SERIA EL—ANUL IV, Sa. 834—227. NUMĂRUL 10 BANI Kdltla a treia AttOX* HEVTXM.E In ţară, pe an • • • • ao lei 99 streini tate .... 40 n MANUSCRISELE NU SE ÎNAPWAZA REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 s SÂMBĂTĂ. 8 AUGUST 1898 NUMĂRUL 10 BĂNI ANUN CIURELE Pagina III-a, linia 30 bani »* IV-a, » 1® » HISERŢIUNi ji RECLAME, linia corp 8, 2 lei ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8. DIN BUCOVINA Cu Începere de la 15 August viitor, abonamentul la starul < Epoca* va fi: liV ŢARĂ t 20 lei pe an IJV STREIN ĂTATEt 40 lei pe an plătibil semestrial la 1 şi 15 ale fie-eărrel luni. D. STURDZA ŞEF D. Sturdza nu este om care sa merite a fi judecat ca valoare, din punctul de vedere al ţârei. La asemenea nulităţi nu trebue sa li se Iaca aceasta onoare. D. Sturdza este zero, din acest punct de vedere. In adevăr, sub regimul parlamentar, multe personalităţi ajung la preşidenţia consiliului şi aQ aerul de a avea în mina clrma Statului. Ele nu lasă nici o urma, ele sunt pure representaţil decorative care nu pot atinge nici în rao şi mal cu seamă în bine, mersul irezistibil al desvoltărel ţârei. Sturdza merita a fi judecat numai din un punct de vedere, din acela cel mal îngust şi cel mal favorabil lui, adeca din punctul de vedere al partidului liberal, în numele şi pe umerile căruia a venit la guvern, luînd succesiunea lui Ioan Brătianu. Am zis că acest punct de vedere este cel mal meschin şi mal favorabil de a fi judecat un om de partid, căci poţi foarte bine sa nu fii un geniQ, poţi perfect sa nil te pricepi a conduce interesele Statului, şi totuşi să fii destul de inteligent a cunoaşte interesele partidului tao şi a şti a*l conduce macar pe el. Este minimul de inteligenţa şi de tact care se p6te cere unul om politic de partid. El bine, Sturdza s’a arătat mal pre jos, foarte pre jos, chiar cu a-ceasta sarcina. Chemat la guvern de şeful Statului ca şeful partidului liberal, unanim aprobat de partid, care ia început i-a dat carta libera ca sa facă şi să combine ori ce, Sturdza a procedat şi a combinat ast-fel, Incit peste şease luni de la venirea sa la putere, îşi îndepărtează deja jumătate din partid, iar restul nu se mal ţinea de dlnsul decît legat prin interese materiale şi prin apetiturile de profite ilicite. Cît de prost a procedat Sturdza pentru a ajunge la asemenea rezultat deplorabil, toată lumea o ştie. De atunci, discreditul acestui nemernic şef de partid şi de guvern s’a accentuat din ce în ce mal mult. Acum doi ani, o serioasa disidenţa s’a declarat, în frunte cu d. Fleva. Acum un an, alta mult mal serioasa a isbucnit, cu d-nilAurelian, Costinescu, Lascar, Delavrancea, etc. Astăzi, o noua scisiune se prepara cu ultimul bărbat politic liberal care, de şi rupt moraliceşte de mult de Sturdza, nu a consacrat ruptura prin un act clar şi categoric. Asta-zl d. Sturdza este şeful u-nul cabinet care nu mal represinta pe liberal! şi liberalismul. El poate încă vorbi In numele guvernului, nu poate însă vorbi în numele partidului liberal. Ajuns la guvern ca şeful partidului liberal, el asta-zl sta acolo pur şi simplu ca... şeful guvernului, al unul guvern Incolor, fără idei, fara o valoare politică, un guvern care ar putea foarte bine să fie reprezentat prin d. Ioan Kalenderu, prin generalul Vladescu, prin batrînul N. Creţulescu, prin ori şi cine, în fine, fara o culoare politica pronunţata. Este un guvern de afaceri, nu un guvern cu o semnificaţie politică. Ni se pare eă un om care, în curs de trei ani, ajunge la acest hal, după ce plecase de unde toata lumea ştie ca a plecat, este un om condamnat fără multa discuţie. REGtIM PUTRED E dezgustătoare starea de descompunere în care a ajuns regimul. Lajprimăria Capitalei, funcţionari destituiţi fac scandal, ţipind in gura mare că mal marii administratiunel comunale sunt pungaşi şi că, dac& ar spune tot ce ştia, cel mari ar intra In puşcărie. Şi, lucru curios! După asemenea scandal, funcţionarii destituiţi sunt reintegraţi, iar Voinţa lui Mărgăritescu nu se ruşinează să spuie că, după «explicaţi-uni» dintr’o parte şi din alia, «mica neînţelegere» de la primărie s’a aplanat. La poliţia Capitalei, funcţionarii superiori, cum sunt inspectorul Otnescu şi casierul Viădoianu, se insultă şi se bat chiar în prefectură, In faţa lumii. Scandalul se publică prin ziare, opiniunea publică e uimită şi sclrbită, dar nimeni nu ia o măsură. Aşa demoralizare, ca în putredul regim de acum, nu s*a mal pomenit. Desfrlul e desâvlrşit. NI ROBESCU II PR060PIE DUMITRESCU E delicios modul cum colectiviştii apără administraţia comunală a Capitalei. Pe cită vreme organele lor se pot menţine pe terenul generalităţilor, ele apără administraţiunea comunală şi se miră cum presa opoziţiei cutează să se agaţe de un om atlt de superior ca d. Robescu. Ctnd Insă e vorba să intre In amănunte, să râspunză la cestiunl precise, foile liberale tac ca peştii. Dar, e eeva mal mult. Mal toate Învinuirile noastre s’aQ rezumat In reproducerea acuzaţiunilor ori actelor pe cari ni le aQ dat, sad consilieri comunali, sad oameni de al lor. Totuşi, din ctnd In etnd, foile oficioase menţintndu-se In vagul generalităţilor, arată o indignaţie prefăcută faţă de cel ee cutează a produce acte precise la contra In-ţeleptel administraţinnl a d-lul Robescu. Dar culmea e că această atitudiue o ia presa guvernamentală nu uumal faţă de laptele date Ia lumină de Înşişi oamenii guvernului, ci faţă de chiar acuzaţiuuile guvernului. la adevăr, ce blam mal mare din partea guvernului de cit Înlăturarea omului care a stat trei ani In capul administraţinnel, şi aceasta tocmai In momentul clnd e dator să dea socoteală de faptele sale alegătorilor. Cită vreme presa colectivistă se poate strecura cu vorbe late, Robescu e om mare. Dar dud e vorbă de darea socotelilor, Robescu devine atlt de mic, In cit se face nevăzut. Cum cred colectiviştii să impue tăcere oposiţiel, clud chiar lor le e ruşine să sus-ţie pe omul lor? $i, In adevăr, cutează ei să spue că se vor presinta la alegeri Iu frunte cu omul pe mtua căruia aQ dat primăria timp de trei ani ? Negreşit, nu. El aQ găsit un sistem foarte comod. Acela de a pune In capnl comunei pe vre-un imbecil oare care, pe care 11 tă-mliază pentru toate ticăloşiile sale, iar la alegeri el leapădă pe dobitocul cu care aQ necinstit capitala şi 11 Inlocuesc cu un alt dobitoc, care are avantajul de a fi necunoscut. Aşa, timp de trei ani. el aQ menţinut lu capul Primăriei pe d. Robescu. Acum vin alegerile şi Robescu se dă afund. Iar lu locul Iul se zice că va veui d. Procopie-Dumitrescu, care e un alt Robescu şi care, la rlndul Iul, va dispărea In aceleaşi con-diţiunl. Adecă din Robescu, In Procopie-Dumi-traseu. Sistemul a îngân ioa, Sfinţirea Steagurilor Enmeşti Gravura de azi înfăţişează sfinţirea drapelelor şi stindardelor, eeremonie eu un caracter deosebit de grandios, ce se face în fle-care an la 1 August în lagărul rusesc de la Krăsnoe-Selo, aproape de Petersburg, Campania electorală în Bucovina Ixgontrea baronnlnf MantateA O înverşunată campanie de intrigi e’a deschis de cttă-va vreme prin viorele streine din Bucovina in contra partidului naţional romin, campanie menită a distruge unitatea partidului, a provoca disidente fi a semăna vrajbă fi neîncredere intre şefii mişcării naţionale. Âst-fel se susţinea prin eiare, că d-nii dr. G. Popovici şi baron O. Vasilco n’au nici o tncredere în d. Iancu Lupul, preşedintele comitetului naţional, şi că ar vrea să i răstoarne. Drept răspuns la aceasta, comitetul naţional a dat cu unanimitate un vot de încredere d-lui Lupul şi a ales I» comitetul nafional pe d-nii dr. G. Popovici şi baron G. Vasilco. Apoi aceleaşi eiare slrăine au căutat eă exploateze demisiunile d-lor baron Mus-tateă şi baron Eugen Stircea din comitetul naţional, presintind aceste demisiuni drept prevestitoarele unei mari dizidente. Adevărul e insă, că d. Stircea s'a retras din cauza viratei sale prea inaintate, iar d. baron Mustateă a fost silit să se retragă din partid, de oare ce a spus Regelui Rominiei că nu ştie romineşte şi de oare-ce adeseori ee laudă că nu se consideră de romin. In ce priveşte unitatea partidului, Patria, organul oficios al comitetului naţional, apune in numărul său de Miercuri:, * Partidul naţional este astăzi unit în toate ale sale şi aceeaşi linişte şi seriosi-tate, care s'a afirmai ptnă acum în lucrări, va urma şi in viitor, căci cauza nafională predomină intregul partid şi pătrunde toate