flBTRTA lî.—ANUL IV, Na 827. NUMĂRUL 10 BANI A BOXA JEKA7TMZDEZ încep la 1 şi 15 ale fie-c&rui luni Un an In ţari 30 lai; In streină ta te 50 lei Şase luni ... 16 * * » » * Trei luni ... 8 » * » 18 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAIA RKEEAE7TEA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - » Jdltla a treia VINERI, 31 IULIE 1898 * • * • Ţ NUMĂRUL 10 BANI Aii DX CE DUELEZ Anunciurl la pag. IV .... , 0.30 b. lima > »» III .... . 2.— lei » » » » n.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul 0N NUMĂR VECHIU 30 BANl AE9JEEXESTEIATEA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 TELEFON ATENTATUL din ELEPATAC Chestie de procedare Politica unei ţări nu se moralizează prin idei, ori cît de măreţe ar fi, ci prin procedeurl cinstite. Ideile sunt afaceri de convingere şi de educaţie, procedeurile sunt afaceri de cinste şi de carectitu-dine. Două partide, ori cît de contrarie ar fi ele prin idei, pot perfect să se asemene prin procedeurl. Procedeurile trebuiesc să fie cinstite şi morale. Ele nu constituesc un program, ci sunt imperios cerute de cinste şi de ruşinea de sine şi de alţii. De aceea, ceea-ce scandalizează mal mult pe oamenii cinstiţi, privind pe colectivişti, nu sunt ideile, ci detestabilele deprinderi, necinstitele procedeurl, neauzitele şarlatanii cari constituesc londul şi unica raţiune de a fi a acestui partid. Ideile partidului colectivist trec neobservate faţă cu neruşinarea pe care el o dezvoltă în viaţa publică. Aşa că, pentru moment, între partidul conservator şi cel liberal nu este atît o luptă de idei—cu toate că şi asupra ideilor diferim—cît mal mult pentru a stîrpi neruşinatele procedeurl colectiviste. Slavă Domnului, lumea a început a înţelege la noi acest lucru. Lumea se convinge din ce în ce mal mult că marfa de idei şi de fraze pe care liberalii o aU la vitrina magaziei lor, nu trebue luată în consideraţie şi că ceea ce trebue să determine stima şi încrederea, este purtarea indivizilor cari formează partidul. Aşa se explică criza prin care trece partidul liberal, la care adeziunile devin din ce în ce mal rari. Aşa se explica, de ce lumea nu mal fuge de eticheta conservatoare, ci din contra se simte iresistibil atrasă spre ea. Conservatorii nu lac fraze, el pre decă prin exemple o şcoală nouă de procedeurl cinstite. Ultimele evenimente politice aO dovedit ceea-ce afirmăm. In chestia fostului mitropolit Ghe-nadie, conservatorii aU pus mal presus de toate prestigiul ţârei şi al bisericel. Cu ocasia visitel M. S. Regelui la Pesta, conservatorii atl avut o atitudine demnă, aşa cum importanţa relaţiilor exterioare o cere pentru liniştea şi siguranţa Statului nostru. împăratul Austro-Ungariel a fost egal salutat, de toţi oamenii noştri politici, aşa că Suveranul vecin a putut constata prin sine însu-şl, că la noi politica de partid nu este pînă la fanatism împinsă din partea conservatorilor. Visita M. S. Regelui la Peters-burg, vizita care ar fi putut fi—ca politică interioară— exploatată teribil contra actualului guvern, a fost din contra salutată cu bucurie, ca o necesitate de înaltă ordine de Stat, de către conservatori. Cel ce ies umiliţi şi ofiliţi din această călătorie, nu sunt de cît colectiviştii—adică o cantitate negli-geabilă—nu marele interese ale ţărel. Ţara, Regele, partidul conservator se pot simţi mîndri; ţara fiind- că este ridicată la valoarea de ţară libera şi considerată; Regele fiindcă a intrat definitiv în rîndurile Suveranilor Europeni respectaţi; noi, fiind-că politica cuminte şi cumpătata pe care o preconisăm de atîţia ani, a triumfat şi a triumfat aşa de strălucit, în cît chiar cel cari o huleau şi o înjurau, aU fost nevoiţi să o adopte şi să o aplice. Unde este succesul liberalilor în toate acestea ? REGIMUL OSÎNDIŢILOR Cînd spunem că regimul actual e o ruşine pentru ţară, colectiviştii au îndrăzneala să spue că ne calomniem adversarii, sau cd suntem orbiţi de pasiune. Cu toate astea, o sumă de fapte au dovedit în aceşti trei ani că regimul actual e nu numai o pagubă colosală pentru ţară, o simţitoare oprire a ei din mersul progresiv, dar şi o nemăsurată ruşine. Şi fapte de acestea se produc necontenit, înăuntru ca şi afară. Am relevat, la rubrica infor moţiunilor, în uumărul nostru de eri, faptul că fraţii Maicanl, celebrii stîlpi ai coleaivită-ţei dinainte de 1888, au fost numiţi de guvern membri in comisiunea judeţu'ul Ialomiţa, pentru expoziţia din Paris. Lucrul acesta, de necrezut, poate fi controlat de ort-cine in Monitorul oficial şi în «Buletinul comisariatului general al guvernului romîn pentru expoziţiunea din 1900 de la Paris», No. 3, de la 15 Iulie 1898. Ce însemnează faptul acesta ? Nu este el o ruşine pentru ţară, o ruşine pentru oamenii cinstiţi şi demni, cari vor fi siliţi să siejeze, la adunările comisiunit, alături cu cei doul faimoşi osindiţi; Nu este el o neruşinare din partea guvernului ? Poftească ziarele oficioase, cari lot-d’a-una caută să scape prin generalităţi, să răspundă la aceste întrebări şi să justifice purtarea guvernului. Le sfidăm s’o facă. Tăcerea presei colectiviste, nu va im-pedica însă opiniunea publică să înfiereze regimul actual, ca regim al osîndi-ţilor. JOSNICIA UNUlţ MINISTRU Am publicat zilele trecute ştirea că d. Gogu Cantacuzino, ministru finanţelor, a făcut demersuri pe lingă comanditarii din Berlin al Băncii generale, in contra d-lul Emil Costinescu, directorul acestei bănci. Comanditarii aQ trimis, fireşte, la plimbare pe ministrul de finanţe, dar nereuşita