SERIA IL—ANUL IV, No. 848—241.
Ediţia a treia
NUMARULJLO BANI
AROMAU EMTEEE
In ţară, pe an .... SSO lei „ (•treinâ.tate • * • • 40 n
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. S - STRADA CLEMENŢII - No. *
MERCURI, 26!APGUST 1898
NUMĂRUL 10 BANI
A MUMCIEJRIEB
Pagina III-a, linia 30 bani
99	99 I® 9»
ViSERţlUNl |I RECLAME, linia corp 8, 2 ia¥
A ECHt IM MS TRA TEA
No» 8 - STRADA CLEMENŢE^ — N<v t.
CONSPIRAŢIILE ROMANEŞTI
V ederi (li ti ţara
Foişorul A. S. R. Principesei Mari», construi! pe patru brazi, nu departe de castelul princiar de Ia Sinaia.
POLITICA EXTERIOARA
A LIBERALILOR
IX
Am văzut, în lungul şir de articole, politica exterioara a liberalilor, şi am dovedit, credem, nepriceperea el cîte odată pînă la crimă de Stat.
Să nu creadă cine-va că noi facem o culpa liberalilor numai din faptul versatilitaţel lor, din schimbarea politicei exterioare, din faptul că astă-zl se închina la ceea ce erl înjuraseră. Nu.
Contradicţiile în politica exterioara nu sunt absolut condamnabile. Cîte odată evenimentele le reclama, în tot cazul le justifică.
Ar fi ridicul deci ca să iei un partid şi sa’I examinezi politica lui exterioară, în un period de 50 de ani, pentru a avea satisfacerea deşartă de a’l găsi contradicţii.
Nu acest lucru, o mal repetăm, am voit să relevăm.
Conclusia noastră este alta, cu totul alta.
Am voit, şi am reuşit, să arătăm incapacitatea şi uşurătatea acestor oameni. Am voit să punem in evidenţa faptul că aceşti oameni, cari aQ în gură patriotism, etc., pun în pericol interesele cele mal mari ale ţârei pentru micele lor interese de partid.
Am tnal voit să arătăm, mal cu seamă, că atît actele lor de duşmănie faţă cu vecinii, cît şi cele de gudurare, aQ fost tot-d’auna deplasate, că in întîiul caz ele aQ făcut răQ ţării, iar în al douilea caz ele nu aQ făcut nicl-un bine.
Toată conduita lor arată cea mal mare nemernicie. Cînd ţara avea nevoe să menageze o putere mare vecina, tocmai atunci el aQ atacat’o mal violent; iar cînd ltomînia nu avea nici un interes a face manifestaţii de dragoste, tocmai atunci liberalii s’aQ dat la efuziuni de iubire.
Politica lor ostilă, faţă cînd cu Austro-Ungaria,cînd cu Rusia, toată lumea ştie ce rele imense ue-a adus, fiind-că ea nu era la timpul el.
Pe cînd politica de prietenie şi gudurătură a liberalilor, fie faţă cu Austro-Ungaria, fie cu Rusia, nimeni nu poate să ne arate ce bine a produs ţărel.
Să luăm trei exemple proaspete: Guvernul actual liberal s’a gudurat faţa cu toate trei Puterile mari apropiate saQ vecine, şi anume faţă cu Turcia, faţă cu Austro-Ungaria şi, în ultimul moment, faţă cu Rusia.
Noi de la tustrele aceste imperii avem lucruri de reclamat şi de obţinut.
De la Turcia avem de reclamat recunoaşterea existenţei, dacă nu politice, cel puţin religioase a Romi nilor Macedoneni.
De la Austro-Ungaria o îmblînzire şi o atenuare în lupta ce stăpîni-toril de acolo duc contra Romî-nilor.
De la Rusia avem de obţinut relaţii mal cordiale şi resolvarea ci-tor-va chestii de mult timp pen-denle, între altele recunoaşterea se-cularisărel moşiilor mănăstireşti, precum şi cedarea veniturilor de la un număr de moşii, reţinute acolo.
întrebam pe orl-cine, ce a căpătat Sturdza în politica sa exterioară noua ? Nimic.
Turcii şi-aQ bătut joc de noi în calitate de orientali cari se respectă. Sturdza a rămas numai cu ridiculul strigăt: «Să trăiască Sultanul» din Senat. Pseudo-Mitropo-
litul Antim a rămas o fiinţă imaginară, pe care Sturdza se sileşte as-tă-zl să-l facă real prin intervenţia altora, nu a politicei lui proprii.
De îmbunătăţirea soartel Romî-nilor din Ungaria, făgăduită prin schimbarea la faţă a lui Sturdza, nici poate fi vorbă.
Rărnîne noua politică faţă cu Rusia.
Pînă acum, concesii de la Rusia nu vedem; în schimb, concesii din partea lui Sturdza, deja vedem.
Lucrul era de aşteptat, şi l-am prevăzut de mult, cînd am zis că politica de prietenie a lui Sturdza la guvern, cu vre-un vecin, constă tot-d’auna în a da şi nici o data în a obţinea.
In adevăr, Le Temps ne aduce ştirea că, ca consecinţa a vizitei M. S. Regelui în Rusia, Compania Danubiană rusească a obţinut a-vantagii de cari, pînă acum, ea era lipsită.
Cum că această companie fusese pînă acum nedreptăţită, este altă chestie.
De demonstrat era că Sturdza acordă fără a căpăta. Şi acest lucru este demonstrat.
Apărarea unuî adversar
Suntem iarăşi nevoiţi să luăm apărarea genialului primar al Capitalei.
In adevăr, toată presa, organele liberale ca şi cele conservatoare, vorbesc zilnic de alungarea d lui Robescu şi Voinţa Naţională, dlnd dovada celei mai negre ingratitudini, nu se îndură să spue o vorbă pentru apărarea omului căruia partidul liberal i-a dat pe mină, timp de trei ani, interesele Capitalei!
D. Robescu e încă în viaţă şi toată lumea vorbeşte numai de moştenirea lui.
Iar Voinţa are cruzimea să-şi lase amicul în prada cioclilor.
Aceasta e o adevărată infamie.
Ce credeVoinţa, că un om care-ce-i drept, fără a face nimic—a avut într'un an un excedent budgetar, poate fi alungat ca un netrebnic ?
Nu, domnilor colectivişti. Deşi adversari, noi nu vom tolera una ca aceasta.
Timp de trei ani, aţi apărat administraţia d lui Robescu în contra criticilor opoziţiunei. N"aveţi darnici un cuvînt ca să-l 08îndiţl azi.
Din două lucruri una.
Ori stăruiţi a spune că d. Robescu n’a fost vinovat de cîte a fost acuzat, şi atunci trebue să păstraţi pe Robescu. Ori, dacă maziliţi pe Robescu, mărturisiţi că timp de trei ani am avut o administraţie ticăloasă, şi atunci trebue să împărtăşiţi ace iaşi soartă ca şi dînsul.
A se citi in pagina a doua: Revizuirea procesului Dreyfus, Falşurile lui llenry, Generalul Zuriinden ministru de războiu, dosarul procesului Dreyfus, precum .şi întrunirea conferinţei de pace.
STARE ÎNGRIJITOARE
Am publicat erl aprecierile unul ziar liberal, ale Drapelului, asupra numeroaselor bande de tîlharl ce apar, in diferite părţi ale ţărel, asasinind şi jefuind lumea.
Nu ne aducem aminte ca ţaro să fi fost, altă dată, bintuită de atitea bande de tilharl, şi vara aceasta va da de sigur statisticei criminale cele mal multe cazuri de asasinate.
Pricina ?
E uşor de găsit. Prefecţii judeţelor nu se ocupă de cit de politică ; întreaga lor activitate este absorbită de numeroasele combinaţii politice locale. Sub-prefecţil umblă după voturi şi după a-coperirea gheşefturilor colectiviştilor de la ţară. Administraţie nu se face nică-erl şi de nimeni.
Cel mult se fac afaceri.
Şi cind privegherea lipseşte, cind destrăbălarea domneşte pretutindeni, nu e de mirare ca răQ făcătorii să se organizeze şi să dea năvală In averea cetăţenilor, tot aşa după cum melisienil din diferite părţi ale ţărel, aQ dat Iama in averea publică.
Aceasta stare de lucruri îngrijeşte o-pinia publică; un guvern care nu poate să garanteze nici siguranţa publieâ, nu are ce căuta in capul afacerilor publice.
Conspiraţiile romîneştl
Poliţia politică ungurească — Conspiraţia din Carlsbad. — Conspiraţia din Paris.—Corespondenţa din Bncureşti
Poliţia politică ungurească
De cîte-va sile, întreaga presă europeană este alarmată de o serie de *conspiraţii romîneşti», îndreptate în contra unităţii Statului ungar şi în contra vieţii baronului Bănffy, prim ministru al Ungariei.
Toate aceste «conspiraţii» sunt descoperite de faimosul Ieszenszky, mare ofiţer al Coroanei Rominiel, omul de încredere al baronului Bănffy şi şeful poliţiei politice de pe Ungă preşedinţia consiliului de mi niştri ungar.
Fireşte că, deşi toată lumea serioasă, ba chiar şi Neue Freie Presse, credincioasa şi bine hrănita reptilă a tutulor guvernelor ungureşti, privesc cu o milă ironică la aceste conspiraţii, totuşi ele au darul de a pune la dispoziţia lui Ieszenszky bani mulţi, spre a continua explorările sale senzaţionale. Şi ce e mai mult, marele ofiţer al Coroanei Romîniel o asigurat secţiunei pe care o dirigează, celebritatea faimoasei poliţii a celui de al douilea imperiu francez.
Şi acum, să ne luăm osteneala ca să urmărim puţin explorările lui Ieszenszky, în lumea conspiratorilor :
Conspiraţia din Carlslmd
Ci că în Iulie s’uu întrunit la Carlsbad d-nii Take Ionescu, N. Filipescu, dr loan Raţiu, baron Eugen S'yrcea din Cernăuţi, dr. Dyk, deputat boem în Reichsrathul austriac, cîţl va fruntaşi sirii din Serbia, Croaţia şi Ungaria, cîţt va fruntaşi slovaci din Ungaria, mai mulţi fruntaşi boemi, poloni, etc, cari după lungi dezbateri, au hotărît să înceapă o luptă colosală pentru federalizarea Austriei şi o Ungariei.
In această luptă, romîniî din 'transilvania vor fi sprijiniţi de d-nii Take Io nescu şi Filipescu, prin mijlocirea d-lui baron Styrcea din Cernăuţi; slovacii din Ungaria de către boemi; sîrbil din Ungaria de către sîrbii din Serbia şi Croaţia, etc. Centrul acestei mari acţiuni va fi ia Viena şi în Bucureşti!
Această teribilă descoperire a lui Ieszenszky a fost comunicată tutulor ziure-lor dtn Europa şi, ca curiozitate, a fost reprodusă şi de ziurele noastre.
Europa era să se zgudue din temelii de grozăvenia lui Ieszenszky, dacă n’ar fi venit tocmai la vreme manifestul pacificator al Ţarului.
Conspiraţia din Paris
Abia s’a stins ultimul ecou al izbucnirilor homerice ce a provocat conspiraţia din Carlsbad, şi marele ofiţer al Coroanei Rominiel a descoperit la Paris, o conspiraţie romînea8că şi mai grozavă
Guvernamentalul Budapesti Naplo a-nunţă din sorginte autorizată, că Liga Culturală din Bucureşti, *spre a răsbuna pretinsele suferinţe ale naţionalităţii or din Ungaria, a angajat la Paris pe Rimler Kdroly şi pe Buschi, ca să azvîrle în aer reşedinţa scumpului nostru prim ministru, baron Bănffy »
<In acest scop. Buschi a fost în Budapesta, u stat într’un hotel elegant şi s’a plimbat mult împrejurul palatului preşe-denţiei consiliului de miniştri, precum şi pe drumurile pe undo. se plimbă primul ministru. Poliţia însă, a început să 'l bă-
nuiească şi să-’l urmărească de aproape, aşa că Buschi, observînd aceasta, a dispărut din Budapesta şi pîndeşte de sigur prin împrejurimi.»
Această descoperire a lui Ieszenszky, deşi telegrafiată prin Agenţia Roinînă, n’a întimpinat prea multă încredere la unele ziare ungureşti, precum la Pester Lloyd şi la Magyarorszăg. Iar prefectura poliţiei din Budapesta, pusă direct în causă, s’a grăbit să declare că nu ştie nimic despre această *conspiraţie.»
Bietul Ieszenszky, temindu se de un blam colosal, a publicat un al douilea comunicat, zicînd, că deşi prefectura poliţiei din Budapesta nu ştie nimic, ţotuşi preşeden-ţia consiliului are probe despre realitatea conspiraţiei pusă la cale la Paris, de către oamenii Ligel Culturale. Iar Budapesti Naplo mai adaogă, că Buschi e un italian, agent secret al poliţiei politice ruseşti, şi Rimler Kdroly, ungur de origină, fost funcţionar la ministerul de externe din Viena şi acum în serviciul I,'gel Culturale romine.
Corespondenţa din Bucureşti
Aceste conspiraţii grozave sunt sprijinite acum şi de Vossische Zeitung din Berlin, care publică o corespondenţă din Bucureşti, spunînd că deşi nu se poate vorbi încă de o conspiraţie ameninţătoare, totuşi consfătuirea din Carlsbad in adevăr a avut loc.
Ziarele ungureşti reproduc, în mod ostentativ, această corespondenţă din Bucureşti, drept dovadă că Ieszenszky in adevăr a mirosit bine lucrurile
Inspiratorul corespondenţei bucureştene din Vossische Zeitung, nu poate fi de cît sau d. Sturdza sau d Ieszenszky,
DIN STREIN ATATE Convenţia anglo-germană
Am înregistrat, erl, ştirea dată de Pali Mall Gazette că s’ar fi încheiat, la Londra, un tratat de alianţă între Anglia şi Germania.
