JHdltla a treia
JOUI, 30 IULIE 1898
X ■'	• -
NUMĂRUL 10 BANI
TELEFON
AXinCilMULMC
Anunciurî	la	pag.	IV.0.30	b.	linia
*	*	»	ni......2.—■	lai	»
»	»	»	n.......s.—	*	*
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
UN NUMĂR VECHIU 80 BANI '
A iMMXMMTHATMA,
No. S. - STRADA CLEMENŢEI — No. •
SERIA a—ANUL IV, No. 826.
numaruljlo ban:
A no V I MA VTAL MC
încep la 1 şl 15 ale fie-cărui luni
Un an In ţari 80 lei; In «♦'•einătate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	,	25	»
Trei luni . . . 8 »	»	>	13	,
Un numftr In streinâtate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ
HKMPACTMA
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
STAGNAREA PIEŢELOR NOASTRE OE CEREALE
ROMÎNIA ARTISTICA
Şcoala primară comnnalâ de la şoseaua Kisselef, construită sub administraţia conservatoare. Această clădire atrage atenţia tuturor acelora cari visitează şoseaua; este o reuşita încercare de construcţie în stil romînesc.
Planurile se datoresc d-lul arhitect Magni.
DIFERENŢIARE
Unii pesimişti, pe de oparte, iar pe de alta aşa zisul partid socialist, cauta să introducă în opinia publica ideia ca la noi cele doua partide nu se deosibesc prin nicl^o ideie fundamentală.
Sfruntat neadevăr. Partidul conservator are ideile sale proprii, de la cari nu deviază, pe cari caută a le aplica sub toate formele, pe cînd liberalii nu aQ nici o ideie determinată, şi, chiar cînd aQ, nu pun nici o persistenţa în realizarea el, gata a o părăsi la cea mal mica dificultate.
Dar nu de aceasta este vorba pentru moment.
Există o deosebire imensă între noi şi liberali, cu privire la proce-deurile în politică, relativ la felul cum el înţeleg a îndeplini rolul de partid guvernativ.
Aceasta deosebire se arată atît la guvern, cît şi în opoziţie.
Să ne ocupăm de procedeurile pe cari ambele partide le aQ, fiind in opoziţie.
Exemplele cele mal tipice din cari ese clar deosebirea sunt: vizita Majestăţel Sale Regelui la Pesta, vizita împăratului Austro-Ungariel la noi, şi vizita M. S. Regelui la Petersburg.
Să ne închipuim că acest schimb de vizite ar fi avut loc sub guvernul conservator, liberalii fiind hi opoziţie.
Ce s’ar fi înlîmplat?
Purtarea opoziţiei liberale ar fi fost cea mal ignobilă posibilă, iar Sturdza, sluga actualmente gudurătoare a tuturor împăraţilor—chiar şi a Sultanului—ar fi fost instigatorul cel mal neruşinat la scandal şi la agitare.
Putem afirma că Regele Carol nu ar fi putut să reintre în ţară—la întoarcerea Sa de la Pesta—fără ca să nu simtă în mod mal mult decît necuviincios demersul făcut în capitala Ungariei, în un timp în care partidul liberal declarase râzboiQ de moarte Ungurilor.
Dar vizita împăratului Austro-Ungariel la noi ? Credeţi că ea ar fi avut loc fără să fie semnalată prin tot felul de incidente ? Credeţi că liberalii ar fi înţeles marea semnificaţie ce ea a avut?
De loc. Liberalii nu s’ar fi uitat de cît la meschinele lor interese de partid, şi ar fi tulburat în inod criminal tara.— Acest lu-
1
cru l’a înţeles M. S. Regele, care, împins de această consideraţie, a făcut o mare nedreptate partidului conservator, silindu’l ca să se retragă de la putere.
Lucrul însă care ar fi pus vîrf scandalului şi neruşinărel purtărel liberalilor ar fi fost, de sigur, vi-sita M. S. Regelui la Petersburg, dacă ea s’ar fi efectuat sub un guvern conservator.
Cine cunoaşte pe liberali, poate să afirme, că aceia ar fi organizat cea inal odioasă agitaţie în ţară pe tema călătoriei Regelui la împăratul tuturor Rusiilor.
Voiagiul Regelui ar fi fost înfăţişat ca o trădare naţionala, ca o consacrare şi ca o consfinţire a ră-pirel Basarabiei.
Liberalii, prin întruniri şi gazetele lor, ar fi ţipat In mod asurzitor.
Purtarea Ruşilor la 1878, ar fi fost arătată în culorile cele mal negre, iar pe de altă parte soarta romînilor din Basarabia ar fi fost obiectul tiradelor şi vârsărel de şi-roae de lacrâml.
S’ar fi pus în evidenţa contrastul între veselia de la Petersburg şi între lacrimele pe cari Basarabenil le varsă, suferind jugul moscovit.
Iar la întoarcere, Regele ar fi trebuit să ia precauţiunl în contra deslănţuirel nesănătoase ale pati-melor excitate de colectivişti.
Este aşa saQ nu ? Să spună orice om de onoare şi imparţial.
CU REZERVĂ
«Am căutat In tot-d’a-una să trăim In cele mal bune raporturi cu toate ţările, şi în special cu cele vecine. Fără a fi fost infeodaţl în politica unora şi fără a fi fost agresori cu alţii, neam căutat ue nevoile noastre, de interesele naţionale şi economice pe cari le avem, de idealul nostru politic care nu poate jigni pe nimeni».
Liniile a testea le-am citit îri Drapelul de ieri,
Ceea-ce se spune In aceste linii e foarte frumos şi cuminte. Să ne erte Insă contraţi! de la organul naţioual-liberal, să facem o rezervă.
Partidul liberal nu s’a coudus nici o-dată de asemenea idei sănătoase, In politica externă. Desconsidertnd marele interese ale ţării, acest partid a căzut Iu tot-d’a-una din estrema violenţei in estrema umilinţei, clnd faţă de o putere, clnd faţă de alta.
Ca să nu vorbim de un trecut ceva mal depărtat, e destul să amintim atitudinea partidului liberal şi a şefului săd d. Sturdza, in ultimii ani.
In opoziţiune, a atacat cu viole ţă pe Au-stro-Ungaria şi pe Rusia. La guvern, s’a umilit şi In faţa Austro-Ungariel şi In faţa Rusiei.
Faptele astea se bat c^p In cap cu vorbele de mal sus.
POLIŢiE Şl PRINCIPII
Tratind, în aceste coloane, diferite eestiunl de program, n’am înţeles a discuta principii cu cel de la Voinţa Naţională.
Organul poliţienesc se crede însă autorizat a discuta eestiunl de principii.
Dar chiar cînd se încumetă a aborda a-semenei eestiunl, el tot îşi păstrează a -pucăturile poliţieneşti.
La toate desideratele pe cari le-am formulat, el nu opune vre-o obiecţie de principii.
El însă se sileşte a stabili o contrazicere între ce propunem pentru viitor, adică între cele ce nu am făcut încă, şi acte’e ce am desăvîrşit în trecut.
Procedeul acesta arată îndestul cît de jos coboară adversarii noştri discu-ţiunca.
Dar argumentele pe cari se întemeiază cel de la Voinţa, spre a scoate în lumină pretinsele noastre contradicţiunl, îţi inspiră o adevărată compătimire.
«Cum indrăsniţî, zic el, să vorbiţi de reforme economice, cînd pe terenul economic n’aţl făcut nimic, ori aţi făcut numai nenorocitele convenţiunl de comerţ.»
Da, am făcut excelentele convenţiunl de comerţ şi ne lăudăm cu ele. Ştim negreşit, că liberalii aă pretenţia să Încheie convenţiunl prin cari să obţie toate avantajele şi să nu facă nici o concesie.
Dar acestea sunt simple fanfaronade din partea lor şi, dacă serios el pretind că convenţiunile sunt rele, el n’aă de cît să denunţe convenţia cu Austro-Ungaria şi să facă alta mal bună. Tocmai pentru a le închide gura, am stipulat că convenţia cu Austria se poate ori cînd denunţa.
Dar, în afară de convenţiunl, domnii liberali ar trebui să nu uite că, in interesul comerţului, noi am consolidat valuta şi am stîrpit flagelul agiulul creat de agiotoril partidului liberal.
Credem că această singură reformă ne indritueşte a o lua foarte de sus cu liberalii.
Dar, presupunem că n’am fi făcut aceasta. Oare, credeţi că prin o contrazicere aţi curmat o discuţiune de principii?
Unor incapabili şi unor ignoranţi ca cel de la ziarul guvernamental, asemenea argumente le permit a scăpa prin tangentă.
Noi discutam principii, şi el ne răspund : Regimul de tristă memorie... fanarioţi... legea maximului.. etc.
Ne mirăm că, cu ajutorul d-lul lan-covescu, nu reînviază şi clişeurile lor despre elita socială.