demersurilor nu atenuiază întru nimic fapta josnică a d-lul Gogu Cantacuzino. Nu insistăm asupra procedeului acestuia, ca, pentru motive curat politice, să cauţi să loveşti in interesele private ale adversarului tăQ. Acesta este un procedeu pur colectivist, cunoscut de toată lumea şi care poate fi exemplificat cu pilde rămase celebre. Colectiviştii nu aQ nici un scrupul, cînd e vorba să lovească într’un adversar politic. I se cercetează interesele băneşti, i se scormoneşte viaţa casnică, şi este lovit fără cruţare; la nevoe i se inventează în sarcină chiar asasinate. In cazul de faţă însă, avem de relevat ceva mai odios încă. Ce însemnează această procedare, ca, pentru motive de politică interioară, pentru răzbunări meschine personale, tu, ministru de finanţe al ţării, să faci apel în contra unul adversar al teu, la protecţia unor bancheri străini ? De ce prestigiu te mal bucuri, tu, ministru de finanţe, în faţa acestor financiari, în mare parte cel mal însemnaţi creditori al Romîniei? Din fericire, nu tot-d’a-una Gogu Cantacuzino a fost ministru de finanţe, altfel am fi desperat de părerea ce strei-nâtatea ar putea să aibă despre miniştrii ţârei. Sectar şi veninos cum este, s’a batjocorit numai pe el, şi dispreţul cu oare aQ fost primite, la Berlin, demersurile sale în contra d-lul Costinescu, il privesc numai pe d-sa personal. — Şi eu am făcut politică.. am fost prefect, notar... şi altele... pe vremi... ATENTATUL DIN ELEPATAC (Convorbire cu d. M. Mitilineâ, fost ministru plenipotenţiar) Odiosul atentat, comis de ungurii din Elepatac în contra suveranităţii Romi-niei prin distrugerea in mod ostentativ a portretului M. Sale Regelui, a produs o legitimă indignare in Capitală. Spre a se putea vedea ce importanţă mare presintă acest atentat din punct de vedere diplomatic, sr«u mai bine zis, din punct de vedere internaţional, ne am adresat unuia din cei mai vechi gi mai distinşi diplomaţi ai Rominiet, d-lui Uiţi lineu, fost ministru plenipotenţiar în Con-stantinopol, Paris şi Bruxelles. *** D. Mitilineu. afltnd din ziare despre atentatul din Elepatac, a bine-voit a ne declara următoarele ; — Faptul presintă o mare gravitate, căci e insultat Suveranul nostru tntr’o ţară streină cu care întreţinem relaţiunl amicale. Se impune imediat o cerere de satisfacţie de la guvernul Unguresc. Fireşte, insă, că nu putem acuza pe guvernul vecin de fapta mişelească a unor supuşi ai săi. — Dar atentatul s’a săvîrşit în 19 Iulie, prin urmare acum 10 zile, şi totuşi pînă azi guvernul unguresc n’a luat nici o măsură. — Pînă în acest moment, singurul care poate fi acuzat este şeful autorităţii locale din E'epatac, care trebuia imediat, a doua zi după atentat, să pună la loc portretele Suveranilor Romîniei şi să urmărească pe făptuitori. Acest incident ar avea însă o gravitate excepţională, dacă guvernul unguresc ar refuza să dea o satisfacţie imediată, pre8upunînd că d. Sturdza ar face demersuri diplomatice în acest sens. — Şi ce anume satisfacţie se poate da P — Cel puţin ca guvernul ungar să exprime regrete pentru acel incident şi să urmărească pe făptuitori. Cel puţin atît I Dar ca satisfacţia să fie complectă, ar trebui pedepsirea şefu\ui autorităţii locale şi ca autorităţile însuşi să pună la loc, cu oare care ceremonie, portretele Suveranilor Romîniei. Noi, in definitiv, nu putem impune, nici să cerem ca portretele Suveranilor noştri să figureze prin localurile publice din Transilvania. Dar în caşul de faţă, de vreme ce acele portrete stau, după cum spune Gazeta Transilvaniei, de mai bine de două zeci de ani în sala restaurantului local, — ruperea lor în mod ostentativ este o insultă, este chiar o crimă. — Crimă ? — Da, crimă ! In toate ţările din lume, insultele în contra Suveranilor sunt con siderate, prin legi speciale, drept crime. — Şi la noi ? — Fină în 1883 era considerată şi la noi ori ce insultă adusă fie prin presă, fie prin alt chip in contra Regelui şi a Suveranilor străini, drept crimen lcsae niajestatis. Ctm insă la noi crimele sunt judecate de Curtea cu Juraţi, care sunt de obicei prea iertătoare, Ion C. Bră-tianu, pentru mai multă garanţie că acei cari comit crimen lesae majestatis vor fi condamnaţi, a modificat in sensul ca ori ce insultă in contra Suveranilor sau în contra preşedinţilor de republică, să fie considerată drept delict de compe tinţa tribunalelor. Inchipueşte fi că atentul din Elepatec s’ar fi comis în Romînia, in contra unui portret al Regelui Ungariei ! Aşa-i, că d. Sturdza ar fi dat imediat în judecată pe făptuitori, conform le-gei, fără să mai aştepte demersurile di- plomatice ale Statului vecin şi ar fi cerut scuze guvernului ungar P — Există caşuri identice în analele diplomatice ale Romîniei ? — Da ! Pe cît mi-aduc aminte, acum vr’o 20 de ani, la un punct vamal s’a luat tntr’o noapte de către nişte supuşi romîni pajura ungurească. In urma demersurilor diplomatice ale guvernului unguresc, guvernul romîn a trebuit să exprime imediat regrete şi să dea o deplină satisfacţie guvernului unguresc. Dar in cestiuni de raporturi internaţionale, sunt o sumă de etichete foarte severe. Aşa de pildă, se consideră drept insultă în contra Romîniei, cînd un vas unguresc trecînd pe Dunăre n’ar saluta vasul romîn. Şi vice-versa. Insultă e cînd vasul romîn n’ar răspunde la salutul vasului ungar, austriac, german, etc. Şi aceste insulte, dai* loc de asemeni la explicaţii diplomatice. * Este foarte caracteristic că ziarele dm Budapesta, atît de gălăgioase, arogante şi provocătoare faţă de cele