SERIA n.—ANUL IV, No. 845—238. NUMÂRUJ^IO BANI iBa.Mwwete In ţară, pe an .... 80 lei „ streina.ta.te • « » » 40 M MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 8 Ediţia de dimineaţa SÂMBĂTĂ, 22 AUGUST 1898 NUMĂRUL 10 BANI a wxjxcisjkekjw: Pagina 111-a, linia 30 bani « IV -a, 99 IC* 9» ÎNSERţlUNf şi RECLAM?, linia corp 8, 2 Iei A SM MSJVSS TR A TMA No* 3 — STRADA CLEMENŢEI, — Na. 8. Demisiile d-lui Gogu Cantaeuzino POLITICA EXTERIOARA A LIBERALILOR VII Am văzut cum I. Brătianu înşela ţara în chestia luărel Basarabiei, şi cum cînd ruşii manifestează oficial aceasta, dînsul se preface că nici usturoi nu a mîncat nici gura nu’l miroase. Dar dacă ar fi fost numai atlta ! Dacă s’ar fi oprit cu duplicitatea sa pînă aici! Dar nu. Ioan Brătianu, în această împrejurare gravă, cea mal gravă prin care a trecut şi cea mal gravă în care a fost ţara de la 1814, se arată mic, îngust ia creer, preocupat de o popularitate nesănătoasă, de reputaţia sa de demagog, în detrimentul marelor interese ale ţărel. Pe bărbatul de Stal, pe omul superior, în împrejurările grele şi nenorocite îl poţi vedea şi aprecia. Ioan Brătianu s’a arătat cu această ocazie, o mal repetăm, ceea-ce a fost iu realitate: un demagog care, deşi ajuns în fruntea afacerilor unei ţâri, nu poate să se desbrace de haina declamatoriei şi a vanitâţel cluburilor de agitaţie. In adevăr, ce face Ioan Brătianu cînd Rusia îl comunică oficial hotărîrea el de a relua Basarabia, oferind In schimb ori-ce compensaţii. Notaţi: ori-ce compensaţii. Ioan Brătianu ştie că puterile europene admit reluarea Basarabiei; ştie că, în această privinţă, nimic nu ne poate scăpa de această eventualitate. Congresul de la Berlin nici nu da voe delegaţilor noştri să fie introduşi, decît după ce in principiu admit cererea Rusiei. De altă parte, Rusia care simţea poziţia el în faţa Europei şi a opiniei publice, este gata să cedeze ori-ce, pentru casă nu parăbrutală şi nerecunoscătoare faţă cu nişte tovarăşi de arme, cari în un moment dat aă scăpat’o de un dezastru. Unde mal pul faptul că Ion Brăliann avea pe conştiinţă cunoştinţa de mult a pretenţiilor ruseşti? Brătianu, in această situaţie imposibil de rezolvat alt-fel de cît cum eraţi lucrurile aranjate, se arătă patriot fanatic şi intransigent şi prost bărbat de Stat. Ion Brătianu începe a striga în gura mare: «trădare !» şi se duce la Congresul de la Berlin ca să protesteze cu violenţă în contra acelei lnichitaţl, măcar că ştia că nimeni nu este dispus să’l asculte. El pune pe Kogălni :eanu de ţine un discurs în care Rusia este atacată şi umilită. Şi apoi, ambii să retrag pentru ca congresul să nu le bage în seamă protestarea şi să dea cîştig de cauză Rusiei! Şi notaţi, că Ion Brătianu ştia ce rezultat va produce protestarea Romîniel. Va să zică, acest diplomat se conduce ast-fel incit pentru ţară el nu căpătă nimic, indispune congresul, şi a-tacînd pe Rusia, îşi face o duşmană neîmpăcată! Asemenea patriotism poate să fie de cafeneaua Fialcowski sail de cluburi demagogice ; nici odată el nu poate fi patriotismul unul om de Stat care vede că este imposibil a obţinea ceea ce pretinde. Bassarabia era perdută.— Acest lucru era vădit pentru ori şi cine. fciEraii de făcut două lucruri: o protestare sinceră şi virilă pentru a salvgarda demnitatea ţărel şi apoi, odată a-cesi mijloc diplomatic epuizat, intrarea în cercetarea şi fixarea condiţiilor cu care acea cedare de teritor să se facă precum şi compensaţiile de căpătat. Rusia, o mal spunem, era gata să facă ori ce sacrificii, pentru ca relaţiele cu noi să nu fie rupte, din causă de ingratitudine din partea el. In acel moment, era să se fixese frontierele Bulgariei şi determinarea el ca Stat.— Rusia, o ştie toată lumea, ne olerea o întindere mare de teritorii!, întreg cadrilaterul, precum şi concesiuni cu privire la gurile Dunărei. Silislra si chiar Varna intrafl in oferta făcută de tluşl. Am avut ocazie ca să căpătăm dincolo de Dunăre o provincie cu frontiere bune, apărate de cetăţi iinprenabile, cu mal multe posturi şi o mare întindere de coastă a Mărel Negre. Ion Brătianu, preocupat de mica sa personalitate şi de o popularitate factice—pe care, de altminterea, şi-a per-dul’o, se ştie, cu totul, mal Urziţi,—nu îndrăzneşte a se arăla om de Stat, cu sînge rece şi cu botărirl virile, gata a înfrunta o opinie publică Înşelată sab aţîţată în interesul ţărel. Brătianu este în această ocasie ceea-ce fusese toată viaţa lui, un declamator gol, vorbind pentru tribune şi pentru public. El începe a ataca pe Rusia şi a refuza propunerile el cu cîte-va fraze, aşa zise patriotice, în realitate numai sforăitoare. Aşa că resultatul este că Basarabia tot o perde,—în plus însă : Rusia, pentru a se ţinea de cuvînt, de formă, ne dă o provincie ciuntită, descoperită din toate părţile, mal mult pustie, fără frontieră, imposibil de apărat. Ear ca culme, reaua el voinţă, care merge pînă aproape la agresiune. In schimb, Ion Brătianu revine cu frazele lui sforăitoare şi cu cîţl-va bădărani cari aplaudără fapta şi atitudinea lui patriotică!!! r---------- ii mim i ........- TĂCEREA TRĂDĂTORILOR Organul ocnaşului Mărgăritescu revine asupra chestiunii ş coaielor din Braşov, în care primul-ministru Sturdza a jucat un rol atit de odios, dar nu vrea, cu nici un preţ, să spue măcar o vorbă despre afirmatiunea de acum două luni şi jumătate a Tribunei din Sibiu. Primul ministru Sturdza fusese acuzat de Tribuna că a căutat, cu ajutorul rentei datorite de Statul romîn, să-şl facă instrumente politice din eforii şi profesorii şnoalelor de la Braşov. Neizbutind, a refuzai să mai plătească renta, cu nu au şl jumătate mal înainte ca guvernul unguresc să fi Tăcut vr’o oprire. Punctul acesta e foarte important, căci faptul denunţat de organul comitetului naţional explică perfect de bine trădarea primului ministru. In adevăr, văzînd că nu izbuteşte să îngenundie pe bărbaţii de la Braşov, şi temîndu-se de furtuna ce ar fi stărnit în opiniunea publică dezvăluirea vinovatelor sale manopere, primul ministru Sturdza avea iot interesul să provoace pe guvernul din Pesta a interzice şcoalelor din Braşov primirea rentei. Ast fel se astupa, prin mijlocirea Pestei, nemernicia de la Bucureşti, şi guvernamentalii puteau să zică: nu Sturdza refuză renta şcoalelor, ci guvernul unguresc interzice primirea el. E dar de mare însemnătate, să se stabilească bine acuzarea ridicată de Tribuna, împotriva primului ministru Sturdza. El bine, de două luni şi jumătate organul guvernului nu a găsit un minut ca să’l jertfească acestei părţi a ches-tiuneî, de şi a vorbit mult asupra afacerii şcoalelor din Braşov. E foarte semnificativ că «Voinţa» lui Mărgăritescu nu se plictiseşte să repete, pînă la satietate, prostia că d. Take lo-nescu ar fi plăsmuit unul din actele citite în Cameră, dar nu vrea cu nici un chip să-şi spue cuvîntul asupra gravelor destăinuiri ale Tribunei. Avînd în vedere importanţa acestui punct pentru întreaga afacere a şcoale-lor din Braşov, tăcerea guvernamentalilor nu poate să însemneze alt-ceva de cît recunoaşterea vinovăţiei primului ministru Sturdza. Aouzaţia Tribunei în contra primului ministru Sturdza e, deci, un punct cîş-tigat. PRESTIGIUL COLECTIVIST Abia se cîrpeşte într’un loc şi se rupe In altă parte ; abia s’uâ aplanat scandalurile de la primăria Capitalei, în cari onorabilii Niţescu, Melisiano, Dinescu, se tratai! de pungaş! şi escroci, şi iată că a venit rîndul colectiviştilor de la prefectura poliţiei Capitalei ca să se cinstească şi mal politicos. Intr’o bună dimineaţă, un inspector de poliţie pălmueşte pe casierul prefecturel, iar după trecere de ctte-va zile un alt ins pector, însoţit de mal mulţi comisari, intră In cabinetul directorului, unde face acestuia un scandal ne mal pomenit. Şi pentru ca unii din inspectori să nq-şl dezmintă trecutul lor, s’aO pus îu grevă — un curat prouuneiaineuto poliţienesc—piuă va fi destituit directorul prefecturel. Nu ne întrebăm, fireşte, dacă siguranţa publică cîştigă din aceste scandaluri, căci poliţia Capitalei este aşa de destrăbălată Iu cit cetăţenii nu mal aQ nimic de pierdut —de cît doar viaţa şi averea lor zilnic primejduite de numeroşii pungaşi cari «utreeră stradele şi casele Bucureştilor; d.tr suntem în tot dreptul nostru să ne întrebăm dacă starea aceasta va mal dura mult timp şi cită vreme vor fi încă obligaţi cetăţenii să In-treţie Iu funcţiile publice pe toţi agenţii colectivităţii cari nu se ţiu de cil de scandaluri ? Seu in pă tara !... de Gamina — Cine eşti d-ta ? — Efi Sunt grupul care a iscălit adresa de felicitări, d-le prefect I Demisiile d-luî G. Cantaeuzino Demtsiuuea din Malu. - Deuiiaiu-nea din Augnst. — Boala d-lni Gogu Canfacnzlno. Demisiunea din Bfaiu Astă primăvară, ministrul de finanţe a fost greu, bolnav, dar graţie îngrijirilor d lor dr. Buicliu şi dr. Cantaeuzino, după vre o două luni. s’a făcut mai bine, grijile însă nu Vait părăsit; se temea mult că boala îi va reveni cu atît mai vîrtos, că medicii l’au sfătuit să se abţină de la ori-ce muncă grea, de la ori-ce încordare a nervilor. Dar nu s’a putut abţine, de oare-ce numeroşii săi amici îl atacau mereu cu fel de fel de ştiri, intrigi şi meschinării politice. Aşa că, într’un moment de surescitare, şi-a trimes demisiu-nea în scris, fără nici un motiv, tocmai în ajunul plecărei d-lui Sturdza la Karlsbad. Fireşte că această demisie a speriat grozav pe d. Sturdza, care tocmai atunci era preocupat