JOUI, 13 AUGUST 1898 NUMĂRUL 10 BANI AVixcnntL b Pagina Hl-a, linia 30 bani »» IV-a, 99 145 99 WSERţlUNl |i RECLAME, Unfa carp 8, 2 Tel A tPWAXfSTMtAŢAA No* 3 — STRADA CLEMENŢE! — No» S. SERIA II.—ANUL IV, No.T838- numaruljo ban! abonamentele In ţară, pe an ... % 80 lei „ streinAtate .... -40 M MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEUACTtA No. 3 - STRADA CLRMENŢBI - No. 3 a urma oi n Un Cu Începere de la 15 August viitor, abonamentul la ziarul «Epoca» va fi: liV ŢAH t 20 lei pe au MX STitEIXĂTATEt 40 lei pe an plâtibil semestrial la 1 şl 15 ale fie-c&rel luni. învăţăminte Călătoria lui Sturdza, şeful partidului liberal, la Petersburg, este plina de învăţăminte pentru generaţia tînara. Ea constituie în acelaşi timp o mare satisfacere pentru conservatori, căci dovedeşte cu cît tact şi cu cîta înţelepciune partidul nostru ştie a se comporta în conducerea politicei acestei ţari. Ceea ce constilue caracteristica partidului conservator In politică, este ca el nici odata, în nici o împrejurare, nu’şl pierde sîngele rece; nici odata nu sacrifica zeului populari-taţel, niciodată nu se laşa a fi tîrît de manifestaţii sgomotoase, niciodată, cum zice francezul, nu se ambaleaza, ci tot-d’eauna sa gîn-deşte, ctnd are o linie politică de adoptat, şi la viitor, ear nu numai la prezent. Aceasta mal cu seamă în politica exterioară, a cărei gravitate şi însemnătate conservatorii o cunosc, fiind-că mult, foarte mult timp, el aQ condus’o în vremile cele uial rele şi mal nenorocite. Lucrul este uşor de aratat. De patru zeci de ani, politica exterioara a partidului conservator nu a variat întru nimica. Cu toate relele împrejurări, cu toate animozităţile dezlănţuite, cu toate atracţiile oferite, cu toate răcelile arâtate, conservatorii şl’aQ urmat calea de multe ori dureroasă, dar vecfnic senina, aceea de a nu provoca, de a nu ameninţa, dar nici de a linguşi pe nici unul din vecinii noştri. Uitîndu-ne în viitor şi cunoscînd din istoria acestor ţari că nimic nu este mal relativ de cît combinaţiile, alianţele şi desfacerile de alianţa a marilor puteri ale Europei, conservatorii aQ înţeles că a pune neprovocat şi nemotivat degetul între trunchiQ şi scoarţa, a te baga, fâra sa fie momentul, în complicaţii străine, a face pe zelosul gratuit şi fără rezultat practic, este culmea nebuniei, este culmea copilăriei criminale. Noi nu ne am ambalat nici o-dată în favoarea politicei germane saQ franceze, după cum nu ne am pornit In campanie contra Rusiei. Ani întregi am fost acuzaţi că suntem duşmanii politicei triplei a-lianţe.— Ani întregi ain fost atacaţi pe tema ca suntem Rusofili. Pentru ce ? Pentru ca, pe de o parte, nu faceam acte de slugărnicie de multe ori criminala faţă cu Germania (proectul de convenţie consulara) iar pe de alta parte, nu atacam nici nu Inju- nou ram în Parlament, presă saQ' broşuri pe Rusia. Pentru nebunii cari conduc partidul opus, a’ţl păstra sîngele rece pentru o politica simpatică echivalează cu duşmănie, a fi om prudent şi a nu-ţl arăta tot ce simţeşti în o împrejurare tristă, este o trădare, un act de complicitate. Evenimentele aQ dovedit cit de mizerabile şi nebuneşti aQ fost a-cele acuzaţii, fie în o direcţie, fie în cea-l’alta. Ajunşi la guvern, am urmat politica care ni s’a părut cea mal conformă cu interesele ţarii, fără a provoca pe aceia cari formează o alta constelaţie politica, ba din contra căutînd şi izbutind a avea cele mal bune relaţii. Dar aceasta chestie este prea importanta pentru ca să putem să ne oprim aici. ZTONUBt Am înregistrat şi noi zvonurile puse în circulaţie de către guvernamentali, cu privire Ia alegerile coipunale din Capitală. Fără Îndoială, ele n’afi nici o valoare. Situaţia partidului liberal e aşa, îucît nu ec-sistă combinaţiune, fie cit de ingenioasă, care să 1 poată scoate din încurcătură. O singură cale II mal e deschisă guvernului : presiunea, şicanarea cetăţenilor, lovirea intereselor. Calea aceasta însă pe care a şi intrat regimul, e foarte periculoasă. Cel atonii se apără şi opoziţiunea va şti sâ’şl facă datoria de a pune frtft pornirilor unei adminis* traţiunl fără scrupnlurl. S’aO dris vremurile Iul Ion Brătianu şi nu se mal pot întoarce. Totuşi zvonurile de cari vorbim, afi un interes. Ele arată cît de răii stă tabăra guvernamentală şi la ce grad de zăpăceală a ajuns. S’a hodorogit de tot maşina colectivistă. Somăm pe ziarele guvernamentale să publice toastul d-lni Dumitru Sturdza de la dejuuul dat de d. d’Aehrenthal, ministrul Aus-tro-Ungarlcf, tu ziua aniversării nasterel împăratului Franclsc-Iostt._______________ . ; r ARMA ELECTORALA Şi pentru ce adică ţine d. Sturdza să se împăuneze numai decît cu chestiunea Antim ? Ca să-şi refacă virginitatea în chestia naţională ? E peste putinţă. OrI-cum ar fi d. Sturdza, nu-1 socotim capabil să creadă că un eventual succes în chestiunea Antim—care nu va fi al d-sale— ar putea să compenseze pustiirile pe cari Ie-a făcut în aceşll trei ani, în chestiunea transilvană şi în cea macedoneană. Virginitatea nu şi-o mal poate face d. Sturdza nici măcar înaintea partizanilor, necum in faţa opiniunil publice romîne. Şi atunci, nu rămîne decît o ipoteză : Colectiviştii vor să-şi facă o armă electorală din chestiunea Antim, să se împodobească cu ea, pentru ca Zaharia, Berechet, Zorilă de la Galaţi, Sâveanu de la Focşani şi toţi agenţii colectivişti să prindă puţină inimă, spre a Îndrăzni să mal dea ochi cu alegătorii înşelaţi, jefuiţi şi batjocoriţi de regimul liberal. Decît, socoteala d’acasă nu se potriveşte tot-d’auna cu cea din tirg. Ctnd agenţii colectivişti vor încerca să şoptească la urechea alegătorilor despre chestia naţională, cetăţenii îşi vor aduce aminte de scuzele de la Iaşi, de dezbinarea comitetului naţional de peste munţi, de ruinarea Ligel, de> decorarea lui Ieszensky, de trădarea şcolilor romîne din Braşov. Şi se poate lesne ghici ce vor răspunde agenţilor colectivişti. PREFECŢII COLECTIVIŞTI Să mărturiseşti cum {l-am spus.., Al înţeles? Da, d le Prefect. Un nofi pericol naţional Dnp& trei ani D. Dim. Sturdza afirmase, acum ctţt-va ani, că existenţa Romtniel attrnă de existenţa naţională a romtnilor din Transilvania şi Ungaria; dacă aceştia se maghiarizează, e pierdută şi Romînia. Nu discutăm afirmarea d lul Sturdza; constatăm ««mai că d-sa făcuse o campanie criminală In contra guvernului conservator fiind că nu intervenise pentru a împiedica maghiarizarea romtnilor, de şi pe atunci guvernul unguresc n’avea nici un plan de luptă, nici un sistem în exterminarea naţională a romînilor; dimpotrivă. din punctul de vedere al raţiunel de Stat şi al ideeI de Sfat naţional maghiar, guvernul unguresc făcuse pe atunci mari greşeli, precum : pi ocesul memorandului, întemniţarea comitetului naţional, vanda-lismele de la Turda. Arad. Oradea Mare, Cluj şi Simleu, etc. Şovinismul unguresc ajunsese la exaltaţie, avind drept conse-ctnţt un întreg cortegiu de greşeli fenomenale, cari pentru romîni aii avut bunul dar de a deştepta conştiinţa naţională, de a crea o chestiune naţională şi de a zgudui opinia publică europeană. Dar maghiarizarea ? Ea a regresat în aceeaşi proporţie uriaşă în care a progresat furor hungarica. » De ctnd a venit însă d. Sturdza la putere, se întîmplă cu totul alt ceva: Pe lingă cxaltaţiile şoviniate, guvernul unguresc urmăreşte un întreg sistem bine definit de exterminare, saă de maghiari-sare a romînilor. D. Sturdza a t.eschis bine ochii ungurilor. Relevăm în treacăt: legea pentru înfiinţarea şcolilor primare de Stat cu limba de propunere ungurească şi transforma rea şcolilor confesionale romîne în şcoli de Stat ungureşti; legea pentru maghia-risarea nomenclaturilor comunelor, văi lor, munţilor, etc. ; circulările ministeriale pentru maghiarizarea numelor patrioni-mice ; stăruinţele pentru a introduce limba ungurească ca limbă de liturghie în bi sericele unite, cari sunt toate romineşti aau ruteneşti; deposedarea şcolilor romîne din Braşov, cu ajutorul d-lut Sturdza, de renta Statului romln şi intenţia de a ma-ghiariaa aceste şcoli ; etc. etc. Colonizarea ungurilor Toate legile, circulările ministeriale şi urmăririle de mal sus sunt, pare se, numai începutul unei campanii înverşunate de mughiarisare ce ameninţă să se deschidă azi miine, căci alte două legi de cea mai mare gravitate urmează să se aplice acum. Prima este legea colonisării ungurilor. Sprb a accelera maghiarizarea romtnilor, guvernul unguresc a hotărit să spargă masele compacte ale romînilor, să le rărească rindurile şi să întemeieze numeroase enclave etnice ungureşti acolo unde romînii prezintă mai multă rezistenţă na ţională. Colonizarea s’a început deja f« nordul Transilvaniei, in două comitate mari, a-nume tn Bistriţa şi SAnoc- Dobîca ;j coloniştii unguri capătă cile 10 hectare depă-mint plătibil în rate in termen de 50 ani. Statul înfiinţează in fie-care comună şcdlă, biserică, primărie şi casă parochială. Afară de aeta, marea Bancă Centrală ce se Vă înfiinţa tn Budapesta, eu filiale in fie-care