SERIA IL—- ANUL IV, N«. 829—222
T
Ediţia a treia
DUMINECĂ, 2 AUGUST 1898
I» «S*»
NUMĂRUL 10 BĂNI
In ţară., pe an .... 30 lei ,, streinâtate .... 40 „
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
HtSUACTAA
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMĂRULJ.0 BĂNI
iviKxnif/if
Pagina IlI-a, linia 30 bani 99	X—a^ 99 Xt5 99
INSERţlUNl gi RECLAME, linia corp 8, 2 lei
A nJtiAtSTHA TI A
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
ŞUTUL PĂGUBIT CU HAI IUITF MILIOANE
Seu m pa ţară !...
LA CLUB
de Gamina
— Slavă Domnului / In sfîrşit, am avut şi eu ceva noroc...
Cu începere de la 15 August viitor, abonamentul la ziarul «Epoca» va fi: iiVŢAHÂ:
30 lei pe an
/.V STHKMXĂTATE:
40 lei pe an
plă.tibil semestrial la 1 şi 15 ale fie cărei luni.
SUCCESELE D-lui STUROZA
Activitatea pe care Sturdza a desvoltat’o şi deşteptăciunea pe care a arătat-o în chestiunile interioare, cu toate ca sunt cunoscute, vom reveni în curînd asupra lor.
De astă dată, să facem un mic rezumat de activitatea şi inteligenţa ce acest om, care se pretinde special, în chestiunile externe, a dovedit de cînd este la putere.
Iată-1: A început prin a cere scuze ungurilor, şi a arunca peste marginele corăbiei sale politice chestia naţionala.
S’a crezut că este o tactică pentru ca soarta Romînilor din Ungaria să se îmbunătăţească, asigurînd pe Unguri de neamestecul nostru în afacerile interioare ale regatului vecin.
Resultatul? Resultatul ra fost că Ungurii i-aQ pretins să înceteze şi cu subvenţia şcoalelor din Braşov, ceea-ce Sturdza a făcut cu cea mal mare slugărnicie.
A inaugurat o politică de slugărnicie faţă cu imperiul turcesc, cu scopul, probabil, de a căpăta pentru romînil de acolo o posiţie politică şi religioasa mal bună.
De 100 de ani nu se mal auzise strigindu-se să trăiască Sultanul! în vre-un divan de al ţării.
Sturdza a avut această nemernicie. In timpul turburârilor Armeneşti şi a războiului turco-grecesc,Sturdza, cu guvernul săQ, a fost gendarmul umilit al Sultanului.
Rezultatul?... Rezultatul a fost că Sultanul nu a acordat Romînilor din imperiul săQ, mitropolit sad episcop, iar In zilele din urmă a oprit vaselor noastre de războiQ trecerea prin Dardanele.
Ani întregi a înfruntat pe Ruşi şi pe Ţarul Rusiilor.
Venind la guvern, Sturdza a primit o notă ameninţătoare şi umilitoare de la contele Muraviev, fără ca ţara să fi dat cel mal mic pretext.
Rezultatul ? Rezultatul a* fost că Sturdza s’a grăbit a se duce la Petersburg, pentru ca să ceară scuze şi să declare că a meritat acea nota. *
Va să zică, din toate părţile şi de la toţi vecinii saQ învecinaţil, Ungurii, Turcii, Ruşii, etc., Sturdza, drept răsplată a unei politice fie umilite, fie provocatoare, a primit numai lovituri de picior In toate părţile trupului. Iar ca rezultat practic, nicl-unul, dar absolut nicl-unul.
Din contra.
Cît timp nu am linguşit pe Turci, vasele noastre nu eraQ oprite la Dardanele.
Cît timp nu ceream scuze Ungurilor, soarta Romînilor din acel regat, era mal bună.
Cît timp aveam faţă cu Rusia atitudinea care putea să aibă o explicaţie cu cele ce afi urmat răs-boiulul de la 1877 —78, Rusia, fără a ne iubi, ne respecta, iar notele
el cominatorii, cînd le da, avead un răspuns demn şi ferm, dovadă afacerea de la Sulina din timpul guvernului conservator.
De cînd însă cu noua apostazie a lui Sturdza şi faţă cu Ruşii, la notele lui Muraviev se răspunde prin mulţumiri, să ne aşteptăm de acum înainte la ceva mal mult, căci abia este începutul.
Rezultatul ? Un mare zero. Ruşii aQ aranjat ast-fel ducerea Regelui în Rusia, în cît s’a evitat trecerea Suveranului nostru prin provincia romînească. Căci aceasta şi nu alta este explicaţia pentru ce Regele nu a trecut frontiera pe la Unghenl şi a făcut voiagiul circular pe la Letnberg-Varşovia.
Bunele relaţii cari s’aQ stabilit între noi şi Ruşi, şi de cari ne bucurăm, cui vor profita ? Nouă ? Ferească D-zeQ, cît timp Sturdza va fi In capul afacerilor.
In curînd îl vom auzi strigînd în Senat: să trăiască Ţarul, după cum acum doul ani a strigat: să trăiască Sultanul, pentru ca imediat ţara să primească cine ştie ce umilinţe şi să aibă de suferit cine ştie ce pretenţiunl,
Cînd e Sturdza la putere, te poţi aştepta la toate.
Acţiune şi acţiuni
D. Eugenia St&tescu nu face numai avocatură ; faptul că apare numai In instanţă, fără să pledeze, dar lncasind plată grasă In schimbul influenţei sale pe lingă magistraţi, 11 lasă destul timp liber ca să se ocupe şi de alt ceva.
D. Stătescu face dar şi politica.
Şi face po itică. cum face şi avocatură.
Muncă de Ioc. Bezele la dreapta şi la stingă; caută să fie bine şi cu d. Aure-lian şi cu d. Sturdza: cînd nu este la braţele unuia, este In ale celul-l’alt.
Intr’o bună dimineaţă, desaprobă prin Dnpelul politica d-lul Sturdza ; iar după amiazl încasează plata sa de avocat de la directorul Băncii generale.
A doua zi, face o vizită d-Iul Sturdza pe care ll asigură de concursul săQ, iar drept consecinţă, acesta II ia pe ha-sătt la Peters-bnrg, iar ministrul lucrărilor publice îl a-sigurăcăll va expropria casele din slr. Colţel.
—	Ce Însemnează aceasta, întrebam deunăzi pe Hn liberal,expunlndu-1 cele de malsus
—	Ioseamnează, Îmi răspunse liberalul care ’şl cunoaşte oamenii, că d. Stătescu nu este un om de acţiune, ci de acţiuni.
A se cili la rubrica informaţiilor : Apostol Mărgărit, corespondenţă din Constantinopol, iar
tn pag;, ii: Toasturile de la Cetinle.
Un caz de mituire
Zilele trecute am publicat un act, priu care se dovedeşte că un funcţionar al regimului a fost mituit.
Am aşteptat ptnă azi ca să vedem dacă vinovatul va fi urmărit. Aşteptarea noastră a fost tn zadar. Guvernul colectivist, după cum ţine pe descalificaţii In funcţiuni publice, tolerează şi pe mituiţii.
Iată actul despre care e vorba: CHITANŢA
Lei două sute a ui primit de la d. Gheor-ghe Bucurescu ca acompt din suma de lei 1300 pentru afacerea care planează asupra tînăruluî Ion Bungea, Ia care d. Gheorghe Bucurescu este obligat a-ml restitui restul sumei de lei 1100, imediat ce va fi terminat afacerea: Cînd certificatul de scutire va (1 valabil
(ss). Mişu Cantuniari.
Strada Lirei, 17.
Att fost fată clnd am scos copia după originalul pe care l’am încredinţat d-lui Stoica Dumitreacu, de la care îl primisem. (ss) Ion I. Autonescu,
C. Săndulescu. Dr. Belciugăţeanu
Lucrurile sunt precise : Mişu Cantuniari, actual funcţionar al poliţiei comunale diu Capitală, a fost mituit cu suma de 1300 lei ca să scape pe un tluăr, Iou Bungea, de la serviciul militar.
E loc de acţiuue publică. Cerem dar ca parchetul să cerceteze cazul şi să dea In judecată pe vinovat.
Faptul că Mişu Cantuniari este protejatul d lui Gogu Cantacuzino, nu poate fi pus In cumpăuâ.
Dacă d. Gogu Cantacuzino ţine să protejeze asemenea acte, n'are de cit să iasă la drumul mare.
Aşteptăm.
STATUL PĂGUBIT
CU MAI MULTE MILIOANE
Legea minelor
Regimul <domniei legilor» continuă, cu o îndrăzneală uimitoare, să nu o-plice o lege în fiinţă, şi anume legea minelor.
Pe temeiul acestei legi, mal multe per-soane au obţinut autorizaţia de a face explorări. După ce aă cheltuit banii pentru exploraţiunl, ele au cerut concesiunea minelor, pe care guvernul nu vrea să le-o dea, mapliclnd în mod arbitrar legea minelor.
Trebue să spunem că d. Stol oj an are toată buna-voinţa de a aplica legea, dar că tntîmpină piedici din partea consiliului de miniştri.
Mal mnlte procese
Pentru motivele mal sus arătate, mal multe persoane au hotărtt să intenteze prooese de daune Statului.
Unele din aceste procese sunt deja pornite.
Aşa, putem oita pe d. Borneanu, pentru mina de cărbuni de la Bahna.
De 9 luni aşteaptă, dar în zadar, punerea lui in posesiune.
D-sa cere o despăgubire de la Stat de circa 200,000 lei.
Asetnenea d. Ch. Popovid, unul din cei 14 ofiţeri demisionaţi in 1894, intentează proces Statului pentru o mină de păcură din Prahova.
Sunt aşa vre-o 12 prooese, al căror quantum de despăgubire se poate ridica la peste 2 milioane.
Cine pl&teţte?
Naşte acum întrebarea, cine va plăti despăgubirile ?
Este inadmisibil ca Statul să sufere aceste pagube din cauza stăruinţei cu bună ştiinţă a guvernului, de a nu aplica legea.
Asemenea, e neadmisibil ca personal d. Stolojan să fie tras la răspundere, căci d-sa a fost împedicat a aplica legea.
£ tuşă firesc ca guvernul s& suporte pagubele, pe cari, prin tapta sa, le-a priciuuit «Hatului.
dinItreiuataje
emmmmmmmmmmmmmmmmmm
Europa în Estremul Orient
De mal mult limp, lucruri interesante se petrec In China, aşa de interesante, în cit preocupă aproape întreaga diplomaţie europeană.
Şe ştie cum aQ luat naştere lucrurile. Fanaticii chinezi omorlnd doul misionari germani, împăratul Wilhelm nu s’a mulţumit cu o despăgubire în bani, ci a ocupat portul Kia-CiaO, şi a trimis acolo pe fratele săQ, prinţul Henri.
Rusia, care urmează In China o politică tradiţională, nu putea să rămîie îndărăt. Imitînd pe Germania, Rusia a ocupat două porturi, Ta-Îien-Van şi Port Artur, cari sunt debuşaul comercial şi militar al marel provincii Mand-ciuria. Apoi Franţa nu s’a lăsat mal prejos, ci « doblndit oare-care avantagil în provinciile de Sud ale Chinei, limitrofa cu coloniile franceze din Iudochina.
Anglia păcălită
Numai AngUa se pare că dormea In tot acest timp. Şi clnd s’a deşteptat, a fost tirziQ.
Şi Anglia are In China interese eapitale Două treimi din produsele ce se importau saO se exportat! In China, veneaQ din Anglia stQ se duceaţi tn Anglia.
Nu dar fără o oare care dreptate, opinia publică engleza, faţă cu noua situaţie, striga că lordul Salisbury u’a ştiut să inenţie demnitatea imperiului. Păcălită, Anglia nu cerea acum de cit două lucruri: ca porturile chineze să fie deschise şi comerţului englez şi In acelaş timp a lucra" pe lingă China, ca să nu mal acorde noul concesii teritoriale.