şi cu demisiunea d lui Sto-lojan. Respingîniu se demisiunea, d. Gogu Cantaeuzino a fost solicitat de către d. Sturdza, asistat de d. dr. Cantaeuzino, să meargă la Ems şi să facă, timp de două luni, o cură asiduă de inhalaţii asthmatice. Demisiunea din iugnst Liniştea absolută şi cura ce a urmat la Ems aii fortificat puţin starea sănăta-ţei ministrului de finanţe, dar pe de altă parte, absoluta inactivitate şi lipsa de ocupaţii politice, inerente naturei d-sale, aă produs o preocupare intelectuală foarte primejdioasă : D. Gogu Cantaeuzino crede că e prea greii bolnav ! O consecinţă a acestei credinţe este, că în primele zile ale lunei August, ministrul de flnance a trimis d-lui Sturdza o lungă scrisoare, însoţită de demisiunea sa din minister. In această scrisoare, ministrul de fi-nance, după ce expune boala sa, recunoaşte că nu mai poate munci, de oare ce trebue să se abţină de la ori-ce încordare o nervilor săi; recunoaşte că de aproape un an, nu mai poate face nimic, de oare ce e mereu bolnav şi în concediu şi, în sfîrşit, dă clte va sfaturi politice, rugind pe d. Sturdza să iea dînsul ministerul de flnance şi să încredinţeze portofoliul ministerului de externe d lui Al. A. Boldi-man, ministru al ţării la Paris. Două-trei zile după această demisiune, d. Gogu Cantaeuzino e’a întors la Predeal, unde l’a întimpinat d. ,Sturdza cu un decret prin care i-se prelungele concediul pînă la 15 Septembre. Ministrul de flnance la început a protestat, dar a trebuit să cedeze insistenţilor d-lui Sturdza, care i a declarat categoric, că în cazul dacă persistă in demi-siunea sa, va trebui să presinle Regelui demisiwnea întregului cabinet, de cum va nu va vroi să se expună la o înfrîngere ruşinoasă la alegerile comunale. Boala d-lui Gogu dantacnzino De cît, d. Cantaeuzino n’are la Predeal liniştea pe care a rivnit’o şi i’ au impus o medicii, deoarece amicii săi poli- tici îl asediază foarte des, tîrîndu-’l din nou în meschinăriile lor politice. Se prevede deci, că de astă-dată înşişi medicii vor impune in curind ministrului de flnance să demisioneze şi să plece în străinătate. In ce priveşte boala d-lui Cantaeuzino, circulă o sumă de versiuni, unele optimiste — din tabăra ocultistă — altele pesimiste. Un medic distins, în posiţie de a fi bine informat, ne-a asigurat că nici una din versiuni nu e exactă. Adevărul e că ministrul de flnance e cam slăbit. A se citi în pagina a doua : Afacerea Dreyfns : falşul colonelului Henri ; —o scrisoare a d-lui Tra-rleux către ministrul de război u. DIN STREINATAIE Germania şi dezarmarea S’a observat că, în primul moment, Nord-deutsche Allgemeine Zeitunq a fost singurul o-ficios din toată Europa care nu şi-a spus părerea asupra faimoasei note a contelui Muravieff, privitoare la dezarmarea generală. Att vorbit alte oficioase germane, de a doua mină, cum sunt KOlnische Zeitung, Post, National Ze.it/ung (a căror părere am rezumat-o In numărul nostru precedent)— organul cancelariei germane a tăcut Insă. Astă-zl avem, în sfîrşit, şi părerea Iul Nord-deutsche Zeitung. Intr’un articol intitulat «Pacea lumii», oficiosul berlinez zice: «Invitaţiunea Ţarului la Congresul dezarmare!, găseşte în Germania primirea caldă şi hotărltă de care, ca evangelie a sincerei iubiţi de pace. strălucind peste toată lumea, dinainte putea fi sigură din partea împăratului nostru şi a po porului german. In ziua In care Ţarul a dezvelit monumentul neuitatului, pentru toţi Ruşii, Ţar liberator, el şi-a încununat capul cu laurii Ţarului Păcii şi şi-a ridicat lui însuşi un neperitor monument. «Nicăerl fapta aceasta nobilă de iubire ome neascâ nu poate fi preţuita cu mal multă bucurie, de cît în Patria noastră, care, unită după glorioase războaie, a pus necontenit păstrarea păcii înaintea orl-căror altor scopuri, şi n’a întrebuinţat marele mijloc al puterii militare de cît pentru ferirea de dezvoltări violente. «Dacă acum,din gura Suveranului prieten, por neşte către lume apelul de a pune această stare de pace armată care durează de aproape un veac de om, pe baze noul, garantî'nd mal multă siguranţă şi reclamînd mal puţine jertfe, pater' nicul, iubitorul de pace imperiu german va primi mina întinsă. «Greutăţile prin cari trebue să treacă ori-ce ideie culturală de la conceperea şi piuă la realizarea el, ne vor găsi cu atît mal zelos aplicaţi să ajutăm, întru cît stă în putinţa noastră, la executarea mărinimosului program al Ţarului. «Din cinstita năzuinţă, de a vindeca în comun relele acestei stări de lucruri, amîndouă împărăţiile vor trage nod cîştig pentru relaţiile lor reciproce, fie chiar şi numai neîndoielnica întărire a preţioasei recunoaşteri, că nici Rusia nu e pentru Germania, nici Germ a iiia pentru Rusia o piedică iu calea care ar putea duce la pacea lumel». Hamburger Nachrichien, organul familiei Bis marck, spune că prinţul Bismarclc, dacă ar fi în viaţă, ar considera propunerea Rusiei ca real bine intenţionată, dar nerealizabilă. Foreign. TRIBUNA LITERARA PROFESORUL Ml-aduc aminte dese ori de un profesor ce l’am avut In liceîi. De şi sunt ani de cînd nu l’am mal văzut, ml a rămas în imaginaţie atît de viii,—în cît de multe ori Îmi pare că erl l’am lăsat In ora de matematică. Scurt şi gras, avea un cap inteligent, o faţă expresivă ; ochii mici şi, ceva ciudat, în ochii Iul de tătar plutea o reverie ciudată felului lor. Era de o bunătate rară. Ne permitea toate. Orele Iul ieraă adevărate clipe de fericire şi libertate. Vorbeam între noi tare, rîdeam cu hohote, jucaţi unii din noi cărţi şi domino, prin băncile din fund ; tote aceste ne eraţi permise, şi nu împiedecaţi pe profesor de la ascultarea celor scoşi la tablă. Ii plăcea foarte mult spiritul şi făcea tot-d’auna calambururi şi jocuri de cuvinte cari ne determinaţi să isbucnim în hohote de rîs. Pare că’l aud şi acum : — Bobicescule! nu mal da cu bobii acolo! Oprescule, opreşteţl gura aia, odată! Ce explosie de rîs provocau glumele acestea, cari azi mă lasă aşa de rece, şi cari ne lăsaţi şi atunci, imediat ce el părăsea clasa. Nu am înţeles pe atunci de ce rîdeam cu atîta poftă îu oră, de spiritul dascălului, spirit care nu ne-ar fi furat nici un zlmbet, spus în alte clipe. Poate nici azi nu înţeleg comunicativitatea aceasta a rl-sulul şi a plînsulul, îu anumite ore. Cine va face, odată, psichologia mulţimti, sigur va avea frumoase pagini de scris asupra acestui fenomen. Căci e de observat că o farsă de teatru, o anecdotă, un cuvînt de spirit, au cu totul alt efect spuse tntr’o sală plină cu lume, de cît citite, în singurătate. Dar nu glumele profesorului meii ml-aă rămas întipărite în minte atît de puternic, ca sâ’ml evoace azi amintirea lui, ci un fapt ciudat, cu totul deosebit, care m’a mişcat pe atunci şi care ml-a sugerat azi atît ea reflexii. Profesorul med era un om destul de cult, făcea parte din generaţia de azi, citea mult şi era un pedagog Înţelept. Citise de sigur pe Spencer, am observat’o asta cînd 1 am citit şi efi mal în urmă, căci se conforma în educaţia noastră preceptelor Spencerieue. Era un vrăşmaş neîmpăcat al profesorilor bătăuşi. I-ain văzut lacrimi In oclil o dată, cînd auzise pe un băiat plîngîudu-se că a fost bătut—şi cu toate astea, chiar el bătea. Reacţia fenomenului acesta psihic, petrecut în el, m’a mişcat teribil. Trebuia văzut omul ăsta bun, blînd, enervat ca o femeie, rău ca un tigru, lovind fără milă în nenorocitul elev, şi trebuia mal ales văzut sărmanul profesor disperat că nu-şl putea înfrîua a-pucăturile, plîngînd aproape după fie-care act de brutalitate. II necăjeam, neştiind lecţia safi răspuu-zîndu-I obraznic, şi atunci se cobora de pe catedră, lovea pe elev. In minutul acela o înfăţişare oribilă, ochii lui mici luceai! ca al unei pisici, faţa i se congestiona, tremura ca de friguri. Clipa asta dura atît de puţin, în cît mulţi din noi nici nu o băgăm în seamă. După enervarea asta, venea iar conştiinţa; conştiinţa faptului, a vederilor sale, şi atunci ’l vedeam palid, cu capul în palme, stîud clipe întregi;—apoi se ridica, şi deseori ne da afară din clasă : — Aduceţi pe om în stare de nebunie; trebue să mă faceţi dobitoc, să vă lovesc; plecaţi toţi acasă ; imediat! Eşiam unul cîte unul din clasă, lăsîndu 1 pe catedră cu capul în palme, cu ochii plini de lacrăml. Nu înţelegeam pe atunci, cum nu putea omul ăsta să nu se abţie a lovi. Şi cum cel bătut pentru el, era o victimă a fţiriel lui, un nevinovat. Noi exploatam răutatea asta a lui, ca să putem obţine uote bune. Un pălmuit de el era sigur că va trece clasa şi va fi tot-d’auna protejat de el. Observam un fel de jenă tn atitudinea profesorului, faţă de elevul bătut, ca şi cum s’ar simţi pururea sub condamnarea lui, ca şi cum ar cere elevului iertarea nesocotitei lui fapte. Lucrul acesta ni l înălţa pe profesor în faţa noastră, şi cred că toţi vor păstra vie amintirea dascălului acestuia aşa de bun. A face ceea ce doreşti, cam aceasta e teoria libertăţii şi a liberului arbitru, şi cu toate astea ciue ar putea să facă ceea ce voeşte, ceea ce liberul lui arbitru ÎI dictează? Nimeni. Cel mal mic fapt, cea inal mică acţiune e determinată de cauze. Voinţa nu e de cît resultatul tuturor cauzelor externe şi interne, iar libertatea ar trebui să constea în a putea voi ceea ce voeştl. Ori, profesorul meti era vinovat de actul lui de brutalitate; omul ăsta bun şi blînd, putea el face cu voinţă şi diu precugetare fapta lui ? Nu cred, eratt cause atavice care ’l făceaţi