plasă, va dd împrumuturi ef-tine nu numai coloniştilor, ci chiar şi ţărpnilor romîni, da ast fel aceştia să nu se mal împrumute de la băncile populare romtneşti, pe cari guvernul unguresc vrea să le atingă, răpindu-le clientela romîniscă. Legea imp&rltiilnf Dar nu numai attt: Cea mai mare tărie a naţionalităţii ro-mine sunt bisericele, şi cei mai butii con ducători al romînilor tuni preoţii, guvernul unguresc a dat o lovitură puternică şi acestei cetăţi. Prin legea popăritulut, preoţii romîni sunt puşi attt materialiceşte cît şi moraliceşte la discreţia guvernului unguresc şi a administraţiei; chiriarchul n'are decît o putere pur duhovnicească asupra clerului subaltern. Fină acum. preoţii romîni erau susţinuţi cu chiti cu vai din cotisaţiunile credincioşilor din comuna respectivă, şi preoţii erau mulţumiţi cu soarta lor. Dar vine guvernul unguresc şi fixează prin lege că minimul salariu’u* s* al venitului preoţilor trebue să fie de 800 florini pe an. Cum insă aproape nici un preot n’are atita venit, guvernul, prin legea popăritului întregeşte din vistieria Statului, veniturile tutulor preoţilor ptnă la conctirenţa sumei de 800 florini, cu condiţia de ai avea la dieposiţie şi cu facultatea de a-i deposeda de venituri şi de a-i destitui, prin chiriarh bine înţeles, ctnd vor da probe de ^sentimente duşmănoase Statului•» Această lege se va aplica la 1 Ianuarie viitor. Ast fel, preoţi romîni sunt oatndiţi a deveni agenţii guvet'nului unguresc împotriva romînilor. * * * Marele pericol naţional residă tn legile citate mai sus, tar nu In puşcăria de la Seghedin. nici în refngiarea martirilor din Transilvania tn Romînia. Şi dacă d. Sturdza e şi acum convins, că pieirea romînilor din Transilvania înseamnă pieirea Romtnieî, dt ce nu face pe ^samsarul cinstit» In chiar interesul existenţei Romtniei ? De ce a trădat *secretele de Stat* arun-cînd pradă ungurilor şcolile romîne din Braşov ? DIN STREINATATE înarmările Danemarcei Lumea a fost suprinsă acum cîte-va zile cu vestea că guvernul danez a înştiinţat pe şefif partidelor politice că se vede nevoit a face cheltuieli extraordinare pentru armată, cheltuieli pe cari le va supune la aprobarea Parlamentului ctnd acesta se va întruni şi pentru cari, tn tot cazul, ia întreaga răspundere. Era vorba de un credit de 500.000 coroane, deschis de Consiliul de S’at pentru punerea pe picior de războia a fortificaţiilor maritime ale Copenhagel şi pentru cumpărare de muniţiunl. Ce a putut să motiveze aceasta măsură grabnică din partea guvernului unul Stat a căruia neutralitate e garantată ? Ziarul danoz Vort Land, care stă în legătură cu cercurile Curţii şi ale armatei, dă dezlegarea acestei enigme. Pe la jumătatea tunel Iunie, ziarul londo-nian Times a publicat ştirea că escadra engleză de rezervă a canalului a primit ordinul să se ducă In marea Baltică. Flota aceasta reprezintă o putere atit de importantă, în cît a-pariţiuitea el în Baltica ar fi avut însemnătatea unei demonstraţiunl. Vort Land afirmă că in aceeaşi vreme s’aO primit la Curtea din Copenhaga, de la înalte personaje engleze, iraformaţiunl confidenţiale tn cari se vorbea, ca de o posibilitate foarte a-propiată, despre complicaţiunl între Anglia şi Rusia. Aceste se petreeeafl cam pe la 20 Iunie st. n. Şituaţiunea era attt de serioasă, în dt ar fi fost neiertat dacă Danemarca n’ar fi luat măsuri pentru ocrotirea neutralităţii sate. Regele insuşî a luat aceste măsuri, impunlnd Consiliului de Stat cheltuielile pentru înarmări de cari s’a vorbit acum. TTn dlflonrg nl Regelui Ca să inlărească spusele sale. Vort Land publică cuvîntarea rostită de ltegel« Christian la 20 Iunie st. n., la serbarea invalizilor danezi din războiul Schlewig Holsteinulul. Exprimînd convinge-ea că, la glasul Patriei, tinerimea îşi va face datoria ca şi veteranii de la 1848, Rege'e a adăogat: «Dar pentru ca bruvu noastră oştire să poală rezista, trebuie pregătită. Mă rog lui Dumnezeii cu armata şi marina noastră să fie tot-d'a-una in sture a vă apăra ţara şi neatîrnarea». Find cunoscuta estrema rezervă cu care vorbeşte In public Regele Christian, e greO de crezut ca aflrmaţlunile Iul Vort Land să fie întemeiate. Furelga TRIBUNA LITERARA Serbările din Braşov Corespondenţă particulară a -Epocel» — Braşov, 9j2î August 1808. Peste opt mtl de persoane asistă la a-ceste serbări. Afl sosit saşi din toate părţile Ardealului, ba şi din oraşe ca Berlin, Viena, Bucureşti, etc. De asemenea sunt aci şt mulţi reprezin-tanţî al presei din aceste din urmă oraş», între cari şi d-rul Gaster din Londra, venit în Braşov în urma dongresulul zionist de la Basel. Saşii şi-aft dat toate silinţele ca aceste serbări,—date pentru celebrarea aniversarei a 400 ani a naşterel lui Honterus,—sâ fie cit se poate de măreţe, şi pot să spun, cn drept cnvlnt, că dînşil şl-ail ajuns scopul... Oraşul e îmbrăcat în haine de sărbătoare. Toate casele din cetate, — afară de casele romlneşR şi ungureşti, — sunt Împodobite cu ghirlande de brad şi cu drapele săseşti,-roşu şi vlnăt,—precum şi cu drapele.... ungureşti. Un singur lucru supără pe saşi... S’a primit poruncă de la Pes'a ca musai clte steaguri săseşti vor fi tot atltea şi ungureşti... Şi saşii aii înghiţit hapul ş’aii făcut pe poruncă, arborlnd tantoi pe tantoi. tot atttea steaguri săseşti cit şi... ungureşti... Brrr 1... că, altminteri, nu pun-afi nici unul. In sftrşit, treaba d-nealor, şi eil să vă spun că saşii, cu acest prilej, aă făcut aci două expoziţiunl... Una industrială şi agricolă tn casa sfatului, numită Podul BVu-şilor. şi alta tntr’una din sălile societăţel de gimnastică, in care sunt. expuse numai obiecte pentru turişti. Mal departe, serbării0 acestea vor con«ta In producţiunl gimnastice şi de ciuturi. In alergări de biciclete de la Braşov la Dlrstea, tn repiezentaţiunl teatrale şi în excursiunî la Şuier (Postovar) şi la Bucecl. D r cuiul serbării a fost astăzi ctnd s’a desv&lit statua lui Honterus. aşezată tu curtea biserieel Negre, chiar In faţa gimnaziu• lui săsesc... Crez că n’ar fi răfl să vă daO cîte-va note biografice,—extrase din broşura nemţească a d-lul Teohari Alexe, fost tipogr .f romtn, acum retras din afaceri şi rentier la Noii, —In privinţa lui. fnat* Monlertee* Marele reformator al saşilor din Transilvania şi al unei bune părţi din ungărime, s’a născut în Braşov în 1498. Casa în care s’a născut există şi astăzi,— satt mal bine zis locul pe care a fost casa. Se află în uliţa Neagră O inscripţie cu litere aurii pe marmură roşie, arată trecătorilor această dată memorabilă. Tatăl lui Hont-rus a fost plelar şi’l chema George Grass. Pe mama lui o <■berna Do-rothea Hon nes de undettnărul Ion ş’a luat numele de Honterus. Tradiţiunea ln-ă. ne spune cu totul altceva. Spune că odată ş’odată ttnărul Grass, scă dtndu-se In rl 1 Tiineş. fu luat de un vlrtej şi fu gata să se înece. N'a scăpat, de cit mulţumită unul tufiş de soc care se afla pe mal.. In urma acestei întîmplârî, tîn rul ca să’şl arate recunoştinţa soc lui, ’i-a luat numele pentru că soc în dialectul săsesc se zice Honter. De spune tradiţia adevărul safl ba. a-ceasta nu garantez, ci urmez mal departe. Honterus şi a făcut studiile elementare în Braşov. La vlrsta de 17 ani, părinţii săi fiind cu dare de mîuă şi avludu l numai pe el, l’afl trimis Ia Viena ca să-şi facă studiile academice. Aci şi-a luat bacalaureatul în 1522 şi in 1525 a căpătat titlul de «Magister In -fiinţele libere», eeh valeut in zilele noastre cu titlul de Doctor în fi osofie. Cinci ani uu se ştie nimic de Honterus. In 1530 apare la Cracovia ca un mare savant. Aci eşi prima lui Iucr . Cod. ŞTIRI MĂRUNTE * In Monitorul Oficial de astăzi a apărut decretul prin care d. Petre Grădişteanu este numit director general al teatrelor, de asemenea şi regulamentul pentru şcoalele secundare de bâeţl şi fete. * In ziua de 12 (24) Octombre a. c. se va ţine o importantă licitaţ’une la direcţiunea generală a căilor ferate : darea In întreprindere a lucrărilor de terasamente, a tunelului şi a lucrărilor de apărare pe linia de acces la portul Constanţa ; valoarea a cestor lucrări este calculată la aproximativ 2 milioane şi un sfert. * Sunt numiţi, după cererea lor, în următoarele funcţiuni de medici de plasă : D. dr. Titn Demetrescu la plaiurile unite Ialomiţa-Dtmboviţa din jud. Dîmboviţa; D. dr. N. Mardare, la plasa Medgidie din jud. Constanţa; D. dr. C. Minculescu, la plasa Ot-Topolog din jud. Argeş; * D. dr. Râul Dona este numit provizoriu, piuă la concurs. In postul de medic al ora- ulul Roşioril-de-Vede, îu locul d-lul dr. IJie oaneli. * D. dr. Ioan Dumitreseu, de la spitalul Vălenil-de-M uite şid. dr. Petre Şerbăuescu, de la spitalul Urlaţi, sunt permutaţi Intre el. * D. dr. B. SandovicI, este numit In postul vacant de medic al plâşel Amaradia-No-vacl din Gorj. DIVKRSK DIN CAPITALA Fnrtul d« la pyrotecnla armatei. — Am vorbit zilele trecute de un Însemnat furt de cositor, alamă, zinc şi alte materiale, in valoare pe peste 3000 lei. Din cercetările făcute de poliţie s’a descoperit că autorii acestor furturi afl fost indivizii Guţă Marin, Dumitru Deblează, Iou Ioniţă Toboşarul şi alţii, cari In unire cu un caporal din serviciul pyrotecniel, furafl mari cantităţi de materiale şi le vindeatt pe la diferiţi comercianţi din Capitală, împărţind apoi Intre dlnşil preţul vtnzărel. La un alămar din calea 13 Septembre 187, numitul Alexandru Marton, s’afl găsit peste 600 kilograme de cositor, alamă, piuliţe şi alte lucruri furate de la pyrotecnie. Mal toţi pungaşii afl fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. Drama din ţara deNerd.