ŞERIAJL^ANTO^ No: 836—229. NUMĂRUL 10 BANI
Ediţia a treia
MARŢI, 11 AUGUST 1898
i no\A nc.vmi
In ţară, pe an .... 80 lei w atrein&tate • • . . 40 „
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
HEOACTEA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
PO
NUMĂRUL 10 BANI
a MixciuniLE
Pagina 111 -a, linia 30 t>nni
JNSERţlUNl fi RECLAME, linia carp 8, 2 iei
A 0 VMMXtSTHA VIA
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. ff.
Râzbunarea d-nului Stupdza
Cu Începere de la 15 August viitor, abonamentul la ziarul < Epoca» va fi:
Î1V fini ;
20 lei pe an
IX S T St I i Y i T i TKt
40 Iei pe an
plâtibil semestrial la 1 şi 15 ale fie-cărei luni.
MIŞCAREA DE LA 1848
Mişcarea generoasă (le la 1848, facut-a vre-un bine acestei tari?
i	,
Inaintat-a cu ceva progresul şi a-dus-a vre-un rezultat practic ?
Trebuie să nu cunoşti istoria acestei mişcări, pentru a crede aşa ceva.
Mal intîiQ de toate, mişcarea revoluţionara în chestie—vorbim de cea din Muntenia, ca cea mal serioasa - nu a fost îndreptată contra stăpinireî, contra Domnului.
Nu a fost un moment vorba de resturnarea tiraniei după scaunul ţârei, nu a avut în vedere emanciparea poporului de sub jugul a-pâsător al clasei dirigente.
Proclamaţia, faimoasa proclamaţie de la Islaz, face pe Vodă responsabil de slăbiciune, de neputinţă, îl îndeamnă sa se pocâească, dar nu face din răsturnarea lui şi a ordinel de lucruri, obiectul principal.
Mişcarea de la 1848 este îndreptată în principal contra dominaţiei şi ingerinţei străinului, adecă contra Rusiei. Ea tinde a scutura jugul cousululul Rusesc.
Este drept că ea avea şi o parte socială, si mal cu seamă umanitară. In programul de la 1848, figurau cele mal multe din cerinţele formulate de revoluţionarii din Occident. Dar această parte a programului, a fost numai de formă, de decor, ea nu a fost luată la serios nici chiar de cel cari o formulaseră. Dacă agitatorii de la acea dală ard cu mare paradă regulamentul organic, aceasta nu o fac atît ca duşmănie contra acestei legislaţii, cit mal cu seamă că acel regulament einai de la puterea contra căreia el se insurgeaU, de la Rusia.
Este drept că revoluţionarii impun lui Vodă Bibescu o nouă constituţie şi un nod minister. Dar a-eeasta el o fac, nu călăuziţi exclu-siv de dorinţa de reforme interioare, cit mal mult ca o afirmare a independenţei ţârei de jugul strein.
O dovada că revoluţionarii de la 1848 tindeau la altă ceva decît la răsturnarea tiraniei interne, este că el sunt foarte disconcertaţl şi foarte plouaţi, cînd află de plecarea lui Vodă Bibescu.
In ioc să se bucure de această plecare peste frontieră a tiranului, din contra, el dafl o proclamaţie prin care acuzail pe Bibescu de dezer-ţiune...
Ceea-ce înseamnă că el comptatl şi pe Domn, ca să poată lupta contra protectoratului rusesc.
O altă dovada că libertonil de la 1848 urmăreaQ emanciparea de sub iugul politicei ruseşti, şi nu altă ceva, este ca simţesc nevoie ca să se apropie de Sultan şi de autoritatea musulmană, pe care o proclamă sus şi tare ca unica patere la care sunt gata să se supună.
Curioasa emanciparea spiritelor!
Curioasă democraţie e aceea ca să proclami şi să recunoşti autoritatea şi drepturile Sultanului asu-1 pra unei ţâri pe care tot el o declaraseră libera!!
Revoluţionarii insă, printe o mulţime de copilării pe care le credeau, îşi închipueaO şi aceea că Turcia, care era de mult la discreţia Rusiei, se va strica cu această putere şi ne va lua apărarea în lupta pe care cîţl-va descreeraţl se încercau s’o susţină contra imperiului moscovit!!
Iată caracterul adevărat al miş-cărel de la 1848.
Cum că agitatorii adunau zilnic poporul, cum că el ţineau discursuri înflăcărate pe tema tiraniei şi a libertăţel, - toate acestea erau mofturi pentru a face pe negustorime şi pe mahalagii să participe la o mişcare pur politică, şi încă de politica exterioara.
Tocmai din această cauză, Bibescu nu se hotărăşte a o reprima de la început cu rigoare, fiind-că în definitiv, ea nu îl era antipatică, ca idee. Tocmai din această cauză el refuză oferta consulului rusesc de a aduce cite-va regimente de cazaci.
Purtarea ambiguă a lui Vodă-Bibescu îl atrase disgraţia la Pe-tersburg şi, cu toate că trecu graniţa pentru a nu se face solidar cu revoluţia, el comisese deja o faptă neertată în ochii Rusiei, 1) el nu căutase a reprima energic mişcarea, de la început, 2) el con-simţise să acorde o nouă constituţie.
Ce îuseamnă toate acestea? înseamnă că liberalii de la 1848 aU luptat pentru idei politice saU sociale ? înseamnă că aU luptat contra tiraniei interne?
Nu vedeţi că este o glumă?
JVII se”Îjita~

Guvernul e bucuros cînd se întîmplă scandaluri.
El speră că opiniunea publică, fiind ocupată, mi-şt va aduce aminte de chestiunea naţională şi că se va uita şirul de infamii sâvîrşite în această chestiune, infamii cari aă ’sîngerat inima tuturor Romlnilor, dar cari aă înlesnit partidului liberal luarea puterii şi menţinerea la guvern.
Se înşală însă.
Uitarea nu e cu putinţă; întil pentru că e vorba de cea mal mare chestiune a Rominismulul, al douilea pentru că partidul liberal şi guvernele sale s’aă jucat cu cele mal sfinte lucruri ale neamului.
Nu se poate uita că In mijlocul unei mişcări sănătoase, care înălţase foarte sus cauza naţională—atît de sus încît toată lumea începuse a-I da atenţiunea ce i se cuvine—partidul liberal şi şeful săă d. Sturdza aă acaparat mişcarea, aă deviat-o de la cursul el normal şi aă exploatat o într’un meschin interes de gaşcă, zăpăcind pe toată lumea prin deşteptarea unor speranţe nerealizabile.
Nu se poate uita că, după ce din su- | ferinţele romînilor subjugaţi şi-a făcut scară ca să ajungă la putere, d. Sturdza s’a grăbit să facă ungurilor cele mal mari servicii, zdrobind avintul romînilor şi dincoace şi dincolo de CarpaţI şi dînd lovituri cauzei naţionale pretutindeni, pînă şi în Macedonia.
Nimeni n’a pricinuit patriotismului ro-minilor atît de multe şi atît de mari decepţiunl; nimeni n’a slăbit şi n’a înjosit atita simţul naţional; nimeni n’a secat cu atîta înverşunare izvoarele speranţelor patriotice ale acestui popor—nimeni ca d. Sturdza şi partidul liberal.
Cel mal duşmănoşi streini nu ne aă putut face atîta răfl şi stricăciune.
Loviturile streinilor aă deşteptat, au îndirjit in tot-d’a-una simţul naţional; loviturile date de d. Sturdza 1-aă ofilit.
Şi să se uite toate astea ?
Nu e cu putinţa.
Facă regimul liberal ce-o pofti. Iveas-că-se orl-cite scandaluri şi ori cit de mari. Vină vremuri de fierbinţi frărnîn-tfirl, cum vor fi luptele de Ia toamnă şi cele din primăvara viitoare.
Ii) tot momentul, în orl-ce împrejurări,. ne vom aduce aminte de chesţiunea naţională şi de infamiile d-lul Sturdza în această chestiune.
Asta nu se uită, nu se poate uita.
Mareşalnl Uampoi.—Chiar dacă ministerul Sagasta seva putea menţine ptnft la sfîr-şitul tratârilor pentru pace, după încheierea definitiva a acesteia va trebui să se retragă. E multă probabilitate că guvernul următor va fi prezidat de mareşalul Campos, al cărui chip II dăm a-tă-zl.
Răsbunarea d-!uT Sturdza
(înlocuirea d-lul G. Dem. Theodorescu).
Fondaţlnnea nnlveriltarA Carol I. — Respingerea decretului de d«i* Uluire.— Modificarea regulamentului de administraţie
Fondaţlnnea universitar* Carol I
Din incidentul jubileului de 25 de ani de domnie, in 1801, M. Sa Regele a instituit o fondaţiune numită «Fondaţiunea universitară Carol I», pentru ajutorarea studenţilor. In consiliul de administraţie al acestei fondafiuni a fost numit ministrul instrucţiunel de pe atunci d Gh Dem, Theodorescu, rectorul universităfei decedatul Al. Orăscu, şi administratorul Do meniilor Coroanei, d. I. Kalinderu.
Cînd s’a inaugurat Palatul *Fondaţiu nei Universitare», in 1893, s’a făcut şi regulamentul de administraţie al Fonda-ţiuneî, regulament aprobat de Rege, con form căruia un membru al consiliului de administraţie urma să fie numit director al acestei instituţii.
Astfel a fost însărcinat d Gh.Dern Teo-dorescu cu funcţiunea de director.
S’a întîmplat însă. că astă iarnă, d. Gh. Dem. Th°odorescu a combătut la Cameră cu înverşunare legea instrucţiei Atît a fost de ajuns ca d. Sturdza să’i jure răzbunare.
—	Am să’fi arăt eu ! — îi strigase d. Sturdza în sala paşilor pierduţi, amenin-ţînd cu degetul.
Respingerea deeretninl de destituire
Şi d. Sturdza s’a ţinut de cuvint :
In Maiu a determinat pe d. Ilaret să presinte Regelui un decret de destituire a d-lui Gh. Dem. Theodorescu din funcţiunea de director al < Honda ţiuneî Univer sitare». Urmaşul d-sale fusese chiar desemnat. în persoana d lui DumitrescuIaşi.
Ştim însă. din isvor autentic, că Regele a reţinut decretul, spuntnd d lui Haret :
—	Să vtdem, să vedem1 După cite-va zile, Regele a înapoiat,
fără nici o vorbă, decretul în cestiune d lui Haret, fără să’l semneze.
D. Sturdza, faţă de acest ne succes, a devenit mai veninos ca ori-cind şi a impus d lui Haret să presinte M Sale Re gelui un alt decret, prin care d. C. Dumi-tres'u Iaşi e numit in consiliul de administraţie al *Fondaţiunei> şi însărcinat cu funcţiunea de director, în lozul d-lui Gh. Dem ’lheodwescu
D. Haret s’a executat. Cînd a presin-tat decretul spre semnare, Regele a întrebat pe ministru:
—	Nu văd nici un raport. D. Theodorescu a demisionat P
Şi decretul al douilea a fost înapoiat, tntozmai ca cel in'âf, d lui Haret.
De notat este, ca d. Dim. Sturdza s’a acoperit mereu cu d. Haret, aşa că nici nu se bănuea cine este uneltitorul.
Modificarea regulamentului de administraţie
Nici al douilea insucces n’a dezesperat pe d. Sturdza, care îşi urmărea planul ât răzbunare cu o îmcăpăţlnare oarbă.
Primul ministru a ttnpus d-lui Haret să modifice regulamentul de administruţie al tFondafiunei» în sensul că postul de director să fie suprimat şi ast fel d. Theodorescu să fie depărtat.
—	Dacă nu pst numi în acest post pe d. Dumitrescu-Iaşi, cel puţin să mă răs-bun in contra d-lui Gh, Dem. Theodorescu,
şi-o fi zis d. Sturdza.
Regulamentul a fost modificat săptămîna trecută, in sensul poruncei d lui Sturdza, şi presintat Regelui spre aprobare.
De astă dată, d. Sturdza a izbutit, căci Regele a semnat decretul de modificare.
***
Prin lumea colectivistă st vorbeşte că
cel mult pînă la iarnă, regulamentul *Fon-daţiunei» va fi din nou modificat, reîn-fiinţtnt u-se postul de director şi numin-du se în acest post d. Dimitreseu-Iaşi.
