SERIA EL—ANUL IV, Na 831—224. NUMĂRUL 10 BANI A HOXAMEWTEMjK In ţară,, pe an .... 20 lei ,, strein&tate .... 40 „ MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HMWACTEA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. t JBdltfa a treia i VEI WNtft (1£“L,n NUMĂRUL 10 BANI AlttfJWCM lliif.i; Pagina III-u, linia 30 bani m IV«a, ,, l«i ,, INSERţIUNi fi RECLAME, -linia corp 8, 2 lei A MfMINISTR A Ti A No. t. — STRADA CLEMENŢEI — No. S ILEGALITĂŢILE PRIMĂRIEI .____________, - . ■ ravurile noastre administrative şi ncepere de la 15 Au- I s>ar garanţa drepturile justiţiabili-gust viitor, abonamentul la | ]0r îndrituiţi a apela, In contra ac telor arbitrare, înaintea unei ins- Scumpă ţara t • ••• ziarul m iţiunl şi la casele învecinate, a-părtinind colectiviştilor, li se lasă construc-ţiunile de lemn In fiinţa. Fotograllarea caselor Vom lua dispoziţiunl pentru a se fotografia toate casele colectiviştilor, învecinate cu acele care afi primit somaţiunl, spre a se vedea cum atk dependinţe de lemn In contra cărora nu se ia nici o măsură. Aceste fotografii vor servi Înaintea jns tiţiel, cu prilejul proceselor ce se vor intenta primăriei, şi de care vom vorbi mal Iu vale. Cestlnnea de drept Pe lingă nedreptatea ce se face d’a se d&rtma depandiuţele unora şi a se feri de orl-ce urmărire casele celor 1’alţl, se mal naşte şi o cestiune de drept. punga lor despăgubirile In sumă de mal multe milioane, ce prin fapta lor le pricinuesc. In fine, aflăm că o delegaţiune a cetăţenilor va merge la Rege cu sutele de fotografii probatorii şi cu somaţiunile, spre a arăta Suveranului prin ce mijloace banda Robescu-Bursau-Solaeolu-Melisianu vrea şă se impue alegătorilor. Este inutil să adăogăm că advocaţii clu^ balul conservator vor fi la dispoziţia,cetăr ţenilor pentru a susţine, la mod gratii», drepturile cetăţenilor Înaintea instanţelor judecătoreşti. Dr. Lueger înjaşî Primarul Ticnei In Iaşi.— Expo-• lila de vlt«*.— Premiile şi Juriul— * Primarul Tlenel in Iaşi Acum trei s&ptămtni, consiliul comunal dtn Viena luase cu unanimitate decisiu- \ . - . • v • * • ------ ««o să facă energice demersuri pe lingă chemat jusu^Au sa se pronunţe asupra guvernul austriac, ca să deschidă graniţa J.ĂLn^ fapte date la lumină de InsusI ku- voitoare sunt uneltirile speculatorilor un! guri. cari au închis fruntaria Austriei pentru vitele romîneşti. Sperăm că crescătorii noştri de vite îşi vor da osteneala ca expoziţia să fle strălucită. In acelaşi timp, sperăm că ieşenii vor face oaspeţilor din V*e»»o o primire care să le dea o satisfacţie pentru scandalul . inscenat anul trecut de d. Sturdza, care a oprit in Bucureşti delegaţia consiliului comunal din Iaşi. trimeusă la Viena să invite pe d. Lueger la inaugurarea aba-toriului. AVIS COLECTIVIŞTILOR Oganul lui Mărgăritescu Işf permite, -pentru a*doua oară, vorbind de partidul cortservator, să spue «partidul lui St. Şuţu, Rtesu, etc'.». . -A explica colectiviştilor deosebirea ce este între dîn'şil şi ţin partid, care a Bucovinei pentru importul vitelor din Ro-mînia. Această decisiune, precum am arătat la timp, tinde a scăpa Viena şi oraşele aus tr ace de jugul monopolului unguresc. Ca o urmare a acestei decisiuni, se anunţă că primarul Vienei, d dr. Carol Lueger, însoţit de mai mulţi consilieri comunali şi de trei medici veterinari, vor veni în Odombre la exposiţia de vite din Iaşi, chiar neinvitaţi, şi-apoi vor visita diferitele tîrguri de vite din Moldova, ca ^ner fa>te'date ia lumină de Însuşi guvernul acelui partid este inutil. Atragem Insă atenţiunea pungaşilor de felul lui Zabaria, pe cari ’I a produs Voinţa Naţională, că riscă foarte mult punlndu se pe acest teren partidul care a avut de şef pe hoţul Ion Brâtianu, omul care a sfânţuit cu un milion pe funcţionarii săi, tovarăşul Iul Maican şi Iul Anghelescu — după mărturisirea lui Dim. Brătianu, alt şef al partidului liberal. j TRIBUNA LITERARA Rasele şi naţionalităţile în Austro-Ungaria*) «Gestiunea raselor şi a naţionalităţilor umple şi dominează viaţa politică a monarchiei austro ungare», — ast-fel In-cepe eminentul profesor de la universitatea din Nancy, nepreţuitul săfl studia asupra acestei chestiuni palpitante pentru imperiul vecin. Ultimele evenimente petrecute in Austro-Ungaria, daâ un deosebit interes de actualitate volumului d-lul Bcrtrand Auerbach. Rivalităţile dintre Cehi şi Germani, in Austria, şi duşmănia seculară dintre Romlnl şi Maghiari, In ţările de sub coroana S tulul Ştefan, afi izbucnit, In timpul din urmă, cu atlta furie, în cit se părea că procesul naţionalităţilor, care se urmăieşte cu îndărătnicie de atîlea veacuri, ajunsese la ultima sa fază. însuşi viaţa organismului austro ungar era In pericol. Cu o competinţa rară, savantul profesor francez abordează această chestiune. E sigur, spune dlnsul, că la acest moment, Austria—pentru Ungaria scadenţa, numai puţin fatală, este ceva mai îndepărtată,— s’a dezbrăcat de haina istorică de stat centralist şi mii IxT şi că, în cadrele dislocate ale acestui imperiu, se desemnează state noui, a căror existenţă va avea drept principia aceeaşi coneepţiune: naţionalitatea » Această concepţiune este obiectul interesantului volum de care ne preocupăm. Ce este o naţionalitate ?—se Întreabă d. Auerbach, şi răspunsul săa este clar: «O naţionalitate e o operă de formaţiune lentă şi nu o consUucţiune de ordine riguroasă şi zidită dintr’o bucată. Ea poate fi comparată cu bisericele al căror plan s’a modificat, tn cursul veacurilor, ale cărora părţ! sunt clădite In stiluri diferite,— dar pe care vremea le a Însemnat cu o pecete ailt de uniformă, că neregularitatea liniilor s’a şters, In ochii credincioşilor, contopindu-se Intr’o armonie augustă, In snflitul cbiar al monumentului.» Pentru a se constitui, o naţionalitate cere dar o Întreagă munrâ de regenerare, asinii-luţiunea safi expulzarea elementelor refractare. Această lucrare Înceată, care reclamă vreme îndelungată, se petrece îocă In Austro Ungaria. Azistăm Ia dlusa cu surprindere, astă-zl; şi în timp ce, In Franţa, An-g’ia, Spania, etc., ea şi-a terminat opera, In Aostro-Ungaria abia începe. De la compromisul Austro-Ungar din 4 Martie 1849 lupta aceasta pentru constituirea naţionalităţilor In Împărăţia vecină, devine mal acută. înainte de a examina epi-sodele mal marcante ale acestui conflict de naţionalităţi, ilustrul profesor trece In revistă pe combatanţi. Nici odată o chestiune nu a fost mal bine tratată. Ea ni se Înfăţişează diu toate punctele de vedere: al recensămîntulul etnic, al aspiraţiunilor şi afinităţilor naţionale, al re-vendicaţiunilor politice, al puterii de reproducere şi supravi ţuire. Noi, Romlnil, putem fi mîndri. Dacă la R gat, elementul naţional se arată mal puţin bine Înzestrat, din punct de vedere vita), In Austro-Unguia el e foarte puternic. Tabloul grafic al mişcăre! naţionalităţilor arată, pentru Romlnl, o creştere de 9.501a sută, In intervalul de la 1880 plnă la 