Dar o nouă păcăleală se pregătea diplomaţiei britanice. Pe cînd ea căuta ca să nu se mal acorde concesii da noul teritorii, Rusia doblndea însemnate concesii de construcţii de de căi ferate, iar clnd Anglia voe?te să obţie şi ea o concesie, Rusia se opune pe faţă. Aceasta atitudine emoţionează opinia publică britanică.
Rusia ţi Anglia
Atunci reprezentantul Angliei la Peking primeşte ordinul să avizeze pe guvernul Chinez că Eoglit.era va susţine pe Fiul Cerului în rezistenţa sa In contra orl-cărel exigenţe îndreptată în contra concesionarilor englejl. Aci stafl lucrurile deocamdată. Se spune că guvernul chinez nu este tocmai dispus să ia In seamă sprijinul Angliei, oăcl pe clnd s’a obişnuit a vedea in reprezintantul Rusiei pe un om care se ţine de cuvlnt, de o bucată de vreme nu vede în acel al Angliei de cit pe un om care scapă, la nevoe, prin tangentă.
In nltimul moment, firul telegrafic ne transmite ştirea că cu toate protestările ministrului englez la Pekiug, d. ('.laud Mac Donald, un edict imperial aprobă contractarea unul împrumut belgian pentru construirea drumului de fer Peking Haukan.
Ştirea ne vine din Peking.
Cu alte cuvinte, avem un nod eşec suferit de Anglia în Estremul Orient.
Hotărtt, diplomaţia engleză este ameninţată aă’el piardă reputaţia.	Forelgn.
TRIBUNA LITERARA
Pagini uitate
Sub acest litiu vom dp, din etnd in cînd cititorilor cîte-va pagini din scriitorii noştri tnaî vechi cari aQ luptat cu vorba, cu coudeiul şi cu fapta, în vremi de mari frămîntărl pentru poporul acesla, care drept răsplală, s’a grăbit. sâ’I îngroape attt de lesne în negura uitărel.
Dăm astă-zl un frumos şi juiliţios articol al Iul Eliade, marele luminator al poporului de la 184-8 părintele literaturel romine, despre care generaţia noastră nu mal cunoaşte aproape nimic In afară de ceea ca a auzit pe băncile şcoaleî.
Articolul, privitor la polemica ziarelor roaiî-neştl, poate să fie citit şi astă zt tot cu acelaşi interes de actualitate. în cît faţă de ziaristica noastră a rămas în fiiuţă proverbul: *lupul îţi schimbă părul, dar năravul nu*.
întrebarea, cu care se sflrşeşte articolul poate să o pună şi astă zi fie-eare dintre cititorii ziarelor noastre!
Iată acel articol:
LUPTELE
Sunt lupte de tllharl, cum şi lupte şi res-bele de Barbari; sunt îusă şi lupte de eroi, de oameni civilizaţi.
Tîlharil se pun la pindâ. şi din ascuns şi din lntunerec ochiesc şi daQ în omul de-sarmat ce îşi caută de cale; tîlharil, strâ-vestiţl şi spoiţi la faţă, calcă în mezul nopţii casele, chinue şi masacră familii întregi de la tată şi moş piuă la copil; batjocoresc femei inocente şi debile.
Barbarii, fac resbelul în chiote. In stţierete şi cred că In sgomot, In vociferaţiunl stă tot eroismul; n’aă nici o regulă, nici o tactica, el nu datt In inimic de cît ochind In individe, şi ştiu pe cine ucid; clnd inemicul le cade In rnînă desarmat, II tae capul, îl chinue, şi se îutiud cu omorul piuă la femei şi prunci. Clnd atacă safl clnd fug, pentru că n’aâ disciplină, se calcă şi se strivesc latre sine.
Tîlharil şi Barbarii u’aă niel un princip, el nu atacă, nu se bat de cît pentru prade; şi etnd prada le cade în mînă, sa bat, se ucid Intre sine pe dlnsa.
Oamenii civilizaţi — şi aceştia sunt toţi creştinii—fac rezbele pentru un principia; aQ Înainte saQ Religia, saQ Patria de apărat, saQ liberarea popolilor împilaţi, saQ liberarea mărilor şi riurilor, saQ abolirea vechilor sisteme impilâtoare... Cînd sunt In bătăiie, es la cîmp, se pun In linie, şi pentru că aQ să dea în carne şi în piepturi nescutite, opun asemenea piepturi fără scuturi la gloanţele şi bombele inamicului; şi dud se comandă foc, daQ In grămadă şi nu o-chlesc de cit foarte rar, ta nevoi urgenţi. El par că nu ar da de cit In principele contrarie de ale lor, iar uu iu oameni: sunt nevoiţi a da, pentru că disfata inemi-culul este triumful principiului lor, şi pentru că victori ineiniculul este sinonimă cu pierderea saQ a Religiunel, saQ a Libertăţii, e sinonimă cu subjugarea Patriei, cu jugul popolilor apăraţi.
A ochi în individe la dînşil se consideră un asasinat, a tăia saQ a maltrata pe pri-sonier o infamie, a maltrata bătrîul, femei, copil, o scelerateţe.
Dacă diu disgraţie sunt şi lupte saQ res-bele cu vorba şi cu scrisul cari se zic polemice, precum sunt lupte cu braţele şi cu armele, scriitorii se clasifică după gradul de instrucţie şi educaţie ce aQ.
Unii daQ luptă de tîlharl; îşi schimbă numele saQ scriQ fără nume, ca cum s’ar spoi pe faţă şi ar da diu Întuneric ; daQ de la pîndă şi ochiesc şi bat In individe saQ persoane, violă sanetuariul familiilor, daQ Iu mame şi părinţi răposaţi, în fete inocenţi ; fac rolul adesea de bravi de Veneţie, pentru clţl-va ban), înfig ferul infamiei In sufletul, In onoarea celui condamnat de partidul adversar. în sufletul, In onoarea însuşi a făcătorului lor de bine, pe cine nu l a lăsat să moară, va prin tot chipul să nu-1 mal lase să trăiască.
Adesea iară, care este şi mal infam, fac rolul de delator public, de sicofaute, acuză, asupresc, calomiue.....
Alţii es la luptă ca barbarii, fără ştiinţă, fără regulă, fără tactică. Bărbăţia şi abilitatea o aQ In sbierete, în frase bosumflate şi sforăitoare, In uete, în vociferaţiunl, în injurie ; sub nume de principii de patrie, de umanitate, u’aQ lnnaiute de cit să ajungă el şi al lor la putere, şi dacă ajung unii dintr’Inşil, cel-l-aiţl se pun pe dluşil ca nişte turbaţi, se ucid între dînşil mora-lemeute, după cam Barbarii sa ucid mate-rialemeute ; în lupta lor şi la atac şi la fugă, pentru că nu aQ nici un tact, se calcă între sine, şi prin faptele şi argumentele lor nu fac atlt răQ adversariilor lor, cît îşi fac Ioru-şl diu neştiinţă; clnd daQ şi el, nu daQ Iu grămadă saQ în partide ce represintă priucipiil contrarii, ci o-cliiesc In iudivide, şi mal ales dau îu aceia pe cari 11 ştiQ că saQ nu pot, saQ nu voesc a se Înjosi spre a le Întoarce loviturile.
Sunt însă lupte saQ polemice de principii ori religioase, ori politice, ori sociale, ori ştiinţifice. Atleţii şi de o parte şi de alta es spre a se sacrifica, ca să lumineze masele ; scopul fie-cârel părţi este de a susţine principiile sale, şi de a desfiinţa principiile şi doctrinele clmpurilor adversare,
www.dacoromanica.ro
s
I P O 6 A
dafi ta partite ca să dea la principiile lor, iar du ochesc tu iadivide ; judecă faptele, iar ou persoanele şi familiile lor, arată erorile; stima tos! şi respectă caracterul adversarului săfi, dacă e onest şi respectabil, şi II combate principiile ce nu le poate adopta; urăşte acele principii, iar nu pe oamenii ce le profesă.
Nici o dată nu ochiesc de cit la nevoe, clnd sunt călcat! tllhăreşte, şi faţă In fată sunt nevoiţi să se apere; atunci, dafi In individ in nume, peDtru că instinctul natural I! nevoeşte a se apăra.
Şi ceea ce face el, dă drept şi adversarului, a o face. Işl apără el principiile, cauza sa ? Şi adversarul are acelaşi drept d’aşl apăra principiile şi cauza. Aceasta se chiamă luptă dreapiă pe romlneşte.
In care din aceste trei categorii se află Presa, din zilele noaslre ? Se luptă scriitorii noştri ca nişte civilizaţi creştini, sad ca nişte tllharl, şi Barbari, ca nişte bravi şi delatori ?...
I. Heliade-RădnleNcn.
OTOBMAŢII
Apostol Mărgărit
Timpul publică, tu numărul său «le aseară, următoarea scrisoare pe care a prluilt'o de la un corespondent particular din Con-stanf inopol.
Constantinopol, 23 Iulie
Sunt douâ luni de zile şi mal bine de când în capitala Sultanului a fost arestat d. Tasnu Telescu, Român din oraşul Cruşova ('Macedonia), pentru simplul motiv că s’a găsit asupra lui un număr vechio al ziarului macedo-român Peninsula Balcanică.
B(Sub-semnatul, aflând de aceasta, m’am repezit imediat la ministerul Poliţiei, unde e arestat d. Telescu, ca să văd ce e cu el. Aci m’am întreţinut cu un comisar, care a bine voit să-’ml dea următoarele lămuriri :
—	D. Tascu Telescu, ’ml zice d-sa, e sechestrat pentru că ’şl-a permis să umble cu ziare compromiţătoare.
—	Ba vă ’nşelaţl, d-le, îl răspund eă. Ziarul Peninsula Balcanică, precum şi toate organele macedo-române ce aO apărut în Bucureşti, aO pledat pururea interesele turceşti’ care se identifică cu cele româneşti, ’ căci nici un popor din câte se găsesc sub sceptrul prea gloriosului nostru Suveran Abdul Hamid II, afară de cel românesc, nu a dorit prosperitatea Imperiului otoman. Macedo-Românil sunt mal fanatici de cât însuşi M. S. Sultanul când e vorba de existenţa şi integritatea Imperiului. La 1881, când cu anexarea Tesaliel la Greci, Românii şi Albanezii aO protestat la Con-stantinopol. In ultimul resbel cu Grecii, tot Românii şi Albanezii au luat armele pentru apărarea teritoriului otoman.
—	Nu neg toate acestea, îmi zice comisarul în chipul cel mal calm, însă la ministerul nostru se găsesc acte care sunt în cea mal flagrantă contrazicere cu cele ce’ml spui d-ta şi ca să te conving am să-’ţl arăt chiar acum numai două, referioare la cazul ce te interesează.
Părăsindu-mă pentru câte-va momente, blândul comisar se întoarce cu două hârtii în mână şi numai de cât roşeşte ca racul şi citeşte cu indignare. ’
—	Aceste două denunţări, zice el, emană de la un om care prin poziţiunea ce ocupă merită toată încrederea.
—	Eă am ghicit, răspund eQ comisarului, întrerupându-1.
—	Cine e? Jntrebă el cu un ton sever.
—	Acesta nu poate fi de cât Apostol Mărgărit.
—	Aferim, cuzum ! (bravo, dragul meO), îmi zice comisarul; dacă ’ţi-aşl citi şi altele de cea mal gravă importanţă, a-tuncl nu mă îndouiesc că al recunoaşte că virtutea creştinească e mult inferioară celei turceşti. Vorbeşte! îmi zice comisarul; de ce al îngălbenit ? Se vede că nu-’ţl vine a crede cele ce-’ţl spun. Dacă delicata poziţie ce ocup ’mi-ar permite, ’ţi-aşl destăinui multe acte de trădare, toate femanate de la creştini. Dar.... dar..., am vorbit mult... Uite în rezumat ce conţin aceste denunţări, adaogă el reluând hârtiile în mână. Prima e de la 1893 în contra Peninsulei Balcanice, a doua e din 1896 în contra zialelor Adevărul şi Dreptatea, şi sună ast-fel: «Se atrage serioasa atenţiunea «onorabilului Minister al Poliţiei ca să «interzică intrarea în Imperiu a ziarelor «mal sus citate, de oare-ce scopul lor «nu e altul de cât să răsvrătească po-«pulaţiunea românească din Turcia.» — Cine e dar de vină, noi Turcii ori voi creştinii ?