6UV£RNUlYqÂ>iDALE10R
Sub ori ce regim se ivesc funcţionari necorectl; sub orl-ce guvern se IntlmplA abuzuri, scandaluri. Nu sta lu mtna nid unul partid să Imp' dice asemenea lucruri pentru cari nu poarta răspundere şi prin urmare nu poate ti acuzat.
E Insă datoria oricărui guvern să pedepsească pe vinovat! şi pe scandalagii, Indepărtlndu-I din funcţiuni şi dtndu-I chiar pe mtna justiţiei, cînd este Ioc pentru a ceasta.
Cînd un guvern nu-şl Împlineşte datoria, clud el tolerează orl-ce scandaluri şi abuzuri săvîrşite de funcţionari, atunci el se face vinovat şi ră-punderea cade asupra Iul şi a partidului săfl.
Le zicem acestea cu prilejul scandaluri lor de la primăria şi poliţia Capitalei.
Funcţionarii destituiţi sunt reintegraţi după ce, In gura mare, aă taxat de pun gaşl pe administratorii comunei.
Ori cit de grav e faptul, n’ar fi nimic de zis, dacă guvernul ar fi rtnduit o anchetă care să cerceteze ce se petrece la primăria Capitalei.
Dar guvernul, din potrivă caută să coco loşeascâ lucrurile.
Un inspector de poliţie se ceartă cu ca sierul şi’l pălmueşte, tn localul prefectu rel. Dacă guvernul ar fi cercetat cazul şi ar fi pedepsit pe vinovat, n’ar fi zis nimeni nimic.
Dar guvernul pare că nu ştie ce s’a în-ttinplat şi nu ia nici o măsură.
Aceasta arată In destul cit de slabegu vernul liberal.

(liarles Uarntcr, architect ilustru, a construit Opera cea mare din Paris. Garnier a murit nu de mult.
DIN Si KELNATAlt
«MmMMaMRMiMn
Reorganizarea Serbiei
Zi'ele trecute s’a serbiltorit la Niş, printr’un banchet parlamentar. luchiderea sesiuu I Scup-cinel, banchet la care aă luat parte, pe lângă toţi deputaţii şi miniştrii. Regele Alexandru şi ex-Regele Milan.
OrI-cât de neînsemnat lucru s’ar părea, arest banchet a fost un evenimeut ne mal văzut In Serbia, unde partidele luptau pînă acum cu cea mal mare înverşunare unele tn contra altora.
Ie un merit al gnveruulul d-lul Vladan Gbior-ghievicl , de-a fi pus capăt acestei Înverşunări. Nimeni nu poate prevedea cit va dura armistiţiul acesta ; pentru moment însă el a fost rodnic, permiţînd să se facă într’o singură sesiuue cit nu s’a lucrat pînă aci tn an! de zile.
Heformele fArnte
In sesiunea care s’a Închis, şi care n’a durat de cit şeapte săptămlnl, Scupcina a votat următoarele reforme:
Noua organizare a învâţămîntulul primar şi secundar, noua lege comunală după care primarii nu mal sunt aleşi ci numiţi de Rege, o nouă lege a presei, reorganizarea administraţi unii moşiilor Statului, reorganizarea armatei, reforma procedural civile, crearea de şcoli speciale, o lege asupra asonaţiunilor, modificarea tarifului vamal, diferite legi financiare, legea vtnatulul, budgetul şi alte legi mal mărunte.
Opera legislativă fă<-utâ in aşi scurt timp ie caracterizată prin restrlngerea libertăţilor. Cunoscătorii stării de lucruri din Serbia susţin că icra nevoie de o restrlngere, căci poporul se desmoralizase cu desâvirşire prin abuzul unei libertăţi răd Înţelese şi pentru care Sirbil nu ieraft încă pregătiţi.
In tot cazul, ie o mareesperienţă ce se face rezultatele el se vor vedea mul Urziţi, încordare
Opera de reorganizare ce s’a Întreprins tn Serbia ie privită co duşmănie de Rusia şi de Frânţii. ,
Pretextul e reîntoarcerea lu ţară a ex-Regelui Milan, care e acuzat, atât la Pete-shurg căt şf la Paris, că Împinge Serbia la aventuri periculoase.
Ministrul Rusiei la Helgrad a refuzat să intre In relaţii Ax ex-Regele Milan şi n plecat In congedifL
Ziarele oficioase franceze atacă violent noul regim din Belgrad.
Al anţa ruso-franceză bănueşte pe guvernanţii •IrbI că lucrează după ludeiunul Austriei.
Forelgu
TRIBUNA LITERARA
SCRISORI DÎN SATUL T...
mOŞ ANTON
Iulie 26.
Dragă prietene,
... E linişte şi răcoare. în sătucul acesta clmpenesc. mic şi sărac. AIR de multă linişte. tn ctt deprins cum suni cu sgomotul mare al oraşului, a ’nee >ut să mă prinzâ dor de Capitală şi de farmecele el multiple. Cînd meşteşugul orăşanulul nu a venit să se amestice, cînd loc litatea respectivă nu e nici staţiune balneară, nici climaterică. «ţara» e monotonă şi. clnd eşti sngur, ori cit ar fi de fermecătoare, începe să te împovăreze monotonia aceasta Dacă ar m*! fi nn prieten cu mine. safl dacă aşi fi poet ori măcar amorezat, poate tot ar fi alt-fel. In vre-unul din cele două cazuri din urmă m’aşl duce bunăoară in crtrapeiul de pădure pe care o limitează calea ferată, şi m’aş pune la taifas cu vre-un tufan, ori aş căuta să leg vorbă cu pasările cerului, cu florile cimpoiul... Şi tuturor le-aşi vorbi.. De cine? Răspunsul vine de la s ne. De cine ar nutea vorbi un poet sad un amorezat? De Ea. de acea Ea eternă şi f u-moasâ, blondă «ca spicul griului», cu ochii ca azurul cerului, cu faţa ca laptele... cucuiul, etc...
Dar cum din păcate nu sunt nici poet, nici amorezat. îmi ucid timpul citind, safl ascultlnd vuetele celor trei maşini treerâ-toare, din marginea satului, safl plimbtn-du mi pe subt salcîmil bătrtnl şi umbroşi cari ne Imprej nuesc curtea... Ca o variantă la toate acestea e masa, care se repetă aici cam de multe ori pe zi... Şi aci vine partea cea mal duioasă, partea mea sentimentală, nostalgia, darul meii neînfrtnat, după acel înger blond,
«Pâle et blonde, trăs pâle et trâs blonde..» cum ar zice Riehepin, înger pe care l-am lăsat acolo In capitală, şi de ale cărei răcoroase sărutări mi este atit de setoasă gura.. Ştii tu de cine e vorba...
Drept sâ-ţl spun că mă Innăbuş aci în satul acesta, cu toată răcoarea Iul, cu tot aerul lui sănătos şi plin de miros de ftn Oamenii de aici sunt aceiaşi ţărani pe cari-I cunoşti şi tu, pe cari i-ain cunoscut în totdeauna.
Leneşi, ignoranţi, proşti chiar, dar mulţumiţi, atît de mulţumiţi de indiferenţi faţă de ziua de mline, In cit Iţi vine să crezi că nici o dată poporul acesta nu va putea să săvlrşească ceva mare, frumos... Nu e agerime, nu I energie sufletească, de loc; viaţa lor ltncezeşte Într’un fel de necurmată piro-teală, tntr’un fel de filosofie sceptico fatalistă, din care nu e nici macar o rază de speranţă că se vor putea ridi a vre-o dată.
Mă duc une-orl pe la maşină... II văz lu-crlnd.ll cunosc pe toţi, că am copilărit cu toţi cel tineri, le-as uit glumele Cel tiuerl glumesc lnjurtndu-se Intre el, spuntnd porcarii fetelor safl la adresa «boerilor» de la curte. Cel mal bătrtnl lucrează In silă în-jurtnd pe toţi şi pe toate... Iar printre şi-rile de pae, safl prin pornmbiştea care se tntinde la o palmă de loc. vezi ctte unul trtntit la pămint şi sforăiud din adlncul p â-mlnilor.
Asta e viaţa de ţară mult lăudată? Astea sunt tablourile idilice, etntate de po ţi? Acestea sunt fiinţele curate, obiceiurile pa-triarchale ?
Aşa afl fost el In tot-d’a una, safl numai veacului nostru’I este dat să zacă In a-ceasta infecta mocirlă ?
Toată săptămîna muncesc, se înjură safl se bat Intre ; Dumineca, In loc să se ducă la Biserică, se d c la cbciumă şi beafl tot ce afl, ori sunt chemaţi la Primărie pentru niscaiva bătăi s*fi hoţit făcute.
De unăzl, dintr’un lucru de nimic s’a încins la ban o bătae soră cu moartea, din care vr’o doi inşi afl plecat cu co s'ele cotonogite răfl de tot. ^e bat oamenii Intre el, se bat flăcăii, femeile, toţi se bat p'aicl... pînă şi fetele cu flăcăii Dumineca trecută, o fată a unul om « u stare» a tras clte va oalme unul flăcău, de i-afl scăpărat măselele. De aci, Incăerare universală..
Aşa o fi pr^tutindoul «ţăranul romin »?
Nu vreafl să crez.
... Dar e^te şi o excepţie, una. Id sătucea-nul acesta mic şi sărac dar cu o populaţie alit de zurbagie, trăeşte un om bâ-trln, mal bat In de cit toţi bâtrîni! satului, şi căruia toată lumea I zico Moş Anton,-de o fire blajină, şi aşezat la vorbă, care a văzut şi a făcut multe In viaţa sa,
Ctnd vreafl să auz vr’o vorbă mal cu ro4, vr’un sfat mal cu temeifl, mă duc să văz pe Moş Anton. El stă In marg nea satului, lingă glrliţă, şi de obic iii, după na-miezl, Întins, pe o velinţâ la umbra u-n-1 sălcii mari din dosul casei, citeşte Vieţile sfinţilor safl Psalmii lui D ‘vid. — căci, uitaifl să spun, că Moş Anton a fost dascăl la biserică, patru zeci de ani,— şi tot nu se la-^ă şi acum de strană.
Duminică, după bătălia de la han, m’am dus pe la el puţin ; clnd mă văzu, se sculă Intr’o rtlft.
- Al auzit, moş Antoana, ce a fost la han ?
www.dacoromanica.ro
—	Să-l b»tă mlniea Iul D-zefl, tăieuţule ..
Că eQ de giaba le lot spun 1.. S’a ’nrflit lumea şi pace 1... Nu mal e ca ’nnainte... Nu se mal duc la Biserică, să auză şi el cuvlntul Iul D-zeQ..., nu ’I vezi şi pe el o dată chemtnd pe popa acasă la el, să le facă o slujbă, ceva... Aş ! (I al găsit...
Moş Anton se aşeză pe un s-ăuuel, apoi urmă
—	Toata ziua se înjură şi se bat... Se afi mal răfi ca clinii... Şi ctnd te gtndeştl că mal tot satu ăsta e rubedenie!... M’a blestemat Dtimnezefi să văz pe fraţi cum se sapă unul pe altul... Nu mal e credinţă, nu mal e nimic... De geaba...
—	Dar cum de s’a stricat lumea aşa de răfl, de la un clrd de vreme ? N’o fi fost tot aşa şi mal ’nainte, moş Aidoane ?
—	Să păzească Dumnezeii! Da de unde! Am fost şi efi ttnăr, am fost şi efi copil, dar la alde bieţii tata efi ii’am văzut In casă ce văz la nepoţii meî. Petele, pe vremea mea, creşteatl mal In frica părinţilor, şi nu se hlrjoneafi cu toţi handrânăil, ca azi... N’al auzit ce a păţit Florea cu nevasta Iul?.. S’a stricat lumea... De geaba ! Nu mal e ca înainte...
—	Dar pricina ?
—	Pricina ?... De! D-zefi ştie... Efi nu ştiil ce să zic... Dar poate dacă popa n’ar sta atît de mult în circiumă şi s’ar îngriji mal mult de darul care ’l-e dat de sus poate ar fi mal bine... Tot, ar mal şti lumea de frica lui D zefi... că fără frica ălul de sus toate merg d’a ’ndoasele..., şi uuma spre rău...
Mă opresc la această reflecţie a bătrî-nulul şi te las şi pe tine să cugcţl asupra puternicei influenţe pe care o are credinţa asupra vieţel. Nu uita că părerea e a unul om de optzeci de ani aproape, care Işl aşteaptă ceasul din urmă, mulţumit şi cu cugetul împăeat că şi a trăit viaţa aşa cum i a destinat-o Cel de sus.