mai neînsem nate incidente anti-ungureşti din Romi nia,— n’ai* absolut nici un cuvînt despre atentatul comis acum zece zile la Ele-patac. Dar dacă acel atentat s’ar fi petrecut în Romînia în contra capului încoronat al Ungariei, de sigur că furor Ungarieus ar fi deja in toiul său în presa Ungurească. A se citi în pag. II: conferinţele miniştrilor austro-ungarl, Papa şi Italia, ultimele amănunte a-snpra afacerel Esterhaz}, iar la ultimele informaţii: NToni amănunte asupra scaudalurilor de la primăria Capitalei. DIN STREINATATE Anglia în scădere Negocierile pentru lncheerea păcii în Spania şi Statele-Unite ; moartea lui Bismarck; criza din Austro-Ungaria—toate astea la un loc nu atrag acum atenţiunea opiniunel publice europene ca duelul de influenţa dintre Anglia şi Rusia. Am arătat eri, aci, stadiul la care a ajuns această luptă uriaşă. Rusia atacă acum pe Anglia în trei puncte foarte depărtate unul de altul. In Peking, In Persia şi pe coasta mării Roşii. Ţinta acestor atacuri e insă aceeaşi: slăbirea influenţei engleze în Asia. Şi pînă acum, isbtnda surîde diplomaţiei ruseşti. De altmintrelea, de vr’o doul ani, succesul pare a fi părăsit în mod hotărlt pe englezi. De unde ptnă acum clţl-va ani Anglia ctştiga regulat din toate situaţiile internaţionale, fără jertfe simţitoare, de o bucată de vreme toate par a se fi Întors In contra Angliei şi aceasta merge din pagubă tu pagubă. începutul s’a făcut cu pierderea influenţei engleze la CoDstantinopole. De atunci am a-avut de înregistrat, în vreme numai de cîte-va luni, răscoala triburilor din nord-vestul Indiei, înfrîngerile succesive din China, încurcăturile din Africa la Niger, înfrtngerea din Persia şi aşezarea Rusiei pe coasta mării Roşie. Toate aceste lovituri, căzute aşa de repede asupra Angliei, atl Îngrijit adine opiniunea publică eDgleză şi atî deşteptat atenţiunea lumii întregi. Cit de simţitoare sunt pentru EnglizI aceste pierderi, sa poate vedea din faptul că, de unde pînă acum s’ar fi compromis omul politic care ar fi vorbit în Anglia despre vre o alianţă a acesteia cu alte puteri, acum chiar miniştri ca d. Chamberlain recomandă alianţe’e ca o mare nevoie şi sunt aplaudaţi de opiniunea publică engleză. Transformarea aceasta colosală s’a făcut într’un timp toarte scurt ; dovadă că pericolul e mare pentru Anglia. Atitudinea guvernului Fără Îndoială că guveruul englez luptă din răsputeri ca să ţie piept acestei Întoarceri a sorţii. Din cele ce s’ati văzut plnă acum. Insă, el nu pare a fi încă bine pătruns de schimbarea enormă ce s’a făcut In situaţiunea internaţională. In adevăr, pe dnd ministrul coloniilor, d. Chamberlain, vorbeşte fără înconjur de pericolul rusesc şi propovăduieşte încheierea unei alianţe cu Statele-Unite ale Americel şi cu Germania, susţinut în această propagandă de ziare oficioase ca Morning-Post, primul ministru «1 Angliei, lordul SaLţabu.y, priveşte saă se preface a privi desfăşurarea lucrărilor cu multă linişte. Din toate răspunsurile sale, la întrebările îngrijorate ale membrilor opoziţiunil parlamen-iare, reiese că primul miniBtru Salisbury nu vede nici un pericol pentru interesele Angliei. Aceasta poate fi Insă şi numai o tactică. Un indiciu In acest senz ar fi zvonul ce s’a răsplndit cu prilejul subitei plecări a prinţesol de Wales din Cowes la Kopenhaga. Prinţesa a plecat pentru că mama sa, Regina Danemarcei, e bolnavă. Cu toate astea, s’a zvonit că prinţesa se duce să mijlocească pe lingă sora sa, Ţarina-văduvă, ca să se aplaneze conflictul ânglo-rus diu China, devenit foarte acut. In adevăr—observa «Neue freie Presse»—nimeni n’ar putea lua mal bine rolul de mijlocitoare dectt cele două surori, < âcl se zice că Ţarul Nicu’al II ţine seamă de sfaturile mamei sale. Forelgn. APELE ALIMENTARE ALE CAPITALEI PROIECTUL D-lui RADU ui D. inginer inspector Rada pretinde că nu se poate estrage din sub solul din Nord-Vestul Bucureştilor mal mult de cit 30 000 m. c. de apă pe zi şi că, dintr’această cauză, este silit a complecta restul pînă Ia 40.000 m. c. prin ape pontice f xtrase de la peste 200 m. adincima, din valea Dîmboviţei, de la Ciurel. Să examiuăm aceasta. Mărturisim însă că ne este penibil a intra lntr’această cercetare, pentru că vom fi siliţi, de chiar examenul cestiunel, de a a-râta cum un inspector general de poduri şi şosele, şeful unuia din cele mal importante servicii ale noastre de lucrări publice, pro-fitlnd de puţina răsptndireln lumea noastră inginerească a cunoştinţelor idrologiel subterane, induce lumea în eroare, jonglând cu cifrele, lntr’o cestiune care interesa în-tr’un înalt grad întreaga Capitală, am putea zice Tara chiar. . lata, după Monitorul Comunal din 12 Oct. 97, prg. 298, ce spunea consiliului comunal al Capitalei, d. Radu, îu calitate de raportor al comisiunel de examinare al ante proiectului întocmit de primărie pentru aducerea apelor de la Bragadir: Profilul Bragadir—Acest profil,'Intre Argeş şi Dîmboviţa, se prezintă cu un developement de 18 km., eu o secţie muiată de 120.000 m. p. şi cu o paută medie a nivelului idrostatic de 0,m. 0014. Diu lungimea de 18 km. a profilului, nu ss poate utiliza cu folos: . 