manifestatiunile vieţii noastre politice». Reorganizarea partidului naţional Actualul comitet nafional a ţinut Luni ultima sa şedinţă, — despre care am dat un raport larg in edifia noastră de a-seară,—căci săptămtna viitoare ee va în-cepe reorganizarea întregului partid naţional pe baeele fixate in şedinţele de astă primă-vară ale comitetului naţional. Partidul se va organiza ast fel : Săptămtna viitoare ee vor intruni alegătorii romini, membri ai partidului naţional, la reşedinfele cercurilor electorale respective, şi vor alege în prezenta unui delegat al comitetului nafional, comitetele electorale, cari vor rămtne şi comitete provinciale permanente, pe timp de trei ani, ale partidului naţional. Aceste comitete vor alege cite un delegat, ţi delegaţii comitetelor provinciale vor alcătui comitetul dirigent al partidului. Astfel, noul comitet dirigent ee va putea constitui in cel mult două săptămint. întrunirile electorale In ce priveşte întrunirile electorale In vederea alegerilor dietale, cari se vor face la începutul lunei Septembrie, Patria pt*-hlică tn fruntea numărului săii de Miercuri. următorul avis: Aderenţii partidului nafional romin, a-parfinătorii cercurilor electorale rurale Cernăuţi, Suceava. Rădăuţi, Clmpu-lung, Gura Humorului, Şiret şi Storojineţi, sunt invitaţi sd se întrunească in adunări e-lectorale in scop de a face pregătirile necesare pentru lupta electorală, alegtnd tot-o-dată comitetele pentru conducerea a-gendelor electorale şi deeignarea membrilor de încredere in comitetul nafional, conform cm resolufiunile referitoare la noua organisafie de partid. Aceste adunări se vor fine : 1. La Cernăuţi, Luni In 10122 August, la orele 3 din di, In pavilonul din grădina Hotelului Weee. Delegat al comitetului nafional va fi la această adunare d. Prof. Dr. Iancu cav. de Volcinschi. 2. La Suceava, Duminecă, in 9121 August, la orele 4 din di, în grădina *Şcoa-lei romîne». Delegat al comitetului naţional va fi d. Varteres cav. de Pruncul. 3. La Rădăuţi, Vineri tn 7(19) August, la orele 3 din zi, tn sala otelului Bucovina. Delegat al comitetului naţional va fi d. Modest cav. de Grigorcea. 4. La Cimpulung, Luni tn 10 (22) August, la orele 3 din zi, in sala hotelului comunal. Delegat ăl comitetului nafiznal va fi d. dr. Emilian Criclevid. 5. La gara Humorului, Duminecă tn 9 (21) August, la orele 3 din zi, in sala hotelului Mittelmann. Delegat al comitetului naţional va fi d. dr. Nicu Blindu. 6. La Şiret, Mărfi la 11(23)' August, la orele 3 din ei, in o localitate care se va desemna mai Urzii*. Delegat al comitetului naţional va d. George Şandru. 7. La ‘Storojineti, Duminecă în 9(21) August, la orele 3 din zi, in sala hotelului Central. Delegat al comitetului nafional va fi d. dr. Iancu cav. d. Flondor. DIN STRE Capitularea Manile! O zi după semnarea protocolului preliminar de pace, Manila, capitala Filipinelor, a capitulat. Amiralul Dewey, comandantul escadrei americane din baia Manilel, n'avea cunoştinţă de semnarea protocolului, ctnd a cerut, Slmbăta trecută, şi a obţinut, după o scurtă bombardare, capitulerea. La fost dat ast-fel amiralului Dewey — observă Neue freie Presse—că tn războiul ispano-american, care a durat exact 112 zile, să execute cea dintliQ şi cea din urmă aeţiune militărească. Bătălia navală de la Cavite la 19 Aprilie şi capitularea Manilel la 1 August, formează extremităţile acestui războia scurt, dar bogat In evenimente şi plin de urmări grele, al cărui rezultat e nimicirea unul vechia imperia colonial. Amiralul Dewey ar fi putut să provoace capitularea Mamle! curtnd după victoria de Ia Cavite, dacă ar fi vroit să recurgă la ajutorul insurgenţilor iul Aguinaldo. Dewey ar fi fost silit insă, lu acest caz să distrugă oraşul şi să-l dea pradă oardelor barbare ale lui Aguinaldo. Admiralul a preferat o blocadă de trei luni şi jumătate şi a împiedicat ast-fel pe Tagalil indigeni Bă ajungă stăptnl pe insulă, Toate Statele, care afi posesiuni tn extremul erient vor păstra recunoştinţă lui Dewey, căci triumful lui Aguinaldo ar fi Încurajat pe toţi indigenii din acele părţi să se revolte contra-dcuninaţiunil europene. Dewey a aşteptat liniştit ptnă ce a avut pe uscat destule forţe americane, ca să atace numai cu ele Manila. Mmpremii diferite Chipul foarte diferit cum a fost primită vestea păcii In Spania şi in Statele-Unite carac te, rizează minunat de bine pe cele două popoare. La Madrid nu se aud de cit aproape numai pllngerl şi explozii de desperare. Spania, zice ziarul Paia, a căzut In rlndul Statelor de a treia mină. Iar Epoca zice eă pacea de acum e cea mal tristă de la tratatul de Utrecht (1713) Încoace, prin care s'eO per-dut Gibraltarul, Miuorca, Neufcbătel, Sieilia, etc., şi mal cu seamă poziţia internaţională a Spaniei. Alta e dispoziţinnea In Statele-Unite. Acolo poporul nu s’a ameţit de bucuria triumfului şi ou se interesează de amănuute'e păcii. El e mulţumit că a încetat războiul. Motivele acestei dispoziţiunl nu sunt de natură sentimentală, şi comercială. Americanii sun* bucuroşi că vor putea aâ-şl vadă cu tot dinadinsul de afaceri. F«r«lga APELE ALIMENTARE ALE CAPITALEI PROIECTUL* D-lui RADU In precedentele mele articole am descris lucrările prin cari d. inginer-inspector Radu contează a capta şi aduce 40.000 m. c. de apă lu Bucureşti. Din complexul acesior lucrări, vom scoate din discuţinne primul grup de 10 nnţurl prin cari se prevede a se rapta 10 000 m. e. de apă pe zi din stratul pontic de sub valea Dîmboviţei la Ciurel, de oare*ce am demonstrat, sper, mal lntliQ, cit este de aleatoriu rezultatul ce se aşteaptă de la a-ceste puţuri şi, apoi, pentru că, fiind neîndoios că regiunea de la Bragadir poate da, singură, totala cantitate de apă necesară Capitalei, dapă cum a întrevăzut o şi consiliul tehnic superior Încă din 1895 prin-tr’un jurnal al săa din Octombrie acel an, nu mal e trebuinţă a se recurge la problematica şi foarte scumpa captare de la Ciurel. Ne vom ocupa dar aci numai de instala-ţiunile avlnd ca centru de exploatare staţiunile 1, 3 şi 3. *% Vom observa In prima liniă ca, cu toată pretenţiunea de originalitate ce «Voinţa Naţională» atribuie proiectului d-lul Radu, d-sa n’a făcut de cit să urmărească, In implantarea lucrărilor, traseul dat de anteproiectul Cucu. Simpla privire a planului ce Însoţeşte acest studia, ta care sunt figurate ambele proiecte, dovedeşte cu prisosinţă aceasta. Este astăzi dovedit eă curentul de ape subterane ce se voeşte a se capta pentru Bucureşti, se Întinde de Ia poalele munţilor ptnă la Dunăre, şi sondage incontestabile aQ pus In evidenţă acest curent ia Potlogl, la Joiţa, la Chijna şi la Bragadir, aşa că d. Radu nu era ţinut să proecteze insta-laţiunile de captare numai la Bragadir. Ast-fel fiind, dacă d. Radu ar fi fost stâpln pe eestiune, ar fi putut foarte uşor să ficseze pentru instalaţiunile sale o posi-tiune cu mult mal favorabilă de cit aceea-ce In ante-proect, ca prim resultat al cercetărilor, a indicat-o d. Cucu pentru a dovedi posibilitatea alimentării Bucureştilor cu ape subsolice, avlnd centrul de exploatare lu incinta fortificaţinnilor. In ante-proectul d-lul Cucu, Intr’adevăr, toate apele captate de cele 28 puţuri ale d-sale se string lntr’o citernă, tn care apa lşl ficsează nivelul la cota 96,69. Admiţlnd o depresiune de 3m., d-sa se găseşte silit a pompa prin urmare de la cota 93,69, pentru a Împinge apa In rezervorul de la Cotrocenl la cota media 103, adică a ridica mecanic apa la vre o lOm. Chiar de ar fi voit a conduce apa de la citerna colectoare direct la pompele actualei usine idraulice a oraşului, cari se găsesc la cota 93,83, fără a le mal trece prin rezervorul de la Cotrocenl, d. Cucu n’ar fi putut-o face fără intervenţiune de maşini, dacă ar fi menţinut citerna colectoare In josul fortului Bragadir, aşa cum este aşezată In aute-proect. Ştim lucft că, tu dorinţa de a face ca apa captată să ajungă la pompele uzinei idraulice de la Cotrocenl prin panta naturală, d. Cucu avea ferma hotărlre de a muta, In proiectul definitiv, tot complexul iusta-iaţiunilor sale mal spre Nord, unde se găseşte o serie de puncte cu nivelul idrostatic la Înălţimi cari, scăzute cu depresiunea şi pierderea de presiune In conducte, să fie totuşi superioate cotei de 93.86 a pompelor de la Cotrocenl şi, prin urmare, să obţină aducerea in oraş a apelor captate fără intervenfiune de maşini, prin panta naturală. Putem chiar afirma, fără frică de a ii dezminţiţi, că d. Cucu a