SERIA H—ANUL IV, No. 846—239. NUMĂRULUI0 BANI AIS OAA JIEXTEL, £ In ţară-, pe an .... ao lei „ streinătat© • •. AO M MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 — STRADA CLEMENTEI — No. S ML EUGEN Ediţia de dimineaţă DUMINECĂ, 23 AUGUST 1898 —————— I IUI !■'i.™———a—«mm—— NUMĂRUL 10 BANÎ AJVtVCWlRAEE Pagina IlI-a, linia 30 bani a rV-a^ 99 15 » SNSERŢIUNl gi RECLAME, linia corp 8, 2 Iei A SfmiJVWJSTMA ŢA A No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — N(W 8. POLITICA EXTERIOARA A LIBERALILOR VIII Am văzuL cum Ioan Brâtianu s’a arătat înaintea cît şi în timpul şi după sfîrşitul războiului ruso-romîn-lurcesc, cu desăvîrşire de desuptul situaţiei. Această pagină neagră din istoria ţărel, va rămînea pe răspunderea liberalilor şi a şefului lor. Aşa cum ioan Brătianu se purtase, era evident că trebuia să rupă orl-ce relaţii de prietenie cu Rusia. Şi, în adevăr, acest lucru îl şi face cu ostentaţie. Rusia răspunde cu aceeaşi monedă. Aşa, la Congresul de la Berlin, Principele Gorciacott, numai de formă, ne apără în chestia evreiască, fără nici o insistenţă. Dacă cancelarul Rusiei s’ar fi pus cu tot-dinadinsul ca să combată acel flagrant amestec al Europei în chestiile noastre interioare, noi nu am fi suferit umilinţa de a ne modifica constituţia, după ingerinţe străine şi contra voinţei noastre. O altă chestie s’aT fi resolvat în favoarea noastră, cel puţin în parte, aceea a gurelor Dunărei şi a ţărmurilor lor. Iu comisiunea dunăreană, cu sprijinul Rusiei, noi am fi putut căpăta un loc preponderent, împreuna cu ea, şi de sigur, ruşinea ce era să păţim mal lîrziu, apropos de lungul Dunărei, care cît pe ce era sa cada în mîinile Austriei, nu era să o suportăm. Relei voinţe a Ruşilor, întărîtaţl prin politica nedibace a lui Ion Brătianu, se datoreşte acea frontieră ridiculă de lingă Silistra, cu toata Arab-Tabia, a cărei însemnătate strategica într’adins liberalii ad exa-gerat’o pentru a putea să se laude în aparenţa cu ceva. Ion Brătianu vâzînd că a păţit’o din partea Rusiei, ca un adevărat spirit uşor, crede a se adăposti în-cepînd a evolua In spre imperiul german. Comande de furnituri, îm prumuturl, convenţii comerciale favorabile, totul acordă Germaniei. In cîţl-va anlcomerciuldeimportaţie al Germaniei începe a întrece pe acela al tuturor celor-l’alte ţări şi a egaliza pe acela al Austriei. Ba Ion Brătianu are curagiul ca să propună o convenţie consulară prin care ţara renunţa la autonomia el interioara faţă cu consulii germani. A trebuit că opinia publică să se ridice ca un singur om contra acestei infamii, pentru ca şeful colectivităţel să o retragă. Principele Bismarck profită de această tendinţă a guvernului ro-mîn, pentru a căuta să ne atragă —fără să ne dea nimic m schimb —către interesele germane. O întrevedere pe care cancelarul German o acorda lui Ion Bră-tianu la Gastein, îl face pe acest din urmă să-şi peardă cu totul capul. Reintrat în ţară, primul-ininis-tru vine în Parlament şi, cu un ton important, face declaraţia care în gura lui era pur şi simplu ridiculă.— « Va aduc pacea, zice el cu emfas, şi vai de aceia cari se vor încerca să o tulbure»,—ear cu gestul ameninţa în direcţia Rusiei !!! O stare acută de duşmănie se stabileşte contra Rusiei, care la fiecare pas nu perde ocasia de a se răsbuna. Politica noastră exterioară nu era numai o politica simpatica triplei ălianţe, ci şi o politică de duşmănie făţişă contra Rusiei. Sub această uşuratecă politică se proiectează şi se încep a se executa fortificaţiile Bucureştilor şi ale liniei GalaţI-Focşaril, lăsînd întreaga Moldova la discreţia Cazacilor, de Ia cea întliQ zi. In curs de cinci ani—de la 1883— 1888 — guvernul lui Ion Brătianu, prefcum şi gazetele partidului, duc o campanie înverşunată contra Rusiei, provocînd-o la orl-ce ocazie. Peste tot locul colectiviştii văd mina Rusiei, văd iconari şi jugănari, etc. Cînd liberalii sunt alungaţi de Rege de la putere, această disgraţie el o atribuesc influenţei ruseşti, fără să-şl dea seamă nenorociţii că ea fusese resultatul — tîrziîl, ce e dreptul — a celei mal imfame cîr-muirl care avusese ţara. De aceea, a doua zi chiar după căderea lor, liberalii fac un manifest în care ca linie de politica exterioară el se declară duşmanii Rusiei. Şi acest punct de program îl execută în fapt la toate ocaziile. Ni se pare că o linie mal fermă nu se poate. Era această politică, o politică cumite, înţeleaptă ? Liberalii s’aQ însărcinat el singuri să răspundă : nu ! A se vedea in pagina a doua : »-mântuite asupra arestărei colonelului Deury, părerea ziarelor parisiane, biografia colonelului. SiTUATIUNE DESPERATA Toate semnele indică neîndoelnio, vă situa ţiunea regimului actual e desperată. In urma neuitatelor lovituri date Biserici şi Justiţiei, d. Eugeniu StătescM devenise un om imposibil în guvernă-mîntul de acum al partidului liberal şi foarte dificil de plasat, chiar într’un viitor guvernămint, după un restimp oare-care de opoziţiune. Cu toate astea, liberalii sunt siliţi să-l zmulgă de la bănoasele-t afaceri şi să-l readucă chiar acum la suprafaţă. El ştiu că revenirea acestui om în guvern e un atit de mare scandal, in cît va ridica ţara întreagă în picioare; şi totuşi sunt siliţi să-l readucă. D. Q. Cantacuzino e sufletul partidului liberat şi cheia de boltă a regimului. Nki cînd s’a dezvăluit în public că omul acesta a fost adevăratul autor al crimei de Stat cu pronumia-mentul ofiţeresc din 1894, nici atunci partidul liberal nu s’a putut hotărî să-l jertfească, ci l-a menţinut în guvern, înfruntînd ast fel morala publică, sdrun-cinînd prestigiul armatei, arurtcind umbră asupra Coroanei şi c.ompromi-ţlnd grav ţara în ochii străinătăţii. Cu toate astea, acum îl jertfesc, îl dau la o parte. Pentru ce înfruntă liberalii un scandal ca acela pe carc-l va provoca revenirea d lui Stătescu, şi pentru ce fac o jertfă atit de mare, ca înlăturarea d-lul Cantacuzino P Un singur răspuns e cu putinţă: Situnţiiinea regimului e desperată, şi partidul liberal primeşte mai curînd orl-ce, de cît să piardă budgetul. Avem însă nestrămutata convingere că zadarnice vor râmîne zvîrcolirile partidului liberul. In popor ul romînescnu e stins simţul moral, ca să tolereze resuscitări scandaloase şi împereiherl monstruoase. Omul care a pîrigărit Biserica şi Justiţia, nu mai poate lua parte la guvernarea ţării. Bărbaţii politici liberali, cari au acuzat, cu dovezi, pe căpeteniile guvernului udual, do trădare naţională şi de crima pronunciamentulul, nu mai pot colabora au aceste căpetenii. Kabdarea ţării are şi ea margini. Vederi cl i n D. Eugen Stătescu, ministru de interne K&iiătatea «1-lni Gogn Cantacnzfno Iată ce spun colectiviştii : D. Gogu Cantacuzino este bolnav. Plecat în timpul sărbătorilor Paştelni să petreacă cîteva