w r± I

SERIA n.—AMIL IV, No'844—287.
VINERI, 21 ‘AUGUST 1898 .
NUMĂRUL 10 BANI
Ailttxt JIllXm,K
In ţară,, pe an .... 20 lei M streinătate « • .T. 40 n
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
MIEDACŢMA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
NUMĂRUL 10 BANt
ANUJXCWUnWEtE Pagina IlI-a, linia 30 bani „ IV-a^ „ ÎS „
fiNSERţIUNi gi RECLAME, linia corp 8, 2 (el
A M3 MM3VMS TWiA ŢA A
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI. — New S.
0,i
URILE PUTERI SI MANIFESTUL TARULUI
POLITICA EXTERIOARA
A LIBERALILOR
VI
Liberalii ajung în 1876 la giu veni. împrejurările în care ajung sunt o adevărată fericire, ele corespund perfect temperamentului lor destrăbălat şi apucăturilor lor a-venturoase.
Este în ajunul războiului Ruso-Turc. îşi poate închipui orl-cine plăcerea ce loan Brătianu, omu tuturor comploturilor şi aventurilor, simţeşte cînd se vede amestecat în preliminările unul conflict, care poate degenera în conflict european.
Ca şi d. Sturdza astăzi, Brătianu, duşmanul de 80 de ani al Rusiei, se grăbeşte a se duce la Livadia, spre a se închina împăratului. Acolo este primit ca un cîine care intră în un joc de popiei. Dar dacă ar fi fost numai atîta !
La Livadia, principele Gorciacoff ÎI spune lămurit că Rusia victo rioasă va fi nevoită să reia înapoi partea din Basarabia retrocedată în urma războiului de Crimea.
La spus’o lămurit şi categoric. Presa oficioasă europeană de pe acel timp este o dovadă. Iar Kogălniceanu a confirmat lucrul apoi de două-zecl de ori. Brătianu, măcar că ştia a-ceasta, însă declară în ţară contrarul. El lucrează ca şi cum nici vorbă nu poate fi. El încheie o convenţie în care integritatea teritoriului este garantată. Cu un cuvînt, înşală în mod mizerabil ţara, împingînd’o la războia, ca la un războia victorios, din care noi avem să cîştigâm totul şi să nu pierdem nimic.
Aventurier de meserie şi uşor la cap ca toţi agitatorii de stradă, Ion Brătianu imediat se pronunţă pentru participarea noastră la războia, pentru aruncarea ţărel în orl-ce a-ventură, numai ca să se agite şi el şi să agite ţara.
Notaţi că Ion Brătianu ştia, o mal repetăm, că Rusia ne va lua Basarabia, şi cu toate acestea împinge ţara la războia, pentru simpla plăcere de a se alia în treburi şi de a juca un rol în un conflict european.
Ion Brătianu comite o mare nelegiuire. El ascunde înţelegerea a-vută la Livadia, în urma căreia Basarabia era ca şi perdută.
Dacă ţara şi opinia publică ar fi ştiut acest lucru, cu siguranţă că toată lumea s’ar fi ridicat ca un singur om pentru a protesta contra participărel noastre la răsboia ca inutilă, de vreme ce ceea ce aveam de perdut trebuia să perdem, cu toate succesele noastre, iar ceea ce aveam de cîş-tigat — independenţa, regalitatea, etc.—trebuia să cîştigăm, cu toată reserva şi neparticiparea noastră.
In tot caşul, loan Brătianu era dator ca să pună în curent ţara, lucrul fiind prea grav.
El înşela mişeleşte ţara.
Din acest punct de vedere, şi numai din acest punct, Buşii nu sunt atît de culpabili în chestia Bassa-rabiel, cum Ion Brătianu şi liberalii mal tîrziu îl fac să treacă, pentru a scăpa singuri de răspundere.
In adevăr, Rusia nu a înşelat pe guvernul romînesc. De la început, cancelarul Rusiei i-a spus primului nostru ministru intenţiile ce are asupra Basarabiei — şi a spus-o verde şi lămurit.
Cine a ascuns adevărul şi rezoluţia luată mal de înainte, cu pri-
vire la Basarabia, este Ion Brătianu. Acest bărbat comitea o înşelăciune, cînd se prefăcea, mal tîr* zia, că aude pentru întîia oară despre reluarea Basarabiei.
Această purtare vicleană a adoptat-o numai în scop de a scăpa de, cea mal grea răspundere care poate cădea asupra unul om de Stat, care tratase despre ruperea u-nei bucăţi din ţara lui şi apoi se prefăcea că nu ştie nimic.
Buşii, cu toată telegrama împăratului, afl fost brutali, dar în cea mal mare parte franşl. Ion Brătianu a fost viclean şi înşelător faţă cu ţara lui. Este o crima care nu se poate erta.
MANmuTlĂRUlUI
In Francia, Germania, Anglia şi Austria
Ziarele străine sosite ieri în Capitală ne-afl adus amănunte asupra chipului cum a fost primit manifestul Ţarului privitor la dezarmarea generală, în diferitele ţări europene.
Chestiunea prezintînd un deosebit interes, vom da aci relaţiunile ce le găsim In Neue Freie Prasse, asupra impresiunil făcute în Francia, Germania, Anglia şi Austria, cum şi comentariile ziarelor celor mal importante.
In Francia
Impresia produsă de manifestul Ţarului în Franţa e de uimire. Cercurile şoviniste, cari se gîndesc numai la recăpătarea Alza-ciel şi Lorenel, sunt zăpăcite.
Oficiosul Le Temps scrie : «Ţarul urmăreşte întrunirea unei conferinţî care să studieze mijloacele de a asigura popoarelor binefacerile unei durabile păci reale, dar nu e vorba de o dezarmare generală. S’ar putea părea că nota circulară a lui Mura-vieff e răspunsul la discursul lui Gflschen (cu ocazia creditului pentru sporirea flotei engleze). In privinţa aceasta nota ar putea fi numită spirituală. Dacă te uiţi în juru-ţî în Europa, trebue să te întrebi : ce o să cugete împăratul Vilhelm de această iniţiativă, Principele acesta căruia nu-I place să joace roluri secundare şi al căruia ministru de războiu pregăteşte o sporire a infanteriei ? Dar Austro-Ungaria ? Acolo, faţă cu neputinţa de a reînoui dualizmul şi faţă cu lupta naţionalităţilor, armata apare încă ca simbolul şi palladiul unităţii. In ce priveşte pe Franţa, aceasta nu poate uita elocuentele vorbe de «Drept şi Echitate», rostite de Ţar pe bordul vasului Pothuau, dreptul popoarelor cari nu pot II vîndute ca vitele şi echitatea care la 1870 a primit o lovitură ce nici pînă azî nu a fost reparată. Franţa ya lupta, chiar cu preţul existenţei sale, pentru restabilirea trecutului şi pentru întărirea viitorului».
Figaro zice: «Să sperăm că credinţa pesimistă, cum că mijlocul cel mal bun de a provoca un războia general e cererea unei dezarmări generale, va fi înşelată». Numitul ziar remarcă că, cu cîte-va zile mal în-nainte, deputatul socialist Vaillant a cerut într’un discurs dezarmarea Francieî şi înlocuirea oştirii cu miliţii, după sistemul svi-ţeran, şi încheie : «Intre cererea lui Vaillant şi propunerea lui Muravieff e o mare deosebire. Dar trebuie să ne temem că a-tit omul rus de Stat, cit şi deputatul socialist se lasă stăpîniţl de farmecul aceleiaşi himere.»
Matin scrie : «II şade bine tlnărulul împărat să aibă visuri aşa de frumoase. Dar nouă, Francezilor, nu ne dă mina să spunem tare de ce suntem siliţi să privim a-cest vis numai ca un vis, a căruia realizare e încă foarte depărtată. Nu e rolul popoarelor lovite de nenorocire să-şi con-gedieze armatele şi să prefacă oţelul armelor lor într’o unealtă pacinică de meşteşugar. Un prieten al ţării noastre, un aliat n’ar 11 trebuit să uite că graniţele noastre sunt mal puţin intacte şi mai puţin neatacabile decît ale sale, şi aliatul nostru n’ar fi trebuit să ne puie, prin acest act improvizat do umanitate, în necesi tatea de a refuza sprijinul nostru unei consfătuiri solemne, ori de a spune pe faţă cu ce condiţiuni putem lua parte la ea.»
Roppel spune că, înainte de a întreprinde o operă aşa de mare pentru viilor, trebuiesc reparate atingerile făcute dreptului în trecut. De sigur că Germania primeşte cu bucurie iniţiativa Ţarului, fie spre a coaliza toate Statele continentului contra Angliei, fie spre a păstra statul quo în Europa.
Radical observă că demersul Ţarului s’a făcut tocmai iu ziua aniversară a întiloiril Ţarului cu preşedintele Faure, 15 August, cînd în 1897 s’a proclamat alianţa fratico-rusă, şi spune că aceasta nu e poate o simplă luttmplare.
In Gornmnia
Uimirea şi interesul, provocate de manifestul Ţarului, aa fost extru-ordinare. Pri-
Vederi clin ţară
<lo d. profesor Tliomaide,
' .. YY' '

c n\« • ti. 4
Biserica Adormirea Maicel Domnului şi cu chiliile din interiorul mînăstiril Vâratecu (jud. Nearnţu)
mele păreri afl oscilat între admiraţiunea fără nici o critică ,şi neîncrederea cea mal mare. In ziua de 1*7* nu -se, ştia dacă manifestul a fost precedat de un schimb confidenţial de vederi între mal multe cabinete. Mulţi cred la Berlin, că în cîte-va Capitale, oamenii de Stat n’afl fost de loc surprinşi. Acţiunea păcii cade tocmai în vremea celei mal mari încordări în Asia răsăriteană. Se relevează contrazicerea între înaintarea sistematică a Rusiei în Asia şi o manifestaţie care. izbutind, ar paraliza pe Anglia. La Berlin se aşteaptă cu mare interes explicaţiile ulterioare, mal ales în privinţa înrîu-rirel intime a evenimentului asupra relaţiilor ruso-franceze.
Kolnische Zeitung spune că ar fi cutezător de a răspunde imediat la întrebarea, dacă înaltul scop urmărit are perspectivă de realizare. Deocamdată, propunerea Ţarului nu poate fl primită^cu neîncredere fundamentală nici de tripla alianţă, nici de către Franţa. Germania e gata să facă bucuros o încercare sinceră, să adopte planurile ruseşti, fără nici o rezervă mintală, şi cu deplină convingere că aceste planuri vor fl conduse numai în spiritul unei împăciuitoare dreptăţi, fără jignirea intereselor vitale şi a drepturilor vre unul Slat sau popor » Mal departe, acelaşi ziar spune că va fi foarte grefl de pus în practică proectul Ţarului; va fi mal ales grefl să se ficseze proporţia forţelor navale ale Statelor maritime, faţă cu forţele de uscat ale celor-l’alte State. Dacă Germania va căpăta convingerea că, cu o putere militară maî mică, imperiul săfl se va bucura de aceeaşi siguranţă ca pînă acum, va sprijini bucuros intenţiile Ţarului. Cu toate silinţele ce-şl va da însă,* de-a ajuta silinţele Ţarului, Germania îşi va ţinea totuşi pulberea uscată.
National-Zeitung zice: «Ţarul ca şi ministrul săfl. de sigur nu s’afl lăsat în prada amăgirilor, crezînd că prin nota lui Mu-rawieff se vor desfiinţa imediat cauzele fundamentale cari au determinat îu decurs de atltea decenii. Înarmarea progresivă: pa-timele popoarelor, vechile năzuinţe de întindere a multor State, toate întreprinderile de acest soifl bazate pe situaţia economică, concurenţa industrială şi neîncrederea, cari toate afl isvorit de aci. Dacă guvernul unei Puteri mari a îndreptat totuşi, către celelalte guverne o asemenea cerere, aceasta trebue considerată pretutindeni ca o încercare serioasă».
Vossische Zeitung crede că un asemenea pas al unul atît de puternic bărbat nu poate rămînea fără urmări bine făcătoare. însemnătatea circulărel nu stă tocmai în convocarea conferinţei, dar îu faptul că vor fi dificultăţi de învins.