—-Astă-noapte, pe la orele lî şi jumătate, pe etnd sosea pe linia B. M. trenul de marfă cu No. 58, trei pungaşi de meserie, cari de mal mult timp operează prin vagoanele cu mărfuri, se încercaţi să spargă un vagon pentru a fura din mărfurile cari erafl Înăuntru. Un cantoriist de telegraf de la atelierele noul cari acum sunt în construcţiune, numitul Do-bre Niculae, observînd mişcarea pungaşilor s’a dus la dlnşil pentru a pune mina pe el. Cel trei pungaşi văzlndu-se In primejdie, afl tăbărî t cu toţii asupra cantonieiulul şi după ce l’afl bătut bine, l’afl aruncat sub nişte vagoane cari tocmai erafl In mişcare, în faţa magazielor de la mica viteză. Roatele vagoanelor afl trecut peste corpul nenorocitului cautonist şi i-afl retezat ambele picioare din gleznă. La strigătele disperate ale rănitului, s’a dat alarma in gară şi parte din personalul de serviciu venind la locul unde zăcea Dobre Niculae, l’afl ridicat şi transportat la spitalul Filantropia. Starea Iul este cit se poate de gravă. Poliţia a fost Înştiinţată de acest fapt şi a-genţil siguranţei, din gara de Nord, s’afl pus In urmărirea celor trei pungaşi, cari afl dispărut imediat după ce afl aruncat pe cantoniat sub vagoane. Furt. — La otelul Union din Capitală s’n comis, ieri, un furt tn prejudiţiul d-lul Bozoni, architect, care locueşte de cftă-va vreme In a-cel otel. Lulnd o cafea, d. Bozoni a «os portofelul să plătească, pe care, după cum chiar d-sa declară, Ta uitat pe masă şi a plecat. Cîod s’a reîntors ca sâ-1 găsească, ia-1 de unde nu l: portofelul dispăruse. DouT chelneri de la cafeneaua Union, asupra cărora cud bănuelite că ar fi furat portofelul d-lul Bozoni, care conţinea 8000 lei, afl fost arestaţi la poliţie. iDlr’un cazau cu bulion.— Copilul Şa- mul! Lazăr, din stţ. Cantemir No. 88, Juclndu-se erl după amiaxl prin curtea caselor, pe clnd părinţii săi flerbeaO un cazan mare cu bulion, a alunecat şi căzut In cazanul care fierbea In clocote. Opărit peste tot corpul, tntr’o stara Îngrijitoare, băiatul a fost transportat de urgenţă In căutarea spitalului faritai. DINTARA Grindină. — Din Constanţa ni se anunţă ci săptămîna trecută o ploaie cu grindină mare a căzut asupra comunelor Şiriu şi Cartai din judeţul Constanţa, cauztnd mart stricăciuni recoltei de porumb şi pepenilor a trel-zecl şi doul de locuitori din acele comune. Pagubele, după o evaluare aproximativă, trfec peste suma de 5,000 lei. Accident pe calea ferată. - Un teribil accident s'a Intimplat erl dimineaţa pe linia BucureştI-Constanţa. Pe clnd trenul No. 655 trecea In dreptul cantonului No. 1 de pe această . linie, cantonierul Vasile Gane. uitlnd bariera deschisă, locuitorul Petre Gheorghe, din Păpeşti-Dragomireşti, Ilfov, a fost surprins de tren tocmai cina voia să traverseze linia cu căruţa încărcată cu fin. Locomotiva a lovit drept In mijlocul căruţei, sfărimfnd-o In bucăţi şi ucizînd pe loc ambii caii înhămaţi la ea. Petre Gheorghe, care din fericirea lui rămăsese mal In urmă, a scăpat neatins, Actele dresate de autorităţile locale afl fost Înaintate parchetului de Ilfov, împreună cu cantonierul Gane vinovat de acest accidfent. Mort din bătoft. — Din Tuleea ni se scrie că locuitorul Mustafa Curbaşi, din comuna Tre-căţel, Tuleea, a sucombat aialtăerl noapte In urma unei hatâr groaznice ce In ajun suferise de la un consătean al săfl, numitul Nicolae Vasile. Parchetul fiind insciinţat de această crimă,. Nicolae Vasile a fost imudiat arestat. DIN STRSINaTATS Fnrtnnă îngrozitoare. - O telegramă din Copenhaga cu data de erl, anunţă că o furtună teribilă a izbucnit îh Jutland şi o parte din Fionia. Pagubele cauzate de tempestă sunt colosale. Un inceUdiA declarat la o casă a comunicat focul In Întreaga comună şi 52 de case şi ferme afl fost distruse de flăcări. Plnă acum s’afl găsit cadavrele a şease persoane perite In foc. Panica este generala In Întreaga populaţiune din regiunea bîntuită. Tn groaznic Incendiu.—In Saint-Michel, Franţa, un incendifl de o violenţă extremă s’a declarat Vinerea trecută la fabrica de aţă a d-lor Desquilbert & C-nie. Focul a consumat, pe lingă materialul necesar fabricărel aţei, toate maşinele şi clădirea întreagă, cauztnd pagube proprietarului In sumă de 500.000 lei. Din pricina acestui incendifl, 200 de lucrători rămln fără lucru. CHESTIUNEA ZILEI Discursuri provocatoare Două discursuri, In timpul din urmă, s’afl semnalat atenţiei publice ; unul iredentist ţinut la Turin de deputatul Villa, fost ministru, şi altul o predică naţională a călugărului dominican Feuillette, ţinută la Paris, Marţea trecută. Guvernul italian a fost penibil surprins — zice «Neue Freie Pr*-sse» — de lipsa de tact politic a fostului ministru Villa, care, ca preşedinte al comisiei exposiţiel din Turin, a vorbit la banchetul ce s’a dat vis laşilor internaţionali. In toastul săfl, Villa ar ii spus : «Glodurile mele sboară spre Triesi, care e sînge din sîngele nostru, trăeşte viaţa noastră, ne aparţine şi intr’un timp mu mult depărtat va fl legat cu noi şi politiceşte». Iu cercurile guvernamentale italiane se afirmă că aceste cuvinte ar fi fost un simplu lapsus linguae; totuşi se spune că Villa ar fi făcut mal bine dacă, lutnd parte la banchet ca preşedinte al comisiei expoziţiei, s’ar fi păzit de temperamentul săfl. Predica ţinută de Feuillette cu ocazia parastasului pentru lupta de la Gravellotte, In biseriea Notre-Dame, a făcut zgomot In Paris. «Armata e şcqala disciplinei şi a onoare!. Disciplina şi onoarea sunt inseparabile de religie», a zis Feuillette. Clnd predicatorul a reamintit cuvintele lui Fran-cisc I-ifl după lupta de la Pavia: «Totul este pierdut, afară de onoare !»—aplictndu-le la lupta de la Gravelotte,—se auziră murmure. Şi cînd adăugă imediat: «Da, înfrlnţl cu onoare e mal bine, de cit victorioşi cu de-peşl falşificate» — izbucni un tumult de a-plauze cum uu se mal auzise nid odată Intre zidurile acestei biserici. Predicatorul făcuse aluzie la faimoasa depeşă din Ems a prinţului Bismarck. NUVELĂ Şiretenia Iul Salomon Salomon şi Abraham, doul tineri maca-bel de neam şi cu educaţie perfectă, funcţionari comerciali la bancherul Rozenfeld, sunt înzestraţi cu un spirit cu totul remarcabil. Uimesc pe camarazii lor prin uşurinţa cu care potrivesc cuvintele şi calambururile. Pe lingă astea amlndol sunt foarte tari în toate jo urile de societate, ceea-ce face să fie invitaţi foarte des prin familii. Se Înţelege de sine că Salomon şi Abra bam sunt geloşi unul de altul. Salomon se Îngălbeneşte clnd vorbeşte cine va de bine despre Abraham ; Abraham se Înverzeşte clDd laudă cine-va spiritul lui Salomon. Cu toate astea se prefac că sunt cel mal buni camarazi şi se Îmbrăţişează ori de clte ori le vine să şl tragă palme. Intr’un cuvlut Salomon şi Abraham sunt o pereche de suflete cu totul extra-ordi-nare. Vecinie Împreună: la cafenea, la teatru, la bai. Clnd zăreşti pe Salomon pe stradă, poţi fi sigur că Abraham nu I departe şi viceversa. Mal dâunâzi, Salomon şi Abraham fură invitaţi la prlnz la un antreprenor de lucrări. care era In daraverl cu baucbei ui Rozenfeld. Masa a fost cit se poate de veselă, iar cel doi prieteni afl făcut pe oaspeţi să petreacă straşnic, cu spiritul lor şi cu verva lor Îndrăcită. UfSTITTTTUL DE DOMNIŞOARE FAMILIA F«we*fml Im l Smptmnsbrlm MSOO Strada Italiană, No. 5 şi Săgeţi, No. 4 Situai în cartierul cel mal sănătos el oraşului. Alături cu bulevardul Carol, In apropiere cu universitatea. Case sănătoase şi spaţioase, avlnd gaz şi apă In toate apartamentele, băl, gimnastică, etc. Proprietar* |1 tUreotoare: D-na Alexandrin» Ton Poppondofl’ LiceH, comptecl: clasic şi real, Şcoală mimară şi frobeliană.