Cu diagoste.
Al. Antemlreitnn.
IXFOKIÎAŢII
Un mare număr de romînî, cari se află în vilegiatură la Braşov, au eşit Vineri după amiazl la orele 3, la gara Braşov, intru întimpinarea MM. LL. Regele şi Regina.
Slorurile vagoanelor regale fiind lăsate in jos şi Suveranii nearătindu-se publicului, mai multe doamne şi domnişoare au predat doamnelor Mavro-ghmi şi Zoe Bengescu cile va buchete de flori pentru Regină.
In momentul plecării trenului, lumea rominească a isbucnit în urale entu-sia*te.
Poliţia locală ’şî-a desfăşurat toate forţele ca să împiedice o manifestaţie antiungurească, drept răspuns la atentatul din Eiăpatak.
Mişcarea portului Galaţi, care s’a deschis In săptăinina trecută sub auspicii atlt de frumoase, a intrat din noii în stagnaţiune.
Pe ziua de Sâmbătă a sosit numai un sînur vapor, *Jersey>, sub pagilion englez, şi a Început a încărca cereale.
Apele Dunărei sunt foarte scăzute.
Ia anul viitor se va înfiinţa cîle-un consulat rom'n de clasa II a la Rotter-dam şi la Alexandria (Egipet.)
M M. LL. Regele şi Regina au sosit Sim-bătă la 2 ore p. m. la Viena şi aii descins la hotel Imperii l.
După emiazi MM. LL. aii vizitat expoziţia jubilară, unde, în pavilionul Bosniei şi al Herţegovinei, s’oii înttlnit cu M. S. Regele Alexandru al Serbiei.
Suveranii romînî s’au întreţinut mai mult timp eu Suveranul Serbiei, care de asemenea e descins la Hotel Imperial.
La orele 9 seara, Suveranii noştri aă plecat la Ragazz.
Încetarea din viaţă a d-lul Ffrera Ghermani a pus in doliti mal multe familii din societatea bucureşteană.
Decedatul, fost prefect de Vlaşca şi fost deputat liberal, lasă unanime regrete în urma sa.
Inmormîntarea se va face azi.
Manevrele cele mari se vor începe la 15 Septembre şi vor dura 15 zile.
Ele se vor face între Roman şi Iaşi, avînd de temă apărarea Romanului.
Vor participa la manevre corpurile III şi IV de armată, precum şi divisia independentă din Dobrogea.
La aceste manevre vor fi concentraţi toţi reserviştil permanenţi al tutulor contigentelor.
D. Carol Redlich, distinsul geolog, a sosii In Capitală spre a continua explorările sale geologi e, întrerupte anul trecui, în Vlaşca şi pe valea Lotrului din judeţul R.-Vilcea.
D. general Arion pleacă mtine în străinătate, în virtutea unul congediu de 45 de zile.
In timpu1 absenţei sale comandamentul corpului II de armată va fi gerat de d. general Candiano-Popescu.
Planurile de Iransformare a vilei Gliica din Sinaia lntr’un Casino, sunt aproape gata.
Transformarea vilei se va începe pe la finele lunel Septembre, aşa că în Iulie viitor Casinul va putea fi inaugurat.
Nise spune că starea sănătăţii d-lul G. Vernescu, care se află la Ostenda, inspiră serioase îngrijiri.
La serbările săseşti din Braşov, cari aă început de Vineri şi vor dura piuă Joul, sunt represimale 'oale instituţiile culturale romlne din Transilvania.
^sociaţiunta Transilvană pentru literatura
şi cultura poporului romln e reprezentată prin archimandritul dr. Ilarion Puşcărie şi prin secretarul el. d. dr. Cornel Diaconovicî.
Cu ocasia desv&luirel atatuel Iul Honterus, va vorbi şi un romln.
Participarea oficială a instituţiilor culturale romtne, a produs o excelentă impresiune asupra saşilor.
Lipsa de oameni ests atlt de simţitoare intre guvernamentali, in cit d. Sturdsa se află în cea mai mare încurcătură ne-putind găsi titulari la legaţiunile din Bruxelles şi Belgrad.
Abia acum vede d. Slurdza din ce fel de mtlisaieni se compune partidul său P
Un ziar izraelit din Capitală, ocupîndu-se de chestiunea străinilor In presa romlnă, spune că ziarele Voinţa Naţională, Romî nul, Epoca, Lumea Nouă, Universul şi Războiul nu afi nici un evreii în redacţiu-nile lor.
După cit ştim noi, aceasta nu e adevărat pentru ziarele Rominul Lumea Nouă şi Războiul.
AH reuşit agenţii poliţiei să pună mina, erl, pe doul vestiţi spărgători.
Cel dintîifi e Angliei Constantinescu, de mal multe ori condamnat pentru furturi, pe carea-genţif 1’aU prins Iii momentul ctnd, prin spargerea ferestrelor, voia să se introducă in prăvălia d-lul Gheorghiu Spiru, din strada Clemenţei 22.
Luat de ceafă, spărgătorul s'a apărat cu un box şi a isbit foarte răfi pe unul din băeţil din prăvălie.
Cel de al douiiea e Nicolae Apostol, care o luase la fugă cu un sac In care ernfi: tutun, sardele, chibrituri, pachete cu ciocolată,— o Întreagă băcănie.
Toate acestea. Apostol le furase de la comerciantul Ion Hristea, din strada Romulus 38.
După re a fost prins, Niculae Apostol a Încercat să se otrăvească cu chibrituri, dar a tost Smpedecat la timp de agenţii poliţieneşti.
Gbeurghe Fonicei, sergent de oraş, din str. Vaporul Asan 1, s’a siuueis, erl dimineaţă, in curtea unor case dărimate din şoseaua Ştefan cel mare, trăgindu-şl un glonte de revolver in piept, care i-a pătruns corpul şi a eşit prin spate.
Transportat la spital, de vecinii cari, atraşi de puternica detunătură, veniseră să vadă ce se iutimpluse, sergentul Furnicel a murit la Filantropia, după cite-va ore de suferinţă cumplită.
După spusele celor cari l’att cunoscut, Furnicel era un viţios fără de margini. Chiar a-ceasta funestă hotărire a fost luată pe cind se afla într’o stare de complectă ebrietate.
Un bătrtn dulgher. Pascu Gheorghe, din strada Coriolan No. 20, s’a spinzurat, erl dimineaţă, cu o fringhie, de un pom din grădina caselor unde locuia.
Acest desperat act, bătrtnul Ta făcut din cauză că sufeiea de o boală incurabilă.
Din ordinul parchetului, cadavrul a fost transportat la morgă.
Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7.
ŞTIRI jflARMTE
*	D. Em. Butculescu, soldat bacalaureat, a fost Înaintat pe ziua de erl, sublocotenent de rezervă In regimentul 10 de artilerie.
*	D ra Beatriee Costăchescu, a fost numită definitiv profesoară de ştiinţele naturale şi liigienâ la externatul secundar de fete din Iaşi. „
*	Ministrul de interne a acordat un concedia de 20 zile primarului oraşului Caracal.
*	Consiliul judeţului Neamţ, este convocat In sesiune extraordinară pentru ziua de 30 curent.
*	D Cristea Firescu a fost numit comisar in oraşul Turnu-Măgurele şi Ion Cos-tache. comisar la Btrlad.
*	Miniştrii Sturdza, Haret şi Ionel Bră-tianu uft sosit azi dimineaţă tu Capitală, venind din Sinaia.
*	La serviciul sanitar superior s’afi făcut următoarele numiri:
D. doctor Al. N. Bărdescu a fost numit medic al oraşului Btrlad ;
D. doctor G. Ciugolea, medic al oraşului
Focşani;
D. doctor A. SandovicI, medic al plăşel Amaradia din judeţul Gorj ; şi
D. I. Abramovicl, medic veterinar al oraşului Constanţa.
Cronică» judiciari
Tribulaţiile nn«i aentlnţe.— Pentru motive cari aii fost ascultate cu uşile închise de către tribunal şi utt mal fost şi sprijinite de un certificat medical in care se făcea menţiune de leziuni ce nu proveniserâ nici de cum din bătaie, doamna N., căpitan C... a obţinut a-cum cit-va timp divorţul în favoarea sa.
Dar, pe cind sentinţa definitivă II ridica o mare greutate de pe inimă. II ridica, in aceeaşi vreme şi dreptul de a mal incasa, de Ia soţul săd, pensiunea alimentară.
Răfi cu rău, dar mal răd fără... pensie alimentară ; şi deci d-na se gîndeşte să profite de avantajul unor formalităţi prevăzute de lege, ca să tragă chiulul fostului săd soţ. Voia adică să lase să treacă termenul de două luni de la data sentinţei definitive, fără a înscrie sentinţa la ofiţerul stărui civile. De aci, loc de acţiune nouă si, fireşte, altă cerere de pensiune alimentară. Fostul soţ miroase insă lucrul, şi se grăbeşte să intimpiue şiretenia soţiei... De cit, se grăbeşte şi inainte de expirarea celor două luni cere el divorţul de astă dată. Soţia exibeazâ sentinţa obţinută de ea, şi cererea reclamantului se respinge.
Şi trec cele două luni şi prima sentinţă nu
se înscrie.
Atunci d-ua căpitan C.. redeschide afacerea şi pretinde pensie alimentară.
Gestiunea a venit înaintea secţiei Sntîifi a tribunalului de Ilfov care a amtnat pronunţarea botărirel pentru Simbătu trecută.
Exasperat de modul cum a fost jucat, soţul, In hohotele de rls ale unul auditor foarte numeros sirius in fuţa bufetului de la Palatul de justiţie, exteută pe fosta sa soţie zădărnicind scopul care a dictat tribunalului măsura de a judeca afacerea lu fond cu uşile închise.
— Nu-I njuugeaO trei amanţi, zice căpitanul C... • unul sublocotenent, altul locotenent şi
al treilea maior, căci de căpitan se săturase,— n trebuia şi pensie alimentară.
—	Măcar atita de la căpitan, zise cine-va din mulţimea care făcea haz.
Şi căpitanul făcu un gest, permis numai cu uşile Închise.
Tribunalul a respins cererea d-nel căpitan C.„ care va face apel.
Cod,
ECOURI
De la 1 August, d. D. Enescu, proprietarul Restaurantului şi grădinel situate în strada Sft. Ionică în dosul Palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Dinicu, spre a desfăta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce-1 vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie.
—	Al patrulea capitol din Zand-A vesta începe ast-fel: «a face fericit pe aproapele nostru—iacă scopul vieţel noastre».
A-l face fericit înseamnă a-I asigura sănătatea, indiclndu-1 cea mal salutară dintre apele minerale: Pougues Saint Liger.
MEP0l!fl^N PROVINCIE
7//Z/Z
Administraţia comnnalA
Am arătat că Primarul Isaia I, Geor* gesu, văztnd că încasările Comunei Mizil merg prost, dar prost de tot, şi că nu
Eoate a chivernisi clte ceva. s’a retras la ftile Boboci, pe care le administrează fără nici un control. Prin oraş nu vine de cit atunci cind are clte un proces şi atunci cu cîte va zile înainte secretarul Primăriei este chemat la Boboci cu adrese de convocare.
Aşa în ziua de 11 Iunie, avînd un proces cu Mircea lonescu, prin adresa No. 1259 din 14 Iulie, convocă consiliul pentru 16 a. c. Consi iul refusă a se întruni.
Prin adresa No. 1358 din 20 Iulie convoacă consiliul pentru ziua de 23 a. c. O-casiuuea veuirel în Mizil a fost ca să cunune civil pe un nepot al d-sale.
Consilierii nu s’afi întrunit.
Prin adresa No. 1379 din 24 Iulifi, convoacă consiliul pentru 30 Iulifi. Consiliul nu se întruneşte. In acea zi, primarul voind a intimida pe consilieri, îl amendează cu clte 40 lei şi amină şedinţa pentru 6 August. Aceasta se comunică prin adresa No. 1416.
Motivele pentru care consiliul nu mal voeşte a se întruni sub preşidenţia acestui primar, sunt foarte multe; vom enuiuăra clte-va.