Succesul poate fi amlnat, dar nu va mal putea fi zădărnicit. Congresul, care se va întruni fără îndoială, va avea nevoe de i-niml şi de capete, mal mult, poate, ca oricare congres internaţional anterior.
Die Post scrie : «A căpătat expresie intenţia nobilă şi umană, isvorltă diu cea mal adlncă compătimire pentru popoarele cari suspinat! sub greutatea cuirasei militare, dorinţa, cald accentuată, de a vedea cit mal repede înainttnd cultura naţională, progresul economic, crearea de valori, scăpate de această legătură apăsătoare toate astea nu vor lipsi să cîşlige Ţarului pretutindeni simpatiile cele mal cordiale. In Germania, toate cercurile vor primi, fireşte, cu vie bucurie propunerea de desarmare».
In Anglia
Din toată presa, numai orgauul vechii! li beral Daily News se entusiasmează de propunerea Ţarului, şi strigă: «Ţarului Neculal i se cuvine recunoştinţa omenirii !»
Nici un alt ziar nu împărtăşeşte acest punct de vedere.
Morning Post zice: «Natural, Rusiei pote să-l convie dezarmarea, nouă insă nit».
Standard ajunge la încheierea, că Anglia trebue să-şi păstreze flota la înălţimea la care se găseşte. Rusiei îi stă în mînă să-şi asigure pacea, dacă vrea să renunţe la politica ei agresivă în China.
Times vorbeşte cu ironie fină despre ideia Ţarului. Nota lui Muravieff e animată de un «spirit mărinimos, poate chiar aproape don-chişotesc». Nu stă In puterea nici a celui mal puternic Suveran, zice marele ziar, să împingă simţimîntul naţional pe căi noul şi neîncercate. Cu toate astea, Times discută şansele întrunirii unei conferinţî. La marile Puteri există fără Îndoială bună-voinţă (şi aci Times atrage atenţia asupra unei in-formaţiuni ce a primit din Petersburg, că Germania şi-a dat dinainte consimţimîn-tul la propunerea Ţarului),; dar,«se vor ivi multe chestiuni preliminare foarte delicate, căci Puterile nu vor intra aşa de lesne în discuţiunl curat academice».
Ziarele reamintesc că la 15 Iulie, în Camera comunelor, ministrul Balfour a răspuns următoarele, la Întrebarea unul deputat liberal : «Nici guvernul nostru, nici vre-un alt guvern n’a făcut vre’o propunere de dezarmare. Nici nu cred că o asemenea propunere ar avea vre-o perspectivă de succes».
In cercurile diplomatice se afirmă că nota contelui Muravieff a fost remisă Puterilor cu trei zile mal înainte de publicare.
In Austria
Oficioasa Wiener Abendpost scrie sub titlul «Z7n manifest al păcii» :
«împăratul Nicolae al II-lea a dat în favoarea unei păci durabile o proclamaţie ale cărei urmări Încă nu se pot prevedea. Din ordinul monarchulul, miuistrul externelor contele Murawieff a comunicat reprezentanţilor tuturor Puterilor acreditaţi pe lîngă Curtea din Petersburg, un referat care are ca scop realizarea idealului unei menţineri a păcel generale şi al impunerii posibile a înarmărilor exagerate, spre realizarea căruia vor trebui îndreptate silinţele tuturor guvernelor.
«Guvernul rusesc crede, după cum se zice în acea comunicare, că momentul de faţă ar fi favorabil de a căuta, pe calea unei discuţii internaţionale, mijlocul care să a-sigure tuturor popoarelor bine-facerea unei păci reale şi durabile şi să puie un hotar năzuinţelor progresive ale Înarmărilor actuale. Şilinţele partizanilor unei păci universale, cari de atîta decenii urmăresc a-cest înalt scop, capătă un nofl avînt prin generoasa iniţiativă a Ţarului. Alianţele încheiate în Europa afl acelaşi scop. Cultura naţională, progresul economic, crearea bunel stări par a fi slăbite satt Împiedicate In desvoltarea lor, şi pacea armată devine o greutate, pe care popoarele n’o mal pot suporta. Suprema datorie a tuturor Statelor, zice nota ministrului Muravieff, este să pue capăt acestor Înarmări ne mal pomenite, şi împăratul Nicolae propune prin ministrul săfl tuturor Statelor întrunirea unei conferinţe, care ar avea a se ocupa cu chestiunea păcii In cel mal larg Înţeles al cuvlntulul. Ţarul speră că prin această conferinţă, care e de bun augur pentru secolul viitor, se vor uni străduinţele tuturor popoarelor, cari nă-zuesc să ajute ca să biruiască ideea mare a păcii generale asupra elementelor de dezordine. Ca pretutindeni, şi aici (la Viena) va fi bine primit acest act al împăratului Rusiei şi va găsi cele mai bune dorinţi pentru reuşita acestei nobile intenţiunl.»
A se vedea în pag. II, la rubrioa «Chestiunea zilei», părerea presei rtineţtXy Itallane, belgiano şt suedeze asupra raanltestulut Tarului.
APELE AllKffcT/fiE ALE CAPITALII
si
PROIECTUL D-lui RADU
IX*)
(Din eroare, după cum am spus erl, articolul al VlII-lea din studiul «Apele alimentare ale Capilaleî», s’a publicat înainte de vreme In numărul nostru purfînd data 15 August. Publicăm astă-zl art. al IX-lea, rămînind ca cititorii să revadă Epoca de la 15 August).
Am văzut valoarea proiectului d-lul Radu In ce priveşte ideile fundamentale pe cari este Întemeiat şi organele esenţiale destinate a’l făptui; să examinăm puţin şi principalele sale detalii.
Dar pentru că n’am văzut proiectul de cit atît cît d. Radu l’a desfăşurat o clipă înaintea consiliului comunal şi cit am putut claca după dînsul poziţiunea puţurilor, nu pot voriji de cît de acele defaliî cari se găsesc descrise în memoriul publicat al d-lul Radu, safl pe cari le-am putut reţine din foiletarea desemnelor în şedinţa consiliului comunal.
•**
Cel d’întîitt lucru care m’a isbit, ca detalii ale acestui proiect, este uşurinţa cu care se fixează depărtarea dintre puţurile proiectate.
Fiind cunoscută secţiunea transversală a unul strat achifer şi panta lui, două sunt operaţiunile esenţiale prin cari se constată cantitatea de apă de care e capabil acel strat achifer şi prin cari se asigură posibilitatea captării întregii acestei cantităţi ■ determinarea coeficientului de porositale şi permeabilitate şi fixarea zonei de influentă safl depărtării dintre puţuri.
Intr’aceste două operaţiuni constă mal toată ştiinţa Idrologiel supterane.
Am văzut flagrantele contraziceri sub cari d. Radu prezintă coeficientul de permeabilitate şi porosilate ce pretinde că a determinat prin experienţe directe: o dată acest coeficient este ast fel că stratul ce d-sa şi propune a exploata este capabil de 5(1000 m. c. de apă pe zi, altă dată numai de 30000 m. c. (**)
Dar, dacă In prima operaţiune de căpetenie a problemei—determinarea porosităţiî şi permeabilităţii—d. Radu s’a expus la o contradicţiune atît de vădită, în a doua operaţiune—determinarea zonil deinfluinţă— d-sa este prudent: nu ne mal spune nimic.
Cu toate acestea nu poate fi proect pentru captare de apă prin puţuri, fără indi-caţiunea precisă cel puţin a depărtării la care urmează a se aşeza un puţ de altul şi fără justificarea prin calcul că această depărtare este aceea care convine stratului, In raport cu adincimea şi diametrul adoptat pentru puţuri.
Eată la ce să mărgineşte a arăta d. Radu într’această privinţă :
In ce concerne puţurile de diametru mare, «ele sunt puse la aşa distanţe ca să nu se influenţeze în mod sensibil» şi «această condiţiune este îndeplinită, fiind că un puţ nu captează mai multă apă de cît poate da napa achiferă pe zona lui».
Iar «puţurile cu diametru mijlocia sunt la egală depărtare, fiind-că grosimea stratului achifer nu este mare. Dacă se va găsi necesar a se varia distanţa în timpul con-strucţiunii, se va face».
Să discutăm puţin acest mod al d-lul Radu de a stabili depărtările diutre puţuri.
***
Argumentul d-lul inspector general In privinţa depărtării dintre puţurile mari se Întemeiază pe o veritate ca acelea din colec-ţiunea jovialelor aforisme ale d-lul de la Palisse.
Negreşit că «un puţ nu captează mal multă apă de cît poate da napa achiferă pe zona lui». Dar zona unul puţ nu este ceva natural ; ea se determină, se fixează, pentru fiecare caz, după anumite formule, în raport cu grosimea stratului achifer, porositatea şi permeabilitatea lui şi cu diametrul puţului chiar.
* Cum a determinat d, Radu această zonă ? Memoriul e mut.
Proiectul prevede că cele 20 puţuri mari să fie înşirate pe o distauţă a cărei proiec-ţiune pe perpendiculara la direcţiunea curentului este de 6 km, ceea ce face ca zona afectată pentru fie-care puţ să fie de 300 m.
Cum justifică d. Radu că aceasta depărtare de 300 m. de la un puţ la altul nu este prea mare safl prea mică, în raport cu cantitatea de 16 litri de apă pe secundă safl de 1382 m. c. pe 24 ore ce’şl propune a extrage din fie-care puţ ?
Şi să nu se creadă că depărtarea mal mare safl mal mică între puţuri nu are o foarte însemnată îurîurire. Dacă această distanţă este mal mare de cit trebuie, o parte din apa curentului subteran va curge fără folos printre puţuri, neputînd fi captată şi, într’un atare caz, pe d-o parte se gas-pilează apă, iar pe d’altă, pentru complec-tarea cantităţii necesare, trebuie a se întinde nejustilicat captarea pe mari intinderl, adică a se spori eheltuielele fără motiv. Dacă distanţa între puţuri e mică, un puţ va capta din apa celui alt, aşa că, Intr’acest caz, iarăşi se face o cheltuieală inutilă, cons-
*) A se vedea «Epoca» de la 26, 28, 31 Iulie, 7, 8, 9 15 şi 20 August (**) «Epoca» de la 31 Iulie,
www.dacoromanica.ro
2
K F O O
truindu se, pentru acelaşi volum de captat, un număr de puţuri mal mare de cit e trebuincios.
Pentru a se convinge de aceasta, d. Radu n’are de cit a examina tabela sinoptică de la pag. 67 a Ante-proiectulul publicat de Primărie, pentru aducerea de noul ape alimentare In Bucureşti. Intr’această tabelă, d. Cucu demonstrează că aceaşi cantitate de 40000 m. c. de apă se poate capta. după aceaşi lungime de strat achifer, printr’o infinitate de combinaţiunl In ce priveşte depărtarea dintre puţuri şi diametrul lor, ale cărei extreme considerate sunt re-presintale prin 25 m. şi 670 m. ca depărtare de la puţ la altul şi printr’o cheltuială totală variind de la 240,000 la 528 000 lei. Dintre toate aceste combinaţiunl de distanţă şi diametru, cea mal avantagioasă este acea care presintă minimul de cheltuială şi aceea e de adoptat.
In loc de a Întreprinde un atare studiu comparativ, d. Radu ia din fantasie300 m. ca depărtare Intre puţuri şi 16 litri ca debit individual al lor.
Da ă d. Radu ar privi diagrama de la pag. 203 (edi(. 1893) a tractatului lui Lin-cke asupra Alimentarii oraşelor cu apă, se va convinge că, avlndu-se In vedere constantele problemei, jumătate cel mal puţin din numărul de 20 puţuri de diametru mare din proiectul d-sale este de prisos şi că, prin urmare, banii ce costă acest exces de
lucrări sunt aruncaţi In vlnt.
*
* *
Dar dacă argumentul ce se dă spre a se justifica depărtarea dintre puţurile mari, este glumeţ, consideraîiunea pentru care se a-şeazâ puţurile mijlocii echidistant între ele, este un adevărat ciuism.