Găsim acum. Intr’o depeşă din Londra a ziarului Neue Freie Presse, următoarele amănunte:
Asupra rezultatului negocierilor urinate la Foreign Office între ambasadorul german llatz-feld şi locoţiilorul lordului Salisbury, ziarele bijbiie îu întuneric. Unele nu înregistrează do cît svonurile ce aU circulat erl; altele, cum e Times, le ating în treacăt şi se vede că nu şlifi cura să le trateze. Numai un ziar de senzaţie spune că s’a stabilit o înţelegere anglo-germauă, în termenul căreia Anglia va privi cu bună-voinţă orl-ee achiziţie de teritoriu va face împăratul Wilbelm, de la Sultan, în cursul călătoriei sale in Palestina ; in schimb, Germania nu se va mal opune ca Anglia să ia baia De-lagoa de la Portughezi. Mal departe, Germania s’ur fi angajat, in numele săU şi al Austro-Un-gariel, să sprijinească pe Anglia la înlăturarea tribunalelor mieste din Egipt, la Februarie viitor, cind e termenul retuoirel acelor tribunale.
Preş» germană
O depeşă din Berlin a aceluiaşi ziar, spune că tratatul aiiglo-gennan, cu toate fantasticele înflorituri ale presei engleze, se reduce la o înţelegere coloui dă, a căreia principală cuprindere o formează chestia Delagoa.
Se accentuiază în deosebi că nu s’a stabilit nimic ce ar putea influenţa poziţiuuea respectivă a marilor Puteri, anume nimic ce ar putea atinge interesele ruseşti. T'it ce s’a spus cu privire la Asiu-inică, la Egipt şi la China, e deci de domeniul funtaziel.
In acest senz se rostesc toate ziarele.
Kolnische Zeihtny spune că un tratat ca a-cela de care vorbesc ziarele engleze, ar avea drept urmare o schimbare de front a politicei externe germane, despre care nici vorbă uu poate să tie,	Forelgu
TRIBUNA LITERARA
MOTANUL,
- ISTOaiE ADEVABATA -
II
Trecuse de miezul nopţel. Stelele licăreaţi tăcute; luna strălucea plină, mare, spre upus.
Pe drumul din spre marginea satului unde şedea Gheorghe, veneai! cel doul prieteni al lui, ca să ’1 ia spre a merge la biserică.
Glasul lor încet răsuna misterios In puterea uopţel. El mergeai! alături vorbind una-alta. Luna ti lumina In faţă; in urma lor, se Întindeau de a lungul drumului umbrele lor, făcînd paşi enormi şi mişeîndu-se după el.
Pe de-asupra lor, pe sus de tot se auzeai! cocorii treetnd.
Se apropiară de casa lui Gheorghe din marginea satului: o casă simplă la stil vechii!, Învelită cu şindrilă, cu două camere In faţă cu balcon eşit înaintea acestor două camere, unde te urcai pe o scară veche de piatră. Nu eraU tocmai sus aceste odăi, dar ca să ajungi la fereastră, pe care aeum o lumina luna. trebuia saii să te ridici pe ceva sail să baţi cu ceva In geam.
Aşa chiar făcu unul din cel doi prieteni al lui, cari se aflai! acum drept la fereastră: luă un băţ lung şi lovi uşor, de eite-va ori, în geam.
—	Gbeorglie!... Gheorghe!.. Te al sculat, mă ?
Tăcere; nu se auzea decît respirarea celor de diu afară.
—	Gheorghe!... Gheorghe!... Scoală, mă, că-I ttrziii; o să se facă ziuă, curînd curînd...
Iarăşi linişte adlncă; nu se mişca nimic înăuntru: nu se auzea nici uu glas.
—	El, ce D-zeii? aşa somn adine?... să nu se mal deştepte el ?... Ia stal, să bat mal tare, ce-I asta?...
—	Gheorghe, mă Gheorghe, scoală, mă!...
Aş, zadarnic, uiinic uu sufla: nimic uu se
auzea ’oăuntru.
—	Mâl, da ce să fie asta!... O fi plecat singur luainte!... Dar, nu se poate!... Ia stal, să mă ridic la geam: parcă nu e transparentul lăsat de tot, aş putea vedea ’năuntru.
Iu adevăr, transparentul nu era lasat pînă jos, rămăsese o margine ca de o palmă, pe unde se furişa o bandă lată din lumina palidă a lunii.
Această zare pătrundea în casă misterios lumiuind Întunericul semiobscur al ca-merii, şi par’că nu ştiu ce spaimă te cuprindea, privind Înăuntru. Era o cameră cunoscută lor, totuşi somnul greU al Iul Gheorghe le vîrlse atîta frică ’n suflet. In cit abia îndrăzni unul din el să se ridice pe o capră de tăiat lemne, pe care o găsi In curte.
Se cocoţă pe ea şi-şi întinse privirile pe zarea din fereastră : rămase de o dată cu tremurat de spaimă; un fior SI furnică prin vine : In cameră, jos In colţ, străluceuU In umbră înfiorător două lumini galbene, vil, rotunde, nemişcate: eraţi ochii fioroşl al motanului.
—	Am zărit ochii motanului: ce fioroşl sunt!... Prea avea Înfăţişarea groaznică motanul cela!. .—Măi, da ce dracu, par’că nu l lucru curat: zăresc un mototol mare In pat: Gheorghe să fie?... Plapăma e căzută jos; perna e la o parte..
In vremea asta, se căsnea să pătrundă mal clar cu privirea în cameră, şi zări !n adevăr ce era :
—	Şlil că nu e de glumit: Gheorghe e mototol In pat; parcâ-I mort!... Gheorghe !... Gheorghe !.. Scoală, mă!... Aş, nici nu se mişcă !... Ce e, nu-I lucru curat!... La o-morii ciue-va !...
—	El, n’o fi mort!... Să poate ?... Cine să’l omoare ?... O fi dormind greii... Ia să mă duc eO pe la uşă să hat cu putere, trebue să deschidă.
Se duse, bătu : zadarnic !... Nimic !... Se ’ntoarse ’uapol. Se ridică şi el la geam, lingă cel alt: acum priveaU amludol îu-nâuntru.
—	Vezi ochii motanului colo lu colţ ?...
—	Da!.. Fie că fioroşl mal sunt !.. Mă, da tu nu vezi că cearşaful şi faţa de pernă sunt pătate : trebue să fie slnge. L a omo-rit cine va...
—	Ia stăl frate, să trag de geam, trebue să ’l deschid.
In adevăr, dmtr'o sinu itură operată la marginea de jos a tereştrii, glurgiuveaua îşi desprinse cîrligelul care o ţinea strinsă, şi se dete tn lături. Acum se putea vedea mal bine In cameră : Gheorghe era mort! încovrigat îu jurul săU, cu capul vlrlt îu spre plntece, cu mlinile la glt, cu genunchii aduşi la gură. ghemuit şi ţeapăn, zăcea în pat. pe al cărui cearşaf se întindeau |pete mari de slnge cu cămaşa ruptă sflşiaiâ ’n bucăţi, atîrnîud împrejur ici şi colo, muiată ’n slnge roşU.
Spaima grozavă ce ’I cuprinse pe cel doul prieteni rămaşi la geam, tu atit de mare, In cit îl amuţi, Incremenindu’l pe loc : nici o vorbă nu putură scoate ; tăce a! îngroziţi de oribilul spectacol ce se desfăşura î i faţa lor, luminat de razele palide ale lunel. Pâ-reaU binoplizaţi: era, în adevăr o privelişte Înfiorătoare, care te ţintueşte pe loc, care ’ţl răpeşte ori ce curaj, ’ţl ’ntuuecă
www.dacoromamca.ro
31
k r a e a
ort-c« gtndire, tţl paralizează oii ce mişcare.
Abia după cUe-va clipe, unul din el. deşteptat din spaima ce-I amorţise simţurile, lua băţul cu care bătuse la geam mal Înainte. şi 1 întinse cu frică pe fereastră Înăuntru spre pat, atingtnd şi mişcînd uşor cămaşa lui Gbeorghe.
Atunci fură 'ugmziţl de un spectacol ne* mal pomenit: la mişcarea cămăşii lui Gheorghe motanul se repezi cu furie la gltul lui, sflşiindu-1 cu ghiarele şi cu dinţii, după care sări jos din pat şi se aşeză la plndă, In a-celaş c< lţ al casei.
Convingerea Înfiorătoare era acum făcută : Gbeorghe fusese omorlt de motan.
înfioraţi, de spaimă, simţeaţi cum le furnică prin vine un fior rece ca de moarte, şi totuşi nu fură mulţumiţi numai cu această privelişte, repetară atingerea cămăşii Iul Gbeorghe, cu bătui :	aceiaşi sălbatică
scenă, motanul, mal furios ca orl-clnd, se repezea la gttul Iul Gheorghe, sllşiindu-1 cu dinţii, ruplnd carne din gitul lui, săplnd cu ghiarele In grumaz şi Inlinzlnd Intr’o parte şi ’n alta flşiele de carne roşie, din care eşea slnge cald. Molanul miorlăia bizar, mtrlia, urla parcă de mlnie, şi iar sărea In colt-
Cel doi prieteni afl închis geamul cu frică şi afl dat de veste întregului sat.
Ia zori de zi, In loc de a merge la biserică. toată lumea se strtnse în jurul casei Iul Gheorghe, eomentlnd îngrozitorul fapt. Curlnd după aceea, a sosit şi procurorul şi, de fa{â cu toţi cîţl puteail să’şl arunce privirile pe fereastră, s’a repetat dovedirea o-morltorulul. Mal In urmă, doctorul a confirmat faptul, prinlr’o minuţioasă cercetare : Gheorghe fusese sflşiat de moţau în puterea nopţii.
Zăvoi. 12 Mal 1898. N. Mihăescn.
OFOBMAŢn
Demisiunea d-luT Gogu Cantacuzino
Zvonurile înregistrate ieri despre demisiunea din minister a d-lul Gogu Cantacuzino, se confirmă.
Ministrul de finance văetnd că nu se poate bucura de liniştea absolută ne i-au impus doctorii Cantacuzino şi Buicliu, din cauza supărărilor ce zilnic ti aduc <amicii săi politici», a trebuit să se resemneze şi să se supună doctorilor, cari i au, ordonat să plece pentru cUe-va luni in străinătate.
In consecinţă d. Gogu Cantacuzino §l-a dat din nou demisiunea, stăruind
ca ea să fie primită.
*
* *
Din cauza acestei demisiunl a fost nevoit să rămîna In ţară d. Ferechide, care obţinuse deja de zece zile un concedia de o lună.
In prluciplft demisinnea d-lul Gogu CantuCMzluo a fost acceptai», «Iar ea nu se va primi in mod oficial, de cit numai după Întoarcerea H. N. Regelui din străinătate.
Mmis'rul de finance ad-interim va râmîre d. Ionel Brotianu, care imediat după înregistrarea demisiunel, va numi pe d. Cantacuzino in postul vacant de guvernator al Bănctl Naţionale.
Un detaliu interesant:
Postul de guvernaţivr al Băneel Naţionale, retribuit cu 60000 lei anual, e vacant de aproape trei ani, de ia retragerea d-lul Theodor Rosetti.
Acest post a fost anume reservat pentru d. Gogu Cantacuzino, pentru momentul ctnd guvernul liberal va cădea de la putere.
*
* *
Cu retragerea d-lul Cantacuzino din minister şi din viaţa politică, se creează guvernului o situaţie excepţional de gravă, căci un mare număr de tineri deputaţi, ca dd. Em. Qrădisteanu, Gîr-boviceanu, Horia Rosetti, Hagi Tudo-rathi, Ttlu Frumuşeanu, etc., numai pentru simpatiile pe cari le aveau pentru fostul, ministru de finance, aii rămas credincioşi guvernului, stăruind insă mereu pentru o impăoare cu dra-peliştil. Din pumt de vedere al situaţiei politic*, e cu atit mal interesant aceasta, cu cit ştiut este că tocmai d. Gogu Cantacuzino a fost piedeca cea mat mare a împăcării drapelisto-guvernamentate.
In adevăr, ştiut este, că atunst ctnd d. Slurdza se înţelesese cu d. Aurelian, irjurtnd pe d. Fitva, tocmai in acel moment făcuse şi d. Cantacuzino avansuri d-lul Ficva, injurînd pe d-nil Aurelian, Lascar şi Costinescu.
*
* *
Era combinaţiilor politice ciştigă a-cum un teren larg, cu atit mal vtrtos că d misiunea d-lul Gogu Cantacuzino nn se va înregistra de cit cel mal cu-rind după două săptâminl. Şi aceasta din cauză că d. Sturdza nu ştie incă in ce chip să remanieze cabinetul.
E probabil thiar că pentru a remania oubinetul d. Sturdza va fi silit să des hidă noul negocieri de împăcare cu drnptliş'ii.
Prin unele eercnri guvernamentale se vorbeşte d*J» cu multă antipatie despre intrarea lu minister a (l-iul Molcescn, şl cu multă stăruinţă despre absoluta necesitate a sacrificării d-lul Nlolojxn.
jEvident e că guvernul trece prin o criză gravă, căit H lipsesc, elemente spre a reionstrui cabinetul.
Vom ţine în curent pe cititori despre desfăşurarea crizei ce domneşte in partidul guvernamental în urma retragerii d-lul Gogu Cantacuzino.
Mişcarea prefeetorială proiectată încă de astă primăvară, In vederea alegerilor co- j tuunale, se va face în cursul luuel viitoare. 1
Deocamdată ae ştie că d-nil dr. Munteanu,
Ghelmegeanu şi NeculaQ, prefecţii din Huşi, T. Severin şi Clmpulung, vor fi sacrificaţi.
Despre sacrificarea d lui Toader loan din Birlad, Christu din Giurgiu şi Manolescu din Piteşti nu se vorbeşte încă, de şi mulţi guvernamentali din localităţile respective lucrează la acest sens.
D. deputat N. T. Popp o declarat unul amic al nostru, că cu toate stăruinţele guvernului, refută cu persistenţă de a primi să figureze In capul listei guvernamentale pentru viitoarele alegeri comunale din Craiova.
Consiliul de miniştri a aprobat cererea ministrului de finanţe ca d-nil St. Dumitrescu, administrator financiar, G. Ionescu, şef de secţiune, Aur BalaşiO şi Michail Dimcea, Impiegaţi în serviciul exterior general al finanţelor, toţi din Constanţa, să fie înlocuiţi din funcţiunile ce ocupă, pentru neregulari lăţi grave In serviciu, dovedite cu ocaziunea con-statârel delapidărel comisă de I. Assan, fost perceptor în Constanţa.
Astăzi dimineaţă, la orele 7, A. S.
R.	Principele Ferdinand a plecat la Sinaia, din halta Cotrocenl.
Sosirea MM. LL. Regele şi Regina e fixată pe ziua de 8 Septembre.
