SERIA n—ANUL IV, No.'841—234. NUMĂRUL 10 BANI AMiOXAHBXTMltjK In ţarâ, pe an . * . . 9Q 1*1 M «trein&tate • •". 40 M MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ li£OiCŢIi No. 3 - STRADA CLEMENŢII - No. 8 Ediţia de dimineaţa MARŢI, 18 AUGUST 1898 • .«MWt l&l '3&> V ‘*14 1 NUMÂKUL 10 BANI AMJNCWUHMLm Pagina IlI-n, linia 80 bani $t IV“^_ *» Mî ~ MSERţIUKl |I RECLAM^ linia corp 8, 2 ftf A O MMM# THA ŢI A No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 5. Cu începere de la 15 August curent, abonamentul la „Epoca" este de: 20 lei pe an în ţară şi 40 lei pe an în streinătate, plătibil semestrial de la 1 şi 16 ale fie-eărei luni. POLITICA EXTERIOARA Ei ... “ ^ " * A LIBERALILOR III Politica liberalilor pînă Ia 1858 am văzut că a fost satt nebună, saQ contrara intereselor ţârei; saQ, clnd a fo'-.t dirigiată în senzul cel bun, absolut nefolositoare şi fără nici o însemnătate pentru ţară. Notele dominante ale acestei politici sunt: La 1848 el se ridică nebuneşte în contra Rusiei, fără a avea nici un sprijin; mal tirziQ, el atentează lu viaţa lai Napoleon al IlI-lea, singurul care era In stare să facă bine ţarilor. După tractatul şi convenţia de la Paris, libertonil se întorc în ţară. Care este activitatea lor rodnica? Trebue să le recunoaştem un merit: versaţi în meşteşugurile şi experienţa vicleană a politicianilor, el încep a agita cu succes ţările, şi nu înlîrzie a ocupa un loc însemnat in politică. Lucrul era natural. De 10 —15 ani, cutreerînd ţările şi cluburile de agitaţie ale occidentului, evident că ajung a cîştiga o experienţă de reclamă, de intriga şi de înscenări de manifestaţii populare, abia cunoscute la noi. Aceasta va fi tăria lor mult timp. Nimeni nu este in stare a înjgheba o intriga, a pregăti o manifestaţie, a ţine discursuri banale—dar cari la noi păreau lucru mare — ca dînşil. Aceste calităţi de pură aparenţă şi de pură imitaţie, le servesc de minune. Graţie lor, II vedem amestecaţi în politica de la ordinea zilei, graţie acestei şcoale tăcută în occident, el încep a juca un rol în ţară, un rol pe care nici meritele, nici convingerile lor personale nu îl îndreptăţeau, într’o altă stare de lucruri, să-l joace. Liberalii pretind că el aQ preparat şi atl făcut unirea celor două ţări, că el ad stabilit mal înainte programul divanurilor ad-hoc. O simpla impertinenţa. Dorinţele acestor ţări erad In mintea şi inima tuturor, de mult. Ba ceva mal mult, ele ad fost formulate cu o precisie admirabilă, înainte, de oameni cari nu făcead cauză comună cu dînşil. Un exemplu între zece. Congresul Puterilor europene ho-tărise să trimeatâ o comisie în principate, spre a se lamina asupra dorinţelor populaţiilor, asupra or-ganizărei lor. Vodă Bibescu, care era stabilit la Paris, nu aşteaptă ca liberalii să formuleze dorinţele. In două scrisori rămase celebre, adresate colonelului Florescu, fostul Domn formulează, cu o mare cunoaştere a lucrurilor, tot ce era In gîndirea şi dorinţa acestor ţări. Unirea principatelor nu era de loc uitată. In adevăr, în prima linie, cetim în programul sad următoarele : «Pentru pricina de economie şi «de tărie, unirea principatelor sub «un singur Domn ales în libertate < de naţiune, cu drepturi ereditare >. Este de prisos sa reproducem întregul program. E destul să spunem că nu era o chestie politică, sociala şi economica, care să nu fie rezolvata din-tr’un punct de vedere cu totul modern. Şi ceea-ce gindea fostul Domn al Valaehiel, gindea aproape toată lumea cultă şi luminata, afară de cîte-va onorabile, dar regretabile excepţii. Unirea principatelor, de altmintrelea nu era o idee nouă; era năzuinţa acestui popor, de veacuri. Nu trebuia să fi complotat cu Or-sini sad să fi frecuentat cluburile anarhiste din occident, pentru a fi partizanul unirel principatelor. Cînd Alexandri zicea: Unde1! unul nu’l putere, Unde’s doul puterea creşte... rezuma în aceste două strofe întreaga filosofie a unei naţiuni împărţită în două. Unirea nu inspira de cît o teamă serioasa, acea din partea moldovenilor cari, fiind mal puţini, avead frică să nu fie majorizaţl de fraţii lor munteni. O dată însă ce li s’ar fi asigurai moldoveniior înlăturarea unei asemea eventualităţi, nu ar fi fost nici un Istrate, nici un Balş care să fie contra, întru atîta avantajele erad evidente. Prin urmare, cînd vedem pe liberali lăudîndu-se că ad luptat pentru Unire, adică pentru o idee simplă şi admisă In principid de toata lumea, ne vine să rîdem, o dată mal mult, de şarlatania acestor oameni. Dar ia să tratăm chestia mal de aproape. IN CHESTIA NAŢIONALA Voinţa ocnaşului Mârgftritescu, supărată că presa a Început să votbaască iar de a-tifudinea fără nume a d-lul Stuidzaln chestia naţională, a cutezat să repete acuzările infame pe cari le-a ridicat In contra d-lul Tache Ionescu, eu privire la unul din res-criptele citite In Cameră de fruntaşul nostru, şi prin care se dovedeşte trădarea pri mulul ministru in afacerea şcoalelor din Braşov. Se ştie că la Carnevă, cînd s’att citit actele, d. Sturdza n’a răspuns nimic, ci a eşit din sală. AQ trebuit inzistenţele desperate ale partizanilor, pentru ca d. Sturdza să se Întoarcă ţi să declare că n’a dat şi n’a comunicat nimic guvernului din Pesta. Nici primul-ministru Insă, nici apărătorii săi n’afi cutezat, în primul moment, să pretindă că actul citit de d. Tacbc Ionescu n’ar li ezistlnd. Cum se făcuse însă eroarea de a se a-tribui ministrului unguresc VlasicI şi al douilea rescript—pe când el nu emana de la dînsul — trădătorul şi complicii săi afi găsit loc de joc. Guvernul d lui Sturdza a intervenit la Pesta, şi guvernul de acolo a consimţit să dea o desminţire vagă: anume că d. VlasicI n’a trimes un asemenea rescript Mitropoliei din Sibiâ. In nici unul din comunicatele oficioase ungureşti nu se susţinea însă că actul n’ar fi existind Căci ar fi fost un neadevăr ce se putea lesne da de gol. şi guvernul unguresc nu ţinea de loc să se compromită pentru hattrul d-lul Sturdza. Dar colectiviştilor le-a fost deajun3 des-minţirea vagă de la Pesta. D. Take Ionescu a spus că rescriptul e al d-lul VlasicI. Guvernul unguresc spune că d. Vlaşicl n’a dat un asemenea rescript. Deci actul nu există, ceea ce a citit d. Tache Ionescu e un act falş, d. Ionescu e un falşificator. Pe tema asta ati tocat verzi şi uscate ziarele colectiviste săptămînl întregi, cre-zînd că opinia publică e aşa de slabă incit nu va Înţelege că actul nu e numai declt falş dacă nu e de la Vlaşicl şi că putea foarte biue să fie de la altcineva. Guvernamentalii se agăţaţi de un