Cum, d le Radu, puneţi aceste puţuri «la egală depărtare, fiind-că grosimea stratului achifer nu este mare» ?
Dar dacă grosimea stratului achifer ar fi fost mare, aţi fi pus puţurile d-voastră la depărtări neegale ?
De cînd, după ce teorie, egalitatea safl ueegalitalea distanţei dintre puţuri stă In dep-ndinţă de grosimea mediă generală a stratului achifer ?
Nişte atarl enormităţi mă tac a crede că safl d. inspector general. In respectul ce are pentru cel chemaţi a se rosti asupra proiectului d-sale. le spune la baliverne, safl că d-sa nu-şl dă socotinţa de cele ce spune.
Judecind după indicaţiunea d sale : «dacă se va găsi necesar a se varia distanţa in timpul construcţiunii, se va face», acordăm d Iul Radu că d sa este de acea «sinceritate» pe care uu jurnal a relevat-o In favoarea proiectului d-sale : mărturisesce că nu este fixat nici asupra depărtării la care urmează a se pune un puţ de altul, necum asupra celor alte cestinnl mal importante la cari dă naştere problema.
Că' 1, fiind dat că profilul [stratului achifer este dup’a«.um absolut cunoscut prin mulţimea sondagelor ce s’afl făcut lntr’Iusul, şi că natura lui este perfect definită prin determinările ce d. Radu a făcut asupra pantei, porosităţil şi permeabilităţii lui, ce nofl element va eşi la iveală, în timpul construcţiunii, care să facă pe d. Radu a reveni asupra distanţelor fixate prealabil de d sa ?
Cum se va putea, în timpul construcţiu-nel, să se mărească safl să se micşoreze u-nele distanţe dintre puţuri, fără ca armonia generală ce trebuie a Înfăţişa lucrarea, să fie distrusă?
Socotim că toate acestea sunt resultate ale ineonştiinţel şi afirmăm că, modifieîndu se safl uu ecuidistanţa între dinsele. In timpul construcţiunii safl oii cînd, cele 20 de puţuri de diametru mijlociii ce d. Radu a înşirat pe o lungime de vr’o 2400 m. de strat a-chifer, pentru a capta dintr’însul, împreună cu un dren colector de 1200 ni., 10000 m.c. de apă pe 24 de ore, sunt cel puţin de două ori mal mult de cit trebuie şi că costul coustrucţiunel restului este aruncat pe altarul Nepriceperel.
(Voifi continua).	Un Inginer.
rancoKMAţn
Scandalurile de la Poliţia Capitalei
In ce priveşte scandalurile ce aii izbucnit eri la prefectura poliţiei Capitalei, putem împărtăşi cititorilor noştri următoarele amănunte :
D. Caton Lecca se află bolnav de Sîm-bătă; pînă Marţi seara, d-sa n’a eşit de loc din casă.
Marţi după amiazi, d. Lecca primeşte demisiunea inspectorilor de poliţie. De şt bolnav, d sa se duce la orele 5 seara la prefectura poliţiei. Inspectorii se aflau toţi adunaţi la raport.
Prefectul întrebă pe inspectori:
—	Ce s’a întîmplat?
D. inspector Durma răspunde, în numele colegilor săi, următourele :
—	Directorul poliţiei, d. Mimi, nesocoteşte autoritatea noastră şi, călcînd peste atribuţiile noastre, ia măsuri cu de la sine putere, aşa azi dimineaţă, pe un birjar arestat din ordinul meii, l’a liberat în urma intervenţiei unei persoane străine, fără să mă întrebe şi pe mine. Din această cauză am demisionat, fiind hotărîţi a nu mai lucra alături cu d. Mimi.
Prefectul chiamă şi pe d. Mimi, care explică ilegalitatea arestării, şi apoi îşi dă demisiunea.
D. Lecca înapoiază demisiunea inspectorilor şi directorului poliţiei, acordînd in acelaş timp acestui din urmă un congediu de o lună.
Astfel, deocamdată, crisa este înlăturată.
D. P. P. Carp s’a Întors eri dimineaţă In Capitală.
A. S. R. Principele Romlniel a fost Marţi la mănăstirea Lainici din Gorj.
A. S. R. se va Întoarce Stmbătă In Capitală.
Persecuţii poliţieneşti
Ani vorbit la vreme despre persecuţiu-nile pe cari le sufere d. Tache Constan-tinescu, comerciant din calea Moşilor 285, jve care primăria nu-l lasă să-şi repare
casele după ce i s’a dat autorizaţiune şi după ce lucrările fuseseră începute.
Cu toată tntervenţiunea ministrului de interne, care a dat dreptate d-lui Cons-tantinescu, administraţiunea comunală continuă a opri lucrările, deşi vremea se poate strica dintr’un moment în altul.
Acum. s’a pus şi prefectura poliţiei să persecute pe d. Constantinescu.
Agenţii poliţiei vin regulat in fie-care noapte la circiuma acestuia şi-l somează, cu ameninţări, să închidă prăvălia, deşi d. Constantinescu are autorizaţie de a ţinea deschis şi cu toate că stabilimentele similare din acea parte a edil Moşilor ţin deschis toată noaptea.
Denunţăm opiniunii publice aceste per-secuţiuni scandaloase, căci se vede eă ministrul de interne nu mai are nici o putere.
Alarma din Craiova anunţă că s’a hotă-rit dizolvarea consiliului comunal din localitate şi numirea d-lul deputat Nae Roma-nescu, ca preşedinte al comisiei interimare.
S’a telegrafiat d-lul Romanescu la Bruxelles dacă primeşte postul ce i se rezervă, dar pînă azi d-sa încă u’a răspuns.
Celebrul ex-satrap colectivist, d. senator Simulescu, a anunţat pe prietenii săi din R.- Vîlcea, că înainte de alegerile comunale va reveni prefect al judeţului R. Vîlcea în locul d-lul Crăsnaru, care va fi mazilit.
Primăria Craiove! se află iar în faliment.
Pe piaţa oraşului sunt mandate comunale în suferinţă de peste 400.000 lei.
Toţi senatorii §i deputaţii drapelişll şi flevişti vor fi convocaţi pe ziua de 1 Septembrie în Capitală, la o consfătuire asupra situaţiei şi asupra atitudinei ambelor grupuri, cu ocazia alegerilor comunale.
Casa comunei Galaţi se află Intr’o stare deplorabilă. Lefurile funcţionarilor nu afl fost plătite de cinci luni. Antreprenorii cari afl conturi de încasat, aşteaptă de luni de zile să’şl capete banii.
Unul din cele mal vechi şi cele mal frumoase monumente istorice ale ţării, monăs-tirea Cozia, unde se află înmorniîntaţl Mir-cea-Vodă cel Bătrîn, Domniţa Floarea, soţia lui Mihaifl Viteazul, etc., este pîngărit de Ministerul lucrărilor publice, care a instalat acolo un spital pentru lucrătorii unguri, angajaţi la construirea liniei Câlimăneştl-Riul Vadului.
Ceva mal mult: pentru 'instalarea spiţa-ului s’afl făcut ctte-va reparaţiunl în aşa chip, în cit monăstirea a pierdut tot caracterul el de stil bizantin.
InscripţiunI vechi, cuin sunt cele din foişor, afl fost tencuite, ferestre noul deschise, iar cele vechi mărite şi modernisate.
Slmbătă se vor începe In Banat marile manevre ale armatei austriace, la cari vor coopera pe Dunăre şi ctte-va monitoare de
războiţi.
La aceste manevre sunt concentrate două corpuri de armată şi două divizii.
Tema lor ne priveşte foarte mult:
In cazul unul războiţi general In care Ro-mînia şi Serbia ar fi angajate în contra Austro-Ungariel, cum ar trebui apărat Banatul şi cum vor opera cele cîte-va monitoare de pe Dunăre ?
Este pentru prima oară că monitoarele austriace de pe Dunăre participă la manevre.
Cu ocazia numirel corpului didactic la şeoalele de comerţ din Galaţi şi T.-Severin, cel tu drept nu afl în vedere de cit interesele electorale ale prefecţilor din localităţile respective.
Vom reveni.
Monitorul de azi publică decisiunea consiliului de miniştri, In care se reduce preţul sărurilor de chinină. Chinuia sulfurică se va vinde pe viitor cu preţul de 1000 grame 90 lei, 100 grame 11 lei, 10 grame 1 lefi 20 bani, 1 gram 15 bani.
Cronică» judiciară»
Afacere» Zappa.— înaintea tribunalului Ilfov, secţia de vacanţă, sub prezidenţia d-lul C. Paraschivescu, a venit Marţi din noii cererea de secuestru judiciar asupra întregel averi a defuucţilor Constantin şi Vanghelie Zappa, cerere introdusă de o parte din moştenitori, re-prezintaţl prin d-nil avocaţi Chebapcea, G. Cer-nescu, Dărăscu şi N. Popovicl.
Moştenitorii cari se opuneatt Ia admiterea cerereî, eraii reprezintaţl prin d-nil P. Grădiş-teanu şi Basilescu.
D. Grădişteanu a şi cerut tribunalului amî-naraa afacerul, pentru neindeplinire de procedură.
Răspunziudu-I, d. Cernescu a contestat validitatea motivului pus Înainte de d. Grădişteanu, şi a cerut să se judece cererea, Intru cit e de natură urgentă.
Incidental, d. Paraschivescu, preşedinte, spune că afacerea e în adevăr urgentă. Atunci d. P. Grădişteanu i se adresează cu vehemenţă, ziclnd:
— Fiind că te-al pronunţat mal înainte asupra cliestiunel, te recuz.
Şi formulă o cerere in acest sens.
Cererea insă fiind formulată pe timbru de 25 bani numai in loc de 5 lei, se anulează de tribunal, în mijlocul ilarităţel generale.
D. Grădişteanu formulă o nouă cerere, pe timbru de & lei de astă dată.
Judecată de d-nil Procopiu şi Ctmpincanu, ea a fost respinsă in unire cu concluziunile procurorului, de oare-ce procesul era recunoscut de natură urgoulă prin faptul că se judecă in vacanţă şi, ast-fel, incidentul se închise.
Apoi, reluindu-se dezbaterile sub preşedinţia d-lul Paraschivescu, după terminarea lor, tribunalul admite sequeslru judiciar asupra Întregel averi a defuncţilor Vanghelie şi Const, Zappa, piuă ce instanţele de fond vor aviza usupra contestaţiunilor ivite Intre moştenitori.
Administratori uu l'ost numiţi d-nil Siinion Populeanu, II. Catargi şi... Popovicl Costi.
S'a comentat apoi mult după şedinţă, această numire care se dutoreşte d-lul Eug. Stătescu.
Se ştie că d. Popovicl Costi e avocat al
Statului care se află tn proces cu moştenitorii, Zappa, pentru o taxă de înregistrare în sumă de 250.000 lei.
Cod.
ECOURI
De la 1 August, d. D. Enescu, proprietarul Restaurantului şi gradinei situate in strada Sft. Ionică In dosul Palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Dinicu, spre a desfăta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce-I vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie.
— Ţinlnd seamă de numeroasele accidente de drum de fier ce afl avut loc In vara a-ceasta tn Europa, şi chiar In ţară la noi, ţinlnd apoi seamă de experienţa făcută In străinătate, societatea de asigurare .şi reasigurare «Patria» a făcut o inovaţiune pentru Romînia : a introdus Intre operaţiunile sale «Asigurarea viageră contra accidentelor pe căile ferate, cu premifi unic».
Se ştie că societatea «Patria» s’a ocupat încă de la înfiinţarea el cu asigurările In contra accidentelor în general ; rezultatul a fost foarte mulţumitor pentru asiguraţi, căci, tuturor acelor ce li s’afl întîmplat nenorociri, safl familiilor lor In caz de moarte, li s’afl plătit de îndală despăgubiri însemnate. Aceasta ne face să recomandăm cititorilor noştri nouile asigurări întreprinse de «Patria».
Criza austro-ungară
Viena, 18 August. — Conferinţele dintre miniştrii ungari şi austriaci în privinţa compromisului austro ungar, s’au terminat azi printr’un consiliu de miniştri comun sub prezidenţia împăratului. In urma acestui consiliu s’a decis de a se face un apel nou la Reichsrath, pentru a grăbi soluţiunea parlamentară a compromisului. Guvernul unguresc a luat cunoştinţă de această decisiune.