La ministerul inctrucţieî publice se petrec lucruri care arată în deajuns starea de decadenţă şi lipsa de scrupul la care aă ajuns colectiviştii :
Şeful de cabinet al ministrului Haret nu se mulţumeşte eă dă la toţi ciortagil guvernului bilete de liber parcurs pe drumul de fier, ci s’a apucat să dea un ast-fel de bilet unei prietene a sa. Prietena însă a vîndut biletul la gara de Nord pe cinci lei, unei alte persoane.
Lucrul acesta s’a descoperit şi direcţia căilor ferate a confiscat biletul, pe care ’l-a trimes cu o adresă ministerului de lucrări publice. Ministerul lucrărilor publice ’şl-a explicat acum de ce la ministerul de culte se cer atltea bilete de drum de fer, şi după ce aflase din ziare că biletele ministerului se vlnd la gară, a trimes o adresă foarte aspră d-lul Haret, inştiin-ţîndu-1 că dacă se vor mal întîmpla ast-fel de lucruri, va suspenda biletele gratuite pentru acel minister.
Cu cite-va zile înainte de a se descoperi a-cest lucru, se mal primise două bilete de clasa I, tot de la ministerul cultelor, şi care nu purtafl pecetia şi semnătura ministrului.
Timpul, de la care împrumutăm această in-formaţiune, întreabă pe d. Haret, cine comite ast-fel de tripolagil.
Banca Naţională a decis înfiinţarea unei sucursale la Tulcea; In acest scop a şi închiriat fostul local al liceului.
Se crede că d. Ivan d’Exarque, secretarul legatiunil bulgare din Bucureşti, va fi numit agent diplomatic Ia Belgrad.
D. Dim. Sturdza se Întoarce, azi îu Capitală.
D-sa va sta plnă Duminecă In Capitală, clnd va asista la Te-Deumul ce se va oficia pentru aniversarea luărel Griviţell şi apoi se va întoarce la Constanţa pentru cite-va zile.
Săptămîna viitoare, divizia de mare a flotilei noastre de războifl, actualmente anco* retă în portul Constanţa, va începe evolu-ţiunile In largul mării şi exerciţiile de tir.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. Ion Voinescu, actual poliţaifl al oraşului Fălticeni, este numit sub-prefect la plasa Muntele, judeţul Suceava, In locul vacant.
*	D nil Ion Tătarn şi Teodor Vera sunt numiţi ofiţeri In corpul sergenţilor poliţieneşti din Capitală, tn locul d-lor Mihail Di-mitrescu şi Petre Marinescu, demisionaţi.
*	D. Petru Despot, actual comisar poliţienesc In oraşul Fălticeni, este înaintat tn funcţiunea de cap al poliţiei acelui oraş, In locul d lui loan Voinescu, trecut în altă funcţiune.
Oronic& judiciarii
Contestaţia Ini Ftlnger.— Un tip bine cunoscut în Capitală, Etinger e, tot într’o vreme, tipul escrocului occidental, în Orientul nostru. Băiat frumos, curat, vecînic elegant, cu ochelarii pe nas, nu’ţl vine să crezi, văzîndu-1, că-şl are ciştigată, de multă vreme, reputaţia de escroc şi fotografia, un superb «cabinet», in cabinetul şefului poliţiei de siguranţă.
Aşa elegant, cu ochealril pe nas, cu un guler strălucitor de alb, Etinger s’a înfăţişat, cu jandarmul la spate, luaiutea tribunalului de Ilfov, secţia vacanţei, prezidată de d. Procopiu. Etinger făcea contestaţie la executarea sentinţei a-celuiaşî tribunal, care îl osîndise la o lună de zile închisoare, pe motivul că atit procedura înainte de darea lui in judecată, cit şi aceea relativă la executarea liotărlrel condamnatoare, afl fost viciate—şi viciate prin faptul că nu s’a afişat sentinţa la ultimul domicilia, indicat de însuşi Etinger, lq strada Ştirbel-Vodă 166.
Dar e interesant motivul condamnărel lui E-tinger.
Prin 1894, face cunoştinţă, într’o seară, la berăria «Mihalcea» cu un oare-care străin anume Nast. Se pune cu el la chef, II îmbată, se urcă apoi amindol într’o birjă şi pornesc în berban-tlic. Etinger pretinde că Nast, beat mort, a căzut din trăsură. Poliţia insă a dat de urma lui Etingher «in dosul teatrului» împodobit cu giu-vaerurile beţivului, cu ceasornicul acestuia, iar tn trăsură paltonul omului.
Dus la poliţie, a fost deposedat de obiectele beţivului, i s’a Încheiat prooes-verbal şi apoi a fost dat judecăţii.
In lipsă — Etinger se mutase la Constantino-pol — a fost osîiidit la o lună Închisoare, de o lună de zile. Acum două săplăminl, iutorcindu-se In Brăila, a fost recunoscut, prins, şi sentinţa s’a executat.
D-nil Bonifaciu Pitiş şi Ţepeluş. avocaţi, afl apărat pe Etinger, căruia tribunalul i-a admis contestaţia, a anulat sentinţa condamnatoare şi a liotărlt să intervină pentru a fi pus in libertate.
Mulţumind, Etinger pleacă, dar parcă ar mal vrea să ceară socoteala cui-va, de cele două săptămlnl petrecute la Văcăreşti.
Cod.
CONFERINŢA PACIÎ
Regeţe Leopold al Belgiei ar fi expfiifiit
dorinţa ca congresul păcii să se întrunească la Bruxelles. Se zică că Ţarul sur fi învoit la aceasta.	.
Ziarul liberal englez Daily-News dă'tttute" cari amănunte asupra modulul de constituire a conferinţei păcii.
Fa va fi Împărţită In două adunări: una, Bi care vor fi reprezentate marile Puteri, cari vor avea vot hotărttor; alta, a Statelor mijlocii şi mici, cari nu vor avea de cît vot consultativ.
Baza principală a congresului va fi angajamentul tuturor Puterilor de o nu ridic» «ici o chestiune privitoare la revizuirea tratatelor ezistente, inclusiv tratatul din Frankfurt (intre Franţa şi Germania după războiul din 1870).
De o cam dală nu se va face nimic In chestiunea Conferinţei, de oare ce contele Muravieff pleacă pentru cltă-va vreme In străinătate.
Depeşile de azT
Serviciul Agenţiei Romlne
Euxinograd, 24 August.—Prinţul Bulgariei a sosit.
Constantinopol, 24 August. — In Iemen se va introduce serviciul militar voluntar de un an.
Cronberg, 24 August.—împărăteasa Fre-derica, făclnd o plimbare călare, calul s’a speriat. împărăteasa a căzut, dar nu s’a rănit.
Amsterdam, 25 August.— Cele două regine afl sosit. Sosirea lor a fost anunţată oraşului printr’o salvă de 101 tunuri. Ele s’afi Îndreptat spre palatul Dam, Intr’ua cortegifl solemn, în mijlocul aclamaţiunilor fără sfirşit ale unei mulţimi imense.
Regina Vilhelmina a eşit de mal multe ori In balcon, tn mijlocul unul mare entusi-asm al mulţimel.
Londra, 24 August.— Pierderile Englezilor la Omdurman sunt de 23 de morţi şi 99 de răniţi, dintre cari 12 oficerl. Trupele Egipţiene afl avut 21 morţi şi 230 răniţi.
Belgrad, 24 August.— După ştirile slr-beşt! din Uscub, Saad Edin paşa a început ancheta asupra masacrurilor arnăuţilor, fără a aştepta sosirea delegatului sîrb.
DIYERNE
iaD^CAP7rALA
B&tae (*n rănire.— Doul indivizi, numiţi Andrei şi Niţâ, cismarl din cimpul Teiului, tre-clnd erl pe t-trada Teilor, s’afl luat la ceartă cu băiatul Dumitru Ion, cisnar în acea stradă. Cearta a degenerat repede în bătae, şi unul din agresori, lnarmîndu se cu un cuţit, l’a împlintat
lnă în prâsele în partea dreaptă a pieptulnl
âiatulul Dumitru.
Grav rănit, Dumitru Ion a fost transportat ta spitalul Colentina, iar cel doul agresori afl fost arestaţi.
PniigHf prin».-Agenţii serviciului de siguranţa afl reuşit a pune mîna astă noapte pe numitul Dumitru Simion zis şi Metz, unul din autorii furtului săvîrşit la pirotechnia armatei.
Pungaşul a tost închis la Poliţie.
Armft de vie.—Erl, pe la orele 10 dimineaţa, copila Bertu, de 12 ani, fiica d-lul G. Marcovicl din strada Rotarilor 37, în lipsa părinţilor săi de acasă, apropiindu-se de maşina de bucate, i-s'afl aprins hainele de pe dtnsa. Flăcările afl coprins’o repede din toate părţile, şi vecinii, a-larmaţl de ţipetele nenorocitei copile, afl putut cu greii stinge focul.
Copila, care are arsuri pe tot corpul şi a cărei stare este gravă, a fost transportată In îngrijirea Spitalului de copil.
DIN ŢARA
Bandiţi prinţi.—Cel trei capi de bandiţi cari afl comis numeroasele tilbăriî în judeţul Covurluitt, afl fost, în fine, prinşi, spune ziarul Galaţii.
Unul, anume Mocanu, a fost găsit mort lntr'o ripâ dintre Negrileştl şi Corod. Lingă el s'a găsit o ţeavă de puşcă, ceea ce face să se crează că a fost omorît de unul din tovarăşii săi, anume Viţu, cu care căzuse în vrăjmăşie.
Al treilea bandit, anume Arhip, a fost prins la o staţie de drum de fer, fiind recunoscut de către un pasager.
O crimă oribilă. — O crimă îngrozitoare s’a comis erl-noapte, pe la orele 11 şi juni., In Galaţi, în împrejurările următoare :
In strada Maramureş locuia un bulgar anuine Dumitru Velu, care trăia în concubinagifl cu femeia Aneta G. Lupu.
Dragostea concubinilor însă nu era senină, ci foarte dese ori turburată de furtunile certurilor.
Zilele trecute, femeia Aneta Lupu. sătulă de traiul cu aşa dragoste, rupse concubinagiul şi se mută la alt domiciliu.
Bulgarul Dumitru Velu, Insă, era furios de acest divorţ, căci In fond îşi iubia concubina. Necăjit foc că-1 părăsise, el se duse la domiciliul Aneteî, şi aci, după o ceartă violentă, a-pucat de demonul răsbunăril, Dumitru Velu trase cuţitul din brlfl şi-l îraplintă în plntecele Aneteî, care căzu leşinată la picioarele sale.
Dumitru Velu, înfricoşat de singeroasa faptă pe care o săvlrşise, s’a încercat să fugă, dar poliţia l’a prins şi la pus la Închisoare.
Aneta G. Lupu a fost ridicată într’o stare gravă, şi trasportată la spitalul Elisabeta Doamna, din localitate.
Medicii afl speranţă că vor scăpa-o.
Sinuciderea de la Buftea.— Am spus erl, că nenorocita care a rătăcit mal multă vreme prin pădurile şi satele diu jurul Capitalei, s’a sinucis în ziua de 22 curent, aruncindu-se, în staţia Buftea, înaintea trenului de Predeal, care pleacă din Bucureşti la orele 7.45.
CU timp a rătăcit prin pădurile şi satele din jurul Capitalei, de şi arestată de două ori şi internată odată la institutul Sutzu şi altă dată la MArcuţa, identitatea «misterioase! doamne» n’a putut fi stabilita. La Mărcuţa, misterioasa d-nă a fost ţinuta aproape o lună, unde nimeni n’a fost In stare să o facă să vorbească şi să afle de unde este şi cum se numeşte. S'a făcut apoi un consult medicul care a opinat că misterioasa doamnă nu este de loc nebună, şi deci a fost pusă In libertate. Eşită din ospicifl la 17 August, doamna misterioasă a mal rătăcit cUe-va zile prin pădurea Buftea, şi apoi In ziua de 22 s'a aruncat Înaintea trenului, îăminîud moartă pe loc.
Acum. după ce nenorocita şi-a pus capăt zilelor, sub-prefectul de Znagov raporlind cazul, spune că sinucisa este o falită din oraşul Călăraşi şi că se numeşte Ana M. Fankenfllk. Cum a aflat asta, aşa de o dată ? In ziua clnd s’a sinucis nenorocita, nu se ştia nimic, absolut nimic. Cadavrul a fost transportat în capitală, fără ca identitatea persoanei să fie stabilită;
ceva mal mult: nenorocita a rătăcit atlta timp prin jurul oraşului, a fost arestată de mal multe ori şl eliberata, fără ca autorităţile să se intereseze de rostul acestei femei, şi acum d. sub prefeet, după ce dtnsa s’a sinucis, vine şi ne spune că moarta este falita din Călăraşi!
Curios lucru.
DIN STREINa TA TE
Descindere» nnnl balon.—Ziarele sosite din Iaşi, spun că In Lemberg a descins un balon, în care călătoreau mal mulţi ofiţeri ruşi. Balonul a plecat din Moscova.
Din eausa dennădăjdnirel.— In Solin-gen, după cum scrifl gazatele streine, s'a spin-zurat un copil, în virată de 10 ani, flind-că fratele saa nu voia să se joace cu el.
Un bilet, lăsat de micul sinucis, spune următoarele : «Nu mal pot suporta chinul vieţel; fratele mefl nu se mal joacă eu mine ; mă u-cid.»
Afacerea Dreyfus
(Serviciul Agenţiei Romlne)
Noul tnlni&tru ae rămboiă fi revizuirea
Paris, 24 August.—D. Brfsson a rugat pe generalul Zurllndeu să primească portofoliul răsbolulul, ţi l-a făcut cunoscută o scrisoare a d-lul Marrlen, certnd ministrului de răsbolfi procesul verbal al mărturisirilor locotenent.-colo-nelulnl Henrj ţi dosarul judiciar al afacerii Dreyfus.
Generalul Zurllndeu a primit, exprimîudu-ţ! totuşi părerea sa de răft de a părăsi guvernămtn-tul militar al Parisului.
Paris, 24 August. — D. Sarrien a a-nunţat consiliului de miniştri, că a primit de la d-na Dreyfus o cerere de revizuire a procesului bărbatului acesteia.
Paris, 24 August. — Generalul Znrlinden doreşte să studieze el însuşi dosarul judiciar al afacerii Dreyfus, înainte de a-1 comunica d-lui Sarrien, pentru a putea interveni în perfectă cunoştinţă de cauză în consilii!.