—Curs facultativ de limbi streine predat de institutoare interne cu di-plonqe superioare din Paris, Londra, Stuttgard şi Elveţia etc. Certificate valabile Esamenele se trec In Institut şi la liceele Statului. Desemn şi pictură după naturi : programa şcoalel de Belle-Arte. Musică vocală şi instrumentală : programa Conservatorului nostru. Teoria şi practica croitoriei : lingerie şi tot felul de lucru fantasie. Educaţieene foarte îngrijită Direcţiunea acestui Institut, adine mişcată de senlirnenteie, de mulţumiri exprimate prin scrisori şi ziare de mulţi părinţi pentru progresele făcute la aceşti doul ani şi succesele obţinute de eleve la esamenul din urmă. mulţumeşte promiţlnd a nu cruţa nici un sacrificiu pentru a fi şi pe viitor la înălţimea încrederel de caro se bucură In prezent. A da tinerelor fele o e-ducaţiune desvoltatft, practică şi morală pentru a produce soţii demne şi modeste, mame bune iar nu bigote, capabile a face fericirea familiei. Iată scopul acestui Institut. Direcţiunea pe ltngă cursurile liceale şi secundare afl mal combinat cursul facultativ de limbi streine şi dexterităţi eu un "curs special msdsrn In care se vor învăţa toate obiectele coprinse In programa şcoalelor din Paris, Intrebuiuţîndu-se chiar aceiaşi autori In scopul ca copilele la absolvirea acestui Insti-tut să ce poată presenta la esamenul de diplomă din Paris. Pentru atingerea acestui scop s’afl mal angajat în vara aceasta încă trol institutoare cu diplome, două din Paris şi mia din Elveţia care împreună cu d-nu Lizambert prof- sor la liceul francez, şi alţii se vor ocupa In special de buna reuşită a acestui Curs nn-deri». Cred a răspunde unei mari trebuinţe Înlocuind In invăţâmintul fetelor, limbele moarte prin limbi modesne cu o desvoltare mult mal mare a ştiinţelor naturale, literare, morale şi dexterităţi atit de necesare in viaţa practică. Femeea B«t*-vArHt <-nlu\ este podoaba so-eietăţel şi puterea familiei; ea este chemată a inspira copiilor cele mal nobile sentimente, deci trebuie ca viitoarelor mame să li se formeze moralul. Institutul «Fituitiln» mal ales din acest punct de vedere va căuta să merite In tot-d'a-una numele ce şi-a ales. Hrană bună şi abundentă, curăţenia localulu-Inl fiind basa sânătăţel, onor. părinţi sunt rugaţi a visita Institutul nu in anumite sile ci în tot timpul la orele 12 a. m. şi 6 seara clnd se dafl copilelor masa, pentru a se convinge de calitatea şi cantitatea alimentelor ce se dafl fără nici o ăxcepţiune întregel Familii. Mnele» este predată de profesoare cu diploma Conservatorului din Paris şi Bucureşti. Dt-aemi.nl şl Kleliir» de profesorii şcoalel de Belle-Arte, iar corpul didactic extern este tot acelaş din anii precedenţi ales dintre profesorii liceelor statului. D-rc studente din anii II şi III pentru prepararea fie-cărel materii. Cursurile Încep la 1 Septembrie iar înscrierile la 1 August. Prospecte se trimit la cerere. DIRECŢIUNEA. Pensionatul Francez de Domnişoare ,,CHOISY“ Bucureşti. Strada IS'egustorl, .Vo. iO Dlrlgeat de D-na ELENA B. MAXttARr fl D-şra REBELAALCALAT Fondat in anul 1869 fi din noU auiorisat dr onor. minister ret profit anul acesta. Se predaţi cursurile primare, secundare şi facultative. Personalul didactic este ales dintre profesoarele şi profesorii încercaţi şi bine cunoscuţi în învâţăinSntul nostru public şi privat, iar penlru limbile moderne direcţiunea a angajat profesoare streine. Institutul se află situat inîr’unul din cele mal sânătdsă cartiere ale Capitalei avlnd grădini şi curţi pentru recreaţinnea elevelor. Dormitoare, săli de studii anume clădite, toate sunt spaţioase bine aerisite şi curat întreţinute. Pe lingă cele ce oferă alte şcoli, direcţiunea institutului deschide un curs special de piano, cu preparaţiunile de conservator pentru cine doreşte. înscrierile se fac de la 15 August, iar cursurile se iucep la 1 Septembrie. h. Mi ve.lur Profesor, Director de studii. SE V1JWJBE prin licitaţie pnbllol tn «lua de îfi (97) Septembrie la Trib . din BacAâ, pentru eş're din tndWlmane : 1) Mo ia Gloduri-Păduronl, 830 fAioI, păraînt arabil, ffae-ţari, l&msye, pădure, şl ajarete în stare bună Ia 80 kiot. *6 gar» Bftcăfi. 3) Mo ia Clejă Răcăcixnl B20 făîol pămfat de arătnră, ft-neţe, Umaşe, pădure săToaie fi acar. te, aiesetă ni o şt e traversată de apa Şiretului e află ia 8 minute tn apropiere de K*ra Faraoni. b) Moara din eotnuna Letca ltngă UaoSG, situată pe apa Bistriţa, avînd patru pere h! p tre de măcinat. Toate Alinate fu ju îeţul Bacăd. A ne dea fi publl iaţ>a Tribunalului de Bacăd, fi pent'U intcmaţiunl <>»i detaii* •ae a se adresa la D-na Maria Th. Uanutc la Galaţi, Str Cuam- Vodă, Mo. 26\ 8. 54 LICEUL MODERN INSTITUT DE ItiEŢI Bnonrcţtl, Calea Victoriei, 190 Cursuri primare, secundare şi secţie pregă* Moare, pentru examenul de admitere la Universitate al absolvenţilor şcoalelor particulare mainte de Martie 1898. Autorisat a ţine, In limitele Regulamentului, examene de fine de an şcolar iu institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, cerfifljate dînd dreptăţi egale ca cele din liceele publice. Iu Iunie 1898 diu 129 elevi al cursului secundar cl. I—VI a avut 70 promovaţi şi numai 12 repetenţi, doct reeultat strălucit, cu prosioţinne ds 60 la sută, procent mat nici o dată atins in şcoalele publice ; 20 elevi ai cursului primar afl trecut esarnen la stat, fiind toţi promovaţi. Elevii, cari In expiretul an şcolar, n’afl tre-?qt esamenul In Iunie, pot, conf. art. niodifi cal 118 din Regulament, fi preparaţi şi de cla«« următoare spre a trece In Iunie, cu dispensa ministerială, sxunen de două clsss. înscrierile pentru anul şcolar 1098—99 tnc-p la 15 lugu.st, preparaţille de corigent Ir 20 August, cursurile lu îaeptembre Li-da profesorilor se «a public* la vietue. Prospecta se trimet lu cerere. Director, Uf-OHOF. C. DKAUD, profesor de filosofle la liceul •Xiaedr* www.dacoromanica.ro B4Y<4 AGRICOLA nuoroiiLA eraila 11 Angu«t 1898 Buletin de ştirile din străinătate ţi prsţarils curente tn port Ortne Anvera rezervă Londra foarte slab > paris A. fr. 22 36 Hamburg calmă > » S.-D. » 20 65 Budapesta Sep. fl. 8.68 * Amsiera. fl. 169 » Mar. » 8.4-6 Secară * » 118 > » » 6.76 Porumb Londra slab » * » 6.37 Ore » spre s<‘ăd. » * Ovăz » fără activ. AMERICA (New-York) » 5.46 Griă disponibil — Porumb 34'/. » Sept. cent. 67’/• 9 » Dec. » 66'/» * 34'/. BRĂILA GrfA scadent k. pe ht. 68—78 Lei 1 7-8 » mijiociQ » » » 76—77 > » fin » » » 78—81 > 10'/,-11°/, Secară » » » 68—73 > 6-7 Porumb » > » 75—79 » 5'/.— 6 » roş » » » 78—80 9 6°/,-7 Ort » » » 60-68 9 41/»- 6'/, Rapiţă colza °/0 k. 20/22. Răpită sălbati -a he--t. I»î 6'/j— Ovăz °/o k 8 30—925. Meiul °/° k.5'/,—5*/«. ■7'/«. TRANZACŢII FĂCUTE Grtu: 8670 hecfo. şi 9 vagoane. Porumb : 28.310 Iiecto. Porumb roşu : 500 heclo. Secară : 6 vagoane. Ovăz : 1.500 hec. şi 7 vagoane. Orzoaica : 15 vagoane. CEREALE SOSITE GriU: 18 500 hcto. pe apă, 7510 pe uscat. Porumb : 32000 hedo pe apă. Orz: 4500 hecto. pe apă, 1200 pe uscat. OBSERVA ŢIUNI Piaţa ca^mă fără disposiţiunl de cumpărare chiar cu 25 bani la hect. mal puţin şi din vagoane cu 20 —30 lei mal jos. Secara neschimbată. Porumbul compiectamente neglijat. Orz şi Ovăz neschimbat dar mal slab. Faso'ea vagonul cea comună lei 1000, o-Ion ga 1300-1350. Navlu şlepurilor şi vapoarelor mal slab. După masă invitaţii trecură tn salon, unde Salomon şi Abraham continuară a şl debita vorbele lor de spirit. Dar tot amuztnd societatea, cel doi prie tenl se ptndeafl unul pe altul. La un moment dat. Abraham trage cu coada ochiului spre Salomon şi şl Inchipu-eşt- că acesta nu-1 vede. Şi atunci vrednicul Abraham combină o ş'retenie uimitoare. Se apropie de masă, şterge o linguriţă de argint şi o vtră în buzunar. — Asta-I şmecherie cum se cade, îşi zise el în glndul lui. Aşa trebue să te porţi cu goii cari te poftesc la masă. Foarte mulţumit de el însuşi, Abraham se Îndreaptă către un grup de doamne tinere, dud, de odată aude glasul lui Salomon ziclnd : — Domnilor şi doamnelor, am să vă fac niţică scamatorie. Intrigat, Abraham trage cu urechea. — Iată, doamnelor, continuă Salomon, iafi bună-oară linguriţa asta de argint, o ţin între degete, sufl i de-asupra.... o bag în buzunar... Una, două, trei.... Ştiţi unde I a-cuma ? — Nu, răst unseră iu cor domnii şi doamnele. — El bine !... Linguriţa 1 în buzunarul a-micului m> ă Abraham. Abraham, vlnât de mtnie, fu nevoit să rldă cu cel l’alţl la olal ă, să se lase să 1 caute şi să dea linguriţa, pe cînd toată lumea aclama adresa scamatorului, care a rămas cu linguriţa. Itoger Rontcmps Cota apelor Cota apel Dunărei de-asup:a atiagiilor pe ziua de trl şi azi 12 August: Ert Azi T.-Severin 2m 66 2m 54 Giurgiu 2m 32 2ra 30 Galaţi lm 95 lm.90 Oepeşiie de azi Serviciul Agenţiei Romtne Paris, 11 August.— In cursul manevrelor s'aă produs şease caşuri de insolaţie; din u-ceastă causă, ministrul de resbel a ordonat suspendarea manevrelor In timpul căldurilor mari. Digne. 11 August.— Azi. ta iuceputul şedinţei consiliului general, d. Bereugnier, consilier, a depus o moţiune tinzlnd ca scuzele ce d-nu Heinuch a adresat erl In scris pentru a motiva absenţ, sa, sa nu se primească, şi sa se ceara demisuineu sa. Aceasta moţiune s'a trimes unei comisiunl. Be'grad, 11 August. — Curtea de Casaţie a continuul sentinţa, condamnind pe d. PasicI la 9 luni închisoare. Vima, 11 August — Ministrul-preşedinle, contele de Thun, precum şi miniştri de Kaizl şi de Baernreither, au plecat la Budapesta pentru a continua negocierile în privinţa compromisului austro-ungar. Bombay 11 August. — 162 de persoane atl murit de ciumă sap amina trecută. Se anunţă in mo l ojic.al că ciuma a iebucnit in Indiile meridionale. Hfixboiul Mtepauo-Atnerleaet NewY-rk, 11 August.