8ERIA n.—ANUL IV, No. NUMĂRULUI0 BANI
A n OAA HHXTHIjH
In ţară, pe a.n • • •• 20 lei „ «treinfi.ta.te • • “•r. 40 M
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
MIED ACT IA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
889—231=*
Ediţia a treia
VINERI, 14 AUGUST 1898
NUMĂRUL 10 BANI
A .■» V WII JHAK.E
Pagina lll-e, linia 30 bani
99	99	9»
MSERţIUNf (i RECLAME, linia corp 8, 2 Iei
AUUMXM&TttA ŢI A
No» 3 — STRADA CLEMENŢEI — Na» 3-
CRIZA. AGRICOLA
ANTREPOZITELE BUCUREŞTILOR
Una din multele creaţiunl frumoase şi utile ale administraţiunil comunale conservatoare, antrepozitele de la Giagoga vor fi date la toamnă In întrebuinţarea comerţului Capitalei, care va folosi mult din această instituţiune.
Clişeul nostru de azi Înfăţişează vederea faţadei principale a antrepozitelor.
Cu începere de la 15 August viitor, abonamentul la ziarul «Epoca» va fi: liV ŢA HĂ t
20 lei pe an
liV STHHIJVĂTATJEt
40 lei pe an
plâtibil semestrial la 1 şi 15 ale fie-cărei luni.
POLITICA EXTERIOARA
A LIBERALILOR
I
A vorbi de politica exterioară a liberalilor, este o ruşine. Partidul acesta nu a avut nici odată un om de Stat, el a avut numai politicianl, vînturătorl de ţară, o-braznici saQ linguşitori, după împrejurări.
Liberalii nici odată nu şl-ati dat seamă ce sunt relaţiile internaţionale. El le-aQ tratat şi le-aQ considerat din punctul meschin de vedere al intereselor lor de partid, saQ din punctul acela momentan, trecător,sini piu expedient copilăresc.
Nici odată un liberal nu a putut îmbrăţişa un orizont politic mal mare de cît acela în care vîrful nasului saQ să predomineze.
A cere de la un liberal vederi îndepărtate şi calcule pentru o sâp-tămînă măcar în viitor, este a cere negrului din Africa să numere pînă la cincl-zecl.
Dovezi? Dar nu le putem enu-măra pe toate, trebue un volum pentru a le respica.
Acest partid pretinde că viaţa lui politica se afirmă în mod hotârît la 1848. Lăsăm de oparte peridiculil cari îşi scoboară origina pînă la MihaiQ Bravul, cel puţin Tudor Vla-dimirescu. Drept vorbind, pentru întîia oară la 1848 vedem figurînd persoane cari, mal tîrziQ, aQ tost şefii partidului, anume fraţii Brătianu, fraţii Golescu şi C. A. Rosetti.
Cum inaugurează - aceştia activitatea lor de partid politic ? Am spus’o altă dată: printr’o neghiobie dăunătoare ţărel. Dacă nu ar fi vorba de nişte vînlură-ţară, am putea zice că fapta lor putea fi criminală.
Şi iată cum.
Rusia căpătase de la începutul veacului acestuia o serie de victorii contra imperiului otoman. Turcii nu mal putură căpăta nici un succes militar, de la înfrîngerea luî Petru cel Mare la StănileştI.
Rînd pe rînd, armatele ruseşti fura victorioase în curs de 60 de ani, lncepînd de la 1770. In puterea acestor victorii, Ruşii impuseră Sultanului tractatele de la Cuciuc-Kainargi, tractatul din Iaşi, cel de la Bucureşti, tractatul de la Acher-man şi cel de la Andrianopol, prin care Rusia se substituea în parte de drept şi aproape cu totul de fapt, în suzeranitatea Sultanului a-supra acestor ţări. Noi, de la 1814, începem a li o creaţiune politică rusească; tot ce voieşte Rusia face cu noi. Ea ne organizează ţara, ea ne impune legi, ea supraveghează execuţia prin consulii el aici, şi prin ambasadorul de la Constantinopol.
Turcia admite şi Înghite totul.
La 1848, această situaţie era mal puternica de cît ori cînd.
Europa nu se interesa încă de a-ceste ţâri. Apoi toate ţările occidentale eraQ bântuite şi instituţiile lor zguduite de revoluţii politice, sociale şi economice. Dintre marele puteri
numai Rusia nu este măcar atinsă de contagiunea mişcărel sociale. Ba din contra, ea este în posiţie de a veni în ajutorul Austriei şi de a înăbuşi rescoala ungurilor. In această stare formidabila a imperiului protector după tractate, care gîndiţl că a fost politica exterioara, practică, a în-temeetorilor partidului liberal, îndată ce aQ putut a se manifesta în tară ?
i
Este ridicul de a o aminti. Pe cînd Orientul tremura de groaza Ruşilor, libertonil de la 1848 făcură o revoluţie contra Ruşilor, arseră regulamentul organic stabilit de Kisseleff şi proclamară un fel de republica—şi aceasta fără armata, fără nici o organizaţie de resistenţă, ba chiar contra şefilor armatei şi a puţinei miliţii pe care ţările o posedaţi.
Era o curată nebunie, era un a-devărat caraghiozlîc, care a costat, după cum am arătat deja, foarte scump pe ţară : suprimarea alege-rel Domnilor, suprimarea domniei pe viaţă, desfiinţarea regimului reprezentativ şi întoarcerea la sistemul de numire pe timp de şeapte ani a Domnilor.
Un partid care îşi începe existenţa în acest mod, deja poate fi calificat de partid de oameni uşori, fără socoteala, şi fără nici un simţ politic şi de realitatea lucrului.
Liberalii, din punctul acesta de vedere, departe de a se lăuda cu originele partidului, ar trebui să roşească de copilăria şefilor lor. Cu atît mal mult, cu cît aceşti şefi s’aQ arătat a nu fi fanatici de loc, de vreme ce, la cel întăifl svon că Ruşii aQ intrat în Moldova, el din Bucureşti, aQ rupt-o de fugă pe la Predeal.
ULTIMA INFAMIE
Luîndu’şl dorinţa drept realitate, guvernul d-iul Sturdza crede că emoţiu-nea care a zguduit întreaga ţară în urma interpelării de la 28 Aprilie anul curent a d-lul Tache Ionescu, cu privire la chestiunea şcoalelor din Braşov, s’a şters cu desăvîrşire şi că, cu mici tertipuri, va putea să ridice iarăşi capul.
Urma va dovedi cît de amar se înşeală.
Se ştie că, la acea interpelare, d. Tache Ionescu a citit două acte ale guvernului unguresc, din cari unul arată pe d. Dumitru Sturdza ca trădător al neamului săO.
Se ştie că, în acest act se zice între altele Mitropolitului romîn din SibiQ :
«In urma acestora, guvernul ungar regesc s’a nizuit a se informa despre starea reală a lucrurilor, şi pe baza acelor date — din care o parte VI a’au comunicat Excelenţei Voastre, In 22 Martie, prin Excelenţa sa 1>. Prim-Ministru — s’a convins, că ajutorul anual dat de guvernul romîn pînă la 1876 pe faţă, a devenit secret şi că autorităţile susţinătoare a şcoalelor din Braşov, cu toată ordinaţiunea ministerială din 1875 şi, ce e mal mult, în contra art. de lege XXX din 1883 § 72 îl primesc, ba îl chiar urgentează. IMn cauza aceasta, s’a văznt necesitat a interveni la guvernul regesc romtn pe cale diplomatică In chestia subvenţiei, şl aceasta a dat tu privinţa subveuţinnil o notă afirmativă cu indicarea sumei».
Guvernamentalii aQ susţinut că acest act e plăzmuit. Dar nici pînă astă zi el n’aG explicat cum se face că d. Sturdza a refuzat încă de la 1896 renta şcoalelor din Braşov, adică cu mult înainte ca guvernul unguresc să fi luat vre-o măsură.
Nici pină astă zi el n’aG explicat cum se face că guvernul unguresc din Pesta şi guvernul romînesc al d-lul Sturdza din Bucureşti, aQ ezact aceleaşi vederi în chestia şcoalelor din Braşov.
Şi n’aO explicat fiind că nu puteaQ explica, fiind-câ d. Surdza e vinovat.
• Asta a rămas Întipărit în conştiinţa publică. Asia nu se şterge şi nu se uită.
Ilegalităţile Primăriei
şi Ministrul de Interne
T7n caz
Rînd pe rină, am vorbit în timpul din urmă de potlogăriile, ilegalităţile şi ghe-şefturile cari se eăvîrşesc la primăria Capitalei de banda Robescu-Melissianu-Za-haria şi comp., potlogării cari au ajuns să exaspereze întreaga populatiune a capitalei şi—o, minune I —să indigneze chiar şi pe o parte din colectivişti.
Un caz, petrecut pe la sfîrşitul lunei trecute, merită însă din noii întreaga a-tenţiune a cititorilor, mai cu seamă pentru urmările la care el a dat naştere.
Am vorbit la timp de actul de vandalism pe care bandele lui Melissianu în cap cu Ziharia şi Cantuniari Vait făcut la proprietatea d-lul lake Constantinescu, proprietar şi comerciant în calea Moşilor No. 285.
Se ştie cum d. Constantinescu, cu toate că avea autorizaţiunea în regulă a primăriei, a fost oprit din lucrarea repara-ţiunilor ce făcea la casele sale, iar bandele primăriei i-ait dărîmat şoproanele, schelele instalate pentru reparaţmne şi lucrările făcute, transformîndu-i imobilul într’o adevărată ruină.
Intervenţia Ministrului
Desperat de acest vandalism, săvtrşit de Mar oamenii primăriei din ordinul acelora cari sunt puşi pentru pasa ordinel şi executarea legilor şi regulamentelor comunale, d. Constantinescu s’a adresat di-rect d-lui ministru de interne, pentru a se plinge in contra acestei ne mai pomenite sălbăticii.
Ministrul de interne cu adresa purttnd No. 12616 şi înregistrată la primărie la No. 30828 înaintează primarului plînge-rea d-lui Constantinescu, însoţită de două anexe, învitindu l să cerceteze cazul şi să relateze ministrului rezultatul.
După cum ştiu să studieze şi să cerceteze afacerile comunale, cti de la primă rie se mulţumesc să răspundă ministrului că petiţionarul n'are dreptate.
Faţă cu acest răspuns, care dovedea o dată mai mult persecufiunea sistematică, cetăţeanul asuprit reclamă din noă şt ministrul face o nouă adresă primarului, de rîndul ăsta cu mult mai aspră, care ar fi făcut să roşească ori ce piste, afară de aceea a melisienilor şi a Lcelor l’alţi sn-lacoli.
lată, în extenso, cuprinsul adresei ministrului de interne :
« Văzînd cele conţinute în adresa dv. No. 30828, cu privire la plîngerea d-lui lake Constantinescu, că este oprit de a-şi continua reparaţiunea unui imobil al s 3«, vă atrag atenţiunea asupra excesivei rigori cu care se aplică regulamentul, fiind în interesul curăţeniei vederei oraşului, cînd se permite a se face mici reparaţiuni de tencuială, cit mai curată. Tot asemenea şi despre Invelitoare, măsura se pare iarăşi excesivă.
In consecinţă, om onoare a vă recomanda d-le primar, o mai mare îngădu-ială pentru cetăţeni.
Primiţi, etc.
Ministru (ss) Fereehide
Această adresă este înregistrată la primărie sub No. 31819, în ziua de 6 curent.
Impasibilitatea bandei
OU de înţepătoare şi de semnificativă este adresa ministrului de interne, asupra celor de la primărie ea n’a făcut nici un efect. Se vede că acolo nu se găsesc nici
capete să priceapă, nici obraes să roşească.
Pînă acum, banda lui Melisiano n’a luat încă nici o măsură. In zadar d. Constantinescu bate zilnic scările primăriei. Banda persistă în a refuza reclamantului continuarea reparaţiunilor pentru care obţinuse autorizaţiune.
Zilele trecute, d. Constantinescu s’a a-dresat din nou lui Melisianu pentru a pune capăt acestei mizerii, dar şeful bandei a răspuns suplicantelui, cu cunoscuta i aroganţă:
— Poţi să te duci la o mie de miniştri; să reclami cui vrei; nu-mi pasă mie. Nu mă sperii eu de adresele lui Ferichide, şi n’am să-ţi dau voe să lucrezi cît voiu fi eu aci.
Dacă nici aceasta nu-i an ar ch ie, să ne spună d. Ferechide ce poate să fie.