incapabil dea sestăplni. Suni mulţi cari aii predisposiţil de a avea o voinţă de fer. S’att observat cazuri şi la alienaţi, la cari această voinţă s’a menţinut. Un paralitic general, scăpat de la Bicitre l), a avut a- 1) Ribot: Les Maladie* de la volont www.dacoromarrica.ro s U F O 8 £k tlta voinţâ, ca să facft pe omul sănătos, as-cunzîndu-şî nebunia timp de un an, ştiind că ori-ce act lipsit de judecată 1 ar readuce la Bictlre. Am observat însumi, tntr’un spital de alienaţi din Bucureşti, pe un tlnăr, care avea un delir de grandoare bine pronunţat, şi care ’şl ascundea delirul acesta cu attt talent, In cit al fi crezut că bietul băiat e pe nedrept ţinut aci, şi clnd colo, el făcea pe ascuns, servitorilor, decrete regale, In toată puterea nebuniei. Psicho-fisiologia modernă a făcut, In sensul acesta, cercetări demne de toată atenţia, a dezlegat atlt fenomenele psichice. cit şi manifestaţiile lor, a dat cheia chestiunilor celor mal interesante : chestiunilor sufleteşti. Şi cu tot progresul vădit al el, toate actele noastre sunt judecate, toate, după calapodul vechia. OrI-ce fapte —bătăile ce ne da profesorul nostru, crima unul ucigaş, delictele toate sunt — judecate ca tăcute din liberul-arbitru al făptuitorului, din voinţă, şi pre-cugetare, nelutndu-se In seamă că-I imposibil a se face o faptă nefiind determinată de anumite cauze. Sunt ani de-atuncl, şi chipul dascălului mefl Îmi apare şi azi In minte atlt de via, ca şi cum ieri l’aşl fi lăsat In ora Iul de matematice. îmi pare că sintetizează pe a-devâratul bolnav de boala voinţei, pe adevăratul nevropat, de care e plină omenirea noastră. Societatea noastră, spunea Herzen, are In germenile el to*te crimele, toate delictele, ea e marea culpabilă. îndreptarea el se va face, nu dlndu-se libertatea ce o cer utopiştii şi demagogii, ci reglementîn-du-se viaţa şi condiţiile traiului, după legi anumite, bazate pe observaţiile ştiinţifice. Am auzit că profesorul meu, care fusese şi director de liceă, şi-a dat demisia din postul care 1 avusese, tocmai din neputinţa de a’şl stâplni apucăturile moştenite pe cale ereditară. Cit a suferit omul ăsta, şi elţl nu suferim, purtlnd In noi viţii şi apucături moştenite de Ia părinţi. Omenirea, în ziua In care va înţelege cîte crime a făcut pedepsind crimele altora, va fi atunci In culmea civilisaţil... I. Dnscian. Litere, Ştiinţe, Arte Istoria războiului ruso-rom:no-tnrc din 1877-78, de căpitan Damian Gkeorghe, reg. 1 de geniiî. Preţul 1 leii. E o broşură de 112 pag. în cari bravul căpitan descrie, după documente oficiale, cu mult entusiasm şi într’un stil uşor şi curgător, glorioasele fapte ale războiului pentru independenţă. Cine vrea sâ'şl împrospăteze in minte acele mari evenimente, va citi cu folos şi plăcere broşura aceasta; noi o recomandăm mal ales învăţătorilor, cari ar trebui s’o râspîndească cît mal mult pe la sale, căci — cum foarte bine observă autorul — acest războiţi nu e în deajuns cunoscut de popor şi de ostaşii ţării. O istorie populară a războiului pentru independenţă nu avem; cartea d-lul căpitan e o încercare fericită In acest senz. O asemenea carte ar trebui să se găsească la indemîna orj-cărul romîn care ştie să citească. • * * 1). Dimitrie Nanu, în colaborare cu d-nul G. Orleanu, a terminal traducerea în versuri a dramei lui Coppde ^Constantin Brancomir* (Pour Ia Couronne). Acţiunea se petrece in Balcani, cu personagii romino-bulgăreştl. Se ştie că en-tusiastul poet a scris drama aceasta pentru a mal ridica moralul abătut al poporului francez, de furtuna ce a iscat la început procesul Drey-fus. Piesa se publică actualmente în Convorbiri şi la terminare va fi prezintătă nouel direcţii teatrale. Traducerea Jiterară a mişcătoarei drame nu ne îndoim că va stîrni şi la noi acelaş succes ca la Odeon. * * * A apărut: Proprietatea numelui, studia asupra legel din 17 Martie 1895, de d. Horaţiu E. Butoianu. DTFORMAŢn Afacerea Dreyfus Consilii! de miniştri. -Demtuia generalului JHolmleffre.—Sinuciderea coloneliiliiy Henry Paris, 19 August. — Agenţi» Hovas asigură că d. Cavaignac menţine convingerea sa iu pnvluţa cul-pabllităţei Ini Hreylus, dar că este liolârtt să lovească in toţi cei culpabili ; locotenentnl-colo* nel Henry va fi trimis înaintea unui consiliu de răsboiA. Consiliu de miniştri Paris, 19 August. — Un consiliu de miniştri a fost ţinut la Eliseu, înainte de prim şi după prim. 1). Felix Baure a semnat reformarea comandantului Esterhozy. D. Delcasst a comunicat circulara contelui Muraviav. D. Gavaignac a dat ctte-va amănunte in privinţa circumstanţelor în cari s’a operat arestarea locotenentuiul-coionel Henry. D. Peylral a expus situaţia bugetară. Demisia generalnlul Bolsdeffre Paris, 19 August. — După La Liberte, majoritatea miniştrilor, printre cari se găseşte şi d. C.’avai-gnac, este de partea revisiunei procesului Hreyfug. D. Cavaignac cere demisia generalilor JBoisdeifre şi Gonse, pentru-eă n’au ştiut să constate falşul locotenentuiul-coionel Henry. Paris, 19 August.—Generalul de Bolsdeffre, şeful marelui Stat-ma-jor, ’şi-a dat demisia. Sinuciderea colonelului Henry Locotenentul-colonel Henry, a-restat alaltăerî, s’a sinucis. Aflăm din sorginte oficială, care nu suferă nici o îndoială, că d. Gogu Cantacuzino a demisionai din minister acum patru săptămin1? dar că i S’a respins demisiunea, Se mal afirmă că asta este a doua demisiune a ministrului de finanoe, care In luna Maiu a mat demisionat odată. Pungăşiile din Teleorman Ni se scrie din T. Măgurele, că s’afi denunţat prefectului Bildiropol o serie de pungăşii pe cari le-aii săvlrşit subalternii săi, fără însă ca pînâ azi autorii să fie urmăriţi şi daţi în judecată. Protecţia făţişă pe care o acordă prefectul unor subalterni păcătoşi, a revoltat toată lumea cinstită din Teleorman, chiar şi pe aceia cari mal aveafl puţină iluzie despre cinstea d-sale politică. * * * Ast-fel sub Nr. 98 se află înregisfrală cererea delegaţiei judeţene pentru urmărirea casierului comunal din Roşiori, pentru suma de 14,000 lei ce datorează comunei. Sub Nr. 105 s’a cerut darea în judecată a casierului comunei Roşiorii de Vede, care s’a amestecat In afaceri comerciale privitoare la furniturile comunei. Sub Nr. 106 s’a cerut darea în judecată a aceluiaşi casier, pentru o serie de ghe-şefturl. Sub Nr. 107 s’a cerut a-se obliga casierul comunal să depună comptul de gestiune pe anul curent al budgetului drumurilor, ca să se constate cum din 5000 lei venit a făcut cheltuell de 18 000 lei. Toate aceste cereri staii nerezolvalte la prefectura judeţului, de oare-ce casierul din Roşiori e principalul agent electoral al prea cinstiţilor procopiştl. * * * Delegaţia judeţeană a dat deja un al do-uilea bobîrnac zdravăn prefectului Bildiropol. Prefectul a cerut nu credit de 3000 de lei pentru comuna Alexandria, din care sumă primarul să fie însărcinat a cumpăra diferite lucruri pentru biserica Sf. Alexandru. Delegaţia judeţeană insă, neavînd încredere ni I în prefect, nici în primarul din Alexandria, a respins încuviinţarea creditului. Ziarele din Viena confirmă ştirea pe care am dat’o acum cîte-va zile, că M. Sa Regele va merge la finele lunei Noem-brie la Viena, ca să asiste la serbările ce se vor da cu ocazia jubileului de 60 ani de domnie a împăratului Frantz Iosef. Numirea d lui D. Olănescu—Ascanio, în postul de ministru plenipotenţiar la Bruxelles, se va face pe ziua de 1 Septembre. Postul de ministru plenipotenţiar la Belgrad va rămîne neocupat, de oare ce d. Sturdza nu găseşte în întreg partidul sătl, de cît numai berecheţî şi melisienî, cărora nu le poate deschide porţile diplomaţiei. M. Sa Regele a fost representat la serbările de încoronare a Reginei Vilhelmina a Holandel prin d. Papinifl, ministru al ţării la Haga. In urma telegramei comitetului naţional din Cernăuţi, contele Bylandt Rheidt, ministru al instrucţiei în Viena, a ordonat telegrafic guvernatorului Bucovinei ca pe lîngă liceul german de stat din Cernăuţi să se Înfiinţeze, cu începere de la 1 Septembrie clase paralele romîne, De şi perspectivele cele mal bune sunt pendinte, mişcarea portului Galaţi continuă a fi foarte slabă. Totalul vapoarelor acostate la cheul cerealelor, se reduce numai la două bastimente, 'Leonidas», sub pavilion elin, şi *Ambassador» sub pavilion britanic, încâlcind orz şi porumb. Aii sosit însă de la Prut şi din susul Dunării, un număr de peste patru zeci de şlepuri cu grîtl din recolta nouă, poposind pe malul Dobrogean din faţa portului, aş-teptînd momentul transbordăril pe vapoarele de mare. In port staţionează vre-o 12 vapoare mari deşerte, aşteptiud momentul ca să Încarce. Dintre vapoarele’regulate, a sosit vaporul rus «Bolgaria», cu diferite mărfuri; iar vaporul francez *Tabor» a pornit la Brăila, de unde se va reîntoarce Sîinbâtă la Galaţi, spre a-şl complecta încărcătura. Drapelul de erl publică un lung articol de reportaj. în care arată starea deplorabilă în care a ajuns oraşul Galaţi sub administraţia comunală a d-lul Ţine, ridicolul pri mar al primului nostru port. Din articolul Drapelului, reproducem următoarele : «Cel mal mare şi mal frumos port al nostru, oraşul care face lala ţârei, se află în starea cea mal mizerabilă. «Nici odată pîoă acum, — fie sub conservatori, fie sub liberali, — oraşul nostru n’a avut o administraţie mal ineptă, mal stupidă şi mal vitregă ca cea actuală. «Nimeni, dar absolut nimeni dintre cel cari atl în mînft destinele oraşului, nu face nimic