Bdltia a treia SÂMBĂTĂ, 1 AUGUST 1898 TELEFON NUMĂRULJO BANI im I.K Antinciurf la pag. IV , 0.30 b. lima * » * m.........2.— lai » » » :* II.......8.— > » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rimlul UN NUMĂR VECHIU 80 BANt A WJJlMi\MJSTHA TI A No. 8. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 SERIA IL—ANUt) IV, Ne. 828—221. ABONAMENTE MjE încep la 1 şi 15 ale fle-cârui luni Un an In ţari 80 lei; In etreinfitate 50 lei Şaae luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un numllr tn streinatate 80 bani MANUSCRISELE NU SE iNAPOIAZi REDACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. S CAZURI IDEltfTICE AFACEREA ATENTATULUI de la ELOPATAK Cu Începere de la 15 August viitor, abonamentul la ziarul «Epoca» va fi: ÂNTABĂt 20 lei pe an /JV STBEIN ĂTATEt 40 lei pe an plâtibil semestrial la 1 şi 15 ale fie cărei luni. MORAVURI RUŞINOASE Cele ce s'aU petrecut la primăria Capitalei, cu ocazia dărel afară a cîtor-va funcţionari subalterni, este de natură a îngriji pe toţi oamenii cum se cade faţă cu moravurile colectiviste, corupte pînă la oase, desvâluite. Este spâimîntâtor cînd te gîn-deştl că cinstea administraţiei Capitalei, a ţărel, este la discreţia celui întîiQ agent electoral colectivist, devenit funcţionar. Acum vedem de ce natură sunt succesele electorale ale colectiviştilor la comuna şi chiar la parlament. Acum se arată, în toată splendoarea, în ce consista aşa numitul popor şi cu ce mijloace capătă marele partid, popularitatea ! Alegerile, la colectivişti, sunt un tîrg ruşinos şi pe faţă între cel ce cer să fie aleşi, şi între o parte din alegători. Ceî întîiQ le fâgăduesc celor al doilea, funcţii, întreprinderi, favoruri şi mijloace de tot felul. Cu aceasta condiţie, principalii mahalalelor fac propagandă şi lucrează pentru partid. 0 dală victoria cîştigată, apoi de acolo încep greutăţile. Aleşii Capitalei, nu sunt el stăpînil în realitate, ci bandele de alegători şi de agenţi, cari chiar a doua zi vin şi cu glas tare cer ca să li se dea ceea ce li s’a făgăduit. Şi, val de primarul care ar îndrăzni să se opue pretenţiilor lor; el este înjurat în os-pelul comunal şi ameninţat cu destăinuiri scandaloase. Din acel moment, administraţia comunala întreaga este prizoniera agenţilor şi subalternilor. Aceştia fac ce voesc în Primărie, şi nimeni nu îndrăzneşte să li se opună. Vădit că în această situaţie, abuzurile la primărie se făpt’uese pe cea rnal întinsă scară. OrI-ce act abusiv, orî-ce fapta necinstită, fiecare o comite cu conştiinţa liniştita. Căci, el zice cu glas tare şi cu mîndrie, că nu degeaba a muncit pentru partid, că nu în zadar a luptat contra ciocoilor. Şi primarul, o mal repetăm, este nevoit să tacă. S’a întîmplat mal dăunăzi, ca ajutorul de primar să dea afară pe vre-o doul funcţionari din cel cari aQ luptat. Cititorii deja şliG care a fost urmarea.— Cel daţi afară aQ venit In ospelul comunal şi-aQ făcut un scandal enorm, insultînd pe toata lumea şi stringîndu-le: «Noi v’am «adus, nu voi aţi venit ; prin urinare, mal de grabă vă dăm noi «afară, de cît voi pe noi.» Şi, la aceste ameninţări nimeni nu a avut curagiul să replice. Autoritatea comunală a intîiulul oraş din ţară a fost batjocorita şi ultragiată impunamente. Toţi se as-cunseseră prin biurourl de frică. Funcţionarii revocaţi eraQ stăpînl pe teren, ca în o ţară cucerita. Şi, dacă ar fi tost numai atît! Dar cel destituiţi proferaG ameninţări mult mal grave, el ţipaG că sunt gata să facă destăinuiri de acelea cari să ducă pe toată lumea în puşcărie!... Iată roadele succeselor colectiviste în alegeri! Iată cum el devin a doua zi prizonierii foştilor lor a-genţl, cari aQ în mina lor acte compromiţătoare. In conştiinţa să ni se răspundă: Intîmplatu-s’a vr’odată asemenea scandaluri, sub vre-un regim conservator ? Avut’aU loc, sub noi, acele greţoase scene de ameninţări grosolane din partea funcţionarilor destituiţi ? Şi ce înseamnă ele, dacă nu că conrupţia este la baza în-tregel politice colectiviste, că această bandă desonorează tot ce atinge, făcînd din comune, judeţe, parlament saQ terenuri de pradă date armatei lor imonde de agenţi, saQ focare de revoltă şi de batjocură, din partea celor mal infimi funcţionari, foşti agenţi electorali? Şi să se noteze ca cele ce s’aQ desvâluit la Primăria Capitalei, este ridicarea numai a unul colţ de voal. Peste tot locul, în ţară, acelaşi lucru. Conrupţia, destrăbălarea, nesupunerea şi chiar revolta flămînzilor în contra acelora cari, sătul, nu-I lasă şi pe dînşil să se regaleze la banchetul bugetului. Triste şi ruşinoase moravuri... 0 RAFUIALA Cînd un consilier' comunal a ajuns să trateze pe ceî de la primăria Capitalei de hoţi, clnd de cel de la primărie ni s’aă dat chitanţe prin cari Cantuniari mărturiseşte că a fost mituit, iar parc hetnl nu se pune In mişcare, ne-am crezut autorizaţi a denunţa neregularităţile administraţiuuel comunale. Voinţa (Iul Mărgăritescu), neavtnd ce răspunde, crede că poate oeroti pe pungaşii de la primărie cu argumente, cari dovedesc şi mal mult temeinicia acuzaţiunilor noastre. «Cum ne acuzaţi pe noi, scrie organul Ocnaşului, clnd sub d-voastră un funcţionar de la accise a furat, cînd justiţia urmăreşte o contrabandă dia timpul d-voaslră, cînd aţi luat apărarea Iul Ressu şi lui Robescu.» Ne vom explica, o dată Dentru tot-d’auna, asupra acestor afaceri. Şi mal tnlîifl, vom spune că formal din cauza motivelor invocate de foaia colectivistă, ne credem autorizaţi a protesta In contra celor ce se petrec la comună. OrI-ee act abuziv care s'a descoperit sub administraţia noastră—şi de noi s’a descoperit, nu de alţii—a fost dat de noi inşi-ne In vileag. Negreşit, foaia poliţienească nu e In stare să preţuiască moralitatea faptutul nostru de a fi jertfit pe funcţionarii abuzivi, ea care sprijineşte pe toţi pungaşii. Mal departe, nu e adevărat ca cine-va să fi luat apărarea d-lor Robescu şi Ressu, căci asemenea afaceri nu se apără prin presă. E drept că s’afl criticat unele excese de putere şi unele ilegalităţi săvlrşite cu prilejul procesul Ressu-Robescu, cum de pildă răsvotul ruşinos al Curţii de Casaţie, cari ad autorizat chiar tribunalele din Germania să veştejească magistratura noastră. Atît şi nimic mal mult. Nimeni n’a susţinut in fond pe cel deferiţi justiţiei, căci acesta nu e rolul presei. Şi, tofuşl, ar fi fost legitim ca orl-ciue să ia apărarea acuzaţilor, Intru cît Voinţa luase sarcina să facă luni de zile pledoarii in contra lor. Cine nu şl aduce aminte de campania pe tema Breningitel ? Şi astăzi, atlt curtea de Apel cit şi Curtea de Casaţie, judecind în fond afacerea, afl recunoscut că tot ce era privitor la afacerea Brenning, era lipsit de orî-ce temeifl. Iată explicaţiunile noastre. Vedeţi că nu ocolim discuţie nea. Dar să ştiţi că orl-cînd vă veţi permite obrăznicii, ca pretenţia d-voastrâ de a nu denunţa pe funcţionarii voştri abusivl, pentru că am dat In judecată pe vre-un funcţionar al nostru, apoi vă vom răspunde că e o lndrâsne&iă fără margine această atitudine din partea unul partid al cărui miniştri afl tr.cut ptiu puşcărie, şi al cărui şef, Ion B At anu. a fost mituit, cu un milion, de funcţiouaril pe cari 11 lăsa să fure, şi a fost acuzat de complicitate Iu pungăşiile Iul Anghelescu, chiar de către fratele sfifi, Dini. B'ătiauu. Să uu mal IndrăsniţI să vorbiţi de cinste, că vă plesnim cu mormane de dosare. I>. 8»gasla, preşedintele consiliu’ul de miniştri spanioli, care trate: ză cu d. Mac-Kinley rţabi’irea preliminărilor de pace Intre Spania şi Statele Unite ale Americet de Nord. CAZURI IDENTICE (Afacerea atentatului din Elijpatsk) Demersurile gnveronlnlitalian — Demonstra ţi» din Barcelona.