DIN STREINATAIE
Alianţa bufgaro-muntenegreană
Cu toate desminţirile, se pare că înfrăţirea bulgaro-muntenegreană de lâ Cettinge, cu ocazia vizitei Principelui Ferdinand, n’a fost numai platonică.
Din informaţiile ziarelor vieneze şi din spusele ziarelor opozante bulgare, rezultă că, deşi nu_ s’a încheiat un tratat formal intre cele două Principate balcanice, totuşi s’a stabilit o înţelegere.
Muntenegrul s’ar ii angajat să ajute pe Bulgaria, in cazul unul conflict cu Turcia, năvălind in sangeacnl Novi-Bazar. In schimb i s’a asigurat Muutenegrulul o sporire do teritorii.
Un asemenea aranjament presupune că Bulgaria ar avea de gînd să se îneaere cu Turcia. Dar aceasta e foarte grofi de crozut, întiifi din cauza hotărîrel Austriei şi Rusiei de a nu permite nici o schimbare în Balcani, al douilea pentru că Turcia nu e un duşman de despreţuit.
Neue Freie Presse din Viena, cumpănind aceste consideraţiunl, spune că totuşi alianţa bulgaro-muntenegreană e periculoasă, dacă e-zistă, căci va încuraja elementele revoluţionare din Macedonia,
Contra Serbiei
Alianţa ar fi Îndreptată şi in contra Serbiei.
Se spune, ce e drept, că aliaţii vor lucra ca să atragă şi pe Serbia de partea lor, dar aceasta, după opinia ziarului vienez, ar fi o manoperă.
Principele Nicolae al Muutenegrulul crede că de drept Casa lui trebuie să domnească in Serbia şi că descendenţii săi vor ajunge la aceasta. Nici o dată nu s’afi ascuns la Cettinge aceste aspiraţiunl, şi de aceea nici odată n'afi putut fi reiaţi uni cordiale între Serbia şi Mun-lenogru.
De altmintrelea, presa bulgărească spune verde că alipirea Serbiei la alianţa balcanică nu s'ar putea face decil. resturnindu-se dinastia Obrenovicl. Aceasta ar fi vinovată pentru politica austro-filă pe care o face Serbia.
Contra Austriei
Culmea e că, după spusele unul ziar bulgăresc, alianţa ar fi Îndreptată şi contra Austriei.
Ar fi vorba să se oprească Austria In mersul el spre Salonic.
Alianţa bulgaro-muntenegreană ar avea deci ca scop: mărirea teritorială a Muntenescului, cucerirea Macedoniei, răsturnarea dinastiei in Serbia şl izgonirea Austriei din Novi-Bazar.
«Toate astea — observă Neue freie Presse — vor să le facă cel doi mititel» diu Balcani.
Ori, continuă numitul ziar, poate co tează cel doul mici pe un al treilea —pe Grecia, Lecţiu-nea pe care a priinil’o Grecia In războiul de aoul trecut a fost destul de aspră, dar fazele din urma ale chestiunii crelane le-afi insuflat nouă Încredere şi el încep iarăşi să spere că, lntr’un nofi războia nu le-ar lipsi aliaţi. Principele Bulgariei se va duce in curînd in vizita la Atena.
Neue Freie Presse termină intere-an ui el articol, amintind Domnitorului Bulgariei că tronul săfi 1111 e p) temelii de granit şi că poate fi zdruncinul.
Foretgn
TRIBUNA LITERARA
Serbările din Braşov
— Corespondenţă particulară a <EpoceI» —
II
DeuveHrea »non**utent**lmi
ErI, Duminică, s’a făcut inaugurarea monumentului lui Honterus, care, după cum am spus In corespondenţa de erl, a fost aşezat In curtea bisericei Negre, drept Iu faţa intrărel gimnazmlul să-esc.
Serbarea a fost măreaţă. Din zori de zi, mii de curioşi se înghesuiau pe străzile oraşului, aşteptlnd trecerea procesiunel săseşti.
La orele 6 jumătate, procesiunea s’a format. Bărbaţii,—societăţile de gimnastică şi clntărl,—cu muzici şi drapele In fru te, aQ pornit de la otelul No. 1. Femeile şi fetele săseşti,—îmbrăcate In costume naţionale de pe vremea lui Honterus şi cu flori şi coroane In mîinl,—atl plecat de la casa lui Honterus din uliţa Neagră.
Ambele procesiuni s’atl Inttlnit pe piaţa sfatului.
In timpul acesta, In curtea bisericei săseşti, In care se ridicaseră tribune frumos împodobite cu stejar şi culori săseşti, se adunară invitaţii la solemnitate.
Atl luat parte, In afară de autorităţile bisericeşti şi şcolare din localitate, consilierul ministerial Moluar din Budapesta, re-prezintantul Academiei ungureşti C. Bohm din acelaş oraş, delegaţii studenţilor universităţilor germane, prefectul Braşovului, Maurer, sfatul oraşului, etc. etc.
Romlnil ati fost de asemenea reprezin-taţl. Cel din localitate prin protopopii Ba-iulescu, Petric şi Voina. Asodaţiunea Transilvană pentru literatura şi cultura poporului romîn, prin d-rul Ilarion Puşcariu, arhimandrit diu SibiQ şi prin d. DiaconovicI, secretarul asociaţiunel. Academia romînă prin d. I. M. Moldovanu, preposit In Blaj.
Solemnitatea a fost presidată de episcopul protestant Frideric Mflller din SibiQ.
Serbarea s’a Început prin intonarea uuul imn de ocaziune a reuniunilor de clntărl săseşti.
Apoi notarul public C. Schnell. în numele comitetului pentru aranjarea serbărel, a dat în primire monumentul comunităţii pa-rochiale evangelice, mulţumind în cite-va cuvinte protopresbiterulul F. Obert, care a luat acum 10 ani iniţiativa ridicării monumentului, precum şi tutulor acelor cari aQ contribuit la înălţarea lui.
Episcopul MQlier dă semnalul, şi monumentul e desvălit In cîntările corului bisericesc.
Monumentul e o lucrare admirabilă, executată de artistul german Harro M ignussen. Reformatorul e reprezintat In picioare, în mina stingă cu cartea reformaţiunel, iar cu dreapta arătînd spre intrarea gimnaziului.
Urmă apoi, discursul preotului Obert, care arată că numai lui Houterus datoresc saşii existenţa lor naţională şi sfirşi chemlnd la unire pe întregul popor săsesc, pentru că numai unirea e scăparea în viitor a unul popor mic, cum e poporul săsesc.
l)upă preotul Oberi, rectorul gimnaziului săsesc, d. Gross, vorbi In numele şcoalel săseşti create de Honterus şi a adus omagii meritelor lui
A vorbit apoi,—se putea ast-fel?—repre-zintantul universităţii ungureşti, dr. Bfihm; dar ce-a spus pe limba lui, D-zeil ştie, că eQ n’am priceput nici boabă. Ba da, am pneeput atlt, că ungurii aQ voit să arate că sunt şi aci slăptnl.
In urmă a vorbit senatorul Alessius, care a declarat, lu numele statului, că ia aio-numentul sub scutul oraşului—şi serbarea s’a încheiat printr’o rugăciune a episcopului Mflller.
Hefilarea
Se urmă apoi defilarea femeilor şi felelor săseşti din toate părţi'e Transilvaniei, pe dinaintea monumentului. Femeile şi fetele săseşti din Braşov eraQ îmbrăcate tn costume istorice, iar cele-1'alte In costumele din localităţile lor respective.
Femeile şi fetele aQ depus coroane şi flori la picioarele statuel.
Coroana braşovenilor, care a încununat monumentul, e de aur.
Defilarea a ţiuut mal mult de un ceas şi a fost partea cea mal frumoasă a serbărel.
JPeeite »i tj! eteara
Piuă la ora 1 p. m. a fost servicifl divin şi adunarea generală a reuniunel fundaţia-nel evangelice «Gustav Adolf» diu Ardeal, Î11 biserica Neagră.
La ora 1 dejunul reuniunel «Gustav A-dolf» la Reduta şi al Reuniunel de industrie la No. 1.
Intre orele 4 -6, a fost concertul tuturor asociaţiunilor în biserica Neagră, la care aQ azistat peste 5000 persoane.
La orele 6, şedinţă pregătitoare a comitetului reuniunel geografice săseşti transilvane, In casa sfatului.
La orele 8 seara, la ltedută, s’a dat a doua reprezentaţiune a dramei Honterus, iar sub Tluipa, la locul de patinat, s’aQ tras artificii.
www.dacoromanica.ro
s
« r ti t A
Xima *to Luni
Astă-zl de dimineaţă s’a urmat la Casa de tir, tragerea tu ţintă.
La 9 ore şi jumătate s’a ţinut la biserica evangelică din Scheifl, a 50 a adunare a reuniunel geografice transilvane.
La această adunare prepozitul I. M. Mol-dovanu, a salutat tu numele Academiei ro-mtne, reuniunea săsească, vorbind romi-neşte. Oe asemenea a salutat-o şi d-rul Puscariu, In nemţeşte, In numele «Asocia-ţiunel transilvane».
La 4 ore, a fost al douilea concert In
Biserica Neagră.
La 7 ore, concert filarmonic şi la 8 ore petrecere la Casa tirului.
Sfirşiful serbărilor
Mline Marţi, Intre orele 8—10 va fi adunarea învăţătorilor evangelicl în biserica evangelică din Schel. Tot In aceeaşi biserică, între orele 10 şi 12, se va aduna reuniunea femeilor săseşti.
La 3 ore, excursiuuea «Reuniunel Carpatine» Ia Noâ şi Dlrste. Tot atunci se vor face la Dlrste alergări de biciclete şi împărţirea premiilor.
La 6 ore se vor împărţi premiile învingătorilor ţintar! la casa de tir. Tot Ia ceasul acesta, concertul artiştilor şi artistelor din Braşov în sala teatrului orăşenesc.
Seara petrecere la Casa de tir şi luarea de rămas bun al studenţilor Universitari.
MercurI se va face o excursiune la Şuier (Postovar) şi Joul se vor încheea aceste frumoase serbări printr’o excursie la Bu-cecl a societăţii «Carpatine» săseşti.
D. D'Boise
fJVFORMAŢn
Hi se afirmă că tn ajnn de a pleca fu streinătate, M. fi. a înapoiat d-lni Haret modificarea regulamentului «Fondaţinnel Universitare Caroi I,» iară să’l fi semnat.
Ast-fel deci, n*a reuşit nici a treia tentativă a d-lul fiturdza, de a înlocui pe d. Oh. Dem. Teo-dorescn de la direcţlnnea «Fondaţi unei Universitare.»
Criza agricolă
Toţi agricultorii mari şi mici se plitig de o criză groaznică re i ameninţă, din cauza marilor speculatori internaţionali de cereale. cari pretexttnd o recoltă abun dentă, lucrează din răsputeri la scăderea preturilor grînelor, vroind a sili pe agricultori să’şi vindă productele in nişte con-diţiuni grele.
Ceea-ce se petrece în mare in America, Franţa şi Engiitera, se petrece în mic şi
in Romînia •
De şi este ştiut că stocurile de rezervă s’au epuizai încă in ajunulizbucnirei râs boiului ispano-american, de şi toată lu mea ştie că ploile şi furtunile din Iunie au distrus jumătate din recolta Ungariei, aii compromis aproape jumătate din recolta Romîniei şi a Rusiei meridionale, totuşi speculatorii internaţionali aă umplut lumea şi bursele cele mari cu vestea că recolta este extra abondentă, din care cauză se ţin în rezervă.
Adevărul e însă că speculatorii, ştiind că în urma crizelor agricole ce există de la 1894 şi pînă azi, agricultorii sunt foarte strinşi şi se grăbesc a’şi vinde productele, vreau sâ’i silească să le vindă cu 66 70 lei chila.
Cu acest preţ minim agricultorii abia îşi scot cheltuielile agricole din acest an, dar’mi te pierderile pe cari le-aii suferit in anii precedenţi.
Sfîrşitul acestei speculaţiuni mari se poate prevedea :
Agricultorii nu vor putea resista încă mult timp şi vor fi siliţi să cedeze speculatorilor.
Toţi agricultorii prevăd o groaznică criză din această cauză şi o scădere simţitoare a preţului pămîntului.
Celebrul doctor Wyrchow din Berlin, este aşteptat sâptămina aceasta In Capitală unde, călăuzit de d-nil dr. Felix şi dr. V. Babeş, va visita aşezămintele noastre medicale.
