SERIA n.—ANUL IV, No. 837—230. Ediţia a treia MERCURI, 12 AUGUST 1898 NUMÂRULJIO BANI A BOXA WiE In ţară, pe an .... 80 1«I w strein Ătate . • • • 40 n MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ AUEOACŢMA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. S NUMĂRUL 10 BANI A WlhWEUHIEE Pagina IlI-n, linia 30 bani „ IV-a, „ IO „ JNSERţlUNl gi RECLAME, linia corp 8, 2 lei A UMEntlSTBAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3. O POLITICA MIŞCAREA DE LA 1848 II Se lauda colectiviştii— de şi pe nedrept—cu mişcarea generoasă de la 1848. A face mişcări generoase, nu e mare lucru, mal ales cînd te pul la adăpostul ori cărui risc. Oii ce discreerat poate produce o mişcare generoasă, dar neserioasă. Importantul este să faci o mişcare serioasa, oportună şi care să dea rezultate practice. Or, libertonil de la 1848, cu o uşurinţă copilărească, aQ început o mişcare contra celui mal tare imperiu de pe atunci, contra Rusiei, fără să se gîndeascâ că acea nebunie nu putea să aibă nici o consecuenţă bună şi utila. Şi, detaliu important de reţinut. Ori cit se păreau de înflăcăraţi pentru ideile scumpe şi pentru visul pe care îl proclamau, acel visători îşi luaseră toate precauţiunile ca să nu risce nici un fir de păr din capul lor. In adevăr, a fost destul ca să se râspîndească vuetul că Ruşii aU intrat în ţară, ca mîncătoril de Ruşi si proclarnatoril de principii mari să o rupă de fugă peste frontieră, cu guvernul lor provizor cu tot, spre marea indignare a populaţiei Bucu-reştene care îl luase un moment la serios. Apoi aşa mişcări generoase înţelegem că colectiviştii pot face în toate zilele. Şi Voinţa îndrăzneşte a vorbi că partidul liberal n’a vărsat sîngele pentru câpătarea libertăţilor ? Care sînge ? şi unde ? Rezultatul mişcărel generoase de care ne ocupăm, îl ştie toată lumea. Patrioţii mari şi naţionaliştii teribili s’aG prosternat la picioarele Sultanului, declarînd că îl recunosc de Suzeran şi de stăpîn! Aceasta umilinţa au fâcut’o cu scop că doar Sultanul îl va ocroti în contra Ruşilor — mare neghiobie şi deşartă îngenuuchiare. Turcia a fost nevoita să asculte, şi de acea dată, de in-strucţiile dela Petersburg, care, faţă cu mişcarea nebună a turburătorilor, a silif pe Sultan ca să retragă şi să suprime o parte din autonomia şi din imunităţile Principatelor. Aşa, Sturdza şi Bibescu fuseseră aleşi, de adunarea ţărilor, pe viaţă Domni. Iar pe lingă dînşil funcţiona un fel de Parlament care controla actele cîrmuitorilor. Mişcarea generoasă, inspirînd îngrijiri Rusiei, aceasta a silit pe Poartă ca de atunci încolo Domnii să nu se mal aleagă pe viaţă, ci să fie numiţi de Sultan şi de Curtea protectoare numai pe şeapte ani. Vazînd că adunările prevăzute de regulamentul organic pot deveni focare de agitaţie, cele două Curţi le suprimară, dînd Domnilor aleşi de cele două Puteri întreagă putere! Ceva mal mult. — Legăturele care deja eraQ cam largi dintre Turcia şl ţările dunărene fură din noQstrîn-se de aproape, tără ca influenţa Rusească să fie întru ceva micşorată. Ială resultatul practic şi real al mare! revoluţii de la 1848. Aşa că e frumos şi gentil ? Aşa că aQ liberalii cu ce să se laude ? Aşa că mişcarea generoasă a produs re-sultate incalculabil de bune pen* fru aceste ţări ? Iată de ce ziceam noul mal erl, că revoluţia de la 1848 a făcut răfl, căci a dat ţara cu 20 de ani înapoi, fără să facă nici un bine. Cursul fatal al evenimentelor ar fi adus ţările acolo unde le găsim în 1859, şi fără această mişcare. Nimic nu s’ar fi perdut, nimic nu s’ar fi omis. In adevăr, puterea din ce in ce mal cotropitoare a Rusiei trebuia să deştepte odată, şi în foarte scurt timp, atenţia şi îngrijarea Europei, după cum s’a şi întîmplat. Luarea Principatelor sub garanţia celor şeapte Puteri, retrocedarea Basarabiei, unirea lor sub un singur Domn, etc. etc., s’aO întîmplat din cauze cu lotul străine lui patru-zecl şi opt. In adevăr, Rusia devenind din ce în ce mal aroganta, şi formu-lînd pretenţia de a se erigea în protectoarea spirituală a tuturor creştinilor din imperiul otoman, cu drepturi asupra sf. Mormînt, Europa se deşteaptă şi războiul de la Crimea pune capăt acelei ambiţii. Era natural ca Puterile Învingătoare să nu lase la discreţia Ruşilor învinşi, aceste două nenorocite ţâri. Era fatal ca ele să se ocupe de Principatele Dunărene, dîndu-le o garanţie şi luîndu-le sub protecţia lor, ceea ce s’a şi făcut. Acolo şi nu aiurea sunt origi-nele politice ale Romîniel moderne, origini la care liberalii nu aQ con tribuit, nici nu puteaQ contribui cu ceva. Acesta este adevărul. împreună cu numărul de faţă se împarte gratuit, cititorilor noştri, un interesant studiu asupra staţiunilor balneare dinţară, avînd în text frumoase ilustraţiunl de raderi de Ia Călimăneştî şi Govora Să se reclame de Ia vînzătorT. Chestiunea naţională Peutru că mari interese internaţionale afl făcut ca Intre Austria şi Rusia să se stabilească o Înţelegere In privinţa peninsulei balcanice ; pentru că împrejurările afl făcut ca Regele nostru să meargă In vizită la Petersburg; pentru că, în aceste circumstanţe, guvernul imperiul rusesc, s’a găsit îndemnat să acorde bine voitorul săfl sprijin vecliel dorinţl a Romînilor-macedonenl de a avea o Mitropolie naţională, pentru toate aceste Împrejurări cari n’afl atlrnat şi nu atîrnă nici de priceperea nici de putinţa d lui Sturd-za, acest om voia să’şl facă un