1) despre Dîmboviţa, 5, 5 km. cu o secţie muiata de 19000 m. p., din cauză că stratul ackifer este prea subţire ca să se poată aplica peutru captarea apelor metoda prin puţuri, «.re este cea mal economică, şi pentru că stratul se Înclină in adîncime, ceea-ce face anevoioasă şi costatoare instalarea captării; 2) despre Argeş, 5,5 km. cu o secţiune muiată de 30000 m. p., pentru că, stratul fiind prea subţire, nu se poate aplica în mod avan-tagios puţurile pentru captarea apelor. Nu rănulne dar din tot profilul de cît 7 km. cu o secţiune de 70000 m. p., pe care se poate aplica sistemul de oaptare prin puţuri. Pe această porţiune se poate capta, după obser-vaţiunile făcute şi calculele noastre, o cantitate de apă, In 24 de ore, de C=SXTrXPX8CW0’’Xk=26000 m- c» în «fte rotunde, In care S este secţiunea muiată=70000 m. p. jc este coeficientul de permeabiUtate=0,00lC>, este panta nivelului indrostatic=0.0014, este un coeficient de siguranţă, din cauză că observaţiuoile nu s’aă făcut lu timpul celor mal mari secete,=*/„. Dacă se utilisoază din stratul aehifer şi porţiunea despre Argeş de 5,5 km. afirmam că se poate colecta p’aeest profil un minimum de 30000 m. c. apă In 24 ore. Cantitatea de apă calculată de noi ca s’ar găsi cu siguranţă în profilul Bragadir, diferă de cea calculată de d. Inginer şei Cucu şi acolo din următoarele motive: a) D. Cucu admite un coenfleient de permeabilitate pre care ’l deduce, prin analogia, din arătările cuprinse In memoriul d-lul Thiem, pre cînd coeficientul pe care ara stabilit calcul nostru de mal sus, ’l am dedus din observa-ţiunl făcute la pomparea celor două puţuri de captare şi din observaţiunile asupra sateliţilor acestor puţuri; t) Comisiunea a aplicat la calculul debitelor un coeficient de siguranţă, în prevedere că ob-servuţiunile făcuto nu coincid cu epocile celor mal mari secete; c) Pentru a determina nivelul id- ostatie, care intră In calculul debitelor, comisiunea a considerat o lungime mat mare a profilului longitudinal, de unde a rezultat o pantă medie de 0.0014, adică mal mică de cit cea cure a intrat în calculai făcat de d. Cucu. Clud insă îşi Întocmi proiectul săQ definitiv, acelaşi d. Radu expune, spre justificarea acestui proiect, In Memoriul ce a publicat tn ziarul «Liberalul» ; Panta medie in cazul nostru este de OOOlă, iar coeficientul de permeabilitate, după experienţă, este de 0 01, de-I viteza este: V s= 0.01 X 0.0015 = 0.00015 Secţia considerată pe linie Ordrtaau-Clincenl-Satul nott fiind S == 95.000 m. p., iar coeficientul de porositute K = 0.25, debitul apel pe secundă este de m. p. m. c. d = 95.000 X 0 25 X 0.00015 = 0.356. iar pe 24 de ore debitul este, In cifre rotunde, D = 30 700 m. c. (*) * * * Prin reproducţiunea pe acelaşi plan, ce voin publica pe lingă un viitor articol, attt al ante-proieetulul de captare ul d-lul Cuca, cit şi al proiectului defiuitiv al d lui Radu, se va vedea că ceea ce, In extractele de mal sus, se denumeşte «profilul Brngadii» ori «linia «Ordoreanu—Clincenl—Satul noii» este, din punctul de vedere ce considerăm, absolut acelaşi lucru, aşa că consideraţinuile şi cifrele indicate de d. Radu In raportul săfl se referă la aceleaşi circumstanţe saă valori ca şi consideraţiuuiie şi cifrele date de d-sa In memoriul proiectului sââ. Ast-fel fiind, iată ce relevăm din punerea faţă In faţă a raportului d Iul Radu cu memoriul d-sale: 1) Pre cînd d. Radu, îu raport, arată ca diu 5 şi jum. km. luugime de strat &- •) S’ntl ratificat erorile, de impresiuue probabil, ce s’aO constatat In multiphcaţiuuile reproduse de «Liberatul». www.dacoromanica.ro t tJM mm ir oex • inifer cuprins Intre Sabar şi Argeş, nu se poate extrage de cit 4.000 in. c., In me-morifl d-sa afectă aceiaşi porţiune a stratului aehifer o capacitate de 10.000 m. c.; 2) In raport, pentru a face să apară mal mică cantitatea de apa ce calculul ÎI dă pentru stratul aehifer de la Bragadir, d. Radu ia în consideraţiune dintr’aceasta cantitate numai două treimi, pentru siguranţă, zice d-sa ; în memoria Insă nu mal găseşte necesar a lua această precauţiune şi lasă la o purte coeficientul sătt de siguranţa K=’/»; 3) Pe clnd In raport d. Radu arată că panta curentului supteran nu este de 0.0015, cum a constatat-o d. Cucu, ci numai de 0 0014, aeejaşl d. Radu, In memoriu, o ia ca de 0.0015, tot ca şi d. Cucu ; 4) Iu raport, d. Radu stabileşte că avlnd o valoare de 0.0046 ceea ce d-sa numeşte «coeficient de permeabilitate» şi certifică că această valoare a determinat o d sa din observaţtunile făcute la pomparea celor două puţuri de captare şi din observaţiuni asupra sateliţilor acelor puţuri» ; In memoria Insă acelaşi d. Radu arată că «coeficientul de permeabilitate, după experienţa (făcută de d sa, de sigur), este de 0.01». Acelaşi experimentator dar determină valoarea unul factor atlt de important pentru calculul debitului şi pretinde că l-a găsit, pentru aceaşl panta şi aceaşl porositate a stratului aehifer, o dată de 0.0046 şi altă dată de 0 01, adică de 21 de ori mal mare In observaţiunea a doua de cit în cea d’In-tlio ! AUons, donc ! Dar aceasta înseamnă sad aţi bate joc de cine te ascultă, sad a nu-ţl da cont de ce Înseamnă şi de ce mare rol joacă coeficientul de permeabilitate. Concedăm d-lul Radu că se găseşte In cest din urmă cas şi suntem dispuşi a o crede, pentru că d-lul ne dă proba nevinovăţiei d-sale. In raport, Intr’adevăr, d-sa numeşte «coeficient de permeabilitate» şi ia drept 0,0046 o valoare care de fapt este produsul «coeficientului de porositate» (însemnat de Lueger prin
al iul Lueger saa ko al lui Lincke).
Dar să admitem că, dîndu-se produsului aceeaşi denumire ca şi unui factor al acestui produs, d. Radu a făcut o simplă confusiune de termeni.
Nu e mal puţin adevărat totu-şl că în raport d-sa a luat ca valoare a «coeficientului de porositate şi permeabilitate» 0 0046, pe cînd în memoria aceeaşi valoare o ia drept 0,0025.