bun, nu se interesează de loc pentru a aduce cea mal mică îmbunătăţire. «S’ar putea zice, cu drept cuvlnt, că primul nostru port este cu totul lăsat la voia întîmplărel. «O administraţie mal păcătoasă, în toată accepţiunea cuvlutuluj, nici că s’ar putea presupune că a existat cfljd-va în vre-un oraş din lumea civilizată!» Sfirşind, Drapelul scrie: «Se ştie că Galaţii n’au avut alt primar activ, după decedatul Ressu, de cit pe d. Plesnilă, care a munC’t cu piuit dor pentru prosperitatea oraşului săfi*. Din partea unul ziar naţional-liberal a-ceastă ultimă apreciere merită să fie relevată. Monitorul Oficial publică sechestrul pus de tribunalul din Ialomiţa pe toate productele d-lul G. Constant, arendaş al Statului, pentru neplata ctştiurilor. Interesant e că d. G. Constant este şeful diviziei vliizăril (maurilor Statului la ministerul domeniilor. DIMITRIE ENESCU Restaurant şti Grădină cu BUCĂTĂRIE ALEASA Bucureşti, «tracta Sftnlu Monlcă ECOURI De la 1 August, d. D. Enescu, proprietarul Restaurantului şi grădinel situate în strada Sft. Ionică în dosul Palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Dinicu, spre a desfăta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce-I vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie. — 'Din lumea de azi» e titlul unul frumos volum de nuvele al confratelui nostru Omega (P. Macri). Ediţia populară din aceste nuvele se găseşte la toţi vlnzătoril de ziare, la chioşcuri şi la corespondenţii ziarelor din provincie. Preţul unul volum e de 40 bani. Nuvelele acestea sunt scrise cu mult sentiment, oglindidu-se In ele şi o parte din societatea noastră. — Aii apărut: Verbe neregulate elene şi Manual de istoria Uteraturei elene de Teo-dosie Economide. Ambele volume sunt a-probate de ministerul instrucţiei şi se găsesc de vînzare în Brăila, Bulevardul Cuza No. 204. Cronică, judiciară, Hlnngoga «croitorilor militari».— Pe cînd ţiganii, avantajaţi de soartă, şi-aii rnîncat singuri biserica, «croitorilor militari» o să le mănînce sinagoga judecăţile. Al treilea termin, sorocit pentru judecarea contestaţiilor «croitorilor militari» împotriva secuestrulul judiciar, rîuduit de tribunal asupra sinagogei lor din fundătura Vînătorilor, a căzut lot... Marţi—ceea-ee însemnează că. dacă Simbăta nu li-e dat ovreilor să încalece, Marţia nici atîta nu se cade să pornească la... tribunal. Şi venise «croitorii militari» In număr de două-zecl şi unu, însoţiţi de două-zecl şi patru de prieteni, rude, protectori, sfetnici şi rabini; veniseră şi moştenitorii răposatului Aizic Ilie, cu soţiile respective, cu copiii, cu rudele, cu prietenii, cu protectorii, cu sfetnicii şi cu rabinii... respectivi, în total populaţia calei Văcăreşti pe sfert... Dar, ca şi Ia termenul precedent, se înfăţişa tot atunci şi afacerea Zappa, care s’a şi luat Sntiifl în cercetare de către tribunal.—Grecii afl bătut tot-d’auna pe evrei... Şi în adăstare, in mijlocul harmalael, Iţic «croitor militar» găseşte prilejul să tacă un gheşeft: — Ilaa ! AbramovicI, zice adreslndu-se unuia din moştenitorii Iul Aizic Ilie, dacă facem îin-pucare, haa !... Eşti ruşine piutru evrei noştri, zic zoii, eşti ruşine mare. Şi de aci tocmeală, de oare-ce moştenitorilor le convenea propunerea, cu o condiţiune. — Facem împucare, zice In cele din urmă AbramovicI. Noi moştenitorii—nuu !—renunţăm la dreptu noastră de propiitate, haaa ! Dar efl şi cu Braunştein să fim aleşi în comitetul de administraţie. Iaca!.., Atit şi-a fost de ajuns ca să pornească din toate părţile protestări. — Pi ala faliţi ? !!... — Nu-I trebui faliţi nereabilitaţi pi comitet! — Mal bine sequestră, de cit să vie Sinagoga a noastra la mezat! Iar vremea trece şi pe la orele 6 se termină afacerea Zappa în favoarea moştenitorilor, cari cereaQ sequestru judiciar pe averea defuncţilor Vanghelie şi Constantin Zappa,—ceea ce indîr-jeşte pe moştenitorii lui Aizic cari daO cu... refuz în obrazul «croitorilor militari». Pe urmă tribunalul puue vîrf nenorocirel, a-minind din oficiu judecarea contestaţiei pentru ziua de 25 August, din cauza orelor Înaintate. *n» Alexandrina Ion PappoiidofT Liceu complect: clasic şi real, Şcoală primară şi frobeliană.— Curs facultativ de lini bl streine predat de institutoare interne cu diplome superioare din Paris, Londra. Stuttgard şi Elveţia etc. Certificate valabile Esamenele se trec in Institut şi la liceele Statului. Desemn şi pictară după natură: programa şcoalel de Belle-Arte. Mnsică vocală şi instrumentală: programa Conservatorului nostru. Teoria şi practica croitoriei: lingerie şi tot felul «Io lucru fantasie. Etlucaţiune poarte îngrijită Direcţiunea acestui Insfitut, adine mişcată de sentimentele de mulţumiri exprimate prin scrisori şi ziare de mulţi părinţi pentru progresele făcute in aceşti doul ani şi succesele obţinute de eleve la esamenul diiî urmă, mulţumeşte promiţind a nu cruţa nici nn sacrificiu pentru a fi şi pe viitor la înălţimea încredere! de care se bucură în prezent. A da tinerelor fete o e-ducaţiune desvoltată, practică şi morala pentru a produce soţii demne şi modeste, mame bune iar nu bigote, capabile a face fericirea familiei. Iată scopul acestui Justitut. Direcţiunea pe lîngă cursurile liceale şi secundare aii mal combinat cursul facultativ de limbi streine şi dexterităţi cu un curs special modem in care se vor învăţa toate obiectele coprinse In programa şeoalelor din Paris, întrebuinţindu-se chiar aceiaşi autori in scopul ca copilele la absolvirea acestui Institut să ce poată presenta la esamenul de diplomă din Paris. Pentru atingerea acestui scop s’afl mal angajat in vara aceasta încă trol institutoare cu diplome, două din Paris şi una din Elveţia care împreună cu d-nu Lizambert profesor la liceul francez, şi alţii se vor ocupa in special de buna reuşită a acestui Oirs modern. Cred a răspunde unei mari trebuinţe înlocuind în învăţămîntut fetelor, litnbele moarte prin limbi modesne cu o desvoltare mult mal mare a ştiinţelor naturale, literare, morale şi dexterităţi âtitde necesare in viaţa practică. Femeea adevărat elină este podoaba so-cietăţel şi puterea familiei; ea este chemată a inspira copiilor cele mal nobile sentimente, deci trebuie ca viitoarelor mame săli se formeze moralul. Institutul «Familia» mal ales din acest punct de vedere va căuta să merite în tot-d’a-una numele ce şi-a ales. Hrană bună şi abundentă, curăţenia localulu-lul fiind basa sănătăţel, onor. părinţi sunt rugaţi a visita Institutul nu în anumite sile ci în tot timpul la orele 12 a. m. şi 6 seara cînd se dafi copilelor masa, pentru a se convinge de calitatea şi cantitatea alimentelor ce se daft fără nici o ăxcepţiune întregel Familii. MiimIcm este predată de profesoare cu diploma Conservatorului din Paris şi Bucureşti. Dcseoiunl şi Pictura de profesorii şcoalel de Belle-Arte, iar corpul didactic extern este tot acelaş din anii precedenţi ales dintre profesorii liceelor statului. D-rc studente din anii II şi III pentru prepararea fie-cărel materii. Cursurile încep la 1 Septembrie iar înscrierile la 1 August. Prospecte se trimit la cerere. IIIKEIŢH.VE». INSTITVTUE tle BOJHXISOAKE „POMPILIAN" Calea Rahoveî No. 60, 62,64,66 şi Str. Justiţiei, 16 sub direcţiunea n-rer C. POMPIIjIAX Licenţiată in ştiinţele matematice de la Paris (Sorbona) Direcţiunea aduce la cunoştinţa părinţilor că Vastul local al Institutului, bine cunoscut de numeroşi părinţi ce ati copil in acest Institut, a fost mărit anul acesta cu o nouă aripă de construcţie, la care s’afi amenajat dormitoare, băl, săli de studii, camere do pian, cabinete de fleică şi himie, etc. Podoaba ce va avea Şcoala anul acesta este o bieterieâ ereşţtinâ-ortociojră, ce Direcţiutnea a clădit în parcul Institutului, pentru ca retigianea, ce este una din basele ertueaţiurtei s’o a-jute în ertueaţittnea tinerelor fete. Cursurile din Institut coprind următoarele secţiuni : 1) Curau! primar complect reorganisat pentru Înlesnirea studiului limbilor străine. 2) Caretul Uneai. Profesori de la liceele Statului şi cu ropotitoare de fie-care obiect E-samenele de fine de an se ţin în Institut, cum s’atî ţinut şi anul acesta cu succes In faţa unei comisiunl numite de onor. minister al instruc-ţiunel publice. Certifleatete eliberate tie Institut aft aeeiaşi valoare ea eele tle la meoalele «latului. Anul acesta s’a înfiinţat şi clasa VII. Direcţiunea a-nunţă că pregătirile* pentru această clasă, care echivalează cu bacalaureatul, se vor face cu mal multă desvoltare. 3) Cartturi în limba frauee/.a (după programa şeoalelor de fete din Franţa) făcute de profesori şi profesoare franceze, diplomate ale şeoalelor din Paris. Metoda inteligentă cu care att fost făcute aceste cursuri, aii atras un mare număr de eleve, cari pină atunci în lipsă de un program bine alcătuit pentru fete, urmase programul prea încărcat al liceului. 4) Muetiea şi JOiefiuuea. Toate elevele pregătite în Instilnt după programa Conservatorului, unde afl şi trecut esamenul ca particulare, aO obţinut la csamen notele 9 şi 10 aşa că pot rămîne considerate ca eleve ale Conservatorului. Aceste bune resultale eraţi cunoscute încă din timpul auulul de publicul ce asistase la proiluefiunile de piau, eantn şi tlieţluue, ce atl avut loc in timpul anului în saloanele Instiiutulul. 