Deutsche Zeitung anunţind importanţa expoziţiei de vite care se va organiza la 24—28 O -tombrie la Iaşi, spune că primarul Vienei, d. dr. Caroi Lueger, a intervenit in mod confidenţial pe lingă primarii din Fraga, Lemberg şi Cernăuţi să viziteze împreună această expoziţie, însoţiţi de cile un medic veterinar şi de cile un consilier municipal.
Multă lume ni se pllnge de destrăbălarea ce domneşte la Eforia Spitalelor Civile: Eforii lipsesc de două luni, iar directorul Eforiei, deşi n’are comedia, totuşi nu se află nici odată la biurofl. ci se plimbă me-refl de la Constanţa la Sinaia şi înapoi. De asemeni şi şefii serviciilor, aproape toţi se află In vilegiatură.
Din această causă toate lucrările cureute staă săptămîul Întregi neresolvate.
D. Fereehide n’a primit nici plnă azi demisiunea a doua a d-lul Al. Chiri-ţesru, consilier comunal.
Ministrul aşteaptă întoarcerea d-lul C. F. Robescu, In speranţă că acesta va pulea împăca pe d. Chiriţescu.
Comitetul Asociaţiunel trasilvane pentru literatura şi cultura poporului romln, cu reşedinţa In Sibifl, a decis să Înfiinţeze numeroase 1) bliotecl populare romlne, unele stabile, iar altele ambulante.
Direcţiunea Teatrului naţional a angajat, pentru viitoarea stagiune a operei, pe d-na de Nuovîna, pentru zece reprezrjiţaţiunl, şi tratează cu d-nele Darclde şi Teodorini, spre
a le angaja pentru clte şeapte represeuta-
ţiunl.
Cu chipul acesta vom asculta din noă, la iarnă, pe clleşl treile prima-donele romlne, cari ’şl-aă creat o meritată reputaţiune u-niversală.
D. conte Sz6cseny, prim-şef de secţie la ministerul de externe din Viena, fost secretar de legaţie In Capitală, s’a stabilit pentru clte-va sâptâmlnl la Sinaia.
Cum sunt insultaţî romîniî
Un bucureştean care se află in vilegiatură la băile ungureşti de la Borsec, trimite Gazetei Transilvaniei următoarea scrisoare, asupra căreia atragem a-
tenţiunea cetitorilor noştril:
Să nu creadă cine-va, că oaspeţii romlnl de la aceste băl sunt mal alt-fel trataţi, ca fraţii lor de la cele-l’alte băl ungureşti, căci şi aici nepoţii lui Atila, înjură şi insultă pe Romlnl. Un asemenea cas s’a ln-tlmplat In 11 1. c. Mă aflam şi eă ca oaspe la băile din Borsec ; prlnziam la restaurantul «Hotel Mălik», unde mal multe mese se afiaâ ocupate de oaspeţi romlnl. De odată, intră un individ cu o damă, probabil soţia sa, cari printre oaspeţii, ce mln-cad, voiafl să ajungă la o masă din fundul sălii. Deşi aveart destul loc printre mese, treclnd printre oaspeţii romlnl nu s’afl putut răbda de-a nu-1 insulta cu cuvintele «biidOs 6s mocskos olâh /» (Valahi murdari şi puturoşi.»)
Auzind acestea, mi-am zis şi efl: oare n’ar fi sosit timpul, ca odată să ne deşteptăm şi să căutăm a lncungiura nişte băl, unde, In schimb pentru paralele noastre, suntem atlt de des insultaţi de nişte traşl-ImpinşI ştie Dumnezeii de ce neam ? Avem la noi In ţară In Romlnia, băi destul de corespunzătoare recerinţelor. Ce mal căutăm deci la băile ungureşti ?
O-dată cu numeroasele schimbări ce se proectează la Teatrul naţional, se zice că vor fi numiţi:
D. St. Vellescu, director de scenă pentru comedie şi dramă, In locul d-lul Nottara;
d. Gr. Ventura, pentru operă, In locul d-lul Aslan, şi
d. N. Rădulescu Niger, secretar al comitetului teatral, In locul d-lul Al. Brăiloiu.
D. Angel Demetriescu, profesor la liceul Lazăr şi director al liceului Sf. Gheorghe, se retrage de la 1 Oetombre de Ia catedra ce ocupă la Stat, treclnd la pensie.
Prin retragerea d-lul Angel Demetriescu, corpul didactic al Statului pierde pe unul din membrii lui cel mal de valoare; In schimb Insă d-sa Işl va depune toată activitatea numai pentru liceul Sf. Gheorghe, care a progresat atlt de mult sub direcţiunea acestui eminent profesor.
O persoană de toată Încrederea comuuică Timpului faptul următor:
In anul 1895, d. Tache Ionescu, atunci ministru al instrucţiune! publice, a încredinţat d-lnl I. Ciulii suma de 11.000 lei, ca să facă primele cheltuell de instalare a şcoa-lei comerciale din Salonic.
Această şcoală nu s’a deschis Insă nici plnă acum, de şi autorizaţia era acordată, din cauză că suma de li 000 lei a fost delapidată.
Denunţlndu-se cazul actualului ministru Haret, d sa a cerut imediat justificarea sumei pînă In ziua de 31 Iulie cor. Termenul a expirat, dar suma nu s’a restituit. Atunci d. Haret a dispus destituirea şi urmărirea d lui Ciulii.
Se crede că o parte de răspundere pentru această delapidare cade şi asupra d-lul Apostol Mărgărit, care nu ’şl-a făcut datoria de inspector al şcoalelor.
Crima din Brâneştl
O îngrozitoare crimă s’a comis erl dimineaţă, In comuna Brăneştl, cătunul Vadul Anei, din judeţul Ilfov.
Ilie Sandu Vlnătorul, muncitor, om cu oare-care stare, In vlrstă de 45 ani, a fost ucis mişeleşte, pe clnd dormea pe iarbă, unde se afla cu caii, pe cari II lăsase să pască.
Asasinul, după ce a omortt pe bietul ţăran, a furat caii şi a dispărut.
Criminalul s’a servit de un topor, cu care a isbit drept In faţă pe Vlnătorul. Rana produsă de tăetura toporului e foarte mare. Isbit In partea ochiului drept, craniul a fost tăiat In două.
Un ţăran din sat, Lixandru Dumitru, nepot al mortului, a venit In Capitală şi a înştiinţat pe Alexandru ‘■mndu, rotar, domiciliat In calea Văcăreşti, despre omorlrea fratelui sătl mal mare, Ilie.
S’a făcut cunoscut de asemenea şi parchetului, care s’a transportat imediat la faţa locului.
Unul din reporterii noştri avlnd ocaziunea să vorbească cu Alexandru Sandu, l’a întrebat pe cine bănueşte ca autor al acestui asasinat. La această Întrebare, el a răspuns:
— De, domnule, nu ştifi pe cine să bă-uuesc; dar frate-mett avea dese certe cu vecinul lui, consilierul comunal Hristache Niţu. Ba odată, acum un an, consilierul l’a bătut şi l’a taiat cu un topor. Nu era zi bună de la Dumnezeii In care consilierul să nu se certe cu frate-meă. Aşa că, Dumnezeii să mă erte, pe el il bănuesc.
Alexandru Sandu a făcut aceeaşi declaraţie şi la poliţie.
Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist in boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7.
ECOURI
De la 1 August, d. D. Enescu, proprietarul Restaurantului şi grădinel situate tn strada Sit. Ionică In dosul Palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Dinicu, spre a desfăta cu vioara sa pe numeroasa clientela ce-I vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie.
—	D. Russe-Admirescu a presintat Teatrului Naţional traducţiunea piesei Credinţa ’n cruce a clasicului autor spaniol Pietro Calderou de la Barca.
—	A apărut: încercări critice asupra
cărţilor de Geografie ale cursului secundar de C. PopescuCiocănel. Ploeştl. Pre-ţul 1 left._____________________________
DIVKRSK
DIN CAPITALA
Descoperire macabră. — In strada sf. Ionică, la casele cu No. 18, pe cînd se săpa tn curte pentru facerea unei pimniţe, lucratorii aă dat peste nişte oase şi un craniă, rămăşiţe, fără îndoială, ale unul cadavru ce a fost îngropat acolo.
Inştiinţlndu-se parchetul, acesta a început cercetările.
DonA violuri. — Femeia Iulia LucacI, din calea OudeştI 142, a reclamat poliţiei ca In timpul cit ea a fost în spital, Nicolae B. Niculescu, cu care traia în concubinaj, a violat pe fiica sa Iulia, o fata in vîrsta de 8 ani şi jumătate.
Bestia, care a săvlrşit acest murdar act asupra micei copile, a fost arestat erl.
Un cismar, numitul Gheorghe Sotir, a fost arestat erl la poliţie, In urma reclamaţiunel femeii Ana Rosner, din str. Raionului 29, ca pe clnd fata sa Ghizela, in vîrsta de 12 ani, s’a dus să-şi dreagă nişte pantofi, mizerabilul cismar a savîrşit, cu forţa, bestialul act de viol asupra fiicei sale.
Prins, Gheorghe Sotir a fost arestat la poliţie, plDd la instruirea afacerel de către parchet,
Furt.—Erl s’a comis un furt in prejudiţiul d-lul Grigore Gramăticescu, casier al Băncel Romîniei, ziua ’n amiaza mare, şi autorul furtului a fost prins, caz de altminteri foarte rar, —de sergentul de strada. Şerban Banu, ordonanţa a d-lul Căpitan Rusescu, din strada Caiaraşi 49, e numele pungaşului care a furat mal multe obiecte de valoare d-lul Gramaticescu. dar care, spre nenorocul lui, le-a restituit posesorilor lor şi se odihneşte în arestul poliţiei.
DINŢARĂ
BAtnt de moarte. — In comuna ScaeştI, din judeţul Dolj, s’a comis acum două zile, o crimB îngrozitoare.
Proprietarul moşiei Rasinicu, din acel judeţ, Maiorul I. Săulescu, luînd la bătae pe ţăranul Gheorghe Dragomir Bişa, acesta a fost aşa de crunt lovit, în cit după clte-va ore de suferinţă, a încetat din viaţă.
Inştiinţtndu-se parchetul, atît procurorul cit şi comisarul regal aO sosit la faţa lacului, unde anchetează faptul.
Incendiu.—Zilele acestea, după cum ne a-nunţă corespondentul nostru din T.-Măgurele, un foc, care putea să ia proporţii mari, s’a declarat la Economatul gării din localitate.
Ajutat de un vlnt puternic, flăcările aO consumat numai îrel odăi ale clădirel, pompierii sosind la timp şi puţind localiza distrugătorul element.
Atl ars, de asemenea, o mulţime de obiecte necesare la repararea maşinelor şi o cantitate foarte mare de cărbuni, cari eraO în apropiere de clădire.
Se crede câ focul a luat naştere de la o lanternă care ar fi făcut explozie şi ar fi împrăştiat, noaptea, pe cînd toţi dormeafi, petroleul pe jos.
Contrabanda de la Snnlenl.— Relativ la contrabanda de la SculenI, despre care ain vorbit la timp, aflam acum ca parchetul de Iaşi, faţă cu corpurile de delict găsite, a trimis din notl afacerea in instrucţia cabinetului No. II la dl. jude de instrucţie Osvald Teodoreanu din localitate.
Dl. procuror Lefter Dumitrescu şi dl. jude instrucţie Osvald Teodoreanu, însoţit de dl. V. Boloz, şeful siguranţei, din Iaşi aO plecat erl dimineaţa la Ungheni şi de acolo la Sculeni, pentru a face cercetări In privirea furtului de argintarii bisericeşti, cari s’aO prins la Sculeni.
Contrabandiştii, se spune, aO pornit de pe teritorul comunei Stlnca şi, de oare-ce argintăriile s’aO dovedit a fi ale bisericel din Stlnca, se presupune că In acea comună trebue să fie sediul bandei care a jefuit atîtea biserici, şi de a cărei urmă nu s’a putut da plnă In prezent
CHESTIUNEA ZILEI
Execuţiunea luî Caillard
Zilele trecute, Caillard a plătit, la Evreux, oribila datorie către societate, pentru oribilul asasinat comis la Nassandres unde a ucis şease persoane din familia Leblond. Cu toată enormitatea crimei sale, asasinul spera Încă Iu clemenţa presidenţială.
In oraş se aflase de cu vreme de sosirea d-lul Deibler şi a ajutoarelor sale. Un pu blic numeros, compus nu numai din cetăţenii oraşului, dar chiar din mulţi curioşi din împrejurimi, aştepta nerăbdător ca să vadă executarea criminalului.
Se luaseră Insă la timp toate disposiţiu-nile pentru a asigura buna ordine.