zile la Constanţa, a găsit acolo un timp urît şi boala s’a manifestat. A fost silit atunci să stea cîtva timp in pat, după care medicii au declarat că sănătatea ministrului de finanţe este perfect restabilită. Numai d. Cantacuzino credea alt-fel şi acum se dovedeşte că avea dreptate. Cu toate asigurările doctorilor, ministrul de finanţe era aşa de convins că răul nu se vindecase, în cît luase el singur oare-cari măsuri profilactice. Ast-fel din fumător pasionat ce era—fuma de la 4—5 pachete de ţigarete specialitate zilnic—ajunsese să nu mai fumeze de loc, în ultimul timp. Acum boala s’a manifestat din nou, în toată gravitatea ei: un plămln rămăsese lezat de astă-primăvară, ceea-ce medicii nu observaseră. Această stare a sănătăţei ministrului de finanţe provoacă fireşte mari îngrijiri familiei, cît şi amicilor săi politici. Acestor din urmă, cu deosebire, pentru consecinţele politice la cari poate da loc boala ministrului de finanţe. Intru cît priveşte familia, ea este ferm hotărîtă a nu mai lăsa pe ministrul de finanţe să se ocupe de afacerile politice— motive alealîtor emoţiunl,—cel puţin pînă la complecta restabilire a sănătăţei sale. D. Gogu Cantacuzino va trebui să părăsească ţara în timpul ernei şi să se stabilească într’o localitate cu clima dulce şi prielnică. Consecinţele politice Tocmai acest punct nelinişteşte foarte mult pe amicii potitici ai ministrului de finanţe. D. Gogu Cantacuzino părăsind pentru mai mult timp ţara, trebue să se demită de funcţiunea ce ocupă, şi în afară de a-ceasta lasă un mare gol, în rîndurile partidului liberal atit de sbuciumat. Cantacuziniştii rămîn, pentru cît va timp, fără şef. Dar ceva mai grav pentru colectivişti: El cred că, retrăgînd i-se d. Gogu Cantacuzino, d. D. Sturdza nu poate duce singur guvernul şi partidul liberal. Chestiunea drapeliştilor şi a d-lul Eugen Stătescu se pune de astă dată pe tapet în toată puterea ei. Aceasta îngrijeşte pe guvernamentali. Trădătorul Sturdza, alături cu Aure-lian-Wachtel, Sturdza alături cu d-nii Cos-tinescu, Lascar şi Delavrancea, iată o situaţie imposibilă, pe care nu ştiu cum să o descurce domnii guvernamentali. Am avut în această privinţă o convorbire cu un fruntaş guvernamental, care ne-a împărtăşit vederile cercurilor colectiviste asupra situaţiei. DrapelJşiiî şi remanierea — Retrăgîndu-se d. Gogu Cantacuzino, trebue să făceţi remanierea cabinetului. Cum veţi reuşi să făceţi această operaţie ? întrebam eu. — Părerea dominantă este ca să între in minister dd. Aurelian, Eugen Stătescu şi Al. Djuvara. — In locul cui Pk —» In loeul d lor Stolojan, Pallade şi, fireşte, în locul d-lul Cantacuzino. Adică viitoarşa formaţiune ministerială s’ar alcătui ast fel: D. Sturdza, prezidenţia şi finanţele. D. Eugen Stătescu. internele. D. Ferechide, externele. D. Aurelian, domeniile. D, Al. Djuvara, justiţia. Cei-l’alţî miniştri ’şl ar păstra porţofp• liile, adică dd. general Berendei, Baret şii Ionel Brătianu. t ţară — Două întrebări te rog: pentru-ce d. Eugen Stătescu la ministerul de interne şi apoi crezi că d. Aurelian va primi să intre în minister singur, fără cel puţin d. Lascar sau vre un altul din amicii săi ? — Speranţele noastre în posibilitatea formaţiei ce ţi-am spus reiesă din următoarele împrejurări . plecînd d. Cantacuzino şi d. Eugen Stătescu venind cu noi, d. Aurelian nu mai poate sta singur în disidenţă. Şi pentru ca să curmăm apel,lunile în ce priveşte ministerul de interne, dăm acest minister d-luî Stătescu. — Dar presenţa acestui domn la ministerul de interne, va fi un scandal. — Scandal, scandal, o fi, ’ml răspunse liberalul, de tU n’avem în cotro. Alt-fel va trebui să părăsim puterea. Cu toate acestea ei îşi închipuiesc că au găsit o soluţie. DIN STREINATATE Franţa şi Dezarmarea Avem astă-zl sub ochi al douilea articol al oficiosului Le Temps asupra notei contelui Mura vieff. Oficiosul francez caută mal întiiQ să stabilească înţelesul exact al iniţiativei Ţarului. «Nicolae II uu cere Puterilor civilizate să procedeze la reducex-ea efectivelor lor actuale. El e preocupat de pericolele ce Izvorăsc din dezvoltarea excesivă şi continuă a armamentelor, nu numai pentru societetea a căreia menţinere sunt presupuse a o asigura şi- căreia îl prici-nuesc aşa de mari pagube materiale, economice şi moraTe, dar chiar şi pentru însăşi pacea ale cărei bine-facerl sunt chemate a. le garanta. Judecind după termenii circulăril contelui Mura vieff, conferinţa al căreia scop l’a conceput guvernul imperial va fi invitată să examineze mijloacele de a pune capăt acestei întreceri in cheltuelile militare. «Nimic mal mult, nimic mal puţin. Evident e că toate chestiunile sunt legate împreună şi că poate să se întrebe ciue-va dacă e posib’il să se oprească creşterea armatelor, fără a se sili să se reducă efectivul, anual şi să i se transforme caracterul. Dar nu acesta e obiectul propriu al apelului aruncat în lume de Ţarul Ne-cui ai». Greutăţile Întreprinderii Le Temps examinează, in acest cadru redus, greutăţile de cari se va izbi iniţiativa Ţarului. «Gîndutu-s’p bine în lpe înalt (Ţarul) la tot ce va exige realizarea acestui frumos program? Pe cine vor convoca? Pe toate Puterile, mari şi mici ? Dar atunci cum se voi* înţelege ? Cine va clasa voturile? Cine va fixa valoarea relativă a sufragiilor ? Se va face, ca la Congresul din Viena, o Cameră înaltă a Puterilor mari ? Se va mărgini conferinţa Ia Puterile creştine ? La Europa ? Se vor primi la acest areopag China, Japonia ? Dacă da, unde se va trage hotarul, ori Afganistanul va lua şi el parte la conferinţă ?» Dar, trecînd chiar peste aceste bagatele şi adraiţînd că conferinţa se va putea mărgini numai la a pune stavilă creşterel înarmărilor, cum se va proceda ? «Se va fixa fie-căril Puteri, întreabă Temps, un maximum peste care să nu-şl poală ridica efectivele ?E de crezut că Statele mari vor consimţi la o asemene cumpătare a suveranităţii lor ? Se va determina o linişte absolută, ori se va permite o sporire proporţională a forţelor; în caz de creştere a poporaţiunil sail a teritoriului ? Efectivul armatelor coloniale se va regula odată cu acela ui armatelor continentale ? «Odată acordul stabilit .asupra tuturor acestor puncte, cine va vegbia la observarea angajamentelor ? Cum să se organizeze controlul ? Cine nu vede că, respectînd li-litera unul angajament, i se poate viola spiritul ? La cine să se apeleze in caz de litlgiO ? Va exista un tribunal arbitrai ?» Terminind, Le Temps zice : «Fără îndoială, Franţa ar ti pus înainte unele din aceste consideraţi uni, dacă cabinetul din Petersburg, lucrezi ud u-se Iradiţiunilor de idealizai naţional, n’ar fi crezut că poate să conteze prea mult pe sentimentul nostru implicit». Foreign .