1890. Ocupăm, din acest punct de vedere, intre populaţiunile Austro Ungariei, locul al 4 a, dopă Poloni, Ruteni, Şerbi şi Croaţi. Fie-eare naţionalitate, din imensul caleidoscop austro ungar, este studiată. Autorul a adoptat, In acest studia, îin părţirea administrativă actuală, pentru a da tot relieful necesar imaginel etnografice ce prezintă marele imperiu poliglot. Germanii, Italienii, Cehii şi Moravii, P0-Ionii şi Rutenii, Maghiarii, Sixonil şi Secuii, plnă şi Ţiganii, atlt de numeroşi Iu Austro-Uugaria, apar p« rlnd In tabloul exact ce ni-! Înfăţişează eminentul profesor. Fie-care din aceste diverse naţionalităţi se prezi ită, In stadiul d-!ul Auerbach, sub adevăratul sâO aspect, allt din puuct de vedere istoric, cit şi din punct de vedere politic. Faţă cu aspiraţiunile acestor rase diversa profesorul din Nancy nu vrea să aplice Austriei satt Ungariei formula de Stat f:ancesă, pentru a’şl rezerva imparţialitatea apreciaţiunilor sale. Totuşi, deşi recunoaşte binefacerile civilisaţiuuel germane, d. Auerbach crede că rolul el covlrşitor şi dominator este sflrşit. «Şt dacă aduce omagii Maghiarilor, întru cît aii fost soldaţii independenţii naţionalităţilor şi ci ideiei liberale, in imperiul Habsburgilor, el condamnă, ca o desminţire a acestui tre cut, politica lor faţă cu cele l-alte popoare ale coroanei S tutui Ştefan » D Auerbach nu socoate necesară ordinii europene crearea unui Stat ungar, după modelul visat de Maghiari. (armare mtiiie) *) Ies Races el Ies Nalionalitis eu AiUrichi-Hongrie da Berlrani Auerbach, profesor la facilitate* de litere de li universitatea din Nancy. Paria, Filix Alean, eiitor, 1893. Uu vot. )n 8«. www.dacoromanica.ro DIN STREINATAIE Sesiune dureroasă A treia sesiune din legislatura curentă a Parlamentului britanic s’a turhis, printr’un inesagifl care mulţumeşte reprezemanţilor na-tiun-i pentru osteneala ce şi-aQ dat. p. e^a engleză in-î, tn unaL imitate, e nemulţumita. Conservatorul Standard constată că a a lucrat foarte puţin in direcţia lcgislaţiunil interne; el scuzează această st'rpiciune prin Împrejurarea că chestiunile de po itică externă ce s’aQ discutat, afl fost de un interes covirşi-tor mar mare de ctt chestiunile interne. Neutrul Times taxează sesiunea luchisâ ca una din cele mal molatice şi mal lipsite de interes. . Liberalul Daily News spune că sesiunea aceasta n’a ridicai de loc prestigiul guvernului. Radicalul Daily Chronicle zefleraiseşte guvernul şi pe p artizanii Iul. . Reaua disposiţiune a presei engleze îzvo-reşte din chestiunea chinezească, in care guvernul din Londra a suferit vădite infrîngerl. Curios că lu mesajul de deschidere a aceste! sesiuni nu s’a pomenit despre China nici cu un cuvint. Şi tocmai în cursul el s’a vorbit aproape neîntrerupt de chestiunea chinezească. Cu toate sforţările guvernului de a se arăta indiferent, opiniunea publică engleza e dureros atectată de succesele repetate ale politicei franco-iuse in Chin», succese cari corespund la Iot atitea Intringerl ale diplomaţiei engleze. In cîte-va luni do zii -, Rusia şi-a asigurat o influenţă hotăritoare in toată pai tea Chinei la noid du P.kin şi guvernul chinezesc pare dispus n-l suferi şi ural departe influenţa, ru toată oferta Angliei de a-1 susţine contra orl-cărel Puteri. For ei lin afară, prin ferestrele cari acum făceafl plafonul vagoanelor, el putură să fie coborlţl şi răniţilor se putu da primele ajutoare. * * * IWFORMATU Timpul vlutos şi Închis de daltă ieri s a menţinui şi ieri ; vîntul a bătut foarte tare la timpul nopţel şi ieri ziua. In multe localităţi din Moldova şi o parte a Munteniei a plouat. La Bucureşti aii fost numai pieă-tui l. Temperatura a fost mal ridicată In Moldova şi pe terasa Dunărei. P ol torenţiale aO căzut la Corabia, T.-Măgurele, Tg. Ocna, Zimuicea etc. Barometrul a crescut in toată ţara în mijlocia cu 4 milimetri. Vînt tare şi timp închis In cea mei mare partea Munteniei. Ieri iDchis, rece şi vlnt violent. La Bucureşti, temperatura aerului a fost de 24. Catastrofa din Xorleni Am dat Ja rubrica «Diverselor» clte-va amănunte asupra deraiărel trenului accelerat Iaşi-Bucureşti între staţiie B tnea şi Zorlenî. De la corespondentul nostru din Bîrlad am primit aseară, asupra acestui grav accident, următoarea telegramă; «Accidentul a fost provocat de nişte făcători de rele, cari aii s os şinele şi traversele. iiLanţul de la locomotivă rupîndu-se, aceasta a sărit numai de pe şine; tot asemc.rea şi vagonul cu paturi. < două vagoane s’au răsturnat cu roatele tu sus, fntr’un şanţ IVKKSE B& DIN CAPITALA — De clte-va zile a început să cînte Dinicu în grădina restaurantului Dimitrie Enescu, de lingă grădina Palatului; vra-să zică avem acolo ; local frumos, servicifl curat, bucătărie aleasă, vinuri naturale, muzică bună şi—mal presus de toate—clientelă distinsă. Preţurile sunt convenabile. — Mal bine să îngrijim sănătatea de cit boala, zi ea Fonssagrive, mal cu seamă la această epocă a anului, trebue să bem apa de Pougues Saint Lăger care priu calităţile sale tonice, digestive şi reconstituante, regulează marile funcţiuni ale actului de căpetenie al nutriţiunel. Un sub-prefect şef de bătăuşi Domnule Redactor, In ziua de 1 August, pe Ia orele 2 p. m„ am fost atacat In stradă şi maltratat în modul cel mal mţşelese de către indivizi) C G Borănescu, G. G. Borănescu, fiii s's, de la o Înălţime de 5 metri, şi-a rupt mlinele şi picioarele. Nefericita lucrătoare a fost trimisă inlr’o stare desperată, la spitalul Colţea. DIN ŢARA Incendiu.—Un grosznic incendiu a fost a cum două zile, în comuna Saraifl, din judeţul Constanţa. Din cauza sdnteilor ce arunca maşina de tre erat, m*! multe căpiţe de pae din curtea morii d lui Nicolae Oancea.aU luat foc. In clte-va clipe flăcările s’afl întins şi la localul unde era instalată moara, şi, cum ejutorul nu putea birui elementul distrugător, întreaga moară a fost pre făcută )n cenuşă. ■ AC inal ars, de asemenea, şi 500 hectolitri de grIQ şi 200 ds porumb. Pagubele pricinuite proprietarului sunt con-sidei abile. înecat. — In apa rîu'ul Putnă s’a înecat, alaltăerl, copilul Nicolae Panait, din comuna CilienI, (judeţul Putna) fiind luat de puternicul curent al riuiul şi ne ştiind să înoate. Impnşcnt din îuiprndenţă,. — Juctn du-se cu o armă găsită In casa părinţilor săi, copilul Nicolae Macinoael, diu comuna Brâteştt, jud. Iaşi, a împuşcat, fără de voe, pe un alt copil, de 5 ani, Ion Nichifor, lăsîndu-1 mort pe loc. Cogcing dăruit. — Mal zilele trecute, pe clnd d Procopie Cazotti se găsea la Bucureşt o bătrinâ servitoare a sa a Încetat din viaţă la moş;a Cazotti din Buz’ifl. Informat de aceasta d. Cazotti telegrafiază d-lul C. Borănescu-Fili-tis subprefectul respectiv, ca să ia toate măsu rile pentru lumormlntare. D. B îrănescu face toate preparativele şi cu r pără pe lingă cele l’alte necesarii şi un cosciug. Administratorul moşiei d-lu) Cazotti Insă, neştiind nimic, face şi dinsul tlrguelile necesari) şi prin urmare cumpără şi el coşciug ; aşa că erafl două eosciugurl pentru un singur mort. D. Cazotti, aflind de aceasta, spune d-lul Bo-rinescu, ca să facă douaţiune Primării din Mizil cosciugul cumpărat ds d-sa; iar D Borl-nts;u, lntilnind pe Isaiya Georgescu primarul Mlzilulul la cazinul Iul Lazăr Duca, ii spune faţă cu multă lume din Mizil, că II dărueşte d Cazotti un coşciug pentru Primărie. Ce) de fiţă afl făcut mult haz, atit de darul d-lul Cazotti cit ci de modul cum d. Borinescu a oferit darul. Azi, toţi diu Mizil spun, că da rul d-lul Cazotti e uu semn răfl pentru d. Isaiya Primăria e moartă pentru d sa, zic el, de oarece i s’a dat coşciugul de acum. DIN STREINaTATE C iocniri de trenuri; morţi ţl răniţi.