Ambele aceste valori fiind determinate prin experienţe directe de către d. Radu după cum ne spune d-sa, ’1 întrebăm care dintr aceste valori este cea adevărata, pentru ^ă, dacă întrebuinţăm pe cea d’întîiă găsim că stratul aehifer ce consideră d-sa va da pe zi un debit de.
r.,9^9500 m'P X0.0046 X Om-,0015X 86400"= oo0U0m- rotund, iar dacă punem Iu formulă pe cea d’a doua. găsim că acelaşi strat a-ehifer are un debil numai de:
Q =95000“ p- X 0 0025 X 0“-0015X86400" = 30000 m. c. rotund
Dacă d. Radu ne dă, ca resultaţl din experienţele sale, nişte factori după cari stra-*ul de la BraSadir este capabil clnd
de obOOO m.c. de apă pe zi, cînd numai de jumătatea acestei cantităţi, suntem In drept să credem că d-lul n’a determiuat valoarea reală a coeficientului de porositate şi permeabilitate şi că, în proiectul s&ă, jonglează cu cifrele, pentru a amăgi pe cine ’l crede.
Mal mult de cît atlt: deslldem pe d. in-giner-inspector-general Radu d’a da puii icitaţii metode şi calcule, cari să fie recunoscute ca bine aplicate de un idrauli-cian în renume, ca unul din dd. Tlicve-net, Clarenad, Fossa Mancini, Masoni, riiicin, Lueger, Forchheimer, Smreeker sau ajtul de aceeaşi reputaţiune şi din cari să rezulte că coeficentul de porositate şi permeabilitate al stratului aehifer din Nord-\estul Bucureştilor este, cum pre-*?■£»«* !’a_ determinat d. Rudu, o dată de 0.0046, alta dala de 0,0025.
Din lectura memoriului datorit d-lul in-pueu Ş* publicat de Primărie în 18.17, încliuăm a crede că coeficentul de poros tale şi permeabilitate al stratului a-d® ocupăm, este acela de
0,0058 dat de d: ihiem şi verificat experi-
m Atlto I Ol n . J 1
pe atlt mal mari pe cit sunt mal puţin justificate, consider ca o datorie a orî-cuî pricepe jocul, ca să lumineze pe cel In drept de a decide îq cestiune şi da-I ruga, în interesul tutulor, ca să pună stavilă pornirel spre lucrări fără utilitate de care In mal multe împrejurări a dat dovadă acest inginer.
Facem aceasta cu atlt mal vlrtos, că, nu numai In stabilirea lucrărilor de tăcut, d. Radu ne împinge la consumaţiune, dar chiar Întocmirea acestor lucrări este aşa făcută, în cit, după cum vom dovedi-o In viitoarele noastre articole, pare că s’a căutat lutradins ca ele să fie cit mal complicate şi mal scumpe se poate.
Un Inginer.
OFOftlAŢH
MM. LL. Regele şi Regina au amî-nat plecarea la Ragaz pe Vineri 7 August.
Scandalurile de la Primăria Capitalei
Autorii gheşefturilor şi ai abusurilor de la primăria Capitalei, umblă pe capete să stoarcă declaraţiuni de cinste de la unii cetăţeni, ca să se poată des-vinovăţi, dar au fost respinşi de pretutindeni.
*
. . * *
D Chiriţe8cu, primind tucunoştiinţarea că i s’a respins detnisiunea de consilier comunal de către d Ferechide, a retnoit’o in mod irevocabil.
A minţit deci organul lui Mărgăritescu dnd a afirmat, că d. Chiriţescu 'şi-a retras demisiunea şi că *mica neînţelegere* s’a aplanat.
**»
D* Ferechide a declarat categoric la ministerul de interne, ca nu va admite cu nici nn preţ ca in lista pentru viitoarele alegeri comunale, sa mai figureze d-nii Melislano şi Molacotn.
ministrul de interne a mai a-dăogat că va Insista ca d-nll Za-harla şl CantnniarI să fie destituiţi.
*
* *
Am aflat care esle secretul reiutegrâril comisarului comunal Niţescu, dat afărft pentru «abuz de încredere»,
Secretul consistă în »*.rlnătoarele ?
Niţescu a scos o copie autentici, ia tri-- ulc?a- de pe sentinţa prin care Mărgărit Mogîrdicl, noii numit comisar, a fost condamnat la şease luni închisoare,
Niţescu a fost In fie-care zi cu această copie la primărie, ameuînţtnd pe Melissiano şt Solacolu, că dacă nu’l vor reintegra, Va da publicităţii acea copie privitoare la pro-tegiatul tul Melissiano.
, ***
Ieri s’a ţinut la primăria Capitalei o licitaţie pentru construirea halei de paseri în piaţa 6hica.
Conform legel de comptabilitate, toţi amatorii att depus garanţia cerută, aforă de unul, anume d. Marcu Hechter.
D. Hecter însă a depus o petiţie, spunînd ca are de luat de la primărie oare-cari sume pentru lucrări anterioare şi cere ca acele sume să fie considerate drept aa-ranţie.
cbisoare pentru pretinsă «agitaţie în contra rasei maghiare,» Indeplinindu’şl osîn-da, va eşi din puşcăria de la Seghedin Dumineca viitoare.
Citim lu Voinţa Galaţilor:
Un nebuu, Franz Ludvig, s’a prezintat la d. consul austro-ungar lncereîud a’l lovi. Nebunul a fost arestat, pus în cămaşa de forţă şi dus la spital.
In timpul cit M. S. Regele a vizitat monumentele din Moscova, explicaţiu-nile ’l-atl fost date de către rectorul u-niversităţil, d. Arsenie, originar romîn din Basarabia.
La ministerul domenielor e vorba să se numească o comisiune specia ă peutru elaborarea unul (ratat practic de agricultură.
Prefectura poliţiei din B.uxelles a tele-grafiat prefecturel poliţiei din Capitală, că un agent de schimb din Capitala Belgiei, anume Thie.en, după ce a escrocat 100,000 lei de la comanditarul săa, d. Delah ye, a tugit In Rominia.
întreaga poliţie din Capitală este mobilizată pentru prinderea esc>oculuI be.gîan.
Concentrarea corpurilor 3 şi 4 de armată pentru marile manevre de toamnă, se va face In ziua de I Septembrs.
Toiul manevrelor va li in zilele de 23- 25 Septembre,
Sinaia începe să devie un fel de great attractim pentru lumea străină, obosita de viaţă enervantă a marilor oraşe.