piedestal din chestiunea Mitropolitului Antim şi pretinde să fie absolvit pentru toate păcatele, nemerniciile şi crimele făptuite de el In chestiunea naţională. Dacă n’ar fi ridiculă pretenţia aceasta, ar fi de sigur revoltătoare. Dar e prea cara-ghioază. D. Sturdza, după ce a împins pe romlnil de dincolo la o luptă estremă, ’l-a părăsit de îndată ce a venit la guvern şi a spart falanga romlnească atît în Transilvania cit şi în Romlnia. Intru cit rezolvarea chestiunii Antim poate şterge această crimă? D. Sturdza a demoralizat Romînimea prin scuzele de la Iaşi. Ce are a face chestia Antim cu nemernicia asta? D. Sturdza a decorat pe Alexandru Ies-zenszky, instrumentul cel mal de seamă al prigonirii Romlnilor din Transilvania şi Ungaria, ezasperlnd prin acest act plnă şi pe Scumpa ţară !... dt Gunuia puţinii săi acoliţi de peste munţi. Cum va mara recunoaşterea lui Antim fapta asta? D. Sturdza a refuzat din 1896 renta ce Statul romîn datorează şcolilor din B-aşov, băglndu-Ie în mare strimtornre; iar clnd n’a mal avut Încotro, a Înlesnit guvernului de la Pesta putinţa su dea acelor şcoale o lovitură teribilă, interziclndule de a mal primi renta de la Bucureşti şi ameninţlndu le cu Închiderea ori cu maghiarizarea. Acest act de negră trădare, putea-va el fi şters prin ceva pa lume? Dar chiar In chestiunea macedoneană, d. Sturdza a comis lucruri de acele cari nu lasă îndoială asupra rolului pe care d. Sturdza l-a jucat In chestiunea naţională. Desfiinţarea consulatului din Bilolia, desfiinţarea eforiilor, desfiinţarea poştei romlne din Constantinopol, aruncarea corpului didactic macedonean pe drumuri, închiderea atltor şcoli, înjosirea cauzei prin purtarea fără nume a lui Apostol Mărgărit — toate ruinele astea nu vor putea 6 acoperite cu mantia mitropolitană a Iul Antim. Ş’apol, nu d. Sturdza va avea vre un merit dacă se va rezolva chestiunea Mitropoliei macedonene. Partea d Iul Sturdzu şi a regimului liberal, In această chestiune, ror râmlnea prostiile din Noembrie 1896, cu telegrama Agenţiei romlne şi cu «Trăiască Sultanul!» LA UN BAL OFICIAL — Xinee Matmoiselle... On faut que vous dansa ca valsa. O CONVORBIRE POLITICA (Situaţia în partidul liberal) Deşi o bună bucată de vreme ne mal desparte de seeonul politic, totuşi dăm aici pe larg o prea interesantă convorbire pe care a avut’o un redactor al nostru cu un membru marcant al drapeliştilor, a-supra situaţiei în toate grupările partidului liberal, convorbire care poate fi privită ca o preţioasă indicaţie pentru direcţia în care se vor desfăşura luptele politice peste cîte-va săptămîni. Intrebîndu l asupra raporturilor dintre drapelişti şi guvernamentcdi, d sa a răs puns: — Raporturile sunt aceleaşi ca astă primăvară. Nici dintr'o parte, nici din cea-l’altă parte nu s’a făcut absolut nici un demers în vederea împăcării. — Dar e măcar o speranţă vagă să se facă împăcarea P — Nu cred De alt fel, nu ştiu cari sunt in acest moment sentimentele amicilor mei. căci toţi sunt risipiţi: d. Aurelian la Tuşnad, Lascar la Biarritz, Şendrea la Marienbad, Porumb aru la Salzburg, De-lavrancea se plimbă prin ţară, Xenopol la Aixles-Bains, etc. Totuşi, pe cît cunosc eu lucrurile, nu cred în posibilitatea unei împăcări, deşi în gruparea noastră sunt şi elemente de acele cari ar dori o apropiere cu guvernul. — Dar dacă guvernul va admite acum condiţiunile d voastre ? — Ce condiţiuni P — Trei patru ministere, intre cart şi ministerul de interne P — Cine ţi-a spus asta ? Dar nu vrem portofolii! Vrem un program şi o direcţie nouăl — Dar d. Aurelian? — In ce priveşte pe d. Aurelian, pot să’ţi afirm, că d ea, care odinioară era considerat ca o slăbiciune a grupării noastre, aet, dimpotrivă e chiar tăria noastră. însuşi d. Aurelian mi a spus următoarele : «Cum crezi că o să mă împac cu ei pentru un portofoliu ministerial, cînd acestea au ajuns de ris de cînd Palladi a devenit indispensabil la minister ?» — Cil despre d. Aurelian, n’am absolut nici o grijă; d sa nu ne va părăsi niciodată şi nici nu se va împăca pentru portofolii ministeriale. Singurul neajuns ce ni’l poate face, residă în temperamentul său : poate să fie pasiv şi poate să ne impună o pasivitate în luptele viitoare. Dar şi a-ceasta este numai o presupunere. — Dar cu d Eu geniu St&lescu, tn ce raporturi staţi P — Acum P Nu ştiu 1 Astă primăvară şi la începutul verii, ştiu că am stat în cele mai bune rapor turi. I s’a creat d lui Stă tescu o situaţie excepţional de frumoasă in partid ; să vedem dacă va şti să profite de ea în viitor, căci ptnă aei n’a profitat de loc. — Guvernamentalii răs pin dese ştirea că la sftrşitul lunei vor încerca să se împace cu drajjeliştH, şi dacă nu vor izbuti, guvernul ar fl hotărit să ceară Regelui disolvarea Corpurilor Legiuitoare. — Tocmai atît de proşti nu vor fi ei ca să şi pună cuţitul la git. O nonă alegere legislativă ar aducă o Cameră mult mai dirjă ca cea actuală. Nu, asta n o face Sturdza t E atît de slab guvernul, in cît tremură şi de alegerile comunale şi nu ştie cui să încredinţeze conducerea lor. — D lui Qogu Cantacueino ? — Nn poate, e gr tu bolnav la Ems. — D-lui Ferechide P — Ce face Ferechide la ministerul de interne ? — D lui Palladi P — Ha I Ha / Ha ! PORTOFOLII TERFELITE Publicăm mal sus o convorbire cu un marcant membru al partidului liberal. Vorbind de portofolii ministeriale, acest liberal a spus că astăzi ele «sunt terfelite, afl ajuns de