EQ am rămas încremenit şi blestemam minutul în care mă îndreptasem spre acest local. Venindu-’ml în fire am răspuns comisarului:
—	EQ ştifl că de şi ziarele româneşti sunt denunţate ca răsvrătitoare, ele totuşi circulă în Imperiu.
—	Da, mulţumită Exc. Lor Abdul Kerim paşa şi Ahmet Hevzy paşa, primul guvernator al vilayetuiul Monastir şi al douilea al vilayetuiul Ianina, cari de visu s’aQ încredinţat de fidelitatea şi devotamentul Românilor faţă de împărăţia turcească.
Apoi comisarul murmură încet:
—	Sunt Albanez şi nu pot să fac nimic pentru un Român ; singurul concurs ce ’ţl pot da pentru bietul Român Tascu Telescu constă în a-’ţl spune că irebue să recurgeţi imediat la mij-
loacele tn ue In Turcia,... mă înţelegeţi!
Mişcat de amabilitatea şi sinceritatea cu care am fost primit de acest comisar, l’am părăsit.
Grecii şi Bulgarii lucrează pe faţă la desfiinţarea Turciei şi Turcul, in impasibilitatea lui, nu poate să-’I astâmpere.
D. Tascu Telescu, pentru singurul păcat că e bun Român şi în acelaşi timp efor al şcoalelor române din Cruşova, e tratat ca un răsvrătitor şi nimeni, dar absolut nimeni nu intervine pentru el. Dacă d. Tascu Telescu ar fi avut fericirea să fi fost Grec, ori Bulgar, ori Sârb, atuncia Patriarhia, Exarhatul etc. ar fi mişcat cerul şi pământul prin protestările lor, mal ales că motivul pentru care e arestat este pe cât de ridicol pe atât de revoltător.
Pentru bieţii Români din Turcia n’are cine să intervie.
Apostol Mărgărit, care e frate de cruce cu actualul mare vizir al Sultanului, din nenorocire dorind să rămâe neclintit în postul de preşedinte al spionilor din Turcia, în care post a fost întronat de către însuşi Halil-Rifat paşa, nu poate să joace şi rolul de protector al Macedonenilor.
Iar legaţiunea şi consulatul românesc aO ordin expres, de când cu venirea d-lul Sturdza în capul guvernului, ca ori de câte ori va fi vorba de un Macedonean, să nu intervie fără avisul prealabil al lui Mărgărit. Toţi Macedonenii cari pleacă din oraşul nostru pentru Bucureşti, nu pot să’şl vizeze paşapoartele fără un bilet din partea Iul Mărgărit.
După cum vedeţi, d-le redactor, Românul din Turcia *e persecutat de Greci, batjocorit de Bulgari, maltratat de Turci, dispreţuit de reprezentanţii guvernului. De aci naşte întrebarea: pentru ce Statul românesc cheltueşte anual sume considerabile pentru Macedonia?
Un Român
Deşi unele ziare străine continuă a afirma că împăratul Wilhelm va veni la toamnă ca să viziteze Curtea noastră regală, totuşi menţinem informaţiile noastre ce am dat deja că, prin cercurile în măsură de a fi bine informate, nu se ştie absolut nimio în privinţa a-cestel vizite, care pînă azi nici n’a fost anunţată Curţii noastre regale.
MM. LL. vor fi însoţite în călătoria Lor la Ragaz de d-nele Mavrogheni şi Bengescu şi de d-nil colonel! Priboian’u şi Mânu.
D. general Vlădescu, şeful casei militare, va lua un congedifl de o lună.
In ziua de 7 August se vor Începe marile festivităţi săseşti din Braşov din incidentul centenarului morţii marelui reformator Honterus.
Textivităţile vor dura şeapte zile. Se va desvălui cu mare so’emnitate monumentul lui Honterus, se vor da concerte şi repre-sentaţil teatrale, se va organisa o retragere pompoasă In costume medievale, se vor ţine conferinţe, se vor da banchete, etc.
Caracterul exclusiv naţional săsesc al acestor festivităţi a început deja să ridice furtuni In presa ungurească.
Rusia şi Romînia
Ziarele din Viena şi Budapesta publică următoarea telegramă, adresată din Petersburg oficioasei Politische Corres-pondenz :
«Afirmaţiunea ziarelor ruseşti, că Romînia şi-a schimbat direcţiunea sa politică faţă de statele cari aparţin alianţei întreite, In urma vizitei Regelui Carol la Curtea rusească,—nu e alt-ceva decît o simplă exagerare panslavă.
«Cercurile oficiale ruseşti, cari nu Împărtăşesc vederile şi aspiraţiunile panslavilor, nu doresc declt ca Romlnia să înceteze de a mal hrăni sentimente puţin amicale faţă de Rusia, —fără a neglija consolidarea bunelor sale re-laţiunl cu Austro Ungaria şi cu aliatele acesteia : Germania şi Italia; să nu demonstreze In contra Rusiei cu fortificaţiile sale ; să nu-1 creeze greutăţi la navigaţia pe Dunăre şi să nu ia o posiţie iredentistă privitoare la Basarabia. Cu un cuvtnt: Romlnia să nu ameninţe cu atitudinea sa pe Rusia, provoclndu-se mereO la caşul clnd ar isbucni eventuale conflagraţii internaţionale.
«Cum vor înceta aceste circumstanţe, Rusia nu va considera cltuşl de puţin ca supărătoare rîvna Romtniel ca să Întreţină raporturi amicale cu alte State, ale căror bunăvoinţă vrea să şi-le asigure din consideraţie către interesele sale economice şi naţionale.
«Se pare că Rusia consideră că aceste dorinţe ale el sunt Indeolinite In urma vizite! din Petersburg a Regelui Carol.
«Afirmarea,Insă, că Romînia varupe acum cu Austro-Ungaria, şi că Rusia In locul Serbiei a găsit acum lu Romînia un instrument! cu care Işl va Întări influenţa In Balcani, nu e declt un produs al imaginaţiei panslave, pe care cercurile hotărltoare ruseşti 11 consideră drept o absurditate.»
D. C. G. Vernescu a cerut autorizaţia ministerului de domenii să dea In exploatarea unei companii streine nişte mine de anthracit, ce a descoperit pe moşia sa din Baia de aramă, judeţul Mehedinţi.
In urma desfiinţării «Linie! Danubiene germane de navigaţie», o concurenţă desperată s’a început lulre vechea societate austriacă de navigaţie pe Dunăre şi Intre tlnăra societate ungurească de navigaţie.
Drept consecinţă a acestei concurenţe, societatea austriacă a scăzut, In mod pro-visorifl, tariful de transport de mărfuri cu 25 la sută.
Şeful secţiei creditului Agricol de la Judeţul Dîmboviţa, anume N. Drăghiceanu, ţi-nlnd minte după vremurile de tristă memorie clnd oameni se torturai! şi se maltrataţi mal răii ca animalele, abuztnd de puterea funcţiunel ce II este încredinţată se poartă In modul cel mal netrebnic cu oa-meuil care vin să achite sail să ridice bani de la Credit.
O pildă :
Locuitorul Dumitru Tânase din comuna Găiseul In ziua de 24 Iulie 1898 pe clnd s’a presentat ca să răspundă 200 lei, numitul şef al secţiei a Început să insulte şi să Înjure pe numitul locuitor, chiar In cancelarie, fapt pe care reclamantul l’a şi pus In cunoştiinţa parchetului.
Credem că ministru finanţelor vaavisa la Înlocuirea unul asemenea funcţionar care nu-şl dă seamă ptnă unde sunt drepturile sale faţă de locuitori cari se împrumută la Credit.
Se vorbeşte că serviciul de navigaţie maritimă va fi cu desăvlrşire reorganizat pe cale budgetară.
Reorganisarea se va face pe ziua de 1 Ianuarie viitor, clnd intră In vigoare noul budget al direcţiunel. C. F. R.
Reorganizarea va prevede Înfiinţarea unei agenţii ia Alexandria, precum şi înmulţirea funcţionarilor.
Poliţia Capitalei a eliberat, în cursul lunel Iulie şi Iunie, 3400 de paşapoarte.
Ieri după amiază, Intre orele 3 şi 6 o ploaie torenţială şi bine-fâcâtoare a căzut asupra Capitalei, atlt de crud încercată o săptămînă Întreagă cu călduri de 31 grade
Iutr’un moment, ploaia a fost atlt de (puternică In cit mal multe strade se aflaQ In apă.
Ministerul domeniilor a hotărlt să mute staţiunea agronomică, care se găseşte pe moşia şcoalel de agricultură de la Herăstrău unde posedă şi un clmp de experienţă şi demonstraţiunl, — la şcoala de medicină veterinară.
Ministerul domeniilor ad-interim a trimis pe toţi inginerii de mine de pe lingă acel minister, să continue explorările de mine din anul trecut.
Inginerii de mine aii plecat să urmeze explorările In Dobrogea, munţii Bacăului, Muscel şi R.-Vllcea.
Explorări se fac, dar legea minelor de ce nu se aplică ?
In urma concursului ţinut, d. Udrischi va fi numit In postul de şef de clinică şi patologie chirurgicală de la şcoala superioară de medicină veterinară din Bucureşti.
In comisiunea Întocmită de ministerul de domenii pentru stabilirea unul tratat de agricultură, aQ fost numiţi d-nil: Marin Pe-trescu, deputat, şi I. Costin, cari afl scris asupra acestui subiect, Hermes, dirigintele şcoalel de agricultură de la Roman, Radian, inspector domenial.lBengescu, Învăţător, şi Moianu, profesor la şcoala de institutori.
O descoperire interesantă s’a făcut acum clt-va timp In munţii R.-Vilcel:
Aproape 80 de kilometri de gura Lotrului, pe valea Lotrului In sus, spre creeril munţilor, s’a descoperit lntr’o vale un sat format acum cîte-va decenii de nişte ciobani din Selişte (Transilvania). Despre acest sat, autorităţile nu ştiai! pină acum un an nimic.
Mal important e Insă, că clima valel în care e situat satul, este foarte uşoară In toate anotimpurile : iarna este atlt de uşoară In cit e un eveniment clnd cade zăpadă, iar vara nici odată nu e prea caldă. Vegetaţiuuea de asemeni Începe In Februarie.
Clţl-va turişti, cari aii fost acum cîte-va săptămtnl In acea localitate, afirmă că acest colţ de pămîot romlnese e de o frumuseţe incomparabilă, scutit de vlnturl mari şi de viscole în toate anotimpurile. Că s’ar putea transforma Intr’o localitate de cură de iarnă, care sub raportul climateric ar rivalisa cu Meran din Austria.
Coloniştii din acea localitate spun că nici o dată n’at! avut frig aşa de mare ca să fie nevoie să facă foc In casă, că nici odată n’ad avut lngh-ţurl, şi rlul care trece prin acea vale Înconjurată de munţi şi stlncl uriaşi, n’a fost îngheţat nici odată.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. inginer Ionescu a fost numit şef al atelierelor de aplicaţie de pe lingă şcoala de arte şi meserii din capitală.
*	Ministerul de interne a aprobat modificarea bugetelor comunelor Brăila şi Iaşi, pe exerciţiul anului 1898—99.
*	D. Ion M. MitilineQ a plecat pentru o lună la Ostenda.
Situaţia tn Austro-Ungaria
(Noul amănunte)
Convocarea parlamentului
Zilele trecute, ministrul de externe, contele Goluceow.-ky, a fost primit In audienţă, la Ischl, informtnd pe împărat despre conferinţele miniştrilor, la cari a luat parte. Iu acelaş timp, prind consistenţă svonurile despre o eventuală convocare a parlamentului şi despre reînceperea negociftrilor In chestiunea limbelor din Austria. Aceste svonurl atl fost înregistrate de Linzer Volk-8blatt, o gazetă In măsură de a fi bine informată. In schimb, Insă, foile cehe des-mint această informaţie. Narodni LisUj o Însoţeşte cu următoarele rlndurl:
«Ce scop ar putea să aibă o convocare a parlamentului ? Ar fi prea din cale afară să ne închipuim că se va face o nouă încercare de a restabili parlamentul vienez. La ce bun să tu'bure guvernul liniştea reprezentanţilor poporului şi să’l mal supună la chinul căldurilor şi plictiselel din marele oraş ?»