Printre străinii cari se află la Sinaia, cităm următoarele persoane:
Dr. Giulfo, ftledic (Margnano Italia), Sziute Găfeor, profesor (Budapesta), T. V. Andersott (Constautinopol), H, Darwin M. llratfi din (Chicago, America) -fean Âoaniadi (Coustan-tinopoi), Charles Cotard (Berlin), Serrant Marcelii (Paris), dr. I. Schaller (Nagylak. Ungaria), Ivâ .yi Gyula (Budapesta), I. H. Le s Vilne (Londra) Iulie Siegmund cu familia (Reichenberg). Familia Albaba.y (Vie-na), Iaeger (Braşov), d-na Adelaide de Neu-scholz (Berlin), Rever# (Paris), Gustav Ho-Ize (Viena), Carol Rankowsky (Budapesta), Garol Droscb (Pilsen, Boemia), etc.
ţ&osuoâ» judiciară
Binrftnrlle plasare. —. Dacă aerul blajin că 'care se prezintă Savul .Theodoreşcu înaintea judecătorului ocolului întrttt, liu ar fi cel de paradă, negreşit SSVVitoril şi mal ales servitoarele cate recurg la ajutoarele biurouri-h>r de plasare, nu ar avea de cît să se felicite.
•savul Theodorescu este şeful unul biuroa de plasare situat in piaţa sf. Gheorghe şi veţi vedea numai de cit dacă il prinde aerul cotoiului dm fabulă, clnd stă în judecată ca pîrit de către Lina Georgeasca.
Prin intermdeiul oficinei tolerată de autorii*, ţile noastre administrative, in piaţa Sf. Gheorghe, Lina a obţinut acum cît-va timp «servid» la Clmpina, «la un boier».
Din mal multe pricini însă Lina. a părăsit serviciul după o lună. A luat de ia «boer» 5 lei de drum, făgăduinţa că’I va trimite cufărul în capitală, şi sosi in Bucureşti numai eu ce era pe dînsa.
Rămăşiţele luî Cristof Colomb
O mişcare se produce in presa spaniolă pentru ca Spania, după părăsirea Cubei, să aducă din Havana In peninsulă rămăşiţele lui Cristof Colomb, marele navigator, care acum patru secole a descoperit lumea nouă.
Epoca cere ca să fie luserată In tratalul de pace această strămutare. Imperial spune că Spania poate părăsi ţara dar nu şi pe zeii săi lari. Tot aşa scria şi cele 1 alte ziare diu Spania.
Dar oare şi Stafele-Unite nu afl dreptul să păstreze aceste rămăşiţe, rămăşiţele lui Colomb către care de asemenea Îşi pot căuta primele lor origiul şi care de altă parte nu era spauiol ci genovez saO cor-sican ?
Oricum ar fi, dacă Statele Unite vor asculta pioasa dorinţă a Spaniei, atunci Vom avea a cincea etapă ce att făcut rămăşiţele ilustrului navigator. Mort Iu lS06 la Valla-dolid a fost Inmormîntat acolo. După trei ani corpul băii a fost transferat la o ml» năstire din Sevila. De aci, In 158», a fost transportat la insula Sf. Domingo, unde Colomb ittanifeStase dorinţa de a fi lhmor-nitutăt. Clnd In 1795 Spaniolii att cedat franţei partea ce posedatt din această insulă, el att transportat rămăşiţele iul Co lo’mb !a Havana.
Lle att fost înhumate în catedrală de acolo unde repauzează şi asiă-zl, de şi unii istorici se tnlbenafl, mal acum clţl-va ani, dacă rămăşiţele Iul Colon b se găsesc In adevăr In cimitirul catedralei din Havana.
^tÎKG£BI
Primim pllngerl, că arhiva poliţiei Capitalei e ţinută Într’o stare dVplor&bilâ.
Mal de d^ntult, punerea In posesie se făcea prin comisariatele poliţieneşti şi actele se păstratt la archiva poliţiei. Oamenii cari att asiă-zl nevoie de asemenea acte şi se duc să le ceară, nu le pot găsi, fiine-că dosarele de pe acele vremuri — ţinute într’o magazie a casei Duca de pe bulevardul Carol-sunt foarte tnclircate.
Atragem atenţiunea eelttr In dreph
r
Ni se denunţă următoarele I jv> °n hi I6’ st/-aA a A&ricaflureţ îdo.
lia da‘’ !n,că £r. laj7, cţŢui Al. fcarim-cennu din sţr. Popa 5an, 30 de Iei ca să-I facă nişte iute la oficiul stărel civile. D. Dărfcuceauu nu i a făcut nici pînă azi serviciul la care s’a angajat. îoiţ.Răuţi du-clndu-se.âţrubătâ âeaiă ia d. Bârbu.eauu, ca că înirebe de acte, acesta Fa insultat,’ l-a îrabrîncit, l-a dus la secţia 44 şi acolo’, lu faţa sub-comisarulul, i a tras patru palme.
Cu toate reclamaţiunile, nu s'a dat uicl o satisfacere d*lul Răuţă. Explicaţia e că d. Bărbueeaun e pîDteja» de colectivistul Niţă Berechet.
Călătoria Prinţului Bulgariei
cfinae,Iulie. - Prinţul Bulgariei a părăsit Cettiuge la orele 1 jum. dimineaţa, după ce sa salutai cu fabiilia princiară în modul cel mal cordial.
Aşteaptă azi, o săptămînă. o lună şi alte cîte-va I 2p -Principele Bu'gariel a
săptămînl: cufăr, pace. Se duce într’o zi la biu- I j° ll f -* ore dimineaţa şi a fost primit n . , , , roft §i «ci se luminează. Fractul sosise şi se afla I , aulnrltat* cu onorurile militare. Vapoa
Veşx cererea e absolut ilegală, totuşi I In mîinile lui Savul. Decit, îl cere Linei şai-spre- I re e onoraseră marea lor pavăză. pnmăria a admis’o; d. Hechter a obţinut zeî® leI ca sa *•> dea- ‘ I Cattaro, 29 Iulie. — Prinţul Bulgariei a
apoi construirea * l.infi nAPIHUlGăîniln.ca /talAA*A J. _ • l mnHnmil Ini/.»... C. T w i ’t . — ®
Ziarele ungureşti publică o circulară a ministrului de interne din Budapesta, prin care se interzice intrarea în Ungaria a ziarelor romlne Cîmpul Libertăţei, Mariane Roman (?), Ordinea şi Revoluţia Socială, ca hind periculoase existenţei statului uugar.