NUVELA
Înlocuitor inutil
Berard se întoarse acasă furios.
—	Ştii,'; zise către femeia lui, m’am săturat. Am fost la părinţii tăi şi le-am cerut restul din zestre — jumătate — pe care nu ml-afi numărat-o încă ! M-afl primit ca pe un cline :
«Nu ştifl învoiala ? ml-a zis tatăl tătt,— «cinci zeci de mii la căsătorie, şi restul la naşterea celui d’întîifl copil. Efl ml-am ţinut cuvlntul şi mi-1 ţin încă. Aveţi un copil ? Nu! Atunci e de prisos să mal stărui !» Şi iacă, pentru că tu nu poţi să faci un plod...
D na Berard se aprinse;
—	Efl nu pot! Medicul nu zice aşa I
—	Un măgar !
—	Poate că tu eşti...
—	Ce, ce ! Spune odată...
—	Tu eşti... in sfirşit. e greşala ta... Şi dacă mă plictiseşti efl fac copil, dar...
Peste ctteva zile, soţii plecară la băl de mare.
Se tmpăcaseră. Dar într’o dimineaţă plim-bludu-se pe malul mărel, zăriră un pescar înconjurat de vre o şease copil.
Se apopiară.
—	Al dumitale suut copiii ? întrebă d. Berard.
—	Al noştri I zise omul. Nevasta e tocmită tn tlrg, şi clnd pescuitul nu prea aduce, efl îngrijesc de toţii...
Strecurară o mouetâ albă In mina copilului celui mal mare, şi-şl continuară plimbarea :
—	El! zise B6rard. Clt-o fi lumea, nu suntem noi In stare să avem şase.
E drept că şi femeile astea, sunt zidite, nu glumă! Nu se striug lu corset pîuă se, Înăbuşă ! Sănătoase tun !
—	Şi bărbaţii nu sunt uzaţi, Înainte de vîrstă.
—	Pentru mine o spui asta ?
—	Nu! pentru pescar! Ş’apol, nici nu te adresai mie.
—	Adevărul supără tot-d’auna.
—	Va să zică, nu sunt sănătoasă ?
—	Si efl, sunt uzat ?
—	Să zicem, exoflisit,
—	Aşa! strigă B6rard.
Te căsătoreşti cu un fleac, fără slnge, fără şolduri, numai nervi, şi ea Iţi spune ţie că eşti racliitic, răsuflat!
—	N’am slnge! Uite-te la tine, par’că eşti o gulie !
Seara, prînziră fără să schimbe o vorbă împreună; dar, fiind că ea rămăsese la masă, B6rard o Întrebă:
—	Nu mergi să te culci ?
—	Nu.
—	Cum pofteşti !
Se urcă, lăslndu-şl femeia, care peste vre-un sfert de ceas, apuca spre coliba pescarului...
Ctnd se Întoarse acasă, era miezul nopţii.
—	De unde vil? o întrebă bărbatul.
—	Am fost de m’am plimbat.
—	Nu mal eşti mtuioasă?
—	Nu ! Dar tu ?
—	Nici efl.
Peste o săptâmtnă, d-na Berard simţi nevoia de a mal vedea o dată teatrul aven-turei sale.
Coliba era închisă.
Iutrebă pe o vecină:
—	Nu- nimeni ?
—	Nu, doamnă. S’afl dus plnă la bunii lor!
—	Aii! frumoasă familie, zise, ca să spue ceva, d-na Berard. Atlţia copil, nu-1 glumă !
Vecina făcu cu ochiul, ridictnd din umeri:
—	Iţi face curat milă, zise. Un om care se ucide, ca să şl hrănească copiii! Şi ce-I mal râfl, e că nu sunt al lui 1 Ii face factorul postai...
Albert Delrallă.
Liceul de Domnişoare
din Strada MindrveT, 16
•ub direcţiunea
D-neî FELICIA M. PETBESCJ
Cura liceal complect. Externat. Cura pr mar şi cure facultativ:
Gr&dln» de Copil
Reaultutul de finele anului şcolar cit ee poate de satisfăcător, examenele la liceala Statului.
înscrierile încep de la 16 August, Iar cursurile la 1 Septembrie.
LICEUL SF. GHEOHGHE
Calea Victoriei, tao îu faţa Ministerului de Finanţe
Acest licefl este autorizat de Onor. Ministru al lnstrucţiuneî Publice a libera certificate e-quivalente cu certificatele de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, intr’u-nul din cartierele cele mal sănătoase şi uial elegante ale Capitalei, înzestrarea lui cu un incierial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiune!; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-afl creiat o reputaţie distinsă, fapte puse în evidenţa prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clasele liceale, poseda şi un curs şrimar complect tn care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe Itngă cursurile obligatorii prin programa statului se mal învaţă şi Germana. In mod facultativ se învaţă lin'ba Engleză. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi într’adins. înscrierile se fac la 1 August.
Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie.
Director,
Atiff. IPemctriescu
INSTITUTUL ie DOMNIŞOARE STÂNESfU
fast Institutul Englez Bucureşti, Calea Rahovel No. 36
Cursuri primare, secundare fi facultative. Elevele din cursul primar fi secundar pot da esamen la şcoalele 8ta> vilul. Be primesc ţi eleve, care urmează externatul seoundur, şcoala profesionali şl Conservatorul, fiind toate in cea mii! mare apropiere.
îngrijire părintească, eduosţle aleasă, învăţătură serloafă. Toate elevele şcoalel noastre presentate la esamen la şooalele Statului afi reuşit ou suctes, iar cele ce afl urmat şl în cursul anului la acele şooale, toate afl fost promovare şl parte chiar premiate.
Informaţii se pot trimite la cerere. înscrierile înoep la 20 August.
Directoare
________________Lucreţia D. Stânesc i
A TIS
Atlue la cunoştinţa generalei cei Hota corpului aiaaetie ae ta «ZI-eeul elastic şi real*, 102 calea Moşilor a font aprobata in inlrrgltne ae către Onor. Ministt. aI In-itruc-ţiunel prin ora, ZOOS4 a in 19 Aug. curent.
Directorul «Liceului clasic şi real».
____________G. AKGHIKKSi ri
INSTITUTUL DE BAE'l”
GRIG0RE C0BÂLCESCU
un t ii. i
Strada Sf. Nieolae No. 35
Cursuri primare şi lieeale. Externat şi semi-internat. Internat pentru elevii cari urmează atît în institut cît şi la liceele statului. Înscrierile afl început de la 10 August. Prospecte se trimit la cerere.
Director
______________G. M. Macedoneşcn.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
BOLINTINEANU
fondat în anul 1874,
Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei
MARI A AN6ELESCU
(născută Bolintlneanu)
Aduce la cunoştinţă, că cursurile vor începe pentru noul an şeolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de acum. iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zînd reclamele forţate ale unor şcoale în diferite jurnale, care Intre altele fac cunoscut publicului că aă metode speciale, că au obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărit că în acest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de ani de existenţă care parte snnt mume de familie, precum şi onorabi-laiul public competinte care a putut să a-precieze resultatele obţinute In toate privinţele. Institutul după cum se ştie, este situat la şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.
INSTITUTUL Mii: I'ETH
„En UCA TIU1VEA“
Snb direcţiune»
D-neî Eleonora Ivaşco şi a D-reî Aurelia Vellescu
Acest institut este autorisat de onor. Minister al Cultelor si lnstrucţiuneî publice, prin No, 41651 şi se bucură de toate drepturile ce acorda legea lnstrucţiuneî şi regulamentele în vigoare ale invăţămtntulul privat..
Instalat în spaţiosul local din Str. Armeniscă No. I, care Insuşesce toate con'Hţiunile sanitare, cerute de regulamentul oficial, va începe cursurile la 10 Septembrie.
Institutul pe lîugă cursul primar şi secundar clasic în conformitate cu programele Statului, mal are o sec/iune specială de fundţdmtnt secundar In care predomină limbile moderne, şi cursuri pregătitoare pentru elevele cari ar aspira să concureze pentru şcoalele normale saă pentru internatul secundar de gradul al 2-lea.
Elevele din liceal claslo se vor ooaps şl ca laoral de mină (albituri şl oroitorle). Cursurile de plan, piotnră şl artele de agrement se vor preda cu profesori speciali elevelor care ar dori să le urmeze.
Aoest Institut va da o deosebită atenţiune la sănătatea copilelor şl la deprinderile cari eoustitueeo o bună eduoaţi-une. Direcţiunea asociludu-şl la muncă un personal didactic distins, ales dintre profesorii Hiatului, speră să răspundă oît mal mulţumitor îaofederel ue d-nlî părinţi vor bine-vol a’I acorda, înarediuţfndu'I cultura şî educaţiunoa copilelor Domniilor lor.
Prospecte r» lative la înscriere se trimit după cerere, iar înscrierile se fac provisorifl pînă la 2 Septembrie la D-na El. Ivuşcu, Calea Moşilor No. 202, iar de la această dată in localul Institutului din Strada Armenească No. 1.
Directoare» Internatului el a ouraurllor aeoundare :
ELKoNOIU I*. IVAţGd
Licenţiaţi în Ştiinţele Naturala a DulvariUtiţel din ‘ Buou-raţtt ţl profeaoarl la Externatul -Carmin Sylnar.
Directoarea ouraurllor secţiuni! primare.i	’ÎSW
AnrellH VeUmen	’! J >3
Ab*ol*enti a i'aaultlţll de Utere din BucureţtJ ţ
www.dacoromanica.ro
a
lAKfi AGRICOLA W August 1898.
SUOUBflAXjA BRAILA
Buletin de ţtirile din străinătate ţi preţurile ourente în port
Londra apre scădere Hamburg	slab
Budapesta Sap.	fi. 8.27
»	Mar.	*8.30
»	Sep.	> 6 66
,	>	> 5 61
Orîne Anvers dis. cer.
» Pari» S. fr. 21.40 »	» N.-D. » 21 —
» Amsterd.fi. 171 Secară »	» 123	»
Porumb Londra ac.3 p.	»
Or»	» calm	»
Ovă»	» mal slab
AMERICA |New York)
Sărbătoare.
BRĂILA
Ortă scadent din răgim pe •/• k. lei 1000—1150
mijlocie » fin S*cară Porumb » ros Or»
Răpite eotza Ovăe
» 1200-1300 » 1325-1500 » 930— 980 » 720— 760 » 825— 875 » 750- 800 » 2000-1200 » 830 - 925
OBSERVAŢIUN1
Cu ţoală scăderea din Chicago şi cu urcarea navlurilor la 12 sh. piaţa noastră a fost aproape neschimbată.
Vagoanele căutate, din cauza numărului lor restrlns. Toate cele-l'alte articole ca orz, ovăz, secară cerute şi susţinute. Fasolea 1050 -1250 vagonul. Navlul şlepurilor în urcure sensibilă, din cauza apelor mici.
TRANZACŢII FĂCUTE
Gr tu : 28.207 hecto şi 10 vagoane ; Porumb: 19.140 h-cto; Orz: 4400 hecto şi 68 vagoane ; Orsoaică: 1200 hecto şi 38 vagoane; Secară: 9600 hecto şi 12 vagoane ; Ouăb : 2280 hecto şi 37 vagoane ; Rapiţă sălbatică 450 hecto; Rapiţă 3 vagoane ; Meiii: 450 hecto şi 3 vagoane.
CHESTiUNEflZllE]
Afacerea Dreyfus
(După ziarele străine)
Clieallnnea revlznfi II
Opiniunea publică din Paris se manifestă din ce In ce cu mal multă tărie, în favoarea revizuirii. Esceptlnd foaia lui Rochefort, La Libre Parole şi La Patrie, toată presa pa-risiană e cîştigată pentru revisuirea procesului. Zilele trecute, s’a convertit şi marele Journal des Dibnts şi La Presse, una din gazetele cele mal şoviuiste, cere să se re lnoiaseă cercetările contra lui Dreyfus, şi liberarea acestuia, In caz etnd ar fi nevinovat. Agitaţia populară pentru revisuire creşte merefl. In toate cariierile Parisului se ţin acum întruniri publice, în cari se votează moţiuni pentru revisuire. Săplămîna trecută, s’ail organizat cele dînttifl meetiugurl. La întrunirea de la 1 Septembre n. afl luat parte 3000 de persoane, uvrieri şi mici industriali, între cari mulţi literaţi şi socialişti. Preş sens6 a ţinut un discurs incendiar. A zis : «Cavaignae, şlifl positiv că n’a intervenit de bună voe, pentru desvelirea adevărului. a. fost constrîns de cause externe cari a-meniuţafl Franţa, să facă descoperiri ruşinoase. Nu-I încă totul cîştigat. Vor să separe cazul Henry de afacerea Dreyfus, vor să-l isoleze». (Protestări.) La sflrşit, s’a arătat adunării prin proecţtunl de lumină portretele tuturor personagiilor cari afl jucat un rol lu afacere. Apariţiile lui Drumont, Rochefort, Henry, Mereier aii fost primite de mulţime, cu o adevărata explozie de furie. Mii strigat! : «jos cu Rochefort! Moarte lui Drumont!» Dimpotrivă, fură salutate cu entusiasm porlretele persoanelor cari afl lucrat pentru revisuire Portretele lui Picqu-art, îmbrăcat în uniformă, şi Zola aii provocat cel mal mare entusiasm. Uralele, a-gi'ările pălăriilor, aplausele nu mal luafi sfirşit. Dar şi apariţia lui Demauge, Sc.heu-rer-Kestner, Jaurâs, Ciemenceau şi Labori afl provocat aplauze însufleţite.
Mntin menţionează că ministrul de justiţie Sarrien, ca şi ministrul preşedinte Bris-son, admit revizuirea. Părerea ministrului de justiţie se bazează pe sentinţa unor funcţionari versaţi în legi, cari declară că falşi-ficarea comisă de Henry constitue unul din acele momente, prevăzute în codul penal pentru revizuirea unul proces. Juriştii mal menţionează şi chestiunea, dacă depunerea făcută de Henry ca martor, la 1894, înaintea tribunalului militar, nu devine suspi cioasă p iu descoperirea falşului.
Diverginţele ivite între minislrul preşe-dinte Brisson şi ministrul de războiţi Ca-vaignac, asupra revizuirii, se vor aplana. Brisson se sprijineşte pe majoritatea cabinetului, care doreşte revizuirea ; Cavaignae n’are nici o legătură în minister. Bourgeois nu vrea să se angajeze în chestiune, ca să np şl compromită situaţia şi planurile sale politice.