— Incidental din Belgrad. —Atentatul din Udine. Nu ştim încă nimic oficial, în ce priveşte odiosul atentat din E'opatak; ziarele ungureşti nu scriu nimic pînă acum; iar oficioasele guvernului romîn tac şi ele, de şi toată lumea din Capitală este revoltată şi comentează cu indignare tăcerea aceasta. Pentru luminarea opiniunti publice, cităm cîte-va cazuri asemănătoare. Demersurile guvernului Italian Neuie Freie Presse, cu data de Marţi 28' Iulie (9 August) din anul acesta, publică o telegramă din Berna prin care se spune că guvernul Ualian a făcut repre-zentaţiuni diplomatice pe lingă consiliul federal al Elveţiei, în contra a două ziare ce apar pe teritoriul elveţian, şi cari de cîtă-va vreme atacă cu violenţă pe Regele Italiei şi pe unii membri ai familiei Domnitoare italiane. . Consiliul federal elveţian, considertnd că (emersurile guvernului italian sunt teme inice, a avertisat pe directorii celor două ziare (amîndoui refugiaţi italieni), punîn-dule în vedere că, dacă nu vor înceta cu atacurile în contra dinastiei unui Stat amic, atunci vor fi imediat expulzaţi. Expulzaţi din cea mai liberă ţară din lume. Demostraţla din Barcelona Agenţia Romînăwe o transmis astă-iarnă o serie de telegrame din Madrid şi Bar celona, despre marea manifestaţie anti-americană din acest din urmă oraş. Iată cum s’aă petrecut lucrurile : Cu două-trei zile înainte de declararea de războiu între Spania şi Statele-Unite americane, o imposantă manifestaţie patriotică se face în Barcelona, primiţi port şi oraş comercial al Spaniei. Mulţimea imensă a străbătut mai multe strade şi-apoi a trecut pe dinaintea consulatului Statelor- Unite; în acest moment, cîţi va manifestanţi mai aprinşi iau o scară şi într’un minut smulg de pe casa consulatului pajura Statelor-Unite. Acest incident a produs un ecou penibil la New York, şi guvernul Statelor-Unite a cerut imediat, prin generalul Woodford, ambasadorul săă la Madrid, satisfacţie deplină de la guvernul spaniol. Şi, deşi numai două zile mai erau pînă la declararea de războiu, guvernul spaniol a dat numai de cît satisfacţie, să pună la loc cu paradă militară, în faţa tuturor autorităţilor, pajura Statelor-Unite. Această dureroasă ceremonie, impusă de dreptul internaţional, s’a îndeplinit în ajunul blocării Havanei. Incidentul din Belgrad Acum doui ani, sub guvernul sîrbesc al d lui Novacovici, guvernul unguresc, prin o simplă ordonanţă ministerială, a oprit importul rîmătorilor sîrbi sub pretexte sanitare. Tot odată, se hotărise la Pesta, ca la serbarea mileniului să se poarte în cortegiu şi drapele sirbeşti, ca cucerite de Unguri. 0 explozie de indignare s’a produs în Serbia in contra uceator măsuri luate de guvernul unguresc, cari jigneau interesele materiale şi mîndria poporului sîrbesc. Tinerimea sîrbească a organizat a mare manifestoţie de stradă în Belgrad, în contra Ungurilor. Spre seară, după manifestaţie, cîţi va patrioţi an ticluit din nişte zdrenţe un tricolor unguresc pe care, muindul în păcură, l’au aprins in faţa Teatrului Naţional. A doua zi, gazetele ungureşti atacau energic pe guvernul sîrbesc. D. colonel Thoemmel, ministru plenipo- tenţiar al Austro-Uugariel, a cerut satisfacţie imediată. Demersurile ministrului plenipotenţiar austro ungar au fost sprijinite de monitorul de războiu Maros, cu două tunuri, trimis înadins din Budapesta în faţa Belgradului. Guvernul sîrbesc a exprimat imediat regrete, a ordonat o anchetă pentru darea in judecată a făptuitorilor şi a destituit ne d. colonel Marcovici, prefectul poliţiei din Belgrad. Ruperea portretului împăratului Frantz losef Şi acum, drept încheiere, un cas în tocmai ca cel din Elopatak : In 1886, cîţi va membrii ai Iredentel Italiene din Udine, s’au întrunit la o petrecere într’un restaurant vechiu, unde se afla atîrnat un portret al împăratului Frantz losef. După ma.i multe toasturi, preşedintele societăţii d. Migazzi, a rupt portretul împăratului Frantz losef. Imediat, a doua zi, au urmat explicaţiile diplomatice între Viena şi Roma. Ministrul de externe al Italiei a exprimat regrete înaintea ambasadorului auvtriac. D. Migazzi a fost dat în judecată şi condamnat pentru crimen lesae majestatis, la un an închisoare. D. Mac-Kinley, preşedintele republicel Statelor-Unite, care conduce, în numele Statelor federate, tratările pen ru stabilirea preliminărilor de pace cu Spania. DIN STREINATATE mmmmmmmmmmmş 11111111111 mu 111 Călătoria luî Wilhelm li S’a anunţat d»ja de cîte-va ori, prin presa slraină, că împăratul Wilhelm II al Germaniei va întreprinde la toamnă o călă orie îa Palestina şt că. cu acest prilej, va vizita pe Sultan, pe Snvetauul nostru şi pe vice-reg9le Egiptului. Călătoria acetsta e foarte mult discutată de presa catolică din toate ţările europene, şi In genere nu în mod favorabil. Mat ales presa catolică franceză e nemulţumită de mergerea împăratului Germaniei la Ierusalim, fapt in care ea vede o încercare a Germaniei de a zmulge din mîinele Franciel tradiţionalul patronaj al intereselor catolice ta locurile sfinte. Un ziar francez a mers piuă acolo, iu cit a cei ut ca guvernul din Paris să facă demersuri ia Vatican. Ziarele germane tratează temerile presei ca-lolice franceze ca fantazil. «Program împărătesc» Proclamaţia împărafulnl Vilhelm eu prilejul morţii lui Bismarck e In amănunt comentată de importantul ziar rusesc Novoie Vremia. Numitul ziar spune că, cu toată atitudinea curioasă a familiei Bismarck, împăratu şi-a făcut toată datoria faţă de amintirea fostului cancelar. In atacă de asta, împăratul Vilhelm a făcut un jiirăinînt, de «a păstra şi dezvolta ceea ce marele cancelar al lui Vilhelm I a creat. Jurâmîntul aceste, zice ziarul ruses-, e un întreg program polii ic ! el se întinde nu numai asupra Alsaciel-Lorenel, ci asupra IntregeT clădiri a imperiului Hohenzoilernilor şi asupra relaţiilor internaţionale alo Germaniei cu Statele vecine, prin urmare şi cu Rusia. Novoie Vremia aşteaptă să vadă dacă dispoziţiile împăratului Vilhelm sunt nu numai sincere ci şi durabile, şi adaogă: «In ceea ce priveşte pe Rusia, dovada acestui lu'-ru ar fi primită cu deplină bucurie, ca o nouă garanţie pentru soliditatea păcii europene. Cunoscutul «curs nod», regulat de «tradiţiile trecuiuiul». despre cari aminteşte nepotul lucoronat al Iul Wilhern I în proclamaţia sa, poate sS devie un factor roditor al viitorului pacinic al Europei, In forma acelei combi-naţiunl politice care, după cum se asigură, a plutit înaintea ocbiîor priucipelul Bismarck In primii an! al activităţii sale politice, şi care, după părerea noastră, nu e de loc aşa de nerealizabila cum se crede iu general». Nevoie Vremia face aluzie, la acesle din urmă linii la ideea unei alianţe între Rusia şi Germania. E interesant de văzut ce va ziee presa franceză despre aceste vederi ale importantului zirr din Petersburg. Forelgu. TRIBUNA LITERARA Insă luda cel cu barba neagră... Sunt ceasuri clnd le pomeneşti eâ te scoli dimineaţa fredonînd o bucată din-tr un cîntec, ori repetînd nereă aceleaşi vorbe, ori gîndindu-te merefl la acelaş lucru. Aşa, de pildă, închipuiţi-vă că într’o bună dimineaţă vă sculat! re-petlnd: Insă Iuda cel cu barba neagră Nu a vrut să înţelesgă. De aci înnainte, orî-ce vi s’ar înttmpla, orî-ce v’ar spune cine-va, orI-:e v’all glndi, ca încheere, ori ca refren, vă vine în minte: Iasă Iuda cel cu barbă neagră Nu a vrut să Înţeleagă. Aşa : Ce-o fi făcînd oare Ianoş vizitiul meii, de nu mal vine ?! Sunt deja orele nouă şi un sfert, şi aseară i-am zis că astă-zi la nouă punct să fie aci cu trăsura !!... Insă Iuda cel cu barba neagră Nu a vrut să Înţeleagă. Mi-ar trebui ceva parale. Stimabilul domn Drănculescu o să-ml dea vre-o sută cind-zecl saQ patru zeci de lei, şi i-am scris de-atltea ori... Insă Iuda cel cu barba neagră Nu a vrut să Înţeleagă. Ce e de făcut cu soacră-mea ? Vrea numai de cit să o trimit la băl. Incbi-puie-ţT, acuma altă cheltuială !! Şi i-am spus doară şi eu şi fiică-sa şi doctorii că băile n’aU sâ-I facă bine !!... Insă Iuda cel cu barba neagră Nu a vrut să înţeleagă. Intr’o dimineaţă, nu ştia, de unde şi pînă unde, mă sculasem cu refrenul: Ce e grefl, tot cade, pică; Ce-I uşor, se tot ridică. De aci înainte, mă întilnesc cu diferiţi prieteni şi cunoscuţi şi, cari de cari Îmi spun de ale lor, iar eu repet refrenul zilei. Unul zice: Auzi, frate, cum se face treaba asta ? Iţi ia pe-un venetic, pe-un jidan fugit de prin Rusia pentru cine ştie ce poznă şi ţi-1 eucue aci la cea mal mare, cinste şi pe altul pentru că nu-I din partid, îl urmăreşte şi il strlnge cu uşa... Ce e greă, tot cade, pică ; Ce l uşor, se tot ridică. Altul: Uite, frate, îţi place ? Cutare din calfă de spiţerie a ajuns Vlădică! Apoi cum se face treaba asta ?... Ce e greă, fot cade, pică; Ce I uşor, se tot ridică. Un altul: in sfîrşit, ştii că am reuşit. Stil că afl fost candidaţi serioşi, şi încă ‘ce serioşi!!... Dar dint'e toţi am reuşit numai eU !! Ce zici ? Ce e greu, tot cade, pică; Ce-I uşor, se tot ridică. — Cum, ce I uşor se ridică? mă Întreabă el. — De, răspund eă, se înţelege, ce o uşor . . . — Va să zică. eU sînt uşor ? Silit fără merite, sînt?... sînt?... * — Nu, nu, din contră, răspund ert, căci n’am ce zice. Din contra da, din contră, căci şi pasările se ridică. Se poate ridica cine-va şi prin zbor, ca pasările: prin aripi, adică prin merite, etc. etc. Am lost păţit odată asta, am fost spus refrenul prea tare. Şi ce bine l’am fost potrivit, inconscient!! Conscient însă 11 desminţeam, şi eă însu mi pare că mă simţeam, cum din politeţă pun umărul ca să ridic o secătură. Inconscientul sad inima spune, dar tu opreşti vorba dreaptă cu dinţii. De ce’ţi răsar oare în minte "asemenea refrenurl ? Cercelt azâ singur ori întreabă pe filosofi; fă cum vrei. Cît n’al ti dat. să’ţl li putut stăpini în tol-d’auna inconscientul!!! : Iasă Iuda cel cu barba neagră Nu a vrut să înţeleagă. Tli. D. fiperanţla. www.dacoromanica.ro