1-ifi, că d-sa a lăsat în părăsire administraţia comunală, n*-făcîndu-se nimic, dar nimic lu comună, dintr’un budget de 136.000 lei, mlnclndu-se întreg venitul numai lu lefuri şi în cheltuell extraordinare.
II-lea. că consiliul în şedinţa ţinută în luna Maifi, a luat o decisiune pe care primarul a distrus’o.
Consiliul comunal fiind compus lu mare parte numai din comercianţi, aceştia nu voesc a’şl lăsa prăvăliile lor şi a merge să voteze d lui primar credite peste credite. Consilierii afi rugat pe d. primar ca convocările să se facă pentru Duminică, cind sunt liberi; primarul Insă refuză, pe motiv că este ocupat Duminica cu diferitele chefuri ce le face la Băile Boboci.
Acum, consiliul dacă se va lntruui, este decis a da vot de blam nemernicului primar ; dar pentru că i s’a dat vot de blam mal de multe ori şi acest primar gros de o-bras n’a voit a părăsi fuucţia sa, stlud să încaseze leafa şi să jefuiască comuna, nu cred că se va Întruni. Consiliul întreg doreşte o disolvare.
In curînd vă voifi comunica o serie de pungăşii făcute lu detrimentul intereselor comunei.
Vn consilier
DIYKHSK
DIN CAPITALA
C&znt In cnra&.— Agenţii poliţiei afi făcut erl după amiazl o importanta arestare, care se datoreşte numai nedibăciel arestatului, safi mal bine—ţinind seamă că cel arestat este un pungaş de frunte, iucrederel acestuia in moliciunea poliţiei.
Iancu Niţă Şapcaliu, faimos pungaş, de mal multe ori condamnat pentru nenumărate furturi şi esrocherii pe cari le comisese In Capi-taiă, se Îndeletnicea în timpul din urmă cu vinderea bijuteriilor falşificate, înşellnd pe ne-cunoscătorl, cărora le trecea drept bune. Se vede că negustoria aceasta nu mulţumea trebuinţele lui Şapcaliu, căci alaltă-erl seară pungaşul a furat o căruţa pentru cărat nisip a lui Iohan LucacI, din strada Sălcuţel 76.
Şapcaliu caută să se desfacă repede de obiectul furat şi—nenorocul Iul — găsi pe dată un cumpărător. Asupra preţului se invoirâ din două vorbe. Ce era mal greii Insă, era faptul că cumpărătorul cerea ca chitanţa pentru primirea banilor să fie legalizată de secţia poliţienească, şi aci vine slăbiciunea aafi marea Încredere a lui Şapcaliu in inacţiunea poliţie).
Cu îndrăzneala hoţului de talia lui, Şapcaliu se duce cu cumpărătorul la secţia 7-a pentru ca să legalizeze chitanţa de ripzare. Din in-Umplare — o nenorocită Intlmplure pentru Şapcaliu — secţia era avizată de furtul comis de acel care eerea legalizarea, şi comisarul l'a arestat pe dată.
Accidentul de la re*. 1 de geniu. —
Erl dimineaţă, la orele 8, un soldat, anume Dumilriu Petre, din compania 10, regim. 1 de geuifi, umblind cu o puşcă, din greşeală, arma a luat toc şi glonţul a lovit in piciorul drept pe un alt soldat, anume Panait Petre, din compania 12, acelaş regiment.
Rănitul a fost trausportat la spitalul militar. Se orede că glonţul i-a sfărimat osul piciorului.
Piiiignş prin*. — Agenţii siguranţei afi prins astă noapte in capitală pe băiatul Va-Bile Tănase, de fel din comuna Făgetu, Dîmboviţa, care fiind lu serviciu ia clrciumarul Bale din oraşul Găoştl, in ziua de 6 August a fugit de la stăpinul săO, după ce a furat o însemnată «umâ de bani şi mal multe obiecte de valoare.
Ingrat lu Telii.— Un individ necunoscut, părlnd a fl In vlrstă ca de 50 ani şl—după Im-brăcămiute—de profesiune chelner safi bucătar, flmd beat, s'a dus erl după amiazl ca să se scalde In lacul Teifi, unde atras lu partea a-dincA a apel, s'a tueeat.
Cadavrul a fost scos din lac de clţl-va trecători, cari afi văzut pe nenorocit Inecludu-se.
Parchetul fiind avizat, s’a ordonat transportarea cadavrului la Morgă şi începerea cercetărilor pentru dovedirea Identităţeî persoanei.
Hoţi de col.— D. procuror Voin«9cu, caro sâptâmtna trecuta a fost In urmărirea mal multor hoţi de cal din judeţul Ilfov, a reuşit să pună mina pe cel mal principali capi al bandei, care lnspăimintase mal tot judeţul cu furturile de vite.
Afi fost arestaţi vro-o patru vestiţi hoţi de cai, dintre cari capii de bandă Gheorghe Ni-cola şi Nedelceanu, cari afi fost prinşi in comuna Brăneştl. Cel l'alţl doul afi iost prinşi In comuna Pasărea. Mal toţi ceî l’alţl hoţi sunt puşi In urmărire şi se speră că In curlnd vor fl prinşi de administraţie.
Cel arestaţi afi fost aepuşl la Văcăreşti.
Din dramele beţiei — Un alcoolic inve-terat din Brăila, numitul I. Borbnnca, a fost găsit alaltăerl dimineaţă spinzurat de o grindă a locuinţei sale.
Cuuzele sinuciderel se datoresc viţiulul beţiei, de care era stăplnit nenorocitul.
Cadavrul a fost ridicat, din ordinul parchetului, şi transportat la casa mortuară a spitalului din localitate.
Deacnperlre macabrii,- Mal mulţi locuitori din comuna Herestrefi, Ilfov, afi găsit zilele trecute pe teritoriul moşiei cu acelaşi nume, cadavrul unul bărbat intrlnd deja In putrefacţie, purtlnd inal multe răni la cap.
Autorităţile afi deschis anchetă pentru dovedirea identităţeî mortului şi pentru descoperirea autorului acestei crime.
Incendia.—Alaltă-erl noapte un incendiu puternic s’a declarat la aria d-lul M. Spirescu, arendaşul moşiei Sărândâreanca din judeţul Ilfov. Focul a distrus cinci şire mari de pae de grifi.
Autorităţile locale afi deschis o anchetă pentru a constata cauzele incendiului.
DIN STRBINaTATE
Ucigaş al proprlnlm «Aii DA.—O înfricoşată şi ciudată crimă, preocupă spiritele din Sniatyn (Austria). Un ţăran batrîn, de a-proape 60 ani, care posedă în interiorul oraşului o casă şi un han, a ucis, in complicitate cu femeea sa, pe propriul lor fio, pentru că a-cesla voia să revendice pentru sine o parte din averea părinţilor săi. Feciorul se Întorsese la casa părintească toamna trecută, după ce ’şl terminase serviciul militar, eşind ofiţer, şi a-juta la muncă pe părinţii săi. De curind feciorul, cunoscut de toţi ca om liniştit şi zdravăn, voi să se însoare şi, în acest scop, propuse părinţilor săi de a’I scrie pe numele iul jumătate din casă.
Părinţii refuzară cererea şi, pentru a scăpa de fiul lor, botăriră să-l ucidă, in noaptea de 12 spre 13 August, st. n. se furişară amindoul, bătrinul înarmat cu un topor, Sn şura unde dormea feciorul lor. Denaturata mamă ii înhaţă de picioare, pe cind tatăl il izbi in cap de două ori cu atita furie în cit 11 omori pe loc. Dar pentru ca să se asigure de moartea copilului lor, mama ii tăie beregata. Ziua următoare crima fu descoperită şi perechea criminală a-restată. Amindoul mărturisiră imediat, şi tatăl arâiă mult singe rece in faţa procurorului, in povestirea modulul cum afi comis crima.
CHESTIUNEA ZILEI
Şcolile laice în Franţa
D. Leon Bourgeois, ministrul instrucţiunii publice, a prezidat Lmiia trecută distribuirea premiilor la şcoalele laice din Châlons. Această ceremonie a avut loc lu manejul unul regiment de cavalerie. Erafi de faţă mal mult de trei mii de persoane. Ministrul era însoţit de toţi şefii autorităţilor locale, civile şi militare.
Discursul pronunţat de d. Bourgeois a fost o improvisaţiune foarte apreciată şi aplaudată.
înainte de a se adresa către copil şi părinţii lor, d. Bourgeois cere voe să se Întoarcă în spre generalul Kessler, eoman-dautul-şef al corpului 6-a de armată, pentru a-I mnlţămi că a bine voit a pune la dispoziţiunea şcolilor laice din Châlons ma-uejul regimentului 15 de vlnâtorl, voind ast-fel să arate două lucruri: simpatia cordială şi reciprocă care uneşte populaţiunea de scumpa el garnizoană, şi strlnsa unire ce există între aceste două forme scumpe pa trieî, tinerimea şcolilor şi acea pe care o comandă d. general; îutr’un cuvînt, indisolubila unire dintre naţiune, care aşteaptă şi speră, şi armată, care făgădueşte şi se va ţine de cuvînt, şi care este demnă de speranţele ce se pun într’lnsa.
«Cind am creat şcoală laică, zice d. Bourgeois, afi fost multe prejudiţiî de învins. S’a zis că era o instituţiuue de luptă; şcoala noastră nu era aşa ceva. Ea căuta din contră, unirea strînsă între toţi fiii naţiunii, şi în jurul el se stabileşte pe fiecare zi, din ce In ce mal mult, Înţelegerea Intre toţi bunii cetăţeni».
Ministrul citează apoi cuvintele Iul Mi-chelet, pe care le-a reamintit cind cu centenarul celebrului istoric. «Scopul educaţiu-neî naţionale este de a întemeia patria în inima tuturor copiilor el». Acesta este scopul şcolii laice. Graţie el, copiii ajung de se înttlnesc şi se înţeleg, pentru a se asocia mal tîrzifi la opera comuuă şi a deveni patrioţi în patrie, umani In omenire.
NUVELĂ
La balul Dourlan
O distinsese numai de cit, de la intrare, în mulţimea de dansatoare, 'naltă, mlădioasă, zdravănă, cu părul negru strtns Într’o singură coadă grea, care ÎI sărea pe eeafa-l rotundă şi brună, la toate mişcările cadrilului.
Q bluză roşie ca şi cind ar fi fost turnată, II deBiua bustul puternic, şoldurile ! solide, braţele elegante.
lsprăvindu-se danţul, trecu pe dinaintea lui.
Acuma II deosebi ea, atita de frumos, cu înfăţişarea atît de biruitoare, cu mustaţa I roşcată, subţirică şi cu zlinbetul ochilor tul negri şi şireţi.
Lucrurile nu se trăgănară.
In cinci minute se Împrieteniră şi se jurară unul către altul lu faţa paharelor pline cu vin cald.
Apoi vorbiră : el de una şi de alta ; ea de ceea ce făcea.
In aprinderea entuziazmulul dtusa arăta o Încredere extraordinară, voind ca s’o cunoască bine, ca să ştie numul de cit cu cine are de aface.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant ţii 02-ră.clinft
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA
DtWKreyfl, /Strada /Sftnlu Ionica
• INSTITUTUL DE D0NNIŞ0ARK -
PAULINA LUPU-ANTONESCU
Bucureşti, Str. FinUnit, 22
Cura liceal complect. Externat Cure liber ei curs primar. Se primesc şi eleve, cari urmează la şcoalele publice. Local epaţiee şi igienic, in-conjurat numai ie grădini, avînd el Însuşi curte şi grădină mare.
ReauiUtul strălucit, dobtndit la eeamene. dovedeşte Îndestul stăruinţa depusă, atlt din par tea Direoţiunel. cit şi a corpului profesoral, căc! din toate elevele cari afi depui rsamen Rttt in Institut, înaintea enmieiune) numite de M nisier, dt şi )u şconlele statutul, n’nfi rămas de cit 4 eleve corigente la clte un singur obiect! 2 in institut şi 2 in stat. .	*
Directoare.	t v*v»«» tnlonraCB*
Institutul ,.LUMINA“
BVCWJRESTM
No. 40, Calea Ilaliovel, Mo. 40
Cursuri primare şi gimn&siale
IN INSTITUT Se primesc şi elevi Carî urmează la Şcoalele Statului înscrierile se fac, la 20 August Director, IM. V. CORI*»«CU
aiCEVL JIODBBN
DE FETE -
Situat In Bucureşti, Str. Schitu Mâgureanu, 4*, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gradina de eopil, curm primar, cura liceal şi cursuri fa-eultatice. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din car) 4 afi reuşit cu succe9. Noua lege şcolar* scăzlnd drepturile elevelor liceale, pe aeo parte voia înfiinţa şi cursuri de şcoala me-anndard pentru elevele cari vor aspira sa intre In Şroala -ccunrtardmuf/rcioara, iar pe de alta voifi da desrolttrl mal mari curmurilor facultative, aşa ea elevele rnepective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi eu ocupaţiile necesare familiei. (*tr-murite facultative sunt cele mal cernerile pentru fete, căci învaţă numai coea-ee le va trebui In viaţade familie.