Iu dimineaţa execuţiunel, de la orele 1 diu noapte, trupele din garnizonă opriseră circulaţiunea Intre închisoare şi locul exe-cuţiunel.
Furgonul conţinlnd uneltele dreptăţel, a SQsit la locul destinat pe la orele 2 şi jumătate din noapte, şi instalarea inaşinel lugubre s’a sftrşit după orele patru pe un timp întunecat, cu o furtună teribilă, cum rare ori s’a văzut la Evreux.
Tunete şi fulgere despicai! văzduhul fără curmare.
La orele 4.40 trăsura care trebuia să a-ducă pe condamnat la locul execuţiunel, a sosit la Închisoare.
Caillard, deşteptat de furtună Încă din mijlocul nopţel, nu se aştepta ca să i se comunice fatala ştire. In ajun se culcase liniştit, pe la orele 11 din noapte, plnă clnd jucase cărţi şi domino cu păzitorii săi.
Procurorul republicel, însoţit de judele instructor, de un grefier şi de cel doul duhovnici al tnchisorel, pătrunseră In celula condamnatului.
—	Recursul d-v. a fost respins 1 spune procurorul, lui Caillard. Aveţi curaj, pentru a vă pregăti să muriţi.
—	Bine 1 răspunse cu linişte asasinul; voiti avea.
—	Dar, adăogă procurorul, suntem convinşi că tot d ta eşti autorul asasinatului din Ouville-la-Bientourn£e. Mărturiseşte.
—	Ar fi de prisos ca să mal mint acum. Nu sunt eft.
Fără nici o emoţiune — doar că era galben la faţă ca turta de ceară—Caillard s’a Îmbrăcat singur, după ce mal IntliO gardienii i-aO scos lanţurile.
Cu un pas sigur, a descins plnă la capelă, unde a ascultat rugăciunea.	I
La orele 5, rugăciunea e sflrşitâ. începe să se crape de ziuă şi In capelă abia se pot zări grupurile pe cari le formează a-sistenţil. Eşind din capelă, pe clnd trecea pe coridorul care duce la grefă, unde se face «toaleta» condamnatului, Caillard spuse, tot cu cea mal mare linişte, unul gardian :
— Ciudată deşteptare.
Pe clnd Deibler şi ajutoarele sale fac toaleta condamnatului, fără ca acesta să a-rate cea mal mică emoţiune, şeful gunrdie-uilor aduce Iul Caillard pesmeţi, o butelie cu rom şi alta cu vin. Asasinul înănlncă şi bea In linişte din mina duhovnicului, căci miinile sale sunt deja legate la spate, de Deibler.
Cu aceiaşi liuişte, Caillard fumează o ţigară, fără să spună un singur cuvlnt.
La orele 5, 20 convoiul soseşte la locul fatal ; e ziuă bine. In jurul careului făcut de trupe, mulţimea e compactă. Numeroşi curioşi se cocoţaseră pe case şi prin arborii din apropiere pentru a vedea spectacolul lugubru.
Trupa prezintă arma. Mulţimea strigă: «La moarte !» Caillard se scoboară din trăsură după păzitorul lnchisorel şi cel doul preoţi cari nu l’afl părăsit. După ce asasinul sărută crucea, preoţii îl sărută pe frunte.
Cel clţl-va paşi cari II despart de fatalul instrument, Caillard 11 face cu acelaşi curăţiţi.
înaintea maşinel, el se opreşte, priveşte mulţimea şi figura-I are o expresie surîză-toare. El evită Insă să se uite la cuţit.
Ajutoarele lui Deibler îl apucă şi ll culcă pe basculă. Deibler atinge butonul, cuţitul cade, şi capul asasinului se rostogoleşte Intr’o cutie de metal.
La orele 5.25 totul era sftrşit.
Afacerea Dreyfus
Desbaterile asupra acestei afaceri continuă, nu numai Înaintea diferitelor instanţe judecătoreşti, civile sad militare, dar In presă şi Intre oamenii cel mal marcanţi al Franţei. Pentru astă zi avem de înregistrat o scrisoare a eminentului academician d. Bruneti&re, adresată ziarului Siăde, prin care lşl explică ast-fel sentimentele sale a-supra afacerii Dreyfus:
«D. M. Colline mă întreba, şi mă întrebaţi şi d-tră după el: «Pentru ce, In afacerea Dreyfus, s’a dat... de partea care n’ar fi trebuit ?» Am să v’o spun cu francheţă, este că am crezut că era «partea care trebuia ;» este că sunt convins de onorabilitatea, de probitatea, de lealitatea judecătorilor militari; este că nu poate exista guvern sau societate posibilă dacă nu respectăm autorităţile şi competinţele pe care noi înşişi le-am stabilit; este încă, că toate pretinsele «dovezi» ce s’ad dat despre nevinovăţia condamnatului de la 1894 mi-aâ părut mizerabile, şi mal e, In sftrşit, că nu pot şi nu vreafl să sacrific interesele patriei comune vanităţii exasperate a cîtor va intelectuali.»
NUVELA
.„.Pentru cine se nemereşte
Şase ore sunară la hotel de Viile şi Po-lycarpe la uşa amicului săâ Lapot.
Mă grăbesc să spun că erafl şase ore de dimineaţă :
Iu calitatea Iul de cetăţean al liberei Elveţii, Lapot — din Băle, dormea ca un sviţeran. Gălăgia il deşteaptă şi sărind din pat deschise amicului săft Polycarpe, care năvăli In odaie cu zvăpăiarea obicinuită a contribuabililor din Seine-et-Marne.
—	Ce s’a Intimplat ? zise Lapot — din Băle.
—	Ce să fie! răspunse Polycarpe ■— din Fontainebleau — ia, trebuie să-mi faci un mare servicii!.
—	Zi.
—	Ştii că sunt In dragoste cu femeia im-becilulul de Haliri.
—	A ! da, OnOsime Haliri, de la clubul «Picioarelor plumbuite»... El şi 1
—	El! stnt hotărtt să mă însor.
—	Cu Halici ?
—	Nu, cu femeia lui!
—	Femeia lui Halici. Eşti nebun 1
—	Nn 1 Ascultă. Ca s’o pot lua, trebue să divorţeze ; ca să divorţeze ; trebuie să aibă un motiv.
—	Da : adulterul!
—	Perfect ! Lucrul e pus la cale cu bărbatul. De cit nu vrea să fie el vinovatul; vrea ca femeia lui să fie surprinsă.
—	Ciudat 1
—	Deci, pricepi: dacă frumoasa Irena e surprinsă cu mine, nu pot s’o iad de soţie, de oare-ce legea-I formală : «Femeia legitimă surprinsă în flagrant delict de adulter, nu se va putea căsători cu complicele el».
—	Atunci trebue să-şi înşele bărbatul cu alt cine-va.
—	Tocmai! Şi acela vel fi tu.
—	Efl!
—	Da, tu ! Tu-ml eşti prieten şi sunt Încredinţat câ n’al să dezminţi Încrederea ce am In vechea ta amiciţie. De altminteri totul este pregătit de mal înainte.
La cinci ceasuri să te duci la otelul Om-nibus, camera 23 şi la cinci ore şi cinci minute, On6sime soseşte cu comisarul.
—	îmi juri că n’are să mă ucidă.
—	Pe onoarea mea!
—	Bun ! De cit, un sfat: de şi ţi sunt
firieten, caută să nu mă laşi multă vreme a olaltă cu acea femeie tlnâră, căci mă cunosc : nu mal m’aşl cunoaşte 1 — Fii pe pace.
Polycarpe — din Fontainebleau — strlnse mina amicului sătl Lapot din Băle şi se despărţiră Inclntaţl unul de altul.
Cinci ore. Polycarpe ascuns Intr’o cafe nea văzuse pe frumoasa Irena intrlnd In otel, urmată In curlnd de Lapot—din Băle.
Işl scoase ceasornicul şi aşteptă. La cinci ore şi cinci minute nu văzu nici soţ nici comisar. La cinci şi zece nimic. La cinci şi două zeci tot aşa. In scurt plnă 1a cinci şi jumătate nu văzuse de cit pe Lapot.
Lui Polycarpe nu-I era Indemlnă de loc. Işl amintea ultimele vorbe ale prietuiulul sâfl şi ştia că Irena se cam aprindea l*ne...
In sftrşit la 6 ore fără două zeci nu se mal putu stăptni şi dădu fuga la 23.	*
LICEUL SF. GHEORGHE
Calea Victoriei, 160
în faţa Ministerului de Finanţe
Este autorizat de Onor. Ministru al ln9truc-ţiunel Publice a libera certificate equivalente cu certificatele de Stat. Situaţia acestui Institut de instrucţie şi educaţie, într’unul din cele mal sănătoase şi mal elegante cartiere ale Capitalei, deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru Îngrijirea elevilor, precum şi alegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-aă creiat o reputaţie speciala.
Pe lingă cursurile obligatorii prin programele statului, se mal învăţă în clasele primare limba Franceză şi cea Germana, iar In clasele liceale inferioare cea Germana. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrima. în rnod facultativ se învăţă limba Engleza. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi intr’adins.
înscrierile se fac de la 1 August tn colo.
Se trimit prospecte şi informaţiunl mal amănunţite gratis.
Cursurile încep la 1 Septembrie.
Director,
Anghel MMemctriescu
Liceul Clasic şi Real
Director al institutului
OH. ABGHIKFJCU
Director general al studiilor
Dr. M4RCEL BRÂNZA
— Bucureşti, Calea Moşilor, 102 —
Autorisat de Onor. Ministru al Instr. Publice ord. No. 38,799 curs primar, curs liceal, curs entru preparaţiunea la şcoalele militare. Cerţi-cate equivalente cu ale Statului. înscrierile de la 5 August. Prospecte la cerere.
Sub-director	Al.
Lista corpului didactic va fi presentatâ Ministerului conform autorisaţiunel No. 38799 care se exprima: «Ne veţi înainta spre aprobare, Sa lucepntnl anului şcolar regulamentul internatului, lista corpului didactic, preparator sad privighetor».
CURS LICEAL
Prcotnl NIni*»on 3’opescii, prof. la şcoala norm. de institutori, Religia cl. I—IV.
(’ăpttaii Kadii Toro.-«a»u. licenţiat în matematici, matematica cl. V—VI—VII.
S. Sanlclcvlci, licenţiat tn matematici, matematica cl, I—IV.
Dlmtirle D. C'onişa, dr. In drept, absolvent al cursurilor de filosofie la «College de France», prof. de filosofie, economie, politica şi dreptul administrativ.
Ioan tirani», prof. la liceul Sf. Sava, limba latină cl. V—VII.
1. Şarm, bacalaureat de la Atena, absolvent al facultăţel de litere. Limba elenă clasa III-IV.
Pândele Ionesen, prof. la liceul MihaiQ-Viteazul, limba elenă cl. V—VII.
Ioan Odor, absolvent al facultăţel de litere, prof. de limba latină cl. 1—IV.
Lnpu An ionescu. profesor la Liceul Mi-taaiO- Viteazul, limba română cl. V—Vil.
tih. 4 rgliirewcn, licenţiat in fizice, prof. la liceul Mihaitt-Viteazul, sciinţele fizice şi geografia.
Pautazl, prof. MihaiQ-Viteazul, 1. latina cl. 1-1V.
Dr- tililţA P»pp, prof. la liceul Mihaia-Viteazul, limba germană cl. V—VII.
Alexandru Pupp, licenţiat in teologie, prof. limba germana cl. 1—IV.
Bnnlfaee Hetrat, prof. de limba franceză la gimn. Şincal, limba franceză cl. I—VII.
Dr. Marcel BrAudxA, profesor de ştiinţele naturale la şcoala normală de institutori, pentru ştiinţele naturale.
Alexandru Ignat, absolvent al facultăţel de litere, istoria cl. I—VII.
R. Vtann, absolvent al conservatorului din Viena, muzica.
D. Ionescu, profesor la Liceul Lazăr şi şcoala normală de Inst., gimnastica cl. I—IV.
tirigore Komauo, absolv, al Acad. de Bele-Arte din Florenţa, profesor de desemn cl. I—VI.
I. Popescu, elev al şcoalel de Poduri şi Şosele, preparator de matematici.
Ioan Trlfu, student în litere, preparator de limba latină.
Benlainin Trifu, student în litere, preparator limba latină.
CITBS PRIMAR
I. Dniultrln, institutor, vechili elev al şcoalel normale de institutori director de studii al cursului primar.
IanoTldn, Drd în medicina,
N. Neofita, absolvent al şcoa;eî normale de Institutori, institutor.
C.	SAvnlescn, bacalaureat, institutor.
Surlă, absolv, şc. norm. de inst., institutor.