— O depeşă din Havana zice ca şeful Garcia şi-a dat din uoO demisia, de comandant al trupelor Cubaue. Aceasta tie-misiune s’a primit. Sun-Francisco, 11 August. — O ştire venita din Hoiiolulu. zice că drapelul lluvaian de pe edificiile publice s’a scos la 12 August st. n., şi apoi s’a tnaiţat In locul Iul drapelul american. O proclamaţie a d-lul Mac-Kinley, declara ca toate funcţiunile vor continua a fl exercitate de funcţionarii havaienl actuali, dar că vor trebui sa depue juramînt de fidelitate Statelor-Unile. Regimul vămilor va rBmiue aeolaş ca inal Înainte. DIMITRIE ENESCU Rentaurant ipl O-r&dină. •n BUCĂTĂRIE ALEASA JUeecHrefli, /Utrenia Sfinte* toni*# ULTIME INFORMATIUNI Prin cercurile militare se dă o mare importanţă strategică şi politică manevrelor de toamnă ale corpurilor III şi IV de armată. Din multele comentarii ce se fac, culegem următorul amănunt caracteristic: Manevrele avtrd de temă un eventual atac de la răsărit, cestiunea este cum să se retragă trupele romtne, după ctte-va lupte, spre Roman, şi cum s’ar putea utiliea Şiretul şi Moldova pentru c-părarea Romanului. Pontonierii vor avea rolul cel mai însemnat tn aoeste manevre. In asemeni condiţiuni, s’ar putea tnttmpla ca susceptibilitatea Rusiei să fie prea greii atinsă, mai ales acum, după vizita de la Petersburg. Deci, ca să se ia ori ce caracter de demonstraţie ce ar putea avea aceste manevre, s’a decis, contrar obiceiului de ptnă acum, să nu fie invitaţi la manevre ataşaţii militari at Austriei, Germaniei şi Italiei, precum nici ataşaţii mitarl ai celor-l'aUe State. Mal mult chiar: Nici Regele nu va asista la aceste manevre, ci numai la exerciţiile de imbarcare şi debarcare a trupelor cari se vor face pe linia Roman-Focşani şi Bir Iad-Tecuci- Galaţi— exerciţii la oari vor fi invitaţi şi ataşaţii militari şi străini. Un mare număr de negustori ruşi de ▼ite aQ sosit la iarmarocul de la abatorul din Iaşi. Transacţiile sunt numeroase şi se tac In condiţii splendide. Perechea de bol ajunsese ieri plnă la 560 lei. Aproape toate internatele şcoalelor secundare din Iaşi, precum şi şcoala normală «Vasile Lupu», vor fi iluminate cu electri citate, pentru care directorii acelor internate aă şi intrat In tratări cu societatea de electricitate pentru iluminarea oraşului. Planurile şi devisele pentru aceste lucrări sunt gata şi aprobate de d. Haret. Steagul maghiar pe şcolile romîne (După Tribuna) Am amintit In N-rul 168 despre orditia-ţiunea ministrului de culte. In sensul căreia autorităţile noastre şcolare-hisericestl sunt provocate ca In ziua de 20 August n., declarată ca sărbătoare de stat, să arboreze steagul maghiar roşu alb verde. Ministrul de culte poate fi pe deplin !n-destnlit, căci înţeleaptă ordinaţiune a avut rezultatul dorit: St- agul unguresc a fost arborat alaltăerl pe şcoab-le noas're! De n’ar fi văzut, n’am crede. Dar acum dopă-ce «s’afl săvlrşit» toate ne năbuşim simţimin-tele mlndriel naţionale batjocorite, şi Întrebăm pe d. ministru, pentru ce anume a dispus arborarea steagului? Pentru-că a fost serbare de stat, şi ale statului sunt şi colorile ce se impun,—ni se răspunde. Statul ? !... Bine, domnule ministru, înţelegi că şcoa-lele noastre sunt ridicate din a noastră sudoare, susţinute pe bunii noştri şi numai al noştri. Şi nu va fi nimeni tn stare să ne arate un creiţar tăiat In patru, pe care Statul să’l fi jertfit ppntru şcoalele noastre. întrebăm încă odată ce are Sfatul cu şcoalele noastre ? Nimic. Adică totuşi are ceva. Şcoalele noastre confesionale o ştitt prea bine, că cel mal mare duşman ai lor e Statul, care Încetul cu încetul are de cuget să le nimicească una după alta. Dacă din acest motiv s’a impus arborarea steagurilor, nu mal avem nimic de zis !... D. deputat Nae T. Popp a respins categoric propunerile stăruitoare ale guvernamentalilor, de a primi să figu-reae în fruntfa listei comunale din Craiova şi de a primi funcţiunea de primar. Cetăţenii din Cimpulung un ridicat In incinta vechiului şi istoricului lor oraş, un monument frumos pentru Radu Negru, monument turnat în bronz de artistul Mi rea. Serbarea dezvăluire! monumentului se va face cu mare solemnitate la 15 August. M. Sa va fi re prezintă t prin d. locot. colonel Graţosihi; iar guvernul prin d nii Ferechide, Berendeiu şi Spiru Haret. ]). Gr. Tocilescu. reoresintînd Universitatea din Capitală, va ţine o conferinţă istorică despre Radu Negrii. Pregătirile pentru decorarea oraşului sunt foarte mari. Ni se denunţa un caz grav pe socoteala preotului Radu de la biserica Delea Veche. Chemat In grabă la căpătliul unul muribund pentru a l spovedi şi împărtăşi, cu toate că solicitat cu insistenţa de trei ori de către rudele bolnavului — şi fără să aibă nici un motiv de luipedicare, ci stătea In timpul acela de vorbă cu o chiriaşă a sa — nu s’a deranjat de cit a patra oară, după ce a fost luat de scurt de un frate al nenorocitului care voea să moară creştineşte ; nu s’a sfiit acest obraz bisericesc, In discuţiunea cu fratele muribundului, să facă aluziuni politice, şi să spună că n’are zor fraţii despre cari vorbim fiind cunoscuţi ca devotaţi partidului conservator : In tim pul acesta bolnavul a sucombat. Nu crede I. P. S. S. Mitropolitul Primat că trebuesc luate severe măsuri ca preoţii să nu mal trafice cu sfintele taine tu scopuri electorale ? Trenul de Galaţi—Brăila soseşte la orele 5 30, aşa că corespondenţa ajunge la poştă la 6 dimineaţa ; distribuindu se imediat cu cursa I, ar putea ajunge la destinaţie la 7 45, mult 8 : aşa se făcea mal ’Daiute Acuin Insă se aşteaptă la poştă şi sosirea corespondenţei de Vlrciorova, care soseşte In gară abia la 7 dimineaţa — aşa c& destinatarii nu-şl primesc ziarele şi scrisorile declt pe la 9 şi un sfert. Aceasta pricinueşte neajunsuri la toată lumea, In special comercianţilor şi redacţianilor ziarelor cotidiane. Recomandăm cazul d-lul director general al telegrafelor şi poştelor, şi-l rugăm să ia măsuri de Îndreptare. Aii fiind liua naşterel A. S. R. Principelui Romlniel, s’a ufleiat un Te-Dtum la Mitropolie, la care afl asistat d-nil Ferechide, generalii Candiano-Popescu, Brătianu şl Macarovicl, Caton Lecca, Gh. Bursan, etc. S’a remarcat foarte mult la Sl&nicul-Moldovel raporturile foarte reci dintre d-nil G. Palladi şi nenorocitul black-bulat d. Nicorescu. întrebat de mal mulţi, d. Nicorescu a dat invariabil acelaşi răspuns: — Nu-mi plac mitocanii caii îşi dafl aere! Din abuzurile luî Melissiano D-na St., proprietară în strada Poietulul din Capitală, are In strada Luminel, sub No. 15. două case. Intr’una din aceste case şeade o tlnără protegiată a lui Me-jissiano. Ajutorul de primar al Capitalei se refu-giează adese-orl la protegiata sa de glndu-rile negre care tl torturează, şi departe de victimele sale petrece clte-va ore nesupărat de nimeni. Ptnă acum, n’ar fi nimic. Dar nici Melissiano nici proteginta sa nu vreafl să plătească chiria casei. Aşa că, acum clte-va zile d na St. somtnd pe tî-năra locatară să plătească chiria de Sf. Gheorghe, aceasta a spus că nu dă nici nn ban. — Dacă mă dai în judecată, să ştii ră o să-ţi dârlm casa—strigă protejata lui Me-lisiano. Şi după cite va zile, d-na St. primeşte de la primăria Capitalei un ordin de evacuare a rasei, ordin semnat de Melisiano. D-na St. cere explicaţii lui Melisiano asupra acestui ordin, cu atît mai vîrtos că ambele t case sunt in stare bună. Şi Melisiano răspunde : — Dacă nu mai sîcteşti fata cu chiria casei, atunci n’ai nici o grijă, fii po pace. Dimpotrivă insă, îţi dărîm ambele case l In sfîrşit, mişcarea bastimentelor In portul Galaţi a luat iarăşi oare care anima-ţiune. Luni seară a sosit vaporul Thebe al Lloy-dulul austro-ungar, cu diferite mărfuri din Triest. Apoi la cheul cerealelor att poposit vapoarele Moncitorio şi Benedirk sub pavilion britanic, lnc&rclnd amlndouă orzuri şi vaporul elen Hestia îucărctnd porumb. Iu basinul docurilor operează Încărcături de sclndurl următoarele cinci vapoare: Narenta sub pavilion italian ; Medea snb pavilion romln ; Vaglianos sub pavilion elen şi Lodmila sub pavilion rus. In fine, tot în basinul docuril -r încarcă cereale vaporul elen Harilaos Tricoupis. Minima profunzime a apel în albia Dunărei 193«. Direcţiunea Creditului Urban din Iaşi ne roagă să adu ern la cunoştinţa publicului că domnul Dimitrie C. Sturdza este numit reprezentant al acestui Credit, pentru oraşul Bucureşti, şi că toate persoanele cari doresc a face împrumuturi la această societate, precum şi pentru orl-ce informaţii, se pot adresa direct d Iul representant D. C. Sturdza, domiciliat in capitală, strada Rotarilor No. 34. EXTEtiWMZ Cu ocazia boalel lui Leon Xllf, ziarele germane s’aă ocupat de chestiunea succesiune! scaunului papal. Multe din ele aQ exprimat dorinţa ca, în caz de vacanţă, să se aleagă Papă nn german. Un ziar a spus chiar că guvernul din Berlin lucrează In acest senz. German n’a mal fost pe scaunul papal de la Adrian IV. — D. Dragau Zancov, zice o depeşă din Sofia a ziarului Le Temps, a fost invitat de şefii tuturor fracţiunilor opoziţiei, şi anume d-nil