, a fost mărit anul acesta cu o nouă aripă de construcţie, la care s’afi amenajat dormitoare, băl, săli de studii, camere de pian, cabinete de fi-sică şi himie, etc. Podoaba ce va avea Şcoala anul "aeesta este o binerică creştină-or la Oo ară, ce IHreefiunea a clădit in parcul Institutului, pentru ca religiunea, ce este una din basele eaucaţiunel s’o a-jute In eauemţiunem tinerelor fete. Cursurile din Institut coprind următoarele secţiuni : 1) Curmul primar complect reorganisat pentru înlesnirea studiului limbilor străine. 2) Curmul liceal. Profesori de la liceele Statului şi cu repetitoare de fie-care obiect. E-samenele" de fine de an se ţin iu Institut, cum s’afl ţinut şi anul acesta cu succes in faţa unei comisiunl numite de onor. minister al instrucţiune! publice. Certi/leatele eliberate ăe înmiitul aA aceiaşi valoare ea cele ae la şcoalele Statului. Anul acesta s’a Înfiinţat şi clasa VII. Direcţiunea a-niraţă că pregătirile pentru această clasă, care echivalează cu bacalaureatul, se vor face cu mal multă desvoltare. 3) l amuri in Hmba franceză (după programa şcoalelor de fete din Franţa) făcute de profesori şi profesoare franceze, diplomate ale şcoalelor din Paris. Metoda inteligentă cu care afl fost făeute aceste cursuri, afl atras un mare număr de eleve, cari piuă atunci In lipsă de un program bine alcătuit pentru fete, urmase programul prea încărcat al licenlul. 4) Mnnica ţi IHeţinncu. Toate elevele pregătite In Institui după programa Conservatorului, unde afl şi trecut esamenul ea particulare, afl obţinut la esamen notele 9 şi 10. aşa că pot rămtne considerate ca eleve ale Conservatorului. Aceste bane resultate erafi cunoscute tncă din timpul anului de publicul ce asistase la proauefinnile de pian, canto şi alicţiune, ce afl avut loc in timpul anului In saloanele Institutului. 5) Cum Oe aenemn. aguard. pantei. pictură in ulei, imitaţii de gobeliue. Institutul posedă o frumoasă galerie de tablouri, unde a avut loc şi expoziţia lucrărilor elevelor. 6) Secţiunea ae sculptură. *7) NccHmuci» profenională t linge- rfe, lucruri de fantesie, croitorie, flori. 8) Cum ele convernaţiune ae limba greacă moaernă, înfiinţat, anul a-cesta In urma numeroaselor înscrieri co s’afl făcut Încă din Maifl. 9) Conversaţia nea in limbile fran-eemă, germană şi engleză, sul) supravegherea numerosului personal strein adus din Paris şi Germania, esle de mare rigoare. 10) Curs ae gimnantieă şi aans. 11) Pentru elevele externe şi seini-interne ca mijloc de transport cate tramvaiul, ce trece prin faţa Institutului, precum şi etmni-busul Institutului, pentru preumblări şi es-cursiun! in zilele de .sărbătoare. • 12) înscrierile lneep la 15 August, iar cursu-■le la 8 Septembrie Căpitan Radu Toroceanu, licenţiat în matematică, ataşat la serviciul geodesic al statulul-major. Căp. Deni. Tliescu, profesor de scoală de a-plicaţie. V. Toroceanu, inginer diplomat al şcoalel centrale du arte şi manufacturi. D. Larvari, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacLurl. Carol Davila, licenţiat In ştiinţe lu Sorbona. Absolvent al şcoalel politechnice. Căpitan Teodor Qeorgescu, licenţiat iu mute-mutice, profesor la şcoala de aplicaţie. InscripţiunUe de lu August înainte. Prospecte la cerere. IHreefiunea, lă , Frenkel, fost intern al Spitalelor din Paria, va fi medicul Institutului. InscripţiunUe de la August înainte. Prospect* la cerere INSTITUTUL DE D0NNIŞ01UE PAULINA LUPU - ANTONESCU * Bucureşti, Str. Ftntinil, 22 * Cura liceal complect. Externat. Curs liber şi curs primar. Se primesc şi eleve, cari urmează la şcoalele publice. Local spaţios şi igienic, Înconjurat numai de grădini, avlnd el însuşi curte şi grădină mare. , « Resultatui strălucii, doblndit la esumene, dovedeşte îndestul stăruinţa depusă, attt din par tea Direcţiunel. cit şi a corpului profesoral, căci diu toate elevele cari afl depus esamen attt in Institui. înaintea comisiunel numite de Minister, rit şi la şcoalele statulul( n'afl râmau de dt 4 eleve corigente la cl>e un singur obiect: 9 in institut şl 9 îs stat ^ • Directoare. Panlliui Ltrpu Auioueacu. ______________ ___________ ** mt____________________ Giram: State EiWterwcu.—(Telefon «Epoca»),