ris», Orl-clt de grea ar fi vorba asta, ea e perfect Întemeiată. Sub guvernul d lui Sturdza, portofoliile ministeriale afl ajuns să fie terfelite, incit 11 vine greii cuiva să Ie atingă. Ctnd un Ionel Brătianu şi un Palladi sunt miniştri; cînd titularii departamentelor nu afl altă menire decît să procure afaceri partizanilor şi să cocoloşească scandalurile, a-buzurile şi gheşefturile administraţiunil; clnd sfetnicii Coroanei sunt cel d’lntil călcători al legilor; clnd samsari ordinari afl dreptul să tragă de mluecă pe colegii d-lul Siurdza—fireşte că portofoliile ministeriale nu sunt un lucru de invidiat pentru oamenii cari se respectă. E treabă veche că sub regimul colectivist toate se degradează, se terfelesc. An-gheleseu n’a trecut de pe banca ministerială pe banca acuzaţilor, şi de acolo la Văcăreşti ? DIN STREIN ATATE mmmmmmvuzmmmmmmrnmmmmmm Soarta Filipinelor Am relatat de-unăzi ce-a scris in această privinţă Journal da Saint-Pătersburg. Organul oficios al guvernului rusesc susţinea că ar fi foarte greii pentru guvernul democratic şi liberal al StatelorTJnite să Stftplnească Filipi-nile, fiind că va trebui acolo un regirn autoritar, In stare să ridice din noO fn ochii indigenilor, prestigiul grav compromis al rasei albe. Ziarul oficios rus nu vede putinţa de a se împăca toate interesele de ctt într’un regim al Filipinelor pus sub controlul tuturor Puterilor, europene. Astâ-zl avem un alt comunicat oficios asupra acestei chestiuni, comunicat ce poate fi privit ca un răspuns la articolul din Journal de Saint-Pitersbourg. Oficiosul vienez Wiener Abandpofrt de la 8 August publică un articol care se termină ast-fel: «In protocolul pentru incheerea păciT e prevăzută regularea chestiunii Filipineior, dar nu se spune în ce chip se va face. «Din pricina asta se ivesc în diferite organe de publicitate propuneri după cari marile puteri europene interesate trebue să se amestece In această chestiune, şi după cum s'a cugetat tn uuele cercuri la o împărţire a Chinei, aşa se pare că Işl inchipuesc in unele locuri o Împărţire a sferelor de interese în Filipine. «împrejurarea că Germania are la Mauilla o escadră puternică, a dat se vede loc credinţei. Iu unele cercuri, că Înainte de ţoale si Germania ar putea să pue picibrnl ln Filipine. «Diferite glasuri autorizate ale opiniei publice germane afl coinbălut hotărit, Ln interval, acele vederi, şi atl relevat că regularea definitivă u ehesliunel Filipineior c o afacere asupra căreia aQ să hotărască numai şi numai guvernele Spaniei şi .Ştatelor-Unite şi că Puterile europene cari stafl pe primul plan ln Azia răsăriteană numai intru atît afl interes la regularea definitivă a stăptnirel asupra Filipineior, Intru rit aceasta nu garanta ordinea şi liniştea în acea grupă de insule». Ducă oficiosul vienez e bine informat asupra părerilor ce domnesc la Berlin, ln chestiunea Filipinelor, atunci Germania nu se Înţelege cu Rusia asupra acestei afaceri. Forelgn. TRIBUNA LITERARA FOLKLOXE... Pe domeniul acesta nu ne putem făli, a-farâ, numai, dacă ne vom aminti clte-va rari şi onorabile exeepţiunl, cari u’afl făcut alt de cit să înceapă cercetările de acest soifi. E atît de vast domeniul acesta al graiului naţional, şi atlta de frumos şi cuprinzător de atltea tainice surprinderi, In cit vor trebui ani, şi voinţă, şi pricepere, şi... o mulţime de alte însuşiri, pentru ca să’i cunoaştem bogăţia. Do aceea, clnd— din cînd ln clnd—apare clte un volum safi ctte o broşură, Iu care citesc clte ceva despre graiul poporului, sunt vesel, mă simt fericit. Această plăcută senzaţie am avut-o citind volumul d lui G. Popescu-Ciocănel, licenţiat şi revizor şcolar. In parantez, constat că am progresat, mult, clnd avem deja şi licenţiaţi printre revizorii şcolari. Clţl licenţiaţi sunt ?... Să trecem. E un revizor deştept d. Ciocănel. Cartea d-sale «Basme, Snoave şi Glume» lini su- Î'erează amintirea lui Ispirescu. In primul oc, e sincer. Şi doară nu e tocmai uşor să fii sincer, In asemenea Împrejurări mal cu seamă. Ca să fii sincer, adică să redai celor ce nu’ţl cunosc neamul şi limba cea adevărată, adevăratul graifl al poporului, aşa cum este, tnsemneazâ să posezi tu Însuţi acea limbă, căci numai ast-fel II poţi păstra nuanţele şi a le reda intacte, nealterate, neschingiuite. Dar, cu tot entusiasmul mefl, cu folklora tot Înapoi vom rămtne. Tinerii noştri afl cu totul alt-ceva de făcut. Să se ocupe de graiul poporului ? Nu, căci nimeni nu le va plăti nimic pentru aşa ceva. Şi afl dreptate. E BAEŢ1 Bucureşti, Calea Victoriei No. 190 sub direcţiunea d-lul profesor OGORGE €. DBitir Cursuri primare şi secundare. Autorisat a ţine, în limitele Regulamentului, esamene de fine de an şcolar în institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, certificate dind drepturi egale cu cele din liceele publice. In Iunie 1890 din 129 elevi al cursului secundar, cl. I—Vl-a. a avut 75 promovaţi şi numai 12 repetenţi, deci resultat strălucit, cu promoţiuni de 00 la sută. procent mai nici o dată atins in şcoalele publice. 