De asemenea s’a stabilit o înţelegere a-supra principiilor de procedură de ur mat, în cazul cînd s’ar ivi dificultăţi şi s’ar împedica adoptarea compromisului la timp.
DITKRSE
DIN CAPITALA
Un sportman.— Tînărul Jean Hirsch, învăţase cu chil) cu val, să pedaleze.
Focul lui cel mare era însă eă nu avea mijloacele pentru a’şl procura o bicicleta. Se fră-mînta el zi şi noapte pentru a găsi un mijloc oare-care, dar toate trudele lui au rămas fără nici un rezultat practic.
Marţi, în sfirşit, întîmplarea a făcut ca frâ-mîntările tînărulul sportman să ia un sfirşit. Trecînd pe strada Isvor, Hirsch zăreşte de departe în faţa caselor cn No. 13, o bicicletă lăsată pe trotuar de posesorul el, care de sigur era ocupat In casă. Fără a mal perde un minut, Hirsch, încalecă maşina şi se face nevăzut pedalind din toate puterile.
Păgubaşul, d. Colomier, surprins de dispari-ţiunea bicicletei, s’a pus in urmărirea sport-manulul şi a reuşit a pune mina pe el.
După o preumblare pe bicicletă, abia de cîte-va minute, tînărul Hirsch a fost trimes să se odihnească in beciurile răcoroase ale poliţiei.
Crima din ffOHeaua Ştefan cel Mare.
—Circiuma lui Gavrilă Dumitrescu, din şoseaua Ştefan cel Mare, a fost Marţi seara, pe l’a orele 10, teatrul unei crime înfiorătoare.
Doul indivizi, Matei Bărbulescu, măcelar din fundătura Tunari 69, şi Petre Dumitru, precupeţ din aceeaşi stradă, cari timp de o oră b&useră împreună Ia aceeaşi masă, dintr’un motiv futil s’afl luat la ceartă. Discuţiunea devenise din ce în ce mal vie, cearta a degenerat în bătae. La un moment dat, Bărbulescu scoate de la brifl cuţitul săfl de măcelărie şi îl înplîntă pînă îu plăsele în spata dreaptă a adversarului s&fi. Arma a străbătut corpul nenorocitului şi a respuns prin pîntece. Moartea a fost instantanee.
Poliţia a fost avizată şi d. procuror Voinescu s’a transportat imediat la faţa locului. Asasinul a fost arestat. Cadavrul lui Petre Dumitru a fost transportat la Morgă.
Servilor hoţ.—Individul Grigore Predescu, de fel din comuna Dobreştl, judeţul Muscel, şi acum în serviciul comerciantului Costică Velea din calea Rahovel No. 97, profitînd Marţi noapte de lipsa stăpinuluî săfl de acasă, a spart un geam de la prăvălie şi după ce a furat cantităţi mari de marfă şi o însemnată sumă de bani, s’a făcut nevăzut.
In urma reclamaţiunel păgubaşului, poliţia a promis că va lua măsuri pentru urmărirea pungaşului.
Bande de tllharf. — Din Călăraşi ni se anunţă că în noaptea de 11 curent, o bandă de tîlbarî a spart prăvălia d-lul Dobre Tomescu din comuna Baliga, Ialomiţa, furindu-I mărfuri in valoare de peste 1000 lei şi 460 lei în bilete de bancă.
Autorităţile fiind avizate, cu toate cercetările făcute pînă acum, n’afl reuşit a pune mina pe bandiţi.
Sunt bănucll că această spargere a fost făcută de o bandă de ţigani zavragii, cari cu cîte-va zile mal înainte se adăpostise In corturi la marginea cătunului, unde s’a săvîrşit spargerea. Urmăririle continuă.
DIN STREINaTATE
MwnoHMM m ■■
O dramă Îngrozitoare.—In AngonlOmo, Franţa, s’a desfăşurat, zilele trecute, o teribilă dramă.
Căpitanul Berthoumieu, din regimentul 21 de artilerie, s'a sinucis, într’un acces de nebunie, după ce a omorît pe concubina şi pe ordonanţa sa.
Berthoumieu care dădea de cîte-va zile semne de o vie surescitaţie, locuia o vilă in str. Gâte-Bourse, aproape de cîrapul de manevre, vilă splendidă şi Înconjurată de o grădină frumoasă.
Ca om neinsurat. In fie-care seară, o femee tlnără, Victorine Mathieu, venea de ’l vedea in această vilă.
Sunt cinci zile de cînd, brigadierul Bodier, trecind pe lingă grădina vilei căpitanului, zăreşte corpul nefericitului săfl şef pliu de sînge şi trîntit în iarbă.
Imediat înştiinţa autorităţile, atît pe cele civile cit şi pe cele militare. Sosite la faţa locului, ele găsiră pe Berthoumieu fără viaţă şi cu o adincă rană In inimă, produsă de glon-tele unul revolver cu care se Impuşcase. Căpitanul era In uniformă, cu chipiul In cap.
Clnd autorităţile pătrunseră iu odăile în cari locuise căpitanul, un Inspăiinlntător spectacol li se înfăţişă. Ordonanţa căpitanului, anume Vincent Robort, un tluăr de 22 ani, zăcea scăldat In sînge.
Nefericitul soldat, care mal avea prea puţin
timp de făcut armata, fusese ucis de căpitan cu glontele unul revolver, glonte ce-I pătrunsese adine in inimă.
Atît de aproape fusese tras focul revolverului, In cit hainele II eraţi pîrlite de flucăra produsă.
Doar clţl-va paşi păşiră, şi, în salonul vecin cu antreul unde se găsea cadavrul ordonanţei, un şi mal îngrozitor spectacol avură să vadă. Intr'o rochie de mătase neagră, Victorine Mathieu, amanta căpitanului, era lungită, fără de viaţă, pe o canapea.
Ca şi ordonanţa, nefericita femee fusese omo-rîtă de căpitan, împuşcată tot în inimă.
La început, se credea că această dramă a fost pricinuită din gelosie, căpitanul bănuind că între amantă şi ordonanţa sa existafl relaţiunl de dragoste.
Ancheta, însă, a stabilit că numai într’un acces de nebunie căpitanul a omorît aceste nevinovate suflete.
S’afl găsit. într’adevăr, o mulţime de găuri făcute în pereţi, cu revolverul cu care căpitanul îşi răpusese viaţa.
De asemenea, s'a mal găsit un pahar avînd cîte-va picături de lapte, iar de asupra o bucăţică de hîrtie pe care căpitanul scrisese următoarele cuvinte : «Nu puneţi mina; iată ce vo-iatl să mă facă să beafl».
Afacerea Dreyfus.—Arestarea colonelului Henry
%
Paris, 18 August.—O notă n Agenţiei Havas zice că azi tn cabinetul ministrului de războiu, locot.-co-lonelnl Henri a fost recunoscut el insuţi autor al scrisorii din Or-tombre 1896, tn care Dreyfos este numit» Ministrul de războiu a ordonat arestarea imediată a locotenentnini-coloncl, care a fost condns la fortul Mont-Valf-rieu.
Paris, 18 August.— Procesul colonelului Picquart, va veni în faţa tribunalului corec-ţional la 21 Septembre.
Paris, 9 August.— Destăinuirea locotenentului-colonel Henry priveşte piesa ci-cită de către d. Cavaignac, ministru de războiu, în timpul şedinţei Camerei deputaţilor, la 7 Iulie trecut st. n.
D. Cavaignac, în urma unei scrisori a colonelului Picquart, conţinînd fapte pe cari secretul profesional îl împedica de a le divulga, a procedat la o anchetă personală în cursul căreia locotenentul-colonel Henry a făcut destăinuiri.
D. Cavaignac a înştiinţat îndată pe d. Brisson de resultatul anchetei, şi a-cest din urmă a aprobat în totul deciziu-nile d-lui Cavaignac.
Cea mai mare parte dintre jurnale cred că revisuirea procesului Dreyfus e inevitabilă.
Alimentaţiunea Tn tuberculosă
Se ştie astăzi că agentul patogen al tubercu-losel se poate introduce în organism prin toate punctele suprafeţei, şi o dată pătruns în circula-ţiunea generală, orl-care o fi calea ce a urmat-o, el se poate răspindi in toate direcţiunile şi altera cel din urmă element anatomic.
Cite « dată microorganismul infecţios viciază de-a dreptul interiorul, altă-dată, ascuns în vr’o scobitura cutanată, aşteaptă momentul oportun cînd o slăbire a organismului îl deschide căile prin cari va săvîrşi infecţia generală. Cînd organismul e infectat, individului nu’I rămîne de cit a se apăra.
Pe lingă leacurile speciale pentru fie-care organ atins, sunt unele chemate a apăra individul întreg contra pâtrunderel boaleî.
Intr'adevăr, Daremberg zice că, printre mijloacele de lecuire contra ofticel, cel mal bun este o alimentare reconfortantă. Or, cele două baze ale acestei alimentări sunt fostatele calcare cari, după Rabuteau, favorizează mult transformarea cretacee tuberculelor şi carnea, graţie căreia, după Paiper Greiferald, un tuberculos poate schimba radical starea sa.
Insă, precum se ştie, e foarte greu să faci pe ofticoşi să mănînce. De aceea, e bine să-I dai să absoarbă sub o formă fosfatele calcare şi mal ales carnea pe care el o refuză sub forma el ordinară. Vinul de Vial, din care o lingură reprezintă principiul activ de 30 grame de carne şi de 0,50 lacto-fosfat de calce, este cel mal puternic ajutor la toată alimentarea tubereulosel.
Dr. HCme.
NUVELĂ
ABIZURI
De clt-va timp, de şi absorbit cu totul de curtea autorizată pe care o făceam Jeannel, totuşi nu ’ml scăpa din vedere oare-care melancolie din partea răutăcioasei Lucile, sora el mal mică, tot aşa de blondă şi cu ochii tot aşa de negri, precum şi oare-cari aplecări vădite la dînsa de a ne zădărnici cu prezenţa el, plictisită cile odată, intimităţile noastre drăgăstoase de viitori logodnici.
—	Da, îmi zise Jeanna Intr’o zi. cu un ton cam acru, mi-a mărturisit că te iubeşte ..
Nu luai tocmai In serios dragostea Lu-cilel. născută din contagiunea flirtărel mele cu Jeanna, dragoste anonimă, nevinovată şi care mi se adresa mie, siugurul tlnăr cunoscut în casă sub aparenţe amoroase, galante, duioase... Fără îndoială, credea că numai efl erain In lume de specia mea, că sentimentul ce încerca era special persoanei mele. Dar să fi venit uu alt amorez, mal elegant, mal atrăgător, mal mişcător de cit mine însumi!...
Atunci crezul că fac bine să prezint pe amicul niefl Leonce, ofiţer superb, cuceritor şi zgomotos, linguşitor şi lmblinzitor, cam şmecher la nevoie..
Dar, din ziua prezintărel, văzul pe Jeanna că deschide nişte ochi extraordinurl.
—	Cum ţi se pare? o intrebaifi.
—	Oh! foarte bine; m’aş mira să nu-şl schimbe părerea Lucile.
Lucile, In adevăr, îl privea bine. Dar, mal cu seamă Jeanna era lnclntată.
Nu mă puteam Împiedica de a observa lucrul, pişcat la rlndu-nil de gelozie.
—	Să fi făcut oare vr’o prostie, mă In-trebaifl, şi nu cum-va o să-mi ameţească soldăţoiul pe Jeanna?
Leonce venea acuma şi fără mine. Cu toată neliniştea mea, nu mal văzul nimic bănuitor lu atitudinea Jeannel. Părea Insă mal restrlnsă, mal depărtată de mine şi nepâ-sătoare de a mă lăsa singur cu Lucile.
Liceul de Domnişoare
din Strada Minetveî, 16
sub direcţiunea
D-ne! FELICIA M. PETKESCU
Curs liceal complect. Externat. Curs primar şi curs facultativ:
Grădina de Copii
Resultatul de finele anului şcolar cit se poale de satisfăcător, esamensle la liceele Statului.