Conferinţele miniştrilor
Primul prezident al Ungariei, baronul
Bânffy, va cere o audienţă la Ischl, către sttrşiiul acestei săptămlol. Cn această ocazie, se va opri şi la Viena. unde va avea o nouă consfătuire cu contele Thun. Din acest fapt, Neue Freie Presse trage concluzia că relaţiile Intre cel doul miniştri nu s'afl Înăsprit. după cum spuneau unele gazete, deşi conferinţele de Slmbăta trecută n’ati dat nici un rezultat. Se crede că baronul Bânffy va expune împăratului vederile guvernului ungar şi se va consfâtui cu ministrul austriac asupra tratărilor de plnă acum.
ComstUik de miniştri la JCeota
Un lung consiliu de miniştri a avut loc la Pesta, In ziua de 30 Iulie. Discutiunea s’a urmat asupra conferinţelor din Viena. Se crede că consiliul a luat cunoştinţă şi de rezultatul audienţe! contelui Goluschowski.
ECOURI
— Aflăm că de la 1 August d. D. E-nescu, proprietarul Restaurantului şi grădinii sitnate In str. Sft. Ionică In dosul palatului regal, a angajat pe simpaticul artist Ionică Dinicu, spre a desfăta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce’l visi-tează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie.
* A apărut, In editura librăriei Steinberg: Metodica Limbii Romîneştl, pentru elevii normalişti, învăţători, institutori şi candidaţii la titlul definitiv, de A. Lupu-An-tonescu, Ion Cioeirlie şl M. Nicolescu (Ploeştl). Ed. I-ia. Preţul 5 lei.
„EPOCA” IN PROVINCIE
TEJLEGA
Respectuos vă rog să bine voiţi a Insera lu stimabilul d-voastră ziar următoarele rlndurl:
Ziarul Democratul din Ploeştl, cu data de 23 Iulie a. c. a publicat mal multe amănunte asupra abuzurilor şi ilegalităţilor eo mise de primarul comunei Telega, judeţul Prahova, anume C. Anastasescu, vătăşelul d-lul Teodirini, deputat de Prahova.
Cu ocazia ducerel mele la Telega, am vrut să mă conving dacă cele publicate lu sus numitul ziar In sarcina primarului sunt adevărate; dar In definitiv am constatat că Democratul a scăpat multe din vedere.’Pe Ungă abuzurile arătate, primarul C. Anasta-sescu mal face şi alte ciupeli mărunte de borfaş; ast-fel a afişatţo publicaţie cu No. 1768 din 16 Iunie 1898. prin care impune fie-cărul sătean, care are de Închiriat case pentru vizitatorii băilor din localitate, să sa înscrie la primărie, şi aceasta nu cu scop de control, dar dlasnl s’a glndit la o mică ciupeală, lulnd clte 3 şi patru lei de la sătenii proprietari.
Al Il-lea, fără să facă vre-o Îmbunătăţire Ia băl, afară că a pus un petic de rogojină In marginea lacului Sărat, a pus o taxă de 0,20 hăul de fie-care persoană, taxă pe care o încasează un jidan anume Max, ce şi-a dat titlul de medic, eliberează nişte bilete de carton fără nicr un control, la unele persoane liberează biletul şi la 10 nu ; dacă este nevoe, putem cita chiar numele persoanelor cărora nu le-a liberat bilete.
Nu ştim ce să face cu banii încasaţi, dar ştiQ atlt c& de clnd s’a pus această taxă, primarul C. Anastasescu cu ajutorul săfi Nae Păunescu şi cu consilierul Stoica Ne-delcu însoţit şi de C. Popescu, şef de gară la Titu, zilnic se Îmbată şi se aşează In marginea băi'or, In costumul lui Adam, In orele de bae ale doamnelor, făclnd cele mal mari porcării.
Un vizitator.
Toasturile de la Cettinge
Agenţia Romtnă ne-a transmis o depeşă cu privire la călătoria principelui Ferdinand In Muntenegru. Iată şi toasturile ce s’afi ţinut la prluzul de gală. Prinţul Nichita a spus :
«In iuimele Muntenegrilor e adine înrădăcinată dragostea părintească pentru poporul bulgar. Această dragoste este isvorul bucuriei şi entusiasmulul, cu care eQ şi muntenegrenii mei te-am primit pe tine. Cunoştinţa noastră veche se va transforma Intr’o nniuue reală, prin relaţiile de Înrudire a popoarelor noastre. Aceasta, azi, prin iubirea care te aduce la noi şi prin iubirea poporului tăQ care te lusoţeşte aici, e solemn pronunţată in momentul clnd te Întorci din Rusia, de Ia marea Doastiă naţiune soră, de la puternicul şi mărinimosul nostra protector. Acolo, la spendidele sărbători Împărăteşti, noi te-am Însoţit cu bucurie şi cu inima Înălţată. înalte principe şi scump frate, te salut cu simţire adevărată, In casa mea, In mijlocul poporului mefi, şi ’ţl mulţumesc pentru bucuria şi onoarea, pe care tu mi-al făcut o mie şi poporului mefi muntenegrean cu scumpa ta vizită. Ridic paharul mefi In sănătatea ta, pentru fericirea şi gloria ta, precum şi pentru viitorul poporului tăfi. Glasul mefi este acela al poporului mefi. Trăiască A. Ta R., trăiască A. S. R. principesa Maria Luiza şi iubitul principe moştenitor Boris, precum şi poporul-frate bulgar!»
Principele Ferdinand a răspuns In bulgăreşte : «Alteţă, scumpul mefi frate ! Mă bucur din toată inima, că venind din sfintele locuri ale liberatorului nostru, diu Rusia, norocul m’-a fost aşa de favorabil, ca să îndeplinesc o veche dorinţă şi o plăcută daterie, adică de a te visita pe tine şi sublima ta casă tu capitala eroicului popor muntenegrean.
Unite prin legături de slnge, Întărite prin istorie şi bine-cuvlDtate de religia comună, popoarele noastre afl comuna datorie, de a lucra unite In comun pentru desvoltarea intelectuală şi progresul lor, tot ast-fel cum şi suveranilor lor le incumbă datoria de a păzi o prietenie strlnsă şi adevărată, pentru a conduce pe această cale soarta lor predestinată. Noi preţuim foarte mult osteneala pe care tu, vrednicul conducător al poporului tăfi, ţl-al dat-o pentru ludepli-nirea numitei tale misiuni, şi mă umple de mulţumire faptul că In persoana ta, prede cesorul libertăţii şi progresului In peninsula balcanică, pot să ’ml exprim stima şi
iubirea, precum şi stima şi iubirea poporului mefi faţă de line, iubitul mefi frate, precum şi faţă de viteji muntenegreni. Am credinţa fermă că aceste sentimente se vor Întări merefl In viitor, şi, mulţumindu-ţl pentru splendida ta primire şi peutru vechea prietenie neschimbată, pe care ml-al dovedit-o, ridic paharul mefi şi beafl tn sănătatea şi pentru fericirea Alteţei Tale H, scumpului mefi frate,A. S. R. principesei şi a A. S._ prinţului moştenitor, a Intregel case princiare şi pentru progresul şi gloria viteazului popor muntenegrean.»
Afacerea Esterhazy
Paris, 31 Iulie. — D. judecător Flory a ascultat azi pe d. Judeţ, însoţit de avocatul său. D. Judeţ a dat judecătorului in-dicaţiuni pentru a i permite să stabilească veracitatea alegaţiunilor sale în privinţa tatălui d-Iui Zola.
Paris, 31 Iulie.— Camera de punere sub acuzaţie a decis că maiorul Esterhazy şi d na Pays nu pot fl trimeşi înaintea ju roţilor. Maiorul Esterhazy a părăsit închisoarea după amiazi.
divkrse
DIN CAPITALA
î*18*- .NlSUe> <),n prăvălia eîrciumarulul Chinţa Duţulescu, Şoseaua Pantelimon, 3, atl
I?,™1 j <\n!4Pînu! ,or' Pe rlnd lipsea de acasă, «urna de 1100 lei şi afi dispărut.
Tudose a fost prins, şi asupra lui agenţii de poliţie afl găsit 200 lei.	b ‘
Incendiu.— Din cauza torenţialei p’or de erl, o magazie cu var de la palatul In construcţie al Curţd de Compturl. a luat for, pe la orele 5, şi a fost consumat# piuă in temelii.
Sinucidere. — Pe ziua de erl, la orele 8 seara, s’a sinucis chelnerul Iancu Dirna, In vîrstă de 40 ani, Ja domiciliul săi! din calea Şerban-Vodă 57, trâgindu’şl un glonte de revolver In obraz.
Glontele revolverului, de ealibru’mic, isbind molarul inferior, a ricoşat şi nu a produs de cit o mie» rană.
Acum în urmă, Dima făcea ssrvicitl în be-rina Gambrinus din faţa hotelului de Franţa.
Ceea ce l’a determinat pe Dima să se sinucidă, e că, dup* spusele JuI într’o scrisoare ducea o viaţă mizerabilă.
Rănitul a fost trimes în Îngrijirea spitalului Brlncovenesc.
DIN ŢARA
împuşcat din greşeală. - Din Romau ni se telegrafbză că erl dimineaţă, Intre orele 8 şi 9, împ egatul de mişcare din staţia Hâiău-oeştl, anume Giurgiu, juc!ndu-se cu o armă ce era Încărcată, din nebăgare de seamă a descărcat-o in capul factorului poştal Sava Alexandru, care a căzut jos mort.
Parchetul de Roman a fost avisat.
F«e.-In noaptea de 29-30 curant, un incendii! s a declarat la proprietatea d-lul Dimi-trie Voiculescu, din Mizil, consumînd dependinţele caselor şi o magazie.
. Focul ar fi l'iat proporţii mari şi s'ur fi Întins cu multă uşurinţă, dacă d. C. Condeescu, care avea apă suficientă în rezervoarele morel d-sale, n ar fi pus-o la dispoziţia sacalelor pompierilor.	r
Comandantul pompierilor, d, N. Leoveanu, a desfăşurat cu aeeastă ocazie o deosebita activitate, care II face onoare şi merită laude.
Pagubele se urcă Ja vre-o 8.000 lei.
Imobilul nu era asigurat.
O nuntă tragică. - Se petrecea bine la nunta ţiganului Simicn Lepădatu, cu fiica vâ-tafnlul Ion Unguru, din comuna Vlădaia, jud. Mehedinţi, clnd de odată uu accident făcu ca «erbarea să Se oprita şi pe feţele veiela ale tutulor ţiganilor să se întipărească durerea.
Pe clnd ţinerii prieteni al mirelui trăgead puşti şi pistoale, după un vechii! obieeifi, nn glonte al ueul pistol a isbit drept iu piept pe Simion Lepădatu, ginerele, lăsîndu-1 pe loc mort.
Ţipetele sunt sfişietoare şi bocetele nefericiţilor ţigani nuntaşi, scoală satul in picioare.
Impresiunea produsă In sat de acest accident a fost foarte penibilă.
DINSTREINjlTATE
Un Rege falsificator «ie monede. __________
Se şfiac& Regele Filip cal frumos era acuzat cft falşi nea banT, dar râ, pină acum, această acuzaţiune nu era dovedită in mod pozitiv.
Astă-zT, d. Rlancard a preziutat Academiei de ştiinţe morale şi politica diu Pa-is uu studia dm care reiese că Filip cei frumos era un escroc... distins şi că, aceasta o probează d. Blan-cârd cu acte, Regele a falşificat monede In sume de bani enorme.
închiderea parlamentului englez
Londra, 31 Iulie. — Sesiunea parlamenfu-lul s’a In -his printr’un discurs al Tronului Acesta exprimă viile sale păreri de răii in privinţa conflictului ispano-american, expri-mind speranţa că negocierile Începute vor izbuti la o pace onorabilă şi solidă.