> TO*n’ vf 4 AiOi •*'iţV; încărcarea cerealelor în portul Brăila. orruxid. f * , I>. Eugen S/00=54,4, iar suprafaţa golurilor este 54,4X0,25=13,50. Debitul maxim al puţului fiind de aproape 16 litri (?), viteza media a apel, la intrarea în dren, este Or. viteza maximă fiind aproape dubla de viteza mijlocie (?), vedem că diametrul 2m.00 este biue justificau. Et, aş ! Cum să fie bine justificat, cînd d. Radu, îu emoţiunea ce i-a produs faptul că lumea—o oare-care lume—îl crede specialist în toate, şi’n şosele, şi’n biserici, şi’n puzzolane, şi’n poduri, spitale, alimentări cu apă, tunete, case de depuneri etc. etc., în această einoţiuue, zic, şl-a pierdut calmul pînă a şi uita şi cum se calculează suprafaţa unul cilindru! ? Or-ce băeţaş din clasa IV primară ştie că o suprafaţa cilindrică de 3 m. 40 diametru **) şi de 6 m. înălţime, peste egala cu r. X 3 m. 40 X 0 m. 00 = 64 m, p. OS v= 0,016 «îi =0,0012. Cînd d. Radu, din cauza absenţei momentane a spiritului său, ia aceeaşi Suprafaţă drept I 2 rc X 3.40 4 ra. m. p., X 6-00 = 54.4, cum o să mal fie bine justificat diametrul puţului ce calculează pe temeiul acestei din urmă suprafeţe falşe ? * * S’ar crede, poate, că voim să şicanăm pe d. Radu, relevînd o eroare pe care de sigur n’ar fi făcut’o, dacă u’ar fi fost distrat. Nu, nu voim aceasta ; dar voim să se ştie că proiectul d-sale, absolut iraţional ca principii şi organizm general, este falş ca detalii şi că, dacă o oare care presă a declarat că lucrarea d-lul Radu «este atît de documentată, atît de clară şi atit de sinceră în toate detaliile sale, în cît e absolut inatacabilă», acea presă n’are altă scuză, cînd induce ast-fel lumea iu eroare, îutr’o cestiune ce interesa într’un înalt grad Capitala, de cit, poate, că numărul şi frumuseţea desem-nelor ce compun proiectul d-lul Radu i-aO luat ochii. Căci, îutr’adevăr, dacă fondul acestui proiect, care nu se poate judeca de ori şi cine, este plagiatul unei bune idei. schimonosită însă prin tot felul de coinplicaţiunt pentru a nu i se mal cunoaşte de cît cu greii originea, forma sub care se prezintă proiectul, este cit se poate de bătătoare la ochi. Patru zeci şi mal bine de desemne format Grand-Aigle, frumos litografiate îu culori, pe cel mal fiu bristol, cu uiscripţiunl iluminate prin arabescuri şi legături cu poleell! Dar ce reprezintă aceste desemne ? Vre-o 10 din ele, carte (Palp Statului major şi profite idrogeologice ale regiunii de la Bragadir, în cea mal mare parte copiate, dar mărite şi colorate, după profileze din ante proiectul Cucu şi din raportul Thiem ; vre o alta 10, combinaţiunl de captări prin puţuri cu pompe rotative, avînd ca variante pompe alternative ; 5 — 6 desemne de case, în cel mal frumos stil, pentru clădiri de staţiuni de pompare şi locuinţe de personal, iar restul... reproducţiunl după prospectele comerciale ale industrialilor cari vîn'd robi-nete-vane, coloane de nivel, ventuse şi alte asemeni accesorii de eanalisaţiunl, toate artistic desemnate pe scara mare, ocupînd, fie-care dintr'aeeste neinteresante aparate, cîte o întreagă foaie Grand-Aigle t S’ar zice, o înscenare pentru... public. Aceste frumuseţi atl putut provoca adini-r iţiupea, aplausele şi elogiele unora, şi a face pe alţii să bală loba la gazetă, că «a vorbi contra (proiectului d-lul Radu) însemnează a contrazice un sentiment unanim». Nici aplausele Inconştienţilor, nici reclama unei oare-cari prese, nici aşa zisul «sentiment unanim» nu mă vor opri, însă, de a dovedi, celor ce sunt în măsură d’a pricepe lucrul, că proiectul d-lul iuginer-inspector general Radu, plagiat ca idee generală, esle cit se poate de irraţional ca întocmire Srganieă, insuficient sad falş ca detalii, ar... bătător la ochi. Fi-va posibilă o Îndreptare, care să în- *) A se vedea «Epoca» do la 26, 28, 3t Iulie, 7, 8, 9, 20, 10 şi 21 August. 2.in.00 diametru interior al puţului +0m.00, grosimile pereţilor lui, + 0.80 grosimile slra-lulul de potriş filtrant cu care se înfăşură puţul SS 3. 40. www.dacoromanica.ro X ti r o arte mult pe guver naniPiitalil din Capitală şi din reşedinţele judeţene, căci numărul limitat de elevi ce se primesc în gimnasil şi licee conform nouel legi, presupune respingerea unul mare număr de elevi, al căror părinţi de sigur îşi vor manifesta nemulţumirile cu mult zgomot. Mal mulţi prefecţi afl intervenit pe itngă d. Şturdza să amine aplicarea legel piuă la toamna anului viitor, căci alt fel, alegerile comunale vor reserva surprise dureroase guvernului. In partidul guvernamental din Iaşi se prpgăteşle o disidenţă puternică menită, a distruge cu desăvlrşire clica colectivistă din localitate, condusă de d. N. Gaue, preşedinte al Senatului. La clubul colectivist de acolo domneşte o adevărată criză. Neîncrederea intre membri e foarte mare ; unul caută să evite pe cel dl, aşa că, din causa aceasta, nu se pol ţine nici consfătuiri. Iu special menţinerea în capul listei comunale a d-lul N. Gane, nemulţumeşte pe toţi. căci se prevede o cădere s gură. Tinerii din club voesc să se retragă şi să pună o altă listă, probabil cu d. V. Gheor-ghian In cap, decumva acesta ar consimţi să demisioneze din postul de prefect. Direcţiunea generală a Teatrelor, fiind dispusă a autoriza vinderea, în sala Teatrului Naţional, a unul z ar artistic, care să conţină, in special, programul fie cărei re-presentaţiunl teatrale din Teatrul Naţional, analisa fie-cărel piese, darea de seamă a modulul cum fie care artist şi-a interpretat rolul, şi apoi programul tuturor spectacolelor din Bucureşti, dări de seamă de serate, concerte, serbări artistice şi altele, a invitat pe toţi Domnii proprietari de ziare a’I prezintă oferte cu eondiţiunile, în cari ar fi dispuşi a întreprinde asemenea publicaţie. Creşterea gtndacilor de mătase începe să iu o desvoltare din ce In ce mal mare. Din rapoartele trimise ministerului de domenii de învăţă'oril cari afl urmat cursurile de sericicultura de la monăstîrea Vă-raticu, rezultă că culturile făcute de aceşti învăţători afl dat rezultate foarte bune. Ceea ce este îmbucurător, este faptul că aceşti învăţători, pe lingă instrucţiunile date elevilor, afl arătat şi ţăranilor mijloacele cele mal bune pentru creşterea vermilor de mătase. Faţă cu slaba recoltă a viilor din jurul Cotnarilor, preţul vinului s’a urcat la 12 lei vadra în Moldova. ECOURI De la 1 August, d. D. Enescu, proprietarul Restaurantului şi grâdineî situate în strada Sft. Ionică în dosul Palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Dinicu, spre a des’âta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce-I vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie. — Colegiul Carinon Sylva, învoit, prin înaltul ordin al M. S. Reginei, deschide cursurile sale primare, secundare liceale şi facultative, de la 1 Septembrie (tn strada Principatele Unite No 47) sub