i r o e k IiVFORJIAŢII Gazda Transilvaniei dă următoarele amănunte interesante, în privinţa atentatului din ElOpatak: «Îndată ce aii auzit, ce s’a petrecut in noptea aceea la restaurantul «Mora,» oaspeţii rotnini de la băi au Încetat n& mal cerceteze acel restaurant, care ast-fel a rămas fără muşterii. Indig naţiunea a fost aşa de mare şi generală la Rominî, in cit mal multe familii s’au şl lietărlt sa plece din localitate. Despre vre-o cercetare a acestui ca» grav din partea autorităţilor ungureşti, nu s’a auzit pînă acum nimic.» Serbarea dată în Buşteni în folosul Li-gel culturale, a produs un beneficia net de peste 500 lei. D. H«ret a dispus ca toţi elevii bursieri al statului cari afl rămas corigenţi, să’şl piardă drepturile lor la bursă. Fruntaşii partidului naţional din Bucovina Bukutvinaer Rundschau publică un lung articol de reportaj despre partidul naţional romln, făeînd şi portretele cîtor-va fruntaşi romînl. Din acest articol reproducem următoarele părţi interesante : Ion Flondor şi dr. George Ropovici se pot numi cu drept cuvînt conducătorii «tinerilor». Primul a primit prin îngrijirea tatălui săfl,— un bărbat cu sentimente romîneştl care deja Înainte cu 20 ani a apărat in partida domnitoare a marilor proprietari rominî interesele ţăranilor nevoieşl — o creştere şi erudiţiune deosebită. Patriot romln cu inimă caldă, combate In partidul naţioual fără considerare clica ce a domnit plnă acum. Independent In orl-ce direcţiune, aeesta de sigur ar fi predestinat ca conducătorul adevărat al nobilimel romlne, dacă însuşi n’ar fi prea convins de aceasta şi dacă ar recunoaşte, afară de Romînl, şi altor naţiuni dreptul de existenţă. Uu folos Insă pentru sanarea referinţelor politice ale Romlnilor l’a adus deja prin faptul, că a abătui pe nobilii tineri de la politica neo-nestă, egoistă şi vicleană a lui S;yrcea şi Mustatza. * * * Dr. George Popovici, de present deputatul curiei V a districtului romîu, propria zis reprezentantul a 200,000 Romînl în parlament, este fiul unul cleric din cel mal însemnaţi şi stimaţi. Foarte talentat şi de un patriotism înfocat, ocupă deja la universitate între colegii săi o poziţie dominantă, fiind şi prezident în Junimea. Candidatura sa în Reichsrath se atribue relntinerirel «Concordiei,» stăpînite atunci de cel bătrînl, Înaintea «tinerilor.» * * * Cavaler de Pruncul, deputat al comunelor rurale din districtul Sucevei, membrul unei familii armene, ce loeueşte de Dmlt Intre romînl, e un bărbat inteligent, vioiîi şi mic, vorbeşte foarte bine, e înzestrat cu o inimă deschisă şi, ce se află foarte rar la proprietarii romînl,—-cu o pungă deschisă pentru poporul săO. De mulţi ani stă deja in primul rlnd al mişcării romîne din district. * * * Acestea sunt figurile marcante între «bătrînl» şi «tineri». Ar fi de amintit şi oe-tagenarul Ţurcan, care e foarte iubit de «tineri». Aceste persoane înconjurate de «bătrînl» foarte neînsemnaţi şi de «tineri», cari att cutezat încă puţin a eşi pe arena politică, formează comitetul partidului, în mijlocu căruia ţine cumpănă conservativul baron Varnlco, de «bătrînl» invidiat, dar stimat de «tineri»; <-u deosebire de la ţinuta sa în cestiunea Transilvaniei în Budapesta, e foarte iubit. Ministrul lucrărilor publice va pleca mîine la Constanţa să inspecteze lucrările portului, şi să tranşeze la faţa locului diferendul cu d. Hallier. Ministrul va fi însoţit de d. C. Nacu vicepreşedinte al Camerei şi advocatul d-lul Hallier. Ministrul instrucţiei a însărcinat pe d. Ştefan Sihleanu cu girarea provizorie a direcţiune! Teatrului naţional. MercurI seara, pe la orele 7 şi jumătate, s’a văzut în Capitală un fenomen care se poate observa foarte rar. Soarele apusese deja, şi nu mal rămăsese pe cer de cit reflexul roşiu al crepusculul, cînd deodată se produse in atmosfera deja încărcată cu a-burl de o coloare vinătă închisă, o lumină roşie-albastră-violetă: un bolid trecu din spre apus spre răsărit, lăsînd in urmă o dungă mal mult violetă, şi străluci apoi producîud o lumină albăstrie foarte vie, ca a unei rachete. Dunga lăsată în urmă a stat vre un minut şi jumătate tot ştergîndu-se din ce în ce mal mult, plnă ce a dispărut. Fenomenul acesta e foarte rar, căci de şi bolizii cad ziua ca şi noaptea, ziua nu pot fi văzuţi din cauza luminel soarelui. De astă dată, se pare că lumina lăsată pe acest bolid, prin arderea lui de frecarea cu aerul, a fost aşa de mare că a putut fi observată la acel ceas clud este încă lumină mare. D. Petre Slrcu, romîn basarabean, profesor de limba roinlnă la universitatea din Pe-tersburg, se află în Lugoş şi va face o lungă călătorie de studii prin şalele romîneştl din Banat, călăuzit de d. dr. I Popp, advocat in Lug >ş. Melissiano, advocăţelul care în timpul opoziţiei făţuia jurnaiul lu! Pallade ; Me-lisiano care acum e ajutor de primar, proprietar a mal multor case eşite aşa ca din pămfint; Melissiano, care se arăta aşa de susceptibil acum vr’o doue zile in cestiu- nea unei licitaţii şi care publica prin Voinţa Naţională o scrisoare prin care spunea că a cerut parchetului să inie-rogeze pe mal muţi antreprenori cari declaraseră că nu mal iad parte la licitaţiile primăriei pentru că le e frică de sfânţuială ;—el bine, acest Melissiano nu a înaintat petiţia parchetului. Şi nici nu va înainta Melisiano această petiţie! Pentru mal multe motive, zice Timpul. Şcoala de arte şi meserii din Bucureşti a făcut pentru noul liceâ din Ploeştl, întregul mobilier necesar cu 75.000 lei. Mobilierul fiind foarte solid, şi şcoala din Capitală a societăţel pentru învăţătura poporului romîn a comandat la şcoala de arte mobilier didactic lu valoare de 23.000 lei. Două escadroane din regimentul 4 de roşiori, împreună cu d. colonel Avereseu, comandantul a- estul regiment, d. maior So-cec, şi toţi d-nil ofiţeri, aă plecat din Bir-Iad, Sltnbălă pe la orele 4 p. m. îndrep-tlndu-se spre comunele Popeul şi afl ajuns seara la comuna Docâneasa, unde afl rămas In cantonamente piuă a doua zi. De acolo afl plecat făeînd recunoaşteri strategice, şi afl sosit In oraşul B riad la orele 10 a. m. La aceste recunoaşteri afl luat parte şi d. general Beller, comandantul brigăzel de roşiori. Ministrul ungar da comerţ auunţă că lucrările de la Porţile de fer sunt terminate. Dunărea este regulată şi nu mal presintă absolut nici o primejdie pentru navigaţie. Numai la eh iul de la Orşova se mal fac cîte-va reparaţiuul. Studenţii universitari din Romanaţl afl luat iniţiativa Înălţării unul monument comemorativ în oraşul Caracal, în memoria luptătorilor de la 1848, cari pentru prima oară afl ridicat stindardul revoluţiunel iu acel judeţ. Comitetul de onoare se compune din d-nil: Locusteanu N. B., Poroineanu C., preşedinţi; Brătăşanu Pavel, dr. Ilieseu-Polihron, vice-pre-şedinţl; Antineseu V , Albeanu M., Brălăşanu I., Bibian N., Brătăşanu Guţă, Brabeţeanu I., Cesianu C., Ciura A. I., Celarianu D., Pr. Del-ceseu N., Demetrian G., Gazan T., Guran I, Mărescu M., Marineanu I., Cap. Mihăilescu Ha-ralambie, Naou C., Niculescu FI., Pr. Rickinan N., Ştefănescu S»., Vergttti E., Zissi G., Cous-tantioe-icu A, membrii. Iar comitetul de acţiune din d-nil: prefectul judeţului, Demetrian M., preşedinte : primarul oraşului Caracal Bibianu M., Constan-tinescu A., casier Anlones<-u I. P.. vice-preşe-dinţl; Dacian Ion, Iliescu Remuş, Rude* Theo-dor, secretari şi Bibian St., Chrislidi C., Con-stantinescu E., Constantinescu I., Chihăescu L., Demelrian-Camil N., Demetrian V.. Brătăşanu G. Boruzescu C., Carol A., Guran N., Pirvulescu G., Poenaru P, Popescu I., Popescu C. D„ Ret-teru M., Şueulestu D., Voiţeseu I., Marinescu C, Drăgăuescu A., Moţăţeanu I., Voiculescu N , studenţi, membri ; Custurea N., Cellarian M., primarul oraşului Corabia Buzdun D.. Boruzescu E., Dumitrescu C., Dobroneanu M., Do-brotescu C, Dulgherescu E, Ilieseu M., Niculescu D , Pop St., Oi oveanu I, Pr. Procopiescu, A., Georgesou D., Pavlidi G„ Petrescu Iorgu, Rădulescu P., Siancovicl M., cetăţeni, membri. Epizootia la ministerul de resbel Sub coloctivişll,|toate merg anapoda. Astfel, pe clnd în Bucureşti sunt grămădiţi eu serviciile nu mal puţin de cit următorii doctori militari : 2 generali, 6 colonel! şi vre-o 10 maiori, dire ţia serviciului sanitar militar este condusă de un veterinar, de la care emană toate ordiuele tecniee! Aceasta este identic cu cazul clnd, d. dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar civil fiind în coucedifl, ar fi în-locait la absenţa Ini, în conducerea serviciului, de d. veterinar Persu. Numai a lt că In serviciul civil nu s’afl pelrecut nici odată asemenea fapte, pe clnd se pare că cel de la ministerul de războiţi sunt mal mulţumiţi de îngrijirile unul veterinar. A dat epizâotia Iu ministerul de războiţi. Chiar dacă ne-am îuchipui