Discursul constată luarea cu chirie a portului Wei Hai-Wei în profitul menţinerii independenţii şi-a siguranţei Chinei. Mal menţionează Încă evacuarea Tesaliel prin mijlocul garanţiei împrumutului de războia grecesc, precum şi înţelegerea cu Franţa tn privinţa Africel occident^e.
CHESTIUNEA ZILEI
GIMCANTfNARUL LUI CHATEAUBRIAND
Duminica trecută, la Saiut-Malo, In Franţa, din iniţiativa unul comitet de literaţi bretoni, cărui s’a asociat municipalifaLa, s’a serbai cincanlenarul morţii marelui scriitor Chateaubriand. Serbarea dată In amintirea autorului Geniului Creştinismului, de către concetăţenii săi, dintre cari cel mal In vîrstă l’afl cunoscut pe clnd era copil, a fost impunătoare. Toţi bretonii diu Împrejurimi veniseră In haine de sărbătoare Cardinalul arhiepiscop de Rennes a oficiat In catedrala din Saint Malo. După terminarea serviciului divin, Părintele OUivier, marele orator ecle-siastic, a făcut un mişcător panegiric al lui Chateaubriand. Programul zilei era foarte Încărcat, dar partea cea mal importantă a fost pelerinagiul la Grand-Bd, stlcca pe care Chateaubriand ’şl-a ales’o el Însuşi peutru locaşul de veclnică odihnă. Aci d. Melchior de Vogflă, i-are reprezintă Academia franceză, a rostit un important discurs, din care
www.dacoromanica.ro
* P O C A
BAtfCA AGRICOLA
SUCURSALA BRAILA
31 Iulie 1898.
Bnletin de ştirile din etrKinătate ţi preţurile _______________carenţe în port _____________
Londra	retraşi
Hnmbwrg	calm
Berlin	fl.	8.29
»	»	6 58
,	»	*.92
» 5.39
37i/. 37 '/»
Grine Anvers c. susţi.
» Amsterd fl. 175 . Paris f.21.<10-20 95 Secară Amsterd. fl 118 Porumb Londra calm	»
Orz	» neschim.	»
Ovăz	» inactiv	»
AMERICA (New-York)
Griit disponibil — Porumb » Sept. Cenţi 71	»
» Dec. »	69'/«	*
BRĂILA
Grtă scadent k.	pe	ht.	68 72	Lei 8—8’/»
» mijlociu »	»	*	75—77	»	9—10
» fin »	»	»	78—81	»	10*/« —12
Secară »	*	»	69-7*	»	5»/«-6’/.
Porumb »	»	»	75 —80	»	5’/*—6*/*
.roş »	»	»	78—80	.	7—7’/*
Orz	... 60-67	» *i/, 6'/4
Rapiţă colja 21/220/o k. naveta 19-20 Ovăz 0/o k,8.50/87 obicinuite 10,10—50 OBSERVAŢIUNI
Fiaţa continuă mal animată şi mal fermă la partidele de grine. Vagoanele s’afl plătit 10 — 20 lei mal ettin. Oarzele In scădere 20 —30 lei de vagon. Secărurile 10—15 lei. Porumburile In scădere; cele roşii t»-vandabile. Navlul vapoarelor mal ferme. Şlepurile continuă a fi căutate.
extragem următoarele pasagil, care caracterizează opera defunctului sărbătorit.
«Vrem să ne dăm seamă cit de mar1* şi profunda a fost impresiunea pecetiel sale asupra limbel noastre, asupra felului nostru de a gîndi ? Să presupunem un istoric, In cursul veacurilor, care s’a oprit In faţa unei cărţi fără nume, fără dată, In care nimic n’ar preciza epoca compunerii el; să fie numai obicinuit cu literatura noastră, acel istoric va zice fără a sta la Îndoială, iuspec-tînd numai primele pagini: «Această carte a fost scrisă Înainte sati după Chateaubriand.»
«Chateaubriand ne a lăsat, Intre altele, două învăţăminte particularmenle apropiate nevoilor timpului in care trăim.
«Ajuns la vîrstg de bărbat In momentul unei mari schizme istorice, atunci clnd Franţa dădea naştere unul viitor care făcea pe fii neînţeleşl pentru părinţii lor, legat de trecut prin originile, educaţiunea, sentimentele sale ; atras către acest viitor prin viteaza sa inteligenţă, prin intuiţiunea sa despre orizonturile nou), a iubit cu aceeaşi căldură de inimă, a unit In aceeaşi lărg:me de înţelegere Franţa pioaselor sale tradi-ţiunl şi Franţa generoaselor sale speranţe. ‘M’am aflat între cele două veacuri, zicea dlrisu', ca la confluentul a două rlurl ; m’jm scufundat In apele lor turbure, des-pârţindu-mă cu părere de râă de vechiul ţărm pe care mă născusem şi lnotlnd cu speranţă către ţărmul necunoscut unde se duc să iasă la mal genei aţiunile noul». Neliniştea Înfricoşată a acestei tranziţii s’a prelungit mal mult de cit o prevedea : o suferim încă. Să Învăţăm de la el a nu renega nimic din ce ne a lăsat scumpul trecut, a nu deshădăjdui nici una din Îndrăznelile viitorului. Măsura este gred de găsit în amănuntele problemelor ; unul înttrzie fără folos pe căile pe care istoria nu va mal trece, altul se aruncă cu imprudenţă In făgaşe unde nu va conduce nici odată. Suferi, te Înşeli câutlnd această conciliaţiane; nu face nimic, exenţialul este, după expresiunea marelui orator sacru, după exemplul practic al Iul Cliate-aubriand, să ţii cu tărie cele două capete ale lanţului.
«Precursor al tuturor Îndrăznelilor roman-tizmu'ul, a aruncat Iu sufletul nostru, In literatura care reflectează acest suflet, o lume de ferme şi de idei împrumutate peste tot locul, necunoscute de înaiute-mergătoril săi clasici; le-a imprimat din nofl In ce are Franţa mal bun.
«Ce inteligenţă,ce figură rml franceză dectt a sa, pînâ şi In ticurile sale, plnă şi In părţile vulnerabile, dac’aş îndrăzni să zic! Să Învăţăm a imita puternica sa încredere In forţa geniului nostru naţional; precum acel cuceritor care nu se temu nici odată că va h sclavul cuceri?ilor sale, să Învăţăm a lua de la alţii, a învăţa dela alţii, pentru a transforma totul în propria noastră substanţă franceză.
«Si mal amintesc, în fine, supremul lnvă-ţâmînt care rezultă din această nobilă ec-sistenţâ, sacrificiul constant al tuturor bunurilor exiginţelor cavalereşti ale cinstei ? Citeam odinioară, într’o scrisoare inedită a lui Chateaubriand, această frumoasă frază, caie i-ar fi putut servi drept deviză : «N'am aşezat timpurile mele de luptă în umbră». Invâţămînt folositor tuturor oamenilor, lu toate timpurile, pentru toate greutăţile vie-ţel omeneşti».
NUVELA
Bucurie sălbatică
îmi era tare drag, bietul Cazimir.
Gentilom polonez, transplantat pe paveaua Parisului după insurecţia de fa 1863 Îmi deveni prieten, cu toată diferenţa de vîrstă dintre noi amlndoul.
Cazimir era de patru-zecl de ani, pe clnd efi nu eram de cit de două zeci şi doul şi cu toate astea ne tutuiam.
Era vesel, băiat bun, inimă cum se cade, prieten sincer, II plăcea să petreacă cu toată sănătatea lui şubredă...
ti petrecu atit In cit ajunse ofticos.
ra bogat, foarte bogat.
Fia unic, moştenise după moartea părinţilor săi averea imensă pe care o posedat! în Wolynia.
Iotr’o seară, pe un fotoliti de orchestră dintr’un teatru de gen, zări pe scenă o actriţă care-I plăcu straşnic.
A doua zi era înamorat de-a binele şi după zece zile d-ra Marta Crcmieux devenea metresa sa.
O luă la el, In apartamentul săil din strada Amsterdam şi de atunci ea se aşezase acolo ca la dlnsa acasă. Luna lor de miere fu veselă: nu ţinură socoteală nici de biletele de bancă, uicl de îmbrăţişări.
Apoi, Marta strămută la Cazimir pe sora el mal mică, figurantă Ia Operă, apoi pe
mama el şi mal pe urmă o verişoară care se ocupa cu cusutul.
Apartamentul Ini Cazimir era mare, iar ™ vr*/a 01 Profita de dlnsul In bună voie.
vedeam că sârmannl polonez era stăpinit cu totul, pentru tot-d’auna, şi asta mă necăjea cu toate că el nu se pltngea nici o Ounpotrivă, părea atlt de fericit, în mijlocul acestei familii noul!...
Oar lotr’o zi Cazimir căzu bolnav.
Lite-va vizite îmi ajunseră ca să înţeleg că ftizia Îşi făcea calea. Medicul era tăcut, de-cit tăcerea asta spunea mult.
O dată, eşind de la prietenul mefl, pe care mă duceam să'l văd foarte des, mă Intllnil la poartă cu un notar care-ml era cunoscut puţin.
—	Fără îndoială că şi-a lăsat averea toată muierel, îmi zisei şi nu mă înşelam.
Cazimir îmi mărturisi el însuşi.
—	Ce vrei, îmi zise, mă simt răti şi pot să mor azi satl mline. Nu vreatl să las în mizerie pe femeia care a sacrificat tot pentru mine şi care mă iubeşte.
Trecuse trei zile.
In momentul clnd voiam să sun la uşa apartamentului In care locuia Cazimir, auzii în anticameră ca un fel de zgomot de danţ.	-
Uimit, îmi stăplnil mina şi înainte de a suna, ascultai!!. Nu mal Încăpea nici o îndoială: In casă danţatt şi rldeafl.
Sora şi cu venşoara Martel eraţi acelea cari se amuzat! ast fel, — le recunoscusem glasul.	-•
Sunai.
Rtsetele şi danţul încetară de odată şi a trebuit să aştept cîte va minute, plnă să se deschidă uşa.
Servitoarea care mă înttmpină, era beată şi părea şi dlnsa foarte veselă.
Care era oare pricina acestei bucurii generale.	..	.
Ce fericire se întlmplase oare In această casă unde zăcea în agonie un bolnav ?
Nu pricepeam de loc.
Dar în momentul ctnd voiam să întreb pe servitoare, Marta apăru, şi-mi zise cu o expresie senină a frumoasei sale figuri:
—	Ştii c’a murit azi dimineaţă...
Victor Joze.
Depeşile de azf
(Serviciul Agenţiei Romtne)
Genua, 31 Iulie. — Ieri a fost o ciocnire Intre două trenuri de drum de fer lingă Pontedecimo. Sunt 9 morţi şi vr’o 40 de răniţi In mod grav.
Genua, 31 Iulie.—Victimele ciocnirii din Pontedecimo sunt In număr de unsprezece. Starea cltor va răniţi s’a agravat.
Roma, 31 Iulie.— Papa, care este sănătos, şi-a reluat audienţele sa’e.
Belgrad, 31 Iulie— Smpştina a adoptat budgetul pe 1899. Sesiunea se va închide Duminică.
Lisabona, 31 Iulie.— Circulă svonul asupra unei crize ministeriale parţiale.
Pekiug, 31 Iulie. — Om toate protestările ministrului Engliterei, împrumutul belgian pentru drumul de fer Peking-Haukan s’a aprobat printr’un edict imperial.
RESB0IUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne*)
(Prin flr telegrafic)
DIN EDIŢIA DF, SEARĂ Madrid, 31 Iulie.—Guvernul a primit protocolul preliminărilor de pare. La eşirea de la Consiliul de eri după a-miazi, miniştrii au declarat că protocolul s’a aprobat cu desăvtrşire şi că guvernul va răspunde în timpul serii la Washington.
Guvernul va conferi d-lul Cambon puterile necesare pentru a semna preliminările de pace.
Probabil că ostilităţile se vor suspenda azi.
Washington, 31 Iulie. — O luptă s’a dat intre spanioli şi americani lîngă Maya-guee (Porto Rico) Doi americani au fost omorlţi şi 15 răniţi.