pal, dar n’aveatt ce face. Striviţi de lovitura pe care le-o dăduse d. Tache Ionescu, dovediţi altă dată de plastografi ordinari, el n’aveaii altă scăpare declt să susţie morţiş că d. Tache Ionesca e un falşificator. Atlt de şubredă era Insă scindura de care se agăţaseră, Incit tot el, ceva mal tlrzifi, aii făcut mult sgomot cu o notiţă din Neue Freie Presse (salariată de d. Sturdza) în care d. Tache Ionescu era învinuit că a călcat secretul profesiohal, divulglnd acte ce i se comunicaseră la o consultaţi une juridică. Iu setea lor de a compromite pe d. Tache Ionescu In ochii opiniunel publice, colectiviştii nu băgatt de seamă că Îşi de-deafi singuri In cap. Ci^cl pentru ca d, Ionescu să fi călcat secretul profesional, actul declarat falş trebuia să existe şi va să zică d. Ionescu nu falşificase nimic. Chestia a rămas aci neterminatâ. In vremea asta Insă, Tribuna’ djh Silii ii, organul partidului naţional român, a denunţat o infamie a d Iul Sturdza, t*t în ches tiu şcoalelor din Braşov. Dm chestia rentei acelor şcoale, d. Sturdza Îşi făcea o armă de constrtngere pentru 8 o u m p ă ţară * • ••• de im b If • „ i * Jf rTi 'Vy Ce folos să fii eminent, dacă n’ai credit.. membrii Eforiei şi profesorii şcoalelor, ce-rludu-le să se facă uneltele d-sale politice. Tribuna a denunţat următoarele: «D. Sturdea a promis trimisului oficial al Eforiei romîne din Braşov că acordă şi mai departe ajutoarele, dar cu următoarele condiţii : „Acel profesori şi efort al şcoalelor române din Braşov pe cart îl ştie duşmani politici al Alt cnm nu va da nici un ban şcoalelor ro- d-sale să fie cocvină t schimbaţi prin alţii, cari să-l mine din Braşov. „Intre cel proscrişi de d. Sturdza ora, în prima linie, chiar persoana oficială care încasa până atunci ajutoarele şi oare are încrederea cercurilor condnoătoare ale şcoalelor din Braşov 1“ La această acuzare n’afi răspuns guvernamentalii nici plnă acum. Să răspundă Voinţa ocnaşului, dacă ÎI dă mina. SITUAŢIA DESPERATA (lonallllle «le prefeeţl.—ConeeMlnnile naiulatrulni de Interne.— Izbucnirea d-lul Ferechide. Conelliile de prefecţi Atît cit a transpirat din consiliile de prefecţi ţinute săptămtna trecută la ministerul de interne sub preşedinţia d-lui Ferechide, ministru de interne, e de ajuns ea să ne dăm perfect seamă de situaţia îngrijitoare a guvernului, şi să privim puţin sub vălul gros care acoperă toate meschinăriile ce se fac şi se proiectează, de-a lungul şi de-a largul ţării. Guvernul vrea să scape, fie măcar prin urechile acului, de o manifestaţie zdrobitoare a corpului electoral, cu ocazia alege rilor comunale, şi in acest scop, nu numai in Capitală, ci şi in toate oraşele principale din provincie s’a prosternat la picioarele melisienilor. In consiliul de Marţi după amiaei, d. Ferechide a spus prefecţilor : — Dacă pierdem numai Iaşii, Galaţii, PloeştU şi Craiova, guvernul se va retrage de la putere ! S’au discutat deci toate mijloacele posi bile despre cum ar putea fi salvată situaţia guvernului. Conceutnnlle ministrului de Interne Fie-care prefect a expus părerile aăle. Unul l«8 va clase gimnaziale! Iar licenţiaţii in drept stau pe drumuri! •% Săptămîna aceaJa se va fine un noii consiliu de prefecţi, iar săptămtna viitoare un consiliu de primari. E vorba ca ş* d. Gogu Cantacuzino să convoace pe administratorii financiari la un consiliu electoral. TRIBUNA LITERARA PAGINI UITATE (Acest arUeol-nuvelă. l’am extras tlinlr’o foaie care apărea pe Ia 1857 in Capitală şi era intitulat : Predicatorul. Articolul cuprinde consideraţii morale şi sociale, excelente prin justeţea lor şi poate foarte bine să fie aplicat la societatea romînă actuală. Atit numai că constatările pe care autorul articolului le făcea la 1857, par palide pe lingă realitatea tristă care domneşte Tn 1898. Răul s’a Întins şi remediul Încă nu este administrat). Generaţiunea Prezentă Era uu timp, şi d’atuncl nu e de mult, cînd ţara era mîudrâ de frumuseţea şi vigoarea fiilor şi fetelor el. Nu făcea cine-va uu pas, nu călca pragul unei case să nu tntlmpeue o figură sveltă, o frumuseţe înclntătoare. Ce s’att făcut, ne întrebăm astăzi, etnd nu putem întilui de cit fiinţe schi oade, cu chipuri palide, cu ochi fără de foc, cu fizionomii speriate, cu capele pleşuve, cu graţii prefăcute, cu piepturi uscate? Ce s’afi făcut obrajii rumeni acel ochi scîutee-torl, acele fisiouomil romantice, acel păr castania ce atingea odată călctiul femeielor noastre, acele graţii naturale ? Unde sunt acele corpuri pline de viaţă, acele piepturi de alabastru peste care se încrueişatt vinele pline de un strige curat ? Mal toate aU pierit. Mal toate s’afi luecat, Iu valul acelei civilizaţiunl falşe pe care luminile occidentale gonind-o, afi veuit să’şl depuie otrava In vieaţa patriarhală a locuitorilor acestei ţări orientale ! Ast-fel cugetam în sine-ml, plimbîndu-mă prin mijlocul unei gloate numeroase, in care nu puteam zări nici o trăsură diu cele ce văzusem In generaţia trecută. — De unde să devie această schimbare repede a generaţiunil presente? întrebaifi efi pe un bătrln ce mă însoţea, ca să-l văd opiniunea. — De la amestecarea sîugelul cu cel de alt neam, îmi răspunse el, oflînd. Ţara noastră a devenit de la un timp Încoace o circiumă de răsplntil in care streinii intră şi es cu tot ce afi mal răfi şi nesuferit In ţara lor, şi necontrolaţi de nimeni, ne afi stricat inimile, ne-afi schimbat datinile, ne-att introdus obiceiuri necunoscute şi dărăpînă-toare, ne-afi sugrumat virtutea casnică şi depărtîndu-ne, ne-att lăsat să plîngem trecutul pe mormintele părinţilor noştril să blestemăm prezentul pe paturile de durere, ale fiilor noştri atît de răfi stricaţi şi fizi-ceşto şi moraliceşte, şi să ne disperăm de un viitor mal fericit! Romhiul şi Romîna afi uitat cu totul obiceiurile părinţilor lor, de a nu se însura nici a se mărita de cît cu cel diu neamul şi religiunea sa, şi de aci a devenit stingerea instinctu’ul patriotic, slăbirea principiilor religiunil, şi perderea frumuseţel şi a vigoarel generaţiunil presente. Ar putea trece cine va cu ved rea introducerea obiceiului de a se căsători Romlnul safi Romînca cu cel de altă religiune. dacă biserica n’ar fi cel d’intiifi reazim al naţionalităţii noastre ; dar, pe cît se vede că slăbirea simţului religios împuţinează pe cel patriotic şi aceasta aruncă naţiunea tn indiferenţa binelui safi răului ţării, orl-ce Ro-mln adevărat cată să sprijine vech le da-tine aie străbunilor săi şi să se ferească de amestecarea sîugelul cu cel de alt neam şi religiune. Care Romîn adevărat