direcţiuna d-nel P.itdina E. Davideszu autorizată de Onor Minister al Cultelor şi Instrucţiune! Publice. Directoare administrative sunt d nete Ecat Z Arbore (Hardin) şi Elena Th. Speranţă. Medicul Colegiului este d-ra dr. Ecat. Arbore, Director de studii d. Th. D. Speranţă, înscrierile se fac în strada Dorului 4 (Itngă strada Armenească) de Ia 1 Sept -mbre în localul colegiului. — Din seria tablourilor istorice comandate de ministerul culteler, stabilimentul de arte grr.fi e I V. Socec a terminat primul tablofl : Predarea primului steag turcesc la Griviţa 1877, o superbă executare chromo biografică care face toată onoarea acestui stabiliment unic în ţară. Cronică, judiciară Tenlatlvă de... fnlşifieare —Aşa a «calificat» consiliul de răzkoifl al corpului II de armată, isprava soldatului Paipan, de la arse naiul armatei, pe care,—pe soldat, se înţelege— l’a judecat alaltăerl. Paipan era acuzat de falşificare de monede de cincl-zecl de bani. D. locot. Teodorescu, apărătorul inculpatului, pledează nevinovăţia, demonstrind că soldatul, de şi a fabricat monede de cincl-zecl de bani şi cu destulă măestrie—totuşi nu le-a pus in circulaţie, Şi consiliul de războia a achitat pe Paipan, penii u motivul că tentativa de falşifica-e (?) nu e delict pedepsit de codul militar. Adică legea nu prevede cazul. Cod SIONISMUL Zilele trecute s’a ţinut la Râie, al doilea congres anual at siouiştilor. Nu mal departe de cît anul trecut, acest cuvînd «Sionism » în -afară de cercul restrîns al iniţiaţilor n’ar fi fost Înţeles de nimeni. Astăzi în urma celor două congrese ţinute la Băle, cuvtntnl s’a introdus în mal toate limbele, şi figurează modernizat îu limba neo he-braică. După programul votat In congresul din anul trecut, sionismul are de scop crearea, garantat de dreptul public pentru poporul evreu, în Palestina, a unul domiciliu. Acest program, cu toate că a fostjvotat în una limitate, el n’a satisfăcut pe toţi congresiştil. In întrunire a fost luptă încordată între două opiniunlj—mal bine două sionisme,— unul politic şi altul practic. între cari programul votat n'a fost de ctt un fel de compromis. Cu toate acestea discuţiuuea n’a încetat; ea continuă şi azi în presa sionis'â. Sionismul politic aspiră la crearea unul Stat autonom evreesc, sub suzeranitatea im periuţei otoman, recunoscut de Puteri pe etnd sionismul practic, ţinteşte pur şi simplu să creez*, în ţara lui Israel un centru agricol şi industrial, care ar fi un fel de colonie evrească, dar tără să se ocupe — cel puţin pentru moment — de chestiunea S a'ului evreesc. Num Irul s'oniştilor practici este ca mul mal mare de cit acel al siouiştilor politici De altminteri programul votat de congre sul diu anul trecut, o dovedeşte cu prisosinţă. Cuvtntul «Stat evresc» este înlocuit în toate părţile cu cuvtntul «domiciliu», Mal este In afară de aceste două cate goril un grup de sionişli, care rennnţînd de la început la ori ce id e de Stat e-vreesc, chiar liitr’o epocă cit de depărtată declară ca inutilă şi formarea unei mari co Ionii. Ceea ce vor el, este crearea in Palestina a unul centru evreesc intelectual care să serve de legătură între judaismul naţional tradiţional şi judaismul modern care să exercite o acţiune regeneratoare asupra judaismulul diu Europa occidentală care este In decadenţă. tn afară de aceştia nu trebuesc uitaţi sfftniştil religioşi. Ideea sionistă s’a propag.t mal In toata ţările locuite de evrei. Cel mal mare număr de sioniştl sunt In Rusia. Mal toţi profesează sionismul practic. In Austria şi Ger mania Insă mat toţi sioniştil înclină spre sionismul politic. Broşura doctorului Iferzt l’Etat Juif, apărută In 1880, a fost prima manifestaţiune a sionismului politic AI douilea congres sionist s’a deschis anul acesta la Bă e In ziua de l(i August Peste patru sute de delegaţi diu toate ţă rile lumii, afl luai parte la congres. Printre delegaţi erafl şi fem I. Prima şedinţă s’a deschis sub preşidenţia doctorului IIerai, preşedintele comitetului de acţiune, care vorbeşte de lucrările eonii telului şi de crearea unei bău I . oloniale. D. Max Nordau a ţinut apoi o conferinţă vorbind despre situat unea evreilor In 1897 — 98, arătlnd o mal Înrăită ca In trecut şi ac-ceutulnd că mal In toate ţările persecuţiu nea evreilor este oficială. Ar dă apoi marile progrese pe cari le a făcut antisemitismul In Franţa, şi tu ocazia asta atinge afacerea Dreyfus. Res’ul primei zile a fost consacrat ale rerel diferitelor biurourl şi altor mi -.L^lu-* crărl. JL. Din darea de seamă anuală făcflttf'j|e doctorul Schnirer, iată o interesantă^tSîîs-tieâ asupra numărului grupărilor sioiiis'e'fii^ diferitele ţări din lume. Primul loc îl are Rusia cu 373 de grupuri, apoi \kfşe Austria cu 218. In Romînia, sunt 128, în Ungaria 38, In Ang'ia 27, In America 26, In Germania 25, In Italia 12, în Elveţia 6, In Transvaal 6, tn Bulgaria 5, Iii Belgia 2, In Egipet 2, tn Turcia 2, In Franţa 3, In Serbia 1, în Grecia 1. In Danemarca 1. DI VERSE Contrafacerea litrtieî de pgură «Joi»». — Proprietarii fabricel de hîrtie de ţigară «Job», afl reclamat parchetului de Il'ov că nişte falşifieatorî introduc in ţară hîrtie de ţigară falşificată, şi o vind sub eticheta fabricel «Job». Parchetul a" dat afacerea în cercetarea poliţiei. Sunt ctte-va zile de cind a sosit, prin gara Filaret, venind din Constantinopole, patru lăzi încărcate cu hîrtie de ţigară «Job», falşificată. Doul agenţi al siguranţei, înştiinţaţi de sosirea mărfel, s’afl transportat la biuroul vamal, pentru a urmări pe contrafăcătorl. Aceştia, simţind că sunt urmăriţi, afl transportat marfa cu o căruţă, Intr’o strada din marginea oraşului, de unde apoi, peste o jumătate de oră, afl în-cărcat’o in două căruţe şi, pentru a deruta pe agenţii cari ii urmăreaţi, afl pornit în două direcţii deosebite. Cele două căruţe afl ajuns pe căi diferite în strada Berzei, unde marfa a fost din nofl depusă pe un maidan şi ridicată după cît-va timp,— de rîndul ăsta în patru căruţe, cari iarăşi afl pornii în direcţii deosebite. Luat de scurt, unul din acel cari însoţeau căruţele, a declarat că marfa este venita pe numele d-lul Solomon Levi, din strada Gabroveni 40, care este depositarul acelei hîrt.T de ţigară. Incendiu. — Ierl-noapte, pe la orele 12, un incendiQ s’a declarat la proprietatea lui Petre al Şinei, vestitul contrabandist, domiciliat in calea Rahovel, 341. Focul a distrus întregul imobil, compus din tr’o prăvăiie şi două camere de locuit. DIN ŢARA Arsft de vie. — Femeea Catinca Soiţi, din Tulcea, bătrină in vîrstâ de aproape 70 de ani, oarbă, fiind singură în casă, şi umblind pe dibuite, s’a apropiat da o luminare aprinsă care ardea sub o icoană. Flacărea lu mnărel a comunicat focul veştmintelor nenorocitei, care a ars aproape cu totul. La alarma dată de un vecin, care a văzut ilucările pe fereastră, lumea din vecinătate a alergat în grabă şi, după ce a stins focul, a transportat pe bătrînă care mal resp:ra încă, în căutarea spitalului comunal. Nenorocita a sucombat pe drum. I'n fratricid.