New-York ,31 Iulie.—Se anunţă din Washington ziarului Herald că d. Cambon a primit autorizaţia Spaniei de a semna protocolul de pace.
D. Mac Kinley va lansa o proclamaţie de armistiţiu formal după ce d. Cambon va fl semnat protocolul.
DEPEŞILE DE AZI
Semnarea protocolului de pace
Madrid, 31 Iulie.—Se asigură că d. Cas-tillo va prezida cornisiunea păcii. Spania doreşte să rămtnă suverană pe tot archi-pelagul Filipinelor, acordînd largi reforme politice şi administrative.
Madrid, 31 Iulie.—Imparcial anunţă că coit’sii nu se vor întruni dectt pentru a ratifica tratatul de pace.
Americanii au ocupat oraşul Amyn-guez (Porto-Rico) după o luptă cu Spaniolii.
Washington, 31 Iulie.—Protocolul de pace s’a semnat la Casa albă la 4 ore după amiazl.
D. Alger a telegrafiat tutulor comandanţilor militari, anunţînâo-le semnarea protocolului şi ordonîndn-Ie încetarea ostilităţilor.
Cota apelor
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl şi azi 1 August:
T.-Severin Giurgiu • Galaţi • •
Erl	Azi
2ni.2l	2m.l()
ltn.89	lm 82
lm.96	lm.92
ULTIME INFORMATIUNI
Eri s’a trimes de la Castelul Peleş, Mitropolitului din Petereburg, un album splendid, conţinind fotografia tuturor bisericilor construite de M. Sa Regele pe domeniile Coroanei, precum şi fotografia tuturor bisericilor restaurate.
Albumul s’a trimes prin legaţiunea romînă din Petersburg.
In privinţa convocării unui congres guvernamental, aflăm din sorginte sigură următoarele:
D. Dim. Sturdza este hotărtt a convoca un fel de congres pe la finele lunei August, spre a se lua oare-cari hotărirl în ce priveşte campania electorală comunală şi spre a încerca împăcarea, nu cu dra-peliştii, ci cu diferitele coterii guvernamentale de prin unele oraşe.
La acest fel de congres vor fi convocaţi toţi deputaţii şi senatorii guvernamentali, precum şi primarii tutulor reşedinţelor de judeţe şi preşedinţii consiliilor judeţene.
Despre o tentativă de împăcare cm dra-peliştii, pină acum nu e nici vorbă.
Mline se va oficia un Te-Deum la catedrala catolică pentru sănătatea Papei Leo XIII.
Se vorbeşte că d. Ferechide a fost sesi-sat de un gheşeft de ci le-va sute de mii de lei ce s’ar fi săvirşit la prefectura judeţului Ilfov cu nişte furnituri de pietriş, cu şoseluiri şi construiri de şosele.
înregistrăm acest svon, ce circulă cu insistenţă, fără a releva de-o-eam dată o sumă de amănunte foarte grave ce se spun in această afacere.
Vom controla însă toate svonurile şi imediat ce ele vor fi confirmate, le vom publica.
Mal mulţi negustori de lemne ni se pllng de aceea-ce se petrece mal la toate autorităţile publice cu furnitura lemnelor de foc necesare acestor autorităţi pe iarna 1898 — 1899..
Toate aceste furnituri se dafl agentului electoral Ghiţă Manolescu-Luugu, depărtln-du-se cel alţi concureuţl cu ori ce mijloc.
^ Ast fel, la 27 funia a fost o licitaţie la Eforia Spitalelor Civile pentru furnitura lemnelor. Oferta Iul Ghiţă Mauolescu-Lungu fiind mal puţin avantagioasă, licitaţia s’a amlnat pentru ziua de 24 Iulie clnd i s’a dat furnitura cu 61 de lei stlnjenul pentru nişte lemne cari nu fac nici 50 lei stlnjenul.
La^ ministerul de finauţe furnitura lemnelor s’a dat tot lui Manolescu Lungu. La primăria Capitalei i s’a dat jumătate din furnitura.
Negustorii de lemne ni sa plîuge că sunt ameninţaţi In interesele lor de acest monopol ee colectiviştii l’aă dat lui Manolescu-Lungu.
O persoană demnă de toată încrederea ne asigură că conform cu noua lege, examenele de clasa VII (bacalaureat), nu vor mal avea loc în Septembre, aşa că elevii căzuţi In Iunie safi nepreparaţi la examen, vor trebui să aştepte plnă la anul viitor.
Ar trebui ziarele oficioase să lămurească aceasta, spre a se şti ce demarşe să ea cel ce se pregătesc de acest examen în timpul vacanţei.
. O. Capuţineanu, secretar general al ministerului lucrărilor publice, u fost invitat, din partea d-lul Ionel Brătianu, să’şl reguleze drepturile la pensie pe ziua de 1 Oc-tombre.
Ziarul clerical A'kolmămj din Budapesta Înregistrează ast fel caşul din E-iopatak:
«Noi, ce e drept, nu seusăm pe aceşti oameni beţi. Se pare că eraţi atlt de entu-siasmaţl, în cît ar fi rupt In bucăţi chiar şi portretul Iul Rothschild.
«Dar totuşi ne mirăm, că ce căuta portretul Regelui Romlniel In Ungaria. în restaurantul unul cetăţean ungar ? Oare In Bucureşti set! In vr’un restauraut din Ro-mînia, s’ar tolera portretul vr’unul domnitor străin ?».
La această apreciare, singură In toată presa ungurească, Tribuna răspunde în următorii termeni:
«Dacă cronicarul de la Alkotmăny ar avea mal multă sinceritate, ar scrie cel puţin deschis: «Noi, ce e drept, aprobăm cazul, dar nu putem spune pe faţă. Citiţi printre rlndurl Şi peste tot, unde veţi vedea portretul Iul Carol, rupeţi-I. Ce caută Regele Romtoiel pe pămlntul Ungariei ?»
Ofiţerii austriacl din Cernăuţi, precum şi toţi ofiţerii gendarmeriel rurale din Bucovina, aă dat Luni seara un banchet splendid lu onoarea d lui maior Catargiu, comandantul gendarmeriel din Bucovina.
La acest banchet afi luat parte, Intre alte notabilităţi, guvernatorul Bucovinei, d. baron Bourguignon, mareşalul ţării d. lăncii Lupul, generalul Matt, vicarul mitropoliei romlue dr. V. Repta, etc.
D. maior Catargiu a primit In cursul banchetului numeroase telegrame de felicitare.
D nil Iencu Lupul, mareşalul Bucovinei, şi dr. N. Bllndu ati convocat pe membrii comitetului naţional din Cernăuţi la o consfătuire pe Luni după amiazl lu palatul ţării.
Această consfătuire e convocată in vederea alegerilor din Septembre pentru Dieta Bucovinei.
In portul Galaţi mişcarea baslimentelor pe ziua de erl a fost nulă. In portul Brăilei, sunt numai şease vapoare cari încarcă cereale.
Transacţiunl numeroase se fac acolo, dar numai pe uscat, adică marfă sosită cu vagoanele.
ULTIMA ORA
Serviciul « Agenţiei Romîne»
Washington, 1 August. — Protocolul de pace semnat conţine următoarele stipulaţiunl:
Npanla renunţă la suveranitatea sa asupra Cubei. Ea va ceda Matelor-ITuite : Porto-RIco, oe-le-l’alte Antlle şl chiar una din Insulele Larrone, după alegerea Statelor-Unlte.
Americanii vor ocnpa oraşul, bala şl portnl Mantila pfnă la Incheerea păcii definitive şl re-gnlarea cestlnnel Filipinelor.
Cnbaţ Porto-Rico şl cele-l’alte Antlle vor fi evacuate Imediat.
Comisiunile însărcinate să fixeze amănuntele evacuării se vor întruni la Havana şi la San-Juan de Porto-ltico, în termen de 30 de zile după semnarea protocolului.
Delegaţii însărcinaţi să negocieze tratatul de pace, cari nu vor fl mal mulţi decît cîte cinci din partea fle-căruia din cele două State, se vor întruni Ia Paris la 1-iă Octombrie s. n. cel mal tîrziu.
îndată protocolul semnat, ostilităţile se vor suspenda.
In acest senz s’afi şi dat ordine de ambele părţi, tuturor comandanţilor forţelor de uscat şi mare.
Se caută un capitalist cu 20—30 mii lei, pentru exploatarea unei Tăbăcăril a Societăţe) pentru Învăţătură Poporului Ro-mlu din Blrlad, In asociaţiune cu 6 tineri, învăţaţi şi practicaţi Iu această specialitate, în streinâtate, timp de 10 — 12 ani, cu spesele şi îngrijirea acestei Societăţi,—cu alţi peste 80 tineri In alte 35—40 specialităţi de mici industrie,—şi cu condiţiune de a avea o prăvălie de pelărie, pentru desfacerea produselor tăbăeâriel şi altor accesorii.
Societatea are un local foarte bun şi corespunzător, lingă rîul Btrladulul, prova-zut cu vasele şi unele maşine trebuitoare, întreprinderea pi omite mari avantagil.
Mersul Trenurilor
Pleoarea din g>%r%	Nord	Sosirea tn Gira de	Nord
Numele Staţiunilor	Dim.	Numele Staţiunilor	Dim.
Pa'Idts-O.-Lung • • •	6»o	GalaţJ-Ploeştl ....	5»
Olulnlţa-Sallgny • • •	6“	G-tlnopol-Oonstanţa •	60»
	7* >)	Budapeata-Tltn • • •	5*o
PloeţtMaşî		7»«	Lemberg-Ploeştl • • •	««
Titu*8mîrda		7»	Unghenî-Ploegtî • • •	7» i)
Ploeţtl-Braşor. • • •	7u	Puiîioasa-O.-Lung • •	10**
Comana-Smirda • * •	ftOO	Căl&raşî-Slobozia • •	10»*
PI eştî-Viena • • • •	9X0	Smîrda Oomana • • •	10"
PiteştI-Londra • • • •	11'» >)	Teoucl-Ploeşti....	10*» *
PloeţtI-e»l»p ....	li«	0-tinopol-Constanţa •	iio»
		BadapeBta.Ploestl •	11*0
Ploeştî-BraşoT • • •	”3S“	Paris-Piteţtl • • . . .	11*0
Oimln.ţa-Conatanţa. •	3“		seara
Oonatanţa-O-Unopol •	441 «)	Braşov-Ploeţtî • • • •	IjOb
Oiulniţa>31obo«la • •	6»°	Constanţa-Olulnlţa • •	12“
Ploeştl-Budapeata ■ •	5*0	Londra-Plteştl. • • •	4« »)
PiteştI-P.ria		5“	GalaţI-Ploe?tI ....	500
Oomaua-Giurtfiu. • •	goo	Vîroiorora-Tltu • • •	7**
Ploeştl-Galaţl ...»	6*>	Smîrda-Comana • • •	7*o
Tlt«-0.*Lung • • • •	6»o	Braţov Ploeştl. • - •	8*»
Ploeştî UoghenI • • •	9»*	Vlena-Ploeţtl • • • •	9x0
Ploeatl-Lemberg. • •	10«	Constanţa Ciulniţa • .	9**
Ploeştl Galaţi • • • •	11*°	Iaşl-Ploeştl .....	lOio
Constanţa O-tinopol •	7M 4)	ParlR-Titu		«** *)
Titu-Budapesta • • •	11*0	0 -Lung-Titu. ....	10**
•) Aoest tren circulă numai		*) Acest tren circulă numa!	
Miercurea.		Miercurea.	
*) Acest tren oiroulă numai Duminica.
•) Aoest tren no oiroulă de oît Joia.
4) Acest tren no oiroulă de oît Dnminica.
oît Duminica.
•) Aoest tren nu circulă de cît. Joia.
*) Aoest tren nu oiroulă «le oît Duminica.
LICEULX»DERS
DE FETE
Situat in Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu, *3, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gratlina tlt- copii, curn primar, curei liceal şi cursuri facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari * aO reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzînd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voiii Uifiinţa şi cursuri de şcoala se-cuntlară pentru elevele cari vor aspira să intre în ş-oala -ecunilară superioara, iar pe de alta voiţi da desvoltărl mal mari cursurilor facultative, aşa ca elevele respective pe lîngă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cursurile facultative sunt cele inal neme-rite pentru fete, căci învaţă numai ceea-ee le va trebui în viaţade familie.