La Libre Parole declară latr’un număr recent că revizuirea ar însemna războia sigur. Prin această foaie, declară Cavaignae că sunt neclintite convingerile sale despre culpabi itatea Iul Dreyfus. Numitul ziar publică scrisoarea deputatului antisemit Lazies. care zice : «Vroiam efl însumi să mă lumi mz asupra vinovăţiei Iul Dreyfus. Ministrul de războia ml a declarat limpede că râmîne abs- lut convins despre vinovăţia lui Dreyfus. Cînd rosti aceste cuvinte, figura Iul deveni espresivă şi energică. El m’a autorizat să public aceste afirmări categorice ale sale.
Dositrele secrete
Ziarul Tlroits de VHomme se ocupă de aşa numitele «piese ultra-secrete» de la mi-nisleriul de războia, scriind următoarele:
Do-arul Dreyfus se alcătueşte din trei grupuri de acte : întîifl, actul borderoului, al douilea, piesele doveditoare secrete, între cari se găsea scrisoarea falşificată de Henry, şi al treilea, dosarul ultra secret. Acesta din urmă ar dovedi, că Dreyfus e un trâdă'or şi că revisuirea procesului ar împinge Franţa la un războifl. Acest dosar ar cuprinde pretinsa scrisoare a împăratului german. In acelaş fascicul se cuprind următoarele documente: Intiifl, un comunicat al ambasadorului german, contele MAuster, către împăratul Wilhelm. în care sunt enumărate toate serviciile pe cari le-a făcut Dreyfus; al douilea. trei scrisori safi foto gratii, după scrisorile împăratului Wilhelm, şi anume: una adresată contelui Mflnster şi două lui Dreyfus. Statul-major crede în autenticitatea acestor documente. S’a zis că
aceste scrisori atl fost furate în Berlin de un agont secret francez şi afl fost predate ministeriulul de războifl, prin mijlocirea ministrului de externe, Hanotaux. Aceste documente,—spune publicaţia franceză—sunt şi ele falşificăr! grosolane cari nu pot su-porta lumina publicităţii, ca şi scrisoarea Iul Henry.
Aceste scrisori ultrasecrete ar fi fost fal-şificate la Bruxelles, apoi trimise la Berlin, unde afl fost prinse de un agent francez.
Pentru a se da la lumină întreaga organizaţie a acestei bande de falşificatorl, tre-buesc clarificate următoarele chestiuni. De cînd avea relaţii Esterhazy cu Paty de Clam şi cu Henry ? In ce timp devine Esterhazy prieten cu Drumont şi cu marchi-sul Mor6s ? Ştie ministrul de războifl, cine a adus, cel dintlifl, dovezi la vinovăţia lui Dreyfus ? A cercetat ministrul de războifl. de ce natură erafl relaţiile marchisulul Mor5s, cu un oare-care Decesti ? Are informaţii Cavaignae despre un maior X. Zu-cesti, care a fost acuzat de spionaj şi apoi liberat, după 24 de ore. Dacă d. Cavaignae nu le ştie toate acestea, ar fi bine să se informeze,—închee foaia franceză.
întrunirea Parlamentului Spaniol
Madrid, 24 August — Cortegii s’aii deschis. Senatul a discutat in şedinţă secretă proiectul ce autorizează guvernul să renunţe la stăpinirea provinciilor din colonii, conform preliminărilor păcii.
La Cameră, ministrul de interne a declarat, că încă n’a sosit momentul să se ridice suspendarea garanţiilor constituţionale.
Cota apelor
Cota apelor Dunărei de-asupra etiagiilor, pe ziua de erl 24 şi azi 25 August:
| jjT.-Severin Giurgifl • Galaţi • •
Erl AzT
lm.25 Im.25 Om.87	Om .95
Om.98 lm.ll
ULTI1E INFORMATIUXI
Suntem informaţi că, în urma turbu-rărilor antisemite de astă primăvară din Galiţia, un mare număr de ovrei gali-ţicni aii emigrat şi continuă să emigreze, unii cu şi alţii fără paşapoarte, in Moldova de sus, de unde apoi vin spre Galaţi, Brăila şi Bucureşti.
Am vrea să ştim ce măsuri a luat guvernul spre o împiedica această invasie ?
Afacerea Băjenaru
Am vorbit în atllea rlndurl de gheşeflul săvlrşit la primăria Capitalei, cu gropile de nisip ale d-lul Băjenaru.
Pentru a se vedea mal lămurit îusâ sistemul de gheşeft şi orgaoisarea lntregel clici de sfăuţuială, vom expune mal la vale fasele prin cari a trecut această afacere, şi diferitele manopere pe cari gheşeftarii le-afl întrebuinţat, pentru a stoarce parale.
De alt-fel, sistemul întrebuinţat In caşul acesta este general şi se practică Iu toate afacerile Primăriei.
Dare» antorizaţlnnei
D. Bajenaru este proprietar al unei porţiuni de pămlnt, In întindere ca de 25 pogoane, situata în spre bariera Călăraşilor, pe clmpul Căţelului.
Amicul Kefereulul şi samsar oficial în primărie. Creţu de la Obor, văzlud că proprietarul locului voeşte să deschidă pe acel loc o fabrică de cărămidă şi gropi de nisip, cu toate că locul este în raza oraşului şi deci oprit prin regulamentul comunal de a se instala pe dtnsul industrii insalubre, intervine şi promite lui Băjenaru că va face el să i se scoată autorizaţiunea cuvenită, In schimbul sumei de 1000 lei.
Bietul om s’a codit la început; dar Creţu a reuşit, In cele din urmă, să-l convingă a I da afacerea pe mînă, spunîndu-1 să depună mia de lei la o a treia persoană, de unde el să nu o poată ridica de cit după ce va obţine autorizaţiunea.
Prima poprire
Tocmeala făcută, Creţu se pune pe lucru şi în cercul săfl de amici din primărie, reuşeşte să scoată, îu contra prescripţiunilor regulamentelor comunale, autorizaţiunea cu No. 55 din Iunie a. c., prin care d. Băjenaru putea fabrica cărămidă şi deschide gropi de nisip pe proprietatea sa.
Autorizaţia la mînă, Băjenaru a început lucru. N’a lucrat însă de cit şease săptă-mtnî. Intr’o bună dimineaţă, se pomeneşte omul cu o droaie de agenţi comunali, cu sergenţi de oraş şi guarzi cari afl oprit pe lucrători din lucru, făclnd aplicaţiunea regulamentului comunal.
Prima reclamare
Vâztndu-se asl-fel Împiedicat din lucru, Băjenaru face o pllngere primăriei, şi In a-celaş timp aleargă la samsarul Creţu.
De la primărie, afl venit la faţa locului adjutorul de primar d. Solacolu, împreună cu directorul prefecturel Mimi, cari, In urma uritl cercetări, afl decis şi afl comunicat reclamantului că poate continua lucrarea, dacă trage groapa mal In afară cu 100 de metri. Creţu a venit şi el, la rîudul lui, şi pentru a linişti lucrurile a mal luat clientului săfl suma de 200 lei.
A dona poprire
Conform decisiunel celor de la primărie, Băjenaru adlnceşte groapa cu 100 de metri tu afară, şi continuă lucrul. După patru zile Insă, altă Invazie. Comisarul secţiei 40, cu revizorul de sergenţi No. 999 şi sergenţii 1033, 1046 şi 1068 şi comisarul comunul I. Marinescu vin de nofl la fabrică şi de dudul ăsta, cu Insulte şi bătăi, sergenţii cu tesacele scoase, afl izgonit pe oameni din lucru, afl sfărlmat tiparele, afl dărîmat grămezile.
Lucrătorii Îngroziţi şi-ufl luat clmpil.
In zadar Băjenaru arată autorizaţia primăriei şi spune de decizia Iul Solacolu ; comisarul nu vrea să ştie de nimic.
A doua pllngere
Disperat faţă cu modul sălbatec cum a-genţii forţei publice i afl devastat averea, Băjenaru se pllnge la primărie, şi aleargă iarăşi la samsarul Creţu.
____________I P OC A
asaeBssaaHB
De la primărie, de riDdul ăsta, vin la faţa lacului d-oil adjutor Bursan, însoţit de inginer Poteca, cari constată că In adevăr autorizaţiunea este dala In contra regula-mentuţul, dar ingădue lui Băjenaru să facă cărămidă, din pămintul ce are scos, cu con-diţiuue ca îndată ce va termina acel lucru, să Închidă groapa.
Creţu vine şi el în urmă, şi promite Iul Băjenaru că va «linişti» lucrurile, dacă 11 mal dă 200 lei.
A treia poprire
încurcat în această scandaloasă afacere; zăpăcit de ordinele celor mari şi de executarea sistematică a celor mici, Bajenaru mal dă 200 lei Iul Creţu şi se pune să isprăvească cel puţin cărămida din pămintul scos din groapă, conform Ingăduelil d lui Bursao. N’a apucat omul să luceapâ lucrul, că a doua zi chiar a venit Cantuuiari cu o altă droae de agenţi. a gonit pe lucrători şi du a permis nici cel puţin strîngerea cărămizilor de pe arie.
Neştiind ce să mal facă, bietul om aleargă iar la Creţu. Acesta mal Încasează alte sute de lei, şi cere ceva şi pentru Cautu-niari. Băjenaru dă şi pentru acesta 100 de lei. D. Mişu Cantuniari primeşte paralele dar observă:
— Cum ? pentru o avere aşa mare, numai 100 de lei mi se cuvine mie ?
Reclamaţi» la parchet
Vâzind că la primărie e o scandaloasă clică, că ce ordonă azi unul, se dezice miine de altul, şi că din acest cloac nu ese de cit stors de ultimul franc, Băjenaru se adresează parchetului.
Afacerea este acum Înaintea tribunalului.
Sistemul de sfănţuială ese clar din această afacere: un samsar favorit al elicei intervine pentru a se da o concesiune în contra regulamentului; afacerea se face. şi apoi a-genţil diu clică se pun pe lucru şi storc tot ce poate stoarce de pe spinarea nenorocitului căzut în cursă.
*%
Şi cînd te gîndeştl că neruşinarea lor merge aşa de departe, că atunci cînd înscenează gheşefturl de soiul acesta pe spinarea unora, alături, tot tn raza oraşului, sunt alte multe gropi de nisip şi fabrici de cărămidă, cari lucrează fără autorizaţie şi proprietarii nu sunt supăraţi de nimeni!
O delegaţie a liberalilor din Huşi a fost, săptamîna trecută, în Capitală, şi a cerul d-lul Ferechide revocarea prefectului de Huşi, d. dr. Munteanu.
Cetim în Opinia :
D. Arnpu, fost prefect de Botoşani, spunea deună zi, la Slănic, in mijlocul unei mulţimi de vizitatori, că d. Ferechide e «mi hoţ, filud-că a luat parale In chestia aducerel apel lu BotoşauD.	'
Fraza nu se poate tăgădui, fiind-că a fost rostită in auzul multor persoane, între altele d-nil Săveanu, primarul o-raşulul Focşani, şi Gr. Altxandrescu, preşedintele tribunalului de Putna.
Clubul polon diu Reiclisrathul vienez, face o vie agitaţie In contra realegerel d-lul Lupul, mareşal >T Bucovinei. In demnitatea de vice-preşedinte al Reichrsrathulul.
Cauza acestei oposiţil este, că astă iarnă, după ce d. Lupul a fost ales vice preşedinte cu concursul clubului polonez, clubul romln în frunte cu d-sa, a absentat de la memorabila şedinţă cînd s’a discutat darea în judecată a fostului prim ministru, contele Badeni.
Polonezi! consideră aceuslă absenţă, ca o manifestaţie tacită a romînilor în contra polonezilor.
Mitropolitul Iosif al Moldovei a reclamat prefecturel din laşi In contra Episcopiei catolice din localitate, care deţine de mal mulţi ani. pentru biserica catolică din Cotnari, un loc lu Întindere de aproape 9 hectare şi care de drept aparţine bisericel ortodoxe Sf ta Paraschiva din acea localitate.
D. Alexandru Djuvara a fost solicitat să primească a figura pe lista colectivistă, pentru alegerile comunale din Capitală.
D sa a refusat categoric, zicînd că chiar de ar fi Înscris In listele electorale din Capitală, totuşi n’ar primi propunerea, cită vreme drapeliştil sunt în oposiţie faţă de guvern.
D. Djuvara continuă a observa, faţă de guvern, aceeaşi atitudine ostilă pe care a observat-o astă iearnă, în urma retragerii sale din minister.
Erl, s’ati terminat examenele pentru admiterea tn şcoala de ofiţeri din Capitală.
Din 70 de candidaţi, numai patru-zecl afl reuşit la coucurs.
La aceşti patru zeci, dacă se mal adaogă cel 52 de elevi cari trec din şcoalele din Craiova şi Iaşi, face un total de 92 de elevi In anul I al şcoalel, iar locuri vacante sunt 150. Rămîn dar peste 60 de locuri neocupate.
La parchetul de Ilfov, judecătorul de ius trucţie, cabinetul I. s’a început erl instrucţiunea unei excrocheril descoperită pe socoteala unei doamne, Ana loneseu de Na-naşl, care sub cuvlnt că este preşediuta socielăţel «Rlndunica» a escrocat o sumă de doamne şi domnişoare, cu diferite sume de bani, promiţlndu-le venituri însemnate.
Erl s’afl ascultat la judele instructor peste trei zeci de domnişoare escrocate de numita doamnă, cari afl mărturisit cum d na de Nanaşi le-a luat parale —sume variind Intre 15 şi 40 de lei, şi cum, sub cu-vînt că fa-e o loterie lu folosul societăţel «Preşedinta» mergea din prăvălie In prăvălie. cerlnd obiecte pentru loterie.
D na de Nanaşi făcuse să se imprime un mare număr de bilele de loterie, pe cari ora scris: «Autorizată de înaltul guvern» pe cari le dăduse lu vînzare d-relor es crocate.
Parchetul a confiscat biletele, şi acum instrueşte afacerea.
BULETIN ATMOSFERIC
Duminecă puţin noros, timp călduros şi liniştit. De alallăierl, temperatura s’a ridicat sim-
Iitor pretutindeni, afară de partea de sus a loldovel, unde timpul s’a răcit binişor, termometrul acoborlndu-se piuă la 5 grade. A plouat puţin tn Moldova de sus şi la inare. Cel inal călduros timp a fost pe terasa Dunărei. Barometrul s’a coborit puţin de alaltăerî, în mijlocia cu 3 mm. Ieri creştea repede. Ieri timp închis ; dimineaţă vînt tăricel, in urmă linişte.