că toţi medicii militari superiori afl plecat cu toptanul diu Capitală, se putea chema un alt medic şef de la un alt corp, cum este de pildă medicul şef al diviziei din Craiova care este tot-d’a-una disponibil, de oare-ce In acel oraş este şi un medie de corp de armată. Dar ce să zici ? Pentru colectivişll, ec-sislă legi clod este vorba de favoruri. El confundă pe soldaţi şi cu caii, clnd vor să căpătuiască pe un veterinar. * D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a plecat aseară la Sinaia. * Minislrul justiţiei, d. G. Palade, s’a reîntors erl dimineaţă, din Buzăfl, unde a stat ctte-va zile. * Ministrul de interne a aprobat alinierea stradelor Griviţa şi Regimentul XIII din Iaşi, strade deschise din uofl. precum şi aceea a stradel Strlmba din Birlad. * Fabrica de zahăr din MărăşeştI e aproape gata şi va Începe să funcţioneze in Septembrie. „EPOCA11 InJrovincie rOCSAJXM După cum se ştie. a dispărut din oraşul nostru comerciantul Ignatz Ack -rmaun. Iată şi cauza acestei dispariţii. Acum patru luni, d. Ackerman s’a căsătorit cu fiica cunoscutului proprietar d. Iacob Gellert. din Focşani. El a luat odată vre-o 25 — 30 mii lei şi atunci începu să facă uu comerţ foarte Întins. Cumpăra mărfuri de pe la diferite fabrici şi le vindea cu 50 la sută sub cost, numai ca să aibă clienţi mulţi şi să poată concura pe eei-l’alţl comercianţi. Insă aceasta nu putea să dureze mult. Pe la Începutul lui Iulie, acest domn Ackermann, stringlnd mal multe poliţe de pe la diferiţi comercianţi unde a dai marfă din fabricele care le reprezenta, căci era reprezentantul mal multor tabrid, a luat poliţe străine, le făcu pe numele lui, ie a sccmptat şi după ce a şters o sumă de vre-o 50 — 60 mii lei, a spălat puiiua. El a luat drumul spre Italia, şi de acolo a trimis o scrisoare soţiei sale In care 11 comunică că i a trimis cheile de la cassa de fer, tot odată o roagă ca sâ’l urmeze la Ncw-York. Parchetul local a luat măsuri pentru prinderea fugarului. GALAŢI Autoritatea comunală diu Galaţi s’a ilustrat diu noii cu o persecuţie de minimă importanţă, dar care dovedeşte piuă unde merge spiritul de castă şi de chilipir. Duminică s’a ţinut licitaţie, în oborul de vite. pentru vînzarea unul bofl al primăriei, şoldit din cauza uegligenţel. D. Nicu Doiciu, mare proprietar din Galaţi. şi cunoscutul conservator, aflindu-se în Obor, se presintă la licitaţie, avînd ca concurenţi mal mulţi amatori. La licitaţie preţul se ridică la 100 de lei, oferiţi de un individ care, din svonul public, se zice că ar fi fost pus de însuşi actualul ajutor de primar, care voeşte să cumpere boul pentru sine. E Duiciu, simţiud ar-easla, oferă 125 lei, numai peutru aîmpedica indirect pe primar să cumpere boul, care nu valora această sumă, fiind ţinut în prea rea stare. D. N. Doiciu se prezintă, după două zile, la primărie după rezultat; acolo i se comunică, că preţul oferit nefiind avantagios, licitaţia nu s’a confirmat. D. Nicu Doiciu ducîudu-se, de curiozitate la grajdurile primăriei, a văzut cu surprindere că boul dispăruse. Nimeul n’a putut desluşi pe d. Nicu Doiciu unde e boul şi unde e garanţia depusă de d-sa ca licitator; 20 de lei In loc de zece cit trebuia să se ia. Se vede că primarul, ne puttud lua voie l.i licitaţie a găsit de cuviinţă să-l facă nevăzut din graj turile primăriei, fără formă. Se cunoaşte prea bine deferendul dintre d. N. Doiciu şi d. G Macri, ajutor de primar, clnd cel d’intlifl, cu ocasia agresiunel suferită de d. N. Filipescu din partea fratelui ajutorului de primar a ştiut să pună la locul sifl pe d. G. Macri, actual ajutor de prima-. Cerem să se restitue cel puţin, garanţia, şi să vedem boul In grajdurile primăriei plnă la a doua lieitaţ e. ECOURI — Aflăm că de la 1 August d. D. E-nescu, proprietarul Restaurantului şi grădinii situate tn str. Sft. Ionică In dosul palatului regal, a angajat pe simpaticul Artist Ionică Dinicu, spre a desfăta cu vioara sa pe numeroasa clientelă ce’i visi-tează restaurantul, care posedă cea mal aleasă bucătărie. ŞTIRI MĂRUNTE * D. C. Dimitrescu a fost numit şef de biurofl al prtfecturel de Vlaşca. * D. N. Stancov a fost numit director al penitenciarului de femei diu PlătăreştI, iar d. I. S. Veleauu al aceluia din Craiova. * Un coucedifl de 25 zile a fost acordat d lui Carabatescu, prefectul judeţului Gorj * Afl fost numiţi : D-nil I. Piotopopesm, comisar al gărel T.-Severin, Gh. Munteanu al gărel Odo-beşll şi N Petrov, corni ar al comun I Odo-beştl. * R gulamentul pentru prevenirea boale-lor iofecţioase diu comunele Oiobeştl şi Neamţu, a fost aprobat, erl, de ministerul do interne. * Persoane, de sigur interesate, răspîndesc svonul că d na Maria colonel Anghelescu, directoarea şi proprietara institutului de fete «Bolintineanu», unul dintre cele mal vechi şi mal bine reputate institute particulare de educaţie diu capitală, este dispusă să părăsească conducerea şcoalel cu începerea noului an şcolar. Această ştire este cu desăvlrşire neîntemeiată. D na Maria Anghelescu este azi mal mult de cit ori şi clnd botărită să nu părăsească conducerea şcoalel sale model, mal ales că la anul institutul *Bolinti neanu» Îşi va serba jubileul de 25 ani al lufiinţărel sale, sub Înţeleaptă şi vigilenta conducere a d-nel Maria Anghelescu. La 15 August d na Anghelescu va sosi în capitală şi va lua diu uofl conducerea institutului. Criza austro-ungară Asupra acestei grave criz9, Neue freei Pre8se din Viena ne aduce lu numărul din urmă următoarele amănunte interesante. Atitudinea Cehilor Mal tnttl părerea organului autorizat al partidului Cehilor-tiuerl, Narodny Lisiy. Organul acesta zice : Resultatul acestor conferinţe va provoca o re noi negocieri, făcute pe socoteala cehilor î Contele Thun trebue să ştie mal bine ca toţi, că uu poate face uu pas mal departe,In chestiunea limbilor, fdră ca răbdarea poporului) eh să atingă marginea. Cel mal moderaţi deputaţi alnoştri i-afl arătat unde Încetează ultima etapă a ţinutei noastre îndelung răbdătoare, şi unde începe furtuna o-posiţiel răzvrătite a întregu'uî popor ceh, pe care nici un uofl xerx-s nu o va putea linişti, biciuind-o. Rcpresentanţil poporului ceh nu vor putea să reînceapă negocierile cu reprezentanţii actuali al germanismnlul. Şi dacă uu ne pot dştiga pe noi, pe cehi, nici pe po lonezl nu vor putea să-I clştige. Nu l ră-mtne deci Austriei altă scăpare, de cit să primească ultima propunere a ungurilor şi să îiicehie o convenţie comercială şi vamală cu Ungaria ca stat independent. Aceasta pare a fi mal favorabil peutru s'g iranţa regimului nostru, de cit compromisul ac tual. Presa nngnreascft Iată In rezumat părerea celor mal im poitaute ziare ungureşti asupra crizei: Ptsti Hirlap spune că constituţionalismul s’a uzat in Austria, şi reacţiunea vrea să culeagă roadele muncel sale. De s.cule In tregl, Austria joacă rolul de stâpln al Uu gariel, acum a sosit timpul ca să se schim be rolurile. Măgarul s’a oprit acum pe munte şi aşteaptă să-I vină In ajutor leul pe care adeseori l’a lovit, crezlndu-1 mort. Budapesti Hirlap crede că baronul Băuffy va supune parlamentului un proiect de lege, care s’ar baza pe principiul unul teritorii! vamal independent. După acest proiect, Austria şi Ungaria ar trebui să Încheie ca state independente o convenţie comercială, care să dureze pînă la expirarea convenţiilor comerciale internaţionale. Pester Lloyd discuta posibilitatea unei crize a cabinetului ungar, care n’ar putea fi creată de cit priu zăpăceala situaţiei economice, căci In Ungaria nu există nici un motiv de criză. Dar chiar dacă s’ar admite imposibilul, ce ar rezulta din aceasta ? Că ministerul Bau ffy a fost silit să demisioneze, pentru-că a respectat legea, pentru-că nu s’a împotrivit voinţei parlamentului sancţionate de Coroană, safl, ca să ne exprimăm mal concret, pentru că n’a consimţit nici la prelungirea provizoriului, nici la aplicarea §-lul 14. E oare de crezut, că s’ar putea găsi In Ungaria un guvern, care să fie sprijinit de majorităţile parlamentare safl un partid care să susţie acest guvern, In caz clnd vor fi Înlăturaţi de la clrmă oamenii hotărlţl? Iu sflrşit, Pester Lloyd, exprimă convingerea că cercurile politice serioase din Austria nu admit încercarea de a tulbura fără nici un scop actuala stare de lucruri din Ungaria. Nemzet, vorbind asupra situaţiei, spune că şi Ungurii ar voi să ajungă la o învoială, dar nu cu orl-ce preţ şi pe orl-ce cale. Ungurii nu admit declt mijloacele prescrise lu constituţie, şi nu se vor da biruiţi, chiar dacă vor avea pagube materiale prin zădărnicirea compromisului. Uuguril iubesc constituţia, şi-afl jertfit siugele şi averile pentru dlnsa, şi nu vor renunţa la drepturile lor legale. Situaţia lui BAnfFy Râspunzînd unul gazete din opoziţie care prooroceşte căderea Iul Ba "ffy, Magyar