20 de elevi al cursului primar. cari aO trecut 6samen la stat, aG fost toţi promovaţi. Cursurile anului şcolar Î898|98 vor Începe la 7 Septembrie cu următorul corp didactic : a) CURSUL SECUNDAR Mhiri»*tale JSitnenn M’opesc**, şcoala normală de inst. va preda religia cl. I—IV şi istoria cl. IV a. MiA. MMrnf/a***lr*-HO**, licenţiat In lit. şi fiiosofie, prof., 1. romină cl. V—VIL G. .IrfamrMcii, tic. In lit., prof. la gimn. Şincal. limba rointnă cl. I—IV. Mhir. U. Georgeseu, prof. la lic. «Sf. Sa va», istoria şi geografia cl. I şi IV. I. Gram»***, prof. lic. «Sf. Sava», limba latină cl. V-VII. <8#. Mihnileattu, prof. lic. «Sf. Sava» I. elenă cl. V—VIL G. 1%'eslia»*, lic. în litere, limba elenă cl. III-IV. ¥*. #/fjVqnc, prof. liceul «Mihal-Viteazul», limba franceză cl. I—VII-a. Thicbautt. bacalaureat de Ia Paris, conversaţia ci. I—VII. MMr. Gh. M*ot»$t, prof. liceul «M.-Viteazul», 1. germană cl. V—VII. W'Ui Ghiill, licenţiat în litere, J. latină şi germană cl. I—VIL I. S. nar**, prof. liceul «Sf. Sava», islo-ria clasa V—VIL G. d Urna**, prof. liceul «Lnzâr», filoso-fia cl. VI şi VII-a ; Economia politică, dreptul Constituţional şi administr. cl. VIL Tr. Aramne-a, absolvent al facult. de ştiinţe ; matematicele cl. I—VIL Gh. A!banani**, prof. la liceul «Milial-Viteazul», sc. fizico-chimice, cl. IV, V şi Vl-a. Victor Anamtamiu, dr. in ştiinţele naturale de la Sorbona, prof. liceul «Lazăr», sci-mţele naturale ci. I, II, III şi VI—VIL 31. Cattreanu, doctor în medicină, igiena clasa VII-a. Monrncu, prof. liceul «Lazăr», gimnastica clasa I-VII-a. Mi. tianu, abs. conservat. Viena, tnusica, clasa I—VII, se fac şi cursuri de piano. Gr. Mlomano. absolv, diplomat al şcoalel de Bele-Arte din Florenza, deseinnul clasa I-VI-a. Mriiifarra eterilor de către şease din cel mal distinşi studenţi universitari. b) CURSUL PRIMAR Moan €), Găteneu, fost director de şcoală primară clasa III—IV. C. Sâbuteneu, bacalaureat cl. I şi II-a. A. MMrguey, bacalaureat de la Dijon (Franţa) limba franceză şi limba germană. T. Maioreetcu. absolvent al conservatorului, elev al d-lul Levinger, pentru vioară şi canto; de vioară şi cursuri speciale. MM. Motteescu, prof. lai. «I.azăr»,gimnasti«a. Mwdlc al Inatitut'ilni : D-rul Ar. Tho-memeu, profesor universitar, medic primar îu spitalul de copil. MM. A. Mi/eeten, licenţiat îu drept, subdirector. Înscrierile pentru anul şcolar 98|99 se fac cu începere de îa Io August, orele S—i2 şi 2—6 Sn toate zilele la cancelaria Institutului, Calea Victoriei, 190. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „P0MPILIÂN“ MincureHil, Calea Mia hor el, 04 — «« LICEU CLASIC ŞI REAL Dirigeat de D-şioara C. POMPILIAN Licenţiată în ştiinţele matematice din Jiu-cureştişi Paris (Sorbona). Cursuri de limbi streine, MusicS şi Pictură, etc. EDUCAŢIUNE ALEASA Certificatele eliberate de aeest institut, snut equivalente cu cele ale St , tulul Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. Vastul local, deja cunoscut al acestui Institut, a fost mărit anul acesta eu o nouă aripă de construcţie, ta care s’aQ ameniijit : dormitoare, băl, săli de studii, camere de pian, cabinete de fisică şi chimie, etc. Podoaba ce va avea Institutul anul acesta, este Biserica creştină-ortodoxă ce Direcţiunea a clădit în parcul Institutului, pentru ca Iieliyiu-nea, care este una din bazele educaţiunet, s’o ajute în creşterea tinerelor fete. DIMITRIE ENESCU Restaurant ţii Grădină Cil BUCĂTĂRIE ALEASA Mtitrareşll, Stratia Sftntu Manie** INSTITUI de DOMNIŞOARE STĂNESCO fost Institutul Englez Bucureşti, Culea Iltihovel No. 35 Cursuri primare, secundare ;1 facultative. Elevele diu cursul primar ţi secundar pot da esamen Ia ţcoalele Sta* tulul. 8e primesc eleve, cari urmează externatul secundar, ţcoala profesionali ţi Conservatorul, fiind toate In cea mal mare apropiere. lngrţjlre părintească, educaţie aleasă, fuvăţătură serioasă. Toate elevele ţcoalel noastre preseutate la esamen la ţcoalele Statului aii reuşit ou succes, iar cele ce afi urmat şi în cursul anului la acele ţco&le, toate afi fost promovate ţi parte chiar premiate. informaţii se pot trimite la oerere. înscrierile încep la 3 S.-D. » 20 95 » Amstsrd.il. HO Secară » » 118 » Porumb Londra 3 p. sc. Ort » spre scad. Ovă» » neschimbat AMERICA (New-Tork) Gria disponibil — Porumb Sărbătoare Sărbătoare brăila Griă scadent k. peht. pe v.gon Lei 1100-1200 » mijlociu » » » 78— * 1250 — 1825 , fin , , . 79-80 » 1250-1450 Secară » » » «8~73 » 900 -960 Porumb » » » 75-79 » 680 - 710 » ros > * » 78-80 » 860—880 Ort » » » 60-67 » 710 760 Rapiţă colza "/o k. 20/22. Răpim sălbatica hect. iei 6«/«—7. Ovăe “/o k. 8.50—8'6. TRANZACŢII FĂCUTE Grîu : 15.442 h. şi 22 vagoane. Porumb ; 2 500 vagoane. Orz: 35 vagoane. Ovăz : 44 vagoane. Orzoaică ■ 16 vagoane. Secară : 14 vagoane. Rapiţă • 5 vagoane. Rapiţă săi batică : 300 heuto. şi 5 vagoane. Meiu : 3 vagoane. CEREALF SOSITE Griu: 51.720 h. pe apă, 14450 pe uscat. Porumb : 27.140 h. pe apă. Orz . 17 925 pe apă. OBSERVAŢIUNI Piaţa calmă cu cumpărători indiferenţi şi dificili. Grlnele afi scăzut cu 10-20 bani la hect. Secara şi porumbul neglijate. Orzul spre scădere. Ovăzul căutat cu preţuri reduse. Orzoaicele cerute comun suta de kgr. Iei 850 900, mijlocii 950/1050. fine 11001250. Navluri!