5) ftirw tle tletemu, aguaret. petn-tel, pictura iu ulei. imitaţii de golieline. Institutul posedă o frumoasă galerie de tablouri, unde a avut loc şi expoziţia lucrărilor elevelor. • 6) «reţinură ele cteutpturti. *7) SeeUunea profesionala t lingerie, lucruri de fantesie, croitorie, flori. * Curet tle eonvernaţiune tle limba greacă i^otterud, înfiinţat anul a-costa In urma numoroaseiin ‘nacnerl <;e s afl făcut încă din Maifl. 9) Ctmrer*aţinnra*H limbile f ran-eexâ, germana şi eugleed, sub 8». pravegherea numerosului personal strein adus din Paris şi Germania, este de maro rigoare 10) Curt* tle gimnastica şi etan*,. 11) Pentru elevele externe şi semi-interne ca mijloc de transport eetle tramvaiul, ce treoe prin faţa Institutului, preenm şl omul-bunul Institutului, pentru preumblări şi es-cursiunl In zilele de sărbătoare. ♦ J2) înscrierile încep la 15 August, iar cursu-«le la 8 Septembrie ** www.dacoromanica.ro ■*em I P O C A Brăila, 19 August 1898. Buletin special al BurseT Brăila Felul Hecto 80 > Grftut. iu kgr. pe hectolitru Preţul pe hect. .o U O o Observ. Grăfl 1800 77 500 9 85 7 Magazie » 9400 79 400 10 77 ■/» Şlep Porumb 4 78 Magazie Por. roşu 6500 80 7 12 •/« » Por. roşu 4100 79 7 25 Magazie Porumb 1150 78 400 5 &5 » » 1260 74 200 5 37 «/» Şlep » 1500 75 700 6 30 » » 1100 76 5 30 » Orz 10000 67 200 5 75 Obor > 1120 62 800 4 80 Şlep 530 62 4 80 » 300 63 200 5 Magazie 800 64 900 fi 20 )) » 700 56 700 4 Mag. Obor > 5 65 Vagon » 3 61 » 3 64 500 » > 7 62 Magazie » 3 61 vagon > 1160 65 800 5 30 Magazie » 100 68 p. pe keifl Secară 300 71 500 Vagon » 3 70 500 » Secară 6 71 » » 3 69 * 3 68 Ovăz 11 44 Vagon CEREALE SOSITE Pe apă Pe uscat Grâfl Ilect. 4150 Grâfl Ilect. 7590 Porumb 2600 Porumb » — Orz » — Orz » 920 Mazăre > 1100 Mazăre » — C0TAŢIUN1LE AMEEICEÎ (New-York) l*/jo August 1898. G R  0 PORUMB Iulie . . . Septembre. Decembre . Astă-zl Alftltă-er! Astă-zî Alaltă-erl 69 */» 66»/, 69'’„ 66 s/. 34 B/« 34 */» «Dar atunc!, Inii vel zice, admiţl că s’afl putut introduce piese falşe la ministerul de răsboifi, şi chiar că, pentru a permite fabricarea uneia din aceste piese, o deturnare s’a făcut în arhivele biroului de informaţii ? «El, domnule ministru, prea sunt con-strtns de evidtnţă Falşurile nu sunt ceea-ce lipseşte In aceste o mie de documente, de cari a ţi vorbit. «Credeţi în sinceritatea acestor scrisori imperiale, a căror existenţă a fost de atîtea ori afirmată ? Credeţi în realitatea acelor fotografii care arată pe nişte ofiţeri al armatei voastre, în convorbire compromiţătoare cu ataşaţii militari străini ? Credeţi în * veracitatea scrisorel semnată «Speranza» confiscată în pasaj la 15 Decembre 1896? «Această scrisoare din Noembre 1896, este cu atît mal suspectă de fraudă,*cu cit sosirea el a coincidat cu o întreagă serie de manopere Înşelătoare, cari aveaţi drept scop evident de a răspunde pericolului grabnic, de care unele persoane aveaţi a-tuncl interesul să se îngrijească». CHESTIUNEA ZILEI Manifestul ţarului Inter- view cu un diplomat Neue frsie Presse publică următorul in-terview ce un corespondent al sâfl a avut cu un diplomat la Paris : Propunerea Tarului pentru convocarea unul congres de dezarmare, a produs în Paris o adevărată consternare, şi fireşte în, primul rlnd. în cercurile şoviniste cari socotesc alianţa echivalentă cu recucerirea Alsaciei şi Lorenel. Lumea diplomatică a fost surprinsă de rescriptul Ţarului. Nici un schimb de idei pe cale diplomatică n’a precedat no'a circulară a lui MurawiefF. E posibil că Ţarul a căutat o înţelegere cu suveranii îusişl. Părerea unul distins diplo mat, care posedă experienţă şi în afacerile militare, este că Ţarul n’a pus, în nici un caz, chestiunea în mod practic. O desar mare generală, care va fi discutată într’o conferinţă, nu e probabilă. Prea multe chestiuni de detalia sunt legate de chestiunea desarmăril. Aceste detalii sunt anevoe de regulat Într’o confe renţă. «Să presupunem» zie omul de arme «că Rusia are 600,000 oameni de infanterie pe timp de pace. Se hotăreşte în confe-renţă desfiinţarea pe jumătate a acestei armate. Rusia insă ar lăsa aceste 300 000 oameni infanterie în Litvania şi Polonia. Cu asta. nu va fi nici de cum mulţumită Austro-Ungaria, care şi ea ar fi dasar-mat. Asemenea chestiuni de detaliu sunt absolut imposibil de aranjat la o conferenţă. Dezarmarea ar trebui deci să se intim-ple numai în urma unui tratat de pace, încheiat pe decenii. Atunci dezarmarea saO împuţinarea armatei ar urma de la sine. Nici un Stat n’ar avea să se îngrijească de chestiuni militare. Dacă se va ţine conferinţa pe care o convoacă Ţarul, aceasta va trebui să fie o conferinţă' generală de pace. Dezarmarea ar fi atunci consecuenţa necesară a păcii internaţionale. Dacă Franţa ar consimţi safl nu, aceasta ar fi indiferent. Franţa nu poale declara războia Europei întregi, chiar dacă Statele Europei şi-ar li dezarmat armatele permanente. Dar se poate susţine, că cu toată atitudinea presei, marea masă a poporului francez e ciştigată pentru ideea Ţarului, franţa are de a mulţumi marea avere naţională acelei epoci, care a urmat după războaiele lui Napoleon, cind sfinta alianţă de asemenea adusese la îndeplinire dezarmarea. Din această dezarmare, timp de aproape patru decenii, aO cîştigat în pri-piui rînd Franţa şi Prusia. Bogăţia Franţei datează din acel timp. In Prusia, spiritul militâresc a fost redeşteptat abia la 1860 prin Rismarclf, care urmărea scopuri politice, E grea de crezut ca Franţa să nu ţină sQCoteaiă de avantajele unei dezarmări. Dar pentru şoviniştl, nota Ţarului este, în orl-ee caz, o lovitură grea. Ţarul nu vrea să audă de o politică de revanşă: el tot-d’auna a condamnat-o, dar francezii şi-a0 Închipuit că Ţarul leva veni în ajutor pentru Alsacia. Acest vis a fost groaznic distrus». NUVELA Adevărata înţelepciune In momentul clnd îl înlîlnil, după opt luni de exila Chaton, Polidor Montagnac— excelentul mefl amic Polidor Montagnac venea de Ia judecătoria de pace. — Montagnac !... Ce întîmplare ? — Ah ! tu eşti ?... scumpul nieO prieten.—strigă, aruncîndu-se în braţele mele. Pe urmă aşezaţi, după cum cere rîndu-iala în faţa paharelor 'cu absint care tre-buiaC să consacreze întîlnirea noastră, în-trebaia pe prietenul meâ : — Tot în strada Berthe ? — Tot, ce vrei!... De cît, blestemată să fie ziua nefastă în care mi-a trăznit prin cap să închiriez acolo, In subsol, vastul apartament pe care-1 ştii. Şi pe urmă, iată ce-ml povesti. — De vr’o şase luni acuma, dobitocul mea de portar s’a încăpăţînat să nu-ml mal aducă diversele pachete safi scrisori ce-ml eratt adresate prin intermediul administraţiei poştelor şi telegrafelor noastre. Ceartă, mînie, ameninţări... nimic nu folosea. Proprietarul, căruia m’am adresat, răspun-zîndu-ml că nu era treaba lui să se amestece în viaţa intimă a locatarilor săi, am fost nevoit să mă pllng judecătorului de pace, dela care es în momentul acesta. — Şi, ştii ce i-a povestit dobitocul de portar, da l’aşl la toţi dracii ?... A pretins că era obligat, în adevăr, «să urce imediat scrisorile locatarilor săi», textul legel fiind astfel conceput, dar că nu era obligat să le «scoboare» Ia aceia cari, ca şi mine, locuesc în subsol. — A fost tare... — Şi judecătorul a conchis sentenţios că, de oare-ce legea n’a prevăzut cazul, e nevoit să-mi respingă re -lamaţia şi să mă o-sîndească la cheltuell... — Sărmane prieten... — Da, sunt de plîns. Şi fiind că nu mal am ce spera de la justiţia omenească, mă retrag chiar astă-seară într’o Insulă pustie din Oceanul Pacific, unde voia uita poate a ceastă rană, care In cele din urmă, se va cicatriza. Vil cu mine ? — Ah 1 să mă ierţi 1 Plin de despreţ, mă măsură desus piuă jos. 11 putui auzi murmurînd : «Vanitate, vanitate, totul nu e de cît vanitate. Ce ne buni sunt oamenii !...» Şi sculîndu-se, dispăru în mulţime. De cît, nu şl plătise consumaţia. Şi atunci, m’am întrebat, dacă nu cum va asta era adevărata înţelepciune. Henry CheTnUier Depeşile de erî Serviciul Agenţiei Romîne Moscova. 19 August. — Ţarul a primit pe re-prezintanţil nobleţei guvernului din Moscova, pe doamnele din Moscova, pe reprezintanţil popoarelor din Asia, pe cavalerii de Sf. Gheor-ghe, şi pe preşedinţii semstovurilor. Reprezintanţil celor 34 de guverne afl depus coroane pe mormînlul lui Alexandru Il-lea. Constantinopol, 19 August. — Reşard-bey a fost numit ministru de finanţe in locul lui Tew-fik-paşa. Viena. 19 August.—Serbările pentru jubileul împăratului Frantz-Iosef vor avea loc între 29 Noembrie şi 2 Decembrie. Printre persoanele cari vor asista la aceste serbări, se citează Regele şi Regina de Saxa, Regele Serbiei, Marele duce Vladimir şi Prinţul moştenitor al Italiei. Majestăţile lor germane, întorcîndu-se din călătoria lor în Orient, vor sosi la Viena în ziua de 12 Decembre, pentru a felicita pe împăratul Franţ-Iosef. Moscova. 19 August— Majestăţile lor imperiale aă plecat spre Sevastopol. Amsterdam. 19 AugustCu ocasia suirel pe tron a reginei, s’afl celebrat servicii divine în toate bisericele. Proclamaţia reginei declară că numele şi pavilionul olandez va fi şi de aci înainte respectat, conchizînd prin învocarea ajutorului lui Dumnezesc. Cota apelor Cota apelor Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erî 19 şi azi 20 August: Erî Azi T.