Şcoala specială de preparaţinne pentru şcolile militare şt de podnrî şl şosele
Căpitan Radu Toroceanu, licenţiat ’ln materna’ icâ, ataşat la serviciul geodesic al statului-major.
C-ăp. Dem. Iliescu, profesor de scoală de a-plicaţie.
V. Toroceanu, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi.
D.	Dar vâri, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi.
Caroi Davila, licenţiat în ştiinţe Ia Sorbona. Absolvent al şcoalel politechnice.
Căpitan Teodor Gtorgescti, licenţiat in matematice, profesor la şcoala de aplicaţie.
Inscripţiunile de la August înainte. Prospecte la cerere.
Dr. Frenkel, fost intern al Spitalelor din Paris, medicul Institutului şi Profesor de Igienă.
Inscripţiunile de la August înainte. Prospecte la cerere.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
BOLINTINEANU
fondat în unul 1874,
Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei
MARI A AMGELESOU
(nlsouti Bolintineana)
Aduce la cuuoştinţă, că cursurile vor începe pentru noul an şcolar la 1 Septembrie, nscrierile se fac de a mm, iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vâ-zhid reclamele forţate ale unor şcoale lu diferite jurnale, care Intre altele fac cunoscut publicului că au metode speciale, că aii obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărlt că In acest an să lase totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve diu timp de 24 de nul de existeuţa care parte sunt mume de familie, precum şi onorabilului public competinte care a putut să a-premieze resultatele obţinute tn toate privinţele. Institutul dnpA cum se ştie, este situat lu şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
Cu începere de la 15 ln« gunt viitor, abonamentul la ziarul «Epoi*a> va II: ăX ŢAHĂt
20 lei pe an
IX	8 T tt E M X Ă TA T Et
40 lei pe an
plătlbil semestrial de la 1 şi 15 ale fle-eărel luni.
Uf, Irena era singură...
—	El ! dar Lapot ?
—	înţelegi, dragă, că singură cu domnul ăsta mi-a fost frică! Atunci l’am închis colo, In garderob, de unde eram să-I dafl drumul la sosirea comisarului.
Polycarpe răsuflă.
Şi ca să respire mal bine îşi destâcu haina şi vesta.
Dar In momentul acela uşa se deschise şi intră bărbatul, comisarul şi doi martori, cari Intlrziaseră pe drum.
—	Iată vinovaţii! zbieră soţul.
Fatalitate ! Flagrantul delict fu constatat,
şi se Încheie proces-verbal interziclndu-se pentru tot-d’auna ori ce glnd de căsătorie Intre idiotul de Polycarpe şi suava Irenâ.
Atunci, drept compensaţie şi ca să nu râmîie pe drumuri, Irena se mărită cu Lapot din Băle, pe care se zice că îl închisese prea tîrzifi In garderob.
Dar Polycarpe nu şi a perdut toată speranţa : aşteaptă al doilea divorţ.
___Itodolplie Briuger.
H£S8G KJUSP ÂNcTâMERICA N
(Serviciul « Agenţiei Romfne»)
In contra insurgenţilor
Madrid, 12 August.— D. Carnea, inter-viewat In privinţa instrucţiunilor ce a trimes generalului Blanco pentru a combate pe insurgenţi, a declarat că a ordonat căpitanilor generali din Cuba şi Filipine de a se înţelege cu americanii ; dar că dacă a-mericanil n’ar putea face să se respecte armistiţiul de către rebeli, stimei ar trebui să respingă prin forţa armelor orl-ce agresiune Îndreptată In contra trupelor spaniole.
Regina regentă a adresat o telegramă de felicitări şi de bunavenire soldaţilor sosiţi din San .Tuan la Corogne, pe bordul lui A-licante.
C'otnisiunea păcii
New-York, 12 August. — Se anunţă din Washington Iul Journal, că d. Mac-Kinley a complectat numirile comisiunel de pace aleglnd pe d. judecător White şi pe fostul secretar al marinei, d. Tracy.
Se anunţă din acelaş oraş ziarului Herald că d. Mac-Kinley, a făcut cunoscut comisiunel de pace. că minimul de cesiune de teritorii! în Filipine ce ar putea să primească, este Luţon.
Agninaltlo ticpunc armele
Mantila, 12 August.—Şeful Aguinaldo a ordonat insurgenţilor de a depune armele. Generalul Merrit şi-a însuşit funcţiunile de guvernator.
lupte eu inmurgenfti
Madrid. 12 August.—O telegramă a guvernatorului din Nuera Viscaya anunţă noi şi slngeroase lupte cu insurgenţii, dintre cari 501) afi fost omorlţl saQ răniţi. Perde-rile spaniolilor sunt mici.
ile de azî
Serviciul Agenţiei Romlne
Mans, 12 August. — Consiliu) general a emis in unanimitate dorinţa ca guvernul să ia masurile cele mal energice în interesul superior al patriei, pentru a pune cupăt campaniei sistematice ce continua în contra armatei.
Budapesta, 12 August. — Conferinţele Intre miniştrii austriacl şi unguri aQ ţinut 5 ore jumătate. Ele vor continua mtine.
Madrid, 12 August. — Regina-regentă a semnat decretul, coiivocînd pe cortesil pentru Sep-tembre st. n.
Cota apelor
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de ert şi azi 13 August:
	Eri	Azi
T.-Severiu			2m.54	2m 38
Giurgifl		2 no 80	2m.24
Galaţi		lin .90	lm.90
FORMAŢIUNI
Escurslunea Principelui Romînier
A. S. Regală Principele Romîniei a sosit la orele 1120 în Capitală, însoţit de d. maior Aurel Dumitrescu, aghiotant princiar. deszinzînd la Castelul Cotroceni.
După dejun A. S. R. a inspectat brigada a 8 a de sub comandamentul său.
*
* *
Mtine dimineaţă Principele Romîniei, însoţit de ministrul lucrărilor publice şi de d maior Dumitrescu, pleacă la Curtea
de Argeş, unde după ce va vizita monas-tirea, va lua dejunul la reşedinţa episcopală.
Străbdtind judeţul Argeş, A. S. R. va merge apoi pe Olt în sus la Cîineni, graniţa Transilvaniei, de unde se scoboară pe malul drept al Oltului, vizitînd lucrările de artă ce se fac la gura Lotrului pentru construirea liniei ferate Călimă-neşti Rtul Vadului, ptnă la Călimăneşti.
•
* •
Sîmbătă seară A. S. R. va rămine la Călimăneşti şi a doua zi dimineaţă va merge cu un tren special la gara Băbeni, de unde va continua drumul cu trăsura { ptnă la băile Govora, unde va lua dejunul.
După dejun, Principele şi suita vor merge pe valea Bistriţei în sus pină la şcoala militară Bistriţa, unde vu rămine j peste noapte.	-	2
Luni dimineaţă va vizita mănăstirea şi . spitalul rural Horeau, de unde apoi va i reveni prin alte văi la Băbeni.	*
Luni seară A. S. R. ss va întoarce în
Capitală.
Acceleratul de la Iaşi a sosit azi In Capitală cu o lntlrziere de două ore, din cauza deranjărel liniei la Zorlenl.unde s’a produs acum zece zile deraiarea.
In Monitorul Oficial de astă-zl a apărut decretul prin care se acordă un noQ congediu de o lună d-lul G. Cantacuzino, ministrul de finanţe, iar d. Ionel Brătianu, titularul de la lucrările publice, continuă a fi Însărcinat cn interimul ministerului de finanţe.
Ministrul de finanţe al Rusiei a sosit eri la Galaţi venind din Rusoiuc, pe bordul vaporului «Rus» al companiei Gagarin de navigaţie pe Dunăre.
D-sa a mers imediat la catedrala Sf. Nicolae, unde a asistat la Te-Deumul celebrat nu ocazia naşt-erel A. S. R. Principelui Romîniei.
Apoi d-sa a vizitat portul, domrile, fi spre seară a plecat la Reni.
La congresul de tuberculosă ce s’a ţinut zilele trecute Ia Paris, aQ luat parte şi medicii romlnl d-nil doctori Georgescn, medic primar al Capitalei, Andrei Pall&ng din Brăila şi Thiron din Iaşi.
In urma iniţiativei d Iul căpitan Orleanu, întemeietorul Ligel pentru propăşirea Do-brogel, Sîmbătă se va da la Govora, sub patronagiul d-uel general BerendeiO, un bal In folosul Înfiinţării unei biblioteci populare tn Tulcea.
Fostul nostru colaborator literar, d. Dumitru Stăncescu, cunoscutul colecţionar de basme şi snoave, ne scrie din Clmpulung, că contrar ştirilor râsplndite prin ziarele din Capitală, se află sănătos tun, făctnd cură de aer In cetatea lui Radu Negru.
Ziarele ungureşti se pltng că un mare număr de meseriaşi unguri, mal ales din Arad, emigrează In Romtuia, de oare-ce In Ungaria mor de foame.
Vâetlndu se că toţi aceşti numeroşi se romanisează in Romluia, ziarele ungureşti invită pe guvernul lor să împiedice emigrarea şi să ajute pe meseriaşi ca să poată trăi ca unguri in ţara ungurească.
Ministerul domeniilor are intenţia sâ înfiinţeze la Galaţi, lingă docurl, o mare hală de peşte, precum şi un basin In Dunăre, închis cu gratii, spre a înlesni ast-fel exportul peştelui.
In toamna anului curent se vor concentra :
pentru instrucţia regimentelor 8, 10 şi 11 de miliţii, contigentele 1887, 1888 şi 1889, de la 1 la 10 Septembre;
pentru instrucţia regimentelor de miliţii Tulcea No 33 şi Constanţa No. 34, contingentul 1888, de la 1 la 10 Septembre;
pentru instrucţie şi manevre: la regimentele de infanterie, contingentele 1890, 1891, 1892, 1893 şi 1894 din permanenţi; la vlnătorl, artilerie de clmp şi geniu, con tingentele 1890 ; la artilerie de cetate, con tingentele 1890 şi 1892; la escadronul de tren al corpului IV de armată, contingentul 1890; la companiile sanitare şi de sub sistenţă ale corpului IV de armată, contingentele 1890 şi 1892—de la 12 la 26 Septembre pentru trupele din corpul I, II, III şi divisia activă, şi de ia 12 Septembre la 1 Octombre pentru trupele din corpul IV.
Veste bună din Bucovina. Ziarul Patria spune ră noua organizaţie de partid a intrat In viaţă, şi judecind după informaţiuuile ce le primim, rezultatele sunt pretutindeni neaşteptat de favorabile.
Alegătorii aderenţi al programului naţional din toate cercurile electorale afl primit cu mare entuziazm rezoluţiunile comitetului naţional şi s’aQ constituit cerc de cerc In conformitate cu nona organizaţie.
Despre pregătirile electorale din Iaşi, cetim In Opinia :
Se cunoaşte dorul fierbinte al d Iul Gane de a rămine şi pe viitor primar, dacă guvernul nu s’o duce cum va la plimbare; dar se cuuoaşte In acelaşi timp şi voluptatea cu care aşteaptă d. Gheorgliian să’l vază pe d. Gane plecind de la primărie.
Răsboiul a Început.
Primarul laşului. In ne-ftrşitele-1 călătorii pentru interesele Naţionalei, a pus, se vede, o vorbă bună pentru veterinarul Chris tea, nepotul prefectului — căci comandamentul, din chiar senin, a trimis o adresă comunei prin care ’I pune In vedere că, de oare-ce d. Chrislea ia leafă din bugetul ministerului de lâsboiQ fiind-că ’şl face tem porar stagiul In armată, primăria nu se cade să’l mal plătească apuntainente pentru funcţiunea de directorial abatoriuliil — căci ar călca legea cumulului.
Acum e probabil ca şi d. Gheorgliian să intre In scenă.
Alegerile comunale din Iaşi aQ să fie pi-caute.
Iu dislrictul Ochrida (Macedonia) s’ati deschis acum de curind patru noul şcoli slrbeştl. Directorul şeoalelor slrbeşll de a-colo, Dimitrie ErdanovicI, a fost rănit de moarte de un bulgar.
D. Mihail Miloş, comerciant In Craiova, strada Abatorului 136, ni ae pliuge că un vajnic bătăuş poliţienesc, anume preotul Uie Dumitrescu de la biserica Mtutuleasa, l’a bătut tn mod grav fără nici un motiv.
Atragem atenţiunea P. S. S. Episcopului Athanasie de Rlînnic asupra acestui slujitor al bisericel.