comunicat d-lul primar Robescu hotărlrea sa de a întocmi proiectul definitiv pe această bază, care excludea ori ce întrebuinţare de maşini în captarea şi aducerea apelor de la Bragadir, dar că d. Robescu a ştiut a aprecia atlt de bine acest imens avantagifi, In cit, pentru realizarea Iul, n’a crezut a avea altceva mal buu de făcut de cît... a-I «foarte mulţumi de serviciQ» d-lul Cucu. D. Radu, care de 2 jum. ani, un an jumătate ca comisar, un altul Însărcinat cu proiectul definitiv, studiază subsolul ctmpiel de la Bragadir, perfect pus lu evideuţă p, iu mulţimea sondsgelor şi profilelor idrogeolo-gice a-1 determina, ar ti putut uşor ca, men-ţinlnd implantaţiuuea de puţuri, aşa cum este indicată lu ante-proiectul Cucu, să o Împingă cu totul mal spre Nord, aşa că citerna colectoare să cadă pe cota idrostatică 100 şi, atunci, ar fi făcut ast fel Capitalei marele serviciQ de a-1 aduce apele potabile prin panta naturală, fără a mai fi silit a construi cele patru * stafii» ale d-sale de pompare şi a deriva Argeşul pentru a pune in mişcare pompele acestor «stafii». D. Radu u’a făcut-o; atlt mal răQ pou'ru Bucureşti. • • Aceasta-! o mare pagubă 'pentru Capital ; uur dacă ar fi numai atlt 11 Iu ante proiectul Cucu avem o singură staţiune de pomoare, o singură cileriiă colectoare, Iu care apa puţurilor, stabilite la nivele idrostatice cn atlt mal Înalte cu cit puţurile suut mal depărtate de citsroă, sa adună prin curgere sub panta naturală. www.dacoromarrica.ro I 1F0U ■ D. Rado urmează acelaşi sistem, Insa, avlnd oroare de lucrurile simple şi raţionale, d-sa desface numărul puţurilor de d’asupra Bragadirulul lu trei grupuri distincte, fie-cnre grup cu citerna şi uzina lui elevatoare separată. De ce o fi făcut această despărţire ? Pentru a se apropia, poate, de idea, dătă Intr’unul diu variantele proiectului d-sale, de a pune In fie-care puţ clte o pompă şi a’l pompa deosebit, adică de a avea, In loc de una, 40 de mici uziul elevatoare ! Şi dacă 40 de pompe ’I s’a părut chiar d-lul Radu prea mult, construcţiunea şi exploatarea a trei staţiuni de pompare—şi cu cea de la Ciurel, 4-era un lucru de care d sa nu s’a sfiit de loc. Divide et impara, şi-a zis d. Radu : cu o singură uzină, iu caz de accident, toate puţurile vor Înceta d’a funcţiona ; făclndu-se trei uzine, clnd una n’ar mal putea lucra, tot mal rămin două in funcţiune. Acest machiavelic al d-lul Radu este insă nu numai nejustificat, dar şi foarte vătămător. Căci, mal lntiifl, cine oprea pe d. Radu ca, admiţind o uzină elevatoare unică, să pună lutr’lnsa două pompe, din care una de rezerva ? Şi apoi, chiar de am trece cu vederea complicaţiuoea şi cheltuielile de eonstrucţiune şi exploatare ce provoacă a-ceastă multiplicitate a uzinelor de pompare ; chiar de n’arn ţine cont de numărul mal mare al cazurilor de stricăciuni şi Întreruperi la care pot da loc trei uzinl, comparativ cu una singură, fracţionarea conductei de sifonare a puţurilor presintă un mare inconvenient organic. lu adevăr, aşa cum sunt dispuse puţurile îu ante-proiectul Cucu, nivelul idrostatic al celui mal depărtat dintr’lnsele de citeruă fiind la cota 101,53, iar cota de pompare In citernă fiind de 93,59, cu o linie neîntreruptă de sifonare avem deci o diferinţă de nivel de 7m. 74. Cu linia fracţionată de sifonare a d lui Radu, nivelul idrostatic al puţurilor din proiectul d-sale găsindu-se, d’asupra fortului Bragadir, Ia cota medie 98, iar cofa de sifonare In citerna d-sale la 94 50, n’avem ca diferinţă de nivel pentru sifonare de cît ver-o 3m.50, adică mal puţiu de jumătate de cît In ante-proiectul Cucu.— Dar se ştia că un sifon se desmo-meşte (se desamorce) şi încetează d’a funcţiona cu atlt mal des, cu cît diferinţă de nivel între capul şi coada lui este mal mică şi aceasta pentru cuvlntul că, vitesa de sifonare, V= V2 ,, (Ji hj altrntnd de dife-rinţa de nivel H-h, clnd este mică, aerul din apă, saă venind de ori unde, nu mal este dus cu apa, ci se acumulează la cotul superior aî sifonului, pentru a’l des momi.— In condiţiuol egale dar, linia fracţionată de sifoane a d-lul Radu presintă mal mulţi sorţi de a-şi Întrerupe funcţionarea, de cit linia sub mare presiune diu ante proiectul Cucu. Prin fracţionarea în trei a liniei puţurilor, d. Radu nu obţine dar de cît complicare in instalaţiuni, multiplicarea fără folos a staţiunilor de pompare şi prin urmare urcarea cheltuielilor de construcţiu-ne şi exploatare şi, mal presus de toate, numeroşi sorţi de intrerupţiuni în funcţionarea sifoanelor. Aceeaşi fracţionare a liniei de sifonare sileşte pe d. Radu ca să dea conductei de împingere, forţată şi liberă, o lungime a-proape îndoit de mare de cit In ante-pro iedul Cucu. Vom continua. Un Inginer OFOBMAŢn MM. LL. Regele şi Regina pleacă diseară, la orele 6 §i jumătate la Ragaz. MM. LL. vor fi însoţite de d-nil Emil Ohioa, ministru al ţării la Viena, colonel Priboianu, maior Oraţoschi, d-nele Mavrogheni şi Bengescu. Trenul regal va sosi mîine, Sîmbătă seară, la orele 7, la Viena. MM. LL. se vor opri acolo şi vor descinde la hotel Imperial. Dumineod, după ce vor primi pe contele Qoluchowsky, MM. LL. călăuzite de primarul Vienei, d. dr. Carol Lutger, vor vizita expoziţia jubilară. Luni dimineaţă, Suveranii vor pleca spre Ragaz. Ziarul slrbe3c Branik anunţă din is-vor autentic că Germania a propus marilor puteri europene să facă împăratului Frantz-Josef, cu ocazia jubileului sâ£l de 50 ani de domnie, un cadofl, care ar consta din anexarea definitivă a Bosniei şi Herţegovinel către imperiul habs-burgic. Planul Germaniei a căzut Insă, In urma opoziţiei energice a Rusiei. Guvernul unguresc, speriat de continua emigrare a secuilor din Transilvania in Romtnia, a hotărit să-l coloniseze pe a-cele moşii ale statului, cari sunt situate prin centrele romineştl, dtnd fie cărui cap de familie 10 hectare de pămînt, plătibil in rate in termen de 50 ani. Guvernul intenţionează prin această colonizare, — după cum mărturisesc şi ziarele ungureşti, — să întemeieze insule de unguri în mijlocul maselor romîneşti, ca ast fel să se înlesnească procesul de maghiarisare a rominilor. Toţi miniştrii att plecat azi la Sinaia ca să Însoţească pe MM. LL. Regele şi Regina plnă la Predeal. De la Predeal apoi d. Sturdza va pleca la Constanţa, d. general Berendeiă la Govora şi d. Ionel Brătianu lu inspecţii ia Curtea de Argeş, la Căliin&beştI, etc. D. P. S. Aurelian a invitat pa ziua de Sf-ta Maria la o consfătuire, la moşia sa din Prahova, pe d-nii Emil Cos-tinesou, V. Lascar, Ştefan Şeadrea, etc. D. N. Fltva va vizita săptămîna viitoare pe d. Aurelian. D nil Dim. Sturdza şi Spiru Haret şi-au răzbunat, după obiceiul colectivist, în contra d-lul G. Dam. Theodorescu, pentru că a «îndrăznit» să combată în Cameră legea instrucţiei. DînşiI, neputînd inlocui pe d. Gli. Dem. Theodorescu de la fundaţiunea universitara Carol, atî modificat regulamentul in sensul că se suprimă postul de director, ocupat pînă acum de d. Theodorescu. Fruntaşii romlnl din Bucovina afl constituit o societate In vederea creării unul fond, menit pentru înfiinţarea unul Teatru Naţional roinln. Ni-se scrie din Constanţa, că numărul vizitatorilor este foarte mic, faţă cu anii trecuţi. Causa e In primul rlnd administraţia comunală, care nu face nimic pentru atragerea publicului, diu potrivă 11 depărtează prin murdăria ce Întreţine pe strade; Iu al douilea rlnd hotelierii şi proprietarii de case, cari plătesc scump acum pretenţiile lor exagerate din anii trecuţi. In judeţul Ilfov, s’a constituit, de vre-o zece zile, o baudă de vre-o 20 de tllharl, cari pradă şi jcfuesc pe unde trec. De o săptămlnă îacoace s’afl furat vre-o 40 de cal în diferite comune. Parchetul, solicitat a lua măsuri, a delegat pe d. procuror Voinescu, care a plecat tu judeţ pentru ca, In unire cu sub-prefecţil, să urmărească şi să priudă pe aceşti tllharl. La caz de nevoe, se vortrimete ajutoare diu Bucureşti. Din greşală am emis a înregistra, că la Te-Deum-ul ţinut erl la catedrala catolică din Capitala, pentru Împăratul Frantz lo-sef, a asistat şi d. Emil Ghica, ministru plenipotenţiar al ţării la Viena. Distinsul medic d. dr. Thomeseu pleacă azi la băile Ems şi Reichenhal), ca să studieze celebrele instalaţii de inhalaţiunl şi aer comprimat din aceste staţiuni, gdupâ modelul cărora voeşfe să Înfiinţeze la băile Sârata-Monteoru, a căror direcţie medicală o are. Figaro anunţa câ la examenele de bacalaureat ţinute la Sorbona din