Ujsdg declară următoarele. Guvernul maghiar, zice gazeta guvernamentală ungurească, are Iu chestiunea compromisului o conduită proprie care se bazează strict pe formele legale. Acest program uăzueşte să-l realizeze In cele mal mici amănunte, şi clnd se va întruni parlamentul, guvernul va expune clar situaţia. Un alt forum guvernul nu cunoaşte, şi zadarnic cer gazetele ca baronul Bă ffy să se explice. Azi, clnd parlamentul e Închis, un miuis-ter, care e responsabil faţă de parlament, nu poate să’şl părăsească postul, fără ca să dea socoteală despre motivele cari 1-afl ho-tărît să demisioneze. Un regim nu poate să’şl părăsească locul, clnd 11 place safl clnd îl couvine. Ungaria şl dinastia Din Budapesta se semnalează jurnalului *Neue Freie Presse» apariţia unei broşuri anonime asupra chestiunel compromisului Austro-Uugar. Broşura poartă titlu «Transformarea». Iu această broşură, Ungaria e sfătuită să oute aliaţi faţă de primejdiile cari o ame-uiuţă. Uu ast-fel de aliat ar fi dinastia Habs-burg. Interesele Ungariei şi ale dinastiei afl pretutindeni puncte de intllnire. O Austrie federală, va aduce după sine o Ungarie federală, şi aici stă primejdia pentru Ungaria, căci cea d’intlifl va aduce căderea Austriei. Puterea Ungariei trebue Întărită pentru a paraliza perderea pe care a încercat-o dinastia în Austria şi pentru a asigura casei Habsburg rolul unei mari puteri. Azi, pentru Ungaria, nu mal există aspiraţii naţionale, de oare-ce acelea s’afl Îndeplinit. Mal poate fi vorba oare de reluarea politicei de la 1867 safl 1848, clnd Casa domnitoare Ungară vede propria el mărire In mărirea Ungariei, şi pune pe al doilea plan cele-l’alte ţări. Autorul broşurel pare totuşi a nu trage concluziunl practice diu situaţia critică, lu care se găseşte azi Austro Uugaria. Un atentat anarhist Bruxelles, 30 I »li .—Anarhistul Willems a tras un foc de revolver \asupra unui o-flţer de poliţie, care l’a arestat. Willems a fost rănit uşor cînd a fost arestat. Alţi doui anarhişti aii fost arestaţi la domiciliul lui Willems ; aceştia de asemenea au tras focuri. Un ofiţer de poliţie a ripostat şi a rănit de moarte pe unul din anarhişti. DIVERSE DIN CAPITALA Accident de tr&snră.—Uu nenorocit accident s*a inttmplat erl, pe Ia orele 10 dimineaţa, in Lipscani, In dreptul caselor cu No. 80. Vizitiul Gheorghe Stroe, al d-lul Abramo-vicÎL din strada Bravilor 28, a calcat cu trisura pa bătrlna femae Bălaşa Dumitrescu, de 60 ani, şi i-a cauzat răni aşa de grave in cit a fost nevoe să fie trimisă la spitalul Colţea. Vizitiul a fost arestat. Incendii.—Erl, pe la orele 11 a. m., un incendia a isbucnit In strada Simbolu 13, la casele d-lul Stere Stan. Pină să sosească ajutorul pompierilor, flăcările afl consumat întreaga casă, compusă diu patru camere. Sinucideri.—Se ţin şir sinuciderile In Capitală. Erl, Elena Coustanlinescu, In virată de 28 ani, care trăia cu Costică Dumitrescu, piăpă-mar, şi care acum o părăsise, a Încercat să'şl pună capăt zilelor, absorbind o soluţie de chibrituri, disolvate In spirt.' Nefericita victimă a amorului şi a cutiilor cu chibrituri, a fost transportată, In prada unor dureri atroce, la spitalul Filantropia. Tot erl, pe la 6 seara, tlnărul Iancu Stefa novici, din strada Cuza-Vodă 87, a voit să se omoare cu un briceag, cu Cire ’şi-a tăiat ptntecele. Rana produsă, diD fericire, nu presintă aşa mare gravitate, ş;, după spusele doctorului,‘e in afară de orl-ce pericol. Cauza: trădat de idealul iul, o femee nes tatomică In dragoste Nenorocire.— Marino Eugenio, lucrător la ş oala speciulă de artilerie şi genitl, căztud erl după schela la care lucra, de la o înălţime de 4 metri, şi-a frlnt mma dreaptă şi şi-a spart capul foarte rCfl. Marino, Intr’o stare care insoiră serioase temeri, a fost trimis spitalului Filantropia. DIN ŢARA Băiat de moarte.—Locuitorul V.isile M. Auuţă, din oomuna Stigniţa, judeţul Mehedinţi, a fost aşa de crunt bătut de C. Mitre», dintr’o ceartă ce afl avut din cauzt unor bani, In cit a murit după clte-ra ceasuri de suferinţă. Criminalul Mitrea a fost prins şi arestat. Grindină.—O ploae torenţială, tnsoţită de grindină in mărimea unul ofl de vrabie, a căzut pe teritoriul comunei Piatra, distruginl cu dosăvirşire to .te semănăturile. Pagubele sunt foarte însemnate. Un anaalnat.—Doui bulgari cari ţin îd tovărăşie o cofetărie In strada Păcurari, din Iaşi, afl depozitul lor de ghiaţă intr'o piînniţă din ograda Creditului Urban. Unu) dintre el, simţind că tovarăşul săfl are ▼re-o 20 napoleoni şi pe cari II păstrează ascunşi in ghete, a plănuit să-l omoare şi să-I răpească banii, scrie «Evenimentul». Erl, pe la orele 7, se duce In pimniţâ unde sa afla tovarăşul săfl, ia toporul cu care sfărlma ghiaţa şi Începe a-1 lovi peste picioare, voind a-1 trlnti Ia pămlnt. Se Încinge o luptă pe viaţă şi moarte între asasin şi victima. La strigătele desperate ale victimei, soseşte imediat gardistul din punctul Bisericel Banu, care pătrunde în pivniţă şi apucînd pe asasin de piept, ti ameninţa cu te-iacul, somtndu-1 in acelaş timp să lese toporul gardistului şi se predă. Arestat, a fost condus la secţie împreună cu corpul delictului, iar victima care are leziuni grave la picioare a fost triineasă Ia spital. Bandit prins. — In oomuna Făureşti, jud. Vilcen, autorităţile afl prins pe banditul Gheorghe Bulacu, care pe lingă o mulţime de jafuri şi crime ce a comis, acum de curlnd comisese o tilbărie In comuna Piscu, din judeţul Dolj. DIN STREINjiTATE Vifor Înfricoşat. — După cum ni se anunţă, zilele acestea a bintuit in Colonia uu vifor înfricoşat. Viforul a descoperit case, iar grindina era de mărimea ouălor de găină. Pomii afl fost smulşi din rădăcină. Iu comuna Poli, din jurul Coloniei, viforul a răsturnat turnul bisericel. In Dagenthal a surpat şcoala. Familia învăţătorului a murii îngropată in ruine. Pagubele sunt enorme. M»I multe persoane afl fost omorlte. Afacerea Dreyfus-Esterhazy Paris, 30 Iulie. — Petite Republique publică o serie de articole ale iul Jaure» asupra afacerel Drryfus. D. Jaures începe prin a afirma că, din examinarea faptelor, documentelor şi depoziţiilor martorilor reese că Dreyfus a fost condamuat nelegal şi prin o eroare şi că torţele reacţiunel şi ale minciunel s’afl unit pentru a prelungi pedeapsa nevinovatului. Jauret caută să dovedească chiar, că aceasta nelegalitate nu e dictată de interese naţionale. C H E S TIU wT fl TiTeI ARDE, BOMBARDEAZĂ, INSPIRA TEROARE» Consiliul de răsboifl din Atena a judecat zilele trecute pe comodorul Sachturis, coroaudaiiiul escadrei cuirasate din arhipelag. în timpul răsboiulul greco-turc. Zece şedinţe a durat a rest proces în care timp s’a dovedit complecta desorganisare a armatei greceşti şi zăpăceala ce era în capul miniştrilor cari dirijeafl operaţiunile militare. Iată cum s’a urmat acest proces: Fostul ministru al mariuel, pe timpul răsboiulul, d. Levidis, acuzase pe comodorul Sachturis că nu i-a executat ordinele, ceea ce a cauzat inacţiunea, atit de pâg ibitoare apărărel naţionale, a escadrei, cuirasate. Cititorii Epocei ’şl aduc poate aminte că această acuzare a tost formulată chiar pe clnd răsboiul continua încă şi corespondentul nostru de pe atunci la Atena a vorbit, In coloanele ziarului, pe larg de această chestiune. D. Sachturis a fost achitat. Dar din des-baterile urmate s’a constatat că: D. Levides, fostul ministru al marinei, avocat de profesiune, dădea ordine a căror incoherenţă poate fi dată ca exemplu. In locul uuor ordine concise şi practice, ministrul marinei trimetea depeşl ca aceasta : «Arde, bombardează, inspiră teroarea. Distruge Karaburnu (nrincipala apărare esterîoară a oraşului Salonic), ocupă insulele coastei macedonene, fă blocul efectiv ; linia d-tale de operaţie să se întindă asupra tuturor coastelor septentrionale a!e Egeeî.» Şi pe clnd dădea asemenea ordine, ministrul amintea comodorulul alegerea comunală din mica insulă Poros unde ajutase pe candidatul său în contra adversarului politic t D. Sachturis şi martorii săi, toţi oameni specia l, marinari, afl arătat cit de fantastice erafl ordinele ministrului marinei, cari nu ateafl nu numai defectul că se contraziceaţi dar încă erafl inaplicabile dacă cum-va comodorul s’ar fi căznit să aleagă ceva din ele. Cu toate acestea nici comodorul uu poate fi scuzat. Dacă ordinele ministrului erafl iu-aplicabile, ce a făcut comodorul din propria lui iniţiativă ? Nimic. Clnd marinarii de sub ordinele sale afl aflat dezastrul de la La-risa afl cerut să intre In acţiune, să facă măcar cu flota ceva. In loc să profite de a-ceaslă Împrejurare şi să încerce una din acele lovituri cari. cu un şef energic şi ho-târît, pot să restabilească o situaţie abia compromisă, In loc să se dirijeze spre Salonic safl spre Dardanele, comodorul a făcut o plimbare plnă la golful Salonicului şi a 'olo a aşteptat ca să i se ia comanda, însuşi priuţul George, care este uu bun marinar, chemat ca martor, a depus plnă la un puuct oare-care lu soutra lui Sachturis, blamîud Insă tot d’odată purtarea nechibzuită a ministrului marinei. Dar nu numai atlt. S’a dovedit lu curbul acestui proces că cărbunele care este sufletul fi itilelor moderne, era de o calitute absolut inferioară, de şi Slatul 11 plătea foarte scump. Apoi torpilele nu pluteafl, obuzele erafl nelncărcate, dud cum va vapoarele aveall obuze. Ast-tel s’a constatat cu cuirasatul llydra: a tras numai clte-va obuz-3 In contra'Prevezel şi dupfi opt zile a trebuit să plece pentru că nu nial avea de cit 13 obuze. www.dacoromanica.ro BANDA AGRICOLA 30 Mie 1898. 