In Bucureşti, ieri la orele 12 din zi: înălţimea barometrieă la 0°756.8; temperatura aerului 18“8; vîntul potrivd de la Est; starea cerului, puţin noros. Temperatura maximă de Duminecă 25°, minimă de ieri 16°.
IIEPLA8AKI
D. Sp. Haret, ministrul instrucţiunii publice, vine astâ-zl de la Cozia ; d. C. F. Robescu, primarul capitalei, soseşte astă-zî de Ia Carlsbad; d. Matei Petrescu, director de serviciă la ministerul de interne, obtinind un congediu de o lună, a plecat In străinătate; d. Floru Pompo-niu, şef de divizie la domenii, s’a întors din congediă; contele de Bray-Steinburg, ministrul Germaniei, s’a întors la Sinaia, venind din Ba-varia; d Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a sosit erl în Capitală.
A se vedea in pag. IV: Congresul sionist, Ecouri §i «E-poca» în provincie.
ULTIMA ORA
Sertioiul <Agenţiei Romine»
YAL0EILE ROMÎNE
- BURSA BUCUREŞTI -
Mărfi, 25 August 1898
	*e		!		Oferite 1		Cerute		Încheiat®	
Efecte	«S							
	Ai	oupoan	ou b.	ou |	CU D-	OU	OO I	cu
	Q		gata	ter.	gata	ter.	b.g |	terrn.
împrumut. de Stat Romine								
Bentft 81 «	6%	Apr.-Oo.	101	--	îoov,	—	—	—
4 W .	5°,q	Ian.-Iul.	101	—	1«K>*/,	-		—
- t*3 •	6%	Ian.'Iul.	101	—	I00V,	—	—	—
4 94 »	£P/0	Apr.-Oe.	I0O'/.	—	81**/,		—	—
4 8y-94	*°/o	Ian.-Iul.	98*/.	—	»i*/.	—	~	—
« 90-	*%	Maî.-N-e	98,',	—	98	—		—
Oblig* o. f. r.	5°.'0	Ian.-Iul.	'					
Impr. de								
oraye			100					
Obl. C. B. 8S	6»/.	Ian.-Iul.		—	99V,	_			
4 4 4 90	S»/t	Mal-N-e.	190V,	—	100						
4 4 4	«V't	Mal-N-e.	98‘/t	-	9H	—	—	-
Impr. de •ooietftţl								
Scris. f. rur 4 4 4 *	- tx.B, *	« u. I.	Wo «% 5% 6»/«	lan.-Iul. lan.-Iul. Ian.-Iul. lan.-Iul.	W4 «SP/t 97 93	-	98'/, 93 96*/, 98V,	MII	9865 97	1111
Obl. 8. bazalt	O»/,	(an.-Ini.						
Acţiuni	Div. anulu	Valdrea nom.						
	treo.							
B. N. r R. .	98.80	500 1.	—	2L00		2490	—	2582
B. Agrloolă	16	500 1. v.	—	30*	—	366	—	8 7» 70*1
8.Dac.-Rom	30	200 1. T	—	476	—	474	—	—
S. Naţionala	38	200 L v	—	530		534	—	—
8. Patria -	G	1001. v	—	185	—	uol		—
8. de bazalt	25	250 1. v	—	—	—	—	—	—
Soo. Letea •	f	1001. v	—	-		—	—	—
SCONTURI ŞI AVANSURI__________| %
Banca Neţ. acont............................ * * * *
4 p avansuri pe deposite de efecte sau lingouri
Banca Agricolă scont................................
4	4 avansuri pe depozite de efeote • • •
Casa de Depuneri şi Oonsemnaţinnl pe depozite de efeote
6
6
8
8
«»/■
Paris, 25 August. — Cea mal mare parte a ziarelor se felicită că generalul Zurlinden a primit portofoliul războiului, preţuind că sunt in prezenţa unu soldat.
Ministrul oferă toate garanţiile pentru menţinerea onoarei armatei.
Deşi în consiliul de miniştri de erl nu s’a luat nici o hotărîre definitivă în privinţa revizuirel, mal multe ziare o consideră ca hotărîtă şi chiar pocedura poate fi considerată ca începută.
Roma, 25 August.—Dupe Populo Romano, răspunsul Italiei la circulara contelui Murawitff felicită pe Ţar de nobila sa iniţiativă, pe care Italia o va sprijini prin toate mijloacele posibile.
Poşta Redacţiei
D-lul L. M., Galaţi. — Mulţumim foarte mult pentru oferta d-voastră, dar avem deja un corespondent acolo.
BIBLIOGRAFII
A Apărut:
Istoria Artelor Frumoase
(Arehitectura, Sculptura, Pictura, Muzica din toate timpurile şi din toate ţărileinclusiv Romînia
de N. E. ID IER U
Profesor de Istorie, Directorul şcoalel comerciale de gradul I din Bucureşti Un volum, format octav, de aproape 500 pagini costul numai 7 lei, pentru proivneie porto.
Se află de vînzare la librăria Alealay din Bu-cureştl şi la autor strada Traian No. Î57._
DIMITKIE ENESCU
Restaurant şti Grădină
eu
BUCĂTĂRIE ALEASA HuiuircşR, Sf/ratla Sffinfu tnnit-â
Dr. MENDELSOHN
de la Facultatea din Paris
Special pentru boale de Femei si de Copil
Conmltaţiunl de la 2 — 4 p. m.
45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Inlrare hI prin Calea Vlclarie? Aă
Institutul „LUMINA"
HVCUHEŞTI
51®. 40, Calea Raliovel, No. 40
Cursuri primare şi gimn&siale
IN INSTITUT
Se primesc şi elevi Cari urmează la Şcoalele Statului înscrierile se fac la 20 August Dl reci or, NI. V. COItOKMC
Doctorul Anghelescu
elitrnrs »l Npitainliii llrtncnvenesc
Fost Intern al Spitalelor din Paris In timpul verei va rflmine în Capitală Wfrurfu Sfalfittnr Vo. Ahi*.
Institutul d8 Domnişoare Romîno-îrancez
EOJKEStT—C.-Lung
fondat in anul 1890
Oarsul învSţăramfculuI coprinde :
Cursul primar, cumul giînnastal oorapleot, grădină de copil (i—7 ani) şi cursul facultativ (limbile streine franoeztt, germană şi plano). La sfirşltul anului, elevele depun esame-nele la şcoalele publice sad in Institut după cererea pă* rlnţllor.
In lonalul Institutului situat Intr'unul din puuctele cela mal igienice alo oraşului, cu săli spaţioase, curte şl grădină, se primesc eleve Interne, semi-interne şl externe. Deschiderea careurilor va avea loo la 1 Septembrie. Pentru lnformaţluul a se adresa la Institut. Str. Negru* Vodă No. 62.	DIRErŢItlfKA
Schimb : Napoleon 20.08 ; Coroana germană (marea) 24.70 ; Lira otomană 22.80 ; Florinul austriac de hîrtie 2.10'/»; Rubla de htrtie 2.70.
ANUL AL Xl-lea â -= t A 81 =-
' Sr/>t°l BA21I, CM»*
Acest institut se împarte tn două se 'ţiî : SECŢIA PRIMARA şi SECŢIA LICEALĂ.
Un corp profesoral, compus din cel mal buni institutori, profesori şi pregătitori, propune materiile prevăzute în programul statului, Iu secţia primară. De şi Institutul conform regulamentului în vigoare, are dreptul să ţie esamene de fi ie de an. totuşi, spre mal sever control, direcţiunea prezintă elevii la şcoalele Statului, spre esaminare. Elevii secţiei liceale urmează cursurile liceului naţional, care e alăturea, găsind In institut o Întreţinere şi o educaţie desăvlrşită; pregătitori Intr’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zilnice. Acăstă secţie a fost reorganizată spre perfecţionare.
Situaţia pe anul şcolar 1897—1898 ne a-rată un rezultat strălucit, nefiiud de cit UN singur repetent. Aceasta graţie unul sistem special de întărire a elevilor car! se des-voltă mal tlrzift safl cari afl rămas, din diferite cause. mal în urmă cu învăţătura.
Limbile franceză şi germană se predat! cu tot dinadinsul, de către profesori şi pedagogi cu îngrijire aleşi din Germania şi Franţa. In urma cerere! mal multor părinţi s’a înfiinţat un curs a parte de limba greacă modernă. Muzica vocală şi instrumentală, desenul, dansul şi cele-l’alte arte de agrement se propun de cel mal buni maeştri,
Numărul elevilor e cu voinţă MĂRGINIT, căci direcţiunea are ca normă lucrarea şi supravegherea INDIVIDUALA a e-levulul, alll In sens educativ > ît şi instructiv. Graţie acestei disposiţil, direcţiunea pflte da desvoltărel fisice o deosebită atenţiune ; copil debili safl supuşi unul tratament medical sunt obiectul unei supravegheri deosebite ; pentru acel cari urmează o cură de lapte s’a instalat o lăptărie tn Institut chiar.
înscrierile încep la 15 August şi se sfîr-şesc Ia 15 Septembrie. Cea mal mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii cari vor a-şl plasa copiii In acest instit* t sunt rugaţi a Înştiinţa cit mal de vreme direcţiunea
DREPT ORI-CE LlMURIRE A 8E CERE BROŞURA EXPLICATIVĂ A Ş< OALEI, CARE SE VA 1RIMITE LA CERERE,
adresa numai să fie citdţă şi lămurit dată.
DIRECŢIUNEA.
INSTITUTUL I)E D0NNIŞ0ARE
PAULINA LUPU- ANTONESCU
Bucureşti, Str. Fîntlnii, 22	-
Curs liceal complect. Ex'ernat. Curs liber şi cui s primar. Se primesc şi eleve, cari urmează la şcoalele publice. Local spaţios şi igienic, in-co» jura! numai de grădini, avind el însuşi curie şi grădină mare.
Hcsultatul strălucit, dobîndit la esamene, dovedeşte îndestul stăruinţa depusă, afli din par tea Direcţiunel. cît şi a corpului profesoral, căci din foaie elevele cari aă depus esamen afli In Institui. înaintea comisiuueî numite de Minister, ctt şi la şcoalele statului, n’afl rămas de rit 4 eleve corigente la cfie un singur obiect; 2 iu institut «i 2 le stat. -
Directoare. I’anlin» Lupii Aiilonescn.
F* O U Gr U E S
Apa Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituantă
ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL
De patra secole /erorii &ninl-Eeavr la Iaoua**en este «el in»l uni-vorsaj apreelnt d« efttre Doctori
ANA
CEA MAI BUN» DINTBE APELE PURGATIVE
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
4
Congresul Sionist
Punctul principal al şedinţei a doua a congresului s onist, a fost conferinţa docto rulul Mand-lsiam, profesor la universitatea din Kief, care a vorbit asupra programului mişcarel sioniste.
E Înfăţişează poporul evreii ca un orga nism bolnav. Unii arată ca remedii, asimi-latiunea sad conversiunea. Oratorul este In con ra asimilaţi unei. El enumeră legăturile cari unesc pe evrei Intre dlnşil. Poporul evreii are o religiune comună, o limbă pe care sute de mii de evrei o vorbesc şi o scrifl—limba neo hebraică —Tot exilul eo mun este uu puternic element de unire între membrii despărţiţi al poporului evreU. Nimeni nu va pune In dubiu legăturile istorice, suferinţele Indurate In comun, lu cel două mii de ani de Imprâştiare. Evreii aU speranţa comună că conştiinţa lor naţională s’a păstrat În tot acest timp, şi că idea sionistă este expresiunea cea mal vie. D. Maudelstam vorbeşte apoi de evreii din Occident ; expune teoria lor auti-siouislă, o au lizează şi 11 face critică documentată.
Ceea ce vo* sc sioniştil, este să scape pe evrei ca naţiune. Ceea ce lipseşte acestei naţiuni este pftmlntul, o patrie, o ţară. De alt-tel, acest pămlut există; toate popoarele 11 posedă afară de poporul evreU, care cu toat- astea, este singurul care ar trebui să se gtndească la dtusul, la Palestina, tara Iul Isra* I, vechia tară a evreilor. »Nu vroim, spune oratorul, să facem cucerirea cu arma In mtnă. Sperăm Insă, să o regenerăm, re-geneilndu-ne pre noi Înşine, prin muuca noastră, prin sudoarea fruuţilor noastre.
Turcia, a fost In tot-d’auna. bine-voitoare pentru israeliţl cari la rîndul lor, i-aU arătat In toate oraziunile recunoştinţa lor. Elita societăţii creştine, va înţelege, de asemenea,
Intr'o zi, c& este Iu interesul creştinilor, de a permite evreilor sâ-şl restabilească naţio nalitatea şi pămlntul strămoşesc. De sigur, sarcina noastră este foarte grea şi ea nu se va putea realiza dintr’o zi într’alta Ceea ce ne trebue, este o muncă metodică» Oratorul se exprimă cu multă elocinţă, vorbind de necesitatea şi de mijloacele peutru consolidarea solidarităţii naţionale, fortificarea conştiinţei evreeştl. Apoi abordează partea practică a conferinţei sale, şi arată calea pe care sioniştil trebue să o urmeze pentru realizarea ideel. Tratează cestiunea coloni-zărel evreeştl In Palestina, exprimtndu-şl dorinţa de a se face pe o scară cit mal mare. Nu voeşte infiltraţiune. dar o colonizare regulată, pe o bază solidă, asigurată de dreptul public, după cum spuue progra mul primului congres. El nu neagă impor tanţa încercărilor de colonizare, cari s’afl făcut piuă acum In Palestina pe calea filantropică. Dar nu se salvează un popor, spune oratorul, prin bine facere.
O naţiune se salvează prin ea însăşi.
Aşteptind realisarea adevăratei ţinte sioniste, conferenţiarul ar dori să vadă pe comitetul de acţiune, oeuptndu se de transformarea In agricultori a evreilor cari locuesc deja Palestina. Sioniştil trebue să lucreze pentru înălţarea fisică şi morală a evreilor. In primul riad, trebueşte organizată educa-ţiunea naţională în ş olile evreeştl, trebueşte ca limba şi literatura hebraică să fie cultivate. Trebue, Intr’un cuvînt, ca evreii să lucreze In toate ramurile activităţii ome ueştl, cu energie şi consecinţă, pentru regenerarea lor naţională.