-Severin lm 49 im.39 Giurgiâ lm.45 lm 32 Galaţi •••••••• lm 59 lm.47 ULTIME INFORMAM Demisiunea generalului Boisdeffre Paris, 20 August. — Generalul Boisdeffre a scris d-lui Cavai-gnac : m’am convins că încrederea ce aveam în colonelul Ilenry nu era justificată. Această încredere m’a făcui să mă înşel, să declar ca adevărată o piesă falşă, şi să vă o presint ca adevărată. In aceste condiţiuni, am onoarea să vă rog să-mi reluaţi f uncţiunile. D. Cavaignac a răspuns. cred în cinstea\ d-voastre; e necesar, ca d-voastră inşi-vă să prezidaţi la împiedicarea unor acte intim-plate din cauza unei greşeli ce d-voastră aţi comis. Generalul Boisdeffre a exprimat ministrului mulţumirile sale pentru mărturia adusă cinstei sale şi i-a cerut permisiunea de a persista în cererea sa. De sigur ca va fi înloc uit prin ge- neralul Renouard, directorul şcoam lei superioare de răsboiu. Sinuciderea loc.-colonelului Henry Locotenentul-colonel Henry şi-a tăiat gîtul. Paris, 20 August.— Rappel istoriseşte că eri, pe lu orele 3 după amiazi, un ofiţer a venit la Mont-Valerien, « conferit cu lo-cotenent-colonelul Henry, şi apoi a plecat la 4 ore. Gardienii lăsară în pace pe locotenent-colonelul Henry, care scria un raport. La orele 5, un gardian uittndu-se pe fereastră văzu, pe locotenentul-colonel întins la pămînt, mort. Convocarea Parlamentului francez Paris, 20 August. — Figaro spune că este posibil ca Parlamentul să fie în cu-rînd convocat în sesiune extrn-ordinară. Adaogă chiar că se vorbeşte despre formarea unei mari comisiuni de anchetă. CULISELE POLITICE Colectiviştii aii început să răspîndească de cîte-va zile svonul, că aii izbutit să readucă în tabăra lor pe mai mulţi drape-lişti. După dînşii disidenţa in gruparea dra-pelistă va izsucni în curînd cu atîtă putere, în cit gruparea se va desfiinţa. Controlînd acest svon, un membru marcant al grupării drapeliste ne-a declarat următoarele : — Cu zece zile înainte n’aş fi putut să-ţi dau un răspuns categoric, dar acum, după ce am văzut pe d-nii Aurelian şi V. Lascar, pot să ţi afirm cu siguranţă că sunt minciuni tot ce se spune. In adevăr, s’au făcut demersuri pe lingă d. Poruin-baru ca să primească postul de primar al Capitalei şi fiind că d-sa a răspuns la a-ceastă propunere în mod zeflemist, d. Ionel Brătianu, care nu l’a înţeles, a tras de aici conclusia că d. Porumbaru ar li dispus să ne părăsească. De aici au provenit toate svonurile. Pot să ţi afirm însă, că d nii Aurelian, Lascar, Costinescu, Porumbaru, Delavrancea, Xenopol, etc. sunt mai hotărîţi ca ori cînd la luptă ; ceea ce vom şi dovedi, peste vr’o două săptămîni, cînd ne vom întruni la o consfătuire. In ce priveşte pe d. Şen-drea. nu pot să-ţi spun nimic, de oare ce nu l’am văzut de două luni; dar pe cit îl cunosc eu, cred că nu va şovăi nici un moment. A. S. R. Principele Rominiei va pleca la finele sâptămînel viitoare In străinătate, să se întîlnească cu A. S. R. Principesa Maria, care petrece acum la băile de Langenschwalbach. AA. LL. RR. se vor întoarce în ţară pe la finele lunel Septembre, după ce vor fi făcut o vizită Curţii din Londra, împreună cu AA. LL. II. Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa. In urma manifestului Ţarului, comitetul interparlamentar al păcii, de şi amînase congresul ce era să se ţină în această lună la Lisabona, a decis ca să se convoace de urgenţă un congres extraordinar al păcii la Turin. Grupul parlamentar romîn a primit deja o invitaţee la congres pe ziua de 14 (26) Septembre. Direcţiunea Creditului Urban din Iaşi ne roagă să aducem la cunoştinţa publicului că domnul Dimitrie C. Sturdza este numit reprezentant al acestui Credit, pentru oraşul Bucureşti, şi că toate persoanele cari doresc a face Împrumuturi la această societate, precum şi pentru orl-ce informaţii, se pot adresa direct d lui representant D. C. Sturdza. domiciliat in capitală, strada Rotarilor No. 34. Ducele şi Ducesa de VendOme, afi sosit Ia Ragaz să viziteze pe unchiul şi mătuşa Lor, MM. LL. Regele şi Regina Romî-uiel. Duminică va sosi la Ragaz şi contesa de Flandra, sora Regelui. De la Primărie Se şlie că consiliul comunal al Capita-talei a votat prelungirea pavagiului cu lemn, pe calea Victor ei, pînă la bulevard pe de o purte, şi pînă in strada Fîntinei de cea l’altă. Lucrarea s’a şi adjudecat, şi antreprenorul a început să facă în piaţa teatrului depozite de material de lucru. In caetul de sarcină a întreprinderei, se prevede că betonajul de sub l mn să se facă cu piatră spartă, de două pînă la patiu centimetri mărime. Pe piaţa teatrului, s’a făcut însă un mare depozit cu pietriş de riă. Aceosfd schimbare de material ar fi prielnică, foarte prielnică chiar, căci, pe cînd meirul cub de pietriş de rîu, costă de la 5 pînă la 6 lei, metrul cub de piatră spartă costă întreit. Dacă d Melisiano nu va putea s t explice această schimbare în caetul de sarcina, atragem atenţiunea d-lui ministru de interne, să cerceteze afacerea, şi de sigur se va convinge de adevăr, cum s’a convins şi la construirea canalelor. împăratul Frantz Iosef, însoţit de pre-sumtivul moştenitor al Tronului, Archiducele Frantz Ferdinand, şi Archiducele Leopold Salvator, a sosit azi dimineaţă în Banatul romînesc, aproape de hotarele Rominiei. La gara Temişoara l’afl tnttmpinat autorităţile locale, precum şi Episcopii romtnl Nicolae Popea din Caransebeş şi dr. Dini. Radu din Lugoj. D. G D Palladi voea să înfiinţeze, în vederea alegerilor comunale, un ziar po pular de cinci parale. Capitalul necesar ar vrea să-l adune formînd o societate pe acţiuni. In acest scop dar a convocat pe diseară la o con- sfătuire pe cîţi va bogaţi negustori şi antreprenori liberali. VALORILE ROMÎNE - BURSA BUCUREŞTI - Banca Generală Romînă va Înfiinţa la iarnă sucursale In Craiova, Ploeştl, Galaţi, laşi şi Botoşani. D. Em. Costinescu, directorul Bâncel, studiază acum detaliile înfiinţării acestor sucursale. Aflăm cu deosebită plăcere logodna d reî Ana Ţine, fiica confratelui nostru d. N. Ţine, cu d. dr. Gr. Cugler. Felicitările noastre. BULETIN ATMOSFERIC Timpul călduros încă se menţine. Noaptea noros şi în unele localităţi din Moldova a plouat puţin. Temperatura destul de ridicată pretutindeni. La Craiova, termometrul a ajuns la 31 de grade. Barometrul a scăzut cu i—2 mm. în mijlocia. Ieri dimineaţă, cerul acoperit, către amează s’a înseninat. Timpul liniştit şi cald. In Bucureşti, erî la orele 12 din zi: Înălţimea barometrică la 0°,754 3; temperatura aerului 26°2 ; vîntul calm; starea cerului, puţin noros. Temperatura maximă de Miercuri 30°, minimă de ieri 18°. Internatul Liceuluî „Traian” din TURNU-SEVERIN Din iniţiativa direcţiune!, cu autorisaţiunea Ministerului şi cu concursul tutulor profesorilor, s’a înfiinţat pe lîngă acest licefl un internat, în care se primesc, pe lingă bursieri, şi un număr restrlns de solvenţi. Acest internat s’a instalat în cele mal bun» eoudiţiunl posibile. Nu s’a cruţat nici un sacrificiu, pentru ca el să fie la Înălţimea reputaţi-unei liceului TRAIAN, pe lîngă care s’a alipit. Casele internatului sunt cele mal spaţioase din oraş, după licefl, aşezate pe malul Dunărei, expuse din toate părţile la soare—aer curat şi sănătos. îngrijire deosebită, mincare substanţială şi la discreţie, băl în internat, educaţie aleasă, instrucţiune solidă, curăţenie perfectă, ordine desăvîrşită, disciplină de fier, insă egal aplicată la toţi elevii, fără deosebire de etate, clasă saO posiţia socială a părinţilor. Uniforma liceului este obligatoare pentru toţi elevii, de la cl. I—VIL Vorbirea limbel franceze şi germane de asemenea obligatoare In internat. Doctorul internatului gratuit; doctoriile însă cad în sarcina părinţilor. Directorul şi subdirectorul internatului, cum şi meditatorii speciali, vor îngriji ca elevii interni să nu plece nici o dală la li ceti cu lecli-unile nepreparate. Profesorii liceului s’att oferit a supraveghia cu rindul meditarea elevilor. In scopul de a Infiltra gustul de citit la elevi încă de pe băncile şcoalei, s’a înfiinţat in internat o frumoasă bibliotecă, formată din aulo-ril clasici rorainl şi francezi, dicţionare diferite şi alte cărţi utile, cari, încontinuu, sunt puse la dispoziţiunea lor spre consultare. O deosebită atenţiune se va da gimnasticei, musicel vocale şi instrumentale, desemnulul după natură, dansului, popicelor şi altor jocuri inocente. Musica instrumentală, fiind singura artă care innobilează inima şi îndulceşte caracterul, am introdus-o ca şi pe un obiect obligatoriu, şi, ca atare, nici un elev nu poate fi primit, mcî în liceu, nici în internat, dacă nu ’şl va cumpăra un instrument musical oare-care după voie (vioară, flaut, piculină, ocarină, clarinet, violoncel, mandolină, harmonică, etc.) Doul profesori de musicâ, special aduşi din Austria, sunt angajaţi prin contract şi puşi la dispoziţia elevilor spre a’I învăţa această frumoasă arlă. De şi internatul nu s’a înfiinţat de cît numai de un an, totuşi, din 80 elevi interni, n’a rămas nici unul repetent. In timp de 8 luni, de cînd afl fost angajaţi profesorii de rnusică, s’a putut forma din elevii liceului o orchestră şi o fanfară după modelul musicelor militare, care a făcut progrese uimitoare, într’uu timp aşa de scurt. Scopul pe care profesorii liceului 11 urmăresc, prin Înfiinţarea acestui internat, este cu totul desinteresat şi anume : 1) De a ridica şi mal mult. reputaţiunea liceului TRAIAN din T.-Severin, care, prin po-siţiunea sa geografică, e menit să aducă servicii reale causel romiuismulul, de oare ce este situat la graniţă între trei ţări (Serbia, Bulgaria şi Banat), locuite cu milioane de rominl. 