In ce priveşte buna reputaţie a tngri-
» educaţiei şi instrucţiei ce se dafi In aceet tut, cred de prisos orl-ce vorbă, ftind-câ o cunoar. toţi elţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cinen'ar cunoaşte această reputaţie, bine voiască a veni In cursul anului ■fl viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc.
In noul local voifi primi interne şi eleve cari urmează la Eaeternata! mecnndar, la Cammervatarut de tnumied şi la «ceata prafeaională, afi)ndu-ne In apropiere de asemenea şcoale.
Elevele Insă cari voesc să urmeze In pension după programul statului, fie curmul primar, liceal safi meeuudar. trebuesc Înscrise piuă la 15 Septembrie, cind se lnaintiză liste onor. minister.
Prospecte se trimit orî-cul va cere, adre-stndu-se subsemnatei pinfi la 15 August, zara Predeal, apoi în Bucureşti, Strada Schitu Măgureanu No. 43.
Directoare,
O
HA Bl A ENIU RAliTEANf.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
BOLINTINEANU
fondat în anul 1874,
Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei
MARI A ANGELESCU
(născut* BoHatineanu)
Aduee la cunoştinţă, că cursurile vor îu-cepe pentru noul an şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de a:um iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vă-zîni reclamele forţate ale unor şcoale la diferite jurnale, care între altele fac cunoscut put) i mlul că aă metode speciale, că au obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărtt că in acest an să lase totul lu apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de ani de existenţi care parte snnt mume de familie, p-ecum şi onorabi-lalul public competinle c tre a putut să a-precieze rezultatele obţinute în toate privinţele. lustitutul după cum se ştie, este situat la şosea, partea cea mal sănătoasă a oraşului.
LICEUL SF. GHEORGHE
Calea Victoriei, 160
în faţa Ministerului de Finanţe
Este autorizat de Onor. Ministru al Instruc-ţiunel Publice a libera certificate equivaleute cu certificatele de Stat. Situaţia acestui Institut de instrucţie şi educaţie, intr’uuul din cele mal sănătoase şi inal elegante cartiere ale Capitalei, deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru Îngrijirea elevilor, precum şi alegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel inal distinşi, i-afi creiat o reputaţie speciala.
Pe lingă cursurile obligatorii prin programele statului, se mal Învaţă în clasele primare limba Franceză şi cea Germană, iar în clasele liceale inferioare cea Germană. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. In mod facultativ se învaţă limba Eu-gleză. Pentru practica limbilor moderne pedagog) aduşi Intr’adins.
înscrierile se fac de la 1 August în colo.
Se trimit prospecte şi informaţiunl mal amănunţite gratis.
Cursurile Încep la 1 Septembrie.
Director,
_______Atiffhel Mtemrtrteseii
UHU M>E SiJItlYTA
de calitate superioară curai de corpuri streine şi productiv am de vînz.are la moşine Po-tineifi din Via-ca, Fuudsul ş’ Valea Srheilor din Buzăfi şi Cbiojlent din Himnicu Sărat.
Doritorii se vor adresa la administraţia ceu-trală a moşiilor m«le, 14, Str. Mercur, lu Bu-cnreştl,	A WwrghlImMHn, 62
Di. G-. Diamandy
din Brăila
Stabilit în VIENA I Kkmthnprstrasse, 5 Consulta Luni cu somităţile medicale Specialist pentru masagiu şl Ortopedie
www.dacoromanica.ro
I P O C A
*
B41TC14 4GRIOOL4 8 August 1808
8C0UBSAIA BRĂILA
Baletin de ştirile din etrlinState ţi presurile curente în port
Grîne Anver.i dispon.
» Paris A. fr. 2.30 ,	» S.-D. » 21.
> Amsterd. fi. 170 Secară »	» 118
Porumb Londra mal c.	»
Ort	» spre scad.	»
Ovăz	» indiferenta
AMERICA (New-York) Grlă disponibil —	Porumb
» Sept. Cenţi 677»
Londra foarte slab Hamburg susţ nut Budapesta Sept. fl 8.5* » Mart > 8 *2 » Sept.» 0.72 ,	> » 5.25
>	> > 5.45
Dec.
67% BRĂILA pe ht. 68—72
35%
35%
75-77 78-81 68—7* 75-79 78-80 60-68 k. 21/22 navethă
Lei 7—8 » 87,-10 » 107,-12 »	6-7 %
» 57,-6 » 67,-77, 47» 67, 18/21.
%
Gri# scadent k.
» mijlocit!
» fin Secară Porumb » roş Urs
Rapiţă colza °/o Răpită sSlbati'-fl hect. lei 6‘/«,
Oode % k. 8 50/9.
OBSERVAŢIUNI Piaţa neschimbată, dar cu disposiţiunl mal bune pentru grlne. Secară cerută vagoane lei 925 a 1000. Ovăzul lerm 875. R»piţa sălbatică căutată, orzul neglijat. Porumburile toate necăutate şi abaudonate. Şlepurile căutate. Vapoarele ferm se menim 12,9-13.
TRANZACŢII FĂCUTE GMm : 15.455 h. şi 5 vagoane. Porumb : 11600 b. 3 vagoane. Ovăz: 53 vagoane. Rapiţă sălbatică : 1810 hecto.
DEPOZIT VĂZUT
Oriu vechii*: 9200 h. pe apă, 18320 pe uscat. Gr tu noii: 40 500 h. pe apă. 84 500 pe uscat. Ore. 15.720 b. pe apă. 3 820 pe uscat. Porumb: 222,050 pe apă, 99.120 pe uscat. Setară: 2680 h pe uscat.
—	Aşa dar, întrebă bărbatul, erai la u-ciderea din strada Demours ?
—	De sigur ! Efl stăteam la ptndă pe clnd Veveriţă gltuia pe babă...
La eşire îl propuse să o ia la dinsul.
Luară o trăsură în strada Wagram şi dln-sal dădu birjarului adresa, fără să auză ea.
Se lăsă In voia intlmplărel, Incinta'ă, In-trebludu se de abia, cum Înţelegea el lucrurile, dacă era să plătească el ori ea .. . Un amănunt.
Şi porniră, legănlndu-se de scuturăturile trăsurel, muţi, strlnşl unul de altul, — mer-seră vr’o jumătate de oră — fără ca dtnsa să se gtudească să se uite pe geam.
Iu sflrş t se opriră.
El sări jos, uşor.
Pe urmă se scoborl şi ea.
Unde era ?
Un monument mare, o boltă, o curte... şi numai de cit se pomeni între doi jandarmi cari o strlnseră de Ia lncheetura ml-niior.
Ea blestemă.
—	Să mal al slăbiciuni altă dată!... Era din poliţie şi iată-mă la arest!
Şi pe cînil jandarmii o tîrati sub gang, ea îl zări tot mindru şi frumos, răzămat de rampă şi vorbind cu un in-pector.
Totuşi 11 pâiu răii femeel de ochii Ini frumoşi şi de musteaţa-1 subţirică.
—	Mare gogoman !... Al fi putut aştepta, cel puţin, pînă mîine!
Salnte-Crolx
Depeşile de Sîmbătă
Serviciul Agenţiei Romtne
DIN EDIŢIA DE SEARĂ
Calea ferată Bucureşti-Sculări
Constantinopol, 8 August —Concesia de dram de fier cerată de Şerbi», priveşte continuarea liniei Bncnreşiî-Tnr in-Severin prin Niş-Kar-şnml c-Pristiaa-frisren-Scntari pînă la S.m Gio-vani di Medna, pe Adriati :ă.
/Statele- Vuite dezarmează New-York, 8 August.—In curînd se vor ibera 100.000 de oameni de trupe americane.
Se crede că insurgenţii Cubani nu se vor răscula in contra americanilor.
Călătorie Imperială Maienţa, 8 August.—împăratul Wilhelm a sosit. La gară a fost salutat de primarul oraşului; împăratul, răspumind la urările sale de bună venire, a zis: «Sunt ferm de is să menţin din toate puterile mele opera moşului med şi pacea.»
Depeşile de eri
(Serviciul Agenţiei Romtne)
Situaţia iu Creta
Conslautinopol, 8 August. — După ştiri din Creta, musulmanii ati încercat, la 4 August, să sile %scă cordonul militar din Retymno, dar au fost respinşi de trupele ruseşti.
Amiralii au decis să nu permită nici o mişcare trupelor turceşti, atit afară cit şi înăuntrul liniilor t upelor de ocupaţiune. Ei au informat pe Djevad paşa de ceastă decisiune.
Manevrele franceze
Paris, 8 August. — Temps zice că manevrele Corpurilor 3 şi 6 de armată vor servi să prepare noile modificări ce trebwsc introduse in serviciul de campanie, pentru a ţine seamă de transformarea artileriei germane; ace te modificări vor avea un o rac tor confidenţial.
Agitaţiunile din S/tanla
Madrid. 8 August.—D. Silvela a declarat că Cortesii trebue să se întrunească de urgenţă. El este dispus sd primească puterea, dacă coroana ar cere-o.
Liberal reclamă restabilirea garanţiilor constituţionale, pentru ca opinia publică, presa şi Parlamentul să poată discuta condiţiunite de
pace.
lStatele- Vnite dezarmează
New-York, 8 August — Escadra amiralului
Satnpson a sosit.
O carantrofă îngrozitoare
Berlin. 8 August. — După Post, ziarele siberiana anunţă că pe transportul Angara, care face călătoria de la Tjumen la Tomsk, şi care avea pe bord 600 de prizonieri. 31 din el att fus1 Înăbuşiţi dia cauza lipse’ de aer, cea mal mare parte dintre cel-l’alţl sunt grav bolnavi. Guvernul a ordonat o anchetă severă.
RESB0IUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul < Agenţiei Romîne»)
DEPEŞILE DE AZI
Evacuarea lui Borto-Bice
Madrid, 9 August — Comieiunea pentru evacuarea lut Porto-Rico e’a numtt. Ea se compune din căpitanul de Corabie Va-latino, generalul Ortega fi d-nu Sanchee del Aguila.
Comtmiunea jtăvii
Madrid, 9 August.— Lucrările comisiu-nei din Paris nu vor începe de cit după închiderea camerilor.
întoarcerea eacadret Saznşemon
New-York, 9 August.—Escadra amiralului Sampson a fost primită cu entusiasm mare. Amiralul Sampson şi ofiţerii sd* au fost numiţi cetăţeni de onoare ai oraşului
Nerv York.
Capitularea Mantilei
Manilla. 9 August.—Perderea totală a a-mericanilor este de 46 morţi şi 100 de răniţi ; aceea a spaniolilor este de 200 morţi şi 400 răniţi.
BeHtabiUrea de eotnuuieaţiune
Hong-Kong, 9 August.—Cablul cu Manilla s’a restabilit.
Depeşile de azî
(Serviciul Agenţiei Romtne)
Madrid, 9 August.- Englitera a prezintat o notă Spaniei oerînd explicaţinnl în pri»infa lucrărilor de fortificaţie de lingă Gibraltar şi a-dăogînd că nn snat justific .te fini date bunele relaţinnl ce există între cele donă ţări.
Plombieres, 9 August.— Cu ocasia iiitrunirel Societăţii agricole, d nu Meline a rostit un discurs, declarind că viitorul va demonstra că numai politica sa era In stare de a întruni pe toţi bunii Francezi pe terenul Republicel şi de a garanta ţara in contra reacţiunel şi a revoluţiunel.
Nanheim, 9 August. — Suveranii germani aă făcut după amiazl o vizită Impărătesil Elisabeta, lingă care aO stat 7* de oră. întrevederea a fost foarte cordială. împărăteasa Victoria a remis trapă-âtesil Elisabeta un buchet cu o panglică galbenă şi neagră.