nu şi-a sîngerat inima de întristare vâzlnd ceea ce se Vede astă-zl prin unirea unor asemenea săsnicil ?... . Iată izvorul relelor ce ne-a stricat şi echilibrul societăţii şi ne-a pus In ura şi neunirea In care suntem astă zl. Femeile noastre prin libertatea introdusă de streini, puni- du-te Iii contact cu diuşil, s’att dezarmat de virtutea ce 1- conducea la fericirea caznică. şi iu inimile ambelor sexe revărslndu-se o răceală mortală, făcu ca fiii ce se nasc dintr’lnşii să fie productul mal mult al unor cuviinţe sociale, de cîi al dragostei ce Înalţă inimile a doul părinţi la demnitatea divină Părintele de familie, însă, care ş(ie sâ conducă această fragetft barcă pe stliu ile de piatră ale unei asemenea societăţi, o strecoară fără a o lăsa să se lovească, şi o tndreptează cu Înşelăciune la limanul bă-trlneţelor, bine cuvintat de dmsa şi de copiii săi. ... Un singur exemplu. îmi adăogă bittrî-nul, am văzut In analele căzuicil In secolul acesta de conrupţiuue care ne arată mărinimia şi înţelepciunea unul tată de familie, tn momentul căderii femeii sale lu cursa unul strein. Acestea ziclnd bătrluul, Îmi povesti anecdota următoaie : Un avocat, zise el, avei o temee frumoasă şi trei copilaşi. Acest om adesea se fălea de virtutea şi înţelepciunea femeii sale şi, mărginit in sinul familiei sale, trăia liniştit şi fericit. Intr’o dimineaţă, pe cînd se afla lucrînd în biuroul saft, auzi bâttnd cine-va la uşă. — Intră 1 zise avocatul. Uşa se deschise, şi un june strein, bine făcut, intră salu-ttudu-1. www.dacoromanica.ro « ipoex —' EA' caut, zise streinul, pe d. E. M. avocatul.’* *- «£( — Efl sunt, domnul mefl, răspunse gazda, dar cu cine am onoare a vorbi ? — Stnt. zile streinul, francez ; mă nu mese Eduard şi stnt venit de puţin timp aici tn capitală ca să reclam averea un chiulul meâ ce a murit, şi pe care o ţine o posadnică ce a avut-o Oare-cine m’a tn dreptat la d-v, ca să vă rog, de puteţi să ml Înfăţişaţi această pricină Înaintea judecăţii; Sutea-veţI să aveţi astă bunătate ? p— De ce nu, domnule, aceasta este meseria mea ; aveţi dovezile tn regulă ? k — Dar, domnule. Insă neştiind de vă voiâ găsi. nu le-am luat la mine. Dar să a-veţi bunătate a ml fixa mtine ora In care vă po'-iâ găsi, ca să vi le aduc. - Mtine mă puteţi găsi la 9 ore de dimineaţă; de poftiţi veniţi cu acele htrtil să le văz. Streinul, mulţumit pe acest răspuns, se ridică şi salutîndu-1 se duse. ţSţjten # 88$ A doua zi. Ia 9 o»-o fără un cuart. advo catul fu chemat In grabă la o nobilă damă văduvă, ce era In proces cu rudele bărbat ă sătl. El nu putu să reziste la această invitare, ci trebui să se ducă, şi nu uită insă a zice femeii sate că are să vie un juărut regulamentul iuternatulul medico mi-itar. * S’a aprobat uu concedia de 7 luni In ţară şi In străinătate, pentru interese de familie, d-lul căpitan Grigore Chica, din regimentul 1 călăraşi, şi s’a trecut, pe ziua de 1 August, In poziţie de disponibilitate. * D. căpitan Pândele Mihall, din regimentul Mircea No. 32, s’a trecut in poziţie de disponibilitate peutru infirmităţi timpo-rale provenite pe timpul serviciului, Insă nu diu cauza serviciului, pe ziua de 7 Iulie, elnd a împlinii ti luni de ubseuţă de la corp, pentru cauză de boală. * Ministerul instrucţiunii publice aduce la cunoştinţa şcolarilor râmaşi repetenţi In ' MI5ISTBB0L IS8TRU0Ţ. PtJBLICH ANtJL AI, Xl-lea A A A ŞA s- Sr**04 BANU, ^ Acest institut se împarte In două secţii,.’ SECŢIA PRIMARI şi SECŢIA LICEALĂ. Un corp profesoral, compus din cel mal buni ins'itutorl, profesori şi pregătitori, propune materiile prevăzute In programul statului. In secţia primară. De şi Institutul conform regulamentului In vigoare, are dreptul să ţie esamene de fi»e de an, totuşi, spre mal sever control, direcţiunea prezintă elevii la şconlele Statului, spre esaminare. Elevii secţiei liceale urmează cursurile liceului naţional, care e alăturea, găsind în institut o întreţinere şi o educaţie desăvlrşită; pregătitori Într’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zilnice. Acestă secţie a fost reorganizalâ spre perfecţionare. Situaţia pe anul şcolar 1897 — 1898 ne a-rată un rezultat strălucit, nefiind de cit UN singur repetent. Aceasta graţie unul sistem special de întărire a elevilor cari se des-voltă mal tlrziO saU cari ati rămas, din diferite cause, mal In urmă cu Învăţătura. Limbile franceză şi germană se predau cu tot dinadinsul, de către profesori şi pedagogi cu Îngrijire aleşi din Germania şi Franţa. In urma cererel mal multor părinţi s’a înfiinţat un curs a parte de limba greacă modernă. Muzica vocală şi instrumentală, desenul, dansul şi cele-l’alte arte de agrement se propuu de cel mal buni maeştri, Numărul elevilor e cu voinţă MĂRGI-8IT, căci direcţiunea are ca normă lucrarea şi supravegherea INDIVIDUALA a e-levulul, atlt în sens educativ rit şi instructiv. Graţie acestei disposiţil, direcţiunea pdte da desvoltărel fisice o deosebită atenţiune ; copil debili saU supuşi uuul tratament medical sunt obiectul unei supravegheri deosebite ; pentru acel cari urmează o cură de lapte s’a instalat o lăptărie în Institut chiar. înscrierile încep la 15 August şi se sfîr-şese la 15 Septembrie. Cea mal mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii cari vor a-şl plasa copiii in acest institut sunt rugaţi a înştiinţa < tt mal de vreme direcţiunea DREPT ORI-CE LĂMURIRE A SE CERE BROŞURA EXPLICATIVĂ A ŞC0ALEI, CARE SE VA TRIMITE LA CERERE, adresa numai să fie citeţă şi lămurit dată. DIRECŢIUNEA. Institutul de Domnişoare Romîno-îrancez UOBENT—C.-Limg fondai în anul 1890 Cursul învăţământului ooprlnd* : Cursul primar, cursul glmnaaial complaci, grădină da ooptf (4—7 ani) ţi cursul facultativ (limbile streine francară, germană fi plano). La sfirţital anului, elevele depun es&ma-nele ţla fcoalele publice sau în .institut după oererea părinţilor. In localul Institutului situat într'unul din punctele cele mal Igienice ale oraşului, ou săli spaţioase, curte fi grădină, se primesc eleve interne, semi-interne fl externe. Deschiderea cursurilor va avea loc la 1 Septembrie. Pentru informaţlunl a se adresa la Institut, 8tr. Negru-Vodă No. 63. DIRECŢIUNEA. INSTITUTUL NOU" DOMNiŞOARE Bucureşti, Str. Primăvereî, No. 82 Reautorisat la 1 Septembrie 1897 Şcoală mixtă pentru copil mici. Curs primar, secundar gr. I, liceal, pregătiri peniru Şcoala Secundară gradul clasa II şi pentru viitoarea Şcoală Normală. Esamenele la Institut saU la Stat — după cerere. Curs primar, secundar şi superior de limbi streine, inusică