8U0UH8ALA BRAILA Buletin de ştirile din străinătate ţi preţurile ______________curente în port_______________ Grine Anvers linişte Londra mal cerut » Amsterd fl. 170 Hamburg susţinut f. » Paris t.21.60-20.80 Budapeita fl. 8-28 Secară Amsterd.fi 118 » » 6.66 Porumb Londra c. sus. » * **87 Ore » al. cerut » » — Ovfie » calm » » 5.35 AMERICA fNew-York) GHu disponibil — Porumb — » Sept. Ceuţl IO'3li * 37®/» » D*:e. » 69 */« * 37'j» BRĂILA Griă scadent k. pe ht. 68—72 Lei 8—8 '/* » mijlocie » > > 75—77 » 9—9»/« » fin » » » 78—81 » 0 * 1 *-*■ Secară * » » 69-74 » 6 7 Porumb * > » 75-80 » 5*/« -67. > » » > 78-80 » 7-67. Ore » » » 60-67 » 43/.-67* Rapiţă » > » 21-22 naveta 19—20 Ovăz » 8.1 50- 9 şi cel alb 10-10,50 OBSERVAŢIUNJ Piaţa ceva mal animata, cu o mal bună cerere de grlfi prompte. Oarzele, ovăzurile şi setărnrile susţinute la preturi rezonabile. Porumburile continua a fi neglijate. Cele roşii necăutate, na viul şlepurilor tot spre urcare. Vapoare lu port suficiente dar mal căutate. Această deplorabilă stare se datoreştr politicianismului, care, lu Grecia, este In floare. Ast fel tocmai In Grecia unde se punea aşa de mare nădejde pe acţiunea flotei In cazul uuul răsboifl, de mal mulţi ani, ministerul marinii era condus de avocaţi sad de politician!. Ministerul de răsboifl a fost timp de patru ani condus de Tricupis, care a făcut mult pentru partisinil săi, dar nimic pentru armata, şi apoi doi ani de Deliyanis care a făcut aeelaş lucru. Ministerul marinei a avut aceeaşi soartă. Abia acum se caută In Grecia a se debarasa armata de politică. Lucrul Insă este grefl căci râul are rădăcini adinei: de mult mulţi din ofiţerii grec lşi-afl făcut cariera In altă parte de cit In cazarmă, pe vase safl pe clmpul de manevre. Parlamentul grecesc numără printre membrii săi mal mulţi ofiţeri In activitate dintre cari unii inferiori. Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin, 30 Iulie.—Agenţia Wolff anunţă că la Madras a isbucnit o epidemie de holeră. Roma, 30 Iulie.—De dimineaţă Papa a stat aproape 4 ore in picioare, şi restul zilei a stat In pat după recomandaţia doctorului Laponi, care confirmă că indispoziţia Papei este foarte uşoară. Osservatore zice că starea Papei s’a îmbunătăţit ast-fel In cit de mline va relua audienţele sale obicinuite. Paria, 30 Iulie.—După amiazl, avocatul Labo.i a somat prin portărel pe procurorul general să-I comunice dosarul Esterhazy-Pays. Procurorul general a refuzat. Belgrad, 30 Iulie.—Regele Alexandru va pleca la Vieua la 4 August. El va petrece eite-va zile In această capitală, apoi va merge la Carlsbad. Teheran, 30 Iulie.—Amines Sultaneh a fost numit mare-vizir. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») (Prin fir telegrafic) Am jurul păcii Madrid, 30 Iulie. — Mai mulţi miniştri au declarat că guvernul spaniol a primit o depeşă de la d. Leon Castilio, anunţind că d. Cambon i a comunicat principalele puncte ale protocolului de pace. Miniştrii cred că încheierea picii aici e sigură, îndată ce consiliul va fi aprobat protocolul, d. Cambon va fi autorisat să-l sem neze. Madrid, 30 Iulie. — D. Sagasta desminte ştirea după care d. Cambon ar fl fost autorisat să modifice nota Spaniei. Textul răspunsului Statelor-Unite nu se va cunoaşte înainte de sftrşitul consiliului.— In cercurile oficioase se asigură că acest răspuns este satisfăcător. New-York, 30 Iulie.— Se anunţă din Was-higton ziarului Herald că d. Day aşteaptă ca d. Cambon să primească puteri depline pentru a semna protocolul de pace. Spania va primi autorisaţia de a părăsi Cuba şi Porto-Rico cu toate onorurile răsboiului. //« M*orfo-Mlico Diferendul Italo-Coîumbian Washington, 30 Iulie. — D. D %y a primit ştirea că Italia, din coBsideraţiunl pentru Slatele-Unite, va acorda un termen de opt luni Columb ei pentru rcg ilarea reclama-ţinnel Cerrntti. Bogota, 30 Iulie. —Congresul a autorisat pe preşedintele Columbiei să satisfacă re-clamaţiunile Italiei In afacerea Cerrutti. NUVELĂ Flagrant delict San-Juan, 30 Iulie.— După ocuparea lui Coama, americanii au urmărit pe spanioli în direcţia lui Arbonito, dar au fost rea pinşi. Vapor- put* in libertate Key West,30 Iu.ie.— Vaporul Tabasqueno, capturat de americani lingă Sagua la Gande, a fost lăsat in libertate. Eia Cuba.—Consul mort Santiago, 30 Iulie.—Ş ful Garda a ocupat Gibara. Circulă ştirea că Garda ia actualmente cu asalt Holgain. Consulul englez din Santiago a murit la Kingaton. Ciud ridică biletul pe care tluâra Iul soţie 11 scăpase din nebăgare de seamă şi citi aceste clte-va rlndurl neiscălite : «Scumpa mea, «Te aştepl azi după prtnz In camera mea, la nodul al şeasclea 145 strada Martirilor, pe la două ore». Achille Troudemont, verde la faţă, răcni.: — Nici vorbă că mă înşeală. Apoi adaugă aspru : — Nu-ml rămlne decît judecata. Şi pregătindu-se intră Iu conversaţie cu conştiinţa Iul. — Sărmane Achille, al fost toată viaţa ta p:eu îngăduitor faţa de frişca ta de muiere şi azi te căeştl. De aceea nu pierde ocazia ca să te arăţi şi tu om. Dă fuga la comisarul de poliţie şi-I povesteşte păţania. *% Ca să nu fie deranjat de nimeni, tînărul oaehpş din strada Martirilor, la care Iose-fina lroudemont sosise veselă, scrisese cu creta pe uşa sa vorbele acestea: «Jules nu va fi acasă toată ziua» Deci, pe la trei ceasuri, Achille, care n’avea de cît nişte indicaţii slabe lu privinţa amantului femeelsale, năvăli la natul al şaselea al imobilului In chestiune Întovărăşit de comisarul de poliţie. Erafl trei uşi. Dintr’o aruncătură de ochi, Achille citi pe cea dinţii avisul care era scris : pe cea-i’alta : «D-ra Ernestina, modis’ă» şi aratlnd a treia uşă comisarului zise cu voce gravă: — Aci! — In numele Iegel, deschideţi, zise comisarul, băllnd In uşă. O voce răspunse: — Uu moment, vă rog. Atunci comisarul replică numai de cit : — Nu mă face ţi să aştept, căci cazul d-voastră se agravează. Vocea se rugă : — Daţl-ml cel puţin răgaz să mă Îmbrac. — Vedeţi, zise Achille victorios către comisar, dovada vinovăţiei lor e întreagă In răspunsul acesta. De cit comisarul n’avea poftă să mal aştepte şi zise numai de cit : — Dcs -hide odată şi lasă că te îmbraci pe urmă. Alunei uşa se deschise şi apăru un biet om, tremurlnd de emoţie. Achille şi comisarul Îngălbeniră Bătuseră la uşa cabinetelor. îşi cerură iertare de la domnul pe care 11 turburaseră în exerciţiul funcţiunilor sale digestive şi, apoi, Achille voind să ros tească o vorbă : — Cît pentru d-ta, zise comisarul Înţepat, dacă mă iei drept o păpuşă, apoi te Înşeli; fă-ml plăcerea să mă urmezi piuă la secţie. Nu-şl bate joc cine-va de poliţie uepe-depsit. Alplionae Crozlân*. D1MITRIE ENESCU Tteataur&nt şti Grădină cu BUCATABIG ALEASA Bucureşti, Strada Sftnlu Ionică Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl şi azi 31 Iulie: Eri Azi T.