înscrierile încep de la 16 August, iar cursurile la 1 Septembrie.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
BOLINTINEANU
fondat în anul 1874,
Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei
MARI A ANGELESCU
(născută Bollntlneanu)
Aduce la cunoştinţă, că cursurile vor Începe pentru noul an şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de acum. iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zînd reclamele forţate ale unor şcoaleln diferite jurnale, care între altele fac cunoscut publicului că au metode speciale, că au obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărlt că in acest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de ani de existenţă care parte snnt mume de familie, precum şi onorabi-lalul public eompetinle care a putut să a-precieze resultatele obţinute în toate privinţele. Institutul după cum se ştie, este situat la şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.
INSTITUL de DOMNIŞOARE STĂNESCU
fost Institutul Englez
Bucureşti, Calea Rahovel No. 36
Corsari primare, secundare ţi facultative. Elevele din cursul primar şi secundar pot da esamen la şeoalele Statului. Se primesc Şl eleve, care urmează externatul secundar, şcoala profesională şl Conservatorul, fiind toate în cea mal mare apropiere.
îngrijire părintească, educaţie aleasă, învăţătură serioasă.
Toate elevele şcoalel noastre presentate la esamen la şeoalele 8tatuluî afi reuşit ou sucees, iar cele ce aă urmte şl în cursul anului la acele şooale, toate aii fost promovat şi parte chiar premiate.
informaţii se pot trimite la cerere. înscrierile încep la 20 August.
Directoare
Lucreţia D. Stănescu
Institutul de Domnişoare Romîno-francez
IiOKENT—C.-Lung
fondat în anul 1890
Cursul învăţământului coprinde :
Cursul primar, cursul gimnasial complect, grădină de oopil (4—7 ani) şi oursul facultativ (limbile streine franceză, germană şi plano). La sfirşitul anului, elevele depun esame-neie la şeoalele publice sad în institut după cererea părinţilor.
In localul institutului situat într’unul din punctele cele mal igienice ale oraşului, cu săli spaţioase, curte şl grădină, se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Deschiderea cursurilor va avea loc la 1 S^ptembrie.^
Pentru informaţlunl a se adresa la Institut. Str. Xegru-Vodă No. 62.	DIRECŢIUNEA.
Pensionatul francez de Domnişdre CIIOISY
Bucureşti, Stradn NeguntorX, No. IO
Fondat in 1869 şi din nou autorisat anul acesta de Onor. Ministerul respectiv
Iastrucţiune aleasă. Personal didactic ales din profesorii bine cunoscuţi. Pentru limbile moderne profesoare streine. Curs special de Piano. Detalii şi conditiuul de admitere se pot vedea în prospecte, ce se trimit gratis la cerere.
înscrierile se fac de la 15 August, iar cursurile se încep la 1 Septembrie.
„CULTURALUL»
Institut cu internat pentrn Edueaţiuaea şi Instrucţiunea Domnişoare or
Bucureşti, Str. Dionisie, 60
Fondat în 1842 de d na Julia Manaloffi
Cursuri primare şi liceale după programele statului. Cursuri speciale. Limbi streine. Arte de agrementi Eleve interne, semi-interne şi externe, înscrieri de la 20 August ; începerea cursurilor la 3 Septembrie.
Prospecte după cerere.
Institutul „LUMINA»
BUCUREŞTI
Xo. 40, Calea Rahovel, No. 40 Cursuri primare şi gimnasiale
IN INSTITUT
Se primesc şi elevi Cari urmează la Şeoalele Statului înscrierile se fac la 20 August Director, M. V. ţDItOUSCIT
Liceul ^Msapri”
sub direcţiunea d-lul
Dr. O. COMAN
No. 37, Strada Ştirbel-Vodă No. 87.
- BUCUREŞTI -
Cursuri primare şi secundare complecte. Pre-paraţiunl de şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Ceriificatele eliberate de acest liceă afl aceeaşi valoare ca şi cele eliberate de şcoa-lele Statului. Cursului de limba greacă modernă sub conducerea d-lul Demoslene Roussos i s’a dat o mal mare Întindere.
_0 îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutul se eeercită asupra copiilor In privinţa sănătăţii lor. Liceul ce află într’nn cartier central foarte igienic, In spatele grădinel CişmigiQ, Sn apropiere de lic. Sf. Sava şi Lazăr. îf, Cursurile Încep la 1 Septembre 1898, iar pre-paraţiunile pentru corigenţi la 20 August.
înscrierile pentru anul şcolar 98—99 se fac :u începere de la 15 August 1898 în toate zi-/ele în cancelaria Institutului, Str. Stirbey-Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere.
Director: Dr. O-, Coman.
Director de studii: M. Mureşianu.
Doctorul Anghelescu
chirurg hI Npltainlui Brtneovenewc
Fost Intern al Spitalelor din Paris Id timpul verei va rămine în Capitală /Strada Sălciilor No. 4bi+t
www.dacoromanica.ro
I P O C A
6
BAtfClA AGRICOLA 18 August 1898.
8TJ0UR8ALA BTCAILA
Buletin do ţtirile din str&in&tate ţi preţurile _____________curente în port__________
TRANZACŢII FĂCUTE Griu : 20 095 hecto. şi 27 vagoane. Porumb roşu : 2000 hecto. Porumb ; 19.210 hecto. Orz: 7240 hecto. şi 3 vagoane. Or-zonică: 7800 he to. şi 54 vagoane. Secară : 2230 hecto. Ovăz : 19 vagoane. Mazăre: 4 vagoane.
CEREALE SOSITE
Griu : 33 300 hecto. pe apă, 520 pe uscat. Porumb : 8900 hecto pe apă. Orz: 800 hecto pe uscat. Secară : 2010 hecto. pe apă. Ovăz : 420 hecto pe uscat.
— Preţurile neschimbate —
Ctt despre Leonce, se prefăcea că curteneşte pe Lucile şi fugea de întrebările mele.
—	Ctnd crezi să ţi faci cererea în regulă ?
—	In curtnd, zicea ; fii liniştit.
Eram, cu toate bănuielile mele, cind puţin după aceea, dueîndu mă să văd pe Jea-nua, găsii casa răsturnată de un scandal.
Şi. In mijlocul buimăcelel generale, cercetai
—	El bine! domnule, a fugit cu ofiţerul.
—	Lucile ?
—	Nu, Jeanna.
—	Jeanna!
Mi se părea aşa de enorm. In cit nu mi venea să cred. Dar, în grădină, întîlnil pe Lucile, care văzlndu-mă, nu-şl putu stăpîni un rts mucalit.
—	Cum se poate ! îl zisei, ea a....
-- Da, domnule.
După prima emoţiune, totuşi, eram uimit că nu mă simţeam jignit, nici amărît din cale afară.
Şi ridicînd capul, văzuifl pe Lucile, frumoasă, şireată, drăcoasă, ca un înger de mlngiiere şi de răsplată.
—	El! m’arn înşelat, ziseiii în mine însumi, pe dînsa o iubesc, cum mă iubeşte şi ea; n’am perdut nimic....
O priveam cu duioşie.
—	Domnişoară Lucile.... ziseifl atunci.
Dar, Lucile, printr’o învîrtitură se întorsese.
—	Domnişoară Lucile, te rog, mal stal niţpl!
Intr’un zbor de fuste, ea se depărtă.
—	Iartă-mă domnule, dar, mă cheamă.
îmi făcu un semn uşor din cap. fără să
se oprească, rîzlnd tare, nemiloasă, mucalită...
Şi rămăsei înlemnit, neghiob, singur... Mi-a trebuit cît va timp ca să pricep că, după ce ml dispăruse prestigiul de amant o dată cu Jeanna, după ce-mi căzuse aureola, acuma, logodnic părăsit, batjocorit, devenisem şi pentru Lucile un prostănac ri-dicul, o rămăşiţă de despreţuit...
—	Ah ! da, conchise Charles. într’un oftat adine, cum zic poeţii: abis al inimel femeeştl, labirint, taină nepătrunsă...
Ilenry Fevre.
Manifestul ţarului şi
presa străină
Roma, 18 August.— Osservatore romano zice că generoasa iniţiativă a Ţarului merită un omagiu respecutos şi laude sincere. Inienţiunile paclnice ale tînărului monarch sunt întocmai ca acelea manifestate de mai multe ori în această privinţă de Papa, care doreşte pacea printre ponoare şi naţiuni.
Paris, 18 August. — D. Miran, deputat, a avertizat guvernul că i va interpela asupra rescriptului Ţarului, spre a da cabinetului ocazia de a face declaraţiuni oficiale.
Hamburg, 18 August. — Se anunţă din Petersburg lui Hamburgische Correspon-dentz că schimbul de idei ce s’a făcut între împăraţii Wilhelm şi Nicolae, în privinţa stabilirei unei păci durabile, a avut de resultat identitatea urărilor celor doui Suverani.
CHESTIUNEA ZILEI
Manifestul ţarului în lume
Chestiunea Ia ordinea zilei, în toată lumea, e manifestul Ţarului pentru dezarmare şi impresiunea ce a făcut-o pretutindeni, impresiune foarte diferită de la Stat la Stat.
Iu pagina 1, am dat părerile presei din Franţa, Germania, Anglia şi Austria, principalele State cari, împreună cu Rusia, hotărăsc politica europeană.
Dăm aci, ca complectare, părerile ziarelor ruseşti — foarte interesante — şi ale ziarelor din Italia, Belgia, Sviţera şi Suedia.
In Rnali»
Toate ziarele serbează marea însemnătate a manifestului Ţarului, spunînd că ele vor forma o epocă in istorie.
Novo8ti zice : «Se înţelege de la sine că cestiunea desarmăril nu se poate resolva înainte de a se stabili şi de a se înlătura căuşele cari formează basa înarmărilor epocei actuale. E treaba conferinţelor puterilor, ca să stabilească prelenţiunile reciproce şi să facă propuneri în ce privrşle înţelegerea pa cinică. După apusul secolului XIX poate va urma lichidarea politicei internaţionale atît de bogate actualmente în nesiguranţă şi în pericole. De ar izbuti omenirea să intre în secol d XX in aşa chip, ca să fie stăpîna desăvîrşita a forţelor fizice şi morale, a bunurilor materiale şi intelectuale, cari să aibă un singur scop, anume : asigurarea bunel stări generale şi a propăşirel».
St. Petersburger Zeitung e convins că împăratul Vilhelm se va alătura cu bucurie la ideea măreaţă a prietenului săfl. Împăratul german a dovedit totd’auna faţă de duşmanii ţlfnoşl nu numai iubire de pace, dar şi demersuri paclnice.
Novoie Vremia scrie: «Fireşte că toţi amicii sinceri al păcii se vor întruni împrejurul Rusiei. Deocamdală, nu se poale şti dacă unele cabinete apusene nu vor exprima oare cari îngrijiri, motivate pe faptul că iz-
vorul principal al puterii lor internaţionale, residă în pacea înarmată ce dnrează de la 1871».
Sviet spune că dacă toate puterile ar primi propunerea rusească cu aceeaşi sinceritate şi seriozitate, cu care ea a fost făcută, atuucl secolul XX va fi veacul triumfului păcel universale.
Petersburgschia Viedomosti zice că scopul notei ruseşti este, ca să introducă In relaţiunile internaţionale elementul tncre-derel reciproce. Acel cari cred în puterea creatoare a ideilor lansate cu putere şi cu adîncă convingere in lume, trebue să se bucure că nota rusească aduce în viaţa uuiversală o putere nouă şi bine făcătoare, şi chiamă omenirea la o nouă viaţă, cu excluderea principiului homo homini lupus.
Iu Italia
Afară de Popolo Romano, toate ziarele primesc cu scepticism propunerea de pace a Ţarului; toate recunosc însă importanţa acestui pas, dar văd lntr'insul izvorul unor noul complicaţii:
Aşa DonQuisciotte se teme că tratativele diplomatice ale desarmăril vor produce mari rupturi Intre puteri şi se va dovedi, că e un mare antngonism între scopurile lor şi şi dorinţele noastre. Dar totuşi e important şi de mare gravitate, că imnul păcii apare din acel stat a cărui putere incomensurabilă şi a cărui politică cuceritoare afl ameninţat merefl pacea în Europa şi Asia.