vocală, piano, dans, gimnastică, caligrafie, desen, aquarele şi pictură, lucru de mină, după programa şcoalelnr Statului, şi de fautesie. înscrierile încep de la 10 August. InformaţiunI in toate zilele, afară de Duminici şi sărbători, de la 2—5 d. a. Cursurile se deschid )a 1 Septembrie. INSTITUTUL Dc DOMIISOtftE ŞCOALA-NOUA-NEGOESCU De la 1 Septembrie se va mula in localul anume clădit pentru această şcoală 99Str. Homutus- Vu tur“ între liniile tramvai Dudeşţl şi Călăraşi Cursul primar după programa Statului, cu limbile franceză şi germană obligatoare, pian facultativ. Cursul liceal complect cu limbile italiană şi engleză facultative. Cursul facultativ ae limbi moderne, pictură, croitorie, etc. Cursul preparativ pentru şcoala normală de institutoare pentru şcoala secundară superioară, pentru conservator, telegrafie, etc. Musica vocala şi lucrul de mînâ sunt obligatoare pentru toate cursurile, iar pianul, vioara şi dans facultative. înscrierile se fac de acum ptnă la 1 Septembrie în fostul local din Str. Armenească No. 1, iar de la 1 Septembrie înainte in noul local din Strada Romulus. Institutul funcţionează eu autorizaţia Ministerială şi certificatele sale sunt primite la toate şeoalele statului, la coucursurl, etc, Directoare D-na L. Gr. Lehliu. Pensionatul francez de Domnisdre OHOI8Y BucurentV* Strada Xegumtori, Xo. iO Fondat 1» 1869 şi din nou autorisat anul acesta de Onor. Ministerul respectiv Instrucţiune aleasă. Personal didactio ales din profesorii bine cunoscuţi. Pentru limbile moderne profesoare streine. Cura special de Piano. Detalii şi condiţiunl de admitere se pot vedea In prospecte, ce se trimit gratis Ir cerere. luscrierile ho fac de la 16 August, iar cursurile se încep la 1 Septembrie. www.dacoromanica.ro K P O C A vre-una din clasele secundare de băeţl saQ de fete. precum şi părinţilor, tutorilor sad corespondenţilor lor, cft sunt datori ca, ptnă tn seara zilei de 31 August, să facă cunoscut direcţiei şcoalel îespective dacă ’şl propun a continua studiul mal departe, repe-tlnd clasa sad nu, pentru ca, In acest din urmă cas, locul lor In şcoală să se poată da altuia. Cei cari, pînă in acel termen, nu vor face cuvenita Incunoştinţare direcţiei, precum şi acel cari, ca toate că ad făcut Incunoştinţare că vor continua, nu se vor presinta regulat la cursuri plnă In ziua de 16 Septembrie, se vor considera ca retraşi din şcoală şi locurile lor se_vor_jQ£^£^___ CHtSTlUNEA ZILtl «*■«» -av I(„I1S[I Al patrulea congres medica! pentru studiul Tuberculosel, ţinut Ia Paris luna trecută, şi despre care am mal vorbit deja In aceasta rubrică, s’a închis săptămîna trecută. Congresul a fost toarte numeros şi laborios In acelaşi timp. Tn şedinţa de închidere, congresul pentru studiul Tuberculosel, a votat următoarele deziderate: Congresul, Considerlnd că contagiunea eonstitne una din cele mal importante cause ale tuberculosel umane, Că scuipatul uscat şi prefăcut In pulbere este agentul cel mal eficace al contagiunel, Es*e de părere : 1) Pînă clnd tubercnlosa va fi Înscrisă printre boalele molipsitoare, a căreia decla-raţiune să fie obligatorie, toate localurile publice să fie înzestrate cu scuipători higie-nice şi cu afişe cari să interzică scuiparea în alte locuri, de cît în scuipători; 2) Ca forţa publică să dea exemplul, im-punlnd aceste măsuri, în cel mal scurt timp, în toate localurile depinzînd de administra-ţiunea sa şi mal cu deosebire în şcoli; 3) Să nu se mal trimeată tuberculoşl în azilele convalescenţilor din alte boale; 4) Să se creeze aziluri speciale pentru copil convalescenţi; 5) Să se înfiinţeze un comitet medical pentru crearea unul Sanatoriu popular şi gratuit; 6) Iniţiativa privată a corpului medical şi iniţiativa publicului, să lucreze pentru crearea uuul număr cât se poate de mare de mici sanatorii; 7) Ministrul instrucţiei publice şi direcţia serviciului sanitar, să încurajeze, printr’un patronaj ofieios, cursurile de igienă, pe cari liga în contra tuberculozei le-a organizat acum la Paris, în fie care arondisment, cu ideea de a Întinde această creaţiune şi în cele-l’alte oraşe; 8) Să se facă un demers oficial pe lingă dire ţiunea generală a Exposiţiel din 1900, pentru a cere interesarea la opera proplii-lactică a tuberculosul, studiindu se formţ sub care vizitatorii Exposiţil vor fi iniaţiaia asupra procedeurilor, prin care se poate lua şi evita tuberculosa; 9) Să se facă Reuniuni internaţionale, periodice, pentru studiul tuberculosel şi mal cu seamă a prophilaxiel sale ; 10) Guvernul să caute mijloacele de a preveni şi opri Întrebuinţarea frauduloasă a tuberculinel, făcută în scop de a disimula existenţa tuberculosel la animalele de vîn-zare safi de exportat; Congrasul, Considerlnd că progresul tuberculosel la vitele bovine, ameninţă în mod serios averea şi sănătatea publică şi că contagiunea este singura causă a acestui progres, Găseşte o urgentă trebuinţă a măsurilor legislative, ordonind: a) Separaţiunea animalelor bolnave din cele sănătoase : b) Interzicerea de a se vinde animalele bolnave, pentru altă destinaţie de cît măcelăria ; c) Supravegherea lăptăriilor şi uciderea imediată a vacilor atinse de mamită tuberculoasă. d) Sterilisaţiunea laptelui destinat pentru fabricarea untului şi a brînzi turilor ; e) Generalizarea serviciului de inspec-ţiune a cărnurilor de măcelărie, după chipul serviciului care funcţionează In Belgia, de clţl-va ani în urmă. NUVELA In colaborare Am Intiluit alaltăerl pe amicul med Ple-teanu un tlnăr autor dramatic bine cunoscut. Era schimbat cu desăvîrşire. El. pe care îl ştiam grăsulia şi sănătos, cu obrajii trandafirii, îşi pierduse faţa şi bună starea. Slăbise aşa în cit ar fi făcut gelos pe un cal de ia harabalele pompierilor. L-ain Întrebat ce a pătimit. — Ah ! prie'iue, îmi răspunse araărlt şi cu lacrimi în voce, arn voit să mă pun şi eh Iu curentul mişcărel, ceea-ce are să mă prăpădească.. rn’am făcui feminist. Clud îl auzii, dădui din cap cu înduioşare. — Da, feminist, zise. M’am gîndit aşa : să ne dăm cum bate vlntul. E poate mijlocul de a ajunge la o situaţie înaltă. — Adi ă, vrei să ajungi priu femei? — Să ne înţelegem. Sunt mal multe mijloace ca sa te pncopseşil prin femee. Al med se mărgineşte la o vrednică şi cinstită colaborare. — Ah ! pricep; colaborezi cu o scriitoare. — Tocmai. Eh ! da. şi simt că u’o să mal pot colabora de ctt cu femeile. — .Si ce lucraţi împreună? — O piesă de teatru. — Bravo ! — Da, şi nu’ţl luchipueşlî ce muncă, ce oboseală; te speteşti nu alt-ceva. Cu femeile astea, literatele, nu e glumă. — Cred. Şi aţi făcut vre'o piesă ? Iu cîte ?... Atunci oftă grozav, Îşi ţinti ochii la mine par'că ar fi voit să’şl ceară iertare şi ap le* etndu-se puţin îmi răspunse scoborlnd vocea: — O piesă în... nouă luni. Alplionie Croaîfre Depeşile de Sîmbătă (Serviciul Ayenfiei Romtue) Afacerea MUmlerhnay Paris, 14 August. — Consiliul de anchetă al afaeerel Esterhazv nu a'a Întrunit azi, din cauza absenţe! unor martori. Spania ţi America Madrid, 14 August.