-Severin...........2«i.2t 2m.21 Giurgiu .............Im 89 lm.89 Galaţi...............Im.96 lm.96 ULTIME INFORMATIUNI Drapelul află că in consiliul de miniştri care s’a ţinut Marcuri, d. prim-ministru a insistat mult ca fie-care ministru să’şi înceapă turneul său electoral. Tot-odată s’a holărlt a se constitui, in primele zile ale lunel August, comitetul executiv electoral al colectiviştilor din Capitală. Excelenţa Sa d. Ouu, ministru plenipotenţiar al Rusiei la. Atena, va sosi la Galaţi la 15 August. D. Onu este de origină romîn, născut în comuna Oancea, judeţul Covurlul, unde are şi o proprietate, precum şi rude. Exc. Sa, de 15 an! n’a mal fost in Rominia. Se vorbeşte că d. Dim. Sturdea pleacă săptămlna viitoare la Viena, unde va sta două zile. Scopul acestei călătorii ar fi in legătură nu visita de la Petersburg. Plecarea d-lut Sturdza nu este incă definitiv decisă. Se atribue d-lul general Berendeifl intenţia de a înfiinţa o companie de disciplina cu garnisoana In Insula Şerpilor. Această companie s’ar forma din toţi desertoril prinşi, din soldaţii recalcitranţi, etc. Aflăm că la inaugurarea monumentului din Tulcea va asista şi d. general Con-8tantinovid, guvernatorul Basarabiei, care va saluta pe M. S. Regele în numele Ţarului. D. general Constantinovid va merge la Tulcea cu vasul de răsboiH rusesc Pse-suape. Primăria din Turnu-Spverin, Împreună cu administraţia judeţului Mehedinţi, afl cerut ministerului de domenii autorisaţiunea de a Înfiinţa eu cheltuiala lor o ş oală de comerţ In Turuu Severin. Deputaţiun»a doamnelor şi domnişoarelor săseşti din Transilvania, care astă iarnă a fost la Viena să prezinte împăratului Frautz loset uu memorie In contra lege! de ma- ghiarizare a numelor comunelor, a primit, —cum spune Kreuzzeiiung diu Berlin,— o adresă de aderenţă semnată de 16.000 d-ne diu Germania, printre cari se află mal multe ■ ine ilustre. Poliţia colectivistă. Frimim următoarea telegramă din Galaţi: Aseară d. N. V. Theodoru, mare proprietar şi arendaş, afilndu-se la tutungeria Marinescu, a fost grav insultat şi ultragiat de poliţaiul Ignat. D. Theodoru a reclamat imediat telegrafic ministrului de interne, oerind pedepsirea vinovatului. Am ajuns dar ca însuşi şefii de poliţie să insulte lumea prin localuri publice. Ce zice d. ministru de interne ? Agenţii colectivişti la primărie Iu afară de gheşefturile şi tot soiul de pungăşii pe cari le fac la primărie bere-cheţil şi toată şleahta lnl Melissianu, agenţii acestora, căţeluşii cari trăesc prin sălile primăriei, Inşellnd pe acel cari afl nenorocirea să aibă afaceri In această cloacă de sfăn-ţuială, afl ajuns de o impertinenţă fără de margini. Iată u i caz : Un proprietar din C.-Luug, d. Răuţă, a-vlnd necesitate de clte va extracte după actele stârel eivile, Însărcinează cu s.oa'e-rea lor pe unul din aceşti ageuţl, pe numitul Al. Bârbuceanu, care «operează» pe faţă la oficiul stării civile, sub Înalta pro-tectiune a lui Berechet, omul Kefereulul. Bărbuceauu a luat Înainte plata pentru serviciul ce se Însărcinase să facă şi la urma urmelor, n’a făcut nimic. După clte va zile, clnd d. Răuţă vine să ceară estradele, pungaşul, drept ori ce răspuns, înhaţă de guler pe bietul om şi ll duce, cu un sergent de stradă, la secţia 44 A i banditul, lu faţa comisarului lacovescu, ia la bătaie pe d. Răuţă şj’l ameţeşte In palme. însuşi comisarul, indignat de această pur* tare a banditului, l’a apostrofat. Bârbuceanu Insă, tare şi mare, bizuindu-se pe atotvuternicia lui Berechet, insultă pe comisar şi II spune că n’are el să se amestece In afacerile Iul. Afl fost faţă la această scenă nemal pomenita, sub-comisarul Niculescu şi sergentul de stradă Tânase Nicolae. Persecuţiile administraţiei colectiviste afl exasperat lumea. Ast-fel d. N. G orgescu Olangiu. proprietar şi negustor In str. I oanei 105, desperat de numeroasele procese de contravenţie ce 1 intentează comisarul secţiei 11, un a-nuine Niţâ Apostoleseu, a tăcut pllngere procurorului general. D. Georgescu se pltuge că acest comisar se prezintă In contra d-sale, In faţa justiţiei, cu subalternii săi ca martori, cu subcomisarii şi cu sergenţii secţiei, şi ca dovadă citează mal multe înfăţişări ce a avut Ia judecătoria Ocol. II diu Capitală. Mal mult, acest subaltern al d lui Caton Lecca uzează şi de falşurl In scripte numai ca să lovească In adversarii po'iticl. D. procuror general a cerut cu ordinul No. 7994 dosarele in cauză de la judecă toria ocol. II. Credem că afacerea aceasta nu se va face muşama şi că cel puţin justiţia va pune la rezon pe zbirii poliţiei dacă d. Caton Lecca se ocupă cu alt-ceva. Hoţii colectiviste Instrucţia In afacerea abuzurilor săvlr-site de perceptorul Assan, protegiatul d-lul Take Protopopescu, esle condusa de către d, judecător de instrucţie Simioneseu, de la tribunalul diu Constanţa. Pe Joul afl fost citaţi tuaintea parchetului din Constauţa, In această afacere, d-nil St. Dimitrescu, administrator financiar, To-nlide, controlor fiscal, precum şi alţi dbul funcţionari suba'terni. D. Lascar Catargifl, primind la Golăşel o adresă a ministrului domeniilor, prin care i-se aduce la cunoştiinţă că a fost numit In comisiunea consultativă pentiu participarea Romlniel la exposiţia din Paris, a răspuns ministrului declinlud participarea sa la şedinţele comisiei consultative. D. Pet e Poni, comisar general al Ilo-mlniel la exposiţia diu Paris, a fost la Galaţi Miercuri şi Joul ca să se consulte cu membrii comisiei locale In privinţa expo-siţiel. Fruntaşii comerţului din localitate, nu numai că nu s’afl presentat la consfătuirea convocată de d. Poni, dar afl declarat că nu vor participa de loc la exposiţie, de oare-ce în comisia consultativă din GilaţI ai fost numiţi oameni ca Moşol, Cătină, etc., uişte agenţi ordinari al colectivităţii locale, cari n’afl nici in clin, nici In mine-că cu comerţul din primul port al ţării. D. Poni a plecat din Galaţi foarle abătut, cu convingerea că întreg comerţul diu localitate se va abţiue de la participarea la exposiţie. întrunirea Studenţilor Clţl-va studenţi afl convocat pe colegii lor la o întrunire, cu scopul de a restabili armonia lutre membrii comitetului şi a decide, care din cele două comisiunl organi-satoare ale Congresului este legală, deci lu drept de a lucra întrunirea s’a ţinut aseară In localul Aso-ciaţiuuel şi afl luat parte uu foarte mare număr de studenţi. Ca preşedinte al lutrunirel a fost aclamat studentul C. Muşescu, care, tu clte-va cuvinte, arată studenţilor motivele penlru cari afl fost convocaţi şi ’l Îndeamnă a decide, aşa cum o cere interesele studeuţimel. Afl luat cuvlntul studenţii: Popescu Pion şi C 8. Dumitrescu, cari dafl explicaţiunl atlt l.i privinţa neînţelegerilor, cit şi In privinţa constituirel «Comisiunel organisatoare a Congresului». Mal vorbesc apoi studenţii: Mureşanu, Minculescu, Bicleşanu, Duculescu după care se votează următoarea moţiune: «Studenţii universitari, Întruniţi In localul Asociaţiunel. In ziua de 30 Iulie, lşl exprimă dorinţa de a se restabili armonia lu comitet, pentru a se putea duce o activitate rodnică şi folositoare corpului studenţesc. Declară că recunosc ca «comisiunea de orgauizare a Cougresulul» pe d-nil: Po-pescu-Pion, C. S. Dumitrescu, Moise Bu-uescu, Al. Bi leşanu şi St. Gcorgeseu. D. Tache Constantinescu, proprietar In Călea Moşilor 285, ale cărui case afl fost dă-rlmate de agenţii poliţiei comunale, s’a adresat printr’o petiţie ministerului de interne, cerlnd dreptate. Ministerul a orlnduit o anchetă. D. Tache Constantinescu esle hutărlt. dacă nu va doblndi nici pe această cale dreptate, să dea lu judec ata pe neruşinaţii de la primărie. Venitul porturilor dunărene diu taxa de o jumătate la sută şi din aceea de cheiugifl In cursul lunel Iunie, a fost de 132,119 lei 63 bani. Venitul cel mal mare, 49 419 lei l’a produs portul Brăila. Portul Galaţi a produs un venit de 40 648 lei. Aiiunclfi In amintirea marilor patrioţi de la 1848, Ile-liade I. Radulescu, I. Maiorescu. M. Kogălni-ceanu, V. Alexandri. A. Panu, Fraţii Golesci, Col. G. Magheru, N. Bâlcescu, general Chr. Teii, cunoscutul gravor I. Swarlz, din strada Carol, 20, furnisorul C. F. R., al direcţiei poştelor şi telegrafelor, etc. etc., a turnat o prea frumoasă medalie in argint şi bronz. Liceul de Domnişoare din Strada Minerveî, 16 sub direcţiunea D-ne! FELICIA M. PETRESCU Curs liceal complect. Externat. Curs primar şi curs facultativ: Grădina de Copii Resultntul de finele anului şcolar cît se poate de satisfăcător, esamenele la liceele Statului. Iusctierile încep de la 16 August, iar cursurile Ia 1 Septembrie. Mersul Trenurilor Pleoarea dtq g»ra Nord | Soslrna fn G kt* de Nord Numele Staţiunilor Dlm Po,'l6sa-0.-Lung • • Olulnlţa-Sallgny • • Piteştl-Parls.... Ploeşti-Iaş! .... Tltu-Smîrda • • • • Ploeţtl-Braşov. • • Comana-Smirda * • PI eşt!-Vl»na • • • Plttrşd-Londra • • • Ploegtl-Galaţl • • • Piteşti-Braşov • • Cimlm ţa-Constanţa. Constanţa-O-tJnopol Clulniţa-Sloboila • Ploeştl-Budapesta • Plteştl-Pirla .... Oomana-Giur?ia. • Ploeştl-Galaţl ... Titu-G Lung • • • Ploeştl UnghenI . • Ploeştl-Lemberg. • ■ Ploeştl Galaţi • • • Constanţa-O-tinopol ■ Titu-Budapesta * . | Numele Staţiunilor loalaţl-Ploeţtl O-tinopol-Constanţa Budapesta-Titu • • Lemberg-Ploeştl * • Unghenl-Ploeştl • • Pu itasa-O.-Lung • OălăraşI-Slobozia • 910 Hraîrda Oomana 11“ *) Teoucl-Ploeştl • 1 lu O-tlnopol Constanţa seara Badapesta.Ploeştl * -■j Pftrl8-Plteştl • 610 6“ 700 i) 710 7» 74* 8» 441 •) 6*0 6« 6« goo 6» 9“ 10“ llto 70* 4) 11*0 *) Aoest tren circulă numai Miercurea. *) Aoest tren circulă numai Duminica. •) Aoest tren nu clroulă de cât Joia. *) Acest tren nu clroulă de ott Duminica. Braşov-Ploeştl • • « Con8tanţt-Ciulnlţa * Londra-Piteşti. • • Galaţî-Ploeitl • • « Virclorova-Tltu • « Smirâa-Comana • • Braşov Ploeştl. • • Vlena*?loeşti • . • Constanţa Oiulniţa • Iaşî-Ploeştl • . . . PariH-Tltu . . . . . O.