Paris, d-şoa-rele Maria Tberesa Iscovescu şi Eliza Cons-tandachi aă obţinut un succes strălucit. lu ziua de 2 August s’afl pus, la Govora, basele unei societăţi anonime pe acţiuni, care are de scop a lua In exploataţie băile Govora, şi CălimăneştI cu Căciulata. Capitalul societăţel va fi de două milioane 500.000 lei, reparljsat In 10.000 acţiuni de clte 250 lei. Valoarea fie-cărel acţiuni se va răspunde la constituirea societăţel, clte 100 lei de fiecare acţiune; iar restul de 150 lei, In rate egale de clte 50 lei, se va plăti sue-cesiv după decisiuuea consiliului de administraţie. Societatea s’a constituit ast-fel: D. G. Simulescu preşedinte, dr. Calenderu şi generalul Pifat, vice-prcşedinţl; membrii d-nil general Fălcoianu, I. Poenaru-Bordea, M. Ghermani, Al. Marghiloman, G. Vîrvo-reaou, I. Pieşa, Dinu Mihail, dr. Zorilea iu, dr. Istrati, inginer Miroueseu, Matei Dră-ghiceanu şi dr. G. Sabin. Ştim că primăria era proprietara unul loc de la colţul bulevardului Protopopescu-Paka cu strada Horei; acum vedem că acel loc se stăplneşte de către cunoscutul agent colectivist de la obor Nicolae Petrescu Creţu, — care e şi samsar autorizat la primărie — fără licitaţie saă vre o formă cunoscută de vindere-cumpărare. Dac’aceasta-I arvună pentru viitoarele a-legerl comunale, cel puţin să ştim şi noi. D. Băjeuaru, din calea Călăraşilor, a deschis gropi de nisip In raionul oraşului, prin uerespectarea regulamentului de coustruc-ţiunl şi acelui al industriilor insalubre. Lumea se Întreabă cum, ce fel ? Enigmă uşor de dezlegat: autorizaţiunea i-a scos’o Creţu din obor, căruia Robeştil, Solacolil şi Mellissienil de Ia primărie nu pot să-I refuze nimic. Niţă Rlpeanu, comerciant cuprins de la bariera Moşilor, ’şl-a trimes copilul la băl pe socoteala Statului, lu dauna d-nel Maria Anghelescu, femee sermană din obor. Copilul lui Rlpeanu a fust dus la băl de inspectorul comunal Dumitrescu, fostul secretar al d-lul C. Stoicescu ; inspectorul ’şl-a dus şi copii săi la băl, tot pe socoteala Statului. Cerem să se ancheteze cum s’afl putut libera acte de paupertate lui Răpeanu şi lut Dumitrescu. ŞTIRI M1BUITE * D. Ioan Petrescu a fost numit medic veterinar al zonei a IX preventivă din oraşul Mangalia. * Următoarele numiri s’afi făcut In corpul medical: D. dr. Râul Dona, medic al oraşului Roşiorii de Vede; d. dr. Titu Dumitrescu, medic al plăşel Ialomiţa, Dîmboviţa; d dr. N. Mardare, medic al plăşel Medjidia, Constanţa ; şi d. dr. D. Minculescu, medic la plasa Olt-Topolog, din Argeş. * Ministerul de interne a aprobat alinierea stradel Elisabeta, Esplanadei Principesa Maria şi Bulevardul Ferdinand, diu Iaşi. * Un concedii! de 30 zile a fost acordat d-lul Al. Bagdat, inspector de poliţie, precum şi d-lul Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei, unui de 25 zile. D. Puiu Alexandrescu a plecat cu familia la Viena. * D. Alexandru Răducinu a fost numit intendent la spitalul rural Parachiol, din judeţul Constanţa. * D. Aoastase Drăgotescu a fost numit impiegat definitiv clasa III-*, In serviciul C. F. R., iar d. Anghaiescu Iordache impiegat clasa I ifl,In acelaşi servicii!. Afacerea Dreyfus-Esterhazy Ziarul parizian Sibile, răspunzlnd la deriziunea Camerei de punere sub acuzare care a luchis urmărirea îndreptată In contra lui Esterhazy şi a lui du Paty de Clam, publică In fruntea numărului sâfl de la 3 August o declaraţie semnată de Ives Guyot. Siecle declară, Înaintea armatei şi a ţârei, următoarele : Intliu : Maiorul Esterhazy a înşelat justiţia timp de şease luni afirmtnd, că a pri-niitîdocumeDle de la o femeie voalată. Aceste documente le a primit de la du Paty de Clam,—care s’a împărtăşit la Înşelătoriile lui ca să Împiedice revizuirea procesului Dreyfns. Al douilea: Scrisorile pretinsei «femei voalate», aă fost scrise de Christian Es-lerhazy. Partea civilă a cerut In zadar pro ducerea acestor scrieri. Al treilea: Du Paty a predat personal Iul Esterhazy un document secret, pe care acesta l’a trimes ministrnlul de războiţi. Acest document a fost sustras de Pafy din actele secrete. Al patrulea: E moralmente şi materialmente imposibil ca depeşile semnate «Spe-ranza» şi «Blanche» să fi fost făcute de altcineva de cît de Paty, Esterhazy, şi d na Pays. Ia şflrşit, Sibile respinge imputarea că insultă armata. Să nu sa abuzeze de numele armatei, spre a influenţa justiţia şi opi-niunea publică. D. Jves Guyot declară că du Paty, dacă va trage în judecată pe Sitele, nu va găsi înainte-I un om de paie. El (Guyot,) îşi va lua partea de răspundere. ECOURI De la 1 August, d. D. Euescu, proprietarul Restaurantului şi gradinei situate In strada Sft. Ionică In dosul Palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Dinicu, spre a desfăta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ee-I vizitează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie. — Un confrate de la Adevărul, pierzlnd aseară o tabacheră de argint cu safire şi briliante, In drumul spre Luther, roagă pe cel ee aă găsit’o a o aduce la redacţia ziarului, unde va primi o bună recompensă. DIVERSE banii, i-a transformat in florini şi se pregătea să plece spre Predeal. Nenorocul pungaşului: tocmai clnd sa credea libor şl stăptn pe banT, şl clnd descindea din vagon, tn gara Predeal, un agent a) poliţiei de acolo, avlud semnalmentele pungaşu'ul, l'a prins şi arestat imediat. Asupra lui s’afl găsit vre-o 250 floriul şi, eu primul tren a. fost expediat In Capitală. Wenoroclre.—Erl, pe clnd lucrătorul Ghiţă Alexandrescu lucra la fabrica de chero-doa a d-)ul Rosen diu caloa Rabovel 241, a fost strivit eu desdvtrşire de nişte grinzi cari, dări-m!ndu-se dintr'un şir mart., i-aă rupt piciorul sttng şt mina dreaptă. Scos do s ib grinzi intr’o stare oribilă, lucrătorul a fost transportat ia Spitalul Culţea. O crimă Îngrozitoare.—In comuna Al-bota, din judeţul Argeş, s’a comis acum clte-va zile o îngrozitoare crimă, in împrejurările următoare : Pe clnd se afli la circiumă, primarul comunei a fost Impuş-at,—de cine, plnă acum nu se ştie, eu un glonte de puşcă ce a venit de pe fereastră. Fără îndoială, cam primarul avea mulţi duşmani in comună, un ţăran a căutat eă-sl răs-bune, ueiztndu-l mlşeleş'e. Tamponat «le vagoane.— Pe clnd inal multe vagoane manevrat) In gara CosteştI, jud. Argeş, macagiul L-zăr Nicolae. care voia să treacă linia, a fost apucat intre două vagoane şi omorlt pe Ioc. Căzută din tren.— Din Ploeştl ni se serie că pe clnd femeia Elena Boga voia să treacă dintr'un vagon lutr’altul, In trenul ce pornise spre Predeal alallăerl, a aluni cat şi a căzut jos. ** Nefericita fumee a fost ridicată de pe şinele drumului de fler cu capul spart şi cu mina dreaptă scrlntită. Ei a fost trimisă In îngrijirea spitalului diu localitate. Strangulat — O seusaţională sinucidere, care a inspăimlntat pe toţi locuitorii comunei Urta de sus, din judeţul Argeş, s’a Intimplat acum două zde. Iată Împrejurările : Desgustat peste măsură de viaţă, preotul din comună, Ion Birbulescu, tinăr şi suferind de o boală incurabilă, şi-a luat zilele strâng lin-du-se, chiar iu odaia undo dormia. A doua zi, locuitorii Inştiinţtnd autorităţile, acestea, din ordinul parche’ulu’, afl ridicat cadavrul preotului şi l’afl îngropat In cimintirul din jurul bisericel la care el odată făcea slujbă divină. DU^STREINaTATE Placarde anarhist**.— Agenţii de poliţie din quartierul Leopold, diu Bruxelles, pa-trultnd nopţile trecute priu oraş, aă găsit lipite pe mal multe case. pe ziduri, etc., mal multe placarde anarhiste, cu urinălorul cuprins : «Armata este şcoala crimei, jos armata! Trăiască anarhia ! «Poliţiştii sunt susţinătorii burgheziei. Moarte burghezilor. Trăiască anarhia ! «La poliţişti, Ia biserică, la cazarmă,— dinamită ! «Moarte burghezilor. Trăiască anarhia ! Inmidaţlanl -Tram, 6 August—Io urma unor ploi torenţiale, o parte a oraşului est# inundată. DIN CAPITALA Rănire gravă.—Dărlmlndu-se, ieri, pe la orele 10 din zi, zidul unor case ale d-lul Pândele Georgescu, din calea Moşilor No. 240, case ce acum sunt in construcţie, lucrătorii Nris-taohe Aiexe şi Smaranda Radu aă fost grav răniţi do cărămizile ce aă căzut peste el, aşa că starea lor a necesitat imediata internare In spitalul Colţea. Fnrtnrl.