—D. Sagaeta a declarai că guvernul este preocupat de situaţia trupelor la Manilla şi că ar fi bine să le transporte la Viscayaz, dar că pentru aceasta ar trebui autorizaţia Statelor-Unite. Madrid, 14 August.—Generalul Linarâs şi vr’o două mii de soldaţi afi părăsit Santiago, cu destinaţie pentru Spania. Nerv-York, 14 August.— D. Day, senatorii Devie, Foye şi judecătorul White aQ fost numiţi membrii al comisiunel de pace. El voţflefi cedarea insulei Luţon. [ FI Franţa şi nunta Paris, 15 August.—Cu ocasia aniversării călătoriei sale în Rusia, d. Felix Faure a adresat erl Ţarului următoarea depeşă: «Presonţa pe bordul lui Porthnan acum un an a împăratului şi a împărătesei Rusiei, de-claraţiunile schimbate la umbra colorilor noastre în rada din Croustad, sunt amintiri prea scumpe pentru ea să pot lăsa să treacă aniversarea lor, fără a asigura din nofi pe Majes-tatea Voastră de via inea gratitudine pentru primirea făcută Preşedintelui Republicel franceze. Sentimentele noastre nu s'afi schimbat şi sunt azi ca şi atunci credinciosul interpret al poporului francez, reinoind Majestăţel Voastre urările ce facem pentru fericirea sa, pentru aeeen a familiei imperiale şi mărirea Rusiei.» Ţarul a răspuns : «Suntem foarte mişcaţi împărăteasa şi efi, de sentimentele ce aţi bine-voit să ne exprimaţi iu numele D-voastră şi In acela al poporului frances, cu ocasia aniversarei visitel noastre pe bordul lui Polhuan. Ne place să ne întoarcem cu gîndul spre aceste momente istorice, a căror amintire nu se poate şterge. IinJ este cu deosebire plăcut să pot reînoi la această dată expresiunea urărilor călduroase şi invariabile ce nu încetăm de a face pentru D-voa-stră şi pentru Franeia amică». ■ Depeşile de Duminecă (Serviciul Agenţiei Romîne) Ijondra, 15 August. — Se anunţă din Peking ziarului Times că d. Ivanow, însărcinat de afaceri, a fost numit ministru al Rusiei în Corea. Roma, 15 August.— Regina Victoria a făciit cunoscut că agreează numirea d-lul Dorenzis ca ambasador al Italiei la Roma. Berlui, 15 August. — D. de Bfilovv a sosit. Seara s’a dus la Postdam să facă un raport verbal împăratului. Constantinopol, 15 August.—Ambasada Franţei a cerut Porţii 200 lire de indemnitate, pentru violenţe comise in contra agentului consular de Portologas. Roma, 15 August. — După ziarele de aci, starea de asedib se va ridica de Ia 1 Septembre st, n. în provinciile Mi lan şi Florenţa. MadHd, 15 August. — D. Sagasta a declarat că nu există nici o bandă Carlistă in peninsula. Washington, 15 August.— Dnu Mack Kinley a făcut o călătorie de plăcere. El a plecat în Pensiivania, spre a face o visită fratelui săfi. Atena, 15 August— Colonelul Lepundzaki, fost şef de stat major al prinţului moştenitor a trimes martori d-lul Levidis, fost ministru de re.-sbel, de oare-ce acesta i-a imputat colonelului nişte fapte calomnioase, intr’uu inter-view. D. Levidis a refusat de a se bate. Moscora, 16 August.— Majestăţile Lor ruseşti afi sosit după amiazî. Ţarul şi Ţarina afi fost primiţi de membrii faqniliel imperiale, Regina. Principele şi Principesa moştenitori al Greciei, şi aO fost aclamaţi cu entusiasm de o mulţime enormă. Oraşul este decorat în mod măreţ. Seara a fost iluminaţie. Afacerea lmicQuart-I,cbtoiz F.zlerhnjr.y Paris, 16 August. — Se asigură că înfăţişarea colonelului Picquart şi a avocatului Leblois înaintea tribunalului corecţional nu va avea loc Înainte de 20 Septembrie st. n. Paris, 5 Augud.—Consiliul de anchetă al a-afaeerel Esterhazy s’a întrunit azi după amiazî. A ascultat pe maiorul du Paty de Clarn şi pe generalul Pellieux. In JEjcirenssst-Orient Londra, 15 August.— Se anunţă din Peking Iul Daily Mari că situaţia este critică. Sir C. M. Macdondld, minierul englez, a făcut cunoscut că dacă China n’ar satisface cererile Engliterel, aceasta ar privi acest refaz ca na caso8|bell>. Pelorsburg, 15 August.—Gaeeta germană din St. Pttrrsburg, desminţind ştirea după care Rusia ar avea de gtnd să ocup» portul B-heita, declară că dacă Rusia ar avea trebuinţă de o insulă, de un port sau de o staţie de cărbuni in Marea Roşie, aceasta s’ar face fără pei tur-batie in bunele reiaţi uni ale Puterilor sau a păcii generale. Londra. 25 August.— Se anunţă din Shan-ghaia Agenţiei Reuter că relaţinnile anglo-chi-nese, sânt foarte înoordate, mai cu deosebire in urma procedeurilor Chinei in privinţa con-cesiunei de drum de fer Peking-Ifankaă. Englilera insistă să ’i se dea satisfacţie. Amiralul Leymonr sprijină aonm cererile Engliterel on toată exoadra sa. Londra, 25 August.— Se anunţă din Petere-burg Agenţiei Reuter că se fac negociări amicale între d. Scott şi guvernul rus, in privinţa afacerilor diu China. Spania şt Attterica Washinghton, 15 August. — Comisiunea păcii s’a complectat prin numirea d-lul Whitelaw-resd, fost ambasador. ULTIME INFORMATIUNI Aflăm că imediat după deschiderea Corpurilor Legiuitoare M. S. Regele va merge la Viena oa să asiste la serbările ce se vor da in ziua de 2 Decembre stil nou, cu ocazia jubileului de 50 de ani de domnie a Impăratu'ui Frantz Iosef. La aude serbări vor asista lmpă râtul Willielm, Regele Aibert al SoxO‘ niel, regentul Bavariet, moştenitorul de tron al Italiei, etc. Intr’un număr anterior am pulicat o corespondenţa, in care relevam stăruia ţele depuse de prefectul de Galaţi Zo rilă pentru a ajunge la disolvarea con siliulul corn. Pechea din judeţul Co-vurluiO. După doua luni de opinteli, d, Fere-chide a putut fi caparitat de imperioasa nevoe ce era de a se disolva acel consilia şi consiliul a fost In fine di-solvat. Preşedinte al comisiei interimare a fost numit un agent colectivist, Alecu Minjlneanu, care, după ce a stat mal mult timp Închis In prevenţie sa a tăcut ap^I Închisoare regulata de două sflptâminl pentru abusurl, pe basa de-cisiel Curţii de Apel secţia I din Galaţi No. 455, din 29 Martie 1897. Ministrul poate fi felicitat. Falimentul romanei Baz&ft Vocea Buzăului este informată din sorginte sigură : că finanţele comunei Buzăfi se găsesc lntr’o stare nu se poate mal rea; că decifitele budgetare se sircced din an In an şi se măresc din ce în