Tribuna întreabă că ce va zice Franţa Ia ideia Ţarului ? E evident că congresul păcii va trebui să se ocupe cu Alsacia şi Loreua, decumva nu va vroi să provoace un răz-boid, sad dacă nu va vroi ca Franţa să iasă micşorată şi umilită din acest congres. Italia şi Germania se alătură cu bucurie la acţiunea păcii, căci e vorba ca Rusia să-şi stăpînească dorinţa-I cuceritoare. Dar de asemeni şi Franţa ar trebui să renunţe la orl-ce speranţă.
Popolo Romano crede că Ţarul şi-a asigurat întîid conlucrarea tuturor cabinetelor, aşa că speranţa izbîndel nu e cu totul justificată. Guvernul italian a dat instrucţiuni ambasadorului său din Petersburg, ca Iu numele Italiei să exprime Ţarului mulţumiri pentru acţiunea-I umanitară.
In Flveţla
Consiliul federal elveţian a oferit guvernului rusesc ca congresul păcii să se convoace în vre-un oraş din Elveţia.
In Belgia
Presa comentează în mod favorabil propunerea de dezarmare a Ţarului.
l’Etoile Belge scrie că Ţarul şi-a creiat prin această propunere un renume pentru secole întregi.
XX Sikcle prevede apropierea unei ere noul prin această propunere. Acţiunea Ţarului va opera cu mină sigură rana dureroasă a secolului nostru.
Le Petit Bleu spune că dacă propunerea va triumfa, Krupp nu va avea destul oţel spre a se ridica Ţarului, statuia ce o merită.
In Svedla
Ministrul de externe, contele Douglas s’a exprimat înaintea unul redactor al ziarului Dagens Nyheter, că puterile mal mici. printre cari şi Svedia, fireşte că vor primi cu recunoştinţa invitarea Rusiei. E evident că succesul tratativelor va atîrna de dispoziţiile marilor puteri. Dacă e cine-va care să realizeze această propunere, e acel Domnitor care nu e legat de parlament şi care poate si ameninţe cu o înarmare mal teribilă, de cum-va nu va reuşi în ideia sa.
Depeşile de erf
Serviciul Agenţiei Romîne
Amsterdam, 18 August.— Intr’o proclamaţie adresată poporului, Regina-regentă declară că se descarcă de funcţiuuile sale, şi mulţumeşte tutulor acelora cari afl ajutat-o cu sfaturile lor şi au susţinut-o prin devotamentul lor.
Palma, 18 August.— Generalul Weyler a declarat că intră din noii în politica activă şi va face politică naţională. El este partisan al dictaturel militare pentru reorganisarea armatei şi a marinei, dar nu este partisan al vr'unel schimbări de regim.
Cota apelor
Cota apelor Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl 18 şi azi 19 August:
	Erl	Azi
T.-Severin • • •		lm 49
Giurgifl ....		1 m.45
Galaţi .....		lm.59
ULTIME INFORMATIUNI
Consfătuirea de la Predeal
Marţi seara s’a ţinut la Predai o mică consfătuire oculistă între d-nii Gogu Cantacuzino, G. D. Palladi, Carada, C. Nacu şi M. Ferechide, asupra situaţiei şi asupra viitoarei campanii electorale.
Deşi se simte încă destul de slab, totuşi d. Gogu Cantacuzino s’a angajat a diri-gia o parte a campaniei electorale lăsînd numai Capitala exclusiv pe seama d-lui Palladi, căruia a dat şi cîte-va instrucţiuni.
D. Gogu Cantacuzino a mai adăogat că în interesul campaniei, va trebui să se facă mari mişcări nu numai în personalul administrativ, ci şi în personalul administraţiilor financiare, precum şi în magistratură.
In consecinţă, s'a hotărit ca în Septem-bre să se stabilească tabloul mişcărilor în magistratură, în administraţie şi în fi-nance. Aceste tablouri să se stabilească în comună in înţelegere cu c.-nii Sturdza, Ferechide, G. Palladi şi Gogu Cantacuzino. ***
In ce priveşte campania electorală din Capitală, s’a hotărit ca d. Palladi să înceapă de pe acum vizitele electorale şi să convoace consfătuiri intime pe culori, spre a se desemna reprezentanţii culorilor din Capitală, adică a micilor negustori colectivişti, in alcătuirea listei comunale.
In fie-care culoare se va constitui cîte-un comitet de acţiune cu cile patru subcomitete, afară de culoarea de Albastru, unde organizaţia este deja făcută de către inspectorului poliţienesc Otnescu.
*
* *
S’a discutat şi necesitatea unei remanieri ministeriale, dar fără nici un resultat, deoarece ocultiştii speră în desbi-n areal drapeliştilor, cind apoi vor putea profita ca să remanieze guvernul, cu un element drapelist şi cu un protegiat al d-lui Stătescu, probabil cu d. Th. Stelian.
Oficiosul Şervet din Constantinopol, in numărul său dela 29 August, st. n. publică următoarele :
Regele şi Regina Romîniel, însoţiţi de toţi membri cabinetului, vor merge la 17 Oitombre la Constanţa, pentru întîm-pinarea împăratului german.
Mal acum vre-o 3 zile, scrie Constituţionalul, d. Spiru Ilaret, ministrul cultelor, era să fie bătut în cabinetul săfl.
Un om oare care se prezintă la minister şi cere audienţă la ministru. D. Ilaret îl primeşte, şi ÎI spune că cestiunea sa este tranşată de consiliul permanent al profesorilor, şi că d sa nu poate să facă nimic contra acelei decisiunl.
Individul ÎI spune că se face o nedreptate cu el şi In acelaşi timp începe a se apropia de d. Ilaret cu pumnii Încleştaţi. D. Ilaret, observînd atitudinea ameninţătoare a individului, sună clopoţelul.
Imediat a venit înăuntru d. Sihleanu, secretarul general, care din întîmplare se afla acolo, şi chemîud uşierii, ah pus inîna pe individ ca să'l dea afară.
In momentul cînd acel individ era dat afară, a zis către d. Haret:
— Îmi pare răfl, că n’am putut măcar să’ţl dafl o palmă.
De la 1 Iunie a. c. librăria şi tipografia «Naţională», din Tulcea, fostă a d lui N. Porfiriu, a trecut asupra Băncel Populare «Dobrogea». Cu un personal competinte tn această specialitate, şi cu capitalul de care dispune banca, reuşita acestei întreprinderi comerciale a Băncel e deplin asigurate.
D. Rosetti-Solescu, ministrul nostru la Petersburg, a depus o coroană pe monumentul lui Alexandru al Il-lea, în prezenţa colonelului Rosnovanu, fost preşedinte al Camerei deputaţilor.
Guvernul unguresc a decis să Înfiinţeze un gimnaziu in Fflgăraşlm.enit a maghiariza pe copiii de romăul.
D. Vasile Morariil, preot romîn In Poiana, condamnat la un an închisoare de către Tribunalele ungureşti pentru pretinsă agitaţie In contra statului ungar,1mplinindu-şl osîoda, a eşit ieri din închisoarea de la Vaţ.
Aflăm că guvernamentalii din Roman, în cap cu gheşeftarul deputat Delimarcu s’afl aliat cu socialiştii, spre a combate la alegerile comunale lista liberalilor drapelistl, In fruntea căreia va fi actualul primar, D. senator Alecu Morţun.
In urma Invitaţiei M. S. Reginei principesa Alexandra Bibescu a sosii Ia Ragaz ca oaspete Suveranilor.
MM. LL. vor părăsi pe la finele sep-tămînei viitoare staţiunea balneară din Regaz, şi vor pleca la Sigmaringen uned vor sta vr’o cinci zile.
Un tip de comisar poliţienesc colectivist:
D. Costică Calvocorescu, comisarul secţiei 34, a plecat Luni de dimineaţă cu căruţaşul Iordan Manea, zis şi Bonghecifl, a mers cu el la Popeşti, aii făcut chef toată ziua, iar seara s’afl oprit la o circiumă din Capitală. Căruţaşul, care cheltuise cu d. comisar vre o trei zeci şi mal bine de Iei, Işl obosise şi caii fără nici un folos, a spus d-lul Calvocorescu să-l lase să se ducă a-casâ, că «nu mal are ce cheltui». Aceasta a fost destul ca să exaspereze pe reprezentantul autorităţii, să-l facă să ’nceapă a striga că «el este comisar», şi să ia la bătae pe nefericitul Iordan. S’a făcut scandal mare şi toţi mahalagiii ah putut să vadă, cum se bat comisarii cu căruţaşii la chef.
Scurt şi coprinzător.
La primăria Capitalei s’a numit ca sub-intendent un bătrîn oare-care, ale cărui merite sunt că e alegător naţional liberal.
Bietul om văztnd că toţi fură, s’a gîndit că n’ar fi răfl ca să fure şi diusul.
Insă ce să ture ? Cestiunea era grea. In cele din urmă. s’a dat la furtul de lemne, acum In timpul verel, şi a furat cit a putut.
Furtul însă după un timp, a fost destăinuit şi sub-intendentul adus înaintea parilor săi, secretarul primăriei, Zaharia, protectorul săfl şi alţii.
întrebat de ce a furat, sub-intendentul şl-a recunoscut vina, şi credea că va fi dat afară.
S’a Înşelat, căci Zaharia. protectorul săfl, i-a tras o înjurătură trivială, l’a gonit la post şi adreslndu-se celor-l’alţl, zise : «ce să’l facem! trece şi ăsta In opoziţie, dacă 1 dftm afară».
Morala : să furi, numai să fii alegător na-ţional-liberal.
Febra tifoidă se întinde; după epidemia care s’a declarat în regimentul 27 BacăO, unde s’a ivit un caz mortal, iar mal mulţi soldaţi sunt grefl bolnavi, a-cum ne vine ştirea că s’ar fi ivit mal multe cazuri şi la Iaşi.
Ce face direcţia generală a serviciului sanitar ?
împrumutul de conversiune al comunei Bucureşti a fost acoperit de mal multe ori in ţară şi în streinătate. Această conversiune a fost făcută de administraţia comunală conservatoare, care
a încheiat o convenţiune cu un consorţiil de bancheri cari, pentru cazul cînd împrumutul şi conversiunea nu s’ar fi efectuat la timp, eraţi obligaţi a bonifica primăriei o sumă anuală—lucru ce s’a şi întîmplat. Plata acestei suml era despăgubire acordată comunei, ca compensaţie pentru diferenţă în favoarea el dintre ce plătea ca anuităţi pînâ acum şi ce va plăti ca anuităţi.’
Gheşefturile de la primăria Capitalei
De curlnd s’a clădit pe cheiul Dîmboviţei, cazarma guarzilor comunali. Doue case din streinălate afl ofertat pentru ca să instaleze lumină electrică In noua clădire. Pe lingă marile avantagil ale acestui iluminat, faţă cu ori ce alt-fel de lumină, comuna ar fi fost cîştigată şi prin eftinătatea atît a instalaţiunel, cît şi mal cu seamă a iluminatului.
Cel de la primărie nu s’afl oprit însă la nici una din aceste oferte, şi-afl hotărit să facă iluminatul cu gaz fluid, mal scump şi mal răfl de o mie de ori de cit electricitatea.
Pentru ce?
întrebaţi pe Melisiano.
*
* *
Chestiunea concesiunel gropilor lui Băje-naru a stîrnit o adevărată furtună printre samsarii oficiali din primărie.
Creţu de la Oboru este furios In contra lui Berechet, care din această afacere a încasat vre-o 1.000 de lei şi este şi mal furios în contra lui Cantuniari care ceruse lui Băjenaru 2.000 lei, să facă să i se dea din nofl nisip în raza oraşului.
Indignat de aeeastă concurenţă a tovarăşilor sal, Creţu de la Obor, spunea deunăzi unul prieten:
— E un scandal; după ce Berechet i a luat 1 000 de lei fără să facă nimic, cînd să ciupesc şi eu ceva, îmi ese în cale Cantuniari, care a cerut şi el lui Băjenaru 2 000 lei. Pungaşul ăla nu se satură cu operaţiile de la poliţia comunală, se amestecă acum şi în afacerile noastre.