—Aeum ette-va zile s’afl furat, de la depozitul uzinei idro-ele trice de la Cotroeenl, 25 tuburi pentru sondagic şi mal multe filtre, a căror va'oire se ridică la suma de'6000 le)| Hoţii, descoperiţi erl, sunt nişte locuitori-proprietari in Fundătura Lupească. El se numesc ; M hal Babău, Florea Ion, Guţă Marin, Ioan Toboşaru, Petre Ghiţă şi Mite Dumitru Pătran. La percheziţiuuea făcută pe la domiciliile lor, pe ltugă lucrurile furate de la uzina hiJro-e-lectrica, s’a mal găsit nişte bronz vechio, furat de la piroteenia armatei. Deocamdată, aceşti Îndrăzneţi hoţi afl fo9t a-restaţl la Poliţie. ,*» Tot erl, agenţii poliţiei de siguranţă afl arestat pe băiatul din librăria Socee, anume Artur Sflke, care, fiind trimis să Încaseze un cec de 700 lei de la Banca Naţională, a Încasat Statistică interesantă —Iată, după cercetările unul statistician francez, In termen mediii, vîrstele obicinuite pe cari le ating oamenii in următoarele ţări: In Suedia şi Norvegia, 50 ani; In Anglia. 45 aol şi 3 luni ; In Belgia 44 ani şi TI luni ; 1n Elveţia 44 ani şi 4 luni; In Fra.tţa 43 ani şi 8 luni; In Germania şi Italia 39 an’.; iar In Spania 32 de ani şi 4 luni. JUBILEUL ÎMPĂRATULUI FRANTZ I0SEF DIN EDIŢIA DE SEARĂ Viena. 6 August. — Oficialul publică o ordonanţa a împăratului Frantz Ioseph instituind o medalie pentru armată. Toate persoanele cart afl servit timp de 50 de ani in armată sub domnia împăratului, vor purta o medalie In aur; cele-l’alte o medalie de bronz. Funcţionarii publici vor purta de asemenea o medalie. Cu ocasia aniversarei împăratului, oraşul este bogat Împodobit. Ziarele sărbătoresc pe împărat în articole entusiaste, relevlnd faptul că toate naţionalităţile se unesc în strigătul de : Trăiască împăratul ! Domneşti f&Zg.M,„ (UuJa/t . 'TT "v Alimentarea Bucurescilor>- tos no Du di ANTE-PRO IECTUL£U£f|> PROIECTUL RÂOU Dosit, Olteni * 'Olteni fCuDZnJ. Bucla. Gorrietu/din vet In Legenda- JYLDJtiu.1 /iids'ojfuti.r til- elevaîîfTT sl ronr/ti+ Ot pna www.dacoromanica.ro 1 P O C A BiKfA AGRICOLA ■DOUBBAI.A BJVAILA 5 August 1898. Buletin de ştirile din străinătate ţi preţurile carenţe în port Londra inactiv Hamburg slab Budapesta fi.8.23 Sept. » >824 Mart. >6.50 »4 93 >5.35 37 37 7—8 >/« 8./4-9V4 » 101/4 -U‘/i » 6 -7’/« > 5’/4-6 » 6*/i—7 » 4'/. 5>/« Grine Anvers diBpon. > Amslerd. .-.arbfiture » Paris » > j4msferd.fi. 169 Secară » >118 > Porumb Londra inse. > Ort » iodif. » Ovă* » spre scad. AMERICA |New York) Orîă disponibil — Porumb > Sept. Cenţi 70>/« » » Djc. » 681/. •' BRĂILA Oriă scadent k. pe hi. 68—72 Lei » mijlociii > » » 75—77 » > fii . »1,> 78-81 Secară > > » 68—74 Porumb » » * 75-80 > roş > > > 78—80 Or» > > » 60 —68 Rapiţă colza 20/21 0/0 k. mare 18/20. Răpită sălbatica heet. lei 61/*-7. Ovăt slab cu dificultăţi 0/o k. 8 50 saO 9-9i/4. OBSERVAŢIUM Piaţa astă-zl a fost neschimbată, calmă cu cumpărători rezervaţi la grîne, plătind Insă vagoanele 15—20 lei mdl puţin. Secă-rurile sunt susţinute; vagonul valorează 750—980 lei. Porumbul roşu 875—990 lei; Şlepurile ferm cerute. Navlul vapoarelor slab, fiind multe disponibile. Anvers—Rotterdam 12-6. In toate biserkele s’aQ celebrat servicii religioase; s’a făcut revista truoelor în toate gar-nizonele. DEPEŞILE DE AZI Ceftinge, 6 August — Un dejun s’a dat la Palat cu ocazia aniversarii Împăratului Frantz Josef. Prinţul Niculae a ridicat următorul toast: «Mirea mouarchie vecină serbează szl aniversarea prea iubitului sftO Suveran şi o face cu attt mal mare entuziasm, cu cit această zi cade In al 50 lea an al glorioasei sale domnii «Această serbare găsind eeoQ la noi, sunt mulţumit că sunt aci In mijlocul D-voastre, spre a putea, plin de o adevărată dragoste şi de cea mal sinceră recunoştinţa către Augustul monarh h, să ridic cu d-voistre un toast în sănătatea sa preţioasă. Trăiască împăratul Frantz loseph !» Muşi-a a ctntat apoi imnul austriac. t II ilhemshbhe, 6 August.—Un prlnz de gală s u dat In onoarea aniversărel împăratului Franz Iosef. împăratul Willielm a ridicat un toast în sănătatea împăratului Frantz Iosef, Înaltul sâti aliai, fâelnd să reeasâ faptul că toate inimile bat In unire pentru împăratul Franz Iosef. NUVELĂ ERESUL Nunta Iul Pilouiaee a fost foarte simplă. închiriaseră frumuşel, pentru familie, o căruţă da cărat mobile, iar Însurăţeii luaseră o birjă cu ziua. Femeile în «tualete» fistichii şi bărbaţii cu nişte ţurloaie lungi peste măsură, iu cap, se aşezară In căruţă şi Începură uuma! de cit să facă glume stupide şi apoi chitară cu toţi In cor cîntece de lume. După oare care plimbare prin mijlocul ttrgulul, se opriră niţel la circiumă, ca să ia lumea un păhăruţ, şi poftiră şi pe birjari ; la urmă a fost şi niţică păruială, cind a venit vorba de plata consumaţiei. In sfîrşit, clnd Inoptă, însurăţeii se urcară In birja lor, familia In căruţă, şi se Îndreptară către restaurant, unde un prtnz de trei lei de cap trebuia servit Intr’o sală mică de la rlndul intliO, Împodobită cu un singur tablofi reprezentând pe oamenii revoluţiei. Se puseră la masă, declarlnd că petrecuseră al dracului. De odată, după supă, mătuşa :ul Piloufaee dădu uu ţipăt disperat; băgase dc seamă că eraă trel-spre zece la masă. . Fie-care numără, pe rlnd. Acest exerciţiu de aritmetică dură cel puţin cinci minute, căci clte unul se amăgea. In cele din urmă toată lumea fu de acord: erafl tu adevăr trel-spre-zece. Atunci faţa lui Piloufaee se lumină de odată. — Liniştiţi vă, zise uitlndu-se cu coada ochiului la nevastă-sa, care pleca ochii cu sfiială. De o jumătate de ceas şi cel de al patru-spre-zecelea e pe drum. Afară de un băetan de vre-o doul-spre-zece ani, toată lumea pricepu, şi seninăta-taa apăru pe toate feţele. Alplionse Uroztăre ile de azî (Serviciul Agenţiei Ho mine) Constantin opol, 6 August.—Serbia a presen-tat Porţii o cerere de concesiune pentru construirea unul drum de fer de la Scutari la un punct al graniţei . irbtştl care seva determina mal ttrziO. Constant inopol, 6 August. — Printre trupele din Retb,yiuuo a isbucnil o boala de ochi. 27 de ofiţeri şi 410 oameni sunt atinşi; toţi vor fi trimeşi ia Odessa. Se zice că printre trupele ruseşti domnesc frigurile. Afacerea Kmterhaxp-IHequart Paris, 6 August.-— Maiorul Esterhuey a fost deferit unui consiliu de anchetă a căruţ corn-posiţie o va determina guvernămintul militar din Paris. Sănătatea Tapei Roma, 6 August.— Sănătatea Papii este normală şi satisfăcătoare. RESBQIUL ISPANO-AMEMCAN (Serviciul «Agenţiei flontfne*) (Prin fir telegrafic) DIN EDIŢIA DE SEARA Madrid, 6 August.—Consiliul de miniştri a exuininul singura depeşe ce a primit asupra predării Maniile}, din care rezultă eă aceasta s’a petrecut cîte va ore după semnarea protocolului, «eeu-ce Spania va face să se constate. New York, 6 August. — Evoniug Jonrpal anunţă că în timpul bombardării Mantilei sati omorit ISO de spanioli fi au fost răniţi alţi 300. DEPEŞILE DE AZI Tratările am pace Madrid, 6 August —Lo consiliul de mi-niftri ce s’a finut sub prezidenţia Regi nei regente, d. Sagasta a expus starea negocierilor de pace. Generalul Augumtt Hong Kong, 6 August. — Generalul Au-gus'i s’a Îmbarcat cu familia sa pe bordul corăbiei de războia germane Kaiserin Augusta care se va întoarce mline la Manilla, cu permisiunea amiralului german Dide-richs, In înţelegere cu comandantul superior american. Geueralul Augusti a plecat iu Spauia. Madrid, 6 August.—Ministrul de resbei a declarat că generalul August! este revocat diu comauda Filipiuelor de la 24 Iulie. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl şi azi 7 August; Erl Azi T.-Severin........’• 2ai.46 2m.70 Giurgifl ■-•-,••• 2m 97 2m.60 Galaţi ..............lm.19 lm.44 UIT1E lijpATIUN! Ia privinţa înlăturării d-lul Oh. Dem. Theodorescu de la tFundaţiunea universitară Car ol /,» aflăm din sorginte sus pusă o serie de amănunte prea interesante, pe cari le vom împărtăşi mîine cititorilor noştri. Putem spune în această privinţă, că M. Sa Regele a ref uzat să semneze două decrete ce i-a prezintat d. Haret din ordinul d-lui Sturdza, anume un decret de destituire şi după cîte-va zile un alt decret de Înlocuire. Intre guvernamentalii din Roman aâ izbucnit mari certe In privinţa alcâtu-irel listei pentru viitoarele alegeri comunale. Prefectul Panopol şi deputatul Deii-mareu vreai! să excludă pe d. senator Al. Morţun, actual primar, de pe listă. In contra acestui plan protestează d-ni! senator Borş şi deputat Zarifopol. Administraţia locală lucrează In vederea alegerel de primar a d lui Deli-marcu. E aproape sigur, că aceste certe vor da loc la o disidenţă Intre guvernamentalii locali, aşa că ambele tabere vor pune clte o listă. Toţi liberalii din Roman sunt revoltaţi, că administraţia s’a unit cu socialiştii ca să răstoarne pe vechiul liberal d.