—Din Cimpulung ni se anunţă o crimă îngrozitoare, sâvîrşilă în următoarele împrejură.!, în comuna BălileştI, Muscel. Individul Nae Florescu din acea comună, luîn-du-se la ceartă cu un frate al săfl mal mare, Gheorghe, care era şi orb, intr’un moment de furie, l'a lovit cu o sapă în cap, lâstndu-1 mort pe loc. Fratricidul care, după săvîrşirea crimei, dispăruse, a fost urmărit şi prins de autorităţile locale. El a fost înaintat parchetului. Viaţă lungă.— Din Craiova primim ştirea că îu comuna Poiana, Dolj, a încetat din viaţă, zilele trecute, locuitorul Gota Vîrbun, in vîrstă de 109 ani. Incendiu.— Un incendii! puternic s’a declarat Miercuri noapte, la aria d-lul M Cantio-nidis, arendaşul inoş el Colelia, Ialomiţa, dis-trugînd o mare cantitate de paie de grîfl, de ovăz şi două şire cu grîfl netreerat. Pagubele cauzate trec peste 6000 lei. Fiind bănueli că focul a fost pus cu inten-ţiune de răii făcători, autorităţile locale afl început cercetările. DIN STREINjlTATE nBaaamuaiBHB Un faimos bandit.—Ziarelor franceze lise anunţă din Ajaccio, că acum cîte-va zile pe cind trei jandarmi se Întorceai) de la un foc din marginea oraşului, unul din el, anume Luciani, a fost omorît de trei gloanţe de puşcă, trase din desişul unei păduri ce împrejmueşte oraşul. Cum jandarmii erafl călări, n’afl putut prinde pe autorii acestui asasinat, de oare-ce caii, speriindu-se de detunăturile armei, s’afl întins la o fugă nebună. Totuşi, s’a putut dovedi că autorul acestui o-mor, e un înspăimîntător bandit, Giovani, care purta o mare râsbunare jandarmului Luciani şi care a cercat să-l omoare, încă de două ori pînă acum. E aproape anul, cind, pen!ru intîia oară a-cest bandit atras asupra lui Luciani mal multe focuri de puşcă, dar cari nu afl nimerit ţinta, afară de unul ce s’a oprit in şaua calului. Şi. ce e mal important în această stranie a-facere, e că asasinatul de acum e comis In a-celaşl loc, unde acum un an se făcuse încerckrea de uciderea lui Luciani. Acum un an, banditul Giovani, crezind că va omori cu siguranţă pe Luciani, îl ridicase în pădure o cruce, pe care era gravat numele : «Luc ani». Nu departe de cruce, s'a mal găsit şi un bilet scris cu creionul, cu următoarele cuvinte : «Iută, Luciani, crucea de onoare pe e re ţi-o oferă Giovani». A doua oară cind încearcă a omorî pe Luciani, e acum două luni, eînd, reîutorcîndu-se de la un f c, la marginea orăşelului Olmeto, Giovani trage asupra lui Luciani un foc de revolver. Aflind de moarte, soţia lui Luciani a transportat cadavrul soţului' săfl la Vezani, localitate situată la 13 kilometri depărtare de Ajaccio, de teamă ca banditul să nu mutileze corpul nefericitului jandarm. Asupra banditului Giovani, care are numai 32 ani, şi ca,re a înspăiiniutat toate oraşele şi satele vecine eu Ajaccio, se spune că Luciani e a două-seci şi treia victimă, în timp de 2—3 ani de ei ud cutreeră munţii şi pădurile. Pentru prinderea acestui fioros bandit, s’a trimes numenll'să anunţă, cu ordinul de a’l a-duee chiar mort. NUVELĂ Jurărmintul — Vreai) să te juri! zise amorezul. — De ce nu! răspunse drăguţa; şi-o st fac un jurămînt pe care nici o femeie < lume n’ar fi îu star t să 1 calce. Căci nu mă jur pe capete scumpe, r pe ce: uşa străbunilor, ci mă jur pe alb trul ochilor mei, pe zăpada trandafirie a brujilor mei, pe floarea sîugeroasă a bu lor mele; şi să ajung să nii văd în ogliu ochii stinşi, şi obrajii palizi şi gura ofili dacă nu mă ţlfl de jur&mîntul soemn care îl fac în noaptea asta, cu capul pieptul tăfl. In locul amorezatulul cine n’ar fi fost oare bine Încredinţat ? A £ost şi a rămas îneîntat. I* cît p’utru puţină vreme.. Ch*ar de a doua zi Ii înşelă fără ruşine cu un bariton de la un teatru de o pere'e. — Ah ! sperjure ! sperjure! ÎI zise cu lacrimi în ochi. — Nici de cum, domnule! Cerîndu’ml un jurămînt sacru, nu trebuia să uiţi ca să’ml precizezi În acelaş timp şi obiectul jură-mlntuluî. Ceea-ce ţi-am jurat erl, cu capul pe pieptul tăfl... — Era ?... — El, domnule, zise, era ca să... iubesc pe al'u. Catulle MendtM. ŞTIRI MĂRUNTE * In ziua de 31 August a. c. ora 10 a. m. se va ţine licitaţie în localul Societţiţel pentru învăţătura Poporului Romîn (strada Sf. Ecaterina), pentru aprovizionarea internatului şcoalel normale cu pline, carne şi cu articole de băcănie. Un incendiu îngrozitor Constantinopo! 20 August.— Un mare incendiu a izbucnit la Buiukdere. Trrf-sute-cinci-zed de case şi 70 de prăvălii au ars. Sultanul, ambasadele şi staţionarii ausfri ici şi ruşi aii venit în ajutorul celor loviţi de sinistru. Buiukdere este o localitate aşezată nu departe de intrarea B isforulul, pe ţărmul european. Este poate una din cele mal frumoase poziţiunl de pe Bosfor, din care cauză serveşte, în timpul verel, ca loc de retragere a înaltei aristocraţii din Constuntino-pot, precum şi a tuturor diplomaţilor de acolo Marele număr de iinobde ce afl ars,— peste patru sute—se explică prin faptul că mal toate casele de la Buiukdere sunt construcţii de lemn. „EPOCA" IU PROVINCIE HUŞI m In noaptea de 30 Iulie trecut, a fost o-mortt sătcsnul fruntaş Năstase Foeşa, din satul Răşeani, pendinte de comuna Găgeşti, judeţul Fălcii) — M bilu) crimei a fost furtul de bani. Defunctul era un om paşnic şi trecea de cel mal bogat răzăş de prin împrejurimi. Autopsia s’a făcut de către medicul primar, asistat d : sub-pr fectul plăşel Fălcii). Ca îu tot d’auna şi de asfă-dată, micul pro u or de Fălcii), Coj in, — mic de statură dar deja celebru prin scriso rei in-pertinen ă ce a adresat unul m mbru al Curţel de Apel — strălucea prin lipsa s>. Nici eriniile nu ’l mişcă, pe acest mic do i j an. Dar nu aceasta ne in'ercsează pe noi. Am dori din contra să ştim pentru ce d. Ministru de justiţie tolerează ca diferitele constatări de prin comunele rurale, mal cu seamă cînd este vorba de crime, se fac a-proape exclusiv de către sub prefecţi, pomojnici, primari, rare ori de substituţi şi fenomenal de către proeurorî ? Oare sub-prefecţil nu afl alte multiple Îndatoriri prin p ăşite lor, relative la adrai nistraţie ? Apoi cî d este vorba de pomojnici şi de primari, mal cu seamă de primari, procesele verbale de constatare sunt un capo de opiri de ignoranţă, în cit fac să pufnească de rîs şi pe nenorociţii de inculpaţi Mal mult, prin acest sistem să lasă liberă ura şi patima primarilor, a se deslănţui asupra consătenilor lor pe cari afl necaz. Şi in special am dori să ştim: d Cojan, de cînd este in justiţie, fie în calitate de substitut, fie în aceia de procuror, la cite autopsii a asistat şi cîte