Ar fi şi anormal ca redactorii ziarului poliţienesc să discute altminteri, şi e probabil că abonaţii poliţiei găsesc argumentele lor deplin satisfăcătoare.
Cu conservator
Stagnarea Pieţelor noastre de Cereale
(O convorbire economică)
Toate ştirile ce ne vin de cîtă-va vreme din pieţele noastre de cereale, spun că animaţia nu este aşa de mare după cum se aşteptau agricultorii, şi că se observă o stagnoţiune care îngrijeşte pe mulţi. Pentru a cunoaşte cauzele acestei stări de lucruri, ne am adresat d lui Blanc, şeful casei de bancă şi de export de cereale Marmorosch, Blanc & Comp. din Brăila.
D. Blanc a bine voit a ne da următoarele explicaţii:
—	Toţi exportatorii noştri de cereale observă o mare rezervă, şi în această re zervă ei iau pildă după marile case de cereale din Franţa, EngHtera, Belgia, Italia şi Germania. Din cauza acestei reserve. nu se fac transacţil mari, ci numai de azi pe mîine.
—	De unde provine această rezervă ?
—	Din America. Recolta în general este bună in toate ţările europene. Şi ştirile venite în timpii din urmă, anunţă o recoltă excelentă în America. Dar, da şi nu trebuie să credem prea muH americanilor, totuşi trebuie să luăm oare-cari pretau ţiuni. De ocamdată A merica dictează preţurile, dictează pînă fi la Liverpool Şi cum agricultorii romîni, in credinţă că există şi azi aceeaşi situaţie, care astă iarnă a contribuit la urcarea atît de repede a preţurilor cerealelor, ţin mult la preţuri bune (14 -15 lei hectolitru), expoatatorii noştri refuză de a se angaja cu aceste preţuri.
Eii cred că în curînd preţurile se vor fixa între 10—12 lei, după calitate, şi a tund va începe animaţia cea mare în pie ţele noastre.
Recolta pornmbnlnl
In privinţa recoltei porumbului, d. Blanc ne-a spus următoarele:
—	Recolta porumbului promite a fi ex celentă; o ploaie bună să mai vie, şi vom avea o recoltă cum de mult nu s’a mai văzut.
—	Dar preţurile P
—	Nu mă îngrijesc de preţuri, căci în piaţa internaţională, în ce priveşte porumbul, Romînia di tează. Singurele ţări cari fac o cultură întinsă de porumb sunt Romînia, Rusia de sud şi America. Porumbul american este insă de o calitate inferioară şi se consumă numai la făbri-cile de rafinerie de spirt. Pe cită vreme porumbul romînesc se consumă mai ales in Italia ca hrană. Producţia din anul acesta promite a fl îndoit de mare ca anul trecut şi cum din producţia anului trecut numai jumătate s’a consumat, fi reşte că enorma cantitate va influenţa pu ţin asupra preţurilor. Cred însă că nu vor scădea mult şi se vor fixa la cind lei hecto.
Piaţa Internaţională
Continuînd, d. Blanc a mai spus următoarele :
De alt fel noi trebue să fim mulţumiţi că preţurile grinelor vor fi 10 -12 lei hectolitru, căd după cum se desenează situaţia internaţională, preţurile vor scădea din an în an,
—	De ce?
—	Din causa producţiei enorme.
Din an I» an, terenurile de cultură se înmulţesc. Acum zece ani, Indiile n’aii produs de cit foarte puţin §t azi produc
30 milioane de hectolitri pe an. Anul trecut au început culturi întinse în Caucasia şi în Anatolia din Asia mică. Şi acum se anunţă o altă primejdie din Siberia unde sunt terenuri întinse virgine.
Prevăd că după zece ani preţurile vor scădea la opt lei.
—	Atund va fi un desastru în ţară ?
—	In Muntenia nu, căd cu dt preţurile scad, cu attt producţia devine mai mare. O pildă: acum zece ani, agricultorii socoteau drept o recoltă excelentă cînd pogonul le producea o chilă la pogon; iar azi în Dolj, Mehedinţi, Romanaţî, Teleorman, etc., pogonul produce două chile. Desastru va fl în Moldova, căd condiţiunile de muncă sunt mai grele şi cultura pămîntului este mai primitivă.
DIN STREINATAIE
Reorganizarea armateî greceşti
_Se ştie eă regele Greciei, înainte de a pleca din ţara sa — acum se află la Copenhaga — a trimis o scrisoare preşediutelul săO de coBsiliil in care arată acestuia reformele ce trebuesc introduse pentru a scoate Grecia din starea-I actuală, în care a aruncat’o un lung şir de ani de guvernămînt al unor politicianl puţin scrupoloş'.
Intre altele, regele Greciei vorbeşte şi despre necesitatea de a se organiza armata.
In capul ministerului de războia grecesc, se afla viteazul general Smolenski care lucrează acum pe capete pentrn îndeplinirea dorinţei nu numai a Suveranului săil, ci a tuturor compatrioţilor săi.
Ministrul de războia a chsmat. In adevăr, zilele trecute, pe colonelul de artilerie Zurba, cu care a avut o lungă consfătuire. D. Smolenski a comunicat colonelului părerile regelui despre reorganizarea armatei.
S’a hotârlt instituirea unei mari comisiunl compusă din ofiţeri superiori cari să studieze şi să alcătuiască proiectul de legi cari vor fl supuse Camere’ îndată după deschiderea el.
Preşedinte al acestei comisiunl va fi numit d. colonel Zorba.
{omisiunea.—Lucrările el
Această comisiune militară va fi compusă din nouă sati unsprezece membri, toţi ofiţeri superiori: doul de la infanterie, doul de la genifi şi restul din artilerie.
Chestiunile pe eari le va resolva această comisiune, cele mal principale, şi pe cari se va baza reorganizarea armatei, sunt:
Legea recrutare); modificarea celei actuale după cele mal noul sisteme admise in armatele europene.
Alcătuirea unul proiect de lege asupra re-servelor, pentru o mal grabnică mobilizare a reserviştilor.
Aloâtuirea unul proiect de lege stabilind a-mănuntelele construirel cazarraelor, a deposi-telor şi a unei tabere de manevră pentru cel puţin 8000 de oameni.
Acestea sunt cele mal principale puncte pe cari le va avea de resolvat de-o-cam dată eo-misiunea.
O «trădare»
In Grecia face acum mare sgomot o oare-care mişcare ce se observă printra unii şefi insurgenţi Cretanl, în contra candidaturel prinţului George ca guvernator al Cretei.
Cel din Grecia sunt foarte uimiţi, căci nici unul Jin el nu şi-a închipuit că se va gă3i un insurgent care să fie contra aeestel candidaturi. Fâcîndu-se cercetări s’a atlet că instigaţiile pornesc din Alexandria, din Egipt. Acolo s’a dat de urma a patru persoane, cari însă într’o bună dimineaţa ad dispărut. Zilele trecute ad fost prinşi trei în Atena şi unul la PireO. S’atl găsit asupra lor acte foarte compromiţătoare.
Toţi suut tuncţionarl In Creta, gras plătiţi.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
ii u jr a...
De la cimp, frumoase fete,
Şi la trup bogat legate,
Se întoarnă ostenite,
Iar la umblet legănate.
Nu le pasă... nu li-I frică... Chiar fţăcăil de s’acaţă,
Nimeni nu le bate, doară Luna ’n faţă!
Prin poghiaz coboară valea,
Dintre fete lipsă una...
Cine ştie unde-I dînsa Decît... luna ?
STAI!...
—	Z6Q [m’apucâ noaptea ’n cale;
Nu pot bade!
—	Cade-un om din pom
Şi şade...
D’apol tu, cum eşti acum Ostenită după drum...
—	Nu se cade,'
Dragă bade!
Uite noaptea, zătt, m’apucă Şi mat am atît de ducă...
—	Stal feliţo! Nu ţi-I frică?
—	Nu, bădică !	_
Noaptea că m’apucă... de-asta
Nu mi-I teama...
Dar acasă, ia soeoat.e
Cum m’apucă mama!...
? !
Zici că n’ai gustat viaţa Şi doară . . .
Faci într’una gălăgie Că I amară !
LUTIŞTE...
Crfşma geme—fum şi lume,
Ce mal joc şi ce mal gură..,
Beafl, mănîncă, se sărută...
Se înjură!
In pahare vinul curg*1,
Pe podele curge iară ; —
Şi ţiganii trag avantea Din vioară!..
In pîrăă ce curge molcom,
Crîşma zi ’urile’şl scaldă. E’ntunerec ca’ntr’o beznă, Noaptea-I caldă!
Md la vale, mal Ia vale,
Peste apă stă răzleţ,
Oglindindu-se in unde,
Un podeţ.
Lbtgă dlnsul, Mărioara Piînge, tremură, ascultă...
Cum răsună-al crlşmel zgomot, Lume multă...
11 aude, zăO, e’n crîşmă Dragul el legat cu alta...