- Vreno, 2 August.— Două trenuri de călători s’afl ciocnit de dimineaţă la 6 ore intre Baumgarten şi Huetteldorfer, lingă Viena. Patro-spre-zece persoane afl fost rănite uşor. Lisieux, 2 August.— Trenul plecat din Paris la un-spre-zece şi un sfert seara, a deraiat lingă Beuvillers. Sunt 7 morţi şi 41 de răniţi. Paris, 3 August.—D. Felix Faure va vizita ntîine pe răniţii accidentului din Lisieux. _ . . Paris, 3 August.—Starea răniţilor din Lisieux este In general satislăcâtoare. Totuşi sunt temeri pentru viaţa a patru din el. Clini poliţişti.—Pină acum dinele era întrebuinţat ca un animal de lux, de trebuinţă la case, la menageril, In răsboifl. etc. Prefectul de poliţie diu Berlin, reîntorcindu-se din America, a adus. cu sine mal mulţi dini dresaţi, cari vor putea fi întrebuinţaţi ca agenţi de poliţie I Aceşti clini sunt din rasa molosilor, şi in-tr’ro vreme, erafl Întrebuinţaţi de Spanioli in vinătorile lor iu India. Dualizmu! Austro-Ungar Iscbl, 3 August. — împăratul a primit pe conţii Thun şi Bânffy în audienţă comună. După ce au expus punctele lor de vedere, şi după o discuţie foarte cidînc.ită. cei doui miniştri preşedinţi s’au înţeles pentru a continua conferinţele la 12 August la Budapesta. Cei doi miniştri aii plecat la Viena. Un ministru poliţaiu D. Manolescu, fost judecător, ne roagă să publicăm următoarele: Peutru a evita orl-ce confiisiune, credem necesar a declara că nu vom scrie ceva relativ la ministrul de interne însărcinat cu afacerile interne, ci ne vom ocupa de marele logofăt al departamentului dreptăţeT, căruia de la venirea sa lu capul acestei administraţii i se potriveşte cu mult rezon acest epitet. Esle Iu deobşte cunoscut că, o dală cu apropierea căldurilor din luna Iunie, dureri mari de stomach afl cuprins pe voluminosul Pallade şi pentru alinarea lor momentană, a conceput ideia unor numi roase transferări şi Înlocuiri In magistratură, parte din propria sa iniţiativă, iar parte după reeoman-daţiunile oamenilor de Încredere. In prima mişcare judecătorească ce a avut loc pe ziua de 1 Iunie, am avut fericirea să fiii cuprins şi efl, fiind transferat de la ocolul Bolintinu (Titu) la Pătărlage în B îzăfl, dar pentru că cunoşteam motivele asouuse ale acestei permulărl şi Intru cit nu e^am vinovat de vre-o abatere, fie In ce priveşte Îndatoririle ee’ml erafl impuse de această funcţiune, fie că purtarea mea âr fi lăsat ceva de dorit, am couside-rat această irausferare ca o pedeapsă şi am demisionat îndată, căci am socotit că nu puteam deveni mal bun judecător, prin simplul fapt al permutărel. Voifl arăta, pe scurt, pretextele pentru a se ajunge la scopul dorit de clte-va persoane ce nu afl fost satisfăcute în cerinţele lor, de multe ori absurde. Pe la începutul Iunel Marlie a. c., am avut pe d. preşedinte al trib. Dîmboviţa In inspecţia la judecătoria ce conduceam, şi după toate aparenţele şi modul cum eu s’a făcut, am prevăzut un raport contra m- a, fiind că mi S’afl cerut nişte lucrări absurde de acest iscusit magistrat, iar cu uu 1 am anrobaf, căci am crezut că nu e permis unul judecător, care şi a făcut datoria conştiincios, să închidă gura la toate •erinţele necugetate, venite ch ar din pârlea unul superior In grad ; to'uşl credeam că, nefiindeeva serios iu raportul safl, nu se va găsi un ministru care ţine ia dem-uitatea sa şi vo^şte a nu înjosi pe judecători, să aprobe modul de a vedea al d lui preşedinte; m’am Înşelat, căci actualul ministru al j istiţiel a dat acţiune neadevâruri-1 >r verbale ce a primit din partea iubitului săfl favorit. De acest adevăr m’am convins cînd am cerut şi am obţinut audienţa ministrului tu luna MaifljSpre a cere să fifl trecut In a-ceeaşl calitate la O olt;l C -Lung, al cărui titular se zvonea că are să fie înaintat; a-tuncl, pe lingă că vestitul Pallade mi-a răspuns categoric că acel loc este dat, dacă eite permis unul ministru cu apucături democraţi e a face asemenea dedaraţiunl clnd acel magistrat nu era mutat safl înaintat, dar mi a obiectat Încă că are informaţii urltede la preşedintele mefl, şi că m’aş purta răfl cu lumea; deşi am fost surprins de această ultimă observaţiune, căci mi se cerea un lucru imposibil, adică să mulţumesc pe toţi împricinaţii, totuşi am arătat că informaţiile primite sunt neadevărate şi că pot la ori ce moment să dovedesc contraria ; ba chiar am rugat pe d. ministru să caute a lua informaţiunl pozitive şi se va convinge de adevăr. Cu toate acestea, drept satisfacţie a ce-rerel mele, am fost aruncat la o localitate ascunsă In munţi şi destul de izolată; aceasta de sigur pentru a mă convinge ca în alte ocasiunl să nu mal contrariez pe President şi să caut a satisface pe avocaţii favoriţi guvernului. Dar s’a Înşelat d. Palade şi cu al săi In calculele făcute, căci efl am preferit viaţa liberă şi a muncel pe cale onestă, de cît să rămln judecător slugarnic. Pentru a termina ’ml permit a pune o mică şi neînsemnată întrebare, fiind Împins la aceasta cu deosebire. La ce măsuri s’a gtndit a recurge on r. d. Palade, în căzut eîud asediind cererea umil judecător prigonit şi ordonlnd o ooui inspecţie s-fi chiar o an-< h■'ta, ar constata că raportul şi informaţiile Presidentulul afl fost pure neadevăruri? Nu crede d-sa că a introduce Iu lege o dispoziţie prin care să se arate mijlocul de oare să uzrze un judecător năpăstuit pentru a se apăra, ar li o măsură bine venită? D. MiitioloNc.il avocat Depeşile de azî (Serviciul Agenţiei Romîne) Pelersburg, 3 August. — Manevrele imperiale afl început in împrejurimile oraşului, în prezenţa împăratului, a împărătesei, a Marilor Duci, a Marelor Ducese şi a ataşaţilor militari. Gonea, 3 August.— 49 de geandarml francezi şi doul ofiţeri afl sosit pentru a face poliţia oraşului. www.dacoromanica.ro BANCA AGRICOLA 2-3 August 1898. SUCURSALA BRAILA Buletin de ştirile din etrlinltate ţi preţurile cnrente în port______________________ Grîne Anvers dispon. Londra fără afaeerl » Amsterd 171 Hambttrg susţine t » Paris •.ârbătdre Budapesta fl. 8,‘l Secară Amsterd. fl. 121 » » » 6.50 Porumb Londra calm » » » *.89 Ore » mal calm » » » — Ovăz » slab » » * 6-35 AMERICA (New-York) Orii* disponibil — Porumb — » Sept. Cenţi 71 '/«• » 37*/* Dec. 371 08»/* > BRĂILA Oriu scadent k. pe ht. 68—72 Lei 8—8'/i » mijlociţi » » » 75—77 > 9—10 » fin , » » 78-80 » 101/.