Autentic.
Adevărul primeşte o scrisoare din Paris In care se zice că Eugen Vaian, fost colaborator la Romînul şi apoi proprietarul uuel fol care a apărut puţin timp în Bucureşti, Vestea,—şi care dispăruse de mal multă vreme—a fost găsit mort, în ziua de 13 August curent, pe linia ferată, între Paris şi Avricourt, la o distanţă de vre-o sută kilometri de Paris.
Din Voinţa Naţională :
D. Vintila Brătianu, directorul general al regiei monopolurilor Statului, fiind însărcinat cu diferite misiuni în ţară şi în străinătate, afacerile direcţiunel generale vor fi gerate în acest timp de d. sub director I. Vlădoianu.
BULETIN ATMOSFERIC
Timpul frumos şi călduros continuă a se menţine în toată ţara. Cea mal ridicată temperatură a fost Marţi 31 de grade la Giurgiu, iar cea mal rece erl noapte 8 grade la Sinaia.
Barometrul staţionar în Moldova a crescut cu 2—3 mm. în Muntenia.
Ieri, cerul cu totul senin, timpul liniştit şi cald. în Moldova cerul noros. N’a fost ploae ni-căerl în ţară.
In Bucureşti, erl la orele 12 din zi: înălţimea barometrică la 0",755 6; temperatura aerului 27“8 ; vîntul slab de la Sud-Vest.; starea cerului, senin. Temperatura maximă de Marţi 30°, minimă de erl 13°.
DEPLASARI
D. G. D. Pallade, ministru de justiţie, a sosit alaltă-seară şi s’a stabilit in Capitală; d. general Berendel, ministru de războiţi, a sosit a-seară, venind de la Govora; d. General Pastia, comandantul cetăţii Bucureşti, întoreîndu-se de la Ostenda, unde ’şl-a petrecut congediul, ’şl-a reluat comandamentul; d. M. Ferechide, ministru de interne, pleacă asiă-zl la Paris.
A Apărut:
Istoria Artelor Frumoase
(Arehitectura, Sculptura, Pictura, Muzica din t oate timpurile şi din toate ţările incluşi vRomînia
de N. E. ID IER U
Profesor de Istorie, Directorul şcoalel comerciale de gradul I din Bucureşti Un volum, format octav, de aproape 500 pagini, costul numai 7 lei, pentru proivneie porto.
Se altă de vînzare la librăria Alcalay din Bucureşti şi la autor strada Traian No. i&7.
DIMITBIE ENESCU
Restaurant Ki G3-i*ăclină
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA
Kiieiii-cşR, Straila Sftnfit Ionică
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
„P0MPILIÂN“
Bucureştii, Cafea Mtahovei, OM — OO LICEU CLASIC) ŞI REAL
Dlrlgeat de
D-şoara C. POMPILIAN
Licenţiată în ştiinţele matematice din Bucureştişi Paris (Sorbona).
Cursuri de limbi streine, Music&şi Pictură, etc.
EDUCAŢIUNE ALEASA
Certificatele eliberate de acest institut, sunt equivalente cu cele ale Statului Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe.
Vastul local, deja cunoscut al acestui Institut, a fost mărit anul acesta cu o nouă sripă de construcţie, la care s'atî amenajat: dormitoare, b8I, săli de studii, camere de pian, cabinete de fi sică şi chimie, etc.
Podoaba ce va avea Institutul anul acesta, este Biserica creştină-ortodoxă ce Direcţiunea a clădit în parcul Institutului, pentru ca Religia-nea, care este una din bazele educaţiunei, s’o ajute în creşterea tinerelor fete.
]>r* 1). Gerota
Specialiost t Chirurgie, organele geuito-urinare
BULEVARDUL ELISABETA 39 Cousultttţiuni de lu 0 — 7
VALORILE ROMÎNE
- BURSA. BUCUREŞTI -
Mercuri, 19 August 1898
Efecte	■d .3		Oferite		Cerute		Încheiate	
		cupoan	ou b.	ou	ou b.	OU	ou	CU
	O		gata	ter.	*»ta	ter.	b g.	terni
Împrumut. de Stat Romîne Rentă 81 .	s%	Apr.-Oc.	101		ioo»/t			
4 8-2 .	6%	Ian.-Iul.	101	—	100V,	-	—	—
4 93 •	:»%	Ian.-Iul.	101	—	HIO */,	—	—	—
4 94 •	V/o	Apr.-Oc.	IOO>/4	—	W’lt	—	—	r I
4 89-94		Ian.-Ini.	98'/,	—	»■'*/.	—	—	
4 9(5-98	*%	MaI,-N-e	93>/4	—	99V.	—	—	—
Oblig- c. f. r.	rw„	Ian.-Iul.			—	—	—	—
Impr. de								
oraşe								
Obl. O. B. 88	5’/o	Ian.-Iul.	100			99V,				
4 4 4 90		Mal-N-e.	101V4	—	iooy4			
4 4 - 9‘	4>Y>/,	Mal-N-e.	98'/t	—	os ’	_	—	—
Impr. de societăţi			99					
Scrin. f. rar.	f.%				98»/,	—	9SV,	—
4 4 4 4 4 U. B.	«% 5%	lan.-Iul.	92»/j 97»/4	—	92 97V,		*7V,	—
4 4 U. I.	;>%	ian.-Iul.	9 iy*		MV,	—	J3V,	—
Obl. s. bazalt	6%	(an.-Iul.	—		~	—	—	
AeţiunT	Div. anulu trec.	Valfirea nom.						
B. N.a R. .	93.8o	600 1.	—	2571	—	256d	—	isioeo
B. Agricolă.	16	500 1. v.	—	381	, 		380	—	379 tVJQO
S.Dao.-Rom.	35	200 1. v.	—	481	—.	479			483.81
8. Naţionala	88	200 1. y.	—	541	—	540	—	640
8. Patria •	6	100 1. v.	—	—-	—	_		—
8. de bazalt	25	250 1. v.	•—	—	_	__	_	—
Soc. Letea •	5	1001. V.	—			-	—	
_____________800NTURI ŞI AVAK81JRI_________________
Banca Naţ. scont..................................
«	► avansuri pe deposite de efecte sad lingouri
Banoa Agricolă soont..............................
«	4 avansuri pe depozite de efecte • • •
Casa de Depuneri şi Consemnaţlunl pe depozite de efecte
6
6
8
6
6Vl
°' 0- P/ţSr
RE AUTORIZAT DE	* //j
' MINISTERUL IN3TRU0Ţ. PUBLICE
ANUL AL Xl-lea
e.
— EA SE —


BANU,


Acest institut se împarte în două se ţii: SECŢIA PRIMARA şi SECŢIA LICEALĂ.
Un corp profesoral, compus din cel mal huni ins itutorl, profe ori şi pregătitori, propune materiile prevăzute In programul statului, In secţia primară. De şi Institutul conform regulamentului în vigoare, are dreptul să ţie esamene de fi e de an. totuşi, spre mal sever control, direcţiunea prezintă elevii la şcoalele Statului, spre esaminare. Elevii secţiei liceale urinează cursurile liceului naţional, care e alăturea, găsind în institut o Întreţinere şi o educaţie desăvlrşită; pregătitori Intr’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zilnice. Acestă secţie a fost reorganizată spre perfecţionare.
Situaţia pe anul şcolar 1897 -1898 ne a-rată un rezultat strălucit, nefiiud de ctt ITN singur repetent. Aceasta graţie unul sistem special de întărire a elevilor cari se des-voltă mal tîrzifl safl cari afl rămas din diferite cause. mal In urină cu Învăţătura.
Limbile franceză şi germană se predafl cu tot dinadinsul, de către prof-soil şi pedagogi cu îngrijire aleşi diu Germania şi Franţa. In urma cererei mal multor părinţi s’a înfiinţat un curs a parte de limba greacă modernă. Muzica vocală şi instrumentală, desenul, dansul şi cele-l’alte arte de agrement se propun de cel mal buni maeştri,
Numărul elevilor e cu voinţă MĂRGI-KIT, căci direcţiunea are ca normă lucrarea şi supravegherea INDIVIDUALA a e-levulul, atît în sens educativ cît şi instructiv. Graţie acestei disposiţil, direcţiunea pote da desvoltărel fisice o deosebită atenţiune ; copil debili safl supuşi unul tratament medical sunt obiectul unei supravegheri deosebite ; pentru acel cari urmează o cură de lapte s’a instalat o lăptărie în Institut chiar.
înscrierile încep la 15 August şi se sflr-şesc la 15 Septembrie. Cea mal* mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii cari vor a-şl plasa copiii in acest institut sunt rugaţi a înştiinţa cît mal de vreme direcţiunea.
DREPT ORI-CE LĂMURIRE A SE CERE BROŞURA EXPLICATIVĂ A ŞCOALEI, CARE SE VA TRIMITE LA CERERE, adresa numai să fie cileţă şi lămurit dată.
DIRECŢIUNEA.
INSTITUTUL
Schewitz-Thierrin
Cel mai vecliiu din ţ»ră FYmclat în anul 1847 Mjoca! ctăttit a st urne pentru şcoală pretneufiuel toate conettf lunile cerute ete igienă
Bucureşti, Str. Scaunele, No. 51
Mnrăţăsstint primar şi aiecuttăar conform prograsstului Sfatului.
FAtstba francezei «I germană enunţ preelafe ele- la claata l-a primară.
Curaturile vor începe regulat ta O Seplesstbrie.
Conform regulamentului minlat-terial, iuHcrierite nu pot fl teri» mite ele cit pistă la t.% Septeenbrie.
f/A/r.
Dr- BAUBFRBER
Calea Monitor, .Vi
Consultnţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8—10 a. m
SE VMJWnE
prin llolttţt? publică !a ziua do 15 (27) Septembrie la Trib. din Baoăâ. p ntrn eş'ro dla indMzmue :
1)	Mo ia Gloduri-Pădureţii, 830 fă.ol. păraînt arabil, fîne* ţiul, iamaşe, pălure. şi aoarete în atare bană la 80 kim. *a gara liacăd.
2)	Mo ia Clţjă Ilăoăciunl 620 fălci pămiat de arătară, fineţe, iamaşe, pădure, zfvjale şl acar. te, a leastă mo ţie traversată de apa Siretulnl e afli la 6 minute în apropiere de gara Faraoni.
8) Moara din comuna Letea lingă Baoăd, situată pe apa Bistriţa, avîad patru pere hi p-tre de măcinat.
Toate situate în Judeţul Bacăd. A ie v dea şt publliaţia Tribunalalul de Bioăâ, şl pentru lntormaţ uni <«ul detailate a se adresa la Dna Mar ia Th. Uanutz la Galaţi, Str Caza- roda, No.	S. H
www.dacoromanica.ro
*
EPOCA

Convalescenţa
Convalescenţi este o perioadă de transiţie Intre boală şi sănătatea care reclamă îngrijiri mari. Cea mal mică imprudenţă, este de ajuns pentru a provoca o recădere adesea mal gravă de cit însăşi boala. După o boală serioasă, bolnavul este foarte slăbit şi stngele este foarte sărăcit. De aceea precauţiunile şi regimul sunt absolut necesare atuncia pentru restabilirea să-nâtăţel. Trebuie, deci, luate alimente uşor, di-
gestibile, mărită cantitatea puţin cîte puţin, fără a brusca nimic, a evita la primele eşirl, aerut umed şi soarele arzător.
Cît despre regim, el va trebui să fio eson-ţialmente fortificant, şi mijlocul cel mal sigur de a vedea forţele revenind repede şi fără zdrunciueals, este de a lua vin de Quiuium Labarraque, eel mal activ din vinurile de quin-quină.
Preparat prin procedeurl speciale Quiniumul Labarraque osie un extract complect al quin-quiuel, conţinînd toate principiile active ale a-
cestel scoarţe preţioase, combinate cu cele mal minunate vinuri de Spania.