Ce n’ar da să fie dînsa Liniştită cura e balta!..
Piron.
www.dacoromanica.ro
X
jt r o ii a
IAFOK AŢI I
Distrugerea portretuluî Regelui
Un atentat odios
0 bandă de unguri au comis la băile din Fiicele (Etepalac) de lingă Braşov un atentat miserabil, distrvgînd cu scandal portretul Regelui Rominiel.
lată scrisoarea ce-o primim de la d.
B., care în acest moment petrece la Vîlcele :
Elepatac, 26 Iulie.
Stimate dle...!
Dumineca trecută, 19 Iulie s’a dat un bal In Elepatac, numit In ungureşte Ana-Bal. După o petrecere care a durat ptnă la ziuă, ungurii avi pornit In corpore cu soţiile lor la restaurantul de clasa I al d-lul Mora, unde se aflafl alături de portretele împăratului şi împărătesei Anstro-Ungariel şi portretele Regelui şi al Reginei Rominiel, din consideraţie către numeroşii vizitatori din Rominia al acestei staţiuni balneare. Cu chiuituri şi ţipete de :
— Jos Yalat-Iiii !— ungurii s’au repezit Ia portretai Regelui (’a-rol şi sui ui ginii ii-I din perete, l’au rupt iu bucăţi, l’au călcat tu picioare şi. pe urmă l’au aruncat fntr’un riu ce trece prin Elepatac.
După această ispravă au smuls portretul Reginei, dar atunci au intervenit şi cîţl-va romînl împreună cu restauratorul şi de abia l’au scăpat din gliiarele un- j gurilor.
Mal mulţi romînl aii aşteptat pînă azi să vedem dacă ni se dă vr’o satisfacţie ? Dar in zadar!
Scuzaţi, că mă adresez d voastre perso-nai, dar dacă aş face adresa direct către l redacţie, poşta ungurească ar confisca o, [ precum confiscă şi gazetele romtneştl, pe * cart nu-le putem vedea.
Denunţarea a doi romînl
Tot în privinţa aceslul atentat miserabil, Gazeta Transilvaniei din Braşov publică următoarea scrisoare a «doul oaspeţi din Rominia» : "
«In seara zilei de 19 (31) Iulie (Dumi- I necă) s’a dat la băile ElOpatak obicinuitul bal numit «Anna-Ball». La sfirşitnl balului, după ora 12 din noapte, un grup de oaspeţi unguri s’afl dus In sala restaurantului Mora Împreună cu musicanţil, unde avi benchetuit piuă la (jiuâ.
«Dimineaţa s’a observat, că lipseşte portretul Maj. Sale Regelui Rominiel din res taurantul Mora, unde de mulţi ani Împodobea pâreţil acelui restaurant, împreună cu portretul Maj. Sale Reginei şi alături de portretele Maiestăţilor Lor împăratului şi împărătesei, Franz losef şi Elisabeta.
«Noi, oaspeţii din Rominia şi de aici, foarte indignaţi de lipsa portretului, am cercetat şi am aflat, că unul dintre acel Unguri, cari aii benchetuit în sunetul dar-daşului în acea noapte, o porodiţă de vandal ticălos şi desmăţat, a rupt în bucăţi portretul M. S. Regelui Rominiel şi apoi a eşit afară şi rama a aruncat’o în vale, în apropiere de acel restaurant, unde s’a găsit a doua zi dimneaţă.
«Vă denunţăm această gravă insultă din partea Ungurilor de aici în contra Suveranului Rominiel şi deci şi în contra regatului romîn, şi vă rugăm a da faptul publicităţii».
Comentariile «Gazetei.*
Gazeta Iransilvaniel face în primul săfl articol de Marţi, următorul eomeutar energic asupra acestui atentat:
«Adunaţi la un chef cu lăutari, înlierbîu-taţi de vin şi de sunetele ciardaşulul, o ceată de ungurl-săcui, n’a ştiut să şl verse focul urel în contra Rominiel şi a Regelui el—care după asigurarea foaie! Săcuiulul Bartlia, numai «pe pielea Maghiarului» a putut să ciocnească paharul cu Ţarul Nicolae,—alt-tel, declt lulud jos de pe părete portretul Regelui Carol, ce de două-zeci de ani şi mai bine împodobeşte alături cu portretul monarchului nostru sala acelui restaurant, ruplndu-1 bucăţi şi aruuclndu’l apoi In vale.
«Atentatul e grav. Şi este grav nu atit, pentru că s’att aflat unul sad mal mulţi fanatici nebuni, cari l’afl săvlrşit în circumstanţele date, ci mal mult pentru că acest atentat asupra portretului Regelui Carol,— care Înainte c’un an era aclamat cu cea mal mare vioiciune de poporaţiunea Budapestei, cîud cu vizita sa de acolo —denotă în modul cel mal eloeuent starea sufletească, în care se găseşte poporaţiunea maghiară de la noi faţă cu regatul vecin şi «amic» romîn».
«Noi însă şi credem că cu voi şi fraţii voştril din Rominia, vor trebui să privească cu alţi ochi la acea executare a portretului Regelui Carol, într’o localitate de bae, care este cercetată în cea mal mare parte de oaspeţi din Romînia, cari pentru banii lor scumpi ar fi în drept să pretindă să nu fie tnsultaţi şi loviţi în sentimentele lor cele mai delicate, de către cei ce trag folos de la ei.»
«Iată o materie, asupra căreia poate cugeta mult şi serios guvernul romîn de azi în legătură cu buna prietenie ce o susţine cu monarchia noastră. Credem că şi pentru vaza ţării şi a guvernului şi pentru interesele de bună vecinătate şi de bune raporturi cu statui ungar, cel ce stau azi la cîrma Rominiel ar trebui să aibă un cuvînt de zis d-lul Goluchowski.»
Duminică, 26 Iulie, aniversarea luptei lui Ştefan-cel-Mare cu Turcii la RâzboenI, şi in urma ordinului dat de către ministerul cultelor şi instrucţiune! publice, după ce s’a termiuat serviciul In biserica Războeul, s’a făcut o procesiune la monumentul riiicat lu amintirea acestei bătălii, procesiune la care afl luat parte peste 1 500 săteni; toţi învăţătorii de (primprejur erad faţă la această solemnitate cu elevii lor, lu număr de peste '400. Preoţii aă fost de asemenea toţi pre-senţl. S’a oficiat un Te-Deum şi s’ad ţinut cuvlutărl. Ceremonia a fost presidată de d. tşrefect Nicu Albu.
Ziarul Le Temps primeşte din Berlin următoarea telegramă :
împăratul şi împărăteasa Germaniei vor întreprinde marea lor călătorie in Orient şi la Ierusalim in ziua de 13 Octombrie st. n.
Suveranii se vor imbarca la Veneţia, şi vor merge direct la Constantinopol, fără a visita Atena.
De la Constantinopol, el se vor dace pentru cîte-va zile, la Bucureşti, Constanţa, Sinaia, pe lingă Regele şi Regina Rominiel.
Suveranii se vor imbarca la Constantinopol, la 22 Octombre, pentru Haifa, în Asia mică, de unde el se vor îndrepta, cu caravana, la Ierusalim, oprindu-se şi la Cesareia şi Iaffa.
In timpul călătoriei, împăratul va purta costumul unui simplu turist; pentru intrarea sa în Ierusalim, însă, el va îmbrăca uniforma militară.
După viuitarea Ierusalimului, adică in primele sile ale lunel lui Noembre, Suveranii vor merge în Egipt.
Kedivul a ordonat deja ca apartamentele unde vor locui Suveranii să fie în Cairo.
Se vorbeşte că în curind se va înfiinţa o agenţie comercială romină la Odessa, şi o agenţie comercială rusească la Galaţi.
A. S. R. Principesa Maria a plecat Sîmbată de la Coburg la Schwalbach, in Prusia, unde va sta mal multe zile.
Fraţii Maica n şi Expoziţia
Firul întrerupt în 1888 este reluat de colectivişti cu întreg cortegiul Iul de jafuri, hoţii, crime şi asasinate, precum şi cu încercarea de reabilitare a eroilor tristelor evenimente dela 1886—88.
Din numărul 3 al «Buletinului comisariatului general al guvernului romîn pentru expoziţiunea din 1900 de la Paris» rezultă că guvernul încearcă reabilitarea celebrilor Maicanl.
Buletinul publică lista membrilor corni-siunilor judeţene in care, alături de d nil Take Protopopescu, P. Pont şi Vintilă Brătianu se află şi fraţii Maican, ca delegaţi ai judeţului Ialomiţa.
Se crede că la Babadag, in Dobrogea, se va detaşa pentru tot-d’a-una un batalion permanent de infanterie.
S’a început la Craiova construcţia pavilioanelor pentru exposiţiunea regională ce se va deschide luna viitoare In acel oraş.
Lucrările sunt conduse de d. Architect D. Maimarolu.