Madrid, 9 August. — In cercurile oficioase se desmint ştirile despre apariţiunea unor bande carliste safl republicane. Liniştea domneşte In toată Spania, care priveşte evenimentele cu sînge rece.
Don Carlos a interzis partizanilor săi orl-ce act de rebeliune. Cit despre republicani, el sunt Intr’o stare de diviziune care ie paralizează toată puterea.
Roma, 9 August. — Cu ocazia sărbătorit Sf. Ioachim, Papa a acordat audienţe numeroase, la prelaţi şi alte personagii. Sănătatea Sf. Părinte este minunată şi nu s'a arătat de loc o-bosit de lunga durată a recepţiunel.
Cota apelor
„Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de eri şi azi 10 August:
Eri Azi
T.-Severin..........2m.84	2 n 78
Giurgitt...........2ir\28	2m 29
Galaţi • • .........2m.29	2m,08
ULTIME llFORMATIUlfl
MM. LL. Regele şi Regina au, primit Sîmbătă seara, înainte de a pleca la Ragn/z, pe contete Goluchomsky, in audienţă de aproape o oră, la hotelul Imperial din Vtena.
Suveranii au sosit aseară la Ragaz, unde li s’a făcut o primire călduroasă.
Partidul conservator din Galaţi va înfiinţa In curînd un club politic în localitate, precum şi un ziar zilnic.
Primăria din laşi a fiind despre intenţia d-lut dr. Carol Lueger, primarul Vienet, de a veni la exposiţia de vite de la 25 O tombre, a hotărit să invite in mod oficial pe d. Lueger la exposiţit.
Numai de-o va lăsa d. Sturdea.
D. Dim. Sturdza a plecat eri la Constanţa ca să albă o întrevedere cu d. Kiazlm-bey, ministru plenipotenţiar al Turcu I.
D. Kiazim bey petrece deja de două săptămînl la Constanţa.
Scandalul de Sîmbătă de la primărie
In urma scandalului de Vineri de la Primăria Capitalei, scandal pe care l’am relatat în numărul nostru din urmă, ex-comisarul Dinescu s’a dus Sîmbătă in-nainte de amiazl din noii la primărie să-şi ia ordinul de numire şi să intre în slujbă conform promisiunei din ajun a d lor Ghiţă Bursan şi Melissiano.
Intrînd tn cabinetul şefului poliţiei comunale, Dinescu a cerut locţiitorului Iul Zaharia, anume Cantuniari, ordinul de numire.
—	Ce ordin, mă ? După ce ne-al făcut de ocară prin gazete mai vrei şi ordin de numire P
—	Aşa ?—izbucneşte cu furie Dinescu,— care va să zică mi-aţi tras chiulii ! Apoi las’că vă arăt eu; o să descoper toate pungăşiile şi hoţiile. Iacă dovezile I
Şi Dinescu scoate din buzunar un teanc de hîrtii, însoţind această operaţie cu o serie de înjurături.
Cantuniari se face palid şi sfătueşte pe Dinescu să stea liniştit pînă va veni primarul din congediu.
—	Dar eu cu ce sa trăesc pînă atunci ?:.. (urmează o serie de înjurături).
—	Fă o petiţie şi cere d-lui Bursan un ajutor din fondurile primăriei.
—	Fă o d-ta I
Şi Cantuniari ti face repede o petiţie cu care Dinescu se duce tn vestibulul de sus al primăriei, unde provoacă o nouă gălăgie, etriglnd :
—	Pungaşilor / Am tă vă arăt euI
D.	Gh. Bursan tse disperat din cabinet şi ia petiţia Iul Dinescu.
—	N'avem fonduri de ajutoare, dar uite. pînă o veni primarul îţi dau ceva de cheltuială, — II eise d. Bursan dtndu-i două piese de ctte 5 lei.
—	Dar cum rămine cu slujba mea şi cum rămîne cu făgăduiala d-tale de Vineri ?
—	Ne-ai făcut de ruşine, Dinescule, şi mai vrei slujbă ? Aşteaptă încă ctte-va zile şi dacă vei fl cuminte te vom numi.
Dinescu plecă de la Primărie înjurînd pe Melisianu, Zaharia şi Cantuniari.
Un scandal ne mal pomenit s’a produs ieri la Gara de Nord.
Ieri dimineaţa, la orele 7, a sosit In Capitală Zaharia, faimosul şef al poliţiei comunale, venind de la băl.
Întreg personalul poliţiei comunale, In cap cu Cantuniari, se afla la gară. Clod s’a zărit mutra lui Zaharia, toţi afl Început să răcnească Ura ! oferind fie-care cit un buchet de fiori lui Madam Zaharia.
Bateria mobilizată din regimentul 2 de artilerie, sub cmanda d-lul maior Nisi-peanu, a făeut Stmbăta trecută un marş militar ptnă la Cernica.
Consiliul comunal de Iaşi a hotărit ca fosta strada Arcului, care duce la gară, să se numească pe viitor bulevardul Ferdinand.
Societatea Turn- Verein din Capitală a plecat In corpore la Braşov să participe la serbările «Honterus*.
Saşii din Braşov ati făcut o recepţiune entuziastă compatrioţilor lor din Bucureşti.
Corespondenţa po'iti<,ă din Viena publică următoarea informaţiune :
«Societatea rusească de navigaţiune pe Dunărea şi Marea Neagră» a primit comunicarea oficială că guvernul romlnesc a ordonat suprimarea tuturor instrucţiunilor vexatorii relative la bastimentele acestei societăţi, şi că de acum Înainte dispoziţiunile vamale vor fi aceleaşi pentru aceste vase ca şi pentru acelea ale celor-I’alte societăţi de navigaţiune.
Reproducînd această informaţiune,ziarul francez Le Temps spune că recenta vizita făcută de Regele Carol Ţarului Nicolae, începe deja a produce consecinţe fericite asupra relaţiunilor respective dintre Romînia şi Rusia.
Curtea de Casaţie va judeca in ziua de 7 Septembre, recursul făcut de d-niî maior Buhlea şi locot. Niculescu In contra decisiunel consiliului de reformă, care i-a reformat pe ambii, în urma scandalului de la Capşa.
înregistrăm cu părere de răii încetarea din viaţă a d-lul G. I. Mavrocordat, fost senator.
Inmormlntarea s’a făcut săptămina trecută la moşia Dlngenl a decedatului, In jud. Botoşani.
Noua secţiune a condamnaţilor alienaţi care s’a Înfiinţat la penitenciarul Văcăreşti, fiind terminată, va fi deschisă săptămina aceasta.
Secţiunea va fi inaugurată de faimosul Georgescu-Vitriol, care după ce a evadat de la Mărcuţa, a fost din nod internat la Văcăreşti.
EXTABtUUfAB
Corespondentul Tintes-ulul la Petersburg confirmă ştirea despre o întrevedere în curtnd, Intre Ţar şi împăratul Germaniei. întrevederea va avea loc tn Crimea.
împăratul Wilhe iu va treco pe la Livadia, duclndu-se tn Palestina şi va fi timp de două zile oaspetele Ţarului.
—	Se anunţă din Brest că poza noului cablu transatlantic intre Franţa şi Statele Unite ale Ainericel de Nord, s’a terminat in ziua de 4(16) August.
Noua linie Brest-Cap-Cod constitue calea cea mal directa şi, prin urinare, comunicaţiunea cea mal repede între Europa şi America de Nord.
Lungimea noului conducător atinge 3,165 mile marine, adică vre-o 6.000 kilometri. Acesta este cablul cel mal mare ce s'a construit ptnă astă-zl.
—	Primăria de Marsilia, aplicînd legea din Ianuarie 1898. prin care se acordă femeilor comerciante dreptul de vot pentru tribunalele de comerţ, procede acum la înscrierea lor In listele electorale.
Aceasta operaţiune intimpină Insă dificultăţi la Marsilia, unde multe femei şl-aă pierdut naţionalitatea franceză, prin faptul căsătoriei lor cu străinii; asemenea se ivesc dificultăţi şi cu văduvele şi divorţatele. De aceea, din 2000 de interesate, vre-o 200 abia s’att ocupat de înscrierea lor.
—Din New-York se annnţă că patru englezi întorşi la Victoria (Columbia Britanică) din o călătorie prin Siberia, afirmă că un oare-care căpitan al captatorului de balene Thistre a împuşcat un porumbel de poştă care avea scris pe aripi numele lui Andree şi aducea vestea că Andree a ajuns la polul nord şi e sănătos. Povestea Insă nu prea e verosimilă.
—	Se scrie din Belgrad că efectele legel pentru presă încep să se arate. Numeroase jurnale, şi mal ales cele mici radicale, cart nu pot depune cauţiunea prescrisă şi nu posed nici un redactor cu o cultură academică, a0 In-cetut să mal apară. Chiar două jurnale mari liberale, cari sprijineau pe HisticI, şi-aO suprimat apariţia.
—	Greva timplarilor din Amsterdam, care a Întrerupt in mod aşa penibil pregătirile pentru 7 Septembrie, ziua încoronării Reginei Wil-helmina,—a luat sflrşit. Comitetul de acţiune şi-a Înstrăinat simpatiile populaţiei. Socialiştii s'atî retras, lucrătorii afi fost reangajaţi şi Împodobirea oraşului va li terminată la timp, după planul de la Început.
—	Fiul ducelui do Cmnberhind va ajunge la majorat la 28 Octombrie st. n. viitor. Ducă, înainte de această dală, ducele de Cuinberland va renunţa In drepturile sole itsupre Hauo-vrulul, consiliul federal va revoca ordonanţele din 1885, prin care dinastia guelfă este exclusă de Iu tronul Brunsvikulul. In caz contraria regenţa actuala va fiinţa tnal departe.
Pe de altă parte se asigură că mal mulţi deputaţi, faţă cu gravele neajunsuri ale prelungi-rel regimului provizoria In Brunsvik, sunt botărtţl a iuterpelu guvernul imperial In Reich-
stag. Afacerea Lippe va face de asemenea 0-biectul unei interpelări.
Le Temps publică din Belgrad o depeşă în care se spune că bătrinul Risticl s’a retras de la şefia partidului libera), tăsînd locul d-lul Ri-baraţ. Faptul acesta ar tnsemna o schimbare in raporturile de pînă acum ale partidului liberal cu dinastia. D. Rihuraţ ar ti dispus să facă o opoziţie ireductibilă ex-regelul Milan şi guvernanţilor actuali din Serbia.
—	Aceiaşi ziar anunţă că guvernul bulgăresc a decis să construiască porturi pe Dunăre la Vidin, Şiştov, Rusciuc şi Silistra.
—	La Moscova se fac pregătiri mari pentru inaugurarea monumentului Iul Alexandru II. împodobirea stradelor, spun ziarele locale, va Întrece pe acea de la serbările Încoronării.
—	In consiliul de miniştrii francez aO izbucnit neînţelegeri, din causa afacerii Esterhazy.
ULTIMA OK I
Serviciul * Agenţiei Romîne*
Paris, 10 August. — Eclair publică un interview in privinţa planurilor d-lui Loc-kroy, ministrul marinei. Patru cuirasate mici ale escadrei nordului vor fl înlocuite prin corăbii mai mari ale escadrei medi-teranei. Aceasta va fi constituită dintr’o divizie de 9 cuirasate mari şi o divizie de incrucişetoare. Diviziile navale din Asia vor fi reconstituite şi înzestrate cu corăbii moderne.
Doctorul Anghelescu
clilrnrz hI PpttRinlnl Krincnreuesc
Fost Intern al Spitalelor din Paris
In timpul verei va r&mine în Capitali
/Strada Sălciilor Vo. 4bin
Jjtirul Sărai
Băl Chloruro-Sodice cu nămol staţiune balneară de intiiul ord n, cunoscută ea atare de oatecaiebriiăţile înmii-ale din ţară.
Renumrle Lacului Sărat, a trecut peste gra niţe şi mulţi pă imaşl diu ţările vecine, vin să 'şl dobmdească sănătatea la aceste băl.
Vindecarea boa!el»r învechite, a făcut ca Iu fie-care an, mii de bolnavi recunoscuţi ca incurabili de S.rofule, de Tumori, de Fistule o-ho ase, de Răni chronice şi Coxalgii, să alerge la această staţiune balneară şi sa 'şt recîştige sănătatea.