-12 Secară » » » 69—74 » 6 —6'/* Porumb » » » 75—80 » 51/* — 6*/* » roş » » » 78-80 » 68/«—7*/* Ore ,»» 60-67 » 4 •/* 6'/» Răpită sălbatică hect. lei 6- 6.50. Ovăz 0/0 k. 8.60; cel fin 9—9.75 0/o k. Tranzacţii f Acute Gria vechiu, in magazie şi şlepuri, 8585 hct. şi 9 vagoane. Griu nou, In magazie şi şl«p 11.575 hc.l. şi 67 vagoane. Porumb, 13;600 lict. şlep şi 4000 h. docurl. Ovăz, 15 vagoane. Orz, 30 vagoane. Secară, 1.400 li. şlep şi 9 vagoane. Orzoaică, 6.500 hect. şi 16 vagoane. Rtipifă sălbatică, 200 hct. OBSERVAŢ1UN1 Piaţa la grlne neschimbată şi cu preţuri indecise. Oarzele l omune In scădere 30 — 40 lei la vagon, cele fine neschimbate. Porum-bmi'eln scădere, cele roşii continuă invan-dabile. Navlul la vapfire In urcare 12/6—13/3. Şlepurile mici, foarte căutate şi scumpe. NUVELA Vînătoarea cu nevăstuică Ciţl va vînătorl erafl adunaţi Împrejurul unei vizuini de epurl. Scena dramei tragi comice pe care am să o povestesc, se petrecea In parcul d-lul De-yetix, autor oynegetic foarte distins. Nevăstuică introdusă ca iscoditoare, nu mal eşea, şi ştiţi cit e de plicticos In asemenea Împrejurări. Poziţia devenea cu atlt mal critică din minut In minut, cu ctt clopotul dejunului îşi Împrăştia sunetele-I armonioase. Să stai ţintuit la o vizuină de epurl, pe cită vreme al putea sta la o masă biue servită; să tremuri îu rouă clnd ar trebui să te afli într’o sală de mtncare, la căldură, uu e tocmai desfătător. O să ajungem prea tlrzifl, zicea unul. — Dejunul are să fie rece. — Ce e de făcut ? — Şti0 un mij oc, z:sî cine va. Sl imităm clntecul cocoşului cu gura la vizuină! Ne-văstuica, curioasă să ştie ce se petrece afară, pse numai de cit. — Haide, încearcă. O nul se lung-şte la pămlut şi strigă, de mai multa ori: Kukurigu, Kukurigu. Nevăstuică nu ese. Atunci un advocat, care lăsase In ziua aceia dosarele şi luase puşca, ÎI zise : — Nu aşa, dragul meii ; d-ta ctnţl cu glas de bariton; ea să imitezl cocoşul, treime o voce de tenor. — Nu pot altfel; cearcă şi d-ta. — Să ved-ţi acuma; o s’o iafl pe glas subţire. Şi avocatul lungit pe burtă, cu capul fn vizuină, strigă de mal multe ori: kukurigu, ca uu adavârat cocoş. De odată un epure ese din vizuină cu repeziciunea unei ghiulele de tun, izbeşte pe avocat In faţă, umpltudu I de nisip ochii, gara si nasul. Oh ! atunci isbueniră ils’tele şl nimeni nu se mal gîndi la dejun. Bietul cocoş Insă nu rldea de loc. Un sfert de ceas Întreg nu se auzi de cit un potop de ocări foarte expresive pe cari le zic?a pe toate tonurile, fără sâ-şl mal si.bţieze glasul. Avocatul a fost uuiflst la faţă cincl-spre-zece zilp. Părea că’l un balon. — Nu e de crezut, o sâ’inl ziceţi. Şi efl vă răspund că la vluâtoare totu-I de crezut. Nevâstui a voia să iasă, ca să afle ce Iu-semna fi kukurigurile. Uu epure care se afli în cale i, se spăimlntă; a lntîlnit figura avocatului şi a dat uăvalâ: s’ar fi aruncat şi îotr’un jaratic, numai să scape de nevăstuică. Da alt-f l, efl n’am văzut ceea ce vă povestii; dar d. Faurau, pictor de mare talent, era faţă la această scenă. Mi a povestil’o pe dud pozam înaintea Iul pentru un portret foarte frumos ce a făcut, lnfăţişind p3 servitorul d-voastră prea plecat _________ Elzdar Blaze BESBQIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») (Prin fir telegrafic) DEPEŞILE DF, AZI SuHttemlarea OHtititâţitor Hong-Kong, 3 August. — Iucrucişfttorul Kalserin Augusta, a sosit din Munilla. Situaţia acestui oraş este lot aceeaşi. Ponce, 3 August. — Patru coloane americane Inaintlnd asupra lui Sin Joau, vor râmîae In posiţiuniie ce ocupă actualmente pină la sfirşitui negociărilor de pace. Washington, 3 August. — 2193 de oameni de trupe spaniole, afl părăsit erl Santiago, pe bordul transportului Isla de Luxon Guvernul nu va mal trimete trupe In Fi-lipine. afară numai dacă n’ar cere generalul Mcrrit. Evacuarea pooeoiuntlor spaniole Ponce, 3 August.—Do* locotenenţi Inso-ţiţi de şefi insurgenţi, ai* fost trimeşi la nord vestul insulei, să inalţe drapelul american în toate oraşele. Madrid, 3 August. — Generalul B'anco a-iiunţă demisiunea sa, zidnd că uu poate conduce evacuarea Cubei. Generalul Augudi, căpitan general al Filipînelor, se va imbarca de asemenea, lft- atnd comanda celui da al 2 lea comandant. Hong-Kong, 3 August.— Generalul An-guşti a sosit din Manilla pe bordul tncru-cişătorulul german Kaiserin Augusta.. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl şi azi 4 August; Erl Azi T.-Seyerin...........lm.98 2m.00 Giurgiu .............Im 99 2m.62 Galaţi...............im.77 lm.82 ULTIME INFORMATIUNI In urma deraierii de eri a acceleratului din Iaşi, circulaţia trenurilor pe linia Bucureşti-Tecuci-Iaşi se face prin trans-bordare la gara Zorleni, pină la repararea liniei. Din această cauză, poşta din Iaşi a sosit asi in Capitală cu o tnttrsiers de aproape trei ore. D. Caton Leeca, prefectul poliţiei Capitalei, a destituit pe sub comisarul secţiei 6, anume Gheorghiu, denunţat de ziare că a arestat şi a deţinut ilegal In arestul secţiei respective pe o femee. Suntem siguri că cel de la primărie n’ar proceda ast-tel, cum n’afl procedat nici In cunoscuta afacere de mituire In care e implicat d. Mişu Cantuuiari. D. N. Fleva va Întreprinde săptă-mîna viitoare un tumeQ politic prin ţară. D sa se va opri în principalele reşedinţe de judeţe, ca sa se consfâtuiască asupra situaţiei locale cu amicii săi şi cu drapeliştil. D. Fleva va vinita oraşele Botoşani, Iaşi, Huşi, Birlad, Galaţi, Ploeştl, Cra-iova, Clmpu Lung şi Turnu-Severin. Descoperirile grave ce s’afl făcut Ia timpii din urmă Iu sarcina administraţiei primăriei Capitalei, ad îngrijit atlt de mult pe d. Gogu Cantacuzino, protectorul ocult al elicei de la comună, Incit acesta caută să se l&pede acum de o solidaritate attt de compromiţătoare cu Zahari», Cantuniari, Meii-siano, ete. Ia Voinţa Naţională de aseară, tn prim articol, d. Gogu Cantacuzino se degajează, In termeni cam oculţi, de orl-ce răspundere In ce priveşte abusurile de la primărie. Ne prindem Insă că această degajare. In cele din urmă, nu va atinge faimoasa companie Melissiano-Zaharia, ci pe d. C. F Ro-bescu. Sa simte cale de o poştă că se pregătesc paşapoartele d Iul Robescu. _ Cu începere de ieri, circulaţia pe noua linie ferată Gal&ţl-Btrlad s’a deschis ptnă la gara Glrbărţeul (Baliuteştl). Trenul pleacă din Galaţi Iu fie-eare dimineaţă la orele 6 şi j unâtate, iar după prlnz la orele 1 şi jumătate. D. Gog i Cantacuzino ss va întoarce săp-tămtna viitoare In Capitală, venind din străinătate. Imediat după Întoarcerea d-sale, va pleea In conced'tt d. Ferechide. Interimul ministerului de interne II va lua d Gogu Cantacuzino, spre a pune bazele campaniei electorale colectiviste. Colegiul III electoral pentru ronsiliul judeţean din Dolj, este convocat pe ziua de 4 O :tombre spre a alege doul membrii In consiliul