Expoziţia va cuprinde trei secţiuni: agri* colă-industrialâ, pentru cal şi bol şi o a treia pentru ol şi porci.
La această exposiţiune vor participa numai judeţele de peste Olt.
Serviciul inginerilor hotărnici din ministerul de domenii, lucrează la o statistică generală a moşiilor Statului şi )a o statistică generală a cestiunel agrare.
Prin mal multe comune urbane, funcţio-ntnd încă şcoli primare cu programai de în-văţămlnt al şcolilor rurale, ministerul instrucţiei a decis transformarea lor în şcoli primare urbane.
Administraţia liberală
Iată ce scria aseară un ziar guvernamental despre administraţia judeţului Teleorman :
«Ceea ce am cerut d-lul Bildirescu, a fost ca d-sa să’şl ţină angajamentul lut in mod solemn, să cureţe administraţia judeţeană de acele elemente, cari o discreditau, după cum a spus d-sa la Cameră.
«D 1 Bildirescu a făcut diu contră. Nu numai că a conservat toate acele elemente, ceea ce es e o flagrantă contrazicere cu cele ce a spus la Cameră, dar eeta ce e mal mult şi mal scandalos cu adevărat, s’a înconjurat tocmai de acele elemente, cari au discreditat toate partidele, pe unde ati fost, şi aruncă discreditul şi asupra partidului liberal, unde s’afl pripăşit acum piuă la vremuri mal bune pentru scopurile lor.»
ŞTIRI MĂRUNTE
*	Vaporul Medea al serviciului maritim romîn, eşind din docurile plutitoare, a reînceput cursele sale intre Brăila, Galaţi, Sulina şi Constanţa.
*	D-nele Elena Th. Sperantia, EcaL Z. Arbore, Padina Davidescu şi d-ra E:at. Arbore, vor deschide la Septembrie viitor, In Capitală, un institut de domnişoare, curs primar şi liceal.
*	D I). Cocias a fost numit comisar al o-raşulul Brăila.
*	Prefectul judeţului Dorohol, d. Moruzi, s’a reîntors din concediul pe care l-a petrecut Iu streinătate.
*	D. Catou Lecca, prefectul de poliţie al Capitalei, s’a reîntors din concediu.
Cronică, judiciară*
Uzinele Ini Mitru. Sufla, femee vrednică şi de multă vreme vădană, a strins de ici de colo bani albi pentru zile negre. Dar Saf.a, femee cu socoteală, nici după ce-a umplut ciorapul, nu-şl lăsă capitolul neproductiv.
Drept aceea tace de multă vreme, în mahala, concurenţă lui MihalovicI şi lui Jacques, dacă poftiţi. Dar de unde Jacques şi MihalovicI împrumută in centru numai pe amanet de aur şi de petre scumpe, ea împrumută la margine pe amanet şi de bodrounţe, cu patru Iei la pol pe o iarnă întreagă.
Chiar aşa generoasă cura e, Safta insă tot a venit înaintea judecătorului ocolulnl 4 din capitală, tărită de Mitru Gbeorgbe.
Muncitor, fără dare de mină, Mitru a împrumutat acum trei aul de la Safta, şai-spre-zece lei de cu toamnă, cind era la aman, cu tocmeală să-I dea polu In primă-vară, şi i-a lăsat 1 zeghea amanet şi-o pălărie. De eît, cel şal-spre-j zece lei nu î-aQ ţinut de cald lui Mitru nici o 1 săptâmlns, şi iarna—că n’o mănincâ lupii, pus-
tiia—i-a dat cu geru In coaste, de s’a dus pe loc cu gindul la zeghea de la Safta.
Atunci omul Îşi trimite muierea — că muierile se înţeleg mal lesne Intre ele — să se roage de Safta să I primească In loc o pereche de cizme şi să-I dea zeghea, ca să nu moară omul de frig.
Ingrijată de sănătatea debitorului el. Safta s’a învoit ; a dai zeghea şi-a primit cizmele. Asta şi aştepta Mitru Pe urmă a trecut iarna, a mal trecut aba şi încă una, iar Mitru nici nu s’a gindit să-I mal dea femeii cel şai-spre-zece lei, ne cum polu, ci a găsit cu cale să cheme pe Safta In judecata, ca să-I restitue cizmele şi pălăria.
—	De ce deţii obiectele omului ? întrebă judecătorul pe pirită.
—	Ce să mal ţie. că le-a ros igrasia. Ia, le-
am dat la ţigănci ps nişte linguri, dacă n’a mal venit să-mi dea banii şi sâ-şl ia rupturile.	.	.
—	Rupturi ?.., izbucneşte Mitru, cizme noul. Numai de doi ani le cumpărasem de la Ilie, că-ruţaşu. Martor e ...
—	Auzi! zice Safta, noul, că m’a zăpăcit ne-vastâ-ta de ’l-am dat zeghea pe nişte scilciate de ghete. Dă’ml banii mei, şai-spre-ce lei, şi-ţl cumpăr alte cizme, iaca. Pălăria o am acasă.
—	Ba aia-1 vorbă, zice Mitru. Dâ’ml cizmele şi-ţl daţi şi eh banii.
—	Par’că vă obligaseţl la întiia înfăţişare s’a-duceţl una obiectele şi altul paralele. . .. Ori
vă jucaţi ?
—	S’aducă el banii întil.
—	Dă’ml ’mneata cizmele întil.
—	Să cumpăr acu cizme zi să zici că nu-ţl vine la picior. Da ce, am bani de dat pâ gîrlâ ?
—	Nici efl n’am ghete dă prăpădit.
Judecata pune capăt certei in care se amestecase şi avocatul piritei, care abia avusese parte să zioă: «Dom’le judecător, ’mneal mi-e clientă!!... osiudind pe Safta să restitue cizmele şi pălăria, iar pe Mitru să plătească lei şai-spre-zece, de oare ce pirita a renunţat la dobindă.
—	EI, n’aţl auzit? le strigă aprodul, indiep-tind spre uşa de eşire pe Safn», pe Mitru şi pe toţi al lor.
Cod.
ECOURI
—	D. Adania, cunoscutul agent de publicitate, s’a relntots In Capitală, venind diu străinătate.
—	Trupa de operetă romină de sub conducerea d-lul A. L. Bobescu va da Joul 30 Iulie Iu grădina Dacia, a nouă reprezinta-ţie, cu frumoasa piesă: Voevodul Ţiganilor, operetă comică în trei acte, de Schni-tzer.
—	Mtine, Joul 30 Iulie, 1d grădina Mitică Georgescu se vor juca piesele «Păţaniile unul candidat de însurătoare», «Marin şi Fiorica», şi «Grecul gelos», In beneficiul d nel S. Aurelian şi al d-rel Z. Burieuescu.
—	Duminică, 2 August, societatea Ino cenţa, peutru înzestrarea fetelor sărace, va da o serbare populară In grădina Casino Parisien, pentru sporirea fondului socie-tăţel.
Sunt rezervate publicului o mulţime de petreceri.
CRIZA DIN AUSTRIA SI DUALISMUL
Conferinţele miniştrilor pentru regularea compromisului între Austria şi Uugaria afl avut loc la Viena, la 6 August c., înainte şi după amiazl. La conferinţa de dimineaţă afl luat parte ministrul president al Austriei, contele Thun, mini firul de finanţe dr. Kaitzl, ministrul de comerţ dr. Bărnreither, şi din p»rtp« Ungariei, ministrul president baronul Bâ.ffy şi ministrul de finanţe Lu-kacs. La c nterinţa de după amiazl atl participat, In afară de aceştia, şi ministrul de externe, contele Golueliowsky şi ministrul comun de finanţe d. de Kalby. In intervalul celor două conferinţe, miniştrii austriacl aă ţinut un consilia. In acelaşi timp, ministru com in de finanţe Kallay avu o consfătuire cu miniştrii unguri.
Discuţiile cari s’afl urmat Intre miniştrii sunt ţinute sub cel mal mare se-ret, dar se afirmă Iu cercurile competente că con-ferenţele, deşi afl durat mal multe urc, n’afi dat nici un rezultat, şi nu s’a ajuns la nici o înţelegere. Se vor convoca aste consfătuiri. Ministiu preşedinte al Ungariei va fi primit în decursul săptâaiîuel viitoare, la curtea imperială din Ischl, unde va informa pe Împărat despre conferenţ».
Nu se ştie îucă, da ă va cere şi ministrul-preşediute austriac o audienţă la Ischl.