ce mal mult. Decilitul anului trecut, faţa cu veniturile comunei, a fost foarte mare şi pentru a-coperirea lui d. Constantinescu a recurs la Împrumutul de 150,000 lei contractat lu urmă. Acest Împrumut nu a fost făcut pentru terminarea lucrărilor de edilitate, începute de d-sa, după cum a spus In raportul cu care a cerut aulorisaţiunea de a’l face; ci pentru plata cheltuelelor ordinare şi a anuităţilor Împrumuturilor contractate mal Înainte. Budgetul anului curent se prevede că se va încheia cu un deficit şi mal mare, pe care d. Constantinescu crede că-1 va acoperi tot prin Împrumuturi, sat) schimblud destinaţiunea sumelor împrumutate deja pentru clădirea palatului comuual. Din BacăQ se vorbeşte că d. Alexan-drescu, supleant al tribunalului din localitate, In urma unor neînţelegeri a-vute cu d. Gh. Lupascu, cumnatul pre şedintelul tribunalului, a fost pălmuit in plină stradă de către acesta. Parchetul fiind sesisat, a anchetat faptul şi a dispus arestarea d-lul Lu-paşcu. Viitorul Olteniei din Craiova denunţă următorul cas grav : Primarul Măldârescu ’şl a adus de la moşie toţi locuitorii cari 1-afl rămas datori la socoteală şi i-a băgât în diferite servicii ale comunei, iar lefurile lor le Încasează el pentru compensarea datoriilor. D. general Mânu fiind zilele trecute Ia moşia sa Popa din Teleorman, a dăruit 500 lei pentru repararea bisericel din localitate. Bandele de tîlharî şi administraţia Din comuna Pechea judeţul Covurluifi, ni se scrie cu data de 15 August că în întreg acel judeţ domneşte cea mal mare nesiguranţă din pricina a o mulţime de bande de tîlharl, cari cutreeră fără frică Întreg judeţul. Nu mal vorbim de banda diu jurul Folteştilor, care îngrozeşte lumea de atâta timp şi care nici pînă acum n'a putut fi prinsă. Alte bande s’afi format şi din diferite comune ni se semnalează tot felul de excese şi de pr&dăciunl. sâvlrşite unele chiar ziua ’n amiaza mare, fără ea autorii lor să fi fost urmăriţi. Drumurile afi devenit cu totul nesigure şi nimic nu se face pentru a stlrpi răul. De curînd a fost spartă şi jăfuită {biserica din comuna Slobozia—Konaki. O tentativă de asemenea natură s’a constatat la biserica din comuna Pechea. Doul negustori drumeţi aft fost ’cfuiţl şi schingiuiţi lu prejma comunei Cuca. n comuna Piscu a fost prăuatâ ziua mare casa unul sătean ; făptaşii fuseseră întimplător prinşi, dar scăpaţi curînd din chiar cazarma jandarmilor din Pechea. In comuna Pechea a fost prădat locuitorul Iorgu St. Radio ziua ’n amiaza mare, pe cînd stăpinul lipsea de acasă. Chiar în seara de 14 August, doul comercianţi evrei, cari veneaO la tirgui de Sfînta Maria din Pechea, aO fost bătuţi şi jefuiţi pe la 6 ore seara in valea numită a Bălţatulul, aşa că d. Vasile P. Vasiliu, mare proprietar, care plecase cu soţia sa bolnavă la Galaţi, intilnind pe drum pe cel ast-fel jefuiţi a trebuit să se întoarcă din drum si să anunţe secţia de jandarmi. Şi pe clnd ast-fel de fapte se comit mal în fie-care zi şi mal pretutindeni de către nimenea nu se ia nici o măsură pentru a se .pune capăt unei asemenea situaţii. Prefectul Zorilă la Galaţi şi sub-prefectui Alecu Pastia la Pechea, se ţiu numai de petreceri şi de scandaluri în mijlocul sfetnicilor şi sams rilor lor. E o îngrozitoare stare de lucruri, căreia tre-bue să i se pună neapărat sfârşit. D. colonel Roznovanu a trecut Joul prin Iaşi, spre a se duce lo Rus a ca să aducă catapeteasma comandată pentru biserica pe care a clădit-o la moşia d-sale Rozuov. Catapeteasma acea ta costă 150,000 lei, iar biserica a costat In total o jumătate de milion. Fapta generosului ctitor al bisericel din Rozuov e aşa de frumoasă Incit auevoe ar găsi imitatori In vremile acestea de rece materialism, zice Opinia. Vocea Buzăului anunţă că comitetul conservator din Buzăfi a făcut o importantă a-chisiţiune In persoana d-lul maior N. Lărno-tescu, unul diu cel mal mari proprietari din judeţ, care s’a înscris în clubul conservator diu loca itate. De asemeul şi d. maior Buhlea s’a înscris în clubul couservator diu Buzău. Administraţia xiarnlnl adnee Ia cnnoştluţa d-lor abonaţi «ă9 cn Începere de aiti-ii vor primi regulat numai ediţia de dimineaţă, ca cea mai btne servită ţl la timp dlstriImită._______________________ AGEMŢI cari vocsc să se ocupe cu vînzarea pe rate Iu nare, permisă prin lege, de losurl de stat, austriece şi ungare, precum şi de alte losurl. cari represint nn capital sigur, îşi poate asigura uu venit frumos. Oferte ou arătarea adresei precise suut a se trimite la casa de bancă. Armln Schfiu Jun. Budapeet Elisabetring, 46 DIMITRIE ENESCU Reatanrant ţii Grădină eu BUCĂTĂRIE ALEASA BMOMreşfl, Strada Sfentu FouierJ Primăria Comunei Bucureşti Consiliul de igienă comunal F*ovete munitarc prcrrnttrr in contra tuberculozei (oftica) 1) Tuberculosa (oftica) este boala cea mal rts-plndită şi este molipsitoare. 2) Tuberculosa se răsptndeşte prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, precum şi prin stro-piturile aruncate din gura bolnavului In aer, prin tuse, prin vorbire, prin strănutare şi prin săruturi mal cu seamă a copiilor. 3) Nu trebuie ca ofticosul să scuipe pe pardoseala camerelor, pe covoare, pe scări st fi tu trăsuri. In vagoane, etc. unde scuipatul ae u sucă. se pr&fueşte şi pătrunde prin respiraţie In plâmtnl, dlnd naştere tuberculosel. 4) Tuberculosa se poate vindeca, dacă bolnavul se caută de la început; se recomandă dar ca orl-cine s’ar simţi bolnav să se arate c.t mal de timpuria medicului, căci orl-ce înttr-ziere este în dauna sănătăţel bolnavului. Pentru a se feri de molipsire, se va ţine eeamă de poveţele următoare : a) Bolnavul de Tubercu'osâ (oftică) trebue izolat, adică să locuiască singur Intr'o cameră, dacă nu se poate face izolarea aceasta, atunci cel pHţin să doarmă singur tntr’un pat, avtnd rufăria şi aşternutul deosebit numai pentru persoana s«. b) Bolnavul la locuinţa sa va scuipa tot-d'a unu lntr’o scuipătoare cu lichid aoti-septic pe fund (acid fenic 5 la sută. creol mă 5 la sută sat! lyaol 8 la sută) şi nici o dată tn scuipători cu nisip, care nu impedică molipsirea, iar clud ese din casă va scuipa intr'o scuipătoare mică de buzunar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar. c) Scuipătorile se vor curăţi zilnic, punlodu-se In apă fiartă şi flerbindu-se din nofi cu totul, în timp de 10 mmute. d) Scuipătorile să nu se deşarte nici odată prin curte safi grădini, căci ss pot moi-psi animalele domestice, ci tot-d'a-una In latrină. e) Rufele şi mal ales batistele în rare s'a scuipat, prosoapele, şervetele