După această conferinţă, d. Motskin, care fusese însărcinat de comitetul de acţiune de a studia eolonisarea evreilor In Palestina, a citit uu raport detaliat, Încărcat cu cifre şi documente, prin care conchide, că Palestina este o ţară eminamente colonisabilă.
HUŢA AiAHUlaUl *JSi.t'OVA»
20
ÂLOANDBE DIIHA8
0 liOAPlE IN FLORENŢA
SUB
ALEXANDRU DE HEDICIS
—	Aci, în odaea asta. i efl... efl...?
u. Luiso, tu vel fi acolo în acel ca-biut t; ori ce vel auzi, orl-ce sgomot se va face, ori ce faptă se va tnttmpla, tu nu vel mişca, nu vel face o mişcare, nu vel sufla un cuvlnt...
Clnd totul va fi isprăvit, îţ! voifl deschide Luiso... tu vel închide ochii traver-slnd această odaie, şi vom pleca.
—	Loreuziuo ! Lorenziuo ! strigă Luisa, tu mă faci să mă lnfîor, ce are să se iu-tlmple ? Oh! uu suut un copil... Tata însuşi ml-a spus sunt o femeie !
—	Taci! zise Lorenzino... n’al auzit?...
—	Mi s’a părut că uşa din stradă s’a Închis.
—	E tocmai aşa. Intră în acest cabinet, Luiso... E momentul suprem... Chiamă’ţl în ajutor tot curajul, şi, de al vedea intrînd chiar moartea, taci.
—	Sfintâ maică a Îngerilor, ce are să se htlmple ?...
Lorenzino împinse pe tînăra fatălnolaia vecină, Incluse uşa cu cheia, puse cheia în buzunarul sâfl, eşi afară din odaie, şi intră In cabinetul unde d ja odată s’ascun-sese pe cind trecea Ungurul.
Ungurul trecu a doua oară, însă d’astă dată, conduclnd pe duce.
Ducele intră greoifl In odaie, şi se aşeză ae pat.
—	El biue, Întrebă el, unde este eu ?
—	Cine? întrebă Ungurul.
—	El bine, acea frumoasă Luiza, pe care Lorenzino mi a promis-o, şi pentru care tu m’al chemat, cu uu cuvînt de la el.
—	Am lăsat’o aci, monseuiore; fără îndoială, are să vie.
—	Asta-1 b'ne.. asta-1 bine, zise dr.cele. Eu mă duc la Lorenzino... Tu. rămlî, aş-teaptă-ină îu faţa palatului Sostcgni, şi aşteaptă-mă acolo pînă la ziuă. Şi dacă îu ziuă n'am să fiă acolo, ceea ce este probabil. vel merge să m’aştepţl la palat.
—	Monseniorele rămîne singur ?
—	El nu, nu rămîne singur, imbecilule! zise ducele isbucnind In rls, pentru că Lorenzino are să-mi aducă pe logodnica sa... Hal, dute!
Ungurul eşi din odae.
Lorenzino, ca şi întlia dată, ’l aştepta îu coridor.
—	Cheia? il întrebă el.
—	lat o, zise Ungurul.
—	Dacele ţi a spus să-l aştepţi ?
—	Da, pină la ziuă... Dacă In ziuă nu ese, pot să merg la palat.
—	Al putea să mergi chiar acum, zise rîzînd Lorenzino. Iţi dafl voe.
—	îmi garantaţi că monseniorele nu va eşi de loc, Înainte de ziuă?
—	Ti-o garantez pe legea mea de gentilom, zise Lorenzino, punînd j mina sa pe umărul zbirului. Du-te de te culcă liniştit.
—	Ah! pe legea mea, zise Ungurul, tocmai asta am să şi fac.
—	El bine, vel face... Du-te, amicul meii, du-te.
Ungurul scoborî scara... Lorenzino, aplecat pe rampă, ascultă zgomotul paşilor săi, după aceea auzi uşa diu stradă, deschizludu
INSTITUTUL
Schewitz-Thierrin
Cel mal vechiu diu ţară Fondat în anu.1 1847 local < ltitlit anume pentru şcoală presentina toate eontltţiuuilecerute tle igienă
Bucureşti, Str. Scaunele, No. 61
In r ti ţ ti mint primar şi secuntlar conform programului /Statului.
limba franceză -i gr rmană sunt prettate tle ta clasa l-a primară.
Cursurile vor ineepe regulat la 9 Septembrie.
Conform regulamentului ministerial, înscrierile nu pot fi primite ite cit pină la t& Septembrie.
SE VMWnE
prin licitaţie publică în ziua de 15 (27) Septembrie ia Trib. (liu Bioăâ, p .ntra eş re din mdiviziune :
1)	Mo ia Qlodurt-PădunmX, 830 făiol, pimint arabil, fine* ţml, Um- H6, p&.iure, şl aoarete iu atare bonă la 80 kim. «e gaia B*o4â.
2)	Mo ia Glrjă Răcăciunt B20 făiol pSmÎDt de arătură, fineţe, iamaşe, pădure z&Yjate şi acar.te, a;eastă moşie tra* vereatl cU apa titratului e afli la 5 minute în apropiere de para Faraoni.
b) Moara din comuna Letea l£"gfc Bacăâ, situată pe apa Bistriţa, avind patru pere hi p tre de măcinat.
Toate situate iu Ja <eţui Bacăâ. A se vedea şl publicaţia Trib analului de Bacăâ, şt pent'U latormaţianl ra*I detaliate a se adresa la D-ua Maria Th. Mânute la Galaţi, Str Cuta-Vodă, No. 3*1	' S. 54
LICEUL MODERN
DU BAEŢI
Bucureşti, Calea Victoriei No. 190
sub direcţiunea d-lul profesor
GEOR6E €. I> U A U U
Cursuri primare şi secundare. Autorisat a ţine. In limitele Regulamentului, esamene de fine de »n şcolar în institut şi elibera, sub semnătură delegaţilor ministeriali, certificate dind dri-p'uri egale cu cele din liceele publice. In Iunie iHIHi din 121) elevi al cursului secundar, cl. I—Vl-a a avut 7i promovaţi şi numai 12 repetenţi, deci resultat strălucit, cu protnufiuni de 60 la sută, procent mai nici o dată atins In şcoalele publ.ee. 20 de elevi al cursului pri-mur. cari aQ trecut, esainen la stat, ut) fost toţi promovaţi.
Cursurne anului şcolar I898;98 vor începe la 7 Septembrie cu următorul corp didactic :
normală de inst. va preda religia cl. I—IV şi istoria cl. IV a.
Mih. Bragomirescu, licenţiat în lit şi filosofie, prof., 1. romină cl. V—VII.
ti. Atlamescu, lic. in lit., prof. la gimn. Şincal, limba romiuă cl. I—IV.
' M^ar. JU. tieorgeseu, prof. la lic. <Sf. Sava», istoria şi geografia cl. I şi IV.
I. tirumm •«, prof. lic. «Sf* Sava», limba latină cl. V-VII.
SC Mihăiteanu, prof lic. «Sf. Sava» 1. elenă cl. V—VII.
H.	West ian lic. în litere, limba elenă cl. III-IV.
Ii. heveque, prof. liceul «Mihal-Viteazul», limba franceză cl. I—VII a.
TMebault. bacalaureat de la Paris, con-bersaţia cl. I—VII.
Ur. tSh. I*opp, prof. liceul 41.-Viteazul», 1. germană cl. V—VII.
tt'ili tihnit, licenţiat In litere, 1. latină şi germană cl. I—VII.
i. S. Horn prof. liceul «Sf Sava», istoria clasa V— VIL
ti. C. Uragu, prof. liceul «Lazăr», filoso-fla cl. VI şi VII-a ; Economia politică, dreptul Constituţional şi administr. cl. VII.
I*. S. Suchar, Doctor în ştiinţele matematice de la Paris, maestru de conferinţe la Universitate. Matematice cl. V—VII.
'Ir. IVegrescu, absolvent al facult. de ştiinţe ; matematicele, limba Romănă cl. I —IV.
'1*. At hanasiu, prof. la liceul «Mihal-Viteazul», sc. fizico-ehimice, cl. IV, V şi Vl-a.
Victor Anastasii*. dr. In ştiinţele na-ţurale de la Sorbona, prof. liceul «Lazăr», sci-iuţele naturale cl. I, II, III şi VI—VII.
M. Cortreanu, doctor m medicină, igiena clasa VJI-a.
U. lonescu, prof. liceul <I,azăr>, gimnastica clasa I-VII-a.
B.	Vi a nu, abs. conservat. Viena, rausica, clasa I—VII, se fac şi cursuri de piano.
Or. itomano, absolv, diplomat al şcoalel de Bele-Arte din Florenza, desemnul clasa I—Vl-a.
Metlitarea elevilor de către şease din cel mal distinşi studenţi universitari.
b) CURSUL PRIMAR
toan C. dătescu, fost director de şcoală primară clasa 111—IV.
C.	Săbutescu, bacalaureat cl. I şi Il-a.
A. Beguey, bacalaureat de Ia Dijon (Franţa) limba franceză şi limba germană.
I.	Maior eseu. absolvent al conservatorului. elev al d-lul Levinger, pentru vioară şi canto; de vioară şi cursuri speciale.
MM. lonescu. prof. lai. «Lazăr»,gimnastica.
McdtC hI ImmIIiuliilni : D-rul IV. Tho-mescu, profesor universitar, medic primar In spitalul de copil.
U. A. Miirscu licenţiat [in drept, subdirector.
înscrierile pentru anul şcolar 98|99 se fac cu Începere de la lBAugust, orele 8—12 şi 8—8 In toate zilele la cancelaria InatituutulI, Calea
Victoriei. 190.
u) CURSUL SECUNDAR
Părintate Simeon Popcscu, şcoala	___________
Bucureşti, Tipografia «JlftUADJR»* Clemenţei No.
Restul şedinţei a fost consacrat »hestiunel formărel bâncel coloniale evreeştl.
După numeroase şi Înflăcărate discuţiunl, s’a hotflrtt, cu o mare majoritate. Înfiinţarea chiar in anul acesta a mare! bănci coloniale.
Banca are de scop. relnoirea, In Palestina, a Întreprinderilor agricole, industriale şi comerciale.
ECOURI
Societatea austriacă de navigaţiune pe Dunăre şl-a schimbat, cu începere de ieri, orele de plecare ale vaporului local Între Galaţi Isaecea-Tulcea. De acum în rinte acest vapor va pleca din Galaţi in toate zilele— afară de Joia—la orele 340 p m. iar din Tulcea de asemenea in fie-care zi — afară de Vinerea—la orele 7.15 dimineaţa. Coincidenţele cu alte vapoare şi cu diferitele trenuri, sunt indicate În anunciul ce publicăm pe pagina IV.
„EPOCA” IN PROVINCIE
tWJH TEA -MM E-AEiGEŞ
Vii jadec&tor model
Un ziar umoristic din Capitală, reiata, mal deunâ-zi, un fapt petrecut la Curtea-de-Argeş, şi al cărui erofl este judecătorul de pace din acel oraş Corespondentul nostru de acolo, ne relatează faptul cu un adevărat lux de detalii, unele mal picente de cit altele, şi din care rezultă că faptul e nu numai amuzant, ci din nenorocire pentru buna vază a magistraturel noastre, foarte
se şi apoi luchizindu se. Numai atunci respiră.
După aceea, treclndu şl inimile pe frunte, el intră în camera unde era ducele.
—	El bine, întrebă ducele, unde e ea, această frumoasă ? şi pentru ce uu mă aşteaptă aci ?
—	Aci... Eraţi la masă, monseniore... Ştiam efl după numărul cupelor pe cari v’ain văzut golindu le, In ce stare vă va aduce ?.., Nu voiam să-l faceţi frică, ce dracu!
—	Oh ! ce de precauţiuni. zise ducele descingînd centuronul săbiei sale. Să vedem, du-te de mi-o caută.
—	La moment chiar, monseniore.
El luă sabia şi centuronul din mtinile ducelui, şi trecu de două ori centuronul in garda săbiei, in aşa fel că, dacă dacele ar fi încercat să o tragă, să nu poată.
După aceea, aşeză sabia la căpătâiul patului.
—	RâmîneţI cu această haină ? întrebă Lorenzino pe duce.
—	Pe legea mea, mi-e prea cald aici.
—	Daţi o, şi aruncaţi-vă pe pat, monseniore ; intr’o clipă aceea pe care o aşteptaţi va fi aici.
Şi, după ce a aşezat haina ducelui pe un scaun, el eşi.
Uşa se închise în urma Iul.
XI
Vcitterea
Lorenzo alergă atunci in camera unde era închis Mihail.
—	Frate, 11 zise el lăsîndu-1 liber, ora a sosit; ţin închis In camera mea inamicul de care ţi-am vorbit... Al încă intenţiunea de a mă ajuta, să mă scap de el ?
—	Să mergem! fu singurul răspuns al zbirului ?
Şi amlndol, înăbuşind pe cit puteafi, zgo-
adev&rat. Regretăm că lipsa de spaţiO ne împiedică de a publica Întreaga corespondenţă, şi ne mărginim a da numai cîte-va pagini, din cari totuşi sperăm că va reeşi clar, cum că judecătorul în chestiune,—de ce nu i-am spune şi numele?—N. Şiefăneaou, este un magistrat model, demn de toată solicitudinea şi de toată prote.-ţiunea d Iul Pallade.
«Numitul judecător, zice corespondentul nostru, ora însurat şi cu copil, are obiceiul de a face dese vizite nocturne prin mahalalele tîrgulul, şi deja de multă vreme, cel cărora aceste vizite nu le convin, hotâ-rlseră să'l urmărească, şi să’l admiuistreze reţeta obicinuită în asemenea Împrejurări. Poliţaiul oraşului, om bun de inimă, ar putea povesti mal bine de cit orl-cine, de clte iutllnirl de acestea neplăcute l’a ferit piuă acum!..
Dar, toate aiî o margi. e.
In una din frumoasele nopţi din August c., acest Nieulae Ştefâuescu, găseşte că totul îl favorizează, pentru a face o vizită unei tinere femei cu purtări uşoare, pe dinaintea casei căreia [poeticul Argeş îşi tos-togoleşte apele sale intr’un delicios murmur.