Poster Lloyd publică o convorbire pe care corespondentul săfl din Viena a a-vut’o cu un personaj politic important. Acesta, lu rezumat, a spus următoarele : Constată că situaţia politică e foarte critică, totuşi nu aşa disperată, după cum se vorbeşte. Inzistâ asupra crizei austriace, şi dezminte zvonurile alarmante, cari vorbesc de o soluţie forţată, prin suprimarea constituţiei safl prin înlăturarea alegerilor directe In parlament. Afirmă că baronul Ga utsch n’a căzut, In prima linie, din cauză că ar fi făcut dificultăţi guvernului ungar, In chestia compromisului, dar pentru că a căutat să păşească cu energie contra exceselor naţionaliste, şi dă ca pildă intenţia pe care o avea să dizolve consiliul comunal al Pragel. In ceea ce priveşte Insă dizolvarea consiliului din Gratz, acolo era vorba de chestiuni militare, şi se ştie că in rebus militaribu8 nu Încape glumă.
Mal departe, nu se poate spune că nego-cierele se fac numai In aparenţă ; dimpotrivă chestiunea e studiată cu toată serio-sitatea, şi ar fi o fericire, dacă s’ar ajunge la un rezultat.
In caz contrar, nu se vor uza mijloace extreme, ci se va face încercarea de a reîncepe negocierile. Acesta e programul politicei interne pa anul 1898, şi In caz clnd nu va interveni o combinaţie fericită safl un eveniment care să aducă pacea, guvernul e hotărlt să nu mal convoace parlamentul pentru anul acesta.
Venind la chestiunea compromisului, spune că această chestiune e foarte dificilă, deşi nu imposibil de rezolvat. In ce priveşte acţiunea comună economică a celor două state, relaţiile s’afl Îmbunătăţit.
Convingerea despra necesitatea unei In* voeil şi a unei complectârl reciproce a celor două terenuri economice, cari represintă două ramuri economice deosebite, a făcut progrese remarcabile nu numai In spiritele conducătoare, dar şi In marele public. Consfătuirile asupra tarifului vamal autonom afl limpezit mult situaţia In Ungaria; şi băr-
baţii marcanţi politici par a’şl fi schimbat părerea. Şi In Austria se observă un progres. Strigătul «Fără Ungaria !» pierde din ce In ce teren. începe să se Întărească convingerea, cum că Austria ar fi ameninţată de o catastrofă economică, dacă pro-ducţiunea el industrială ar pierde piaţa ungară.
Dar In ce mod se va pdea Încheia compromisul, dacă parlamentul austriac va fi incapabil să lucreze?
Dacă guvernul ungar şi parlamentul ung r ar crede că, pentru încheierea definitivă a compromisului, n’ar fi de ajuns de-cisiunea constituţională prin § 14, ci ar fi necesară şi consfătuirea şi decisiuuea parlamentului, atuDd va fi nevoe de un noti provizoriu.
Protestarea Ungariei contra unei prelungiri a provizoriului pare lesne de priceput, în realitate Insă nu e Îndreptăţită.
Ungaria se ridică împotriva unul provizoria mal mare, mal tnttifl, pentru că ar dori să aibă un compromis definitiv, şi, pe urmă, pentru că ea dşfigă prin compromisul definitiv cîte-va avantaje, şi anume In chestiunea băncii şi In ce priveşte impozitul indirect.
Ce durată ar trebui să aibă noul provizoria? Cu cit mal mare, cu atlt mal bine. Austria are nevoe de timo ca să poată eşi din criza actuală. Ar fi dorit ca situaţia provizorie să dureze plnâ la termenul contractelor comerciale, prin urmare cinci ani. Dacă aceasta ar fi imposibil, atuucl ar trebui un nofl provizoria pe un au safl doul, făcut Iu Ungaria printr’o lege, la Austria dacă nu s’ar putea pe aceeaşi cale, prin § 14. Ungaria trebue să admită Austriei acest mijloc de eşi din Încurcătură, de oare-ce nu-I aduce nici o pagubă.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Accident nenorocit.— ErI, pe la orele 5 după amiazl, pe clnd lucrătorul Ion R&du-leseu, din strada Rosetti 29, voia să treacă pe o schelă a caselor în construcţie ale d-lul Mar-cu Ech, din cîmpul Praţţer, a alunecat, şi că-zlndjos şi-a frlnt picioarele şi mlinile.
Intr’o stare gravă, Rădulesru a fost trimis spitalului Filantropia.
C&lcat de traimray. — ErI, pe la orele 11 şi jumătate, o groaznică nenorocire s’a In-timplat în faţa «Imprimeriei Statului».
Un trecător ce voia să traverseze Bulevardul, a fost călcat da vagonul No. 10 al tramwayulul electric ce venea despre CotrocenI, cu o mare viteză.
Nenorocitul om a fost mutilat în mod oribil: picioarele şi miinele ’T-atl fost rupte de roţile vagonului. Intr’o stare desperată, fiind ridicat de un sergent de stradă, vietima a fost trimisă, intr’o trăsură, In căutarea spitalului Colţea.
Conductorul tramvaiului a fost arestat pînă la instruirea cazului.
Copil lepădat.—Femeia Maria Opreseu, din strada Rosetti, 1, » Sncunoştiicţat secţia poliţienească 23 că o femee necunoscută venind să-I ceară să o lase să se odihnească, i-a lăsat un copil mic In casă pe ctnd ea lipsea, fiiud dusă în tlrg.
Beţiv.—Reîntorcînda-se beat acasă, Dumitru Rădulesru, diu strada Labirint 152, a tras mal multe focuri de puşcă şi revolver, in cur ea caselor ce locuia.
Iu ntbunia sa,—băuse sărmanul, altt de mult în cît era intr’o stare de inconştienţă,g a voit să împuşte pe cîrciumarul Costache Ionescu, care locuia in aceeaşi curte.
Prins de vecini, furiosul beţiv a fost arestat la secţia din apropiere.
^DI^ARA
împuşcat.—Corespondentul nostru din Tg.-Frumos ne anunţă că erl s’a comis în localitate o crimă îngrozitoare.
Luîndu-se a ceartă, Niculae Livasani, clrciu-mar, a împuşcat pe locuitorul Gheorghe Luugu, care a rămas mort pe loc.
Parchetul de laş*, reprezin'at prin d. procuror Stoenescu, anchetează faptul.
Îngrozitoarea crimă din mănăsti-Cspenia- — Shnbăta trecută, pe la orele 1 din noapte, minăstirea Uspenia, din comuna Ilava-Rusa. judeţul Tulcea, a fost teatrul uuel crime, care a emoţ ouat adluc tot judeţul, crimă comisă de o bandă compusă diu patru indivizi, armaţi cu puşti şi topoare, şi caii, se crede, afl mal făptuit pînă acuma mal mu te omoruri şi jafuri.
*
. * *
Minăstirea Uspenia e locuită de puţini călugări şi tot avutul el, o sumă de cîte-va sute de lei, nu e de cît resultatul rauncel celor ciţî va servitori «I iul D zeii.
Hoţi], aflind că minăstirea posedă o sumă aşa de însemnată pentru ei, afl atacat-o pe c nd păzitorii, călugărit, dorine,ui.
In sgomotul produs de spargerea uşilor chiliilor, ciţl-va călugări deştept indu-se‘ încep a striga ajutor.
Patrunz nd in năuntru, hoţii încep a lua la bă>ae pe bieţii călugări, ameniuţindu I cu moartea dacă nu le va da banii minăstirel.
O luptă singeroasă se încinge.
Călugărit, doul fraţi, Evghenie şi Levatei, cari reuşesc să scape din tnlna bandiţilor, ies In curtea mlnăstiril şi strigă că-l prădează hoţii, doar de ÎI va auzi cine va.
Nefericiţii, însă, suut alergaţi de bandiţi, cari, neputind sâ’I prindă, trag mal multe focuri de puşcă şi-I culcă la pămlnt.
Detunăturile puştilor produc un ecofl sgoino-tos şi văile şi pădurile îl repetă cu putere iu liniştita noapte.
Unii ţăi-anl, neobişnuiţi cu auzul unor asemenea împuşcături, în curtea mînâstiriT, deşteptat! din somn, pornesc spre minăstire, înarmaţi fiind cu ciomege şi puşti.
Ajutorul lor, însă, era tlrzîfi.
După ce furaseră o mulţime de obiecte ale sftntulu) locaş, şi după ce două fiinţe nevinovate îşi dăduseră sufletul In iarba rouată, bandţiii aQ li ai’o la fugă, re râgindu-se în o pădurea diu apropiere.
*
* *
Tot satul e în picioare. Ca fulgerul se răs-pîndi vestea că minăstirea a fost atacată de hoţi şi doul călugări omortţl.
Imediat se formează o poteră care se duee în urmărirea criminalilor boţi.
După căutări de ceasuri Întregi, el reuşesc In fine a întilni pe doul indivizi cari, cu toate că eraţi armaţi, In faţa unor atiţl de mulţi săteni fac pe oamenii cinstiţi şi spun,—întrebaţi de un ţăran Iu cotro se duc, — că sunt pin-daril unei moşii din apropiere.
Ţăranii Insă, pe loc pun mina pe elşl-l leagă col la cot.