Aflăm că colonia austriacă din Capitală face mari pregătiri ca să serbeze în mod cît se poa,te de strălucit, în ziua de 6 August, jubileul de 60 ani de domnie a împăratului Frantz Iosef.
Se va oficia un Te Deum la catedrala catolica de către Archiepiscopul Horenstein După serviciul divin, va fi o mare recep-ţiune la leguţiunea austriacă.
Lina necunoscîndu-se datoare, refuză şi de aci, jalbă, termen şi înfăţişare pe ziua de erl.
— Ce caută fractul la d-ta ? întreabă judecătorul pe pîrît.
— Doar am voit să i-1 datt şi ea a refuzat să 1 primească.
. Da de unde! zice Lina. De două luni îmi ţine lucruşoarele fără să-I fiii datoare, şi ett umblu, \ă sărut mina, numai cu ce am pe mine.
In cufăr am iuel de 20 de lei, ghete cari fac un pol... şi nici leafa n’am luat, că ’ml-a zis «boeru» că restul pînă la trel-zecl de lei l’a dat la berofl.
— Am martori că ’l-am dat fractul şi n’a vrut să i primească, zice pirîtul care cere aminarea judecăţii.
Judecata, văzlnd limpede cum operează Savul dar dorind să se dovedească lucrurile, admite
mulţumit telegrafic împăratului Franlr Io-set pentru primirea ce i s’a făcut a i.
^I^CAPlţARA
Moarte «ubitA.—In trenul de Roman" tD veuea spre Capitală’ a murit azi dimineaţă, la
sihis; strcb,ui*
Doctorul cailor ferate, d. Lnca, a ordonaţi la sosirea trenului in Capitală, transportarea ca davrulul la morgă spre a i se face autopsia.
Accident nenorocit. - Pe cînd ştergea limpile vagoanelor trenului de Virciorova
_ . ----------- . Şeful lnuroulul piere numai de cit, iar Lina
oeara se va da un banchet festiv, după I PovesteŞte în,’ă multa vreme, cu ţigara în gură, care va urma un concert la Liedertafel | [e or jce V01’ s’° asculte, cum «o nenoroceşte
mânunte:
Constituţionalul de aseară, vorbind în mental si analitic h» a p — j-w- ■ primul săQ articol despre alcătuirea co-
descrie & pagteh, 51-55 aTe mei“riuS Pe"lr“ . exPozi!ia d*
acestui inginer. | următoarele interesante a-
Adniiţlud acest confident, stratul arebifer considerat de d. Radu e capabil a da pe zi un volum de ară de : 0=95000 mn V 0.0058.X0 0015“ X86400”=69000m .c. aprox -afa a*-,lllc.J cfud dd. Pelleriu şi Vişin att
ofertt Primăriei ca să capteze şi să aducă i Tnn„ v . v o------------------ -..«u u.
de la Bragadiru, după proiectul d-lul Cucu , t Rahnderu, persoană foarte compe-pe al d lor risc, pericol şi cost, pentru un I ^eu[a> dar, nu ştitt pentru care motive, a-preţ determinat de plătit numai după cons- c®sl ■ nu V01’ S&Q ,1U Put« să primească lu-tatarea resultatulul, piuă la 60000 in c de “ ' ‘
apă pe zi, aceşti întreprinzători de luc'rărl publice att fost siguri că nu se expun a perde un capital de 2 milioane şi juui lei ce voiafl a băga în întreprindere '
«Greutatea principală pentru d. Stoiojan era numirea comisarului general. Asupra pe.rsoaue! acestuia nu putea de loc să se înţeleagă cu colegii săi din consiliul de miniştri. D. Sturdza glndise mal întîitt la d.
şit, mal toţi att fost răniţi grav şi, din această cauză, transportaţi la spitalul Colentina.
DIN ŢARA
*
* *
N am fi insistat atît asupra contusiunel ce ace d. Radu în privinţa termenilor ce Întrebuinţează în lucrarea d-sale, nici asupra prestidigitaţiunel cu cifrele, dacă. prin jocul ce se face cu factorii determinaţi al problemei, nu s’ar masca adevărul şi nu s’ar impune oraşului ca să facă lucrări ne-folo-sitoare, cum este In speţă grupul de puţuri de peste 200 m. adincime ce se propune la Liurel, pentru un cost de 1 milion şi jumătate lei. J
Dacă d. Radu s’ar fi mărginit a arăta că stratul aehifer diu Nord-Vestul Bucureştilor are numai 40000 m. c. de apă, în Ioc de 60—/0 de nul, cît pe puţin se dovedeşte că se poate extrage dinlr’lnsul, n’am fi zis nimic; I am fi conces ca să lnvlrtească şi să mutileze factorii idraulicl al cestiuncl aşa cum 1 ar fa plăcut. Aceasta u’ar fi costat de cit perderea de presligid a unul inginer inspector reputat la noi.
Cînd însă d. Radu impune oraşului cheltuell
sărciuarea ce i se oferea.
«Mi s’a afirmat că d. Kalinderu, consultat asupra persoanei ce i-ar părea iul a fi cea mal potrivită, ar fi pronunţat două nume foarte cunoscute In ţară. Intîia el numi ne d. lheodor Rosetti, ca fost prezident de consilia, ca bun administrator şi ca excelent cunoscător al stărel economice a ţârei Al douilea nume rostit de d. Kalinderu, ar
n înot d/iaI «I I n r -r- . . "
fi fost acel al d-lul Iancu Lahovari, băr- I fbun a susţinut prelungirea situa
n» f fiiarfa inlai;/.»»! „î ..i* . I tl^l hmvivnrifl A .a. :_______• _____J .
proba testimonială, şi amînă judecarea pentru I zmd ^întJr roate' sDa^runt ^a„1vneC?t şi' cfi’ ziua de 7 August cu. ima mire roate, şi-a rupt picioarele şi şi-a
Nenorocitul a fost trimis la spital.
Bălaie cn rănire.- O Crtncenă bătaie a avut loc, erl pe la amiasl, între Gheorghe Cris-Cod I ‘ea’ Conj3t1an'ia Popescu, Cristea Gheorghe, din • ■ bulevardul Ferdinand 80, de o parte şi Ştefan
• Matei strada Rădulescu 107, Ştefan Nedelea
uonîerintele miniştrilor austro-unaarî I bulevurdul Teiului, de alta parte
______ I . AUl de cr!nee“â a fost bătaia In cit, ca sfîr-
Neue Freie Presse primeşte din Budapesta, următoarea telegramă, cu data de 8 August st. n.