* susţinute la vapoare şi la şlepuri. CHlSTlUNEfl ZILEI Afacerea Dreyfus Eterna afacere Dreyfus! «Agenţia Romînă» ne-a transmis o depeşă lu care se spune că o gravă divergenţă de opinii s’a produs în consiliul de miniştri din Paris, cu privire la această afacere. Neînţelegerile afi fost tăinuite piuă mal zilele trecute. Acum, chiar organul ministerului de răsboifi, Soir, mărturiseşte că există diferenţe intre miniştri, s-riind următoarele : «Tratările s’ar fi urmat fără incident, dacă nu era această eternă afacere Dreyfus. Aflăm din două părţi deodată, că o ceartă violentă a isbucnit Intre mal mulţi membri al cabinetului. Ast fel se zice, de pildă, că ministrul instrucţiei în unire cu ministrul de eomercifi ar fi cerut lămuriri asupra unei pretinse iutrevenirt a ministrului de justiţie Sarrien în afacerea Esterhazy-Pays şi cu privire la demersul pe care d. Sarrien l-ar fi făcut pe lingă procurorul general în urma declaraţiunel camerei de punere sub acuzare. S’aă schimbat vorbe amare, şi d. Brisson se zice că a păzit o tăcere adlucă în tot cursul violentei discuţii. Fără o intervenire energică din partea şefului Statului, halimaua nu va avea sflrşit.» Din această noiiţâ se deduce cum că ministrul de justiţie Sarrien, s’ar fi supus dorinţei ministrului de resbel Cavaignac şi a intervenit pe lingă procuror petru ca să stingă acţiunea contra maiorului Esterhazy, acuzat, după cum se ştie, de falş şi escrocherie. Cu privire la afacerea Picquart. se afirmă că judecătorul de instrucţie Fălire va pune în urmărire pe avocatul Leblois, şi cazul Picquart *1 va supune justiţiei militare, ca abateri grave de la servicifi. Cu ocazia banchetului regalist care avu loc la 15 c. st n. în Paris, senatorul Ranc reaminteşte în ziarul său mărturisirile pe cari i le-a făcut un coleg regalist, şi cari sunt următoarele : «Am avut onoarea, acum patru-zecl de zile, să prînzesc cu ducesa de Orleans, la Bruxelles. Dînsa a bine voit să mă îutrebe ce se vorbeşte în Franţa despre afacerea Dreyfus. ’I am ră«puns că există două curente; marea majoritate a ţării crede în vinovăţie, dar că nu se poate ascunde cum că o splendidă minoritate compusă din oameni de elită, — «le dessus du panier» cum a repetat de două ori contele de Blois — e convinsă de nelegalitate şi nevinovăţie şi e partizană a revizuirii. Ducesa de Orl6ans îmi zise atunel: «Aceasta ’l foarte trist şi e o mare nenorocire pentru Franţa; la curtea Danemarcei şi In Austria se cunoaşte adevărul, se ştie < ă Dreyfus e nevinovat» NUVELA Coama de aur De la cea d’întll întîlnire simţiseră amin doul aceeaş bucurie îmbătătoare, aceeaş sftr-şire. Şi stringerile de mîuâ banale şi privirile în care se reflecta chinul lor dulce, întocmai ca în două oglinzi la fel, fuseseră numai de cit mărturisiri curate şi făgă-duell mal pătrunzătoare şi mal mişcătoare de cîl toate vorbele de dragoste. Şi doar Jean de Bhudricourt fusese plnă atunci om de petreceri şi se spuneaţi multe despre holnăririle lui de ceapcîn, ca şi despreţul Iul de femeie. Dar vicontesa Lucienne îl biruise aproape fără luptă, fără voinţa de a învinge. De alt-fel, cum ar fi putut scăpa căpitanul de farmecul ce izvora întocmai ca uu parfum din această frumuseţe ciudată ? Era ca o piutrâ preţioasă care nu sea-mlnă cu nimic, care evoacă ceruri de paradis, vedenii de visuri. Şi In taină, ascuuzlnd de lumea curioasă şi zuliară fericirea lor dcsăvîrşită, cunos-curft plăcerea de a iubi şi a ti iubit. Aventura aceasta se petrecea la Biarritz, cu puţină vreme Înainte de teribilul răz-boio. care mătură atlt de jalnic curtea imperială, cernind nlltea case şi atltea inimi. In seara eînd amanţii îşi luară adio. şi cu ce dureri surde, cu ce suspine înăbu- şite — regimentul căpitanului de Baudri-courl pleca in zori de ziuă la Rhin — cînd buzele lor aprinse de sărutări şi de sărutări, se deslipiră In sflrşit, Lucienne contemplă mult mult cu ochii el magnetici pe a-cela a cărui fiinţă Întreagă o stăplnea ea. Se părea că cearcă să-l Înarmeze Împotriva primejdiilor apropiate, să-I toarne vre un farmec necunoscut, puternic, care să zădărnicească loviturile, să înlăture la o parte de tot zborul sinistru al morţel. Şi de odată cu vocea el limpede, mln-glietoare, care avea nişte sonorităţi de muzică, II zise : — Ascuflă-mă ! şi nu’ţl dafi voe să zici ba, sfi’m! refuzi capriciul acesta. Vreafi, mă înţelegi bine, vreafi să duci cu tine ceva din mine, ceva care o să’ţl aducă noroc, care o să te apere In luptă. Jean o sprijinea lncetinel cu amlndouă braţele, tăcea, pătruns de mirosul el de blondă şi eăutlnd să nu se mal gln-dească, să uite termenul fatal şi crud. Şi Lucienne se desprinse atunci din strln-soare, îşi desfăcu părul cu un gest larg şi radios şi îl aruncă de-alungul umerilor ca pe o manta de Împărăteasă. Căpitanul Îngenunchease cu devoţiune, 11 atingea uşor cu gura şi cu degetele şi, pe clnd sorbea această bucurie fără seamăn, Lucienne, şi-l apucă din nod, cu mina stingă, ca pe o coamă, şi-l tăe cu dreapta, transfi-gurală, îngălbenită de jertfa ae dragoste ce desăvîrşise. Şi continuă, ca şi clnd i-ar fi dictat voinţa el supremă : — Să’l porţi la casca ta şi cînd ţi-o a-tinge faţa, să te glndeştl că te iubesc şi că inima mea te urmează, veghiază a-supră’ţl şi te aşteaptă ! Şi din nofl se strlnseră ca lntr’o apoteoză In care se zăreşte raiul. Clnd cuirasieril dădură năvală la Reichs-holfen asupra careului de infanterie prusi-ană, Incerclnd zadarnic să spargă întreitul rînd de oameni cari-i Impuşcafl de la cîţl-va paşi, Jean de Baudricourt se rostogoli rănit de moarte, cu pieptul ciuruit de gloanţe. Iar la ambulanţă, cit ţinu lunga-1 şi sfl-şietoarea agonie, voi să aibă merefl pe buze, drept un balsam dătător de viaţă, frumoasa coamă de aur însîngerată şi inegrită de praful de puşcă, care îl împodobea casca. Şi-l băgară în pămînt după cum dorise, în mare ţinută cu laţul săfi în mini şi pe după cap, Întocmai ca o pernă. Multă vreme după aceea, posomorită, ln-bătrîuită, vicontesa Lucienne a purtat părul scurt, călătorind din loc în loc, fără să poată găsi uitarea şi alinarea durerel sale. Ren£ Mnlzeroy. Depeşile de azi Serviciul Agenţiei Romtne Roma, IO August.