* Al. Morţun. D. F. Sîrcu în Sibitt D. Petre Slrcu, profesor la universitatea din Petersburg, după ce a făcut o lungă călătorie de studii prin Banat, Deva, Orăştia, Alba-Iulia, Blaj, etc. a sosit la Sibifl, unde va sta cîte-va zile. Un redactor al Tribunei a avut o lungă convorbire cu d. P. Slrcu asupra mal multor chestiuni interesante ; din această convorbire reproducem următoarele părţi : D. Slrcu a plecat din Petersburg deja de doi ani, trimis anume spre a face studii de filologia slavă. D-sa studiază limbile slave vil îu diferitele lor dialecte, precum şi limba veche slavă, pe basa scrierilor şi monumentelor vechi, şi limba şi istoria popoarelor, cari In cursul timpurilor afl fost In legătură cu Slavii. In scopul acesta a călătorit lu toată Eu-ropa. Interesante lucruri filologice a aflat cu deosebire în Londra, Viena şi Praga. Sosit la noi, în Ungaria, d. Slrcu s’a dus la ministrul de interne d. Perczel, către care avea mal multe recomandaţii. Perczel l’a întrebat, că prin cari ţinuturi are de glnd să meargă şi i-a dat un sal-vus conductus prin «are invită autorităţile ca să nu-I pună piedecl în scrutările ştiinţifice. Se vede, că d. ministru se temea, ca să nu păţească şi d. Slrcu, ca d. Weigand ; căci In statul nostru poliţienesc, toţi nema-ghiaril, şi cu deosebire străinii, suut consideraţi, ca spioni şi conspiratori lu contra statului. A invitat Insă ministrul pe d. Sîreu, ca lu tot locul să se presinte şi la autorităţile civile. Ce să-i faci ? «Măsuri de precau-ţiuue». D. Slrcu a fost plnă acum prin Banat, prin Huniadoara, etc., şi cu drag a fost primit de Romtnl pu lot locul. In scrutările sale, a aflat şi două manuscripte ro-mineşti, unul la Caransebeş şi altul Iu bi-< blioteca episcopului slrbeso din Temişoara, foarte preţioase din cauza vechime! lor. Limba din ace.-te manuscripte prtsintă uu dialect cu totul particular. Cu tot decretul de siguranţă primit de ia Perezpl, domnul Slrcu, nu e scutit de şica-nărl din partea autorităţilor ungureşti. In orl-ce oraş soseşte, poliţiştii secreţi suut In urmă-1, s > informează, ce face, ce lucrează, clud pleacl, şi’l urmăresc pas de pns. , _ Intre altele ne-a povestit d. Slrcu următoarea lnttmplare : In turneul săi!, a ajuns în comuna Ro-mos, de lingă Orăştie. la lipsa unul hotel, învăţătorul săsesc de acolo a avut amabilitatea a-’i oferi martir. Pa la orele 10 din ncapte— clnd erau culcaţi deja cu toţii— doui geandarmi in frunte cu primarul, năvălesc în odaia de culcare a domnului Slrcu, sculindu'l din somn, şi proooctndu-’l să se legitimeze cine e. Fumai după-ce le a arătat decretul lui Perczel, obraznicii păzitori ol rstatulul unitar> s au depărtat, purlîndu se ş> atunci ostentativ faţă de savantul profesor. D. Strcu, prin uoturul diu comună, a iă* cut o reprezeutaţiune ia d. ministru, pliu-gtudu-se pentru nedreptatea ce i s’a făcut. Pe dt cunoaştem uol autorităţile ungu- reşti, suntem aproape signrl că reprezenta-ţiunea d-lul Slrcu nu va ajunge in mtinele ministrului şi dacă chiar va ajunge, na va avea nici un efect, căci obrăznicii de acestea, la noi sunt de toate zilele. Cu toate acestea e semnificativ, cum ungurii ţiu să se compromită înaintea străinilor. O. Slrcu ne-a declarat că e foarte revoltat. Avea cu totul alte păreri despre unguri şi Statul ungar, de cit acelea ce şi le-a cîştigat In Bcurtul timp cit a petrecut la gaţ>l. t.(j Iu SibiO d. Slrcu va mal petrece clte-va zile. Tratativele de împăcare intre administraţia comunală a Capitalei şi d. Al. Qhi-riteacu, demisionatul consilier comunal, aii fost reluate de d. Ghiţă Bursan, locţiitor de primar. D. Ghiţă Bursan a făcut deja două vizite d lui Chiriţescu, rugindu-’l eă revle asupra demisiunei sale şi promiţindu-i marea cu sarea. D. Ferechide, pe de altă parte, ptnă acum nu s’a pronunţat asupra demisiunei a doua a d lui Chiriţescu, In speranţa că conflictul dintre dînsul şi mal marii primăriei va fl aplanat. Prin budgetul anului 1899 al direcţiune! C. F. R. se vor prevede sumele necesare pentru construirea liniilor ferate: SmîrdiOdsa-Zimnicea, in lungime de 26 kilometri, prevăzută a fi pusă In circulaţie la 1 August viitor; şi Căti-măneştl-Rîul Vadului, In lungime de 46 klm., care va fi pusă în circulaţie la 1 Noembre 1899. D. N. Filipescu a plecat în străină- tate. . ' D. Rosetti-Solescu, ministru plenipotenţiar al ţării la Petersburg, obţinlnd un eon-cedid de 45 zile, s’a stabilit pentru clt-va timp la Siuaia. La marile manevre ale corpurilor III şi IV de armată va participa şi A. S. R. Principele Leopold de Hoheiizollcn, fratele M. S. Regelui. Importantul proiect pentru alimentarea Capitalei cu apă, se cercetează de consiliul teonio în condiţiunile cele mai anormale. Nu sunt In momentul de faţă prezenţi la consiliul tecnia de cît trei membri din opt, dintre cari unul, d. Davi-descu, este cumnatul d-lui Radu şi a colaborat la proiectul supus aprobărei consiliului tecnia. Cei-l’alţl d-ni membri 8unt\d-nii Bel-Ier şi Ţăruşanu. Colonia austriacă diu Capitală a deschis erl o colectă pentru a contribui ia «Fondul jubilar Frantz Iosef», ce se va crea la Viena, In vederea Înfiinţării mal multor institute de binefacere. La banchetul şi la concertul de aseară al coloniei austriaca,— la cari u’a fost admisă paiticiparea nici unul ungur, spre marea bucurie a germanilor,— s’afl subscris aproape 10,000 lei. Brutăria cooperativă Viaţa va Înfiinţa brutăria sa pe şoseaua Ştefan cel mare, alături de moara fraţilor Olraazu. Brutăria va fi instalată In Octombrie. Instalaţiile sunt după modelul vestitei brutării cooperative din Drezda. FJXTVMtYJF Incinte de a peca din Veneţia la Palestina,, se spune că perechea imperială germană va avea o Intilnire cu poreebea regală italiană. A-ceaslă întrevedere insă nu va avea nici un scop politic, deşi ministrul-pre9edinte PeUoux va însoţi pe regele Humbert. In fmntea numeroasei suite de turci, care va fl pusă la dispoziţia împăratului Villielm In decursul călătoriei sale la Palestina şi Syria, va fi numit generalul Şakir-Paşa. Acesta a fost In mal multe rtndurl la Berlin şi se bucură de simpatia deosebită a împăratului. Ot GtW\_ A. AR tj — Nimicirea flotelor spanioaie laCavite şi Santiago de Cuba a făcut o impresie aşa profundă iu Italia, In ctt gazetele din Roma cer astăzi prin nuinerotse articole sporirea marinei. Mal cu seamă oficioasa Italia stărueşte ca să se desvolte cu ori ce preţ puterea navală şi Bă nu se cruţe nici o cheltuială. «Mal bine suportăm cel mal mare deficit», zice numitul ziar. O altă chestiune care ocupă viu presa italiană este posesiunea Ruhella de pe coasta mării Roşie. Se Apune că Menelik n’ar avea nici un drept, a-supra Sultanatului de RahaHa/şi deci, încercarea Rusiei de a pune mina pe Kaheita ar fi un a-tac indrăsneţ în contra drepturilor Iaiiel. — Iu Paris s’a răspindit zilele trecute svo-uul, că prezidentul consiliului, d. Brisson, ur fl obeeit da postul se ocupă, din rânză multelor animosităţl <-e domnesc. între partizanii şi potrivnicii unei eventuale revizurl a procesului Dreyfus. După spusele imor intimi, Bnsson ar fi declarat că e ferm hotărlt să demisioneze Înainte de convocarea camerelor. Se zice că Freycinel ar fi desemnat ch urmaş al sâfi. — T). Loekroy, ministrul marinei in Franţa, a păţit'o cit de bună. Mai de-uuă-zi, la Prost, iutr’un mic discurs, făcu primarului următoarea decraraţiune: «In ce priveşte transatlanticele, snnt de‘părerea d-voaslre : cred că de la Bresl trebue să plece transatlanticele cairo lumea nouă.» Aceste cuvinte, fiind ffpâme In ziare, aQ fost citite şi răii apreciate la Havre; aşa că pe la incepulul săpţămiijel, d.-nu Loekroy mergind la Havre după ihvitaţiunea Preşedintelui ilepubli-cel, cum s’a scoborlt din vagon, a fost primit cu puternice fiuerăturl. . • a ■. — Figaro publică următoarea depeşă, pe cure o primeşte de la corespondentul săil din Budapesta :, I ' i «După o informatiune pe care corespondent,ui din Colinde al ziarului Plccolo, din mte*. pretinde că o are diu sorginte autorizată, s.ir fi încheiat o alianţă formulă între Nicoluo al Sliin-tanegrulul şi Principele Ferdinand pl Bulgariei, sub putronngiul Rusiei. «Acelaşi ziar adaogă că Grecia şi Romluia ar, fi făgăduit să particip» ia această ligă balcanică, care urmăreşte un scop pacific şi menţinerea stntu-lul 7M 8® 910 UU t 11** seara 8>J 3» 4*1 r 5>0 6“ ăă. tfo. 36. 8. 