Trimişi prefecturel de Tulcea, cel doul tîl-barl afl mărturisit că el sunt autorii crimei din minăstirea Uspenia, şi că cel l'alţl tovarăşi al lor sunt ascunşi prin desele păduri diu vecinătatea minăstirel.
*
T	-	.	*	*
In urmărirea celor alţi doul bandiţi, prefec-
tura de Tulcea a trimis mal mulţi jandarmi călări.
Se crede că In curind el vor fi prinşi.
DIN STREINaTATE
Ţ arina şi fiimatnl.—Un ziar englez povesteşte că damele de onoare al Ţarinei sunt In cea mal mare agitaţie, pentru-că Suverana le-a rugat,—ea să nu zicem le a ordonat,—să nu mal fumeze ţigări in faţa el. Ele afl redactat o pe-tiţiune, pentru ca să obţie revocarea acestui ucaz şi invoacă drept argument exemplul că toate persuauele de sînge regal fumează. Intre altele ele citează pe împărăteasa văduvă a Rusiei şi pe sora sa, prinţesa de Gulles, pe împărăteasa Austriei, regina-regentă a Spaniei şi aceea a Portugaliei.
Dintre prinţese, ele mal citează pe prinţesa Irena, soţia prinţului Henri de Prusia, sora Ţarinei.
Bulgaria şi Statenegru
Cetinge, 28 Iulie — La prînzul de gală dat în onoarea principelui Bulgariei, principele Nicolae a salutat în mod cordial pe principele Ferdinand, ca pe un frate represintînd un popor amic, de care e unit prin interese comune.
Principele Ferdinand a răspuns că numai printr’o strînsă amiciţie, cele două popoare unite prin amintiri istorice, legături naţionale şi aceeaşi credinţă, ar putea exercita o influenţă favorabilă asupra operil comune.
După revista trupelor a avut loc un prînz pe timpul căruia principe'e Nicolae ridică un toast către Ţar, fundatorul ca-sărmii din Cetinge, protectorul Bulgariei şi al Muntenegruluî. principele bău de asemenea in sănătatea Principelui Ferdinand, a armatei bulgare şi în a fraternităţii trupelor bulgare şi muntenegre.
Curierul Băilor
Din 8lăuic>MpIdova
Slănicul a fo3t tn plină sărbătoare Duminecă 26 Iulie, ca ocazia balului dat îu beneficiul muzicel.
In elegantul salon al Casin tlul îşi dase Inlîlnire mal toată elita vizitatorilor. Aci, la lumina electrică şi sub farmecul tnuzicet, era un prilej excelent, ca şi cel mal necredincioşi să se convingă de raritatea comorilor ce fac anul acesta podoaba Slăuicu-lul. Am observat, lu loji şi în sală :
Doamnele: Gane. Penc-sen, Vidraşcu, An-touescu, Robesc», Teodor, Ruso, Răşcanu, General Borănesc.u, Geanoio, generri Pen-covit-I, general Salmen, Irimeseu, Gherghel, Bogdan, Barolzi, Buzdugan, Bărbulescu, dr. Leon, gi- nera! Bengescu, Docan, Celibidachi, Vidra, maior Ştefăues u, Enccovicl, Oimi-trescu, Mdrgăritescu, Possa, Pastia, M hăi-lescu, Vladicolo, Constantini», Guriţă, Bre-zeanu, Panaitesen, Bogonos, M' rgulescu, Petrescu, Şuţu, Şerif, Christescu.
Domnişoarele: Gane, Brezeanu, Celibida-ehe, Orghidan, Brătianu, Chir», Antonescu. Irimeseu, Catargi, Şuţu, Robescu, Pilaf, Mlrzesctt. Şerif, Nicoiafl, Christes u, Pana-itescu Hanuţa, Raş. an, Nicoiafl. Bădules.-u, Ghica-Budeştt, Vasiliu, Angliei, Păun. Pella, Şerif, Costache, Leonida,
Doiniţii: Generali Bengescu, Bor&uescu şi Saimen. Penescu, Vidraşcu, Raşcanu, LI. Popovicî, Kivu, Lt. Minora, Marosin, Do-brian, Bogdan, Mavromati, Sion, Manolin. Buzdugan, Basarabesc.il, Manii, S lt. Diuii-treseu, Lt. Penescu, Câpitdn Sacheiarie, Robescu, R< maşcu, Lt. Vasilesou, Căpitan Gheorghiu, Căpitan Vasiliu.
Arab.
O ştire trierii
D. Iuraşcu, mare proprietar şi membru al partidului Conservator din Focşani, venit In Slănic cu familia, pentru a petrece, a avut nenorocirea să pi t'-dă aci pe una din copilele sale, lu etate de 12 ani. Moartea fetiţei a provenit dinlr’o gastrita. Cadavrui a fost transportat la Focşani.
O parte din lume a început să plece. Zilnic insă, sosesc vizitatori noul.
Afacerea Esterhazy
Paris, 28 Iulie.—Le Temps zice că pro curorul Republicai, căruia d. Bertulus a comunicat dosarul afacerel Esterhazy-Pays, a conchis la neurmărirea Iul Esterhazy şi a d nel Pays.
Le Siir anunţă că d. Bertulus a semnat o ordonanţă trimiţînd la Camera de punere în acuzaţie pe comandantul Esterhazy şi d-na Pays, pentru falş urî.
Ordonanţa fiind contrarie concluziuni-lor procurorului Republicel, un nou conflict e probabil să se ivească între parchet şi d. Bertulus.
CHESTIUNEA ZILEI
Afacerea Esterhazy
Ziarul parizian La Libre Parole duce o campanie înverşunată In contra lui Chri-stian Esterhazy, vărul maiorului Esterhazy, care a denunţat înţelegerea acestuia cu colonelul du Paty de Clam precum şi escrocheria cu cele 38 de mii de lei.
D. Christiati Esterhazy răspunde, Într’o scrisoare adresată d-lul Drumont, directorul ziarului La Libre Parole, tuturor acestor atacuri.
El explică mal tiiMiil că atuucl dud a informat pe maiorul Esterhazy că va depune o plingere în contra lui, acesta l’a prevenit că In «acest caz va divulga secrete de ale familiei şi va fi ultragiat de ziarele partizane lui».
La libre Parole a imputat Ini Chrislian Esterhazy că un frate a! săfl, Valentin Esterhazy, a fost ajutat de maior cu 1500 lei. D. Christian Esterhazy răspunde:
«Dacă tratele mefl a făcut unele paeate de tinereţe, le a rescumpărat, cred, printr’o moarte glorioasă.
«In adevăr, fratele mefl a fost omor» iu 1892 la Tonkin; abia eşise din şcoala militară şi a fost promovat, după cererea sa, Ia infanteria marină.»
www.dacoromanica.ro
BA NC? A AGRICOLA 28 Mie 1898.
SUCURSALA BRAILA
Buletin de ţtirile din str&in&tate ţi preţurile curente în port
Grîne Anvera susţinut Londra calm susţ. » Amsterdam fl. 173 Hamburg slab »	Paris fr.21.10-20 95 Budapesta fl. 8.27
Secară Amsterdam fl. 118	»	» 6.50
Porumb Londra susţinut	»	* 4 83
Ore	»	calm	»	’ —
Ovâe	>	inactiv	*	* 5.38
AMERICA (New-York)
Grîu disponibil —	Porumb —
»	Sept. Cenţi 71 */»	*
>	Dec. »	70'/.	»
brăila
Grîu seadeut kgr. pe ht. 68—72 Lei 8 —
» mijlociei »	»	»	74—76	»	8s/4—
» fiu	»	»	»	77—81	»	10 —
Secară	*	*	*	'*0—75	»	59/.—
Porumb	*	>	»	75—80	»	59/4—
»	»	»	»	78 —80	»	7 —
Ore	»	»	»	60—67	»	4t/a —
Ra/n(ă roba suta kgr. 20/22 naveta 1921 lei. Ovăz suta kgr. 8 50—9 şi extra lei 10.
379/« 38'/«
8'/.
9’/.
12
7
6>/«
7«/«
OBSERVAŢIUNF
Piaţa aslă-zl mal puţin animată şi cumpărătorii mal rezervaţi. Fiind mal multe vapoare în port neangajate, oarzele, ovăzurile şi secărurile se plătesc ceva mal bine pentru Încărcare imediată, profitlnd de eftiuă-tatea fracţii Iul de 9 la 10 pe tonă. Şlepurile căutate şi In urcare. Tendinţa In * general bună.
D. Christian Esterhazy citează diferite rapoarte ale şefilor tînărulul ofiţer pentru a dovedi bravura acestuia. De asemenea citează o scrisoare a ducelui d’Aumale adresată tatălui sâil, în urma morţel locotenentului Esterhazy.