judeţean In locul d lor I. Per-nianu demisionat şi N. Ştefăneseu decedat. Săptămlua cerealelor s’a deschis la Brăila şi la Galaţi, cu aceeaşi stagnaţiune cu care s’a Încheiat cea precedentă. Mişcarea bastimentelor In ambele porturi este de asemeni lipsită de animaţie. Pe ziua de erl, n’a sosit nici un vapor Iu cele două porturi. Cu cit mişcarea bastimentelor e mal redusă, cu atlt uavlurile se urcă. Este vorba de a se constitui tn Galaţi o societate cooperativă, In vederea Infiinţărel unei fabrici de conserve de peşti. Asemenea fabrică a mal existat In vreme pe valea Prutului, dar peştii se aduceau de la Lubi k şi eraţi salamuraţl şi lmbutoiaţl In Galaţi. Acum e vorba ca conservele să fie fabricate cu p'şte prius din Dunăre şi bălţile el. Interview Express Am lntîlnit azi pe un vechili societar de clasa I al Teatrului Naţional, unul din cel mal distinşi artişti, şi l’am întrebat: — S’a sfîrşit acum criza la Teatrul Naţional, prin numirea d-lul P. Grădişteanu ? — Nu se ştie ! — De ce ? — Lumea spune că d. P. Grădişteanu are o dragoste nemărginită nu atît pentru artă, cît mal ales pentru afaceri. Şi asta ne cam Îngrijeşte. Dacă însă conu Petrache va fi deşttpt şi va împărţi cu noi, atunci altă socoteală: Noi ne vom îngriji ca să meargă bine arta şi d. P. Grădişteanu se va îngriji de afaceri! Autentic! In trenul care a deraiat, Intre staţiile Banca şi Zorleni, alaltă erl noapte pe la orele 12, se afla şi d. Poni, comisar general al Romtniel la expoziţia din Paris, de la 1900 Aflăm că, sguduit de pereţii vagonului In care se afla, comisarul general al Ro-mtniel a pierdut toate notiţele pe cari şi le adunase cu privire la stilul arcbitectonic romlnesc. Era şi natural ! D. Nicolae Stan Menea, t fost numit şet al siguranţei din Buzâfl, post creat prin noul budget al oraşului. Acest domn a fost condamnat prin deci-siunea Curţii de Apel din Bucureşti secţiunea II-a, No. 652 din 2 Septembre 1894, la două luni închisoare, pentru furt prin efracţie. Ne putem deci Închipui, ce siguranţă va domni de acum Înainte la Buzău. D. Ioael Brătianu pleacă mline la Galaţi să inspecteze lucrările digului şi lucrările liniei ferate Galaţl-Btrlad. O comună in /aliment Ştirile pe cari Ie primim diu Galaţi, cu privire la situaţiunea casei comunale sunt din cele mal alarmante. Administraţia liberală a făcut ca comuna să fie Într’o stare de faliment absolut. Casa comunală e sleită cu totul şi nici o plată, ori ctt de neînsemnată ar fi, na se poate face. Primarul Ţine, văztud această stare de lucruri, s’a grăbit să’şl ia un concedia şi să plece la streinfttate, ca să nu audă murmurele tuturor antreprenorilor de lucrări şi ale funcţionarilor comunei, cari afl de primit bani. Antreprenorii.—Lucrările în părăsire Antreprenorii lucrărilor comunei sunt lutr’o situaţie de pllus. El stafl cu sute de lucrători angajaţi, cu material primit, cu lucrări efectuate, cu situaţii gtta şi uu pot primi din casa comunală nici un ban. Ajutorul de primar, d. G: Macri, le eliberează mandate, dar ele nu pot ii achitate din cauza lipsei de fonduri. Cele elte-va lucrări de canalizare şi pa-vare, Întreprinse In această campanie de lucru,—lucrări proectate şi cu credite alocate In budget încă de pe clnd erafl conservatorii la putere,—nu pot fi terminate. Lucrătorii, neplătiţi de antreprenori, afl încetat lucrul. Dacă antreprenorii nu dispuoeafl şi nu scontafl, cu multă dificultate, clte-va mandate de ale comunei, lucrul Încetat două zile, ar fi rămas cu totul părăsit In vara aceasta. Antreprenorii ameninţă comuna cu un proces, iar d. G Macri, ajutorul de primar, se scuză că această stare de lucruri e datorită lipsei primarului care se află Iu con* gîdifl şi cire prezent fiind ar fi găsit o so-luţiune crizei financiare In care se afli comuna. Lefuri neplătite Ceea ce este Insă şi mal grav, e faptul că funcţionarii comunali uu şi-afl primit pină azi nici leafa pe Iunie. Mandatele lor de lefuri sunt neachitate, pe etnd al primarului a fost, In spre ziua plecărel sale In congediu, achitat pe două luni cu anticipaţie. Funcţionarii, a căror singură resursă e mica lor leafă, protestează iu potriva a-cestel stări de lucruri, dar ajutorul de primar nu aude de urechea aceasta. Nefericiţii guarzi comunali, cari n’att mal mult de 60 lei pe lună, se pllng la toată lumea de mizeria lu care se găsesc, ne-fiind plătiţi de două luni. Mal mulţi funcţionari afl Încercat să sconteze mandatele lor iu piaţă, dar, starea casei comunale şi destrăbălarea finaucelor oraşului inspiră temeri serioase şi scontul propus de funcţiouari a fost refuzat pretutindeni. A eui e via a? Acum naşte întrebarea: Cine e răspunzător de aceaslă stare de lucruri ? Unde residă cauza răului? Reaua administraţiune comunală e singură vinovată de starea aceasta de destrăbălare In care afl ajuns finanţele comunei Galaţi. Nici o dată starea financiară a comunei n’a fost mal deplorabilă. Nici o dată nu s’afl executat mal puţine lucrări de către comună, nici o dată veniturile comunei n’aa fost mal mari, şi totuşi starea fioanciară e deplorabilă. In cel trei din urmă ani de admiuistra-ţiune conservatoare cu un buget care co- Erindea la venituri o treime a actualului uget; lu timpuri etnd legea maxim alul nu fusese tacă pusă In aplicare, safl abia Începuse să fie aplicată ; comuna a executat o sumă de lucrări importante, ca şcoli, pieţe publice, pavaje, canale; s’afl deschisstrade, s’afl făcut exproprieri, şi totuşi comuna a avut excedente bugetare de 100 ptnă la 300.000. Azi, cu uu buget tutreit la venituri, cu aplicaţiunea legei maximului, cu sporiri de taxe asupra făiuel, fără nici o execuţiuue de lucrări importante, reduse toate la mici eanalisărl şi pavaje, nu mal putem Înregistra nici un excedent bugetar, iar excedentele lăsate de conservatori şi depuse la casa de consemnaţiunl afl fost cheltuite. încă o causl a răului pe care trebue s’o semnalăm, e şi Înlocuirea tuturor funcţionarilor pricepuţi şi destoinici prin oameni venali, abusivt, lipsiţi de sentimentul datoriei şi plini de viciurl. E firesc că administraţia bănuiai public, Încăpută pe mina unor asemenea oameni, sa dea roade atlt de rele, şi e firesc ca ex edeutele bugetare de altă dată să fie Înlocuite acum printr’o stare asemănătoare cu falimentul. De altmiutrelea, aflăm că anii ii noştri) din Galaţi lucrează pentru campania electorală, la o broşură asupra activitftţsl ad-ministraţiunilor conservatoare şi a roadelor lor, comparativ cu acelea ale administraţiei colectiviste. EXTERNE Polilische Corespondene publiiă o scrisoare din S fia, tn care se declară de neezactă ştirea că, cu prilejul viz tel Prinţului Ferdinand la Otioge, s’ar fi încheiat o alianţă intre Bulgaria şi Muntenegru. — Ziarele din 8‘uttgard anunţi că se lucrează foarte activ la tipărirea «Memoriilor» lai Bis-marck S'afl luat cele mal energice măsuri pentru evitarea orl-căril indiscreţiunl. Primul volum va apărea In curtnd. — Cheltuielile pe cari StaUle-Unite le a făcut pină acum cu războiul se urcă 'a 750 milioane lei. Oficialul spaniol publică o statistică a pier- derilor armatei spaniola din Cuba ; 96 la sută d;n morţi se datore3c bolilor şi numai 4 la sută luptelor. Mersul Trenurilor Pleoarea ain de Nord Nmmelo Slavonilor Po 'l<5*a-0.