crime a instruit prin comunele rurale ? CHESTIUNEA ZILEI Arestarea colonelului Hanry Firul telegrafic ne a transmis ştirea despre arestarea, şi Li urmă despre sinuciderea locoteiientulul-colonel Henry. Reproducem, după Neue freie Presse cu ros » > » 78—80 » 7—7 */* Ora , » » 60 -68 » 43/* 6>;, Răpită colza "/o k 20/22 » sălbatică lied. lei 5—G3/*. Oeăa »/o k 8 50 —8.76. , alb 9-9 25 OBSERVAT1UNT Piaţa calină, dar dispoziţiile sunt bune. Nesiguranţa cursurilor de Bursă paralisează operaţiunile reale. Vagoanele de grlil sunt mal neglijate. Orzul foarte căutat, peste 800 lei; ovăzul neschimbat Porumbul mal sus ţinut. N ivlul vapoarelor In scădere 10 —10.6. TRANZACŢII FĂCUTE Griu : 54 815 hecto. şi 60 vag.; porumb : 9 000 hecto.; porumb roşu : 875 h cto.; porumb col.: 3 250 hecto ; orz: 6.600 hecto. şi 34 vag; Orzoaică: 61 vag; secară: 3 vag; Moţii: 3 vag ; Ovăz: 17 vag.; răpită săbatică : 3 vag CEREALE SOSITE Grîu: 51 700 hecto. pe apă, 1550 pe uscat; porumb 20.600 pe apă ; secară : 436 pe apă. aii trebnesc reţinute. «La Libre Parole» are ,ţerul de a arunca toată răspunderea scan-alulul asupra Iul Cavaignac, care a indus In eroare Camera prin hotărlrea cu care a-“rma echitatea scrisorii; numai *L’E;lair>, care publicase la 1806 tăişurile îndreptate contra Iul Dreyfus, cere o pedeapsă nelm duplecată faţă de Henry, care a abuzat de poziţi i lui strălucită, pentru a comite cea mal mizerabilă crimă,_lnş lînd în mod odios pe superiorii săi. *Matin» spune că ştirea despre arestarea lui Henry va produce In armată, In ţara întreagă, o consternare adlncă *Fi-garo» esclamă: «Ce durere va resimţi vrednica noastră armată, cînd va afla că şeful biroului de iuformaţiunl a comis o a st fel de faptă rea!» Foile cari apă-atl pe Dreyfus exprimă o satisfacţie esplicabilă. *Rappel» zice : «Cerem domnului Cavaignac, să mărturisească fără rezerve că s’a amăgit, şi că din argumentele sale contra revizuirel procesului Dreyfus, n’a mal rămas nimic. Cerem ca Brisson şi Sarrien să ordoneze imediata liberare a colonelului Pirquart şi să pue în stare pe căpitanul Dr yfus, de a se apăra In faţa judecătorilor săi» * Ut * Afacerea Dreyfus DEPEŞILE DE ERI Retragerea generalului ItoiHiIeffre -« interpelare. — Reclam aţii le lai Picqnart. — Nluuclderea colo* nelntnl Henry. «Henry tocmai se Întors se de la băl. Se pare că nu avea ni I cea mal mică presim ţbe de primejdia care-1 ameninţa Ieri, seară (18 Aug) cînd se întorsese cu soţia sa de la plimbare, găsi pe ofiţerul care 1 aducea avisul lui Cavaignac. După o scurtă convorbire cu acesta, Ilenry se despărţi de so ţia sa, zi cînd : «Iarăşi este vorba de o misiune de încredere; nu te nelinişti, mă întorc imediat». «Esterhnzy primi, cu o vădită dezolare, ştirea despre arestarea Iul Henry, care i-o comunică un jurnalist, pe la 2, noaptea. El decla 'ă, că nu şt a absolut nimic despre falşul lui Henry, şi se mulţumi să zică: «Se va face multă larmă.» «După cum se ştie, colonelul Henry era şeful biuroulul de informaţii al statulul-major, în locul colonelului Picqnart, “care zace în tnchsorre, în urma denunţărilor Iul II nry. Se ştie că Picqnart a scris mi-nistrulul-preşedmte Brsson ; «Vreafl să dovedesc că amîud mă depeşile ataşatului militar, citite de ministrul de războia Cavaignac nu se referă la Dreyfus, şi că al treilea document citit e falşificat.» Pe baza acestei declaraţii a fost arestat Picqnart. In p ocesul Zola s’a vorbit întlia oară de faimoasa ssrisoare. Generalul Pellieux spunea că, în ziua interpelării lui Castelin, Ministerul de războiţi a pus mina pe o do vadă irefutabilă despre culpabilitatea lui Dreyfus. Această dovadă s’ar cuprinde în-tr’o scrisoare pe care ataşatul militar german Schwarzkoppen ar li trimis o ataşa tulul militar iia ian Panizzardi, şi în care se z cea: «Nu spuneţi, că am avut relaţii cu acest jidan». «Cavaignac citi cuprinsul acestei seri sori în cuvlntarea sa, a căreia afişare s’a votat în Cameră. S’a relevat franţa? asca stricată din această smisoare, despre care Jaur£s spunea că nu poate fi a unei german, nici a unul italian, ci a unul negru. In ce priveşte cariera militară a lui Henry, tot Neue freie Presse publică următoarele amănunte: Henry, năs ut la 1845, scoboară dintr’o familie de muncitori. La vîrsta de 20 de ani, a intrat ca voluntar în armată, —şi, ca sergent, a luat parte la războiul din 1870. La Orleans fu prins de Germani, şi dus în Germania. Totuşi reuşi la 17 Octombrie să fugă din închisoare. S’a întors în Franţa şi intră din noă în armată, de astă dată ca sub ofiţer, continuînd să ia parte la războiţi, şi tu prins a doua oară, la Bcaune, aproape de Pontarlier ; dar II succese din noă evadarea şi din noă intră în rlndurile luptălorilo . Pentru această a doua fugă, fu numit locotenent. După răz-boifi, Henry se duse In Algeria, apoi îl luă generalul Miribel ca ofiţer de ordonanţă. Mal ttrziă, p rtieipă la campanie în Tonking, şi fu numit major şi ofiţer de stat-major la ministerul de războiţi. Are 33 de ani de serviciă, 18 campanii şi două răniri. Doctorul Anghelescu chirurg hI NpUainlni Urlucoveuesc Fost Intern al Spitulelor din Puris In timpul verei va rămine în Capitală totratla Sălciilor do, 4bio Retragerea generalulnl Boladeffre Paris, 20 August.—Generalul Boisdeffre şi-a luat adio, astă zi după prinz de la ofiţerii şi de la personalul biroului sta-Mui-major. O Interpelare Paris, 20 August. — D. Mirmm va interpela pe d. Cavaignac, in privinţa autenci tităţei pieselor citite la tribună în ziua de 7 Iulie. Reclamaţiile lui Picqnart Paris, 20 August.— Curtea de Casaţie a examinat astă-zi reclamările făcute de Picqnart, în contra hotărîrilor camerei de punere sub acuzaţie, în privinţa afacerilor lui Paty de Clam şi EAerhazy După o pledoarie a avocatului şi o replică a avocatului general, care conchide cerînd res pingerea celor 2 reclamaţii ale lui Pic-quart. Curtea de Casaţie a amtnat ascultarea pe mline. Sinuciderea colonelului Henry Paris, 20 August.— Comisarul de poli tie a procedat la Mont- Valbrien, la constatările judiciare, în privinţa sinuciderii locotenentului-colonel Henry Examinarea medicală a arătat că loco tenenful colonel, după o primă tăetură de briciii în partea dreaptă a gîMui, şi a făcut o a doua tăietură, de o violentă ex tremă şi absolut mortală, în partea stingă D. Breton va face o interpelare la Cu meră, asupra motivelor arestării locotenent colonelului Henry. D Sarrien a făcut o visită d-lui Ca vaignac, şi a avut o conversaţie destul de lungă cu dânsul. Generalul Renowrd primeşte funcţiunea de şef al statului major general. Revizuirea procesului Dreyfus Paris, 21 August..