—Curtea de Casaţie a respins toate recursurile condamnaţilor tribunalelor militare. Florenţa. 10 August. — Tribunalul militar a condamnat tn lipsă pe deputatul Pescetti la 10 ani de reclusiune şi la interdicţie perpetua de a ocupa funcţii publice, pentru participare la resvrătirile din MaiQ. Londra, 10 August.—Starea Prinţului de Gal-Ies este satisfăcătoare. Petersburg, 10 August.—Cu ocazia şederii sale tn insula Sachalien, Prinţul Enric al Prusiei, a ridicat un toast in sănătatea Ţarului, ca unul din cel mal sinceri amici al împăratului Wilhelm. Copenhaga, 10 August.— Starea Reginei este tot aceeaşi. Paris, 10 August.—Deschiderea sesiunel consiliilor generale a fost liniştită. Cea mal mare parte a foştilor preşedinţi aii fost realeşl. Printre aceştia se află D. Cavaignac, la Maus, care a declarat că sub regimul republican, guvernul nu poate să Îndeplinească greaua sa sarcină fără încrederea sufragiului universal, precum şi armatele naţionale nu pot fi tari decit dacă aă siguranţă că cel ce le comandă ati încrederea ţării. Paris, 10 August.-— D. Fabre a comunicat procurorului Republicel dosarul Picquart-Le-blois.— Temps crede a şti că aceşti doul inculpaţi vor fi traduşi In poliţie coreeţională, în virtutea legii de la 1866 asupra spionagiuluî, pentru comunicare de documente secrete inte-resînd siguranţa externa a Statului. Har,bolul Mmpmno-Atnerlean San-Francisco, 10 August.—1,300 de oameni de trupe afl plecat erl la Manilla, prin Honolulu. New-York, 10 August. — Patru transporturi cu 1,400 de oameni de trupe, aă sosit la Mon-tankpoiut. ULTIME MMATIUNI Cilza de la Primăria Capitalei De cîteva zile circulă versiunile cele mol contradictorii tn privinţa Primăriei Capitalei, versiuni înregistrate de noi a-cum vr’o zece zile. După unii, se va disolva consiliul comunal al Capitalei fi se va numi o co-misiune interimară presidată fie de d. Nacu, fie de d. Procopie Dimitrescu, fie de d. G. Palladi, care in acest cas ar demisiona din minister. După alţii, d C. F. Rolescu va demisiona, îndată după intoarcerea sa de Carlsbud. A treia versiune e că d. Ferechide va ordona o anchetă administrativă la Primărie şi va destitui pe d Melissiano, precum gi pe alţi funcţionari. Versiunea cea mai verosimilă este însă următoarea : Consiliul comunal nu se va disolva, dar se va alcătui o listă pentru viitoarele alegeri comunale, compusă din tot ce colectivitatea poate găsi mai bun. • ♦ * Fireşte insă că ptnă acum nu este nimic hotărtt şi nu se ponte şti nimic posi-tiv, de oare ce campania electorală nici n’a începui, iar miniştrii, precum şi pri mărul Robescu, lipsesc din Capitală. Deocamdată, combinaţiile se fac numai de puţinii şi mărunţeii colectivişti cari se află in Capitală, împreună cu d. Culoglu, secretar general la ministerul de flnance. Aşa fiind lucrurile, toate svonurile le luăm numai sub beneficiu de inventar ; ele arată numai zăpăceala cea mare ce domneşte f« tabăra guvernamentală. * * * Dacă • să judecăm după spiritul ce dom- neşte tn tabăra guvernamentală, un lucru pare a fi eigur : eliminarea faimosului Melissiano din viitoarea listă. In adevăr, toţi colectiviştii spun că Me-lissiano i a făcut de ruşiae prin faptul că matrapazltcuril» pe cari te a băvirşit, sunt prea decoltate şi nu sunt făcute cu flneţa perfectului colectivist. Aceiaşi oameni recunosc aoum,— după ce timp de trei ani au apărat toate potlogăriile de la primărie,—că actualii administratori n’aM făcut nimic, dar absolut nimic pentru înfrumuseţarea şi pentru salubritatea Capitalei, deci: Jos Robescu! D. deputat Vasile Şlefftnescu din T.-Severin a trimis o lungă telegramă de protestare d-Iul Ferechide, In contra administraţiei din judeţul Mehedinţi. D. Vasile Ştefâneseu termină telegrama sa ast-tel : «Administraţia tn Mehedinţi a ajuns mal răO ca în Vlăsia.» Distinsul filolog d. dr. Weigand, profesor la universitatea din Lipsea, după ce a făcut o serie de excursiunl prin Mehedinţi, a trecut în Serbia, pe valea Timoculul, unde continuă studiile sale asupra dialectelor limbeî romîne şi asupra obiceiurilor şi moravurilor romîni-lor de prin acele părţi. Din Serbia, d. dr. Weigand va merge printre romînil din Bulgaria. Direcţiunea Creditului Urban din Iaşi ne roagă să aducem la cunoştinţa publicului că domnul Dimitrie C. Sturdea este numit reprezentant al acestui Credit, pentru oraşul Bucureşti, şi că toate persoanele cari doresc a face împrumuturi ia această societate precum şi pentru ori ce informaţii, se pot adresa direct d-lul represen-tant D. C. Sturdea, domiciliat in capitală, strada Rotarilor No. 31. Regimentul 10 de roşiori, care se află In tabără la Tuluceştî, lingă marginea Brateşuluî, face de trei ori pe zi exerciţii de Inotare a cailor la adlncul apel. Pentru caii îndărătnici s’att adu* bărci de la marina de răsboiO şi se leagă caii de bărci pentru a fi duşi In apă. Ofiţerii fac aceleaşi exerciţii In apă ca şi trupa. Aceste exerciţii sunt conduse de către d. colonel Corlătescu. Un ofiţer romîn la Odesa (După «Galaţii») Ni se scrie din Odesa că d-1 sub-loeo-tenent Gh. Negreanu din batalionul 3 de vînătorl, cu ocasia vizitei sale In acel port, a fost obiectul unei primiri din