-Lung-Tltu. • • • Dim. 5» 604 6*0 6« 7“ *) 10“ 10M 10“ 10“ • lio* ll*o 1140 seara 120* 12“ 482 8) 600 7“ 7«) 8“ 910 10to 6“ *) 10** *) Aoest tren circulă numai Miercurea. *) A tren nu circulă de cît Duminica. •) Aoest tren nu clroulă de oît Joia. 4) Aoest tren na circuli de cît Duminica. AfiESIŢI cari vo<.sc să se ocupe cu vinzarea pe rate lunare, permisă prin lege, de lo3urI de stat, austriaca şi augure, precum si de alte losurt, cari represint nn capital sigur, îşi poate asigura un venit frumos. Oterte cu arătarea adresei precise sunt a se trimite la casa de bancă. Armin Schon jun. Budapest Eiisabetring, 48 NOUL INSTITUT DE BÂETI sub direcţiunea d-lor J. CJLriVCIUşi G. POPA profesori la liceul «L izâr» Bucureşti, Calea PlevneT, No. 104 Cursuri primare şi liceale complecte. Prepa-raţiunl pentru şcoala militară şi comercială. Autorizat a trece esamene în Institut şi a libera certificate equivalente cu cele ale şcoale-lor publice. Situată lu dosul grădinel C.ismegiu şi în apropierea liceului «Lazăr» şi «Sf. Sava» «şcoala în general şi sub tonte punctele ele -vedere higieniee se aliit in cele mal bune conditinnl. IN’a-vem nimic ită stimă PH. UITGO. S. 45 www.dacoromanica.ro FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 7 AI/EXAXDRE DU MAS O NOAPTE IN FIORENTA • CB ALEXANDRU DE MEDICIS — ŞtiT, Strozzi, replică dînsul, că i-deea ta e minunată ?... Mie, lui Loren-zino, regelui sărbătorilor, mie, craiului zilelor vesele şi nopţilor sgomotoase, vreai tu sâ’ml ‘ oferi conducerea unei conspiraţiunl, plină de griji, de mişte* rurl, de chinuri, ascunsă prin tenebre, ca şi aceea a lui Catillina, cu lozinci însemnate pe pumnale şi cu sînge în cupe... Nu. nu, prietene... Clnd voia fi aşa de nebun ca să conspir, conspiraţia mea va fi mal puţin tristă şi mal puţin serioasă; ca aceea a lui t iesco, de pildă... ca să nu mă înnec, dacă voia cădea în apă... Şi apoi, care e recompensa acelora cari se jertfesc pentru ideea ta, pentru măreaţa republică florentină !.. Rivală Athenel, Florenţa a fost geloasă de toate, chiar şi de ingratitudinea modelului săO faţă de cel mal iluştrii cetăţeni... Ca să nu pomenim de cît de Savonarola, Lycurgul creştin care a vrut să creeze o repu- blică aproape ca aceea pe care o visase Platon, n’aţl lăsat voi să fie ars de viâ?... Fringhia, pumnalul, otrava, iată răsplata pe care Florenţa cea magnifică o păstrează acelora ce se devotează pentru dinsa!... Mulţumesc... Nu, nu, Filip, cel mal bun lucru e să nu conspiri, crede-mă; dar dacă vel conspira, a-tuncl ascultă: trebuie să conspiri singur, fără confidenţi, şi cu cit vel visa mal puţin, cu atît vel vedea reuşind mal curînd conspiraţia ta. Zici ca să’ţl iaQ locul tăO, Strozzi, ca să mă pun în fruntea voastră, sâ’ml însuşesc singur onoarea supremă a întreprinderii... Ne-socotitule, vrei să’ţl spun cum se va sfirşi conspiraţia ta ?... In mal puţin de două zeci şi patru de ceasuri veţi fi toţi în închisoare. Abia aţi venit Ia Florenţa, nu-I aşa?... Abia aţi călcat acest pămint, nu’s nici două ceasuri de cînd aţi trecut prin poarta cetăţii... Ei bine, unul dintre voi e ucis; altui rănit; s’aO dat ordine ca să vă aresteze. O Strozzi, Strozzi, as-culfă un sfat cuminte... chiar de la un nebun, ca mine : întoarce-te repede înapoi, pleacă pe poarta pe care al intrat, retrage-te în fortăreaţa ta din Montereggione ; închide-te aco’o, ascun-de-te acolo, şi aşteaptă... — Ce ?... Ce să mal aştept ?... — Ştia ea? Poate ojzi, o seară, o noapte, un moment cînd ecoul îţi va aduce aceste cuvinte liberatoare: «Ducele Alexandru e mort!» — Nu mă tem de nenorocire, Lorenzo.. răspunse Strozzi. Din trei întrebări ce aveam să’ţl fac, două aa rămas fără răspunsul dorit; nădăjduesc că’ml vel acorJa-o p’a treia... — Dacă o fi mal cuminte ca cele-l’alte două, cu plăcere, Strozzi. — Aceasta e, zise bătrînul trăgînd spada; vreau să-mi dai socoteală numai de cît de insultele tale, de refuzul taa şi de sfaturile tale... # | — Ah ! în privinţa asta, strigă Lo-renzino, văd că al înebunit de tot!.. Un duel cu mine?... Cu Lorenzino?.. M’am bătut ea vr’odată în duel ?... Nu e ştiut, şi prea ştiut de toată lumea, că fa’n’am’să ridic măcar o spadă, şi că îmi vine râtt cînd văd o picătură de sînge ?... Dar tu nu ştiai pînă acum, că ea sunt o femeie, un laş... Oh, pe legea mea, credeam că sunt mal bine cunoscut de cînd Florenţa şi Italia întreagă mă blestemă! Iţi mulţumesc, Strozzi, tu al stat la îndoială intre Florenţa şi mine ; numai tu puteai să ml faci această onoare. — Da, al dreptate! strigă bătrînul; da, Lorenzino, eşti un mizerabil; da, Lorenzino, eşti un laş, şi tu nu eşti vrednic să mori de mina unul om ca mine... Du-te, nu ’ţl mal cer nimic... du-te, nu mal aştept nimic de la tine, nu mal cred decît în Dumnezea... Du-te!... — Foarte bine, zise Lorenzino cu rîsul lui obişnuit; iată că al devenit cuminte !... Adio, Strozzi! El se depărtă prin via del Diluvio, unde dispăru în curînd în umbră. Strozzi privi în jurul sătt, par’că ar fi căutat pe cine-va. Michail îşi terminase rugăciunea şi sta în colţul străzii della Fogna. — Mihail! Mihail ! strigă bătiînul. gr Mihail alergă. * — lată-mă-s, stăplne, zise el. — Vezi tu pe acel om care se depărtează... colo-colo... 11 vezi ?... — Da. — El bine, dacă pînă ’n zori acest om nu va fi mort, pînă mline serră suntem pierduţi. Acest om ştie tot... — Şi acest om se chiamă ?... — Lorenzino. — Lorenzino !... strigă Mihail ; Lorenzino. favoritul ducelui! Fiţi liniştit, signor Filip, va muri... — Bine... Du-te, şi nu vrea a să te văd venind, pînă ce nu ’ml vel spune: «E mort !» Şi făcu sbirulul un gest ca să plece. Mihail se supuse. Rămas singur, Strozzi, cu o mişcare repede, şi cu spada încă în mînă, se apropie de căsuţă, şi întinse mina spre poarta întredeschisă, par’că ar fi avut de gînd să intre. Dar în aceeaşi clipă, îşi schimbă ho-tărîrea, şi în loc să împingă poarta, o trase înapoi şi o închise, murmurînd între dinţi: — Nu, nu astă seară... mîine. Astă seară, aş ucide-o. Şi, la rîndul săd, se pierdu in labirintul de străzi ce se încrucişează intre piaţa Santa Croce şi aceea a Doamnelor. IV Palatul Hiceardi Să se scoboare cititorul nostru din balconul unde l’am lăsat, să ne urmeze în via Larga, şi să intre cu noi în vechiul palat al lui Cominiu, cunoscut în zilele noastre sub numele de palatul Riccardi. Să spunem cîte-va cuvinte despre acela care a zidit acest splendid palat, şi să aruncăm o privire asupra acestui mare neam de Medicis împărţit în două ramuri, ramura veche şi cea mal tî-nără, cari n’aveaa de cît trei rcpresen-tanţl la Florenţa. Ducele Alexandru VI, fiul acelui Iu-liu Iî-lea, al căruia bust, sculptat de Michel-Angelo, e cunoscut sub numele de Penseroso, sad fiul Iul Clement VII, saO al unul conducător de catâri... Am spus că nici mama lui, o curtezană maură, nu cunoştea pe tatăl adevărat al lui Alexandru. Ducele reprezenta ramura vechp. Cea-l’altă era reprezentată de Lorenzino, pe care noi l-am introdus în scenă, în capitolul precedent, şi de Cominiu, care fu, în urmă, succesorul lui Alexandru, Cominiu I-iul. pe care istoria l-a supranumit Tiberid al Florenţei. Să intervertim ordinea de primoge-nitură şi să începem prin Cominiu. Ne va fi mal lesnicios a încheia seria prin Lorenzino. (Va uima). CLATTOI &SHUTTLE VOKTH BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bucovăţ IV©. 18, CRAIOVA Direcţiunea Stabilimentului «BAIA GRIVIŢA» situat în Calea Gri-viţel Iu faţa bisericel S-ţii VoerozI, are onoare a anunţa pe Onor. Public câ a deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru sesonul de Vară. O baie de basin cu duqe reci, 65 bani; Abonament pentru 10 băi 5 lei; Abona ment peatru una sută băi 40 lei. Basinut pentru Doamne este deschis în toate zilele de lucru de la orele 8 şi jumătate pînă la 11 şi jumătate dimineaţa. a Blile sunt deschiie în toate zilele de la orele 2dimineaţi, pînă seara cît de tîr- ziii la lnmina electrici. OARECŢAUIVEA» Tipografia ELIADE execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea eunt deviza Tipografiei-—bmmmm a» SOCIETATEA ANONIMA UNGARA xA VAU AŢI U\P /’#. fm/,i ŞI MARITIMĂ MERS UE VA I*OAREI. OR I)e Pasageri pe Dunăre Valabil de la deschiderea Navigaţinnel 1898 pini la alţi disposiţinne Intre Zemnn (Momlin)-I3olgi-ti4\. Wo. 24 PAPIER FAYARDetBLAYN Mal nealt d« */e de secol «acces proclamă supeno* tatea sa tn tratamentul de gutural, frltaţluuei peptulul, f {fluenţa, dureri reumatismale, scrtntituri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. ESP II Bucureşti, Tipografia «HF-T-TADF.» Clemenţei No. uNo, 19.—Exemplare 10.000. ste: CASE DE BANI Englezesc! Fer şl Oţel Sigure contra focului |i spargere! din Fabrica Phillips xfe §on Ririniiigliaiti DEPOSIT LA WALTER T- FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Eepresentant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Girant : Stat?^^^SÎ?(T^Lfon «Epoca»), www.dacoromanica.ro