2) Cu micul beneficiu ce ar resulta de la elevii solvenţi, se vor ajuta elevii silitori şi cu purtări frumoase, dar cari sunt săraci cu desă-virşire, îutrebuiuţîndu-se, bine înţeles, ultimul ban numai şi numai in folosul elevilor. Preţul pentru un elev este de : 500 lei anual plata internai ului, 20 » » » prof. de rnusică, 50 » taxa de instalaţie (pat, sultea, cuvertură şi tacîm), 10 lei anual cheltuell extra-ordinare. 580 » total, plătibill în 2 safl chiar 3 rate. înscrierile se fac de la 1—20 August, adre-sîndu-se cu o petiţie timbrată la directorul liceului. Prospecte se trimit gratuit( la cerere. Numărul solvenţilor este limitat. Directorul liceului rV'. Costescu INSTITUTUL DE DONNIŞOARE PAULiNA LUPU - ANT0NESCU Bucureşti, Str. Fîntinii, 22 * Curs liceal complect. Externat. Curs liber şi curs primar. Se primesc şi eleve, cari urmează la şcoalele publice. Local spaţios şi igienic, înconjurat numai de grădini, avind el Însuşi curte şi grădină mare. , Răsuflatul strălucit, dobîndit la esameue, dovedeşte Îndestul stăruinţa depusă, atît din par-tea Direcţiunel. cit şi a corpului profesoral, căci din toate elevele cari afl depus esamen atît in Institut. înaintea comisiunei numite de Minister, ctt şi la şcoalele statului, n’afl rămas de rll 4 eleve corigente la cPeun singur obiect: 2 iu institut şi 2 le stat. Directoare, Pnulio» Lupii Aiiioueacn. Joui, 20 August 1898 T3 Oferite Cerute Efecte 3 x> capoan ou o. ou ou D. cu OU ou o g»t.a ter. gat. ter b g. terra Împrumut. de Stat Romîn e Rentă 81 « S°/» Apr.-Oc. 101 — 100*/, — — — •« VJ « t>% lan.-Iul. 101 — 1007, - — — *• 93 • 5% lun.-lul. 10 J — icov, — — - 9* • M/o Apr.-Oc. 1007, 9!'*/, — — — 4 89-94 4°/o Ian.-Iul. 93* U — 9i7, . — — — - 96-98 «“/o M»î,-N-e 98*'4 98'/, ‘ — Oblig- o. f. r 5% lan.-Iul. — — — — — Impr. de oraşe Obl. O. B. 89 *»/o Ian.-Iul. 100 99>/* 4 4 4 90 Mal-N-e. 100*/, _ 160 4 4 4 nŢo/, Mal-N-e. 987, — 93 - — — Impr. de societăţi Soris. f. rur. 6»/o 98V, — 98*/. — — — 4 4 4 4 4 U. B, <% l»/o ian -Iul. 92*/j 9T«/, — 92 9'% - *7Vi — 4 4 a. i. Tan.-Iol. 9.1L| 93 — — Obl. s. bazalt 6% lan.-Iul. f- . 1— Acţiuni Dlv. anula trec. Valdrea nom. B. N.a R. . 93.30 600 1. — 257» 2590 — 2565 B. Agricolă. 16 500 1. v. — 330 — 379 — 881 8 .Dac,-Rom. 35 2(>0 l. v. — 480 — 47* — — S. Naţionala 38 2o n. v. — 538 — 538 — 540.87 8. Patria • 6 100 1. V. — 135 — 13» — — 8. de bazalt 26 250 1. v. — — _ _ — Soc. Letea • 6 1001. v. — — _____________SCONTURI ŞI AVANSURI_________________ Banc» Naţ. scont................................. 4 ► avansuri pe deposite de efecte sad lingouri Banca Agricolă scont............................. « 4 avansuri pe depozite de efecte • « • Casa de Depuneri şi CousemnaţiunI pe depozite de efecte 0 6 8 6 5V. Schimb : Napoleon 20 08 ; Coroana germană (marca) 24.70; Lira otomană 22.80; Florinul austriac de hîrtie 2.11 ; Rubla de kirtie 2.70. LltEIIIi O » K K N DE FETE Situat în Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu, 43, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gratlina tte capif, curs pWnmr, curs liceal şi curaurt facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine Ioc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 afl reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzind drepturile elevelor liceale, pe de o parte voia înfiinţa şi cursuri de şcoală secundară pentru elevele cart vor aspira să intre In şr-oala secundară superioara, iar pe de alta voifl da desvoltăr! mai mart cursurilor facultative, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cursurile facultative sunt cele mal neme-rite pentru fete, căci Învaţă numai eeea-ee le va trebui tn viaţade familie. (, j. In ce priveşte buna reputaţie a îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce se aafl In acest institut, cred de prisos orl-ce vorbă, fiind-eă o cunosc toţi ciţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n’ar cunoaşte această reputaţie, bine voiascâ a veni în cursul anului să viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc. In noul local voifl primi interne şi eleve cart urmează Ia Etrlernatal secunttar, la Conservatorul de rnusică şi la şcoala profesională, afiindu-ne in apropiere de asemenea şcoale. Elevele Insă cart voesc să urmeze In pension după programul statului, fie cursul primar, liceal safl secundar. trebuesc înscrise piuă la Î5 Septembrie, cînd se Inaintdză liste oiior. minister. Prospecte se trimit orl-cul va cere, adre- sSndu-se subsemnatei pînă la 15 August, aruri» PrCiiL-al, apoi în Bucureşti, Strada Schitu Măgureauu No. 43. , Directoare, 3 MARIA >151*11 HALTRA-dT». LICEUL SF. GHE0H6H>r Calea Victoriei, Ifiti în faţa Ministerului de Finanţe Acest licefl este autorizat de Onor. Ministru al Instrucţiune! Publice a libera certificate e-quivalente cu certificatele de Stat. Situaţia a-eestui Institut de instrucţie şi educaţie, Intr’u-nul din cartierele cele mal sănătoase şi mal elegante ale Capitalei, înzestrarea lui cu un mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiune!; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-afl creiat o reputaţie distinsă, faple puse In evidenţă prin rapoartele delegaţiuuilor Ministeriale. Acest Institut pe lîngă clasele liceale, posedă şi un curs şrimar complect in care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lîngă cursurile obligatorii prin programa statului se mal învaţă şi Germana. Iu mod facultativ se învaţă limba Engleză. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi intr’adins. înscrierile se fac la 1 August. Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie. Director, Doctorul Anghdeseu chirurg al ^pltatnlni Ilrtiieavcueuc Fost Interu al Spitalelor din Paris In timpul veni va rfimine în Capitală JSlrada Salciilttr ,Vo. Jbi« Dr. MENDELS0HN de la Facnltat8a din Paris Special pentru boale de Perne! si de Copi! Conmttaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Stradtt Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare mi prin t aica Victoriei tts Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reeonstitnantă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL De patru secole Msroru S^inl-Cez/er la Coui/ues este cel mal unl-vers«S apreciat «le către Doctori CEA MAI BCNa DINTRE APELE PITRGATIVK www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 23 ALEXANDRE DFMAN 0 K0AP1E IN FLORENŢA SUB ALEXANDRU DE MEDICIS — Lorenzino! repetară după cei lalţi Leonardo şi Strozzi. — Ce cauţi? II Inttebă Vittorio de Pazzi. — Ce ceri ? insistă Bernardo Corsini. — Ce vă pasă, răspunse Lorenzino, vouă cari nu mal aveţi nimic de tăcut in această lume, de cit să vă rugaţi şi să muriţi? Atunci fra Leonardo incepu la rîn-dul său. — Lorenzo, zise el, te scoboii tu in Cotacombe pentru a insulta martirii? Ce cauţi aici? — Al s’o ştii călugăre, căci pe tine te caut. — Ce vrei de la mine ? — Spune la^toţl aceşti oameni de a se depărta, şi ds a ne lăsa singuri, cit mal mult posibil. fc.— Pentru ce asta ? — Pentru că^am [să-ţi descoper un secret, £şi,“ cum'şi eă sunt in pericol de moarte, vreaă ca tu să asculţi confesiunea mea. — Confesiunea ta! strigă fra Leonardo, dîndu-se cu un pas înapoi. — Da. — E0, să ascult confesiunea ta! zise călugărul, mirat peste măsură ; şi pentru ce eă mal degrabă de cit un altul? — Pentru că viaţa ta e condamnată, pentru că viaţa ta depinde de secretul meă; pentru că, in fine, în toată Florenţa, n’am încredere în niil-un alt duhovnic, de cit in tine. — Fraţilor, înapoi toţi! zise fra Leonardo cu figura galbenă ca ceara ; căci, după cum spusese lui Strozzi, el se temea că va auzi ceva îngrozitor. Prisonieril se supuseră. Fra Leonardo se aşeză la piciorul unei coloane, şi Lorenzino ingenunchie înaintea lui! — Părinte, zise tînărul, e un an de cind am revenit la Florenţa, a-vînd deja în inimă proectul pe care am să-l execut astă-zl. De-abia reîntors în oraşul mea natal, temîndu-mă de a împărtăşi altora sentimentele mele, am parcurs diferitele mahalale ale oraşului; vorbeam cu casele săracilor şi cu palatele bogaţilor. Mă amestecam printre umilii muncitori şi printre patricienii orgolioşi. O singură voce, ca un gemăt imens, se ridica din toate părţile, acu-zînd pe ducele Alexandru. Unul îl cerea înapoi banii săi, altul onoarea sa ; acela un tată, cel-l’alt un fia. Toţi plîn-geaă, toţi se lamentaQ, toţi îl acuzaO ; şi eă îmi zic: Nu, nu e drept ca un j popor întreg să sufere ast-fel de tirania unul singur om. — Ah! zise fra Leonardo, ceea-ce visasem noi, era deci adevărat 1 — Atunci, reluă Lorenzino, aruncai ochii împrejurul meă. Văzul ruşinea pe toate figurile, teroarea în toate spiritile, conrupţiunea în toate sufletele. Căutam ceva ca să mă pot sprijini, şi simţiam că totul se îndoeşte sub mîna mea. Descurajarea era peste tot, in afară şi înăuntru ; ea pătrundea în sinul familiilor ; se svonea şi se discuta pe pie* ţile publice, se aşeza la căminul conjugal, se ridica pe marginile răspintiilor. Atunci înţelesei că orl-cine ar vrea să conspire în asemenea zile, n’ar trebui să ia alt confident de cit propria sa gindire, nici alt complice de cît propriul săă braţ. înţelesei că el şi Brutus trebuia să-şi acopere faţa sa cu un voa} destul de des, pentru ca nici o privire să n’o poată pătrunde. Lorenzo să se facă Lorenzino. — Urmează fiul meă, urmează, murmură fra Leonardo, gîfîind. — Trebuia să ajungă la duce, continuă tînărul om, trebuia să se ferească de toţi, trebuia să se încreadă în mine. M’am făcut curtisanul săă, valetul săă, bufonul săă, dar ani prevenit voinţele sale; dar am ghicit dorinţele sale... Vreme de un an, Florenţa m’a numit