cele mal călduroase de către soldaţii regimentului 16 de vînătorl, al armatei imperiale. Soldaţii acelui regiment aă primit pe sub locotenentul Negreanu cu strigăte de urale, purttndu-1 pe braţe. Un banchet a fost dat apoi In onoarea d lui sub locotenent Negreanu, la care s’afl ridicat mal multe toasturi în onoarea armatei romlne şi a batalionului 3 de vină-torl. Mal mulfe telegrame de frumoase u-rărl a fi fost trimise ofiţerilor batalionului 3 de vînătorl din Gal aţi, cari aii răspuns într’un mod foarte afabil la telegramele primite. La placarea s i din lagăr, sub locotenentul Negreanu a fost condus ptnă în oraşul Odesa de ofiţeri, cu o trăsură escortată de călăreţi, purtînd drapele ruseşti şi ro-mîneştl. In vederea congresului evreesc de la Basel, congres ce se va deschide la 28 August şi al cărui scop este eolonisarea evreilor în Palestina, evreii din Iaşi afi început deja să facă colecte pentru scopurile pe cari le urmăreşte congresul. Plnă acum s’aft adunat 60,000 lei. Este vorba ea Statul să intre in tratative cu Epitropia Sf. Spiridon, pentru a cumpăra Băile Slânic din judeţul BacăQ. De clte-va zile, stoluri mari de corbi se lasă pe ogoarele oamenilor şi pe lanurile de porumb din Moldova de sus, fâcînd stricăciuni lnspăimlntătoare. Stolurile de corbi vin din Basarabia. Dintr’o scrisoare a unui Romîn din New- York, adresată unui prietin al săă din Bucureşti. New York 9 August, stil nofl. 1898. In ceea ce privrşte ca noutate despre răsboiul Americo-Spaniol, cred că al aflat prin ziare că al noştri! afi eşit învingători şi pentru moment sunt în trataţii de pace, căci Franţa, prin ambasadorul el de aici, s’a pus la mijloc ca să facă pace, şi Spania se supune la toate coudiţiunile noastre; sâptămîna aceasta trebue să sosească o parte din armată de pe clmpul de războit! şi i se pregăteşte una din primirile cele mal grandioase. Tot oraşul este împodobit cu drapele americane şi cubane, toate casele sunt împodobite cu ghirlande şi flori; asemenea, s’afi ridicat arcuri de triumf pretutindeni pe unde vor trece învingătorii. Ga musafiri (prisonierl,) pe lingă miile de Spanioli, avem şi pe Amiralul Cervera, a cărui Hotă a fost distrusă de flota Americană la Santiago de Cuba. D. Paladi, ventripotentul ministru de justiţie, a sosit la Slănic Sluibătă seară. Ptntecoasa excelenţă a descins la hotelul Racoviţă, unde i se reţinuse uu apartament. După masă, cum&trul Iul Berechet s’a întreţinut cu cel clţl va colectivişti uflăto'i In localitate şi ’şl-a exprimat mirarea ! adlucă de faptul că nici unul diu epitropil Spiri-doniel nu se află In Slănic, ci sunt duşi In străinătate, la staţiunile balneare In privinţa cărora epitropia nu plăteşte reclama. D. Paladi a constatat că nu sunt la Slănic de cit colectiviştii cari afi obţinut gratis casă, masă şi bilete de băl. Duminecă dimineaţa, ministrul de justiţie a mers la biserică şi după dejun a pornit călare să viziteze cascada, l&ptăria, grajdurile şi graniţa. E inutil să spunem că d. Paladi călare e mal graţios de cît un episcop în costum de jandarm rural, zice Opinia. BULETIN ATMOSFERIC Timpul s’a menţinut frumos in partea de jos a Moldovei şi cea estică a Munteniei. Temperatura destul de rece s’a coborlt noaptea ptnă la opt grade, la Mamorniţa. Iii Muntenia a fost mult mal cald, aci a a-juns erl termometrul plnă la 31 de grade In Strihareţ (Olt). Barometrul aproape staţionar In Muntenia, iar In partea nordică a Moldovei a crescut cu 2 mm. In Oltenia şi judeţele din apropiere, a plouat puţin noaptea. Erl cerul senin, timp liniştit şi caid. In Bucureşti, erl la 12 ore ziua : înălţimea barometrică 0°759.2; temperatura aerului 25°6; vlntul potrivit de la Nord-Est; starea cerului puţin noros. Temperatura maximă de Duminecă 27°; temperatura minimă de erl 14°. DEPLASĂRI D. Ştefan C. Şendrea, deputat şi profesor u-versitar, a plecat pentru o lună la Marienbad ; d. Dim A Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, a sosit Dumineca seara de la Dlrstea, din Transilvania; d. Spiru Haret, ministrul instrucţiune! publice, care a venit erl dimineaţă In capitala pentru a acorda audienţe, a replecat fie seara la Sinaia; d. Ionel Brfttianu, ministrul ucrarilor publice, a venit de la Predeal; d-nul general PencovicI, delegat în comisiunea europeana a Dunării, a sosit erl dela Galaţi; d-nul C. Chiru, directorul telegrafelor şi poştelor, din streinătate la moşie ; d-nil prefecţi G. Stâncescu de la Olt şi D. Zorită de la Covurlul, se afla In Capitală; asemenea şi P. S. S. Episcopul Dio-nisie al Buzăului; d. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, a plecat erl de dimineaţă In Moldova. w PfiSf, MINI8TBBUL XSSTRUCŢ. PUBLICE ANUL AL Xl-lea -55 MAŞ1 ss- Sr"A°t BANII, Acest institut se Împarte In două secţii .