In ce priveşte buna reputaţie a îngri-jirel, educaţiei şi instrucţiei ce se daG în acest institut, cred de prisos orl-ce vorbă, fiind-că o cunosc, toţi ciţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n’ar cunoaşte această reputaţie, bine voiaseă a veni în cursul anului să viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, ele.
In noul local voiţi primi interne şi eleve cari urmează la Ejclernatal secunitar, la Conservatorul tle mustea şi la şcoala profesională, aflindu-ne în apropiere de asemenea şcoale.
Elevele însă cari voesc să urmeze in pension după programul statului, fie cursul primar, liceal saQ secuntlar. trebuesc înscrise pînă la 15 Septembrie, clnd se înaintăză liste onor. minister.
Prospecte se trimit orl-cul va cere, adre-sindu-se subsemnatei pînă la 15 August, K»ra Predeal, apoi în Bucureşti, Strada Schitu Măgureanu No. 43.
Directoare,
MARIA ESUI BtETEATO.
DIMITRIE ENESCU
Restaurant şi Grrădină
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA
Bucureşti, Sfraita •Sfentu Tonică
LICEUL MODERN
INSTITUT DE BĂEŢI Rncnreşli. (lalrs Victoriei, T9»>
• uimi-» rr mare. "meimdare şi secţie pregă-
• iioare, penm pxâmenu1 de admitere la Uni-»crsiia?c ii •'bcoivpnţ'lor ş>-oalelor particulare înainte Al >r>ip 1MI8 Autorisat a ţine, in limitele Ke-r-tambiituln!. exirrene de fine de an şcolar iu institut, şi elibera, sub semnătura delegaţilor min t< riali, cjrtiilcat) dînd drepturi cga'e eo cU> Cn liceele publice.
lu Iu i-e 1898 d:n t^9 elevi al cursului secundar c). I— Vf n av ,t 70 promovaţi şi numai 1? ropelrn'T. ăecî r sultat strălucit, cu pro noţiune d: 60 la sută, procent mat nici o dată atins in . oalele publice; 20 elevi al cursului primar nu tretul esniutn la stat, fiind toţi promovaţi.
Elevii, cari în expirfioi ■ n s-olar, n’aă fre-■ut esumemd in Iunie, pot, .conf. art. modificat 118 din R'gulametlt, ‘ij rrpar.iţt şi de clasa armflfoire spu a trece In Iunie, cu dispensa ministerială, ex m»n dr două c’as •.
înscrierile nen-rti anul ş-olar 1 <>08—00 încap ;» 15 August, preparaţiile de corigent la 20 August, cureţi.;!-» la ""-p'exbro. I.hta profesorilor se vj publica la vreme. Prospecte se trimet In 'errre
Dheclor «'-07rr.tr <1. DRAGII, pr'f bor le fV.rmofia la liceul --Lazăr-
vuii/Aire
Fosla i Bâtcoiuuu, restaurată din nod cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste.
Platoul gifăUinel Buicoianu în întindere da
10.0(10 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avfind
plantaţi) şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capilalef, cu vedere asupra întregului oraş, foarle piopne peulru uu pensionat sad altă clădire mare.
Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă.
Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont.
Locuri pentru nladirl pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Mana.
Case de venzare in cartierul Gramont cu pre-ţui-1 moderate, toate afectate la Creditul funciar urban.
Case şi locuri de venzare pe strada Laboratorul. Plăţile in rate.
Dobânda mică.
Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea.
Grădini de închiriat avautagioase cu deosebire pentru societăţi de sport.
Pentru lămuriri mal detaliate a se adresa la proprietar.
a. A. SITER.
_____________SbfjSuter No. 9 (Gramont)
SflfOTW»»
DE VÂNZARE Locuri Fâ»rcelate
DE LA
i Mj k i; hi «o bi i ,v i
METRU PATRAT
pînă la £50 13A.IVI
Pe Malul Măre! negre
ŞI LACUL TECHIR GHIOL
tn condlţinni <le plată POARTE
ayantagioasf.
atlică in timp tle S ani in ta rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atit ca clima cit şi pentru calitatea apel iacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Orl-ce informaţiunl precum şi pentru pla- a nul de situaţiune al asestel localităţi st vor * trimite franco la cerere de către proprietarul ţ§
D-nul I. MOVIIiA
Bucureşti, Str. Bonomei, 27, g
Doctorul Anghelescu
chirurg h! !*pii.it!nlui Brlncovenesc
Fost Intern al Spitalelor din Paris In timpul verei va râm ine în Capitală Str o fia Sălciilor \o. 4 hi*
Dr. N. Stavrescu
fost intern al spitalelor şl lustl-tntnlnl «Maternitatea» Slraiia MArraptă, Xo. SS
Amiiiciu
Iu amintirea marilor patrioţi de la 18*8 He-liade I. Rădulescu, I. Maiorescu, M. Kogălni-ceanu, V. Alexandri, A. Panu, Fraţii Golesci, Lol. G. Magheru, N. Bălcescu, general Chr. Tel! cunoscutul gravor I. Swartz, diu strada Carol, -0. furmsonil C. F. H., al direcţiei poştelor şi telegrafelor, etc. etc., a turnat o prea frumoasă medalie în argint şi bronz.
EPITROPIA GENERATA fl SPITALELOR SI OSPDHLQR SF, SPIRID3N
BĂILE.........SLĂNIC (Moldova)............................“
Epitropia generală a spitale’or şi ospiciilor SI. Spiridon are onoare de a aduce la cu-6r#e #nefttvU ^fil 0r a ^lănic va fi prelungit anul acesta [pînă lli (27J
Cu începere de la 10 August, tarifele cernerilor şi ale băilor vor fi scăzute cu
& O A S U T JX.
Societatea franceză a (.asinului Regal va face de asemenea o scădere de 20 la sulă SroPira. mincanI' E.‘ 8? întremează a face o pensiune complecta pentru uua lună de la
bcVn^^T'^ra^Slî ^	,0rai^’	—* P-*». - ««prind.
Hidroterapia generala pusă sub iispecţiunea d-lul dr. Russ, decanul facultăţel de Modi-cină din laş! va continua a funcţiona sub direcţiunaa d-lor doctori Pas'ia şi Pilescu, şi stabilimentul penD;0 cţ'ra Kneipp, care atrage in fie-care zi inaT mulţi adepţi, rămme sî mal
departe sub abila direcţiune a doctorului Koch din WOcishofen.	’
Situaţiunea climaterică a Slăniculut în lunile August şi Septembrie poate rivaliza cu prisosinţă cu acea din Nissa, Rigatz, ţărmurile Mediteraneiel etc., ast-fel că publicul e sigur de a gfisi Pe Jlngft un aer dulce şi Îmbălsămat, o hidroterapie sistematică, cmfort si dislracţiunt. benehciind în acelaş timp şi de preţurile excesiv de moderate.	5
OSciul poştal şi telegrafic, muzica şi toate distracţiuniie vor funcţiona uină la . .	.	.	.'16 (»7) SEPTEMBRIE IWCLUSIV	P
Biletele de ducere şi întoarcere pe C. F. R. pînă la T-Ocaa, cu reducere de *0 la sută râmîn valabile pînă la 15 Septembrie.	euucere ae *u ia sută,
Pentru ori ce informaţiunl a se adresa administraţiunel băilor la Slănic.
www.dacoromanica.ro
4
* F U C A
FOIŢA ZIARULUI •BPOCA»
ALEXANDRE DURAI
O KOAPlEIN FLORENŢA
BU*
ALEXANDRU DE MEDICIS
ceva
care
de
l’a
Cominiu
Ioan de
scris
Dar, mal intîiQ, să spunem palatul Riccardi, şi de acela clădit.
Cel care l’a ridicat a fost Bătrinul. Florenţa il alungă în două rîndurl şi sfîrşi prin a’l numi părintele patriei.
Cominiu era fiul celebrului Medicis, despre care Machiavet a cele ce urmează:
«Ioan de Medicis a fost mizericordios în toate. Miluia pe cel cari ÎI cereaă pomană, dar prevenia chiar lipsa acelora cari nu-I cereail nimic. Purta o dragoste egală tuturor concetăţenilor, lăudînd pe cel buni, plîngînd pe cel mişel. Nici odată n’a pretins onoruri, şi le avea pe toate. Nici odată nu mergea la palat, fără să fie chemat; dar la orl-ce cestiunl importante era chemat. îşi aducea aminte de oameni în nenorocire. Nici odată, în acele vremuri de jaf general, nu s’a atins de
bunul Statului, şi n’a întins mina spre tesaurul public, de cit pentru a'l mări. Prietenos cu toţi magistraţii, cerul îl refuzase vioiciunea, dăruindu-I elocinţfl, şi, ori cit îţi părea de melancolic la prima vedere, observai în curînd că avea un caracter uşor şi vesel».
Acest mare cetăţean, tatăl lui Cominiu şi al Iul Laurenţiă cel bătrin, a fost ales de două ori preciso, o dată gonfa-lonier, altă-dată unul dintre cel zece al războiului, ambasador pe lingă Ladislas, regele Ungariei, pe lingă papa Alexandru V şi pe lingă republica Genevei; el a dus la sfirşit bun toate misiunile cu cari a fost însărcinat, a rainuit aceste înalte afaceri cu atita prudenţă şi lealitate, incit, lucru rar, ajunsese puternic faţă de cel mari, şi popular de cel mici.
El muri spre finele Iul Februarie al anului 1428, şi fu inmormîntat la biserica Sf. Larenţiu, una din capo-d’operile lui Filip Brunelleschi. Funeraliile lui costară pe. cel doi fii două mii de florini în aur, sumă echivalentă cu o sută de mii de franci in moneda noastră actuală, şi fu însoţit de lume multă, şi de toţ! ambasadorii diferitelor puteri, cari se găseaţi în acel timp la Florenţa.
Din aceşti doi fii începe în arborele genealogic al familiei de Medicis acea mare diviziune care prepară pe protectorii artelor şi suveranii toscani.
Ramura veche, glorioasă sub Republică, continuă a se urca sub Cominiu bătrînul, şi dădu pe Laurenţiu magnificul şi pe ducele Alexandru.
Ramura mal nouă dete pe Ioan al Bandelor-Negre şi pe Cominiu I-iul.
Cominiu Bătrinul se născu într’una din acele epoce fericite in care omul de geniă găseşte mijloace uşoare să devie mare. Cu dinsul se deschide era splendidă a republicel florentine; artele sţrăluceaO pretutindeni : Brunelleschi zidea biserici, Donatello sculpta statul, Orcagna tăia portic!, Masaccio zugrăvea capele. In sfirşit, prosperitatea publică, mergind alături cu progresul artelor, făcea din Toscana,—situată între Lom-bardia, statele bisericel şi republica ve-neţiană,—nu numai cea mal puternică, dar incă şi cea mal fericită a Italiei.
Cominiu se născuse cu bogăţii imense şi îndoise aproape aceste bogăţii prin faptul că, ne fiind de cît un simplu cetăţean, cîştigase o influenţă stranie. Strein de guvernămint, el nu-1 ataca nici o dată, dar nici nu-I linguşea; dacă urma o cale dreaptă, Cominiu zicea: «Bine» ; dacă se abătea din calea adevărată, Cominiu zicea: «E răii». Şi această aprobare saă desaprobare avea o importanţă supremă. Cominiu nu era şeful guvernului, dar era poate mal mult de cît alît : era censorul.
Ast fel e uşor de înţeles ce furtună teribilă trebuia să clocotească în taină împotriva unul asemenea bărbat. Cominiu o vedea crescînd şi aştepta să izbucnească ; dar, cu totul absorbit de proiectele Iul vaste, nici nu întorcea măcar privirea spre partea de unde tunetul începea să ameninţe. Dimpotrivă, liniştit, căuta să isprăvească capela Sf.