54 Doctorul Anghelescu clitirnnc al Mpitalulni Brtu<‘oveueao Fost Intern al Spitalelor’din Paris In timpul verei va rftmîue in Capitală IStrut!a Sălciilor Ao. Ibim Internat de Băeţî Alcomunitftţel Evange'ice Germane DIN BUCUREŞTI No. 14, Strada Luterană, No. 14 Autor inul de onorabilul Minister De şi sunt numai doui ani, de clnd acest internat e în fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni ati terminat cursurile cu un mare succes. Institutul e administrat de o cotnisiune speciala, aleasă din sinul comitetului general al comunităţeflt şi e pus sub direcţiunea d-JuT Eugen FiLtsch. Personalul conducător intern e compus : 1) Dintr'un inspector, căruia, in prima linie, i s’a Încredinţat îngrijirea părinteasca şi educaţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romln şi un institutor rare suprnveghiază de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e rea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest internat stă în nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică germană, care e condusă de uu corp didactic bine pregătit: clase primare, cu programul statului şj 5 clase reale. AkAaUBj Iu această şcoală ruaiă se învaţă limbile germană,- romină şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod. facultativ. Se^primesc copil de ori ce naţiune ii confesiune, chiar şi do aceia, cari frecuenloază alteşooale. aceştia insă numai în pensiune. -lustiţutul rj.aranjat robforin tiiluror cerinţelor moderne şi igienice Are o curte şi gră- , dină frumoasă cil aparatele trebuincioase de gimnastică. K A iz V, . . «4 , Taxa anuală variată după virata elevilor intre 640 pinii la 1000 lei, pentru Interni şi Silit* plnif la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti în rate triinestrinle, Pro.specte so pot priori In mod gratuit de la doinirii adminiiflratorl al pensionului, nreruni .,şi de la diferite oficii pnrochiale ovangelico din provincie. înscrierile elevilor şe primesc cei mult pina la lă Septembrie u. c. (stil vechii!). Comunitatea evangelică germană Parohul Dr EUGEN FILTSCH. 8tr, terană. No. jIii INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE B0LINT1NEANU fondat în amd 1874, Proprietatea şi Direcţiunea Doamnei MARI A «k’SaESGtf • (năkicută BoMntlDeAl’u; Aduce la cunoştinţă, că cursurile vor hi«-cepe pentru noul an şcolar la 1 Septembrie, înscrierile se fac de a um iar prospecte se trimit după cerere. Direcţia institutului, vâ-zlnd reclamele forţate ale unor şcoaleln diferite jurnale, care Intre altele fac cunoscut publicului că au metode speciale, că aii obţinut diferite succese cu elevele etc., a hotărlt că lu acest an să tuse totul la apreciarea părinţilor a vechilor eleve din timp de 24 de ani de existenţă care parte suut mume de familie, precum şi onorabilului pubite competinte care a putut să a-precieze resultatele obţinute lu, tpate pri vinţcle. Institutul după cum se ştie, este situai la şe^ea.. partea cea mal sănătoasă a oraşului.________; , .. Pensionatul francez de Domuiţdre CHOISY Buv.tre-.tl, Strada Xegudlort. No. 10 IHrigcnt do l>-»n Klenu B MnntţArn şi M-ţonr» Keboon Alcalay Fondat în 1869 şi din nr-u autorisat anul acesta de Onor. Ministerul respectiv Curs pri nar secundar şi facultativ. Personal didactic ales din profesorii bine cunoscuţi. Pentru limbile madame profesoare streine. Curs specia! de Piane. înscrierile se fie de lt 15 August iar cursurile se încap la l Septembrie. Profesor, Director de studii !>■ tltVC\RIT, LICEUL 8F. 6HE0R6HE Calea Victoriei, Ifitl în faţa Ministerului de Finanţe Este autorizat de Onor. Ministru al instruc- ţiuuel Publice a libera certificate eqiîivalendi eu certificatele de Stat. Situaţia acestui institut de instrucţie şi educaţie, mtr’unul din cele mal sănătoase şi mal elegante cartiere ale Capitalei, deosebita atenţiune ce se pune de către Direcţie pentru îngrijirea elevilor, precum şi alegerea corpului didactic dintre profesorii publici cel mal distinşi, i-ail creiat o reputaţie speciala. Pe lingă cursurile obligatorii prin programele statului, se mal învaţă in clasele primare limba Franceză şi cea Germană iar în clasele liceale inferioare cea Germană. Maeştri recunoscuţi pentru muzica instrumentală, danţ şi scrimă. In mod facultativ se învaţă limba Engleză. Pentru practica limbilor moderne pedagogi aduşi intr’adins. înscrierile se fac de la 1 August tn colo. Se trimit prospecte şi informaţiunl mal amănunţite gratis. Cursurile încep la 1 Septembrie. Director, _______Anghel M)e»n*'t*'tescu GHIU nE S i fIMA TA de calitate superioară curat de corpuri streine şi productiv am (le vlnzare la moşiile Pu-tineifl din Vla-ca, Fundenl şi Valea Sihailor din BuzăQ şi Chiojdent din Runnicu Sărat. Doritorii se vor adresa la administraţia centrală a moşiilor mele, 14, Str. Mercur, In Bucureşti_______A Marghiloman S 62 Dr. N. Stavrescu fost intern al spitalelor şl Iustl-tntnlnl «Maternitatea» Strada Itreaptă. iW». *S 99 Liceul ,5Kaprî sub direcţiunea d-lul Dr. O. COIIIAN No. 87, Strada Ştirbei-Vodă No. 87. -BUCUREŞTI- Cursuri primare şi secundare complecte. Pre-paraţiunl de şcoală'militară şi şcoala de poduri şi şosele. Certificatele eliberate de acest licett aO aceeaşi valoare ca şi cele eliberato de şcoa-lele Statului. Cursului de limba greacă modernă sub conducerea d-lul Demostene Roussos i s’a dat o mal mare întindere. O îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutul se esercită asupra copiilor in privinţa sănătăţii lor. Liceul ce află intr’nn cartier central foarte igienic, in spatele gradinei CişmigiQ, In apropiere de lic. Sf. Sa va şi Lazăr. S Cursurile Încep ]a 1 Septerabre 1898, iar pre-paraţiunile pentru corigenţi la 20 August. înscrierile pentru anul şcolar 98—99 se fac :u începere de la 15 August 1898 In toate zilele In cancelaria Institutului, Str. Ştii bey-Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere. Director: Dr. Q. Contau. Director de studii: M. Mureşianu. MCT.DI. KODEBS DE FETE Situat In Bucureşti, Str. Schitu Măgureatiu, 48, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gradina de curm primar, ciii-n liceal şi curmuri fa-eultatiee. In Iunie 1898, ara presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 aii reuşit cu succes. Noua lege şcolară ecftzlnd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voia înfiinţa şi cursuri de şcoale1 secundara pentru elevele cari vor aspira eă intre tn ş-o ala fecund ard superioara, iar pe dp alta voifl dn desvoltări mal mari cursurilor facultative, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare famfliel. Curmurile facultative sunt cele mal neme-rite pentru fete, căci învaţă numai ceea-ce le va trebui In viaţade familie. , ţ In ce priveşte buna reparaţie a îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce se dafl In aceat institut, cred de prisos orl-ce vorbă, flind-câ o cunosc toţi clţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cinen’ar cunoaşte această reputaţie, mne voiaseft a veni In cursul anului aă vizitase totul şi să asiste Ia clasă, masă, etc. In noul local voia primi interne şi eleve cari urmează la MSirtcrnutul meeund..r, la Conservatorul de mumied şi ia şcoala profesionala, aflindu-ne In apropiere do asemenea şconle. Elevate Insă cari voesc să urmeze In pension după programul statului, fie eursu" primar, liceal saft meeundar. trebuesc Înscrise plnă la 15 Septembrie, etnd se înninlezâ liste onor. minister. Proapectc se trimit orl-cul va cere, adre-slndu-ae subsemnatei pina la 15 August, eara Predeal, apoi In Bucuroşii, Slrada Schitu Mfiguraanu No. 43. Direotoare, O RABU I\Il HAI.TF.ANIT, www.dacoromanica.ro 4 RPOCA Printr’o simplă Cartă poştală se comandă la Fabrlcele Bomlue Unite StrmUa Fecioarei 1V0. 9 CEA MAI MARE FABRICA DE ^AfeSECEBĂTOIiRE CU LEGAT IiimSSXS „IZBANDA” Astă-ţi „Secerătoarea cu legat’ cea mai populară, pre/erată celor-l’alte din lui, juncţionărei exacte şi puţinelor piese ce se uţeaţă. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 yîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. Numai Izblnda Ta corespunde. ir SECERĂ TO I RE SIMPEĂ 3m D a a ^ Ar Trainică. M Durabilă. z: svov bi i aţi vivoiTi:: Sticla mare 8 bani, sticla mică 5 banî APA ALCALINA v~; (îslocceşte Borviaul ţi Gieshiibler) ISTICLA 20 BANI ^ svTS ,mlt* )• domlclUă .