Ca-ravelov, Radosiavor (?), Grecov şi Necevicl să formeze un mare partid de opoziţiune contra guvernului actual şi sa întreprindă o campanie de răsturnare contra Iul, cu prilejul alegerilor suplimentare pentru Sobranie. D. Zancov a mal fost însărcinat acum cîtâ-va vreme cu o misiune analogă, dar n'ar izbutit. — In articolul lui Journal de Saint-PŞters-bourg, privitor la Filipine, şi de care ne-am ocupat zilele trecute, se găseşte şi următoarea frază caracteristică: «Nu se poate face minuni şi nu se pot improviza State Anglo-saxone de sine stătătoare, cu elemente ca acele ce se găsesc In Filipine». — Organul oficios turcesc Şervet, vorbind de discuţiile ce-a stirnit apropiata călătorie a lui Wilhelm II in Palestina, zice că această călătorie nu urmăreşte nici un scop politic. Cu a-coastă ocazie, Şervet stăruie asupra prieteniei intime dintre Vilhelm şi Sultan. — Gazata de Colonia, într’o corespondenţă de la Berlin, se ridică împotriva biuroitlul oficial de informaţii francez, caro a răspindit ştirea că împăratul german ar fi refuzat dorinţa Angliei de a fi oaspete ol in vizita pe care o va face In Egipt, pentru că s’ar bucura de ospitalitatea vice-regelul. Gazeta de Colonia a firmă că această insinuare intră in sistemul de care se serveşte astăzi Franţa, de a cauza neplăceri Germaniei. Se face încercarea In Egipt, de oare-ce In Austria şi Rusia n'ati trecere asemenea Insinuări. Nici nu-1 de crezut ca voiajul Împăratului in Egipt să provoace o neinţelegere cu Anglia. Biuroul oficios, zice gazeta germană, ar putea să’şl cruţe osteneala de a crea precedente prin cari s’ar slăbi relaţiile prieteneşti dintre Germania şi Anglia. — Gazeta d* Frankfurt anunţă o apropiere intre Turcia şi Peraia. Vizita Şahului la Con-stantinopol e un lucru hotărit, după această gazetă. — Le Temps primeşte o telegramă de la corespondentul săO din Vienn, în care se spune că lungile conferinţe pe care Regele Alexandru al Serbiei le-a avut cu contele Golurhowski şi cu d. Kallay, administratorul provinciilor o-eupato Bosnia şi llerţegovina, confirmă ştirea răspludită lu Ianuarie, cind cu primirea ex-re-gelul Milan de către împărat, despre retnoirea convenţiuuel militare serrete din anii 1882-1894, dintre Austro-Ungaria şi Serbia. — Din Belgrad ne vine ştirea că ex-regele Milan urmează să Intreprinză o cală'orie prin toată Serbia, împreună cu primul ministru, d. Vlodan Georgevicî, pentru a-şl da seamă de starea spiritelor faţă de dinastie şi de persoana sa. O numeroasă suită militară va însoţi pe ex-regele Milan, care va inspecta In acelaşi timp funtariile Serbiei dinspre Turcia şi mal cu seamă dinspre Bulgaria. BULETIN ATMOSFERIC Luni noros, vini tăricel pluâ seara, noaptea senin. Temperatura se menţine coborîtă în Moldova şi o parte a Munteniei; s’a mal co-borlt Încă de Luni In Muntenia Iu Moldova de sus, termometrul s’a scoborlt plnă la 5 grade. La munte asemenea răcoare. Barometrul, care este ridicat, a mal crescut încă de Luni, cu 3 milimetri in mijlociii. Erl timp frumos, vînl tăricel de la Nord Est. Ert la amiazl. In Bucureşti: InăŢimea barometrică 0°761.9; temperatura aerului 23»7; vlntul tăricel de la Nord-Est ; starea cerului, senin ; temperatura maximă de Luni 27“; temperatura miuimă de erl 15°. DEPLASĂRI D-nil N. Albu, St. Christu, Manolescu şi Sofia, prefeeţii judeţelor Neamţu, Vlaşca, Argeş şi Suceava. se află Io Capitală; d. V. Calligari, inspector administrativ, p ea<-ă în inspecţie; P. S. arhiereii Melslie Gâifiţeanul a venit din strei-pătate; d. Ionel Brătiar.u, ministrul lucrâri’or publice, a plecat erl dimineaţa In inspecţie la... Florica; «tovarăşul» Al. Radovid, primar Ia Ploeştt, a venit In Bucureşti tn interese e-lectorale; d-uul Dknu, directorul Închisorilor, s’a lntor3 de Îs Dnftana ; d-nul Alex. Miiny, directorul poliţiei Capitalei, a plecat in congediă, rămlnind loc-ţiitor d. inspector Micşunescu; d-nil Al. Locusteanu, directorul şcoalel veterinare, Ilie Bujoiu, inspector dome-nial, şi Munteanu, directorul şcoalel de agricultură de la HerâstrăQ, aă sosit, venind de la Tulcea. D-nil miniştri Sturdza şi Haret aă plecat azi dimineaţa la Sinaia. Internat de Băeţî Al comunitAţel EvangeUce Germano DIN BUCUREŞTI No. 14, Strada Luterană, No. 14 Autorisat de onorabilul Minister De şi sunt numai doul ani, de clnd acest internat e in fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni aă terminat cursurile cu un mare succes. Iustitutul e administrat de o comisiune specială. aleasă din sinul comitetului general al comuuităţel şi e pus sub direcţiunea d-lul Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus : 1) Dintr’un inspector, căruia, In prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romln şi un institutor care supraveghiază de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest internat stă In nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit: clase primare, cu programul statului şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă limbile : germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. Se primesc copil de orî ce naţiune şi confesiune, chiar şi de aceia, cari frecuentează alte şcoale, aceştia Insă numai In pensiune. Institutul e aranjat conform tuturor cerinţelor moderne şi igienice. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după vîrsta elevilor Intre 640 plnă la 1000 lei, pentru interni şi 300 pină la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti în rate trimestriale. Prospecte se pot primi In mod gratuit de la domnii administratori al pensionului, precum şi de la diferite oficii parochiale evangelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult plnă la 15 Septembrie a. c. (stil vechii!). Comunitatea evangelică germană Parohul Dr. EUGEN FILTSCH. ________ Str. Luterană, No. 12 Doctorul Anghelescu chirurg al Npltalnlni Rrtncoveneac Fost Intern at Spitalelor din Paris In timpul verei va râmîne în Capitali SUrnfta Salrillnr- Ap, 4hl* LICEU L 1NODEBN DE FETE ^ Situat In Bucureşti, Str. Schitu Măguraam, 48, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi axtar-nat pentru Ormatnm «te esptl, eara primar, aura liceul şi mraarî fm-«M ttatlee. In Iunie 1898, am proamatat la examenul care ţine loe da bacalaureat t eleva dtn cari 4 aă reuşit cu suecea. Noua lege scalar» aeăzlnd drepturile elevelor liceale, pe dea parte voia înfiinţa şi cursuri de şeomlst mu-e«N(tard pentru elevele cari vor aspira al intre In f -mmIm ••eeetteitmt'd etMgteri+n-re, iar pe de alta voia da deavoltlrl bmî mari mreurifer fmeullaHve, aşa ea elevele reepective pe lingă studiile de lux, să ee deprindă şi cu ocupaţiile necesare fămiliel. Per-aurite fme**ltalive sunt eeîe mal Minerite pentru fete, căci Inveţa numai ceea ee le ▼a trebui tn viaţade familie. ( In ee priveşte Ihmc rrpiiwfte a Îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce ee daQ tn acest institut, cred ds prisos orl-ce vorbă, fiind-ei e eunosr toţi elţl ee interesează de buna creştere • fragedei generaţii Cine n’ar cunoaşte această reputaţie, bine voiasca a veni tn cursul anului si viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, et«. In neul local voia primi interne şi eleve cari urmeaxa la Katrruetet aecNMder, ia fym««-rrnferHt «fr wiueieti şi la srea-fn ttrofemională, afitndu-ne tn apropiere de asemenea şcoale. Elevele Insă cart voce* aă urmase tn pension după programul etatulut, fie «um-nhI gri-m«r, liceul sad mecitnftar. trebuesc Înscrisa pini la 15 Septembrie, dud se toeintăaă liste onor. minister. Prospecte se trimit orl-uul va cere, adre-stndu-se subsemnatei pin» la 15 August, gara Predeal, apoi tu Bucareştl, Strada Sehila Uăgureaau No. 48. - Directoare. Jt ______ WAWiA EMU) Htl.TEadB. Dx. Ct. Diaxuandy din Brii a Stabilit în VIENA I Karathnerstratjse, 5 Consultaţiuni o« Homitnţxle medical* Specialist pentru masuglu şi Ortopedie TALOBIL! ROMÎNE BURSĂ. BUCUREŞTI Mercuri, 12 August 1898 •b .«3 Oferite Cerute încheiate Xftut» aO O Q oupoan ou b. gata cu tar. ou b. gata CU ter cu b. u ca ieriD. luiprujuut. d« HUI Rontoi 100»/, R#nt« 81 > B% Apr.Oc. 100,/, ■'— ‘ — — — 4 92 • 6% Iau.-Iul. 101 — 100Vj ~ * 99 • Iau.-Iul. 101 — mo1/, — — — - 94 » «v/f Apr*-Oc. toov. — — 4 89-94 40/o Iau.-Iul. OlVe “ # */. — — 4 96-y* *% Mat.-N-e 98>/t 93 ~ — — Ob'lg- o.f.r- 5% lan.-Iul. ' “ Impr. de oraş* 100 ObL O. B. 88 5% ttn.-Iu]. — MV, ■ ^ — 4 a 4 90 f>®/# lltl-S-l. l'IO*/, 98V» — 100» 4 _ — 4 4 4 fl* Mil-S-t. - 98 - — — Impr. de •ooletXţ! Boria. f. rar lan.-Iul. »»*/, - 99 V. — — 4 4 4 4% Ian.-Iul. MV, — »■.«/, — —- 4 4 u.B. Ud.-Iul. S18V, T" 9H — —- 4 4 a. i. X»n.-Iul. 9 l* » ~ »sv. — — — Obl. s. bazalt 8% lan.-Iu). Ţ* Acţiuni B. N.a R. . Dlr. anulu trec. 98.80 Valorea norn. 500 1. 2485) 218'* B. Agricoli, 16 500 L TJ — 883 —f‘ 381 380 881? 8 Dac.-Rom 3r. 900 1. v? — 48 —■ 483 — 482,88 8. Naţionala 3 20.» L ▼. — 546 -4»J 514 u 64 r. 8. Patria » 6 1001. T. — 185, «*- . 