-Lung • • Olulnlţ» Saltgnj • • Pit«ftl-Pari«. • • • Ploefti-Iafl • • • • . Tlta-Bmlrda • • • • • PIoeţtf-Braşov. • • Comana-Bmirda • • PloeţtT.Vlena • • • PlUştl-Londra • • • FJoaftl-âalaţl • • • Pl"eţtT-BraşoT • • OULniţa-Oonatanţa. Co l stanţa-O-tlnopol Oiulnlţa-dlobotla • Ploeftl-Budapest* • PiteţU pArl» «... Oomana Glnrtfia • PloeftT-Oalaţl • • • Tita-C -I.utiK • • • Ploeţtl UnghenI • * Ploeftl-Lemberg. • Plo«|t1 Gilaţ! • • • Oonătanţ* O tinopol Tltn-Bodapesta • • Dlm «10 0“ 7fl0 !) 7* 7» 7« a® 910 11» *) 11« 8* *«! •) 6» 6* 5“ 600 C*° »>» 10» 11»* 7M ‘) ll«* *) Aoeat tren oirovlX nnmal Miercurea. •) Aceat tren olronll numai Domini na. *) Aoeat tren n« oironlX de ctt Joia. 4) Aoeat tren nu olroill d« olt Duminica. Boalrea fn ()«ra de Nord Numele Staţiunilor Galaţl-PloeştT . . . 0-tlnopol*0onatanţa Budapeata-Tltn • * Lemberg-Ploeftl • • Ungbenl-Ploeftl * • Pu 'icaaa-O.-Luog • OftlArafl-Bloboala • Bmirda Coroana * • Teouc!-Ploe|tl • • • C-tlnopol Gonatanţa Bidapeata.Ploefil * Parls-Piteşti .... Braţov-Ploeftl • • • Oonatante-Clulnlţa • Londra-Piteşti. • • Galaţl-Ploeştl • • • Vîrclorova-Tltu • • Bmlrda-Comana * * Braşov Ploeştl. . . Vlena-Ploeştl • • * Constanţa Clulnlţa * Iaşl-Ploeştl .... Parla-Tltu......... O -Lung-TItu. • • • *) Aoeat tren circulă numai Miercurea. *) Atest tren nu olroulă de oft Duminica. s) Aoeat tren na droulă de oft Joia. *) Aoeat tren na olronll de ctt Duminica. Dlm. Pensionatul francez de Domnigore CHOISY Bucurrntl, Strada Aiegumtort, IS'o. IO Plrlţe.t de D-na Elena B. SfAngăru şl D-şoara Kebeca Alcalay Fondat in 1869 şi din noi* autorisat anul acesta de Onor. Ministerul respectiv Curs primar secundar şi facultativ. Personal didactic ales din profesorii bine cunoscuţi. Pentru limbile moderne profesoare streine. Curs special de Piano. înscrierile se fac de Ia 15 August iar cursurile se încep la 1 Septembrie. Profesor, Director de studii B. MANGĂRF. MINISTERUL JUSTIŢIEI S. 46 Pnbllcaţtnne Domnul George Tabacariu, funcţionar la Tribunalul Baeăfl a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâfl pa. tronimic de «Tăbăeariu» la cel de «Gavri-lescu» spre a se numi «George Gavrilescu». D nul I. Georgescu, comerciant din Bucureşti strada Mibal Vodă No. 1 a făcui cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Gheorgh-u» In cel de «Georgescu» cum semnează actualmente, spre a se numi «I. Georgjsîu». D-nul Ion Predescu din Bucureşti ceai a Moşilor No. 409 a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Predescu» In cel de «I. Stă-ntscu» s ire a se numi «Ion I. Stăuescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. I/il /1. 3MJEU, Dr- BAUBER8ER &3f Calea Moşilor, 5.4 Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8—10 a. m 1 Mobila Tapisată 1 Garnitură Mobile tapisate cu co- 2voare, pluş de ui&lase compus de o canapea, 2 fotelnr], 4 scauue se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri in permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GI.FKMaIV Dr. MENDELS0HN de la Facultatea diu Paris Special pentru boale de Femei si de Copii Comultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, (Strada Academiei, 45 (vis-â-vis de Ministerul de Interne) Intrare al prin Calea Victoriei Di. Q. Diamandy din Brăila Stabilit în VIENA I Kărnthnerstrasse, 5 Consultaţiuni cu somităţile medicale Specialist pentru masagiu şi Ortopedie DIMITRIE ENESCU Restaurant şl Grădină. cu BUCĂTĂRIE ALEASA Mnenrcştl, JStraeta SAntu louir-ti NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică N. CFX*RII>4 A Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie diu Capitala pentru înlocuirea tuburilor de basalt «fot la canal» (tout â l’egout) precum şi siu. gurile admise la canalisarea oraşului Bueureştl-Interiorul tuburilor perfect sclivisil. Resistenţu de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţul torent pentru nrovincie sunt tuţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco ia cerere. SCHNEIDER & GRUNENFELDER Depozitari generali Bucureşti, Str. $f. Vineri No. 12 Doctorul Angheleseu chlrnrg al Wpltatnlui Hrtucovenesc Fost Intern al Spitalelor diu Paris In timpul verei va rfimîne în Capitală Sfraeta JSnlelilar ,Yo. Ihi** lui Buveurs d’Eau du VicSy On sait combien l'eau minerale fran-jaise de Vichy est precieuse contre Ies maladies du foie et da l’estomac, si nombreuses dans notre pays, le rhu-matisme, la gravelle, le diabete, etc. Les sources de Vichy appartenant ă l’Etat franşais qui portent les noms de Cilestlns, Hdpital et Grarute-GriHe sont les meilleures et les plus connues. 11 faut donc se garder des imitations et exiger toujours l’un de ces trois noms sur les 6tiquettes et les capsules des bouteilles. On est ainsi assure de boire de l’eau naturelle authentique, einbouteiMe â Vichy, sous le contrdle et la garanţie de l’Etat et supportant lacilement le transport. Les noms Cile stins, Hdpital ou Grande-Griiie, sont imprim^s en lettres blanches sur fond noir dans le bas de l’âtiquette. . INSTITUTUL DE DONNIŞOARE * PAULINA LUPU-ANTONESCU Bucureşti, Str. Ftntinii, 22 Curs liceal complect Externat. Curs liber şi curs primar. Se_ primesc şi eleve, cari urmează la şcoalele publice. Local spaţios şi igienic, Înconjurat numai de grădini, avlnd el însuşi curte şi grădină mare. R' Bultatul strălucit, dobtndit la esamene, do. vedeşte îndestul stăruinţa depusă, atlt din par tea Direcţiunel, ctt şi a corpului profesoral, căci diu toate elevele cari afl depus esamen atţt In Institut, înaintea comisiunei numite de Minister, ctt şi la şcoalele statului, n’«Q rima* de cit 4 eleve corigente la clteun singur obiect: 2 in institut şi 2 la stat. . * Directoare. PhiiIIiib * nnn tRlnne.cn. DE VANZABE Loouri Parcelate PE LA 1 EEU &O BANK MET 11 ti PaTBAT pină la 50 BANI Pe Malul Mâreî negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL ln condlţlnni de plată FOARTE ATANTAGIOA8E atlicdf in timp ele 3 ani in ia rate trimestriale întreaga această localitate este foarte mult căutată diu cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atlt ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o Învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul ©-nul I. MOVILA Bucureşti, Str. Doamnei, 91. Dr. D. tirerota Specialist! t Chirurgie, organele genito-urinare BULEVARDUL ELISABETA 39 Consullaţmu; de li 6 — 7 19 EPITROPIA GENERALA A SPiTALfLOR SI 0SPI3IILQR SF. SPIRID3N BĂILE SLÂNIC (Moldova) Epitropia generală a spitale’or şi ospiciilor St. Spiridm are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului, că sezonul băilor la Slănic va fi prelungit anul acesta 'piuă MS (31) Septembrie inelnoiv. Cu tucepere do la 10 