Surprinse de apropierea felicită ce s’a produs la Braşov din incidentul serbărilor «Honterus» între romînl şi saşi, ziarele din Budapesta încearcă să sperie pe saşi cu gogoriţa romînizăril lor.
înscrierile elevilor $1 elevelor
Tn şcolile secundare ale StatuluT
(Principalele articole din noul Regulament)
Art. 8.— Cererile de înscriere vor trebui să fie depuse la direcţia şcoalel Intre 1« şi 31 August inclusiv.
Art. 9.— In fle-care clasă de curs secundar inferior, nu pol fi înscrişi mal mult de 50 şcolari, iar In cursul superior nu pot fi înscrişi mal mulţi de 40.
Art. 10.—In oraşele unde este numai o singură şcoală secundară de băeţl, sad numai o singura şcoală secundară de fete, direcţia tor-mează In ziua de 1 Septembrie, lista cererilor de înscriere ce i s’a prezintat In clasa I.
In această listă, ea va înscrie numai pe copiii cari vor avea etatea de 11 ani împliniţi In ziua de 1 Septembrie a anului curgător. Va mal înscrie şi pe copiii cari, In aceeaşi zi, vor avea etatea coprinsă Intre 10 şi 11 ani, şi cari vor avea pentru aceasta dispensa acordată de inspectorul general al InvăţămlntnluT secundar.
Lista se va alcătui în modul următor:
Se vor trece lutr’insa mal întiiQ copil cari aQ etatea de 11 ani lnpliniţl şi cari sunt fii de romlnl. clasificîndu-I In ordinea mediei notelor, mediei anuale de la limba romtnă şi de la matematice, din certificatul iu puterea căruia se face Înscrierea ;
In a doua linie, se vor trece copil cari aă etatea de 11 ani împliniţi, dar cari posedă dispensa inspectorului general şi sunt fii de ro-mlnl, clasificindu'l tot ca mal sus ;
In a treia linie, se vor trece copil cari aQ etatea de II ani împliniţi, şi cari vor fi fii de străini, clasificîndu-I In aceeaşi ordine ca şi pe cel precedenţi.
In a patra linie se vor trece copil, cari nu aQ etatea de 11 ani împliniţi, dar cari posedă dispensa inspectorului general, şi sunt fii de străini, clasincîndu’l tot ca mal sus.
Art. 11.—înscrierile pentru clasa 1 se vor face în ziua de 3 Septembrie.
Se va rezerva mal iutîiQ In şcolile cari aQ internat un număr de locuri egal cu numărul locurilor de bursieri, declarate vacante. Dacă însă Tn urma concursului ce se va ţine pentru ocuparea locurilor de bursieri, nu se ocupă cu bursieri toate locurile ast-fel rezervate, restul se va împlini după terminarea concursului din lista prevăzută la arL 10 a regulamentului de faţă, tot In ordinea clasificârel.
In a doua linie se vor înscrie cel rămaşi repetenţi tn şcoală, In actastă clasă, cari nu aQ făcut insă Sntr’însa mal mult de un an şi a declarat la direcţie, intre 16 şi 31 August inclusiv, că vor să repete clasa.
Se vor înscrie şi acel repetenţi cari vor fi făcut deja doul ani In clasa I, dar cari vor fi dobindit de la inspectorul general dispensa de a urma şi un al treilea an, conform art. 4 din acest regulament.
In a treia linie se vor Înscrie cel repetenţi în clasa I de la o altă şcoală de acelaşi fel, din alt oraş, al căror părinţi se ver fi strămutat în oraşul unde se află şcoala In care se cere Înscrierea.
In locurile ce mal râmîu disponibile, se vor înscrie candidaţii după lista prevăzută la art. 10, In ordinea clasificărel şi pînă la Împlinirea numărului prevăzut la art. 9 de mal sus. Ceî-l’alţl se vor refuza.
Art. 19. In clasele II-VIII secundare se Ins-crifl de drept:
a)	Bursierii şcoalel, dacă sunt, precum şi a-cel admişi prin concurs ca bursieri, de o-dată cu deschiderea auulul şcolar ;
b)	Şcolarii promovaţi din clasa precedenta a şcoalel însăşi;
c)	Şcolarii rămaşi repetenţi în clasa respectivă, avind în vedere art. 4 din regulament. După aceasta, îu locurile ce mal râmln libere pină la numărul arătat la art. 9, se vor satisface cele Talte cereri de înscriere în ordinea datei lor de presentare. Cele-l’alte se vor refuza.
In oraşele unde sunt mal multe şcoule secundare de acelaşi fel, pentru a se face înscrierea în locurile ce rămtu disponibile în fle-care clasă, după facerea înscrierilor de drept arătate tn acest articol, se va procede întocmai ca la art. 16.
EXTEMiXE
—	Telegrama pe care am publicat’o, prin care se spunea că, in urma audienţei ce i-a acordat Sultanul, d. Rally s'nr fi declarat partizan al unei apropieri intre Grecia şi Turcia, capătă acum confirmare prin faptul că o reproduce şi oficiosul turcesc Şervet.
—	Ziarele din Sofia anunţă că Principele şi Principesa Bulgariei vor face în Noembrie o vizită la Curtea din Atena.
—	Din C.etinge se anunţă că Principele Nicolae al Muntenegrulul va merge in curind la Petersburg.
—	Călătoria împăratului Wilhelm în Palestina va avea efecte bine-făcătoare pentru locuitorii din partea locului. In adevăr, se scrie ziarului turcesc Şervet că primăria din Iafa, ter-minînd refacerea şoselei de 62 chiloinetri care duce la Ierusalim, a început să repare stradele din oraş. Lucrările pe şoselele Aribaye şi Dge-bel-Tura sunt activate; podul peste Messarah va fi de asemenea complect restaurat. Toate lucrările vor fi terminate In curind.
—	Călătoria in Orient a împăratului german dă de vorbit acum şi gazetelor ruseşti.
Presa rusească exprima convingerea că a-ceastă călătorie va fi o garanţie mal mult pentru Întărirea bisericel ortodoxe. Moskomoja Wjedomosti, care face aceste reflecţii, spune ca o confirmare, că e imposibil ca Germania să pue pe întliul plan interesele catolice, şi călătoria orientală a lui Wilhelm va provoca mal rurind o slăbire a catolicismului. Dacă s’ar în-tlmpla să fie jefuiţi catolicii orientali de sub protectoratul francez, aceştia vor cere scutul Rusiei. Germania nu va cîştiga nimic.
—	După cum comunică «Corespondenţa internaţională» din Berlin, Împăratul ar avea intenţia să facă o vizită curţel din Athena, la întoarcerea sa din Palestina. Prinţul Constantin i-a făcut chiar o invitaţie iu aoest sens. Ştirea însă nu se confirmă.
—	Gngeta de Frankfurt anunţă că Chedivul şi fratele săO, prinţul Mahomed Aii, vor vizita pe Sultan la Yidiz-Cbiosk, către sflrşitul lui August.
—	Le Temps primeşte din Vieiw o telegramă de la corespondentul lui, iu care se zice că ambasadorul Germaniei la Viena, contele de Eulenbourg. care este persoana gralissima pe lingă Împăratul Wilhelm, a făcut mal deunăzi lungi visite celor doul preşedinţi de consiliu, austriac şi ungar, contele Thun şi baronul Banfly.
In cercurile diplomatioe se dă oare-cure importanţă acestor visite.
Contele de Eulenbourg ar fl întreţinut pe contele Thun şi pe Banffy despre consecinţele posibile ale unei schimbări a politicei interioare austriace asupra politicei externe a Austro-Ungariei, din punctul de vedere al triplei a-Hanţe.
DEPLAHAKI
D. Cantacuzino, ministrul finanţelor, Intorcin-du-se din străinătate, s'a oprit la Preueul; d-nu Dini. Sturdza, preş dintele consiliului de miniştri, s’a stabilit pentru clt-va timp la Constanţa; d. Petro Poni, comisarul general pentru expo-
riţiunea de la 1900, a sosit cri, veniad de la Iaşi; d. Orăscn, inspector la serviciul technic al comunei, s’a Întors din congediu; d. Crăs-nani, prefectul judeţului Vălrea. a sosit eri In capitală, venind din streinătate, şi In aceiaşi zi a plecat la post; aQ sosit eri în Bucureşti: d. general Poenaru, d. general Argetoianu şi d. colonel Anghelescu; d. general Vlâdescu, şeful casei M. S. Regelui, a plecat eri la Clmpu-Lung; d. dr. Fierea Teodoreacu, a plecat tot eri la Predeal,
riTMAOBA
Serviciul *Agenţiei Romlne»
Afacerea IScguarl-Kslerhamg
Paris, 13 August.—Maiorul Esterhaey s’a înfăţişat, ieri, înaintea consiliului de anchetă, întrunit sub prezidenţia generalului Florentin. S’au ascultat ca martori colonelul regimentului 74 de infanterie şi generalul Pellieux.
Părerea consiliului s’a transmis generalului Zurlinden, care a comunicat-o d-lui Cavaignac, ministrul de războiţi. Acesta va statua asupra acestei afaceri Joui snu Vineri._______________________
1>-iiu1 8. GOLUSEB depozitar de ziare dlu Plat* .* Neamţu, este cn Insistenţă rugat să ne trimită aehitarea coruptului.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant ţii Cir ă din ti
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA Huouregtl, Strada Sfiala Ionică
Internatul Liceului, Jraian”
din
TURNU-SEVERIN
Din iniţiativa direcţiunel, cu autorisaţiunea Ministerului şi cu concursul tutulor profesorilor, s’a înfiinţat pe lingă acest liceu un internat, In care se primesc, pe lîugă bursieri, şi un număr reslrius de solvenţi.
Acest internat s’a instalat in cele mal bun» rondiţiunl posibile. Nu s’a cruţat nici un sacrificiu, pentru ca el să fie la înălţimea reputaţi-unei liceului TRAIAN, pe lingă care s'a alipit.
Casele internatului sunt cele mal spaţioase din oraş, după licefl, aşezate pe malul Dunărei, expuse din toate părţile la soare—aer curat şi sănătos.
îngrijire deosebita, mincare substanţială şi la discreţie, băl in internaţ educaţie aleasă, instrucţiune solida, curăţenie perfecta, ordine desăvîrşită, disciplină de fler, însă egal aplicată la toţi elevii, fără deosebire de etate, clasă saQ posiţia socială a părinţilor. Uniforma liceului este obligatoare pentru toţi elevii, de la cl. I—VIL Vorbirea limbel franceze şi germane de asemenea obligatoare în internat. Doctorul internatului gratuit; doctoriile insă cad in sarcina părinţilor.
Directorul şi subdirectorul internatului, cum şi meditatorii speciali, vor îngriji ca elevii interni să nu plece nici o dată la liceQ cu lecţi-unile nepreparate. I*rofesoril liceului s’atl oferit a supraveghia cu rîndul meditarea elevilor.
In scopul de a Infiltra gustul de citit la elevi încă de pe băncile şcoalel, s’a înfiinţat în internat o frumoasă bibliotecă, formată din autorii clasici romlnl şi francezi, dicţionare diferite şi alte cărţi utile, cari, încontinuu, sunt puse la dispoziţiunea lor spre consultare.
O deosebită atenţiune se va da gimnasticei, musicel vocale şi instrumentale, desemnulul după natură, dausulul, popicelor şi altor jocuri inocente.
Musica instrumentală, fiind singura artă care innobilează inima şi îndulceşte caracterul, am introdus-o ca şi pe un obiect obligatoriu, şi, ea atare, nici un elev nu poate fi primit, mei în liceQ, nici în internat, dacă nu ’şl va cumpăra un instrument musical oare-care după voie (vioară, flaut, piculină, ocarinâ, clarinet, violoncel, mandolină, harinonieâ, etc.) Doul profesor! de musică, special aduşi din Austria, sunt angajaţi prin contract şi puşi la dispoziţia ele vilor spre a'I învăţa această frumoasă artă.
De şi internatul nu s’a înfiinţat de cit numai de un an, totuşi, din 80 elevi interni, n’a rămas nici unul repetent.
In timp de 8 luni, de cind ud fost angajaţi profesorii de musică, s’a putut fonna din elevii liceului o orchestră si o fanfară după modelul mnsicelor militare, care a făcut progrese uimitoare, Intr'un timp aşu de scurt.