180 — — H. de baaalt 35 250 1. V. 4001 — Ij 39 4 — — Soc. Letea ■ » 1001. Y —■ — —* BOONTUBI ŞI AVANBUHI Banca Na\. soont...................................... - » avansuri pe deposlta de efecte sad lingouri Banca Agricolă scont................................ • « « avansuri pe depozite de efecte primite cn IO softzămint snb cursul zile! • Casa de Depuneri ţi Oons * unaţlunl pe depozite de efecte 5 0 8 6 01/» GHIU JUE sJ flFA T t de calitate superioară curat de corpuri streine şi productiv am da vtnzsre la moşiile Pu-tineiil din Vla-ca, Fundi-nt ş; Valea S băilor dm Bnzăa şi Chioj îem din Rimaicu Sărat. Doritorii se vor adresa la a iminDtraţia centrele a moşiilor m-le, 14, Str M-rcur, In Bucureşti. A S. 62 Dr. N. Stavrescu fost Interii al spitalelor şl Instl-tntnlul «Matcrnttaîea» Strada nreaptă, iVo. 88 . INSTITUTUL DE DONNIŞOARB * PAULiNA LUPU - ANTONESCU Butureşfi, Str. FtnUnii 22 Curs liceal eomplect Externat. Cura liber şi curs primar. Se primesc şi eleve, cari urmeaz-l la şcoalele publica. Local apaţies şi igienic, înconjurat numai de grădini, a Tind el însuşi curte ţi grădina mare. Rcsultatul strălucit, doktsdH la aaamena, dovedeşte îndestul stărui iţa depusă, stlt din partea Direeţiuaet, cit şi a corpului profesoral, eăd din toate elevele eari atl depus esamen atît tu Institut, înaintea eomisiuuel numite de Minister, ett şi la şeoalele statului, n’ati rămas de ett 4 eleve eerigsate la «Ita un singur obiect: 2 lu institut şi 2 la atat • * Directoare. Paullaa Lupu inteneseo. LICEUL MODERN DE BÂEŢI Bucureşti Calea Victorul, No. 190 sub direcţiunea d-lul profesor OEOBGE €. DBAGE Cursuri primare şi secundare. Autorisat a ţinu, în limitele Regulamentului, esamene de fine de an şcolar In institut şi elibera, sub semnătura deleg ţilor ministeriali, certificate dind drepturi egale cu cele diu liceele pnb ice. Ia Iunie 1898 din 129 elevi al cursului secundar, ci. I—Vl-a, a avu« 70 promovaţi şi numai 12 repetepţ), deet reaultat strălucit, cu promoţionl ds 60 la sută, procent mal ni l odată atins în şcoalele publice, 20 de elevi al cursului primar, cari a0 trecut esamen la stat, a Ci fost toţi pro* inovaţi Cursurile anului şcolar 1898/99 vor Începe Ia T Septembre cu următorul corp didactici a) CURSUL SECUNDAR Părintele Nlineou Poposea, şcoala normală de inst. va preda religia ci I—IV şi istoria cl. IV-s. ■Ih. Dragomlreuen, licenţiat lu Jit. şi fllosofie, prof., I. romînă cl VVIl-a. I* Blds, lie. In liL, prof. îs lic. M.-Bravul, limba romînă cl. I—IV. Pâr. 1>. Georgeacn, prof. la lie. «Sf. Sara», limba latina cl. I—IV-a. I. Gramma, prof. lic. «Sf. S;>va», 1. latină cl. V-VII. Si. Mthillsana, prof tic. «Sf. Sava» 1. elaaă < L V-VII. G. Neetlan, lic. In litere, limba elenă cl. ra-iv. Im l.âTfiqae, prof. liceul «Mihal-Vileazul», limba franceză cl. I — Vll-a. Gh. Pepp, prof. liceul «M.-Viteazul», ! germana cl. V—VIL E. Gh ttl, liceu li it în litere, 1. germană cl. I—VIL I. 8. Florii, prof. liceul «Sf. Sava», istoria clasa V-VII. G. O. I*r«j;ii. prof. liceul «L zăr», filosofia cl. VI şiVII-a; Economia politică, dreptul Constituţional şi administr. cl. VH. Al. Ignat, absolvent al laeollâţel de litere din Bucureşti, geografia, cl. I—IV. Tr. Negri-scu, absolvent al fueult. Je ştiinţe, m-itematicele ci. I—VIL Gh. AtlinnaMii, pi of. la liceul «Mibal Viteazul», sc. fizico-chimice, cl IV, V, VI-a. Al. Pândele, licenţiat tn ştiiaţe, ştiinţele natural-1, cl. II—III şi VI—VII. M. Podretmn, doctor In madicină, igiena clasa Vil-a. D. Iouescu, prof. liceul «Laz.tr», gimnastica cla^a I—Vll-a. R. Vinmi, abs. conservat. Vieaa, musiea clasa I—VII, se fac şi cursuri de piano. Gr. Roiimiio, nh olv. diplomat al şcoalel de Bale-Arte din Florenza, desemuul clasa I—Vl-a. b) CURSUL PRIMAR Ioan €. Giil * «cu, fost director de şcoală primară clasa III—IV-a. C. Săbuleacu, bacalaureat c). I şi H-a. A. Degucy, bacal. ure t de la Dijon (Franţa) limba franceză şi limba germană. T. HaioreMi-n, absolvent al conservatorului, elev al d-lui Leviuger, pentru vioară şi canto ; de vioară şi cursuri speciale, I). loumcu, prof. la 1. L zăr, gimnastica. llieelic a! t D-rul Sf. Tln»- meacu, profesor uuivei ilar, medic primar ia spitalul du copil. D. A. Sllleucu, licenţiat Ia drept, sub-di-rector. Înscrierile pentru amil s-nlar 9S|99 se fac cu Începere de li i.» ,i .iffiznl, nrcte H-Vt •i 44—• In toato z Ie e U cancelaria Institutu ful. Calea VI ofnrlei, tuci. www.dacoromanica.ro 4 IFOCA FOIŢA ZIARULUI * SPO GA» ALEXANDRE DFHAN 0 NOAPTE IN FLORENŢA SUB ALEXANDRU DE MEDICIS Clnd fură bine Infierbîntaţ! de glume, de muzică, de vin, o uşe se deschise, şi In mijlocul lor fu azvfrlitâ o tînără copilă... Această fecioară, această martiră, monseniore, era ace* pe care o iubeam, pentru care mf-aş fi dat viaţa, sufletul mefl... era Nella !... Oh ! strigă shirul ttrlnduse la genuchil Iul Lorenzino, lâsaţi-mă sa trăiesc, monseniore, lâ-saţi-mă sâ’ml răzbun, şi, vă jur că, îndată ce voiO sugruma pe acest tigru mă voiă Întoarce să cad la picioarele voastre... voiă Întinde gîtul şi vă voiţi spune: La rlndul tăfl, Lorenzino, la rlndul tăti! Razbună-te, eă mi-am răzbunat... — Nu’l numai atlt, Mihail, zise Lo-renzinol fără ca să fi putut ghici măcar cine-va dintr’o singură mişcare a feţei impresiunea ce făcuse asupra ini-mei sale istorisirea aceste! triste în-tlmplârl. — Ce mal voiţi să vă spun ? Şi ce interes ar avea? răspunse sbirul. Am fugit de la această curte blestemată; am fugit ca un nebun, pînă ce m’am pomenit dincolo de hotarele Toscanei. La Bologna, am Intllnitpe Filip Strozzi. II cunoşteam ca pe unul dintre cel mal aprigi duşmani al ducelui, i-am oferit serviciile mele, cu singura condiţie ca, atunci cfnd ne vom întoarce la Florenţa, ed să lovesc... ErI seară, ne-am întors; în momentul clnd treceam pe dinaintea mănăstirel Sonta-Crace, tocmai ducead corpul Nellel, moartă de ruşine, de durere, de disperare!... Oh! de data asta, am spus tot! — Da. Iar cît pentru rest, cît pentru ordinul dat de Filip Strozzi ca să m’a-sasinezl, pentru-că n’am voit să mă căsătoresc cu fiica lui, cît pentru tentativa nereuşită, cît pentru cele ce s’ad petrecut aici, în sfîrşit, nu face să mal vorbim, înţeleg... Lorenzino se opri, apoi, după un moment de tăcere : — El bine, zise el, râspunde’ml, Mihail... Dacă, in loc de a chema pe oamenii mei şi ale porunci să tespînzure, precum mă sfătuial tu adineaori chiar, ţi-aş dărui viaţa, te-aş lăsa liber, dar cu o singură condiţie...? — O primesc fără a şti care este, strigă zbirul; o iscălesc cu sîngele med, o garantez cu viaţa mea! — Mihail, zise Lorenzo cu o voce sombră, vread şi ed să-mi răzbun pe cine-va... — Oh! strigă zbirul, nimic mal uşor pentru voi, ca răzbunarea, pentru voi, mari seniori I... — El bine, iată că te înşeli, Mihail; căci acel cine-va e unul dintre oamenii cel mal familiari ducelui, unul dintre aceia cari ad fost la orgia Nellel... — Oh! la rindul tăd, Lorenzino, la rîndul tăd !,.. Şi dacă ţi-e frică că fug, dacă te temi să nu-ţl scap din mînâ, iuchide-mă atunci într’o cuşcă a cărei cheie s’o al numai tu ; nu-mi vel da drumul de cît pentru a mă arunca spre duşmanul tăd,.. Dar apoi, oh ! apoi, lasă-mi-l mie pe ducele ! — Fie; dar cine-mi poate răspunde de fidelitatea ta ? — Pe sufletul Nellel!... zise zbirul, întinzînd mîna. Şi acum, ce poruncă dai ? Ce trebue să fac ? — Fă ce pofteşti, din partea mea... Intoarce-te la Strozzi, care trebue să te aştepte cu nerăbdare; spune-I că ţi-a fost imposibil să pătrunzi pînă la mine, că nu m’al ucis astazi, dar mă vel ucide mîine. — Şi apoi? — Apoi ?... Să te plimbi regulat în toate nopţile de la 11 ore seara pînă la unu dimineaţa pe via Larga, asta-I tot ce ’ţl cer. — Atîta numai îmi ordonaţi ? — Da, pleacă. A propos, al poate nevoe de bani ? Şi Lorenzino întinse lui Mihail o pungă plină cu aur. — Mulţumesc, zise zbirul respingînd-o; dar aţi putea sâ’ml faceţi un alt dar, mal preţios. — Cu plăcere. — îmi daţi voe sâ’ml aleg o spadă din acest trofed. — Alege-ţl. Mihail examină cu deamuntul pe rind cele cinci sad şase armaturi suspendate de pereţi, şi se opri la o lamă de Bres-cia, montată în spaniolă. — Aceasta, monseniore, zise el. — Ia-o, zise Lorenzino. Apoi, pentru sine : — Al dracului, adăugă el, se pricepe. — Aşa dară ? întrebă Mihail. — In via Larga, de la unspre-zece la unu. — Noaptea asta ? — Noaptea asta şi toate nopţile. — Ne-am învoit, monseniore, zise sbirul încingînd spada ; încredeţi-vă în mine. — Pe legea mea ! făcu Lorenzino, mă încred. Apoi, cînd acela dispăru în anticamere : — In adevăr, zise tlnărul cu risul săd obişnuit, mi se pare că ed am fost mal fericit ca Diogene şi ml-am găsit un om al med. Apoi rămase un moment gînditor şi par’că ar fi căutat să’şl aducă aminte de un lucru important ce trebuia să-l săvîrşească. Imediat, iovindu-se peste frunte : — Şi ed care uitasem ce era mal important ! zise el. Şi, aşezîndu-se la o masă, scrise : «Filip Strozzi e la mînăstirea Sant-Marc, în celula lui fra Leonardo». O fluerălură, şi Birbante veni. — Pentru ducele Alexandru, zise Lorenzino; şi spune tuturor, scoborindu-te, că nu sunt acasă pentru nimeni, afară