Pentru copil LimphaUd, pentru Persoanele slăbite, pentru Amenhoree şi Desmonheree Lacul Sărat este suveran vindecător.
Femeile bintuite de Sterilitate prin defectele organelor şi de Maladii speciale lor, sunt vindecate in complect
Cit pentru 'ămăduirea Rheuwatismelor de orice soifl şi Boalelor de piele Lacul Sărat sunt neîntrecut.
Vizitatorii găsesc tot confortul şi felurite mijloace de agrement.
Două parcuril de promenade admirabil întreţinute.
Un casino bine întreţinut cu bune consuma-ţiunl şi cu o vastă sală de dans unde se daO baluri de două ori pe săptămina.
O bună musică militară.
O Farmacie.
Pioşta, telegraf şi telefon.
In cursul anului acesta se va sonstrui o linie de Tramway Electric care va pune In legătură staţiunea cu oraşul şi gara Brăila precum şi cu admirabilul parc numit Monumentul si unt tntre Brăila şi LacUI-Sârăt.
Tot în anul acesta s’a înfiinţat o lăptărie model lingă staţiune care în curînd va incepe a funcţiona.
Sesonul băilor se deschide la 1 Maia şi durează pînă la 1 saO 15 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţiunt detailate doritorii se pot adresa la administraţia Băilor sad la d. dr. Roseanu, medicul diriginte al staţiunel. ______________Administraţia RAI lor.
Dr. N. Stavrescu
fost intern al «pftalelor şi Institutului «Maternitatea» Strada Brra/itd, ilVt. 98
NOU DE TOT
Tuburi de beton sistem Monier
din prima fabrică ST. CCŢiRIIH A: Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru Înlocuirea tuburilor de basalt «fol la canal» (tout â l’egout) precum şi sin. gurile admise la canalisarea oraşului Bucureştl-Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Preţurile din preţul corent pentru provincie sunt inţuleso franco orl-ce gară din Ţară.
Preţuri corente se trirnete franco ia cerere.
SCHNEIDER & GRUNEMFELDER
Degoeitari generali
Bucurejti, Str. Sf. Vineri No. 12
VALORILE ROMÎNE
BURSA. BUCUREŞTI
Luni, 10 August 1898
Xfeots	T3 .9		Oferita		| Cerute		încheiat*	
	43	cupoan	ou b.	cu	ou b.	OU	tm b.	cu
	Q		gata	ter.	e»u	ter	gata	ter
împrumut. ds Htst Bomlni								
B.nti 81 •	6%	Apr.-Oc.	lOt	—	100*/,	—	1017»	—
- 9'J •	6%	Ian.-Iul	101	—	100'/,	~	—	
4 93 »	(■7.	lan.-Iul.	10JV,		101	— -		
« 91 •	f>7.	Apr’-Oc. Ian.-Iul.	100‘/4	—	»»'/.	—		—
- *9 94			»8>/*		9 *!t	—	—	—
- 80- .18	*%	MaI,-N-e	98>/,		93	—		
Oblig- 0. f. r.	B»/„	Iau.-Iul.	—		“■	—		
Impr. de								
orsşo								
Obl, 0. B. 83	f7o	Tan.-Ial.	101	—	887*					—
4 4 4 90	t-7.	Mal N-a.	101	—		__		—
4 4 4 Stfi	4>V>/r	M.IN-»,	»*•/.	—	9<	—	—	—
Impr. d« societăţi					»!>7,			
lâorls. f. rur	r.®/0	lan.-Iul.	9*1/,	—		—	— .	—
4 4 4	4° y	Un.-Iul		—,	99» tA	—	—	—
4 4 U. B.	5%	Un.-Iul.	9S»,		9b1»/	— '■	—	—*
4 4 n. 1.	•'-•/o	iau.-Iul.	**Vi	—	98	—	—	—
Obl. s. bazalt	«7,	lan.-Iul.	—	—	—	—		
	Div.	Valorea						
AoţiunI	au ala trec.	nom.						
B. N.s R. .	—	500 1.	—	2var.	—	218"	—	2*80
B. Agricolă.	—	500 1. v,	—	3^6	—	3H4	—	*ll
B.Dao.-Kom	—	200 1. v.	r+ r	483	—	48	—	—
8. Naţionala	—	20 f 1. v.	îl ’	640	—	546	—	—
8. Patria •	—	100 1. v.	—	115		130	—	—
8. de buzni!	*	250 1. V.	—	400	395	an.-	—	—
Soo. Letea •	—	100 1. v		—	-		—-	—
ue venzare
Fosta Vila Băicoianu, restaurată din nofi, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase ţi pivmţe vaste.
Platoul grădinei Băicoianu tn întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avănd plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase alo Capitalei, cu vedere asupra Întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat sân altă clădire mare.
Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominanta.
Locuri pentru clădiri In diferite strade ale cartierului Gramont.
Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria.
Logurl pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria.
Cast de vânzare In cartierul Gramont cu pre-,uri moderate, toate afectate la Creditul funciar arban.
Case şi locuri de vânzare pe strada Laboratorul.
Plăţile In rate.
Dobânda mică.
Avansuri la cumpărători de locuri pentru a nlesni clădirea.
Grădini de închiriat avantagioase cu dense-)ire pentru societăţi de sport.
Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa a proprietar.
c?. a. snTwna.
Str. Suter No. 9 (Gramont)
Dr. D. Crerota
JSţeeelalteit t Chirurgie, organele genilo-uriitare
BULEVARDUL ELISABETA 39
Consultaţiunî de la 6 — 7
SCONTURI ŞI AVANStTBI
I %
Banca Jîaţ. acont..................................
4	► avansuri pe deposlte de efecte sad lingouri
Banca Agricolă acont...............................
«	* avansuri pe depozite de efecte primite
cu 10 o/0 gcăzămfut sub oursul zile! • Casa de Depuneri fl OonuemnaţlUDl pe depozite de efecte
6
8
«
5 V*
RKSSHSRi
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1	JLJRl mi &O B AXA
METRU PlTBtT
ptnă. la CxO BANI
Pe Malul Mârei negre
ŞI L40UL TE0HIR GHIOL tn condlţlnni d<* p'atft FOARTE AVANTAGIOASE
adică Im tlntg de 4 ani tn IU rate tritneeetriate
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrnpea, atlt ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorhim).
Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul
D-ntil I. MOVILA
Bucureşti, Str. //toamnei, 27.
1

POUGUE S
Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstitaaniă ANEMIA - DISPSPSIA - DIABETUL
De patru «ecole Itiroru S*int-Eeger ta Bougure, este cel mal/unl- V; versat apreciat d« ciUre Doctori
im
CEA W VI Bin » DINTRE APJELJE PURGATIVE	fi
fgşmmsmam	ga
[01
MÂŞINE AGRICOLE şi INDUSTRIALE f
Watson s, Youell
i*v -Sta • AcaoemieF-1'*- Bucuresct • Str- AcAotMiti-u»-GALATZ	şi	BRAILA
$T**SOATUl.oi
ST^•REGALA
«	CkSL HAI YBCHIU DEPOU	&
DE MAŞENE ADRI00LE ŞI INDUSTRIALE
BIUSOU TBOHNIG "
7, Stradă Smlrdan, 9. — BUCUREŞTI. — I, Strada Snîrdan, 7 b curtea casei Zerleudi.
www.dacoromanica.ro
8âmb*t»
Un ferar fericit
1+ Aprilie 189».
«Domnule, de meserie sunt ferar. ndesea urii lost deranjat din somn de opresiune. Asta raft apuca In timpul nopţol, apoi dimineaţa rlod mft deşteptam mal cu deoaeb're pe timp umed şi de ceaţa. Ctte odatft opresiunea era aşa de mare In cit abia respiram.
«Ia aceiaşi timp aveam şi o tuse continuă, şt acieaele ţineaţi In tot-d’a-una fiecare clte 20 sad 25 minute. înainte de a raft duce la
lucru dimineaţa, iad o ceaşcă de lapte bine zaharisită *a0 de cafea neagră. Slăbesc din zi lu zi ra&I mult şi faţa îmi devine galbenă. Am încercat multe leacuri, dar ui:1 lisanele, nici emplaeturile nu ra'aQ putut vindeca, nimeni n’a putut să facă nimic răului de care sufer.
«Intr'o zi am aflat de vindecările obţinut cu gudronul d-voastră şi femeia mea m'a decis să Încerc şi ett. Nu riscăm de cit 2 franci trai zise ea şi ori cine ş'ie că gudronul este cel mal bun loac pentru b-dile de bronşe, de piept şi că nu strică nici o dată». Am luat uu flacon
după cum e prefcris in prospectul d-voastră, adică la fle-care masă ctte o linguriţă de cafea In fle-eare pahar ce beam.
• Deja după arest prim flacon m’ain simţit mal bine şi eram mal puţin opresat N'ant mal fost deranjat In somn. De atunci am contiDuat să mă servesc de gudronul d-voastră, trei luni de zile, fără încetare şi suni fericit să vă zic că nu mal tuşesc de loc, chiar pe timp umed şi că nu mal am nici o opresiune. Sunt cu de-sâvlrşire vindecat.
«Primiţi, Domnule, feti itârile şi mulţumi-
FOIŢA ZIARULUI 'EPOCA*
âLf-IUVDRE DIIIIAS
0 fi0APTE IN FtORENTA
■»
ALEXANDRU DE 1EEDICIS
VII
O acraiî din tragrdia Iul Wtarine
Era un om de vre-o trel-zecT, trei-zecl ţ şi cinci de ani. In tinereţe, piobabil t avusese acea superba şi severă frumu- | seţe a bărbaţilor din sudul Italiei; dar, î fără ’ndoială obişnuinţa teatrului dă- j duse barbel şi părului săQ un reflex de argint, aşa de timpuriu, In cit cu ane-▼oe puteai regăsi pe omul vechio sub masca actorului fără vîrstă care se prezintă acum In faţa lui Lorenzino.
Lorenzino se uită la el un moment, cu acea privire pătrunzătoare ce părea că are darul de a citi In fundul inimilor ; apoi, ruplnd cel d’întiiO tăcerea pe care actorul o păstra, fără ’ndoială, din respect:
—	Tu al întrebat de mine ? făcu
dînsul.	k
—	Da, monseniore, răspunse actorul 1
înaintlnd cu un pas.	ţ
Dar Lorenzino îl opri cu un gest în-tinzind mina spre el.
—	Un moment, amice, zise dinsul. E0 am sistemul ca oamenii cari nu se cunosc de loc, precum, de pilda, noi, să vorbească tot-d’auna împreună la oare care distanţă.
—	Rog pe monseniorul să creadă că eQ cunosc mal bine distanţa dintre noi, pentru a o rupe cel dintlil.
—	Cum! zise Lorenzo cu un fel de zîmbet între dinţit săi albi şi ascuţiţi, al pretenţia să fii şi spiritual, după cum văd ?
—	Pe legea mea, monseniore, răspunse comedianul, atîtea glume spirituale am avut ocazie să spun de cînd joc comedia voastră Aridorio, Incit n’ar ti nimic de mirare sâ’ml fi rămas clte-va pe vlrful limbef...
—	Oh! oh ! linguşiri! Te previQ,scumpul meO, continuă Lorenzino, că slujba de linguşitor e aici foarte puţin căutată pentru că sunt mulţi concurenţi; astfel, In caz cînd al contat pe acest debut, te poţi Into rce de unde al venit.
—	Aş, monseniore! fiţi liniştit, continuă comedianul Imperturbabil; cunosc eQ bine toate acestea... Nu, eO joc numai roluri prime şi las pe valeţi cui pofteşte...
—	Roluri prime tragice saQ comice? întrebă Lorenzo.
—	Tragice safl comice, indiferent.
—	Şi cari sunt rolurile ce le-ai jucat. Să vedem...
—	La curtea bunului papă Clement VIII care avea o prietenie aşa de extra-
ordinară pentru voi, monseniore, am jucat personajul lui Callimaco în Mandragora, şi Benvenuto CeHini care era de faţă la această reprezintaţie ar putea să vă mărturisească plăcerea pe care i-am făcut’o; apoi, la Veneţia, am împlinit rolul Iul Menco Parabolano în Curtisana, şi ilustrul Michel-Angelo dacă ar avea destul curaj să revie la Florenţa, ar putea să spună că l’am făcut să moară de rîs, în cît fu irel zile în şir bolnav de plăcerea pe care i-am pri-cinuit’o în acea seară; In sfirşit, la Fer-rara, am reprezentat, în tragedia So-phonisbe, caracterul tiranului, şi cu un joc aşa de firesc. în cît principele Hercul d’Este m’a alungat din Statele sale, sub pretext că aşi li căutat un succes de aluzie, care s’a potrivit, fără ca să-l caut, pe onoarea mea 1
—	Ah! aşa. dar, dacă te-ar crede cine-va, zise Lorenzino, care începea să prindă interes la palavrele comedianului, apoi atunci tu al fi un artist de primul ordin ?