murdărite de bolnav, trebue fierte In clocote cel puţin timp de 15 minute, safi să se păstreze atrinse cu îngrijire, nescuturindu-se pentru a Ie da serviciulut municipal să le desinfecteze. f) In caz de deces de Tuberculoasă, se recomandă familiei să nu vînză, safi să nu dea de pomană rufele safi hainele defunctului, pîuă ce n’afi fo3t bme dezinfectate, safi să le arză. g) Camera in care stă bolnavul să uu se măture nici o dată, ci să se şteargă cu cîrpe u-date bine în acid fenic 5% safi în sublimat l°/oo. h) In cursul boalel să se facă mal multe de-sinfecţiunl la domiciliul ofiicosuluî. i) La termenul mulăreî lntr’o nouă locuinţă se recomandă chiriaşilor să desinfecteze bine noua locuinţă prin curăţire, prin spoire safi vopsire din nofi şi spălarea pardoseleî cernerilor, iar dacă se ştie că casa a fost locuita d« vre-un bolnav ofticos, Bă se ceară serviciului municipal a se face o desinfecţmne radicală. j) Intre alimentele cari pot transmite tube •-culosa (oftica), fiind mal cu seamă laptele şi carnea, se recomandă publicului ca aceste alimente să se mănînce tot-d’a-una bine fierte şi nici odată crude. k) Omul sănătos care trăeşte împreună cu eel bolnav, poate căpăta boala, de aceea se recomandă familiilor d’a nu consimţi la Însurătoarea copiilor, cind unul din tineri ar fi bolnav de oftică, In caz eontrarifi soţii se pot molipsi foarte uşor uduI de la altul şi copiii, cari nasc din asemeni căsătorii, vor dşveni şi el ofticoşi, căci oftica se transmite şi prin heredi-tate de la părinţi. l) Familiile şi persoanele cari vor lna în serioasă băgare de seamă aceste poveţe pot fi sigure că a făcut totul pentru a fi ferite de molipsire. Aceste poveţe s’afi făcut de Consiliul de I-gienă publică al Capitalei şi se recomandă publicului a le îndeplini îrt interesul sănătăţel. Aprobate de Consiliul sanitar superior prin jurnalul No. 659 din 26 Maifi 1898. Primar, Medic Şef, C. F. Kobeecu Dr. N. Georgescn. LICEUL SF. GHE0RGHE Calea Victoriei, IO» în faţa Ministerului de Finanţe Acest licefi este autorizat de Onor. Ministru al lnstrucţiunel Publice a libera certificate e-quivolente cu certificatele de Stat. Situaţia a-cestul Institut de instrucţie şi educaţie, într’u-nul din cartierele cele mal sănătoase şi mal elegante ale Capitalei, înzestrarea lui cu un mcterial didactic complect şi conform noilor cerinţe ale instrucţiunel ; deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şialegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-afi creiat o reputaţie distinsa, fapte puse în evidenţa prin rapoartele delegaţiunilor Ministeriale. Acest Institut pe lingă clase[e liceale, posedă şi un curs srimar cdmplect in care se învăţă obligatorii Franceza şi Germană. In clasele liceale inferioare pe lîngâ cursurile obligatorii prin programa statului se inal Învaţă şi Germana. In mod facultativ se învaţă limba Engleza. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, «lanţ şi scrimă. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi într’adins. Înscrierile se fac la lAugust. Se trimit prospecte gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie. Director, Ang, Mtemctrtescu Pentru d-niî Agricultori Majoritatea agricultorilor nu mal ş,ovâ-eş'e, clnd e vorba de a lua măsuri în contra mălurel (tăciunelui). Ati încercat Saramura Iul Num» Dupuy şi s'&ă convins că combate sigur şi radical pe acest duşmaD al griului, numit mătură. Summum lui Numa Dupuy se întrebuinţează tu ţoală ţara de peste 20 de aul şi a obţinut laude unanime. Ea se vinde In pachete conţinlnd dosa chimică exact calculată pentru două pogoane. Saramura Dupuy se topeşte uşor în apă rece şi prepararea seminţei e tot ce poale fi mal simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar li o greşeală neer-tată din partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei stricăciuni probabile, cînd poate s’o evite cu o cheltuială attt de mieâ. S. 61 Reprezentant general 8. ItKlVVElVISTt, Craiova Depozite tn toate oraţele Internatul LiceuluT, Jraian” din TURNTJ-8EVEBIN Din iniţiativa direcţiunel, cu autorisaţiuuea Ministerului şi cu concursul tutulor profesorilor, s'a Înfiinţat po lingă acest licefi un internat, In care se primesc, pe Ungă bursieri, şi un număr restrins de solvenţi. Acest internat s'a instalat lu cele mal buu» condiţiun! posibile. Nu s’a cruţat nici uu sacrificiu, pentru ca el să fie la înălţimea reputaţi-unei liceului TRAIAN, pe lingă care e'a alipii. Casele internatului sunt cele mal spaţioase din oraş, după licefi, aşezate pe malul Dunărei, erpuse din toate părţile la soare—aer curat şi sănătos îngrijire deosebită, mlncare substanţială şi la discreţie, băl in internat, educaţie ale»să, instrucţiune solidă, curăţenie perfectă, ordine desăvlrşită, disciplină de fier, însă egal aplicată la toţi elevii, fără deosebire de etate, clasă safi posiţia socială a părinţilor. Uniforma liceului este obligatoare pentru toţi elevii, de la cl. I—VII. Vorbirea limbel franceze şi germane de asemenea obligatoare lu internat. Doctorul internatului gratuit; doctoriile Insă cad In sarcina părinţilor. Directorul şi subdirectorul internatului, cum şi meditatorii speciali, vor îngriji ca elevii interni să nu plece nici o dată la licefi cu lecţi-unile neprepurate. Profesorii liceului s’ati oferit a supravegbia cu riadul meditarea elevilor. In scopul do a infiltra gustul de citit la elevi încă de pe băncile şcoalel, s’a înfiinţat în internat o frumoasă bibliotecă, formală din autorii clasici romlnl şi francezi, dicţionare diferite ii alte cărţi utile, cari, încontinuu, sunt puse a dispoziţiunea lnr spre consultare. O deosebită atenţiune se va da gimnasticei, musicel vocale şi instrumentale, desemnatul după natură, dansului, popieelor şi altor jocuri inocente. Musica instrumentală, fiind singura arlă care Înnobilează inima şi îndulceşte caracterfil, am introdus-o ca şi pe un obiect obligatoriu, şi. ca atare, nici un elev nu poate fi primit, nici în licefi, nici iu internat, dacă nu 'şl va cumpăra un instrument musical oare-care după voie (vioară, flaut, piculină, ocarină, clarinet, violoncel, mandolină, harmonieâ, etc.) Doul profesori de inusică, special aduşi din Austria, sunt angajaţi prin contract şi puşi la di-poziţia ele vilor spre a’l învăţa aceasta frumoasa artă. De şi internatul nu s'a înfiinţat de cit numai de un an, lotuşi, din 80 elevi interni, n’a rămas nici unul repetent. In timp de 8 luni, de cind au fost angajaţi profesorii de rnusică, s’a putut forma din elevii liceului o orchestră şi o fanfară după modelul musicelor militare, care a făcut progrese uimitoare, într’un timp aşa de scurt. Scopul pe care profesorii liceului îl urmăresc, prin înfiinţarea acestui internat, este cu totul desinteresat şi anume : 1) De a ridica şi mal mult reputaţiunea liceului TRAIAN din T.