întrebuinţarea Iul Quinium Labarraqae !n dusă de un păhărel satî două de liquer. după fie-care masă esle de ajuns pentru a restabili în puţin timp forţele bolnavilor celor mal epuizaţi.
De aceia persoanele slabe, debilitate de boli, muncă satî exces, adulţi obosiţi de o creştere prea repede, felele tinere ce suferă în formarea şi desvoltarea lor. damele ce se scoală diu tehime, băirînil slăbiţi de vîrstâ; anemicii, tre-bue să ia acest medicament eroic.
Se recomandă mal cu deosebire convalescenţilor eşiţl dintr’o boală gravă, frigurile tifoide, bronşita, pneumonie safi friguri.
După expresia unul doctor ilustru Quiniuinul Labarraque este cel mal energic din tonieele cunoscute.
Din cauza eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicină din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, dislincţiune foarte rară si cure recomandă acest produs încrederel bolnavilor din toate
ţării o. Acest produs se găsesle la toate drogue-riile şi farmaciile.
In vederea eficacitâţel sale suverană şi capa-citat ta flacoanelor sale, vinul de Quinium La-barraque este de un preţ moderat şi mal puţin s eump de ctt cea mal mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o can tilate foarte mare pentru a obţine o mică Îmbunătăţire în loc de vindecare.
FOIŢA ZIARULUI <EPOCA»
ALEXANDRE DVMAN
22
0 NOAPTE IN FLORENŢA
BUB
ALEXANDRU DE MEDICIS
Ce-are a face, Luisa, răspunse Strozzi, sub această clemenţă treime să s’as-cundă un mister grozav. Dar, nu-I nimic, fiind-că ţl-e dat numai o jumătate de oră, să ne folosim de dînsa. Aceste minute sunt poate ultimele cele mal petrecem împreună.
—	Tată!... strigă Luisa.
—	DumnezeO ţl-a dat putere, fata mea, zise bătrînul, şi pot sft’ţl vorbesc nu ca unei copile, ci ca unei femei.
—	0! Dumnezeule! Tată, mă faci să tremur, îngînă ttnăra fată.
—	Tu cunoşti pe omul care cere capul meâ!... tu cunoşti tribunalul care mă judecă!...
—	Ce, ori eşti condamnat, tată ?
—	Nu... nu încă... dar poate să fio... şi voia fi de sigur condamnat. Răs-punde-ml aşa dar, ca şi cum aş fi. Gîn-deşte-te că este liniştea ultimelor mele ore pe care ţi-o voia cere acum... Gîn-deşte-te că condamnatului nu’I rămine numai să moară, dar că trebuie să
moară creştin, adică fără a blestema şi fără a urgisi.
—	Mulţumesc, Doamne ! murmură Leonardo, mulţumesc că al adus aci pe ! acest înger pentru a-I înapoia credinţa pe care o perduse aproape.
—	Ce trebue să fac tată, pentru a-ţl reda liniştea ? Spune-mi, şi voia asculta imediat.
—	Luisa... zise Strozzi cu o voce solemnă, cînd vel vedea ridicindu-se eşafodul meă, cînd vel şti că merg la supliciu, jură-mi că nu vel face un pas către acest om pentru a mă salva, cu toate că e vorba de viaţa mea !.,. Jură-mi că nu va fi nici o legătură între nevinovăţia ta şi infamia lui!... Căci pe numele mamei tale, pe iubirea nesfîrşită ca şi divină, Luisa, îţi jur că nu m’al salva!... că aşi muri (iesnădăjduit, că după ce mă vel fi perdut pe pămînt, sărman copil, nu mă vel regăsi nici în cer !
Luisa îngenunchie spre a da mal multă solemnitate promisiunel sale şi înpreunînd mîinile sale cu ale bătrinu lui, zise:
—	Tată! .. strigă Luiza.
—	El poate tot! El îndrăzneşte tot! zise cu vioiciune bătrînul.
E un infam!...
—	Dumnezeule ! murmură tînăra fată, ascunzîndu-şl fruntea împurpurată între miinl.
—	Luizo, inzistă Filip, tu preferi să mori tinără şi curată, nu este aşa, de cît să trăeştl în ruşine şi necinste...
—	0 da ! da !... de o sută de ori da !..
îl
de o mie de ori da !... martor mi-e D-zefl.!
—	Tată, tată, ţi o jur! zise ea şi D-zeu mă pedepsească, de nu-mi voift ţine jurămîntyl.
—	Şi asta nu-I totul încă, continuă Strozzi, punînd mîinile pe capul fiicei sale, privind’o cu o gingăşie sublimă, pericolul care te urmăreşte în vremea agoniei mele poate să dăinuiască după moartea mea!... Ceea ce el n’a putut obţine prin teroare, poate obţine prin violenţă.
—	El bine, zise Strozzi cu o voce care începuse să tremure involuntar, dacă vre-odată al cădea în mîinile a-cestul om!... şi dacă n’al vedea nicl-un mijloc de scăpare!... dacă misericordia divină nu ţi-ar oferi nicl-o umbră de speranţă...
—	Sfirşeşte, tată! spune, spune !...
—	El bine, o singură comoară mi-ar rămîne pe care am ferit-o de ochii tuturor ; un ultim consolator, amicul sublim, care ar trebui sâ-ml scurteze tortura şi să mă cruţe de eşafod!... Priveşte otrava asta!
—	Dă-ml-o, tată! strigă Luiza, înţele-gînd intenţia bătrinulul.
—	Bine, bine, Luiza, zise Filip ; mulţumesc. Această sticlă este libertatea, este onoarea ; ia-o, Luiza, eu ţi-o dau !... nu uita că tu eşti fiica lui Strozzi!
—	Voia face cum doreşti, tată, ţi-o jur !...
Şi ea întinse braţul, fâcind de o dată jur’ămîntul solemn şi cu vocea şi cu gestul.
—	Mulţumesc ! zise Filip ; acu o să
mor liniştit. Şi tu, Dumnezeul med, tu care auzi acest jurămînt, nu-I aşa, Dumnezeul med, că tu nu vel lăsa să se ’n-plinească ?
In acest moment uşa inchisorel se deschise şi acela care acompaniase pe Luisa, reapăru ; numai, că de data asta, el era însoţit de un om mascat.
Omul mascat intră cu el şi se opri in uşă.
—	Jumătatea de oră acordată prin permisiune a trecut, zise omul închiso-rel adresindu-se tinerii fete, trebue să mă urmaţi.
—	Oh! deja ! strigă copila.
—	Du-te, fioa mea, şi fii bine cuvîn-tată, zise Srozzi.
—	încă o clipă, încă o secundă ! insistă tînăra fată, Smpreunindu-şl mîinile.
—	Nu, du-te, du-te ! Adio, copilul meu, nu trebue graţie de la aceşti oameni.
—	Adio, tată! zise Luiza.
—	La revedere în cer, zise fra Leonardo.
—	Oh! murmură Filip Strozzi, frin-gîndu-şl mîinile.
—	Curaj, curaj, sărman tată! zise fra Leonardo, strîngîndu-1 la pieptul săO.
In acest timp Luiza, tîrltă de omul ce venise, se depărtă.
Şi in momentul cînd trecu pe lingă omul mascat...
—	Luiza!... zise acela cu o voce înceată.
La sunetul vocel, tînăra fată tresări.
—	Lorenzino!... suspină ea.
—	Tu al Încă încredere în mine? întrebă omul mascat.
—	Mal mult ca niel-odală.
—	El bine, atunci, pe diseară.
—	Pe diseară, repeta încet tînăra fată.
Şi, cu inima plină de speranţă şi de
curaj, ea eşi.
Uşa se închise şi omul mascat rămase singur in mijlocul prizonierilor, ale căror priviri se fixară asupra Iul cu o mirare, amestecată de ameninţări.
Singur şi absorbit în durerea sa, Filip Strozzi, in braţele lui fra Leonardo, nu se ocupa de el.
Vittorio de Pazzi, făcînd un pas către el, fu cel dintiiO care Sneepu vorba.
—	Cine eşti tu, tu, care te introduci mascat printre noi ? îl întreba el; vr’un spion de al lui Maurizio? vr’un sbir de al ducelui ?
—	Eşti tu torluratorul ? Noi suntem gata, zise Bernardo Corsini.
—	Eşti tu călăul ? continuă Seivaggio Aldobrandini, făcînd o sforţare pentru a se ţinea în picioare ? Noi suntem gata de moarte!
—	Să vedem, vorbeşte pasăre de nenorocire! reluă Vittorio; ce noutate a-ducl tu ?
—	Vă aduc vestea, zise Lorenzino demaseîndu-se, că suntetl toţi condamnaţi la moarte, şi că veţi fi toţi executaţi miine dimineaţă in revărsatul zilei.
—	Lorenzino! strigară toţi prisoni-eril.
(Va urma)

umMummiTi
BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAI© YA, Strada Bncovăţ No. 18, CRAI© YA
WMM:-
PIOASE
Dela a fabrică renumit
GUST. ÂDOLPHEIBAH
BABMEÎf
i	y 1	i •	• i •	„ Fondata In anul 1794.
CU bonuri de partlCipaţie DE VÎNZARE pe. preţurile fabricel la
de cîte 200 franci
Capital amortisat in 2 am-----------------------
Afacere serioasă D-na
Şi onorabil dirigeată
renumita cărtnr&reasâ
/Vii „j n	_ care ghiceşte cu multă artă trecutul
biliard, 37 Rue Bellefond, Paris presenlul şi vUorul, locueşte în
a Strada Traiau, No. 85

Representanţl generali pentru România
Woss d $iebeiieiclier
No. 24, STRADA SMÂKDAN, No. 24
„STEAUA ROMANĂ" I
Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî
COMPANIA OENERALA
CONDUCTELOR DE APĂ, din Li&ge (Begia)
SCCVBSABA BIN AlOMENIA
Binronri şi Magazine: Calea Griviţeî, No. 22
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb— robinetărie, idrometru, Water-closete, băi, lavabouri, tot-it-l’tigout, spălătorii, etc.
Ea are represintanţa esciusivă a filtrelor Cliamb ernnd, sistem Pusteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată în propriul săfi local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil.
$0
' Avi ŢMOIVA I*Ă
Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI
la SO August 7S77
f3
TabloS cironlar colosal executat do renanii-' ţii pictori artişti din Httnich
PI/TZ, ti HM EG EH,
mosor, heisa- g
CHEII, şi JVEl/JFIAJVJV|
dapS ridicSrî făcute la faţa localul
DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa |' ptnă la 6 seara
Preţui de intrare: I lefi de persoană, iar pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de grade inferioare, 50 de bani.
I 0*
Bucureşti, Buleearilul Colica, (lineâ E*rltuărie)
Intrarea 2 tel de persoană şi 1 lefi p6nt.ru copil
....	.... iTwwiTmrnniiTua i mimn
Tipografia H ELI A DE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ca cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitndinea şi exactitatea annt deviza Tipografiei.
ctpirai social LE110.000.000 Pitim vabsat
Petrolefl, Benzină, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars,
Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearinâ.
Pentru Comande a se adresa la
Oirecţiniiea Generală
Strada Doamnei, No. 4
MIRON VELESCU
Maşine Agricole şi Industriale
35, Str. Smîrdan—BUCURESGI- Calea Moşilor, 100
Case de
Englezeşti
din renumita fabrică WHITFIELD
cu Uşi de oţel — încuetorî patentate — pereţi dubli Înlesnii*! <le plată 1 CATALOAGE GHATIS
Uleiuri Minerale Ruseşti MOARA DE MAN1LLA
Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz
42.000 motoare de o putere mai mare de 170.000 cai îu exploatare, din carî peste 100 de motoare in Rominia
210 premii §i distincţiunî numai pentru motoare ____________cu gas şi benzină
Jflotoare ortyinate „Oltoki cu gaz şi benzină |jj pentru scopuri industriale şi iluminat _	electr te ite 1\‘i— fiOO cai putere»
Prospecte şi clevisuri gratis şi lranco
Singurul depozitar pentru Rominia
D. WOLFF
BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 8
bucureşti, Tipografia «BEI.JADE». Clemenţei No. 3.
C. No. 68.—Exemplare 10.000.
Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»),
www.dacoromanica.ro