— Figaro spune că In cursul consiliului de miniştri ţinut alaltăerl şi în cursul conferinţei de erl între d-nii Brisson, Cavaignac şi Sarrien, chestiunea revizuirel procesului Dreyfus a fost mult timp examinată. S’au ivit diverginte. O parte a consiliului este ostilă revizuirii, pe cînl cei-l’altl miniştri aii declarat că revi-suirea este mijlocul de a înlătura îndo-elite şi de a domoli neliniştea. Nu s’a luat nici o decisiune. Demisia generalului Pellieux Paris, 21 August.—După Gaulois, generalul Pellieux şi a cerut punerea sa în retragere, dar el şi-a retras cererea in urma rugămintelor generalului Zurlinden. Depeşile de azî Serviciul Agenţiei Romîue Hamburg 20 August.— împăratul Wil-helrn a numit pe Regina Olandei, colonel de onoare a regimentului de husari Vând seck. Coronia, 20 August.— O mie şeapte sute trei zeci de locuitori din Autile s’aă reîntors în patrie. B. est, 20 August.— Cuirasatul ît crucişător lena a fo-t pus în circulaţie cu succes Belgrad, 20 August.— In cercurile corn-potinte, se desminte ştirea anunţînd că guvernul are de gînd să închirieze drumurile de fier şi să facă un împrumut de 80 mi lioane. Petersburg, 20 August.—Fostul ministru de războia M liutiu a fost numit feld-inare-şal general Intr’o scrisoare adresată generalului Bo-brikov, ptiu care i se anunţă numirea sa ca guvernator general al Finlandei, împăratul îşi arată speranţa ce are că generalul Bo brikov va putea face să pătrundă In c-înştiinţa poporului ideea că Finlanda trehue să fie unită cit mal strlns cu patria comună. Viena, 20 August.—Reischsratul va fi convocat pentru 26 Septembre. Paris, 20 August.—D. Felix Faure a plecat din noă spre Havre. Viena, 21 August. — împăratul a plecat astăzi de dimineaţă la manevrele de la Ba-zias. Ataşaţii militari străini ad plecat după dinsul. Budapesta 21 August.—După Budapesli-Napl >, s’a fondat la Paris o ligă care a hotărât condamnarea la moarte a baronu lu1 Banffy, ca apăsător al naţiunilor. Consfătuirea drapeliştilor Ciţf-vu din drapeliştii fruntaş*, întorşi fnţbiră, aii decis să convoace, pe ziua de '1 l&ptembre, o consfătuire a membrilor grupării, precum şi a fl'viştilor, spre a se dispută asupra atitudinel pe care o vor observa în campania electorală comunală. Gestiunea este foarte delicată, şi după părerea unor drapelişti, ea va comporta o discufie mai lungă, care va dura, prohibii, două zile. Până acum părerile sunt foarte împărţite: D. Fleva, de pildă, cu ctţl va amici ai săi, preconisează ideia unei lupte de răsturnare, pe toată linia. Unii dintre drapelişti ar dori o pasivitate pe toată linia, dar alţii o luptă înverşunată în localităţile unde şansele de răsturnare a colectiviştilor sunt foarte mari. Ca să detailăm lucrurile e aproape sigur că drapeliştii şi fleviştii din Pioeşti vor prezintă o listă proprie a lor, la alegerile comunala în cap cu d. deputat Anton Arion. La Botoş ani de asemeni se vor presinta cu o listă deosebită, în cap cu d. deputat Cişmnn. La Craiova, e prob ibilă abstinenta dra-peliştilor şi a flevişWor, de la alegeri. La Galaţi, va lupta d. C Plesnilă; la Câmpulung, e probabil că d deputat Ghica-Anastasescu va combate lista guvernamentală Aceasta este, de-o camdată, situaţia dra peliştilor in judeţe. E firesc interesul cel mare cu care aşteaptă drapeliştii şi fle-viştii consfătuirea din Septembre, cînd se va decide asupra atitudinel lor, în cursul campaniei electorale. Cota apelor Cota apelor Dunărei de-asupra etiagiilor, pe ziua de erl 20 şi azî 21 August: Erl Azi T.-Severin lm.39 1-u 31 Giurgift lin 32 Im.20 Galaţi •••••••• im.47 lin 30 ULTIME IXFORMATIUXI Ni se afirmă că zvonurile râs-pîndite de colectivişti cu privire la d. Gcogu Cantacusino, anume că ar fi greii bolnav, nu sunt a-devărate. Ie o simplă manoperă, menită a masca socoteli electorale. D. Gogu Cantacuzino e atît de compromis în Capitală, din cauza nenumăratelor angajamente luate §i neţinute, în cit trehue să se den înlături. Pe de altă parte, se speră că ast-fel drapeliştii vor fi ademeniţi să se împace cu guvernul. încă de acum cîie-va săptămînl am arătat pericolul la care e expus Statul, de a plăti despăgubiri de milioane, pentru incăpăţi-rea culpabilă a d-lul Sturdza dea nu aplica legea minelor Societăţile şi particularii cari aii făcut explorări şi cărora li se refuză autorizările de exploatare, cer despăgubiri de la Stat. Pe lingă aceasta. Timpul mal află că îndată după deschiderea Parlamentului, gu vernul d-lul Sturdza va fi interpelat dacă cunoaşte dispoziţiunile legel responsabili tăţel ministeriale, care obligă pe miniştri, sub previziunea de a fi daţi în j decata Curţii de Casaţie, să aplice legile votate de Parlamentul ţării şi sancţionate prin iscă litura Capului Statului. Intervirjw-Expres Am întilnit azî pe unul din cei mai sus puşi funcţionari ai primăriei Capitalei şi Vam întrebat : — Cum veţi alcătui lista comunală ? — Aseară m’am plimbat la şosea cu d. Pulladi şi to .mnl despre asta vorbeam. Pot 8ă ţi spun deci, că nu se ştie nimic ; cit pentru mine, eu sunt. plictisit de primărie şi aş vrea să se isprăvească cit mai curînd dandanaua asta, ca să mă retrag. — N’avejl pînă acum nici un proiect ? — Ba proiede am avea, dar n’are cine să le redlistz\ Proiectul, după mine cel mai bun, este ca să se alcă-tuiească o listă care să cuprindă toate nuanţele liberale, afară de F,eva, o listă în cap cu d. Aurelian sau d. Po-ru nbaru. Asta ar plăcea şi guvernului, dar crezi că se poate face P — Alun i cu cine v ţl face viitoarea primărie ? — Eu nu şt:u, ni i nu vreau să mă amestec; e treaba acelora să se descurce acum, cari au încurcat tot partidul. NaU oammi şi pace ! Dar te rog să nu mă publici în jurnal, că nu ţi voiu mai spune nimic! I. P. S S. Mitropolitul Primat este aş teptat pe astăzi safl m’ine In capitală. D C. Demet eseu Iaşi preşedintele corni siunel Însărcinate cu examinarea manuale lor de geoprafie pcesen'ate ministrului de instrucţie sp e aprobare, a depus raportul de lucrările acelei comisiunl. Citim în Figaro : «D na Puvis de Cliavannes, soţia ilustrului pictor, născută Maria Can acuz'no, vă duvă din prima căsătorie a prinţului Ale xandrti Cantacuzino, a sucombat zilele tre cute în urma unei boale lungi. «Toţi ctţl att cunoscut pe d-na Puvis de Chavannes afl apreciat, odată cu înalta el inteligenţă, distincţiunea şi delicateţa spiritului, nobleţea şi bunătatea inimel sa’e. Ea a Împărţit g'oâa aceluia căruia ÎI consacra e viaţa şi căruia Figaro, unde nu numără de cît admiratori şi prieteni, 11 trimite In această zi de doliil crud expresiunea siin-pa iei sale profunde şi dureroasă». Atentatul «lin Eltfpatak Am Inregis'rat, acum ctte va zile, că ziarele oficioase ungureşti, ca să salveze situaţia d Iul Sturdza, care n’a cerut satisfacţie în cestiunea atentatului diu ElOpatak, aâ publicat un comunicat oficios, pretinzlnd că portretul R-gelul Romtniel n’a fost rupt In mod ostentativ de Către prefectul jndeţu Iul şi alţi unguri, ci