Pin’ aci, toate bune. Birjarul Turtă însă, nu împărtăşise nici de cum elanul poetic căruia magistratul cedase; şi pretinztud a avea oare-earl drepturi asupra DulcineeI în chestiune, 11 urmăreşte pas cu pas, protejat de umbra sălciilor din vecinătate.
Odată intrat in cuibul fericirel, magistratul, crezîndu se îu siguranţă, faisait corn-me chez lui. cind deodată năprasnicul birjar bate furios la uşe.
Zadarnic Dulcineea se’preface că doarme; loviturile devin din ce în ce mai puternice, aşa că ar fi deşteptat’o chiar «din somnul cel de moarte.» Zadarnic protesta că e
moţul paşilor, ţinlnd fie-care sabia scoasă sub manta, se îndreptară către camera unde rămăsese ducele.
Lorenzo deschise uşa şi intră cel dinţii.
Ducele numai era pe scaun, ci culcat pe pat.
El era întors cu faţa la perete, şi probabil că moţăia deja. Lorenzo luaintă pină a-proape de el, fără ca el să facă vre-o mişcare.
— Seniore, il Întrebă el, dormiţi ?
Şi în acelaş timp cind pronunţă aceste cuvinte, il dădu o aşa de teribilă lovitură cu sabia sa fină, pe care o ţinea iu mină, că vîrful, care intrase intr’o parte pe de-a-supra umărului, eşi de cea 1 altă parte, pe dedesuptul sinului.
Ducele scoase un strigăt de durere.
Dar, cum era grozav de voinic, el se a-runcă cu o săritură Iu mijlocul camerei, şi căuta să ajungă la uşă, cind. In uşă, găsi pe Mihail, care, recuuoscînd îu ei pe ducele Alexandru, scoase un strigăt de bucurie, şi, In acelaşi timp, cu o lovitură a tăişului săbiei sale, II crăpă tlinpla şi îl luă aproape În întregime obrazul sting.
Ducele făcu doi paşi înapoi, căutlnd o altă eşire ; Lorenzino îl apucă îl braţe, îl resturnă pe pat şi îl dădu înapoi, apăsîud asupra Iul cu toată greutatea sa. Atunci ducele Alexandru, care ca şi o fiară sălbatică. prinsă îu cursă, nu zisese Încă nimic, chemă intîia oară ajutor. Dar Lorenzino îl puse repede mina la gură, ast-fel că degetul cel mare şi o parte din arătător intrară în gură. Printr’o mişcare instinctivă, ducele strînse dinţii cu atita forţă că oasele sfărâmate trosniră, şi durerea lui Lorenzino fu aşa de mare, că el acum, la rin-du-1, se aruncă înapoi scnţlnd un strigăt de durere care semăna cu un gemăt surd.
îndată, cu toate că perdea sîngele prin
bolnavă, replica birjarului dovedea pină la evidenţă, cit e absolut recalcitrant a se lăsa, convins.
In cele din urmă, rivalul judecătorului nostru intră lu casă cu uşe cu tot, aplică scumpei sale jumătăţi o duzină de fulgerătoare palme, şi apoi, apleclndu-se pină la pămlnt, apucă de un picior pe «onorabilul,* şi-l scoate de sub pat, singurul adăpost ce-I mal rămăsese.— Cu tot respectul cuvenit magistraturel, Turtă al nostru nu s’a putut opri de a-1 turti şi pe el, sub o ploae de pumni şi palme, fără să mal vorbim de potopul de injurii, care sculase Întreaga mahala. In cele diu urmă, demnul emul al lui Turtă scăpă pe uşe, ajutat şi de uu picior al biijarulul, aplicat în partea corpului ce-I mal rămăsese în casă, şi apoi sărind gardul, ca cel mal bine dresat cal de cursă, nu se mal opri de cit la domiciliul conjugal, cu o «vizibilă emoţie» pe faţă.
A doua zi, tot tirgul comenta noua ispravă a domnului judecător. Afacerea a venit şi Înaintea judecătoriei din localitate, dar. fireşte, a rămas baltă.»
Serios vorbind, asemenea scandaluri sunt regretabile, pentru efi ele sunt p gubitoare în gradul cel mal Înalt, pentru prestigiul magistraturel.
E de mirare chiar, cum uu asemenea tip, care nu se găseşte la cea dinţii afacere scandaloasă, are la minister un dosar întreg de tot felul de isprăvi, mal este suferit în magistratura ţârei.
Dacă tot e adevărat, cum se pretinde, că domnul Pallade îl protege, atunci nu ne mal rămîne, decit sâ-1 recomandăm pentru înaintare.
două răni, cu toate că îl curgea pe gură Alexandru se Încolăci pe adversarul săli şi, îndoindu I sub el ca pe o trestie, încercă să-l înăbuşe între mîiuile sale.
Lorenzino se simţi perdut. Iu această luptă, corp la corp. sabia II era inutilă.... El se gîudi atunci la acest inie cuţit de le-mee, cu lama ascuţită. II căută, îl găsi şi-l impllntă de două ori, În toată întregimea, îu piutecile ducelui. Insă nici una, nici alta din aceste două răni, nu-1 făcură pe acesta să-l dea drumul.
Micliail în zadar voia să vie lu ajutorul Iul Lorenziuo; cel doul luptători se ţineai) ast fel încleştaţi, că, cu toată dorinţa sa de a lua parte la moartea ducelui, ei nu îndrăznea să lovească în unul, de teamă de a nu ucide sail de a răni pe cel l’alt. In sflrşit, el făcu ca Lorenzino, aruncă sabia sa, luă pumnalul, şi se amestecă lu gr ipa informă, luptind iu mijlocul semi-luminei, pe care o arunca In cameră focul diu sobă.
In fine, el găsi grumazul ducelui. Impllntă pumnalul săă, şi, cum ducele nu cădea Încă, el sfredeli aşa de bine zice istoricul Var-chi, că sfirşi prin a-I tăia artera.
Ducele căzu, scoţînd un ultim gemăt a-ducind cu el în cădere pe Loreuziuo şi pe Michail.
Dar amlndol se sculară numai de cit, făcu fie care, la riadul săâ, uu pas Îndărăt, după aceea priviră unul la altul, înspăimîutaţl el înşişi de sîngele care acopera hainele lor, şi de paloarea care le acoperea feţele.
—	In sflrşit, zise intîia sbirul. efl cred c’a murit.
Şi cum Lorenzino mişca capul în semn de îndoială, Michail luă sabia sa şi Înţepă încet pe duce, care uu făcu nici o mişcare.
—	Nu mal e de cit un cadavru...
(Va urmaj
Internatul Liceului „Traian”
din
TURNU-SEYERIN
Din iniţiativa direcţiunel, cu autorisaţiunea Ministerului şi cu concursul tutulor profesorilor, s’a înfiinţat pe lingă acest licefi un internat, în care se primesc, pe lingă bursieri, şi un număr restrins de solvenţi.
Acest internat s’a instalat in cele mal bun» condiţiunl posibile. Nu s’a cruţat nici un sacrificiu, pentru ca el sft fie la înălţimea reputaţi-unel liceului TRAIAN, pe lingă care s’a alipit.
Casele internatului sunt cele mal spaţioase din oraş, după liceO, aşezate pe malul Dunărei, expuse din toate părţile la soare—aer curat şi sănătos.
îngrijire deosebită, mincare substanţială şi la discreţie, băl In internat; educaţie aleasă, instrucţiune solidă, curăţenie perfectă, ordine desăvirşită, disciplină de fier, insă egal aplicată la toţi elevii, fără deosebire de etate, clasă safi posiţia socială a părinţilor. Uniforma liceului este obligatoare pentru toţi elevii, de la cl.
I—VIU Vorbirea limbel franceze şi germane de asemenea obligatoare în internat. Doctorul internatului gratuit; doctoriile însă cad în sarcina părinţilor.
Directorul şi subdirectorul internatului, cum şi meditatorii speciali, vor Îngriji ca elevii interni să nu plece nici o dată la liceti cu lecţi-unile nepreparate. Profesorii liceului s’aft oferii a supraveghia cu rîndul meditarea elevilor.
In scopul de a infiltra gustul de citit la elevi încă de pe băncile şcoalel, s’a înfiinţat in internat <i frumoasă bibliotecă, formată din autorii clasici rominl şi francezi, dicţionare diferite şi alte cărţi utile, cari, încontinuu, sunt puse ia dispoziţiunea lor spre consultare.
O deosebita atenţiune se va da gimnasticei, musicel vocale şi instrumentale, desemnulul după natură, dansului, popicelor şi altor jocuri inocente.
Musica instrumentală, fiind singura artă care innobilează inima şi îndulceşte caracterul, am introdus-o ca şi pe un obiect obligatoriu, şi, ca atare, nici un elev nu poate fi primit, nici Sil liceO, nici In internat, dacă nu ’şl va cumpăra un instrument musical oare-care după voie (vioară, flaut, piculină, ocarină, clurinet, violoncel, mandolină, harmonicâ, etc.) Doul prote-sort de musică, special aduşi din Austria, sunt angajaţi prin contruct şi puşi la dispoziţia ele» vilor spre a’I învăţa această frumoasă artă.
De şi internatul nu s'a Înfiinţat de cit numai de un an, totuşi, din 80 elevi interni, n'a rămas nici unul repetent.
hi timp de 8 luni, de cind ad fost angajaţi profesorii de inusicA, s'a putut forma din elevii iiceulul o orchestră şi o fanfară după modelul inusicelor militare, care a făcut progrese uimitoare, într'un timp aşa de scurt.
Scopul pe care profesorii liceului il urmăresc. prin înfiinţarea acestui internat, este cu totul desiuteresat şi unuine :
1) De u ridica si mal mult reputnţiunea liceului TRAIAN din T.-Soverln, care, prin po-siţiunea hu geografică, e menit să aducă servi-
CLNft $3.--Exemplare io.ooo’
www.dacoromamca.ro
cil reale causel romlnismulul, de oare ce este situat la graniţă între trei ţări (Serbia, Bulgaria şi Banat), locuite cu milioane de romînl.
2) Cu micul beneficiu ce ar resulta de la elevii solvenţi, se vor ajuta elevii silitori şi cu purtări frumoase, dar cari sunt săraci cu desăvârşire, întrebuinţiudu-se, bine înţeles, ultimul ban numai şi numai in folosul elevilor.
Preţul pentru un elev este de :
500 lei anual plata internatului,
20 »	»	» prof. de musică,
50 » taxa de instalaţie (pat, snltea, cuvertură şi taciin),
10 lei anual cheltuell extra-ordinare.
580 » total, plătibill în 2 sad chiar 3 rate.
înscrierile se fac de la 1—20 August, adre-slndu-se cu o petiţie timbrată la directorul liceului.
Prospecte se trimit gratuit, la cerere.
Numărul solvenţilor este limitat.
Directorul liceului T. Costescu
Dr. N. Stavrescu
fost intern al spitalelor ţi Instl-tntnlnl «Maternitatea» Strada Dreaptă, J%To. 28
NOUL
INSTITUT DE BAETI
sub direcţiunea d-lor
f. CEMACJUşi G. POPA
profesori la liceul «Lazăr»
Bucureşti, Calea Pleraeî, No. 104
Cursuri primare şi liceale complecte. Prepa-raţiunl pentru şcoala militară şi comercială. Autorizat a trece eeajnene In Institut şi a libera certificate equavalenţe eu cele ale şcoale-lor publice.
Situată in dosul gră«rinei Cismegiu şi tn a-propierea liceului «Laxâr» şi <Sf. Sava» «şcoala in gt'uerol şl sub -toate punctele de vedere hlgienlee mo află In celt: mal bune condiţiunl. fV’n-vem nimic de recomandat.».» Es-tras diu raport, d-lor medici inspectori doctori Mibael şi Drugescu. In privinţa inslrucţiunel şi educaţiuuel ce se dă In şcoala noastră cităm următoarele din raportul coraisiunel, numite de Onor. Minister pentru esamenul din Iunie. Ţinem a arăta, că şcoala ne-n l'Acut o foarte bună impresie n-titpi-in soliditatea cunoştinţelor elevilor cit şl prin ordinea şi dimclpllna lor.	1
O deosebită «ngrijire se dă copiilor din « la se le primare, ţf)	(
Limba fruncotă şi germună suut oblig.^1) Iu timpul recreaţiunilor.
înscrierile încep la 15 August iar prepuvuţi unile pentru corigenţi lu 20 August.
Proapecte se trimit la cerere.	S 1‘
DE VÂJSTZABE Locuri Parcelate
DE LA
1 Kt EU şt &O Ii A Ai I
METRU PăTBAT pînă. la fîO BANI
Pe Malul Mârel negre
ŞI LACUL TECHER GHIOL
In condiţlnnl de plată FOARTE AVANTAGtOASE
a fiică în timp ae I tini iu IO rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză eă a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră diu toată Dobrogea, atlt ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (S&-natorium).
Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestei localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul
D-nul I. MOVILA
Bucureşti, Str. Boamnei, 97. ■
LICEUL MODERN
INSTITUT DE BiEŢI Bucureşti, Calea Victoriei, I0U
Cursuri primare, socundare şi secţie pregătitoare, pentru examenul de admitere Ia Universitate al ubsolveDţilor şcoalelor particulare maiute de Martie 1898. Autorisat a ţine, în limitele Regulamentului, examene de fine de au şcolar in institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, certificate dînd drep-tari egale cq cele din liceele publice.
lu luuie 1898 diu 129 elevi al cursului secundar cl. I—VI a avut 70 promovaţi si numai 12 repetenţi, doct resultat strălucit, ca promoţiane de 60 la sută, procent mai nici o dată atinH în şcoalele publice ; 20 elevi al cursului primar ad trecut esauieu le stat, fiiud lot! promovaţi.
Elevii, cari in expiratul an şcolar, n'at) trecut esamenul iu Iunie, pot, couf. art. modificat 118 din Regulament, fi preparaţi şi declasa sunătoare spre a trece tn Iunie, cu dispeusa ministerială, examen de două clase.
înscrierile pentru anul şcolar 1098—99 lnc«p ik 15 August, preparaţiile de rorigeut la 20 August, cursurile lu 7heptembre. Lista profeso .-ilnr se va publica la vreme. Prospecte se trimet ta certre.
biiectoi, UI OKOE O. DKAtiU,
profesor de filosofic la liceul '
«îjatăr*
Giram: Suie EJefter«iai.—«Epoca»).