Laurenţiu, începută sub tatăl săfl, zidea mănăstirea Dominicanilor San-Marc, ridica mănăstirea San-Frediano, şi în fine, punea temeliile acestui frumos palat din Via Larga, despre care vorbirăm mal sus. Insă, cînd duşmanii începură să-l ameninţe făţiş, părăsi Florenţa pentru a se duce la Mugello, leagănul familiei sale, şi clădi, pentru a ’şl găsi ocupaţie, mănăstirile Iul Bosco şi a sfîntulul Francisc, apoi reveni în Florenţa sub pretextul de a’şl vedea capela părinţilor de Santa-Croce, şi o părăsi din nod cînd cea d’întîio piatră fu a-runcatâ asupra lui, grăbi lucrările pentru terminarea vilelor sale de Careggi, de Caffagiolo, de Fresoti şi de Trebbio, fundă un spital la Ierusalim, penlru pelerini, şi se reîntoarse să vadă pînă unde ajunsese clădirea frumosului săd palat din Via Larga.
Şi toate aceste clădiri imense se ridicaţi ca din pămînt, ocupînd o lume întreagă de meşteri, lucrători, archi-tecţl; cinci sute de mii de scuzi, adică şapte sad opt milioane de franci, îl costad toate acestea, fără ca neobositul cetăţean să se simtă cit de puţin sărăcit de această cheltuială vecinică.
In adevăr, Cominid era mal bogat ca mulţi regi de pe vremuri. Tatăl săd ÎI lăsase, ca parte, aproape patru milioane în hîrlil; şi el, în schimb, încin-cise aproape această sumă. Poseda în diferite pieţe ale Europei, atit sub numele lui cît şi sub acela al agenţilor săi, şase case de bancă în plină activitate. La Florenţa, toată lumea îl era
datoare, căci punga lui era deschisă pentru orl-cine.
Ast-fel, cînd sună ceasul adevăratei proscripţiunl; cînd, fu exilat pentru zece ani la Savona; cînd, în noaptea de 3 Octombre 1433, Cominid părăsi Florenţa, dimpreună cu familia şi clienţii săi, capitala Florenţei părea că rămine pustie. Banul, ace3t sînge comercial al popoarelor, păread că s’a stins odată cu plecarea lui, toate aceste imense lucrări începute de dinsul, rămaseră întrerupte : vile, palate, biserici, abia e-şite din pămînt, zidite pe jumătate sad neterminate încă, părea nişte ruin! cari povestead de o mare nenorocire ce trecuse prin oraş.
In faţa clădirilor întrerupte, se grămădeau muncitorii, cerînd de lucru; zi cu zi, grupele devenead mal numeroase, mal neliniştite, mal ameninţătoare; şi dînsul în acest timp, fidel sistemului săd, începu să reclame de la nenumăraţii lui debitori, dar cu blîndeţe, fără ameninţări, mal mult ca un prieten Ia ananghie şi nu ca un creditor neîndurător, sumele ce le împrumutase, zicînd că numai exilul il sileşte să facă asemenea cereri, pe cari nu le-ar fi făcut dacă ar fi rămas în Florenţa ca să’şl gireze imensele afaceri. Luaţi de scurt, cel mal mulţi dintre cel la cari se adresase sad nu putea să-I plătească, sad se sfiad plătindu-I; ast-fel nemulţumirea crescînd de la muncitori la cetăţeni, Cominid fu rechemat după cinci săptămînl printr’o mişcare politică ce aduse democraţia la putere.	(Va urma)
(iiii<*;»<|«»)
CEA MAI MARE FABRICA DE
SECERÂTQARE CU LEGAT
„IZBÂNDA”
*Astă-%l „Secerătoarea cu legat” cea mai populară, prejerată celorlalte din causa solidităţi lucrului, junctionărei exacte ţ puţinelor piese ce se uţeaţă.
150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă.
Numai Izbinda va corespunde.

SECERĂTOARE SIMtPEA w
»a w ^ w1 Trainică.
" CT M Durabilă.
3000 BUCĂŢI VÎSTBUTE !
ARE DE FIN
I
i
MARELE MAGASIN ROMÂN
DIMITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientela, eâ in acest Magasin se vînd t6te articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a mal fâeut
AIA RE REDUCERE DE PREŢURI
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii:
Zefir urî, Tonlurl, Bnzariue, Laiungiurî, Grenadtne foarte eftlne
CUPOANE de diferite mătăsăril şi LainagiurI se vînd cu 50 •/„ Rabat (‘/a preţ)
CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune ile la Cei S,SO in «t««
Col mai maro asortiment do Lainegiuri fi Mătăsăril, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.
KAYOAAE SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest Magasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei ISO plnă la cela mal fine.
_ NB. Ateliere proprii pentru comenzi de ort-ee fel de tingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.
Direcţiunea Stabilimentului «BAIA G Bl VIŢA» situat în Calea Gri-viţel In f*ţa bisericel S ţii Voivozi. are onoare a anunţa pe Onor. Public că a deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru eesonul de Vară.
O baie de basin cit dufe reci, 65 bani; Abonament pentru 10 băi 6 lei; Abona ment peatru una sută băi 40 lei.
Basinul pentru Doamne este deschis în toate zilele de lucru de la orele 8 şi jumătate pină la 11 şi jumătate dimineaţa.
BSile sunt deschise în toate zilele de la orele 2diminraţs, pînă seara cît de tîr-
zitt la lumina electrică. DIHECTIEJVEA.
O. ■ 1:
MOREE
IE] O ^ BRICIU
MOBELEEXBCSE EA
W. STAADECEER
BUCUREŞTI, STRARA & liAIt MI AM JMo. 12 BBAILA, BULE V ARD U L CIIZA, No. 70 | CRAIOVA, Strada M. Kogălniceana No. IO SIIVGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA
HBLlÎDE^BxecuSM^TeîaTîrTSc^rî^Sn^toaî^le aoi i-st& artă, cu cea mal maro acurateţă şi cu preţuri foarte moderate, ^^^^^omgţiţudmeyi^ exactitatea «unt deviaa Tipografiei.

Ii»tr« Zemun (Semlinl-Belgrad-Galatai ‘tllOlrt min™ \		
IX 1 0 ■ 1	•T*ŢIFSU,d :	I ST SCS:
Mal mult de */s de seral succes proclamă supeno» tatea sa In tratamentul do gutural, iritaţi unei pe p tui ni, I afluenţa, dureri reumatismale, scrinstituri, râul, vărsături, h*&> furi.—Topic excolent contra bătăturilor.
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
P«NT*U
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale

I™"""""'®:. WOLFF
BUCUREŞTI, Strada Sfîntu Dumitru No. 8
■ Cel mal mare depozit de :
TUBDRI de PER, PONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE
INJECTOARE perfecţionate pentru încălzitul căznitelor eu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile
BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleului
POMPE, A II MĂ T l!Il E, VNECTE TABLE I>E FER BABRICA <le KEZEItVOARE şi de CAZANE
MAŞINI DE ORI-CE FEL. -ml sr REPARAŢII DE MAŞINI. ___	FABRICA LA FILARET

I
Representant general 13. C O UT R ANT Bucureşti, Strada Acadumiel No. 3 Bare depoft permanent la Bncureţti ţi Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm erl-ce cantitate de ţine ţi vagonete nsate, cn preţuri convenabile
MIRON VELESCU
Maşine Agricole şi Industriale
35, Str. Smîrdan—BUCURESCI - Calea Moşilor, 100
Case «le Bani Englezeşti
din renumita fabrică WHITFIELD
cu Uşi de oţel — încuetorî patentate — pereţi dubli Înlesniri «le plată CA TALPAGE gra tis
Uleiuri Minerale Ruseşti
SFOARA DE MANILLA
Bucureşti, Tipografia «HF.I.IADF.y» Clemenţei No. 3
;oroi
[nan
icajoo.uuo.
SOCIETATEA ANONIMA UNGARA
DE 1%A VIGAJIIXE FC dl A CĂ ŞI MARITIMA
MERSUL VAPOARELOR
I>e sageri pe Dunăre
la 8 Martie st n. pleaot	4—	n.
►	5-	n.
.	««	l.
►	1"	«.
►	7“	z. a In fle-oir»
I -	M»	u
soseşte
plescă
soseşte
pleaol
A
{
{
soseşte
pleasă
sos«|ta
10- a.
10» s. 11» a. U- a. 1» a. 1» S. 8“ a. 1» 2. 6» n.
7-	D. 10— n. 12“ a.
1* a. 8" a. »>• a.
8—	a. 8» a.
10- a. 10- a, 12“ a. 12- n. 3- a-
3-	a. 4» a.
4-	a. 6» a. 7» a. 8“ n. 1« a. 8- n. 8" n. 8— a. 7— a. 7“ a.
O
V
Demlaloă
Marţi
Vineri
Ia fla-care
Lobi
Mercur!
Bâmbltă
Ia fle-oar. Marţi Joul t*
Dumlnlol
Z.mna (Seinlla) Belgrad . . . . Paaolora . . . S.meaărl» • . .
.................
Dabroviţe • • .
Baalaţ..........
Grădişte • • • Moldovs-Veche ■ Dreaeova • • • Sviaiţa > . . . MUaaovsţ • ■ .
Orşova .... Taraa Severln
Radaevata • . . Oalafat .... Widdla .... Lom-Palanca . .
Becbet.........
Bahova .... Corabia .... Nioopoli .... Turntt-Măgurelo Zlmalţa . . ■ • Slstov.........
Huseiuo (Ruatschuc)
Giurgiu ....
Tutrakan . ■ . Oltealşa .... SlUstria .... Carnatoda . . . Hirfova .... Gura-Ialomiţel *
Brăila..........
Galaţi...........
soseşte
pleaol
pleaet
soseşte
pleaol
Pleaol
soseşte
pleaol
soseşte
Pleacă
8» n.
7“ o.
6'* n. 4'« a. 8» a. 8- a. ( 1»3. \ 12»a 11“ a 10— 2. 8*» 2. 7“ 2 «» 2.
{4® a 4» 2. (S® 2. \ 2“ a. 9» z. 6>‘ a. 6» a. 8« n. 11" a. 11- n. 8® a. «® a. »- a. 3“ a. 8'» a.
11® a.
pleacă
soseşte
pleaeă
{
IC4**. 4» n.
T* n. 1°* n. IO1* n. 6*° *. i" *. 1« r.
pleacă V* z.
I-ul mere In sas U 9 Merite sUl nofl.
In fle-oare
Joal,
S&mbătă
»«
Luni.
In fle-eare
Mercur!,
Tineri
Duminică.
Sâmbătă
In fle-oare Luni, Mercur!
fi
▼ineil,
*) In oas oînd apele vor fl mici, droulaţia vapoarelor între Zemnn (Semlln) al Qalaţ! se va faae prin comunicaţie întreruptă, adică prin schimbarea vapoarelor ai anume : Un vapor va clroula mtre Zemun (Semlln) şi Orşova, şi un altul între Orşova şl Galaţi, conformfndu se e-xaot arabele vapoare acestui Ittnerarlu.—Inaă dacă apele vor scădea de iot, vapoarele elroulă numai între Zemun—Moldova-Veohe, şi între T.-Beverin şi Galaţi. De alt-fel tn privinţa aseata ee vor olpăta informaţlun! corecte la toate staţiunile şl prin publloaţii.
Observaţiunî generale:
âe sus tn Joe; Iar cele din
sfefns» sunt Indicate ţlunl să ae citească
....	*	w	aua tn Joe; laroeledln coloana dreapta,
ae jos m su«.—*2) Pentru linia Tarnu-8ev«rln—Galaţi, vapoarele vor pleoa după orologiul Oat-Koropean, oare «aU ou un ceas înainte de oel al Europei medie.
8) Orele de noapte înoepîud de la 609 ore seara pînă la V9 dimineaţa, aunt însemnau prin litera «nr urmată Imediat dapă ţlfra minutelor. 4) Tapoarele între Zemun şi Orşova vor comunica sn serviciul amestecat.
Rttdapesla, in Martie 1899,
DIRECŢIUNEA GENERALA.
Girant: State Elefterescu.—(Telefon «Epoca»).