-Severm, care, prin po-siţiunea sa geografică, e menit să aducă servicii reale causel romînismulul, de oare ce este situat Ia graniţă între trei ţări (Serbia, Bulgaria şi Banat), locuite cu milioane de romînl. 2) Cu micul beneficiu ce ar resulta de la elevii solvenţi, se vor ajuta elevii silitori şi cu purtări frumoase, dur cari sunt săraci cu desăvîrşire, intrebuinţîndu-se, bine.înţeles, ultimul ban numai şi numai in folosul elevilor. Preţul pentru un elev este de : 500 lei anual plata internatului, 20 » » » prof. de rnusică, 50 » taxa de instalaţie (pat, snltea, cuvertură şi tacîm), 10 lei anual cheltuell extra-ordinare. 580 » total, plătibill în 2 safi chiar 3 rate. înscrierile se fac de la 1—20 August, adre-sîndu-se cu o petiţie timbrată la directorul liceului. Prospecte se trimit gratuit, la cerere. Numărul solvenţilor este limitat Directorul liceului T- Costesca Internat de BăeţT AI comunitfiţel Evangeiiee Germane DIN BUCUREŞTI No. 14, Strada Luterană, No. 14 Autorisal de onorabilul Minister De şi sunt numai doul ani, de cind acest internat e in fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni afi terminat cursurile cu un mare succes. Institutul e administrat de o coinisiune specială, aleasă din sînul comitetului general al comunităţel şi e pus sub direcţiunea d-iul Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus : 1) Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s'a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume roraîn şi un institutor care supraveghiazâ de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest internat stă în nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit: clase primare, cu programul statutul şi 5 clase reale. In aceasta şcoală reală se învaţă limbile : germauă, romîuă şi franceză, iar cea engleză şi latină in mod faculta'iv. Se primesc copii de ori ce naţiune şi confesiune, chiar şi de aceia, cari frecuentează alte şcoale, aceştia insă numai in pensiune. Institutul e aranjai conform tuturor cerinţelor moderne şi igienice. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după vîrsta elevilor între 640 piuă la 1000 lei, pentru interni şi 300 pînă la 560 pentru sami-internl. Taxa se va plăti in rate trimestriale. Prospecte se pot primi în mod gratuit de Ia domnii administratori al pensionului, precum şi de la diferite oficii parochiale evangeiiee din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 15 Septembrie a. c. (stil vechili). Comunitatea evangelică germ mă Parohul Dr. EUGEN FILTSCH. Str. Luterană, No. 12 Doctorul Anghelescu chirurg ul it>plta» _ .. '* 1 IP Adevăratul VAR ALB GRAS de Cîmpulung se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central : S. HAIIKOVICI 33, Calea Griviţeî, 33 Unde se găseşte şi Var Idraulic din renumitele fabrici ale D-lui E. COSTINESGU lipso» şi Ciment de Portand «fwfc-î-tusaar Tipografi» HEI,IADE execută tot felul de lucrări, atiugăteare de acesta artă. maemmuti MOBEJL NOU BRICITJ MODELE EXPUSE LA W. STâilDlîCKER BUCUREŞTI, STRADA SMARDAX Xo, 12 BUAI1.A, BULEVARDUL C1JZA, No. 7» | CBAIOVA, Strada M. Kogălnlceanu No. IO mm- S INGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA Lm vtritablM Ew «inerţie» O V1CHY O tont Im foiBM» VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL mm rar U ..p.ul. It l'Wyil.. LmuiitrtrttiMu hstMufcMymtta PASTILLE YICHI-ETAT fabriquăee aveo Im aeb naturala extrai bi dM Bătu da Vlefcyftat Comprimă» dt Vicfay nu Mii umil V40HY-6TAT pm ptşmn rmm arttMtB. «• WOMV Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cn preferinţa de D. nii Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste Ia toti vânzători de ape minerale din ţară. Propr. C. 5. Paraschivegcn & Co. Deposit general: Fraţii K6nya JasL Tipografia HSLIADE execută tot felul de lucrări atingătoare do acerată artă, ca cea mal mare acurateţă şi ou preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografii Est» MAŢMOMAEĂ *i Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEÎ Im 90 August 1S77 PAPIER FAYARDet BLA */j de iccol «uccm proclamă superior <8tea sa gutural, iritaţlanei peptnlul, 9 «H uenţ m " “ '' “ “■ “ - “ alai mult de in tratamentul de ( .... , dureri reumatiimate,. acrtutliurl, răni, văwătarS, hai turl.—Topic excelent coutr bălăturilor. Tablott cirenlar colosal exocnt&t do renomi- ţfl pictor! artişti din Mttnich PUTX, RR1EGER, EROSCII, REISA-CUER, şi XE UMAXX j dapt ridiclr! făcute la faţa locala! DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa j pi nă la 6 seara iVejul de intrare: 1 leO de persoani, iar I pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de j grade inferioare, 60 de bani. Intrarea S iei de persoană şi 1 i«o pdntru copil 0Newr«ţf(, Beelmvmnleel Coif mm, (Stemă Frteeeărim) 11 E. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 3 Cel mal mare depozit de : TUBURI de FEB, FONTĂ, PLUMB şl de CAZANE ROBINETE INJECTOABE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor cu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleului M*o.ni*r, ahmAtchk, vnkm,tk TABLE DE FER BABRICA de KEZFRVOABG şl de CAZANE MAŞINI DE 0BI CE FEL. xa atr REPARAŢII DE MAŞINI. FAIIltlCA LA FILARET Bucureşti,, Tipografia «ţJ£j4ADjE>fc Clemenţei No. 3! MARELE MAGASIN ROMÂN DIMITRIE PETRESGU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, <-ă In acest Magasin se vind tdte articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut MARE REMAUCERE UE M*tiEŢl HI şi soldează toate uoutaţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: Zefir uri, Toslnrl, Baanriue, LaluaglurI, Urenadlne foarte eftlue CUPOANE de diferite mătăsăril şi LainagiurI se vînd cu 50 o/0 Rabat (*/* Pret) CĂMĂŞII bărbăteşti albe şt roloratm, malităfl bueee tlm la I*ml «,S0 im «mm Gsl mat mare asortiment de Lainoyiurt şi Mătăsăril, Olunde. Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, eic. ttc. BATOANE (IPKCIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin no poate procura Trusour! gata pentru mirese de la Lei 150 plnă la cele m&I fine. 1 H MB Ateliere proprii pentru comenzi de prl-oe fel da iougerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti. Crchaia franceză după un sistem francez. C. No. 59.—Exemplare 10.000. www.dacoromanica.ro Girant: StateJElefterescu.—(Telefon «Epoca*). 1 1 f I