a fost luat de furtună. Gazeta Tr ansilvaniei de azi, publică, In această privinţă, următoarea desminţire e-nergică a unul martor ocular, a d lui D. Micu Davidescu : Ştim. d le Redactor! Vă rog să binevoiţi a publica in stimabilul ziar Gazeta Transilvaniei, următoarea desminţire, relativ la o notiţă mincinoasă a ziarului «Szekely Neinzct», în cestiunea atentatului la portretul M. S Regelui R iminiel, comis la Vătcele (E opatuk). E ită despre ce e vorba: Ziarul Szekely Nemzet (fiţuică şovinistă secuiască) în No. 127.de la 29 August a. c. in rubrica ştirile zilei, pubii-ă o notiţă sub titlul «Atentatul de la Viicea>, in care caută să mascheze atentatul cu o neruşinată minciună, voind să desculpe pe autorii mişei şi să apere autnritutea locală, zicînd că, în noaptea atentatului, a fost o furtună mare in El6patuk, care a asvîrlit portretul pe promenadă, şi aşa s’a distrus, şi apoi u i servitor dimineaţa Var fi găsit, şi piaza ar fi dus-o în restaurant, iar ramele rupte, din motive uşor de înţeles. le a lăsat pe promenadă ş. a. Sub semnatul, care pe atunci mă afl im în cură la E>6patuk. declar şi iau răspunderea, d le redactor, că notiţa Iul Ss6-kshj Nemzet este o perfidă şi neruşinată minciună, căci în noaptea atentatului n’a fost nici o furtună, din contră, a fost un timp foarte liniştit şi frumos. Vă rog, de-A, a restabili adevărul şi, veşteji cum merită, îndrăzneaţă şi neruşinata minciună a lui «Szbkely Nemzet». D. Micn-Davidescu. Ştirea dată de noi că vechea mănăstire Cozia, cedată de ministerul inslrucţil pu blice, ministerului de lucrări publice, care a instalat acolo un spital pentru care sfirşit fă indu-se unele reparaţii, s’afl adus grave stricăciuni acestui monument, a avut darul să alarmeze pe d. Ministru de instrucţie. Iu adevăr, ziarele guvernamentale de a seară anunţă că d. Haret pleacă chiar azi, Sîinbătă, la Cozia. Ne place a crede că d. Haret după ce va constata de vi n barbaria comisă, va lua măsuri de indreptare, cu tonte că nu prea vedem cum se va restabili vechea stare a mîuăstirel. Ministerul instrucţiei tratează cu moşte nitoril defunctei Ana Balş, pentru cumpă rarea viei de lingă şcoala normală din Iaşi unde proectează a clădi un local pentru cursul primar, pe lingă şcoala normală Va sile Lnpu. Construirea localului va costa 500,000 lei, Aflăm că Voinţa Naţională va 'între prinde, în curînd, o camp nie înverşunatăln contra d Iul Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei. Campania nu va fi sprijinită pe elemen tele. ce aii promis să-i le furniseze inspec toril poliţieneşti Durina şi Otaescu, ^recum şi d. Milicescu, comaudantul sergenţilor de stradă. v. Consiliul de reformă al corpului IV de armată, sub preşedinţia d lui colonel Al Liinbrino, a reformat pe d. căpitan D. Ni colaă din regimentul 29 din Dorohoifl, pen tru g eşell grave ca om şi militar. Gazeta Transilvaniei publică, cu data de Joul următoarea telegramă din Karlsbad «OaspeţT de la băile de aici au decis, ca la concertul de mline să s • ciute imnul ru sesc, drept manifestaţie p ntru propunerea Tarului » BULETIN ATMOSFERIC Jouî timp călduros ; către seară cerul s’a îno rat repede şi vint tare a început a bate de la Nord-Est. Iu urma acestei schimbări repezi şi a ploaiel ce a căzut noaptea, mal iu toată ţara, timpul s’a răcit simţitor, cu deosebire în Mol dova. Temperatura cea mal ridicata a fost Joi de 32 grade la Giurgiu, iar cea mal rece de 8 grade la Gura Tarcăulul şi Codrenl. Ploaia a fost mal întinsă şi mai abundentă" în Muntenia, care pe une locuri a fost însoţită de tnanifes-taţiunl electrice şi vînt tare. Barometrul a eres, r.ut pretutindeni în mijlociu cu 5 • 6 mm. Ieri cerul acoperit, recoros şi vînt târicel de la Nor-Est; la Constanţa şî Sutina starea mărel foarte rea. In Bucureşti, Ieri la orele 12 din zi; înălţimea barometrică la 0° 701.4 ; temperatura aerului 15° 9; nintui tăricel de la Nord Est ; starea ce rulai, acoperit. Temperatura maximă de Joi 30 *, minimă de ieri 13». Romînul, în numărul săd de erl, a-Brniă că «are motive puternice pentru a cere destituirea d lut Cbiiu», directorul poştelor şi telegrafelor. Am voi să cunoaştem şi noi motivele organului liberal. Voinţa Naţională anunţă că d. M. Fere-cliide şi a amiiiat p ut u cite va zile plecarea în congediu. D colonel dr. Corvin, a făcut mhiiste ruluî de răsboiiî un raport foarte g -av, propunînd să disirună ca corpul IV de ar mată să nu ia parte la manevre, de oare ce un mare număr de soldaţiJ din regimentul 8 de călăraşi din Botoşani, precum şi din brigada de infanterie din Bacău, sunt bolnavi de febră tifoidă. D. colonel dr. Corvin, şeful serviciului sanitar al corpului IV de armată, accentuează, în raportul său că participarea corpului IV de armată la manevre ar putea propaga contagiunea prin toatş taberele manevrelor. I>KI>I.A*4AKI D. C. Băic ianu, ar chite tul ministerului ins fracţiunii publice, a piteai la Focşani; d. Luca lonescu, prefectul de Constanţa, a sosit ieri în Capitală : d. general Berendel, ministru de răz boia, a sosit alaltă-seară. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnhllcaţiime D-nuI Popescu Petre din Bucureşti, actualmente s'ud ut în ş oala politechnică din Berlin a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săd patronimi; de «Popescu» Iii cei de «l’rctor» spre a se numi «Petre Pretor». D-uul Gtiporghe Vasiliadis, comerciant din Bucureşti strada Sfinţii Apostoli 55, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Vasi ia-dis» Iu cel de «Iutzo>», spre a se numi «Gh orglie Vasiliadis lutzo-;». D-nul Petru Apsriu, copist an hivar la J d căto ia Ocolului Bâra diu judeţul Roman a f; cut cere e la acest Minister peutiu schimbarea numelui sâfl patronimic de «Apariu» în cel de «SLfănescu» spre a se uimii «Pe!ru Slefăuescu». S. 49. Ministrul publică această cerere, conform disposiţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar ▼oi să facă oposiţiune, ta termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articoL •6 8 -ad. Oferite Oerute încheiate Bfectc £> oupoan ou b. OU ou t>. | OU ou ou Q g»t» ter. gat. | ter. b g te rin. împrumut. de Stat Ilomine Rentă 81 • 6% Apr.-Oe, 101 — 100‘/, — — — - 92 • 5% 101 — 10'»/, - — — 4 93 • 5% 101 — mov, — — — 4 91 • 5% Apr.Oc. too>/. — ea»/. — 93 — 4 89- 94 40/0 Un.-Iul. as V. — e:*/. — — — « 9B- «8 «% Mal.-N-e aa»'. ““ 93*/4 — — Ob'ig- o. f r 5% Iau.-Iul. Ixnpr. de oraţe 100 Obl. 0. B. 83 Ian.-Iul. — 99V, — 4 4 4 9D •*>/, Mal-N-e. nov» — 100 — _ 4 4 4 9» t'Vo Mal-N-e. as1/, — 93 - — — Impr. de societăţi 98’/, ea1/, ai3/. 93 98»/, ea 9 92V, Scris. f. rar 4 4 4 4 4 U. B, 4 * a. L 5*/o «% 5»/. o»/o lan.-Iul. lan -Iul. Ian.-Iul. ian.-Iul ■ - »«•/. i i t i Obl. s. bazalt 6% lan.-Iul. Acţiuni Div. auulu trec. Val ort-a nom. B. N.a R. y3.3i 600 1. — 25