-SECŢIA PRIMARĂ şi SECŢIA LICEALĂ. Un corp profesoral, compus din cel mal buni ins'itutorl profesori şi pregătitori, propune materiile prevăzute In programul statului, In secţia primară. De şi Institutul conform regulamentului In vigoare, are dreptul să ţie esamene de fi' e de an, totuşi, spre mal sever control, direcţiunea prezintă elevii la şcoalele Statului, spre esaminare. Elevii secţiei liceale urmează cursurile liceului naţional, care e alăturea, găsind în institut o întreţinere şi o educaţie desăvlrşită; pregătitori lntr’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zilnice. Acâstă secţie a fost reorganizată spre perfecţionare. Situaţia pe anul şcolar 1897 -1898 ne a-rată un rezultat strălucit, nefiind de cit UN singur repetent. Aceasta graţie unul sistem special de întărire a elevilor cari se des-voltă mal ttrzifi safi cari afi rămas, din diferite eause. mal m urmă cu învăţătura. Limbile franceză şi germană se predaţi cu toi dinadinsul, de către profesori şi pedagogi cu îngrijire aleşi din Germania şi Franţa. In urma cererel mal multor părinţi s’a înfiinţat un curs a parte de limba greacă modernă. Muzica vocală şi instrumentală, desenul, dansul şi cele-l’alte arte de agrement se propun de cei mal buni maeştri, Numărul elevilor e cu voinţă MĂRGINIT, căci direcţiunea are ca normă lucrarea şi supravegherea INDIVIDUALA a e-levulul, atlt în sens educativ cit şi instructiv. Graţie acestei disposiţil, direcţiunea pdte da desvoltărel fisice o deosebită atenţiu ne; copil debili safi supuşi unul tratament medical sunt obiectul unei supravegheri deosebite ; pentru acel cari urmează o cură de lapte s’a instalat o lăptărie în Institut chiar. înscrierile încep la 15 August şi se sfîr-şesc la 15 Septembrie. Cea mal mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii car! vor a-şl plasacopiil In acest institut sunt rugaţi a înştiinţa cît mal de vreme direcţiunea DREPT OR1-CE LĂMURIRE A SE CERE BROŞURA EXPLICATIVĂ A ŞCOALEI, CARE SE VA TRIMITE LA CERERE, adresa numai să fie cit£ţă şi lămurit dată. DIRECŢIUNEA. o, NOUL INSTITUT DE BÂETI sub direcţiunea d-lor /. CIjIJYC'M€J şi G. POPA profe.snrl la liceul «Lizfir» Bncnreştî, Calea Plevn-T, No. 104 Cursuri primare şi liceale complecte. Prepa-raţiuni pentru şcoala militară şi comercială. Autorizat a trece esamene în Institut şi a libera certificate equivalente cu cele ale şcoale-lor publice. Situata In dosul gradinei Cismegiu şi tn a-propierea liceului «Lazăr» şi «Sf. Sava» •şcoala în general şi tmib tonte punctele tle vedere liigleniee se află iu cele mal hune eomliţinul. IN’n-vom nimic ele recomandat...» Es-tras din raport, d-lor medici inspectori doctori Mihael şi Drugescu. In privinţa instrucţiune! şi educaţiunel ce se dă In şcoala noastră cităm următoarele din raportul comisiundl, numite de Onor. Minister pentru esamenul I1. CUZA, A». 7» | CBAIOVA, Strada Bl. Kogălnlceanu Mo. IO MT SJNGUBUL DBPOSITAB PENTRU ROMÂNIA „STEAUA ROMANA Societate Anonimă pentru Industria PetroleuluT Tipografia HELIADE execută tot felul de lucrări, atingătoare de acesta artă- opitul socui. LE110.000.000 depun «rsat PetroleO, Benzină, Ligroina, Gazolină, Residiur! pentru ars, Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearinâ. Pentru Comande a se adresa la Direcţiunea Grenerală Strada Doamnei, No. 4 Adevăratul VAR ALB GRAS de Cîmpulung se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central : S, HAIMOVICI 33, Calea Griviţeî, 33 Unde se găseşte §i Var Idraulie din renumitele fabrici ale D-lui E. COSTINESCU Ipsos şi Ciment de Portand Les iritables Eaux minerala de UICHY 9 tont Ut Sourtts VICHY-ETAT CELESTIM9 GRANDE-GRILLE HOPITAL iKlgM t* Imr li «.pairi, «t l-pllyiilta. Lei iutei Itrtlillu Paitllle» O ftcp mt In PASTiLLE YICHY-ETAT fibriqu^M avec Im s«U extralt* dM Eaux da VUhj-i Comprimis de Viehy «IX «•!• llUrtll VKJHY-£taT V'sat eHfmr l'aaa «rttM«B« li VIOHV QAZZUSE „ A|tif IMfri ****** €03IFANIA OEMERALA CONDUCTELOR DE APA, din Liege (Begia) strrnsiM turn nostimi a Biurouri şi Magazine: Calea Griviţeî, No. 28 Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lu-| crârile de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conclude de fontă, de fier, de plumb—robinetărie, Idrometru, Water-closete, băi, lavabourl, tot-il-PCgout, spălătorii, etc. Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor Cbamberland, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săîl local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite in mod considerabil. tipografia HRLTĂDE execută tot felnl de lucrări atingătoare de acea artă, ou cea m&l mare aourateţă şi eu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografie*. —» ■muma n ro mmmmmmmmmmmmmmmmmmmm MIRON VELESCU Maşino Agricole şi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI- Calea Moşilor, 100 Case de Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELO cu Uşi de oţel — mcnotorî patentate — pereţi dubli Înlesniri «le plătit f iTAIOAGE ghatis Uleiuri Minerale Buşeşti SFOARA DE RANILLA OASE DE BANI Englezesc! de Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargerel din Fabrica Phillips & Ion Blrmlng^ham DEPOSIT LA ** WALTER T- FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabricei WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada DoamneT No. 21 Bucureşti, Tipografia «HKIJADE* Clemenţei No. 3. wWw>dacoro!Qaamea.ro Ral mult de l/* *eeol «nwe» proclamă supeno’ iatea «a în tratamentul de ga tur al, irftaţlnnel peptnlul, f fluruţa, dureri reumatismale, serlntlturl, răul, v&nătwrl, băi turl.—ToghBjMMdMi^wnbjbăl^^^r L. Behrmann & Fii MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE BUCUREŞTI a A E A Ţ I Strada Doamne! No. 23 91 Strada Belvedere No. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI ROBINSON & AUDENp LTD., WANTAGE MODEL 18 9 8 Itocomoblle şl Treeratoare BATOZE âe BOBWJBB Secerătoare, Cositoare, Greble SfOABÂ DE MANILA AMERICANI ,TOT EELTJL D&MAŞINI AGRICOLE J Cataloage gratie şl france OOO. i Girant: State^Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).