Scopul pe care profesorii liceului II urmăresc, prin Înfiinţarea aceslul internat, este cu totul desinteresat şi anume: ,
1)	De a ridica şi mal mult reputaţiunea liceului TRAIAN dm T.-Severin, care, prin po-siţiuriea sa geografică, e menit să aducă servicii reale causel romlnişmulul, de oare ce este situat la graniţă intre trei ţări (Serbia, Bulgaria şi Banat), locuite eu milioane de romlnl.
2)	Cu micul beneficiu ce ar resuîta de la elevii solvenţi, se vor ajuta elevii silitori şi cu purtări frumoase, dar car! suut săraci cu <lesă-vîrşire, intrebuinţîndu-se, bine înţeles, ultimul ban numai şi numai îu folosul elevilor.
Preţul pentru un elev este de ;
500 lei anual plata internatului,
20 »	»	» prof. de musică,
50 » taxa de instalaţie (pat, saltea, cuvertură şi taclin),
10 lei anual cheltuell extra-ordinare.
580 » total, plătibill în 2 saQ chiar 3 rate.
înscrierile se fac de la 1—20 August, mire-sîndu-se cu o petiţie timbrată la directorul liceului.
Prospecte şo trimit gratuit, la cerere.
Numărul solvenţilor oste limitat.
Directorul liceului
__________________T*. Costesca
Pentru d-mî Agricultori
Majoritatea agricultorilor uu mal şovă-eş'e, clnd e vo^ba de a lua măsuri In contra mrtlurel (tăciunelui). AQ Încercat Saramurii tui Huma Dttpuy şi s'uu convins că combate sigur şi radical pe acest duşman al griului, numit niâlnră.
Saramura lui Numa Dupuy se tntrebu-i> ţeazâ In toată ţara de peste 20 de ani şi a obţinut laude unanime. Ea se vinde In pachete conţinlnd dosa chimică exact calculată pentru două pogoane.
Saramura Dupuy sa topeşte uşor In apă rece şi prepararea seminţei e tot ce poate ti mâl simplu. Toată cheltuiala e de vr’o 20 bani de pogon şi ar fi o greşeală neer-tată din partea agricultorului, care şi-ar expune recolta unei slricăciuul probabile, clnd po.ite s’o evite cu o cheltuiala attt de mică	S. 61
Representant general S. M*E\VEXI8TI, Craiova Depozite ta toate oralele
VALORILE R0MÎNE
BURSA BUCUREŞTI
Joui, 13 August 1898
Efect.	• <6 .9 «0 a	Softd. cupoan	Oferite		Cerute		încheiata	
			ou b. gata	ou ter.	ou b. gata	ou ter	ca b.g	CU term.
Împrumut.								
de 8tat								
Romlne								a
Beată 81 •	s%	Apr.-Oo.	100V,	—' -	100Vt	-4	| 100	—
- M •	6%	I.B.-IUl,	101	t —	100*-,	•|	—	
- 93 •	6%	I»n.-Ial.	10J	—		—	—	p
- 94 •	frVo	Apr*-Oc.	100V.	—	9H‘/.	—*	—	!—
« bH-94	*%	Un-Ial.	»8V,			—	•**	
- 96-93)		M»l.-N-el	w,.		93,.	—	•—	fp
Oblig- 0. f. r.		Ian.-Iul.			““			p
Impr. da								
oraşe								
Obl. C. B. 88		Ua.-lal.	100		99*/,	__				
4 « 4 9(1	r.»/.	Mal-N-e.	100*/,	_	100* 4				
44 4 9r	4V,«/,	Maî-N-e.	88>/,	V —	98	—		
Tmpr. de								
«ooletâţl								
Borts. f. rar	5%	Iaa.-luL	wu		99	—	9936	—
444	4%	Ian.-Iul.	»8V,		95%	—	—	—
« « u. B,	6»'o	Ian.-Iul.	Wl,		98	—	—	—
« «u. I.	50/o	Ian.-Iul.	9.i‘/^		88 V.	—	—	—
Obl. k. bazalt	8%	Ian.-Ini.	~	-	- 1	—		—
	Dlv.	Vaiere a						
Acţiuni	anula	nora.						
	trec.							
B. X.» B. .	98.80	500 1.	—	2488]	_	2180	—	2480
B. Agricolă '	16	6001. v.	—	383	—	381	380	381*82
8.Dac.-Rom.	33	300 1. V.	—	481	—	482	—	—*
8. Naţionala	8'	20:i 1. V.	—	540	—	5L4	-	—
8. Patria •	6	100 1. v.	r —	135		180		r»r-
8. de bazalt	28	260 1. V.	1 —	400	—	88.,	—	1—
Boo.Letea •	8	1,00 1. v.	— .	80		“	—	■ —
SOONTPRIŞI AVAN8PBI
%
Banca Naţ. scont............................
« r avansuri pe depostte <le efecte sati lingouri
Banca Agricoli scont ...........................
*	4 avansuri pe depozite de efecte primite
cu 10 % Bc&zămînt sub cur«ul zilei * Oasa de Depuneri şi Oonsemnaţlnnl pe depozite du efecte
6
oVi
CĂILE FERATE ROMANE
Publicaţiune
Se aduce la cunoştinţa onor. public că cu ocaziunea serbătoarel Sf Mărie (Sâmbătă 15/27 August a. c.) pe lângă trenurile de plăcere deja cunoscute, vor inal circ ia :
Un tren de plăcere dela Bucureşti-Predeal
Iu ziua de Vineri 14 26 Aug ist, şi
Un tren de plăcere dela Predeal-Bucureşti
în ziua de Duminecă 16/28 August a. c.
După mersul următor:
La ducere Vineri 14,ZO La ir toarcere Dutnin.
Auguat (Trenai A)	> t6\28 Aug. (Trenai B.)
Bucur, p, 2 ore 15 p. m.
Brazi so. 3 » pl. 3 Buda so. 3 » pl. 3 Câmp. s. 4 » pl. 4 Comar. s. 5 » pl. 5 Siuaia s. 5 » pl. 5 Buşte. s. 6 » pl. 6 Azuga s. 6 » pl. 6 Pred. s. 6
04,
29
52
56
36 39 00 04
37 59 13 15 22 24 39
Pred. pl. 4 Azug. s. 4 » pl. 4 Buşt. s. 4 » pl. 4 Sinaia s. 4 » pl. 5 V.-Lar. s. 5 » pl. 5 Coma. s. 5 » pl. 6 Câmp. s. 6 » pl. 6 Baicol s,
» pl. 6 Buda s. 7 » pl. 7 Ploeş. s. 7 » pl. 7 Bueur. s. 8
6
20	p. m. 34 »
36 »
42	»
44 »
55 »
15 »
26 >
27 »
47 »
52 »
12 »
21	»
43	»
44	»
00 »
06 »
20 »
47 »»
55 s6ra
Persoanele care vor profita de aceste trenuri, ror plăti aceleaşi laxe ca şi pentru cele-i’alte trenuri de plăcere care circulă pe această linie.
Biletele eliberate călătorilor In ziua de Vi-uerl 14 (26) August, vor fi valabile pentru Întoarcere cu ţoale trenurile de că ătorl numai până Luni cu trenul de persoane No. 178 de dimineaţă.
Copil mal mici de 10 ani vor putea călători doul cu uu bilet.
La aceste trenuri de plăcere uu se vor primi bagage.
Dlrecţlnuea generali.
Bucureşti, în August, 1898.
Doctorul Anghelescu
cliirnrg ni Npltatnlui Brlnroveneic
Fost Intern al Spitalelor din Paris In timpul verei va rămine în Capitală
Strana Sălciilor Ao. Ihi*t
Internat de Bâeţî
Al comunităţel EvangeBee Germane
DIN BUCUREŞTI
No. 14, Strada Luterană, No. 14
Autorisat de onorabilul Minister
De şi sunt numai doul ani, de cind acest internat e In fiinţă, cu toate acestea se poate tâli de un mare succes. Toţi elevii interni aQ terminat cursurile cu un mare succes.
Institutul e administrat de o comisiune speciala, aleasă din sinul comitetului general al comunităţel şi e pus sub direcţiunea d-lul Eugen Filtsch,
Personalul conducător intern e compus :
1) Dintr'un inspector, căruia, în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romîn şi un institutor care supraveghiază de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morala şi instrucţiunea solidă.
Acest internat stă in nemijlocită legătură cu şcoala normală evangetică germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit: clase primare, cu programul statului şi 5 clase reale.
In această şcoală reală se învaţă limbile : germană, roinină şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. Se primesc copil de ori ce naţiune şi confesiune, chiar şi de aceia, cari frec.uentează alte şcoale, aceştia Insă numai In pensiuno.
Institutul e araujaL conform tuturor cerinţelor moderne şi igienice. ' re o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică.
Taxa anuală variază după virata elevilor între 640 pină la 1000 lei, pentru ipterni şi 300 pină la 560 pentru semi-inlernl. Taxa se va plăti in rale trimestriale.
Prospecte se pot primi In mod gratuit de la domnii administratori al pensionului, precum şi do la diferite oficii parochialo evingelice din proviueio. înscrierile elevilor se primesc cel mult ptnă la 15 Septembrie a. c. (stil verhifi).
Comunitatea evange/ică germană
Parohul Dr. EUGEN FILTSCH.
__________Str. Luterană, No. 12
Dr. II. Gerota
Spretalinl t Chirurgie, organele geuito-urinarr
BULEVARDUL EhISABETA 32 Conpultaţiiiju de la 6 — 7
www.dacoromanica.ro
4
II® O CA
m
DE CITIT
De aceia ce suferă de FHIGUHI
Una din bolila cele mal teribile, mal cu de-eaebire In ţările calde şi raarecagioase, una din acelea ce causează In fle-care zi numărul cel mal mare de decese, una din cele mal disperate şi din cele mal lungi ; sunt frigurile.
Omul se simte de o data apucat de o stare rea de oboseala, de cascflturl şi mal cu deosebire de un sentiment de friguri care tn curlnd ajunge piua la spasmuri, tremuraturl şi clănţănitul dinţilor. Bolnavul se pune tn pat tre-murind şi ne parvenind a se Încălzi. Această stare se prelungeşte clte-va ori, timp de mal multe ore.
La sflrşit se produce o schimbare serioasă : frigul Încetează şi este înlocuit cu o căldură nseată arzătoare, tot aşa de penibilă ca şi fri-
gul oare l’a precedat. Turmentat de o sete arzătoare, bolnavul nn parvine s’şt o linişti. In sflrşit după un oare care timp mal mult saO mal puţin lung, vine o năduşeai» abondentă care aduce o Îmbunătăţire mult dorită
Acest ansamblu de trei perioade, frig, căldură şi sudoare constitue un acces de friguri intermitente, a doua zi sad a treia zi la aceiaşi oră se produce un acces asemenea şi se repetă raereO cit ţine boala ; In intervalul acceselor bolnavul slăbeşte.
Clte o dată accesele sunt aşa de violente în cit pot aduce moartea In două saQ trei zile şi chiar tn cite-va ore ; atunci se chiamă friguri pernicioase.
Cind nu sunt destul de bine vindecaţi, acel ce att avut accese de friguri, sunt expuşi să mal aibă şi alte ori.
De aci rezulta o sărăci o destnge, o stare generala rea care merge cresclnd mered ptnă ce o stare oare care gravă aducd moartea.
De aceea n’am şti recomanda In de ajuns
bolnavilor do a combate frigurile cit mal curlnd. Pentru a tăie un acces violent trebne luat chinină. Dar clnd este vorba de nişte frigări tenace persistente şi vechi vindecarea este mal sigură şi fără zdruncinare lutnd vin de Qui-nium Labarraque cel mal activ din toate vinurile de quinquină.
Intr’adevăr vinurile de ehinchină ce se găseşte foarte adesea tn comerţ, se prepară cu coaja de chinină, a cărei bogăţie In principii active este extrem de variabilă ; apoi procedeu-rile de fabricaţiune sunt aşa de defectuâse In cit scoarţele cari ad servit la prepararea vinului de chinrhină se pot întrebuinţa apoi la fabricarea sulfatului de chinină. Aceasta însemnează că nu s‘a extras din scoarţă principiile sale active. Ast-fel aceste vinuri sunt foarte puţin eficace.
Din contră Quiniumul Labarraque. preparat după procedeuri speciale, conţine toate principiile folositoare din ehinchină, ba chiar şi şinconia şi toate principiile tonice şi aroma-
tice. Este un extract complect al thinchinel, un medicament tn tot-d’a-una de aceeaşi compoziţie titrată şi In dosă exactă, pe cure doctori) şi bolnauil se pot baza in mod absolut.
Quiniumul Labarraque se fabrică cu cele mal bune vinuri din Spania.