August, tarifele cernerilor şi ale băilor vor fl scăzute cu 5 0 lu A U rJT -A. Societatea franceză a Casinulul R. gal va face de asemenea o scădere de 30 ta suta asupra mlncăril. Ei se însărcinează a face o pensiune complectă pentru una lună de la 250 lei In sus, varilnl numai iu ceea ce priveşte locuinţa. In această pensiune se cuprinde locuinţa, hrana şi distracţiunile. Hidroterapu generală pusă sub iaspacţiunca d-lul dr. Russ, decanul faculIAţel de Midi-bină din Iajl va continua a funcţiona sub direcţiunea d-lor doctori Pas’ia şi Pileseu şi sta-dilimeutui pentru cară Kieipp, care atrage in de-care zi mai mulţi adepţi, tăru’ae ’şi mal ceparte sub abila direcţiune a doctorului Ko.h diu WO.ishofen. Situaţiunea climaterici a Slăniculu! în lunile August şi Septembrie poate rivaliza cu prisosinţă cu acea din Nissa, R igatz, ţărmurile Mediteraneiel etc., ast-fel că publicat e sigur de a găsi pe lingă uu aer dulce şi îmbălsămat, o hidroterapie sistematica, confort şi dislracţiunl, beneficiind In acelaş timp şi de preţurile excesiv de moderate. Oîciul poştal şi telegrafic, muzica şi toate distracţiuui.e vor funcţiona oină la l |15 (27) SEPTEMBRIE I\FI.F*IV Biletele de ducere şi întoarcere pe C. F. R. pină la T -Ocna, cu reducere de 40 la sută rămln valabile pină la 15 Septembrie. 4.^ ’ Pentru orl-ce inform iţiun! a se adresa administraţiune! băilor la Slănic. CEL HAI YKCHIU DEPOU DE MAŞINE AGRICOLE ŞI [NDUSTRIALE BIUBOU TECH NIC 1. Strada Smlrdan, 7. — BUCUREŞTI. — 7, Strada Smîrdan, In curtea casei Zerleudi. www.dacoromanica.ro 4 «FOCA FOIŢA ZIARULUI *RPOCA» ALEIAIDBE DEMIS 10 0 kOAPi EIN FLORENŢA 0UB ALEXANDRU DE MEDICIS Dar, ori rana era mortală, ori operaţia a fost prost făcuta, a doua zi Ioan muri în vîrstă de douâ-zec! şi şapte ani. Soldaţii îl iubeaţi aşa de mult, In cit toţi puitarâ doliul la moartea lui şi ho-lărlră să nu părăsească nicl-o-datâ această culoare. De aci numele de loan al Bandelor negre, sub care fu cunoscut de posteritate. Fiul sâQ Cominiu se ţinu tot timpul nu numai departe de afaceri, dar şi departe de oraş. EI locuia In palatul săO de Trebbio, unde toate îngrijirile mamei sale, care'I adora, îl făcură să uite că există. Vine acum rîndul lulLorenzo, pe care noi la începutul acestei istorisiri, l’am prezintat cititorilor sub numele de Lo-renzino. Lorenzo se născu la Florenţa în 23 Martie 1514. Tatăl lui era Petru-Fran-cisc de Medicis, de două ori strănepot al lui Laurenţiu, frate cu CominiO; şi mama lui, Maria Sodarini, al cărei nume l’am pronunţat deja. Era de nouă ani clnd pierdu pe părintele săfi. Prima educaţie o primi sub inspecţia mamei sale; dar, la vlrsta de doul-spre-zece ani, intră sub tutela unchiului săfl Filip Strozzi. c Aci, s’a desvoltat caracterul săQ straniu : un amestec bizar de batjocură, îndoială, nelinişte, impietate, dorinţă, ambiţie, umilinţă şi sumeţie. Pinâ la* vlrsta de şapte-spre-zece ani, cel mal buni amici al săi nu-1 văzură nicl-odată de două-orl cu aceeaşi figură. Din timp în timp însă, din această combinaţie de elemente opuse isbucnea o dorinţă a-prinsâ de glorie, cu atît mal puţin aşteptată, cu cit pornea dintr’un corp atît de gingaş şi feminin că toată lumea 11 zicea Lorenzino. Cel cu cari era mal familiar nu-1 văzură nici pllngînd, nici răzînd, ci tot-deauna înjurînd şi batjocorind. Atunci figura lui, mal mult plăcută decît frumoasă, căci dînsul era brun şi melancolic, căpăta o espresie aşa de teribilă, în cit, ori cit de trecătoare ar fi fost această espresie—pentru că nu ţinea mal mult ca un fulger —cel mal îndrăzneţi rămineaU înspăimîntaţl. La cincl-spre-zece ani, papa prinsese o simpatie de dînsul şi-l chemă la Roma ; şi atunci oferi şi dînsul republicanilor florentini, să-l asasiseze pe papă; dar această propunere din partea unul copil, îl îngrozi şi o refuzară. Atunci se Întoarse la Florenţa şi începu să curtenească pe ducele Alexandru cu atîta supunere şi umilinţă, în cît de- veni nu numai unul dintre cel mal buni amici al lui, dar chiar singurul amic ; şi în acelaşi timp scrise o tragedie aiul Brutus care se reprezintase de două ori. Ducele Alexandru avea o mare Încredere Intrinsul; şi dovada cea mal sigură despre aceasta era câ-1 făcea intermediarul tuturor intrigilor sale amoroase : or!-care erai! dorinţele ducelui, de eraţi prea sus, de coborâţi prea jos, dacă urmărea o frumuseţe profană sad pătrundea în cine ştie ce mînăstire sfîntă; dacă avea ca scop seducerea unei soţii prin adulter, sad răpirea unei tinere fete, Lorenzo punea tot la cale şi ducea tot la bun stirşit. El era omul cel mal puternic şi cel mal detestat la Florenţa, după ducele. Acum, cititorii noştri, după ce ne-ad urmărit în această lungă escursiune istorisică, nu se vor mira dacă ÎI vom conduce iarăşi în palatul locuit de ducele, pentru a regăsi. In aceeaşi cameră, pe Alexandru de Medicis şi pe favoritul săd Lorenzino. Bannellle Ungurului Ducele, pe care Lorenzo îl părăsise de cu seara, înainte de a intra în palatul săd, nu putu, dimineaţa următoare să stea mult departe de inseparabilul săd, şi trimisese pe Ungurul ca să-l caute. Ca tot-d’a-una, Lorenzino se grăbi a se pune la ordinele ducelui, recoman-dind servitorilor să-l înştiinţeze dacă se vor presenta la dînsul nişte comedieni pe care-I aştepta. De altminteri, prietenia ducelui pentru Lorenzino era aşa de mare, în cît ducele luă disposiţil ca să se aranjeze pentru tlnăr o casă în legătură cu palatul. Alexandru voia chiar să deschidă o uşe de comunicaţie între apartamentul săd şi acel al Iul Lorenzino; dar Lorenzino refusă categoric, zicind că odată această poartă deschisă, ducele va fi totdeauna la dînsul şi, prin urmare, dînsul nu va fi nici odată liber. Ducele II zise ingrat şi trecu apoi peste această voinţă, după-cum trecea peste alte capricii ale favoritului săd. Lorenzino găsi pe duce exercitindu se în scrimă cu un maestru de arme venit de curînd de la Neapole. Era cu totul răpit de talentul noului săd profesor şi, cum Lorenzino, in timpul cînd se chema Lorenzo, avusese o oare-care reputaţie în aceste exerciţii, ducele voisâ-I pue floreta ’n mînâ, dar Lorenzino refuză, zicînd că toate aceste exerciţii de spadasin 11 obosesc ; şi culcîndu-se pe o canapea, ceru biscuiţi şi o sticlă cu vin de Spania, şicanînd pe unul, observînd pe cel-l-alt, aplaudînd sad crilicind atacurile ca un om consumat în arta pe care n’o mal exercita. Sfirşind lecţia, ducele concedie pe noul profesor şi veni la Lorenzo, care se amuza jucîndu-se cu un mic pumnal femeesc. — Cum vedeţi, alteţă, zise Lorenzo, am şi ed armele mele. — Cum, armele tale ? — Fără ’ndoială, astea ’s aruiele mele, da ; acest mic cuţit, e spada mea; credeţi că, în ziua cînd void avea a mă plînge de cine-va, void cerca sâ’I caut ceartă ca un prost, şi să’l spînzur de vîrful spadei mele, în acelaşi timp cînd ed void splnzura de vîrful spadei sale? Nici de cum, principe! cînd al nenorocirea să fii favoritul ducelui Alexandru, trebue să