dacă nu întreabă ducele de mine, pentru care sunt tot-d’auna». (Va urma) INSTITUTUL OE DOMNIŞOARE SCOALA-NOUA-NEGOESCU De la 1 Septembrie se va muta în localul anume clădit pentru această şcoală 9,8ir. Homuiufi - Fi# lur“ între liniile tramvai Dndeşţt ţi CSISraţî Cursul primar după programa Statului, cu limbile franceză şi germană obligatoare, pian facultativ. Cursul liceal complect cu limbile italiană şi engleză facultative. Cursul facultativ de limbi moderne, pictură, croitorie, etc. Cursul preparativ pentru şcoala normală de institutoare pentru şcoala secundară superioară, pentru conservator, telegrafie, etc. Musica vocală şi lucru' de inină sunt obligatoare pentru toate cursurile, iar pianul, vioara şi dans facultative. înscrierile se fac de acum pină la 1 Septembrie tn fostul local din Str. Armenească No. 1, iar de la 1 Septembrie înainte în noul local din Strada Romulus. Institutul funcţionează cu autorizaţia Ministerială şi certificatele sale sunt primite la toate şcoalele statului, la concursuri, etc, Directoare D-na L. Gr, Lehliu. HATTOMHOTTLEIORTH BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bncovâţ \o. 18, CRAIOVA MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că in acest Magasin se vlnd tdte articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut MARE RE MP V CERE RE PREŢURI şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: Zeii rari, Toalurl, Hazuri ue, Ealnaglnrl, Grenadine foarte eftlne CUPOANE de diferite mătăsăril şi LainagiurI se vînd cu 50 oJ0 Rabat (l/> preţ) CA ft.iSI bărbăteşti albe şi colorate, entităţi bune tle ta tei 2,60 in sus asortiment de Lainugiurt şi Mătăsăril, Olande, Chifoane 'rosoape. Oiorapi. Batiste, etc. etc. Cel mal mare Şervete, Mese, Prosoape. HAYOAfli» SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin se poate procura Trusourl gata pentru mirese de la Lei 150 plnă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ee fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. COMPASliGENERALA CONDUCTELOR DE APA, din Liăge (Begia) SUCUMJSAJL «/it tl4t.itiAMA Biurourl şi Magazine: Calea Griviţel, No. 22 Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate Iu9' crările de instalaţiunl de apă pentru admiiiistraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb —robinetărie, Idroiuetrn, Water-dosete, băl, lavabourl, tot-&-l’6gont, spălătorii, etc. Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Chamberland, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul lrances. Peste scurt timp Compania va fi instalată In propriul săă local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil. tm s. | I * M Taică de Florica Lacrima’de Prune - Ţuica de Goleşti • (Marca de ComeroiiI este depusă la Tribunalul Argeş) 9 'ţuica este fabricaţii din prnne; singură ne-vătâniătăre tuinutăţef; cel mal bun apetinaant. Nu trebuie să lipsească din nici o cawA Mare Depozit la g*ara Goleşti Cererile pentru en groa ttă ae netrememe Im # tom N. MÂBCEEJSCV, — MH’eşfi. de flai «alt de In tratamentul de dureri reumatismale, turl.—Topic excelent contra bătăturilor •ecol uuceeu proclamă superio’ iatea sa guturai, irifaţinuei peptului, f fluenţa, scrtntlturi, răul, văn&tsri, bată* Diferite clişeurl pentru ilustraţii dintre cele mai alese snnt de închiriat cn preţuri foarte reduse. A se adresa la Administraţia Ziarului. SOCIETATEA ANONIMĂ UNGARA OE XATIGAŢIUAE FLUVIALĂ ŞI MARITIMA MEMISUL, VAPOARELOR De Pasageri pe Dunăre Valabil de la deschiderea Navigaţiuneî 1898 pîoX la altS dlsposiţinne Tipografia HBLiADE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare acurateţa şi ou preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. 8MB Societate Romînă de Asigurări Generale BRAILA Capital Social, lai 3.000,000 depila răreaţi CONSELin. DE ADSmSTBAŢIE i I Inti-o Zoinuu (Memlln)-Hi;lyriid-Gulatz *) (ÎOIO Kllom.) I-ul In Jo8 de 1» Turna -Severii) pieţei U 6 Martie st. D. 4» n. 5» n. 8®> x. 7" s. 1“ s. 8»» z. soseşte pleacă ăoaeşte pleacă sosâşte pleacă soseşte pleacă aoeefte pleasă soseşte 10» z. 10» s. 11“ *. 12“ r. 1» a. 1» «. ' 3“ z. 4» X. '«*> n. 7» n. 10» n. 12“ n. 1“ n. 8» x. 8» z. 0» x. 8» z. 10“ X. 10“ X, 12» x. 12» n. <:] { 3“ z. 4«x. 4“ X. o» n. 7“ n. 9* n. 1« n. 8» n. 8" n. 8“ n, 7» x. 1» x. In tle-oare inui'i'llbţll Dnmlntoă Marţi Vineri In Se-oare Luai MerourI Sâmbătă In fle-oare Marţi Joul I* Duminică mŢIlIXILl) : Zemnn (Semlln) Belgrad • • • • Pandora ... Memendrla • • • Knbln......... Dnbrorlţa • • • Baxlaf..... O Gredlfte .... Moldova-Veche • Drsuuova . . ■ . Brlnlţa........ Mllanoraţ • • • Orşova......... Turnu-Serarln ■ Badneviti • • • Calafat .... Widdln .... Lom-Palanoa ■ • Bcohet..... Kahova • • • • Corabia • • • • Nloopoll .... Tnrnn-Măgnrele Zlmulţa .... Slstov ..... Rasoino (Rnetsohno) Giurgiu . . . . Tntrakan • • ■ olteniţa . . • . SlUttrla . . . . Cernavoda - • • Hâtfova - - - -Gnra-Ialomlţel ■ Brăila Galaţi. >oae|te f pleaoă pleacă soieţte pleacă pleacă soseşte pleacă sose|te pleaoă pleacă soseşte pleaeă n. 7» n. «» n. 4» z. 8» z. 800 x. {l‘°x. 12»x 11“ x 10“ z. 8*° z. 7“ a 6“ x. {4<® n 4“x. { 8» x. 2» x. 9» x. 8‘* x. 0» n. 8“ n. 11" n. 11» n. 8® n. 0» n. 6“ x. 8» x. 810 x. 11“ x. (lC“x. 4» n. 1" n. 1“ n. 10» n. 6“ x. 2» X. 1“ X. plxxcă I-ul mers In fle-oare Lnnl, MerourI 0“ x ~ V Vineri. 8» X. In ins la 9 Martie stil noii. In fle-oare Joul, Sâmbătă «> Lnnl. In fle-eare MerourI, Vineri Duminică. In fle-oare Marţi Sâmbătă. *) In oaa clnd apele vor fl mici. circulaţia vapoarelor Intre Zemuu (Semlln) |l Galaţi ae va faee prin oomunloaţle Întreruptă, adică prin acblmbarea vapoarelor fl anume: Dn vapor va circula Intre Zemnn (Semlln) fl Crfova, flnn altul Intre Orfova fi Galaţi, oonformindn ae *-xaut ambele vapoare aueatul Itinerartu.—Iuaă daoă apele vor acădea de tot, vapoarele otronlă numai Intre Zemnn—Moldova-Veche, fl Intre T.-Severtn fi Galaţi. De alt-fel tn privinţa aaâatx ae vor căpăta Informaţlnnl oorecte la toate ataţtnulle fl prin publicaţii. fikeaaiiat!ii.: _ _ _ . _ _ I „ , 1) Orele din coloana altoita aant Indlo.U UDSerVaţIUni Q6n6ral6 . Ic dreptul ne-oărel eteţtanl aă ae olteaaeă s w de atu In Jos; Iar cele din coloana dreapta, de Jos în ana.—2) Pentru linia Turnu-Sevarln—Galaţi, vapoarele vor pleoa după orologiul Cat-Enropean, oare eata ou un oeaa înainte de oei al Europei medie, 8) Orele de noapte Inoepiud de la 8» ore seara plnă la 8» dimineaţa, annt Însemnate prin litera -O- armată Imediat dapă ţlfra minutelor. 4) Vapoarele Intre Zemuu fl Orşova vor oo-mumoa tn serviciul amestecat. Budapesta, in Martie 1898. DIRECŢIUNEA GENERALA. Bucureşti, Tipografia «BELUDEj»., Clemenţei No. 3. .li. Marghiloman, fost ministru, deputat, mare proprietar. Bucureşti. racii*’ AaaataiilKt, Deputat, mare proprietar, Teouoim. <*. Auad, Prefedlntele Camere! de Comerolfi din BB'ureecT, mare industriaş. BucureştL M. Blauk, Şeful casei «Marmoroseh Blank & Co. etj. Bucureşti. Oomandoral Harco Besso, Director generai al societăţii «Asiourazlool Generali». Trleate. Veneţia. F. Carucvall, mare armator, (1 exportator, Brăila. Uonmantin €1. Codaş, Deputat, AdTOoat, Brăila. Adolir F.rfllng:, Contul German, exportator. Brăila Charlou Glrtauner, Dirigintele ramarel de transport la8oc«.Aslcurazlonl Generali» TriesU Ermano Gentilii, Directorul Generai ai tt mei Societăţi austriaco de Asigurări Generau contra Accidentelor, eto. ,etc. din Vle^a. Vi florio B. M pn«il. Şeful Caseior L. Mtndl 00. ţl F atelll B. Mendl. Brăila. Colonel CI. Rosneva», fost preşedinte al Camerei deptt-ţilor. mare propr.. Bote Edmondo Kleuetti, Dlr«»ctor ai Sooiet, •*AKSlo«r**lonl Generali», Trlest. I>. O. Ronettl, Preşedinte e Consiliului de Admlnistăaţlune al Creditului Fun iar Urban, etc. Iaşi. Th. Şt**fhneacn, Director la Banoa Naţională a României eto Bucureşti. Phlllppe Weles, Director la Pester Ungă* risohe, Oo«n*-rolal B.nk etc. Budapest. Zamfir Zamflreecn, mare propr., Brăila. DIRECŢIUNEA Director, 1J. A9COLI. Bub-director, D, GerncocUie „GENERALA44 asigură in contra daunelor de: INCENDIU GRINDINĂ TRANSPORT pe uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Vieţei, în toate combinaţiunile de Cas de moarte, Zestre, Rente Viagere, In condiţiunile cele mal nou! şi cele mal avantagioase. N.B. —Toate cererile de informaţiunl a se îndrepta DirecţiuneI in Brăila Representaţiel Generale din Bucureşti, str. Smărdan No. 2 saO sucursalelor din toată ţara. %\\* m,*iq NAŢIONALĂ Reprezentînd LUAREA GRIVITEI Im 20 August! tS7t Tablofi circular colosal executat de rennmi-1 ţi! pictor! artişti din Mttnich PUTZ, KMUEGEii, EHOSCME HEMSA-CHEH, şi JVEEinAJVHT\ dapă ridicări fScnte la faţa locala! DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa j plnă la 6 seara Preţul de intrare: 1 Iod de persoană, iar 1 pentru şcolari, studenţi, copil şi militari do j grade inferioare, 60 de bani. Intrarea 2 lei de persoană şi 1 leO pdntru copil Bucureşti, Butcraraut Colţea, (literă Frimărir) IO.OOO. ^Girant; State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).