In fine La Libre Parole, reproştndu’l faptul de a fi depus contra rudei sale, maiorul Esterhazy, d. Cliristian Esterhazy protestează In chipul următor In contra acestei imputări:
— Am primit, la 8 Iulie, la orele zece seaia, prin portărel, invitaţie de a mă duce la cabinetul d-lul judecător de instrucţie Bertulus. M’&m dus ia 9 Iulie 1898, la orele patru seara. Mi s’a dat jurămlnt ca să spun adevărul. După ce mal Intîifl am esitat să răspund, am sflrşit prin a spune tot ce ştiam. Mă mir că un ziar catolic, ca Libre Parole blamează conduita mea. Trebuia oare să jur falş? Rsligia mea catolică ’ml o oprea.
«Este adevărat că ss'ă iarnă am făcut numeroase servicii rudei mele, am fost amestecat în afaceri cari, la urma urmelor, apăsaţi asupra conştiinţei mele şi voesc ca fie-care să suporte responsabilitatea actelor sale, efl ca şi cel 1-aiţI».
Apoi adaogă:
«lu ceea ce priveşte interesele mele pecuniare, dacă m’am piîns mal de vreme, aceasta din cauza că am aflat de la d-ua Esterhazy completa sa ruină ; am aşteptat separarea sa de patrimoniu, pentru a lăsa acestei nenorocite femei proprietatea Dan-martin».
Pepeşise de azi
bxehbbhhbhi bhhhhbhbhi
(Serviciul Agenţiei Romîne)
— Prin fir telegrafic —
Londra, 28 Iulie. — March'zul de Salis-bury va pleca mîine la Beaulieu.
Alger, 28 Iulie.— 0 incăerare s’a produs astăsî după amiazi între evrei şi antisemiţi. S’au schimbat cîte-va focuri de revolver, dar nimeni n'a fost atins. S’wu făcut cîte-va arestări.
Peking, 28 Iulie. — Ministrul Angliei a retuolt ori Iul Tsong II Tsmen promisiunea formală că Anglia va sprijini pe China.
Paris, 28 Iulie. — Jurnalele spun că confruntarea de erî a colonelului Pi-tquart cu d-nii Henry şi Gribelin a fost extrem de agitată. Generalul Gonse şi colonelul Plquart vor fi, se zice, de asemenea confruntaţi şi instrucţiunea se va sfirşi Joul.
Constanlinopol, 28 Iude. — Amiralii insulei Creta au recomandat guvernelor lor respective să ia asupra lor şi administraţia vămilor, de oare-ce supra taxa vamală nu e îndestulătoare pentru trebuinţele noului regim.
Cele patru puteri studiază un raport al d-lui Aovakvios care s’a plins foarte serios Porţii pentru faptul că 200 albanezi §i 60 nizami turci au năvălit pe teritoriul sîrbesc.
NUVELĂ
MAliTOm Uf
aeest sflrşit Înaintea judecătorului de pace, Îmi ceruse sâ-I servesc de martor Împreună cu unul dintre prietenii noştri comuni.
Deci, In dimineaţa aceea, prefâclndu-se că pleacă la biurofi ca de obiceiil, ne înttlni Intr’o cafenea şi se lutoarse însoţit de persoanele noastre, ca să constate că gazetele erafl Încă pe masa portăresei.
—	Ce! răcni aceasta zărindu ne, poftim că a chemat acum poliţia. Ce măgulitor era pentru noi!
E nebun omul ăsta!... Iaca, domnilor, tocmai că i-am dus sus. chiar acuma gazetele. la zece ceasuri fără două-zeel... Nu se poate să fii tot-d’a-uua la orele exactă... Nu tra nimeni acasă 1
—	Minţi, madamo I zberă Ladoncette exasperat, femeia mea-I acasă şi ar fi primit gazetele dacă le duceai.
—	Femeia d-tale!... femeia d-tale 1... Bună bucăţică, femeia d-tale 1
—	Exagerezi, zise I la rtndu-ml.
S’o lăsăm In plata domnului pe mue-rea asta, zise Ladoucette şi să ne urcăm ca să Întrebăm pe femeia mea dacă i-a dus cine-va gazetele.
Şi fără să ne mal întrebe dacă ne venea la socoteală .să urcăm şase caturi, pomi Înaintea noastră pe scări.
—	St !.. lucetinel, ne zise sjungtnd la intrare, poate că doarme lucă mititica.... ceea ce ar explica de ce n’a auzit clud o fi bătut cine-va la uşă,
Deschise cu precauţiune şi ne făcu să intrăm, tn vîrfu! degetelor, In apartamentul săli.
Abia intrarăm In sala de mlucare şi de odată auzirăm nişte hohote de rls cari ve-neail din camera de culcare.
—	Ce ? bolborosi Ladocette buimac şi Îngrozit, apucîudu-ue de braţ... Să nu mă lăsaţi.
De o dată, înmărmurit, Ladoucette, Întinse braţele şi ne arătă garderoba cu oglindă, In coltul odăiel, rellectlnd o scenă cu totul neaşteptată.
D-na Ladoucette in braţele unul tluăr ne Înfăţişa un tablofi vivant din cele mal sugestive.
Am fost pe deplin răsplătiţi pentru osteneală.
Edmond Char.
RESBQIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne»)
(Prin fir telegrafic)
DEPEŞILE DE AZI Situaţia la Dorlo-Itico
Washington, 28 Iulie.— Generalul Miles a telegrafiat că forţele de cari dispune acum sunt suficiente spre a putea cuceri Porto Bico. D. Alger a oprit in Consecinţă trimiterea nouilor întăriri.
Madrid, 28 Iulie.— 0 depeşă oficială din Porto Rico spâne că o coloană spaniolă a intrat în Fajardo, ocupat de către americani, cari aă luat cu dînşii steagul lor.
0 bandă de rebeli a încercat să surprindă un post înaintat al spaniolilor aproape de Arecino, dar a fost urmărită lăsînd trei prisonieri în mîinile spaniolilor.
Lupta de la Manila
New-York, 28 Iulie. — La 19 Iulie spaniolii au atacat cu furie, in două rthduri, lagărul american dm Manila, dar au fost respinşi cu mari perderl. I surg nţii rămăseseră neutri.
Journal spune că spaniolii au avut 200 morţi şi 300 răniţi, americanii 9 morţi şi 44 răniţi.
San Francisco, 28 Iulie. — Vaporul Monlercy şi 50 de transporturi aparţi-nînd txpediţiunii generalului Meritt au sosit la Cavile.
In Jurul păcei
Washington, 28 Iulie — Un membru al cabinetului a declarat că America va insista asupra tutulor conliţiunilor afară de acelea pe cari ea le a lăsat deschise in vederea negocierilor ulterioare.
New York. 28 Iulie.—H raid comunică că Iu cazul ctiul răspunsul Npauiei uu vu ti mtiifăcălor. Amiralul Mampson va primi ordinul mă pornească spre Spania cu flota «n.
Londra, 28 lu ie. — Se. telegrafiază din Washington Agenţiei Reuter că răspunsul Spaniei primeşte condiţiunile americane.
Prizonieri spanioli
Gibraltar, 28 Iulie. — Vaporul Hisperial cm 22 marinari spanioli aparţinind diferitelor corăbii cari au fost capturate de către americani, a sosit aci. Aceşti marinari vor fi transportaţi la Algesiras.
Cota apelor
Ladoucette, şeful de biurofl la ministerul '•ultelor, caută cele mal miel pretexte ca să tacă scene contimporanilor săi, şi cu toate astea e băiat bun. De cit, aie şi el principii şi uu îngăduie nimănui să se atingă de principiile Iul.
Ast fel e abonat la trei gazete: Petit journal. Vocea ministerelor şi Revista longitudinilor.
Şi are pretenţiunea să i le urce portăreasa, In toate dimineţile la orele nouă şi jumătate, piuă la apartamentul Iul de la rlndul al şeaselea.
Acesta lusă socoteşte că imprimatele acelea sunt mal puţin urgente de cit seri sorile şi că dacă n’are prilej să se urce la ultimul cat, evident că n’o sâ-şl precipiteze ntaxia-I locomotrice ca să-I ducă Iul foile de varză, pe cită vreme poate şi dlusul foarte lesne să şi le ia tredud.
Dar Ladoucette e tot atlt de neclintit lntr’ale Iul pe cit e de Încăpăţînată portăreasa : lu toate dimineţile, la nouă ceasuri şi jumătate precis, se Înfiinţează lu pragul uşei sale şi-şi aşteaptă adversara.
Totuşi, lucrurile puteail sa se eternizeze ast-tel, dacă nu-şl lua mal deunăzi hotărîrea să bruscheze evenimentele.