laş, trădător infam! Vreme de un an, dispreţul concetăţenilor mei a apăsat asupra mea mal greă de cit piatra unul mormînt; timp de un an, toate inimile g’aă îndoit de mine, afară de una sin- gură !... Dar, în sfârşit, am reuşit; in sfîrşit, am atins ţinta pe care voiam s’o ating; în sfirşit am ajuns la capătul drumului mea lung şi penibil... Tată, în noaptea asta, ucid’ pe ducele Alexandru. — încet! încet! murmură fra Leonardo. — Dar, reluă Lorenzo, ducele este dibăcia, ducele este forte, ducele este brav. Incercînd să salvez Florenţa, pot să cad şi eO, la rindul med. îmi trebue dar absoluţiunea in articulo morţiş. Dă’ml-o dar, tată, dă’ml-o tără esitare. Haide, destul am suferit pe pămînt, ca să nu-mi vinzi cerul! — Lorenzino, zise preotul, este o crimă de a te jsbăvi, o ştia; dar iad această crimă asupra mea. Şi, cind Dumnezed te va chema să-ţi ceară socoteală de sîpgele ce-1 vel fi vărsat, mă voia înfăţişa In locul tăâ zicînd, Doamne nu căuta pe vinovat... Doamne, vinovatul e înaintea ta. — fiiîitf, totul e sfirşit, zise Lorenzino. Acum el este condamnat, cum aţi fost voi. Şi nu mal este de cît o chestie de timp... Tată, miine dimineaţă, cînd veţi fi căutaţi, strigaţi în cor cu toţii: «Ducele Alexandru este mort! Ducele Alec-sandru a fost asasinat de Lorenzino ! Deschideţi casa lui Lorenzino şi veţi găsi corpul săO...» Şi călăul însuşi va tremura ; şi poporul va alerga la casa mea din via Larga, şi poporul va regăsi corpul ; şi, în loc de a ti conduşi la eşafod, veţi fi duşi în triumf. — Şi tu ? — Eă ?... Eu voia deschide poporului uşa cameril, unde va fi cadavrul ducelui. Şi acum. cînd v’am spus tot ce aveam de spus, adio, părinte. Pe urmă, înaintînd către ceM’alţl pri-sonierl, a căror grupă închidea poarta, zise: — înlături domnilor! — Şi dacă n’am voi să-ţi facem toc ? zise Vittorio di Pazzi. — Dacă ne-ar fi cuprins pofta sfi ne răsbunăm, înainte, da a muri ? zise Bernardo Corsini. — Dacă ne-am fi decis să te înăbuşim în mlineld noastre; să te strangulăm’cu fiarele noastre? zise Filip Strozzi. Şi cu toţii la olaltă, pînă la Selvag-gio Aldobrandini, care încerca să se tî-rască pînă la tînăr, începură a striga: — Să moară acela care ne-a vindut pe toţi! să moară, trădătorul! să moară, infamul! Lorenzino încreţi fruntea şi puse mîna pe sabie; dar auzi vocea lui fra Leonardo, care îl spunea încet la u-reche. — Opreşte-te Lorenzo! e ultima suferinţă a pasiunel tale, e ultimul spin al coroanei tale! Pe urmă, adresîndu-se prisonierilor, zise cu glas tare: — Fraţilor, lăsaţi să treacă omul a-cesta ; este cel mal mare dintre toţi! şi Lorenzino eşi, în mijlocul increme-nirel prisonierilor, cari supunîndu-se ordinului lui fra Leonardo, nu făcură nici o mişcare pentru a-1 opri. (Va urma) SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale MARELE MAGASIN ROMÂN PETRESCU ORENSTEIN & K0PPEL îs t: it i, / i Representant general B. COU R ANŢ Bucureşti, Strada, Academiei No. 3 Mare depou permanent 3* Bncnreşti şl GaţaţI ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm ori-ce cantitate de ţine ţi vagonete nsate, cn preţuri convenabile ' XAŢIOXAEĂ n Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI la ao Auguot 1877 Calea Moşilor, No. X, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că in acest Magasin se vlnd t6te articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a mal făcut JSA RE REDUCERE RE PREŢURI şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: ZeflrnrI, Touluri, linzarine, Lalnaginrî, Grenadine foarte eftine CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiurl se vînd cu 50 o/0 Rabat (l/* preţ) CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate> calităţi bune de la Kiei 2,SO in suci Cel mal mare asortiment de Lainogiuri şi Mătăsăril, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc. KAYOAAE SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin se poate procura Trusourl gata pentru mirese de la LoI 150 pînă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de ori-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la T&blofi circular colosal executat de renumiţii pictori artişti din Htinich JPUTX, RR1EGER, EROSCMM, REISA- | CHER, fi IVEIJJriAJVIVm dapă ridicări făcute la faţa locniul 1 DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa {& pînă la 6 seara Preşul de intrare : 1 lefi de persoană, iar pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de grade inferioare, 50 do bani. Intrarea 2 lei de persoană şi 1 lefi pdntru copil Bucureşti, Bulevardul Colţea, (litteă Primărie) CASE DE BANI EnglezescI de Fer şl Oţel Sigure contra focului şi spargerel din ini, Fabrica Phillips ii ion Hfi irmiiigliam DEPOSIT LA W WALTER T- FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 BREAZU IAŞI j Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandata cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tara. ’ v 1 Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii Kfinya Jasl. Leii verrtibîes .B Eaux winwales d« VBCHY soni tos Seurses VICHY-ETJIT QELESTiiaS CâffUINBE-GfillLLE HOPITAL J tLzifi»? 1® nwn tor la tapaul® «I fţNywMa I Lee ini.ies verttaBEu Pastlilei tfe Vfctiy nit tas P1STILLK YICHY-KTAT febriquAtss aveo Ies sds naturala Şextraite dos Eaux de Vlshj-Etat. ! Oomprimăs de Vidbjr »i mi.-, satur»!» VfCHY-ăTAT ftai fxiptmr l'en «Mlttl.fi. it VfOHY QAZ£U8£ ascut TEIRICH & C' BUCUREŞTI Xo. 9, Strada Berzei, No. 9 TELE6RAF, 6flZ, «Pi ÎNCĂLZITUL central LUMINA ELECTRICA TELEFOXE PARATOXEBE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR TUBURÎ de BSIALT, PJLţJMB, FOSTl fl FIIB CE OSETE d« toate felurile (tont « l’egoul) HAKK nKPOSir de toate articolele atlnit&toare de aceasta branşa i BIROU de CONSTRUCŢIE.-Export OIPLOnA UE OSOAKK la Expoziţia din BueureacI In X9M STEEL I JE. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 8 Cel mal mare depozit de : TUBURI de PER, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE INJECTOABE perfecţionate pentru încălzi tul eaxanelor cu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleului 11MII*B, ABMĂTCBB, CJVUM.TB TABLE DE FEIt lUBItICA <1* KEZEttVDAUE *1 tle CAZANE MAŞINI DE ORI-CE FEL. 'mm mr REPARAŢII DE MAŞINI. FABRICA LA FILA RET MIRON VELESCU Ma§ine Agricole gi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI -Calea Moşilor, 100 Case de Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELD Uşi de oţel — încuetorl patentate — pereţi dubli Înlesniri de plată CA TAEOAGE ERA TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARĂ DE MANILLA Societate Romînă de Asigurări Generale B R A I I, A Capital tHoeial\ 1«I 3,000,000 deplin mânaţi COHTSIIITl DE ADMINISTRAŢIE: Ai. Marghiloman, fost ministru, deputat, mar® proprietar. Bnoureştl. ra«*he AumnihmIo, Depntat, mare proprietar, Tecuolu. «3. Afiuan, Preşedintele Ootnerel de flomerolfl din Bu~fire*eT, mar® Industriaş. Bucureşti. lif. Blank, Şeful cas®I -«Marmorosch Blank k Co. ®t3. Bucureşti. -omandornl Nlareo Beiso, Director‘general al so .'ietlţll «Aidourazlonl Generali». Trleste. Veneţia. F• t'arueYall, mare armator, şl exportator, . Brăila. ^Btifltautiu O. * m-tttş, Deputat, Advocat, Brăila. idoiff Erfllng, Oonaui German, exportator. Brăila Charles Olrtanuar, Dirigintele r amur el de transport laBoo-.Asicuratlonl Generxli^Trlesfce Crmanu Geulilll, Directorul General al l’ri-me! Societăţi auatriaoe de Asigurări Generale contra Accidentelor, etc., etc. din Vie^a. Tltt«»rlo B. Meudl, Şeful Oaselor L. MtndlOo. şi Fratelli B. Mendl. BrăUa. Colonel G. KeNuoxau, fost pveşedlate al Camere! depot^ţllor. mare propr., Boxnov. Edmoiido Kicneltt, Dlrmtor al 8oc(et, ^Afai^uraeloni Generala, Triest. D. G. RoNetii, Preşedinte'e Oossiiiulu! de Adminlstraţlune al Creditului Fun.iar Urban, etc. Iaşi- TKi. NtelAneseu, Director la Banca Naţională a Românie! eto- Bucureşd. Phlllppo Wciss, Director la Pcster Ungă* rlsclie, Oomoroial Bank eto. Budapest. Zniullr Zamfirescu, mare proprM Brăila. Director, U. ASOOLI. DIKECţlUXEA Sub-directar, D. Ger mor ici. „GErVERALA« asigură In contra daunelor de: ixce xmu O Ml MX DIX A TR AXSPORV pe uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Vie [el, în toate combinaţiunile de Gas de moarte, Zestre, Rente Viagere, în condiţiunile cele maî noul şi cele mal avantagioase. N.B. — Ţoale cererile de informaţiunl a se îndrepta Direciiunel în Brăila Representape! Generale din Bucureşti, str. Smârdan No. 2 safi sucursalelor din toată ţara. I COMPANIA GENERALA CONDUCTELOR DE APÂ, din Uige (Begia) SKfWSILl B1N BOBI AIA Biurourî şi Magazine: Calea Griviţel, No. 22 Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb —robinetărie, idrometra, Water-closete, băi, lavabourl, toî-â rt-gonl, spălătorii, efo. Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Clliaiub «rnnd, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată în propriul săa local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil. Bucureşti, Tipografia «HEJJADEja. Clemenţei No. 3. C. No. 73.—Exemplare 10.000. Ţuică de Florie» Lacrima'de Prune Ţuica de Goleşti [_Jj_ (Marca de Comerciă este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica cate fabricată din prune; ningură ne* vătăinaăiore aănătăţei; cel mal bun apetlnsant. IN u trebuie mă lipsească din niei ocasă Maro Bopozit Ia gfara Gologti Cererile pentru eu gron nh tte adreneme ta mis M. BÂBCMjKBCC, — Uneşti. Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»), www.dacoromarrica.ro