■x* ■ Produsele noastre sunt ' * y#-^- * ^bricate în modul cel mal bygienic cu apa perfect sterilisată trecuta prin un jj^jjggl'2 system triplu de filtre din cele mal perfecţionate. Din punctul de vedere al tfHndtâfei şi caliiâfei ele în- causa S( ring ori-ce concurenţă, IFABRICELE ROMÎNE UNITE de Băntari gazoase ţi Acid carbonic lichid Soeietmte A**o**i*»*m. — C’mţritmt 090.000 M Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî CAPITAL SOCIAL LEI 10.000.000 DEPLIN VĂRSAT Petrolefi, Benzină, Ligroinâ, Gazolină, ResidiurI pentru ars, mronjEJL jvov Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearină Pentru Comande a se adresa la Oirecţiixuea G-enerala Strada Doamnei, No. 4 BUCUREŞTI, ST HAR A SRAIWAJV J¥o. 19 BKAIL.A, BVLEVABDIJL CrZA, No. 79 | CHAIOVA, Strada 91. Kogălnlceanu Ne. MT SINGUBUIj depo»itab pentru românia -m Tipografia HSLIADE execută tot felul de luorări afcingătoare de această artă, cn oea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. agaawuwaiiiiiAiaroiiwiiJiJiJiwni ktj & PIOASE Dela a fabrică renumit tiuţa Comerciala No. 5, din 28 Iulie a. c. admiţtnd In principiu cererea de morato riu, fAcuta de d. Victor Socec din Clmpu Lung, a dispus convocarea creditorilor numitului, Jcaiutea noastră, pentru ziua de 11 August viitor, pentru a discuta cererea de moratoriu. In executarea menţionatei sentinţe, subsemnatul, invita, pe toţi creditorii d-lul Victor Socec, de a se IntruQi In sala de şedinţa a Tribunalului Muscel, tn menţionata zi de 11 August viitor, In scopul aratat mal sus. Cnnoscind ca la ne urmare, se va proceda in lipsa. Membru Supleant, Antoneacu BARWEN rondaţi tn anal 1794. DE VINZARE pe preţurile fabricel la A. EELUMAJAN BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20. EnglezescI D-na AMA renumita «ărtur&reaaă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Strada Tratau, No. §5 Per şl Oţel Sigure contra focului şi spargerel E. WOLFF BUCUREŞTI, Strada 8 fin tu Dumitru No. 3 Cel mal mare depozit de : TUBUBI de FEB, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE INJECTOABE perfecţionate pentru încălzitul cazonelor cu păcura VENTILATOARE Tnlocuind în mod perfect burdufurile BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleuluî roiMJRE, AHHĂTUMU1, UNSSITM TAULE I!» E FEB BABB1CA de HEZEUVOARE ,1 de CAZANE MAŞINI Dl OBI-OI FEL. -om mo REPARAŢII DS MAŞINI. FABRICA LA FILARET .1 ţuică de Florica », (S* 2 ■ n . • ,n. m ţ* 11 Lacrima de Prune - |; ţ I ţuica de Croleştl 1 • (Marca d» Oomeroi4 «sfe depusă la TribunaM Argeş) m ţuica este fhbrlcată din prune; alngnră ne-v&tăm&tăre s&n&t&ţei; cel mal buu apetlasant. si-EEL \|PKpJ Fabrica Phillips & (ion B irmf iigliain DEPOSIT LA ■V- WALTER T- FRANKISH Depotsit de Maşini Agricole Representant general al Fabricel WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Mare Depozit la gara Goleşti * VwerUv ftrnlt-m «n grom md «r mdremOt*m Im ’ i >i IOJV H. hAmpWMJSCV, - PStrşfi. Bucureşti, Tipografia «HEIJAnE»s Clemenţei No. ţ C. No. 3 8.—Exemplare 10.000 Girant: Sute Elefterescu.—(Telefon «Epoca»} www.dacoromanica.ro MIRON VELESCU Maşina Agricole si Industriale 35,3Str. SmîrdaT—BUCURESCI*- Case «le Bani £ j- Sjt 6*»il 1 din renumita fabrica ’ cu Uşi de oţel — încuetori patei i CATALOAGE V Calea Moşilor, 100 llgl(‘/.C>»( I NHITFIELD ntate — pereţi dubli >latâ i H Ă TIS Ruseşti N1LLA Uleiuri Minerale .h«. ......MmXFAWAWP FOIŢA ZIARULUI •MFOGA» alexandre duma# 13 0 NOAPTE IN FLORENŢA ■ UB ALEXANDRU DE MEDICIS — Dute, mergi, dacă trebue să faci cu ori-ce preţ pregătiri, Apoi, mal încet: — Fă-I tot felul de făgăduell, mătuşei tale. Şi ducele împinse de umeri pe Lo-renzino, care aruncă o privire de ură şi mînie ce făcu pe Ungur să tresară. Ast-fel, pe cînd Lorenzino scobora cu paşi lenţi şi efeminaţi magnifica scară de marmură a palatului Riccardi, sbirul se apropie de stâplnul săd, şi, cu acea familiaritate pe care ducele o permitea agenţilor lui de plăceri şi crime: — Monseniore, zise Ungurul, Intlia oară clnd blestematul vostru văfi se va scoborl din al douilea etaj cu ajutorul unei frtnghil, daţi-ml voe să tal fringhia, da!... — Şi pentru ce, brută? întrebă ducele. — Pentru că ml-a intrat in cap .. că \ acest om vă trădează. — Ţai* firttghia, Uojjure eşt* HJ>er. Ochii sbirulul străluciră de buchrie. — De cit, dacă veî face asta, continuă ducele, vpifi porunci călăului să unească din boQ două capete şi să’ţl prindă grumazul In acel nod... al piriţwpift K 'w-iobtel «Irţijă'nrjo-Mţ j. — Da, monseniore, murmură Ungurul retrăglndu-se. — Halde, vino alei, tise ducele. Ungurul sa reîntoarse cu sfială. -Am promis o suty de florini Iu aur acelui care’ml va spune, cel d’lntîl adresa Luizeî. — Ştiu, monseniore, şi speram să-I cîştig efi. — Dar am mal adăugat că voifi da cinci sute celui de al doilea... lată-I! Şi ducele aruncă o pungă sbirulul cum ar fi aruncat un ps unul cline. ____________ Ungurul luă punga, o pipăi cu mina sâ vadă de cuprinde aproape suma promisă, şi, revenind la bănuelile sale : — Tot una mi-e, stăplne, zise el. Cu cit veţi fi mal bun cu mine, cu atlt mal mult ţifi să vă spun. Nu vă lncredeţl în acest om! Şi dlnsul se depărtă, lăslnd pe duce gînditor, contra obiceiului .sâQ. VI MStrt* nsbtfa Pe clnd Ungurul cerca îu zadar să expună ducelui Alexandru bănuelile sale, după cum am văzut, Lorenzino eşea dib palatul Rleardi, şi, ne mal' fiind vă* zut, parcurgea cu paşi mari distanţa eăre-1 separa de miCa sa locuinţa, mi nune de gust ales şi de eleganţă, bud-oir demn de un alcibifide safi de un Fiesco. tnchizlnd poarta după dlnsul, urcă repede pe scări, şi, cu mult înaintea lui Birbante, ajunse în cabinetul unde-1 aştepta persoana anunţată, şi care nu voise să se facă cunoscuta^ Dar, la zgomotul paşilor lui Lorenzo, care fără 11 îndoială era familiar, smulse masca, şi, ridiclndu-se, se precipită înaintea ţul. — Euiza !... strigă Lorenaino cu uimire amestecată cu spaimă. Luiza se aruncă în braţele logodnicului sâQ. — Luiza ! repetă I.orenzo, căutînd în jurul săfi cu nelinişte şi f&clnd semn lui Birbante să păzească uşa. Doamnei ce te-a putut face să comiţi această imprudenţă venind ast-fel la mine, ziua ?n amiaza mare ?... — Lorenzo, strigă tlnăra fată, ducele ştie unde locuesc!... — Numai atlt ? întrebă rlzînd Lorenzo. — Cerule! nu găseşti că aceasta-I cea mal mare nenorocire care mă poate ajunge ?... — In ori-ce caz, efi am prevăzut-o, scumpă copilă, şi am luat dinainte pre-cauţiunile mele. Acum spune-mi, pen-tru-că trebue să ştifi tot, cum afi devenit lucrurile ? Astă dimineaţă, eşind de la San-sitsima Anuntiata, unde m’am dus s’as- cult slujbaj im fost urmărită de unora. Lorenzo ridică'din umeri. — Cu toate astea efi ţi-am recomandat, copila mea, zise el, să nu eşi nici odată fără mască. — O aveam, Lorenzo, iubitul mefi; dar neştiind că acel om care mă spiona, era acolo, rtii-am scos masca puţin pentru a ’ml face âemufil cruew cu apă snbţită; omul era ascuns acolo. — Ast-feî, că al fost recunoscută, şi, prin urmare, urmărită ? — Plnâ acasă... — Trebuia să Intri la vre-o amică unde-va, şi să ieşi apoi pe poarta din dos. — Ce vrei, Lorenzo ! nici nu ’ml trecea prin glnd: văzlndu-mă urmărită, mi-am perdut capul. — Şi acest om era Ungurul ? — Da, i l-am arătat Assuntel, şi As-sunta l-a recunoscut. — Le ştiam toate astea. — Cum ! le ştiai ?... şi cum ?... — Chiar acum vifi de la ducele. — El bine ?... — EI bine, nu trebue să te nelinişteşti, copilă dragă. — Să nu mă neliniştesc!... Şi cum asta ? — Mal al încă trei zile şi trei nopţi înaintea ta. — Trei zile şi trei nopţi?... — In trei zile şi trei nopţi se vor petrece multe, zise Lorenzo. — Dar adu’ţl aminte că, recoman-dlndu’ml precauţiunl, tu mî-aî spus de o sută de ori că al vrea mal bine să mort, de cît să alte ducele unde m* ascund. — Da, dar atunci era o mare primejdie. — Şi acum nu mal este ?... — E mal mică, cel puţin. — Aşa dară, tu nu te prea lnspflimlnţl la gîndul, că ducele îmi cunoaşte locuinţa ? — Efi i-am spus singur adresa ta, mal nainte ca Ungurul să i-o aducă. Copila rămase un moment interzisă. — Lorenzo, zise ea, mă uit la tine, te ascult... dar nu te înţeleg. — Te ’ncrezl In mine, Luiza? — Oh! da... — El bine, atunci, ce nevoe al să mă înţelegi? — Totuşi, aşi dori mult să citesc In inima ta. — Cere de la Dumnezeii ori-ce, afară de asta, sărmană copilă! — Şi pentru ce ? — Pentru că al căuta într’o prăpastie.. Apoi, cu rlsul lui strania : — Ceea-ce al vedea, continuă dlnsul, te-ar face să ameţeşti. — Lorenzino! — Şi tu ?... --Nu, Lorenzo, Lorenzo, iubitul meu ! — Altă veste ’ml mal aduci, Luiza ? întrebă Lorenzo cu o privire fixă. — O ştii şi pe cealaltă ? — Că tatăl tăfi e in Florenţa, nu-I aşa ? — Doamne!.. (Va urma)