te foloseşti de toate beneficiile cîte le al. Void aştepta pe omul med între două porţi şi-l void înfige cuţitul în gît... Priviţi, micul med pumnal, alteţă, nu’I aşa câ’I drăguţ? Ducele luă cuţitul şi-l privi. Era tn adevăr, un juvaer de cuţit. Examina minerul cu atenţie, ca un cunoscător. — Oh! dar nu minerul merită admiraţie, ci lama... — Şi unde al cumpărat acest minunat juvaer? întrebă ducele. — Cumpărat? răspunse Lorenzo. Se cumpără asemenea minuni ? Mi l-a făcut cadod vărul med, Cominiu al Bandelor Negre. Inchipuiţi-vă că bietul copil se plictiseşte aşa grozav în castelul de Trebio, In cît s’a apucat de chimie; a inventat un mod de a otrăvi pisicele şi de a ageri oţelul. Cu otrava lui, pisicile mor în cinci secunde; cu oţelul lui, tae porfirul. Ultima oară cînd am fost pe la dînsul, închipuiţi-vă, principe, pe cine găsesc la dînsul? Pe Benvenuto Cellini, care refuză să lucreze pentru voi. El a adus acest cuţit lui Cominiu, care mi l’a dăruit mie. Iată motivul pentru care nu vi-l ofer: ştiţi, că darurile se păstrează... şi apoi, am nevoe, de micul med cuţit... Vread să omor pe cine-va! (Va urma) CIATTOI&SH0TTLE VDRT1 BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada BucovăŢ No. 18, CRAIOVA IHASIIVE AGRICOLE! I Tipografia HSLIADE execută tot felul de lucrări atingâtorC de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. CASE DE BANI EnglezescI de Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargere! din Fabrica Phillips «fc §on Bir mingii am DEPOSIT LA WALTER T FRANKISH STEEL Depozit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada DoamneT No. 21 Adevăratul VAR ALB GRAS de Cîmpulung se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central : S, HAIMOVICI 33, Calea Gri viţel, 33 Unde se găseşte şi Var Idraulic din renumitele fabrici ale D-luî E. GOSTINESGU Ipsos şf Ciment de Sortland Tipografia HELIADE execută tot felul JPip®Traflt H^^S’îxecutTton^ de lucrări, atingătoare de acesta artă. a0Urat®ţ4 °« PJerirI £&rte ***** ______ . Promptitudinea şi exactitatea «unt deviaa Tipografiei. acea- Les «sntables Eaux minerale» de VICHY soni los Sourooi VECHY-ETJIT CELESTIftS GRAHDE-GRILLE HOPITAL 6x1,.r I. n.m ror t» ..piui. «t r*tlqiwtte. PAPIER FAYARDet BLA Hal mult de l/» de aecol «aceea tu tratamentul de gutural, iritaţJnne dureri reumatismale, «crtntlturl, răni; vărsături, turl.-Topic excelent contra bătăturilor. proclamă supeno; tatea sa ii peptulul, » (fluenţa, bătă- lii senin vtrttikla Pîitlilu te Viclry sut Iu PASTILLE YICHY-ETAT fabriqudes avec Ies soi» Datore!» extrait» do» Eaux do YUtij-feuv Comprimi* de tfichf •u nil ulmii VlOHY £TAT pMr ţr4f»r«r l'm» «rUlti.d* 4. VlOHY QAZEUSC „ l|Nl IMr* pwli li—mylnoiiw A- m. OAJSXSSY a O-*., tm HAŢIOWAIjA * Reprezentînd LUAREA GRIVITEI la 90 Augnnl iS77 T&bloB circular colosal execotat de renumiţii pictori artişti din Mttnich JTZ, HHAEOEH, EAi OS CU, HEI8A-CBER, şi IVElUftA ]%[]%/ dsp* ridicSrî flcute la faţa localul DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa pină la 6 seara Preţul de intrare: 1 leO de persoana, iar pentru şcolari, studenţi, copil şi mililarl de grade inferioare, 50 de bani. Intrarea 2 lei de persoana şi 1 leO p6ntru copil MIRON VELESCU _ Agricole şi Industriale 35rstr. Smîrdan-BUCURESCI - Calea Moşilor, 100 Case de Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELD cu Uşi de oţel — încuetorl patentate — pereţi dubli Înlesniri de plată CA TAE PAGE OH A TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA OK MÂNILLA Bucureşti, Bulevardul Colţea, (Unea BrlmdrleJ HEDICAMMT PHOSPHATIC . IN de VIAL VINUL DE VIAL este un modificator Datornic al organismului In caşurile de: •Militate generali, cretcerea întârziată, cen-valeecenţa lungă, anemii, perierea ape-• fitului, a forjelor tl&biciunel nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. • • Farmacia VIAL Lyon, rue Vietor-Hugo, 14 şi In t6te farmaciile Bucureşti, Tipografia «TTFT.TAnF» Clemenţei NT^ TTTÎoTaB.—bxemplar^n^ SOCIETATEA ANONIMA UNGARA BE VI rtOA ŢIUJVF FU un A FĂ ŞI BA BIŢI BA HEHHMJE VAJPOAREEOH r>e Pasageri pe Dunăre Valabil de la de«chidere> Nayigaţinnel 1898 pîoE la alt» disposiţinne Inti-e Zernitn (Wemlln)-Bolgt-ad-Onlatz •)(iQ|<ţ reiiom.n i w J o s i I-ul m.rs fn Jos d« I. Turnu-SeT.rin 1. 6 Marti# st. n. plsaoi xoseft» pleacă soseft. pleaoă a C {! 4» n. i« n. 1“ z. 7“ a. 7“ a. »*> a. 10» a IO» z 11» z. ia» z. 1» a. 1“ ». »•* X 4» z. *6® n. 7® D. IO11 n. ia» n 1" n. 8» z. *•» z. S® z. 8» E 10* z 10»‘ z, ia" z. 13» n. f 8« z. 3“ z. *4® z. 4»z ’e» n. 7" n. 9“ n. 1* n. 8® n. 3“ n. #*• n 7® z. 7» z. AA In fie-oare Duminică Marţi »i Tineri In fle-ozre Luni Msrourt l> Sâmbltă In fte-oare Mzrtl J’ttl t1 Duminică *T»ŢICJrH,D Z<»muD (Sexlin) Belgrad . . . . Pandora . • . et-nendiU» • • Kabln.......... Dabroviţa • . . Baziaf. . • . • • Grădişte • • • . Moldova*Veche • Drenoova • • . . Bviniţa........ Milanovaţ • . . Orşova......... Tarnn Severin • Rădaevâtz • . . Calafat .... Widdin • • • • Lom-Palanct. • Buchet • • • • . Ratiova .... Corabia • • • • Nfoopoli • • . • Turnu-MSgurele Zlmniţa .... BUov........... Rnsolao (Baatschuc) Giurgiu * • . . Tutrakao • • . Olteniţa • . • . 8111 itria * • • . Cernavoda * • • Hâ-şova . . . . Gura-IalomlţeJ • Brăila.......... Galaţi........... In fle-care Lan], Mereu rl ţi Vineri. pleacă 8* *• l-al mere in ana la ti Martie stil nod. Win*Tf0r. “ olr mlzţl. Tjpozrslor ’ntre Zsmnn (S.mlln) fl Gxl.ţr se t. olrcnl. între Zemnn'i'a ,»re» rzpo.relor fl .nume : Un vapor v. z^t xmbel. T.n.1^ 1 Orforz, fl nu .Uni Intre Orfov. «I Q.Ufl. conformindn .« numai între ‘““""■'“•T1'18* d‘că apele ror scădea d» iot, vapoarele clroulă M VW oănătl m ‘'dova-Yeche, fl între T.-Severln fi Gal»l!. De alt fel Io privinţa asista se vor căpăta Informaţlnnl ooreote la toate ataţluulle fl prin pnbllosţil. ‘ * » SCS: soseşte p pleaoă ► I I pleacă sosefte pleacă pleacă •osejte pleaoă sosefte Pleacă 8» n. 7» n. 6“ n. 410 z. 3« z. 8® z. fl“l. \ 12'»z 11“ z IO» z. 8«° z. 7» z «» z {4® n 4» z. {3® z. 2“ z. 9« z. 6'* z. 6® n. 81» n. 11» n. 11» n. 8® n. «® n, 04* z, a« z 8‘» z 11» z. i pleacă soseşte pleaeă ( lC«z. n. 1»* n-I00 n. IO10 n. O80 e. a. I" t 9*° t In fie-oare Jonl, Sâmbătă .1 I 3 ţi Luni. In fle-earc MerourI, Vineri I* Dumiuloă. In fle-oare Marţi Joi Sâmbătă. ObservaţiunT generale: 1) Orela din coloana stingă sunt iudioite ta dreptul fle-olrel staţiuni aă ae olteas9ă A* îrts'fn .... m ra T w ,tta ^°8 * l4r ooloana dreapta, Fnrnn».nM # 8 Hula Turnu-Sevflrin—G»1 aţi, vapoarele vor pleca dapă oiologiui 0»t- £1,6 eata ?a un 00,18 de cel al Europei gpedle. a„e a# noţPt0 iDO^DÎud de la fi1» ore seara pînă ia ••• dimineaţa, sunt însemnate prin mnnin. t Urmatâ imediat dipă ţifra minutelor. 4) Vapoarele între Zemuo şl Orşova vor comunica In serviciul ameatecflL lLi^^I Budapesta, în Martie IS9S. DIRECŢIUNEA GKNERALA. 000. Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»). www.dacoromanica.ro