Întrebuinţarea lui Quinium Labarraque In dosă de un păhărel sad două de lic6re, după fie care masă este de ejuns pentru a vindeca la scurt timp, frigurile cele mal rebele şi cele mal vechi.
Vindecarea obţinută prin vinul de Quinium Labarraque este mal radicală şi mal sigură de cit ru ajutorul chininei singure, din cauza ce-lor-l’alte principii active ale cbincbinel ce conţine Quiniumul Labarraque şi care corn-pledează acţiunea chinine).
Acţiunea vinului de Quinium Labarraque este incomparabil superioara orl-cărul alt leac, mal cu deosebire In ţările unde domneşte boala frigurilor, clnd bolnavul este silit să trăiască In mijlocul miasmelor ce i-ad cauzat beaia.
Acest vin este nu numai regele febrifugilor,
dar şi cel mal eficace şi cel mal energic din tonicele cunoscute. El ne restabileşte forţele şi dă repede vigoarea şi energia.
Din cauza eficacităţii sale si a nenumăratelor vindecări ce a produs, Academia de Medicina din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, distmeţiune foarte rară şi care reco-mandă acest produs Increderel bolnavilor diu toate ţările. Acest produs se găseşte la toate drogueriile şi farmaciile.
In vederea eficacităţii sule suverane şi caoa-citatea flacoanelor sale, vinul de Quinium La-b&rraque este de un preţ moderat şi mal puţin acump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o cantitate foarte mare peDtru a obţine o mica Îmbunătăţire In ioc de vindecare.
FOIŢA ZIAMJLUl «BPOCA»
ALEXANDRE DIJMA*
0 K0AP1EIN FLORENŢA
soa
ALEXANDRU DB MEDICIS
Celula lui frn Leonardo
Mlnâstirea de Sant-Marc, unde Filip Strozzi găsise un adăpost, e situată intre via Larga şi via del Cocomero, a-mlndouă cele mal frumoase străzi ale Florenţei. Şi astă-zl încă e un locaş de pelerinaj pentru vizitatori, atraşi de suvenirul artelor şi al religiei: de tablourile şi mal ales de frescele Iul Beato Angelico, şi de martirul Savonarola.
In celula unuia dintre discipolii a-cestul bărbat, a cărui memorie e In aşa mare cinste la Florenţa, în cit se povestesc ultimele sale momente, se citează ultimele sale cuvinte, par-că ar fi de ieri, şi în totl anii, în sfîrşit, se acoperă cu flori locul supliciului săO — In celula aceasta, ziceam, se închisese Filip Strozzi.
Proscrisul era mal liniştit. Dimineaţa, trimisese pe gazda Iul la Luiza. Fra
Leonardo, ducînd mustrări părinteşti, primise confesiunea tinerel fete, şi se întoarse cu braţul Întins la Filip Strozzi, zicîndu-1:
—	Puteţi încă bine-cuvînta, iubi şi îmbrăţişa pe copila voastră, şi puteţi erta pe Lorenzino.
—	Dar îţi spun ca ea-1 iubeşte! strigă bătrînul; îţi spun că l-am văzut eşind la ora unu spre dimineaţă de la dînsa! Iţi spun că e un mizerabil!
—	Da, insistă călugărul, da ea-1 iubeşte, şi cu dragoste curată, de soră.
—	Amorul unul Lorenzino, un amor curat şi fratern?
Tu mi-o spui asta, părinte, tu care eşti deprins să citeşti pănă’n adincul i-nimilor omeneşti! Tu vil să ial apărarea acestui infam!
\ Duhovnicul rămase visător şi punînd mîna pe umărul lui Filip Strozzi:
—	Da, fiul med, zise el, da, tu al spus-o ; da e adevărat că puţine suflete rămîn necercetate de mine, sunt puţine aceste abisuri întunecate în care se agită pasiunile umane, a căror a-dincime să n’o fi măsurat efl. El bine, să’ţl spun drept, Strozzi ? Lorenzino ^ e unul dintre aceea ale cărora gîndurl îmi vor răminea tot-d’auna necunoscute. Cu toate astea, mal mult de cit pe cel-l’alţl oameni, nu l’am pierdut nicl-odatâ din ochi, căci tu o ştii bine, multă vreme speranţa republicanilor se îndreptă spre el. El bine,cu cit deveneam mal cunoscător de oameni, cu atît pătrundeam mal puţin în abisul inimel sale. De la întoarcerea sa la Roma, e un an
întreg d’atuncl, a devenit impunetrabil pentru orl-cine, chiar pentru noi: căci de la întoarcerea sa, nici odată nu s’a apropiat de tribunalul penitenţei. Oh! strigă duhovnicul cu groază, oh 1 acela care Intîia oară va asculta mărturisirile acestui om!...
—	Da, zise Filip Strozzi cu vocea întunecată, de cumva dînsul nu va muri, fără împărtăşire...
Fra Leonardo lăsă capul în jos.
—	N’are a-faee, n’are a-face, zise dînsul, încă nu-1 totul perdut pentru acest om, căci iubeşte. Iubirea e o credinţa, şi inima in care a rămas o schin-tee de iubire, nu-I încă de tot închisă în faţa lui DumnezeO.
—	Nu sunt eO destul de nenorocit! strigă Strozzi, şi trebuia, pentru ca să mi se sdrobească cu desăvirşire inima mea deja plină de îndoială, trebuia ca iubirea acestui om să se oprească la Luiza şi Luiza s-o primească!
—	Strozzi, Strozzi, zise călugărul, In loc de a cirti cerul, mal bine mulţumeşte lui DumnezeO, dimpotrivă, că acest sărman copil, părăsit cum era şi crezlndu-se supus amorului patern, iubea ca o femee şi a rămas curat ca un înger.
—	Oh ! dac’aşl putea s’o cred !... murmură Strozzi.
—	Crede, dacă ţi-o afirm, zise fra Leonardo, Întinzindu-I mîna.
—	Dar atunci, strigă sărmanul tată a cărui inimă tremura de dor, pentru ce nu vine ea singură să-mlspue aceasta ? îmi pare că dacă ea mi-ar spune,
ea însă-şl, eO n’aşl mal putea să mă indoesc...
—	Nu te ’ndoi, căci iată-mă! strigă Luiza, care, condusă de călugăr in celula vecină, auzise tot şi nu aştepta de cit un cuvint. de dragoste din partea tatălui săO pentru a se arunca în braţele lui.
In acelaşi timp cînd copila intra pe o uşă, călugărul care nu voia să fie un obstacol pentru efuziunile de dragoste între tată şi fiică, eşa pe cea-l’altâ.
Fu un moment în care cuvintele şi sărutările de confundară, şi în care numai DumnezeO putea să audă mulţumi- | rile pe cari şi Ie adresaO tatăl şi fiica murmurînd vorbe fără şir.
Atunci, Strozzi căută din ochi pe fra Leonardo şi-l văzu inchizînd uşa.
—	Ne părăseşti, părinte ? îl întrebă dînsul.
—	Fericirea e aşa de iute trecătoare, răspunse călugărul, incit, clnd un om e fericit, e bine ca să fie un om aproape de dînsul şi să se roage.
Şi uşa se închise după fra Leonardo.
Strozzi, destul de slab încă pentru bucuria care venise după aşa mare durere, căzu pe un trunehiO de copac care servea drept scaun în celula austerului dominican.
Luiza se aşeză la picioarele lui.
—	Doamne, tată dragă, zise tînăra fată, cit a trebuit să suferi, dacă e a-devărat că te îndoia! de mine!
—	Oh ! da, strigă Strozzi, oh ! da, am suferit mult, căci ştii bine cit de mult te iubesc, Luiza. Iubirea părin-
memmmmmrnm—mmmeumu
tească, e o taină cunoscută num ii de părinţi şi de DumnezeO. De trei ani, de cind am părăsit Florenţa n’ara putut avea veşti despre tine, de cit la răstimpuri foarte îndepărtate. Tu şi Florenţa, voi sunteţi singurii mei iubiţi, şi, DumnezeO să mă erte, eO cred, că dintre aceşti doi sărmani oprimaţi, — ea na mamă, cealaltă fiică — lotuşi tu eşti aceea pe care o iubesc mal mu!t.
—	Fraţii mei eraO cu tine, tată, şi eram veselă la gîndul că el te mtngîie...
—	Fraţii tăi sunt oameni tari, făcuţi pentru luptă, făcuţi pentru suferinţă. Cind un tată are un fio, ştie că acest fio e al patriei; dar o fiică aparţine mal mult tatălui săO. O fiică, e un înger al credinţei creştine, e o statue al iubirii virginale care ţine locul penaţilor antici, judecă acum tu, cit am suferit, copila mea, cind mă gîndeam la primejdiile cari te ameninţafl în acest oraş nenorocit şi cînd vedeam neputinţa mea de a te proteja; dar tu, tu, copila mea, ce al făcut în tot timpul ăsta ?
—	Tot timpul, tată, răspunse Luiza, Tara trecut între rugăciune şi iubire.— M’am rugat pentru tine, iubite tată; i’am iubit pe Lorenzo.
—	Aşa dară, îl iubeşti ? întrebă Strozzi cu un adine oftat.
—	Da, 11 iubesc nespus, zise Luiza. Dacă l’aş pierde, numai DumnezeO însuşi ar putea să-l Înlocuiască in inima mea.
-- Dar, întrebă ezitînd bătrînul, nimeni un ştie iubirea voastră, nu-l aşa ?
(Va urma)
h
«OFOBĂ

___ RepresentanţT generali pentru România
w© ss ii Nlebeneiclier
No. 21, NTBADA SMÂKDAN, No. 21
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PENTBU
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale
KOPPEL
&
E
Mi
ii
î.
I
X
Bepresentant general 13. C O U R ANT Bueureţtl, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bncnreşll şl Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI Cnmp&rlm orl-ce cantitate de ţine ţi vagronete nsate, ea preţuri convenabile

Tipografia HlSLlADE execută tot felul de lucrări atrăgătoare deacet stă artă, ou cea mal mare acurateţă şi oa preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt densa Tipografiei.
MEDICAMENT PHOSPHATIC
IN DE V I A L
VMUL DE VIAL este im modificator Datornic al organismului In caşurile de: •Militate generală, creacerea Întârziată, c«e> valeacenţa lungă, anemiă, perderea ape-• fitului, a torţelor alăbiciunel nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior In-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Vlctor-Hugo, 14 şl In t6te farmaciile
îiranTHîtate Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).
(Chicago)
CEA MAI MARE FABRICA DE
SECERATOARE CU LEGAT
„IZBÂNDA”
■ ■ mu hi imunii— i ..a» 11—.	—
lAstă-ţl „Secerătoarea cu legat’ cea mai populară, preferată celor-?alte din causa solidităţi lucru-
lui, funclionăreî exacte şi puţinelor piese ce se uţeaţă.
150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cerşii o secerătoare usoar& la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă.
Aninai Izbind a va corespunde.
■r SECERĂ TO A UE SIMPEĂ
»« ■	Trainică,
im 1 HI M Durabilă.
mo bvcaţi vivni TE i
COSITOARE DE FIN
O
MOREE JYOl BRIOIU
StOJOEEEEXEV8EEA
W. STAADECKER
BUCEHESTI, STB ABA 8MM AU Mi AX Xo. 12 BRAIliA, BIUiBVABDUL CUZA, No. 79 | CKAIOVA, Strada M. Kogălniceanu Ne. IO SINGURUL DEPOSITAR PENTRU ROMÂNIA
COMPANIA OENEltAL l
CONDUCTELOR DE APA, din Liege (Begia)
SUCUHSALA DIN DO XIî NI A
Binrourl şi Magazine: Calea Griviţei, No. 22
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunî de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb—robinetărie, Idrometru, Water-cloaete, băi, lavabourf, lot-ft Tf>gont, spălătorii, etc.
Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor Chamberland, sistem Paatenr, singurele adoptate de guvernul Irancee. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săO local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil.
B. WOLUF
BUCUREŞTI, Strada Sfintu Dumitra No. 8
Cel mal mare depozit de :
TUBUBI de FEE, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE
INJECTOABE perfecţionate pentrn încălzitul cazanelor cu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile
BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleulul
DOM DE, A HM A TUHEf UNELTII TABLE DE FEB BÂBKICÂ de KGZKKVOABE şl de CAZANE
MAŞINI DE ORI-CE FEL. -mm mr REPARAŢII DE MAŞINI.
FABRICA LA FILARET
Bucureşti, Tipografia «HEUAD.F.» Clemenţei No. 3.
C- Nq. S4-—Hxernrdare 10.000.
www.dacoromamca.ro