Toate gazetele se ocupă de conferinţele miniştrilor şi constată unanim că aceste consfătuiri att rămas nu numai fără nici un rezultat, dar att adus şi mal mare încurcătură în situaţia actuală. Baronul Bâuffy a îost introdus cn sila în criza austriacă, unde d avea ce căuta. Pentru că braţul drept al Austriei este beteag, zice o foaie ungurească, vor să amputeze braţul drept al Ungă-riel, pentru a scoate la căpătîifi o criză ministerială. Din puţinele amănunte cari se cunosc, se poate afirma numai atît, că Bâuffy a stăruit din nott asupra dezideratului de a se încheia un pact parlameutar, accentulnd că orl-ce provizoria nott e inadmisibil, iar
A A n r.. I « ’P I. ■ . . . . *.
ţiel provizorie. O rea impresie a produs asupra spiritelor îucercarea de a se exercita o presiune asupra cabinetului UDgar prin invocarea autoritâţel monarchice. Toate gazetele recunosc, cum că In primul rînd so-luţiunea acestei chestiuni atîrnă de rezolu-ţiunile Coroanei şi exprimă convingerea, că în Ungaria nu se va face în acest timp nici Uf«i^aSt definitiv. Baronul BânfFy se va con-statui lu eurînd cu cele mei marcante personalităţi politice ale partidului liberal, şi va face cunoscute vederile sale, la 5 satt 6 bepteinbrie, odată cu deschiderea parlamentului. De alt fel, vederile sale sunt neschimbate : de a nu renunţa cu nici un preţ la dezideratele unul teritoritt vamal comun, dar care să fie bazat pe o nouă ordine de Bravul ţăran romîn din Transilvani» I » «i IUi A“stria î adică ţine morţiş la cu-ManoilS.,a, condaa.oat la1 ^
bat foarte inteligent şi activ şi care, în calitate de fost ministru la Paris, unde a la-sat cea mal bună amintire, ar avea multă
Franţeicercurile influente din capitala
«Vă puteţi închipui cum s’a sblrlit puţinul păr al d-lul D. Sturdza, la auzul acestor nume. Sărind lu sus de pe scaun, el
n i 0 a«i!llut .cu,,n să’?1 găsească mal repede pălăria şi s o plece In fuga pe scări»...
înregistrăm cu părere de răa încetarea din viaţă a d-lul Teodor Christescu mare proprietar în Botoşani şi fost senator. v
Accident de bne. — Din Focşani ni se comunică că In seara de 27 Iulie, s’a intimplat un accident care putea sa aibă urmări triste Patru doamue, toate israelite, cari s’aO dus lâ băile Aslan, din localitate, ca să se imbăeze satt scufundat cu băl cu tot pînă Ja o adîneime de 8 metri, din cauză că asfaltul care forma pardoseala băel, se rupsese.
Atit. de îngrozitoare a fost spaima doamnelor In cit nişte ţipete car! te asurzeaţi att izbucnit din pepturile lor.
Una din ele, speriată mal tare, a leşinat şi acum. din cauza acestei neglijenţe a administraţiei băilor, se »flă grav bolnavă.
Doamnele «0 fost scoase, din adlncimea tn care se scufundaseră, cu ajutorul unor cange.
Incendiu.— In bllciul ce anual se face în Pucioasa, sa declarat, zilele trecute, un foc care a consumat vre-o elte-va barace cu mă’ runţişurî.
Focul s’a declarat noaptea. El a luat naştere de la o luminare pe care băiatul Neuinan o lăsase aprinsă. '
Neuman, dormind dus, din causa rnarel munci de cu zi, a fost surprins de flăcări şi neputînd eşi, a doua zi a fost găsit carbonizat.
O crimă.— Corespondentul nostru din Galaţi ne scrie că Marţi pe la orele 4 p m în punctul Ghmna, In locul zis Gîrla-Repedea a proape de gura Prutului, s’a săvirşit o crimă In următoarele împrejurări: Şase pescari ,usl şi alt pescar romîn suindu-se intr’o Jotrâ se puteau împăca in privinţa aşezărel cl'rnm-celui. D aci ceartă şi încăerare intre pescari In toiul cerţii, «nul dintre cel şase pescari se
oTciipa8 a’ l0Tind CU CUţi^Pe care Faptul s’a denunţat autorităţilor, cari il an.
i,r rt“"1 • '»•* >"»•» >* «St.;;,
Înecat. — Bănică Nicolae, din comuna Slobozia, judeţul Ialomiţa, s’a iuecat, pe clnd se scălda, In apa rtulul Ialomiţa.
Cadavrul lui nu ge a fost încă găsit.
Afacerea Esterhazy
Paris, 29 Iulie. — Le Soir anunţă că afacerea Esterhazy Picquart trebuind sa vie înaintea camerii de punere sub acuzaţie, procurorul Republicii nu va face recurs in contra ordonanţei judecătorului Bertulw.
Paris, 29 Iulie. — D. judecător Fabre a confruntat astă-zi pe colonelul Picquart cu generalul Gonse.
In apelul făcut asupra judecăţii din 9 Iulie contra d-lul Zola pentru defăimarea experţilor caligrafi, curtea de apel a ridicat pedeapsa la o lună închisoare, 2000 franci amendă şi 100 franci daune interese pentru fie-care din cei trei experţi.
Paris, 29 Iulie.—Comandantul ÎLster hazţf şi d<-na Paijs aii fod trimişi înaintea curţii cu juraţi de către d. Ber-tulus, contrar condusiunilor procurorului Republicai.
Camera de punere in acusaţie va tranşa din nou diferendul.
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Oreyfus-Esterhazy
Iu presa pariziană a stlrnit o vie polemică ultima hotărlre a curţii de punere sub acuzare,, care nu s'a mărginit nuljiaîsf dedare incompetenţa justiţiei civile in cazul du Paty de Clam, ci a mal declarat că mărturisirile Iul Christian Esterhazy nu conslituesc motive serioase de urmărire a colonelului du P«ty de Clam. Toată lumea cere publicarea acestei deriziuni. Gazetele statului maj r cer să se dea publicităţii pentru reabilitarea colonelului, iar cele adversare Vor Să cunoască motivele, pe cari se bazrafc’i această, deejftraţiune. *Sihcle* spurife, că Christian Esterhazy are Scrisori la hună, cari inlâturâ ori ce îndoială asupra ikactiiăţil declaraţiuuilor sale, maieu seamă în metuce priveşte retaţiuiiile lui Esterhazy di au Paty de Ciam.