—	Faceţi încercare, monseniore ; dar dacă vroiţi să mă vedeţi în adevăr în î olul meQ cel mal frumos, permiteţi-ml să spun un fragment din tragedia voastră, Brutus; superbă operă, pe legea mea! dar, din nenorocire, prea puţin apreciată în toate ţările unde se vorbeşte limba în care e scrisă.
—	Şi care e rolul ce ţi I-al ales In acestă superbă tragedie?
—	La dracu! Mal poate fi întrebare ?... Acela a lui Brutus.
rile noastre. Spar, cft toţi aceia ce suni supuşi la căldura şi la frig, şi cari nu se pot menaja, vor întrebuinţa Gudronul Guyot ce efl trebuie sA chem «aduce noroc» pentru cA m’a vinde-cat şi m'a pus în etare de a nu lipsi de lu lucru.
«Semnat: Silvudor-Peris plasa de la Consti-tucion, Vaiencia».
Intrebuinţ-rea Gudronului G lyot lu fle-rsre masă, In dosa indicată In scrisoarea de mal sus ajunge pentru a vindeca tu scurt timp guturaiul ret mal Încăpăţînat şi bronşita cea mal
inveteralâ. Ctte o dată se vindecă chiar fticia bine declarată, eâri gudronul opreşte descom. punerea tuberculelor plamtnulul, omortnd microbii răi, cause ale acestei descompuneri. EsU simplu şi adevărat.
Cel mal mic guturaiQ dacă se neglijează, poate degenera tu bronşită. De aceea n’am şti recOTianda tn de sjune boloavilor de u combate răul de lu Început prin Întrebuinţareu gudronului Guyot, care se găseşte In toate farmaciile.
—	El bine, să vedem, ce vrei să ’ml declami ?
—	Scena cea mare din actul al V, o voiţi?
—	Aceea la sflrşitul căreia Brutus o-moară pe Cesar ? Întrebă Lorenzino cu un surîs imperceptibil.
—	Tocmai.
—	Atunci începe.
—	De cit, zise comedianul, dacă excelenţa voastră doreşte să’ml cunoască jocul în amănunte, ar trebui atunci sâ’ml ofere pe cine-va care sâ’ml dea replica, ori să fie atlt de bun a mi-o da singur.
—	Cu plăcere, zise Lorenzino, cu toate că am cam uitat tragediile pe cari le-am făcut ocupat, de acelea pe care vreaQ să le scria... Ah ! tocmai pentru aceasta, adăugă dinsul cu un oftat, mî-ar trebui un actor!
—	El bine, iată-mâ, eQ sunt acela I zise comedianul. Ascultaţi-mă la început, şi veţi vedea de ce sunt capabil.
—	Te-ascult.
—	Să vedem, care va să zică suntem în vestibulul Senatului; iată, aci e statuia lui PompeiQ ; voi sunteţi Cesar, eQ sunt Brutus ; voi veniţi din forum, eQ vă aştept aci. Miza în scenă vă convine, monseniore ?
—	Perfect.
—	Şi acum aşteptaţi să mă învelesc in togă.
Conştiinciosul eomedian se înfăşură în mantaua sa, şi făclnd un pas spre Lorenzo, începu:
Salut,
COMEDIANUL CeJar! O vorbă...
LORENZINO
Zi, Brutus, te ascult.
COMEDIANUL
In drum, tn astă seară, te aşteptasem mult. LORENZINO
E-o cinste pentru mine că un client aşa... COMEDIANUL
Te ’nşell, măreţe Cesar, vio sft te rog ceva.
LORENZINO
Tu să mă rogi?
COMEDIANUL
Ştii bine, că ori şi ce ursită De-un Îndoit principii!, născtnd, e stăpînită: Că binele şi rău! se luptă Intre sine Că zilele urîte urmează celor line,
C’un pas aşa de sigur, precum şi noaptea
[sumbră
Urmează după ziuă, lumina după umbră.
Şi oamenii zadarnic ar încerca, pigmeii, să nu urmeze calea ce leat! ursit-o zeii; Căci cel mal mare gemă, ori ctt de mare este Pe culmile vieţel orbeşte fără veste,
El urcă fără grijă... un pas să facă tncfi ...
fi poate să-l Înghită prăpastia adtncă...
scultâ, nobil Cesar, ascultă-mâ pe mine ! Parabola aceasta vorbeşte despre tine...
(Va urma)
CLAYTOK&SHVTTLETORTH
BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Biu-ovaţ No. 18, CRAI©VA
M. ASUME AGRICOLE ■
Tipografie HSLIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de acea gtft artă, ou cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea »nnt deviza Tipografiei.
SOCIETATEA ANONIMA UNGARA
m: mviuaii im; iiiiiaiA şi imuri iu
JBMZJRSUJL VAHOAREI,OH
l>e Pnsageri pe I Innăre Valabil d» la deschiderea Navigaţiuneî 1898 pînX la altă disposiţinns
| Intre Zeninn (*><‘nili,i)-l{el|fr;i(l-(iiilnly, ')(IOl6 Kllom.)
l Al J «» B :	ST Vfl r «VILII I
I-ui mers în Jos de Îs Turnu-Severin Ia 6 Martie st. pleacă 4°° i
In fle-sure
Z«mun (familii) Belgrad • • • • Panclova • • • pecsendri»* • •
Kabln..........
Dabroviţ* • • •
10*° B.
DnminloI Bszisş. •
SOISŞtt
pleacă
scssfte
plesoX
sosite
pleacă
soseşte
pleacă
Marţi
Tineri
Iu lle-eare
Lan!
Mercur!
Sâmbătă
soseşte
pioasă
soseşte
\7-.. 7® E
In fls-oare
Marţi
ioni
Duminici
Gred'şte • « • • Moldova-Veche • Dreneova • • • • Sviniţ* • • • • • Mllanovaţ • - •
Orşova • • • • •
Turn uSsvs rin •
Raducvats • • « Calafat	•	•	•	•
Widdin	•	«	•	•
Lom-Palanoa • «
Bcobet...........
Rahova • • • • Corabia •	•	•
Xioopoli • • • • Turnu-Mlg lirele Zlmulţa	•	•	•	•
8is*0Y .	•	•	•	•
Bnssias (Bastsohuo)
Giurgiu • • • •
Tatrskan • • • Olteniţa	•	•	•	•
Slll'tria	•	•	•	•
Cernavoda* • « Hirşova • • • • (inra-Ialomfţel •
soseşte
►
pleacă
I pleacă coseşte pleacă
pleacă
■oseşte
pleacă
soseşte
pleacă
In fle*care
JouX,
TE1RICH & a
BUCUREŞTI
[No. O, Strada Berzei, No. 9
TEiEBRflF, 64Z, APA
ÎNCĂLZITUL central
LUMINA ELECTRICA TELEFONE PARATOXEBE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR
TUBUaî
de BX8AXT, PLl'KB, FOSTA ţi FIKK
CJL OS~KTB
rfe toate felurite (tout a iVgOMf) MARE DKPO&ir de ţoale articolele atlngătoare de aeeaslă branşă
1 BIROU de CONSTRUCŢIE.-Export
OIPLOHi UE ©SOARE Ia Exposlţla din Bucure»*! In 1884
Lm tiritaklM Ean «ntate â
UICHY
9
•oot Im SoBftM
VICHY-ETAT
CELE3TIN3
GRANDE-QRILLE
HOPITAL
Cxiger le neei rar 1* M»»«8 M ftaţi»©»
LusiuUtvirttiklu PuHHaitVMjtMttis
PASTILLK TICHT-ETAT
fabriqudos avec Ies extralte des Baux ds VUhy
Comprimi» de Viefcy
an ael* unnli VlOHV-tT AT KR pdfinr l*en nttiliBi t*
V40HY i
a--« ■»	----a. g
•feiT IHwB pnrrs i
\ Aa r-----------------
Îl»
pleacă
soseşt©
pleacă
In fle-eare Mercur!, Tineri
Duminici.
Bâmbltl.
DEBILITATEA, ANEMIA>
SOLELE COPILĂRIEI'
sunt combătute ca isb&ndâ prin
FOOOGLYCIB4 GRBSST
Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi
Oa Uleiul «ie Ficat de Morun.
LE PERDRIEL & C‘«, Paris.
Printr'o simplă Cartă poştală se comandă la
Fabricele Bomine Unite
Strmiim ferfoarel Ao. 9
GAZOASÂ
Sticla mare 8 bani, sticla mică 5 banî
APA ALOALINA
(iulocccştc Borviftu] şi Gieshtibler) STICLA 20 BANI ■ervlte la domlciliA
Produsele noastre sunt fabricate In modul cel mal hygienic cu apă perfect sterilisată trecuta prin un system triplu de filtre din cele mal perfecţionate.
Din punctul de vedere al eftinăfafti şi calUtîftiele înving ori c» confturenţă.
FABRICELE ROMÎNE UNITE
de Hantnrl gazoase şi Aeld carbonic lichid
SoelWfffo Inontmrt. — Ca$»Uai 910.000 iei
BrăU»
0»]»ţJ.
fitul H* z.
I-nl mu» In mia I»
» Mart© stil nafl
•) In ou ofnd apela vor ft mici, olr nlaţla vapoarator nfara Eammn (Samlln) (i Oaliţl aa va fana prin uomnnloaţl. întrerupta, adloâ prin sahlmbaraa vtpoarelor fi anume : Dn vapor va alroola Intra Eemon (gemlln) fi Orfova, flnn alini Intra Orşova ,1 Galaţi, ronformindn ea »-xaot ambele vapoare acestui itlnararlu.—Inşi dao< apele vor soadea de lot, vapoarela elromt numai Intre Zemun—Moldo va-Veche, fl Intre T.-Saverln fi Galaţi Da alt-lal In privinţa aaOata u vor oapâta Informaţi uni coreul» la toata ataţlnml» fl prin pfanUcaţfl.
Observatiunî generale:	isSftîSSa
’	^	ds sus lu Jos ; iar o«l*din coloana dreapta,
do Joi tn sas.—1) Pentru linie Turna-flovortu—Galeţi, vupoarols vor piesa după orologiul Osă-European, oare este ou un ceas înainte ds oel sl Europei rasdle.
I) Orele de noepte tuoepiud de la fl00 ore seara pînă la §** dimineaţa, sunt însemnate prlo litera urmată imediat d>rpă ţltra minutelor. 4) Vapoarele Intre atmun şi Orşova vor eo~ mumoa tn serv toiul amestecat.
Budapesta, in martie ISO8»
DIBECŢIIIVEA OE1EB1LA.
Bucureşti, Tipografia «HEI-IA DE* Clemenţe) No. j
Ţnică de Florica
Lacrima* de Prune *
'falca de Goleşti
r* (Maroa de OomartM uU depusă la Tribunalul Argeţ) # 'ţntea este fabricaţii din prune; ningnră ne* vătămătăre iiAii&tAţel; cel mal ban apetlnnant*
■ 8,—-■■■ -■ ■ ■■»■■■■■■■	l. ■■■-,.	■ —
Nu trebuie wâ li|>weaMe& clin niel o eau&
Nare Depozit la g*ara Goleşti
fVrvrHr ge-Hlrn m giram tul m odmoamm Im
ION H. HÂII l/HJSK) Uf - fN'rşfl.
C.jNo. 47.—Exepiplare 10.000,”
www.dacoromamca.ro
societatea pe acţiuni
FENTBO
Construcţii de C^i ferate Secundare şi Industriale
KOPPEL
U Ii H I, / V
Representant general B. COUB ANT Hucurvţil, Strada Academlal No. 8 Hârci depui! permanent la Bncnrvatl ş) Galftţî
ATELIKRE ÎN BUCUREŞTI CumptrSm ori-o* cantitate de ţine ţi vagonetc nsate, on preţuri convenabila
Girant: Sute Elefterescu.—(Telefon «Epoca»),