Hotărlt să cheme pe proprietarul caselor la răspundere pentru prejudiţiul ce i se pricinuia şi să-l facă să compare pentru
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erî şi azi 29 Iulie:
Erî Azi
T.-Severiu...............2m.39	2in.29
Giurgifl................2oi.l5	2m.ll
Galaţi..................2m.23	2m.l5
ULTIME INFORMATIUNI
M. S. Regele la Kiew
Din relaţiunea ce publică Monitorul Oficial asupra călătoriei M. S. Regelui la Kiev, extragem următorul pasaj :
La 9 ore dimineaţa, Majestatea Sa, însoţit de Excelenţa Sa guvernatorul, generalul Dragomirow, d’unpreunâ cu A. S. R. Priucipele Moştenitor, Care era Însoţit de amiralul Arstniew, şi urmaţi de suite, aă mers la monastirea numită Lavra, pentru a da vizită I. P. S. S. Părintelui loanichiu, mitropolitul Kievului şi al Galiţiel.
La sosire, Majestatea Sa a fost primită cu aclamaţii de către locuitori şi peleriul aflaţi lu mare număr tn curtea monastirel. [nalt Prea Sfinţia Sa primi pe Suveran, dludu’I bine cuvlntarea şi apoi sărutlnduT mina; Regele ll Imbrăţiştt.
Ambii, dimpreună eu Alteţa Sa Regală, urmaţi de suite, aă trecut In sala de recepţie, unde Sfinţia Sa arătă Intre alte portrete ale predecesorilor săi pe cel mal vechili scaun mitropolitan al Rusiei, pe acel al mult veneratului si de veclnică pomenire fericitul Mitropolit Petru Movilă, din familia domnească a Movileştilor din Moldova, care a condus turma sa cu mare înţelepciune şi bllndeţe de la 1633—1647.
Acest Înalt părinte al bisericel ortoîoxe-răsăritene este una din figurile cele mal măreţe a religiei noastre. Apoi pe a mitropolitului Gavril Bănulescu-Moldoveannl, care a deţinut clrja păstorească de la 1799 1803,
La plecare, înalt Prea Sfinţia Sa a oferit M. S. Regelui şi Alteţei Sale Regale, ca amintire, icoane sfinţite. Suveranul. înainte de a se despărţi de înalt Prea Sfinţia Sa, a trecut împreună de a visitat paraclisul, iar în urmă, ruulţuminduî, Se despărţi de el cu acelaşi ceremonial ca la sosire.
Aseară s’a răspîndit zvonul, printre colectivişti, că d. Sturdza a hotărlt să convoace un congres al tuturor nuanţelor partidului liberal în ultimele zile ale lunei August.
Se spune chiar că invitările pentru alegerea delegaţilor se vor face în curînd la clubul liberal.
D-na Eufrosina Vrabie, mare proprietară în judeţul Vaslui, a donat Epitro-piel Sf. Spiridon, moşia sa Todireştl-Băceştl.
Pare că d. Dimitrie Sturdza a intervenit pe lingă anumite persoane pentru a se ridica un toast, la banchetul din Kiew, în sănătatea fiului său, locotenent Sturdza, din Berlin.
Această deducere o face «Opinia* ştiind din isvor pozitiv că la una din staţiunile romîne, abia ajuns in ţară, d. Sturdza a expediat la Berlin o telegramă cam în senzul următor :
Transmite telegrafic la Kiew mulţumirile tale excelenţelor lor generalul Dragomirov şi generalul Labovitzki pentru amicalul toast ’ ridicat in sănătatea ta.
Telegrama e dată în limba germană şi transmisă pe adresa: Secând lieut-nant Stourdza. Berlin, S. 0. 33 Skalitzers-trasse 49.
Scandalurile de la Primărie
D. Solacolu. ajutor de primar al Capitalei, s’a umilit din nou :
D sa a reintegrat în funcţiunea de comisar comunal şi pe Dinescu, care acum cîte-va zile, împreună cu Niţescu, deja reintegrat, striga in gura mare că d-nii Solacolu, Melisianu. Zaharia, Cantuniari, ele sunt nişte pungaşi.
*
* *
Se prevăd noui scandaluri pe săp-tămîna viitoare :
D. Solacolu, pentru interese electorale, a hotărlt înlocuirea pe ziua de 1 August a mai mulţi comisari şi funcţionari pentru a pricopsi pe rudele unor alegători, influenţi.
*
* *
Se vorbeşte că d. Ferechide ar vrea sd distitue pe trei funcţionari superiori de la primărie.
In această privinţă circulă amănunte interesante, pe cari controlin-du-le, ie vom publica.
La clubul liberal din Iaşi aii loc zilnic discuţiuni cari une ori devin chiar furtunoase. Din ce în ce mai mult îşi face drum convingerea că alegerile comunale sunt perdute pentru guvern.
Un fruntaş membru ul acestui club—la cerere amţputea da numele—asigurind pe «Evenimentul» despre esaditatea informa-ţiunei de mai sus. adaus-- .-
— «Văd cu părere de tău cele ce se petrec şt cred totuşi că din Iaşi ar trebui să isvorească curentul pentru întregirea partidului liberal.
Printr’un decret regal publicat în Monitorul de azi d. dr. Pâltineanu a fost tre-ut pe ziaa de 13 luiie c. iu posiţie de reformă, pentru greşeli grave In contra disciplinei.
Să ştie că d. dr. Pâltineanu a făcut recurs la curtea de Casaţie in contra decisiunel consiliului ue reformă, şi curtea a amînat cercetarea recursului pentru Septembre, ceriu I in acelaş timp dosarul afacerel de la parchetul militar.
Acum, d. ministru de războia făcind executorie decisia consiliului de reformă, întrebarea este: cum r' mine cu recursul la Casaţie ?
La 26 Iulie, s’a (oschis la Sofia congresul bulgarilor macedoneni.
Neue Frvie Presse din Viena ne aduce astă zi ştirea că in prima şedinţă s’a votat trimiterea unei adrese de condoleanţe văduvei lui Gladstone.
Congresul a ales de preşedinte pe d. Gheorgov, macedonean de origină, director al şcoaleI superioare din Sofia.
S’au prezintat delegaţi a 36 de societăţi macedonene. La congres participă aderenţi de ai tuturor grupărilor opozante, afară de partizanii lui Stambulov.
Agenţia romină n’a bine voit să ne transmită nici o ştire despre acest congres deşi el interesează foarte de aproape opiniunea noastră publică.
Cu Începere de la 1 Octombrie se vor Înfiinţa Încă trei regimente de infanterie şi cari vor purta No. 36, 37 şi 38 şi vor fi retribuite pe judeţele Botoşani, Focşani şi Brăila.
Aşezămintele Brîncoveneştî
Se face cunoscut că, In ziua de 17 August a. c. ora 11 dim. se va ţine licitaţie publica orala In cancelaria Administraţiei Aşezămintelor Brîncoveneştî din Bucureşti, Calea Rahovei No. 3, în curtea bisericel Domniţa Balaşa pentru rearenda-rea moşiei Necşeştl din judeţul Teleorman, comuna Necşeştl cu începere de la 23 Aprilie *1899 şi pînă la 23 Aprilie 1903.
Condiţiile şi orl-ce informaţii se pot lua de la Cancelarie, în toate zilele de lucru, de la ora 9 — 12 dim.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor depune o garanţie pro-visorie de lei 12.000, în numerar saO efecte publice.
p. Epitropil Aşezămitelor Brîncoveneştî,
C. Borcescu.
No. 7G7
Bucureşti, 28 Iulie 1898.
INSTITUTUL rte DOMNISOAUL
„POMPILIAN“
Calea Rahovei No. 60, 62,64,66 şi Str. Justiţiei,116 sub direcţiunea
n-reI V. POMPIIjIATV
Licenţiată tn ştiinţele matematice de la Paris (Sorbona)
Direcţiunea aduce la cunoştinţa părinţilor că vastul local al Institutului, bine cunoscut de numeroşi părinţi ce aii copil în acest Institut, a fost mărit anul acesta cu o nouă aripă de construcţie, la care s’ail amenajat dormitoare, băl, săli de studii, camere de pian, cabinete de fi-sică şi himie, etc. Podoaba ce va avea Şcoala anul acesta^ este o bizrrioă creştimi-orioflo.ră. ce Direcţiunea a clădit în parcul Institutului, pentru ca relif/iunea, ce este una din basele eelucaţiunei s’o ajute în eetneaţiunea tinerelor fete.
Cursurile din Institut coprind următoarele secţiuni :
1)	Curzul ţt rin tar complect reorganisat pentru înlesnirea studiului limbilor străine.
2)	Uurzul liceal. Profesori de la liceele Statului şi cu repetitoare de fie-care obiect. E-samenele de fine de an se ţin în Institut, cum s’aQ ţinut şi anul acesta cu succes in faţa unei coinisiunl numite de onor. minister al instruc-ţiuuel publice. Uerlifleatele eliberate tle Inztitut au aceiaşi valoare ca cele tle la tşcoalele Statului. Anul acesta s'a înfiinţat şi clasa VII. Direcţiunea anunţă că pregătirile pentru această clasă, care echivalează cu bacalaureatul, se vor face cu mal multă desvoltare.
3)	l'arzuri in thnba franceia (după programa şcoalelor de fete din Franţa) făcute de profesori şi profesoare franceze, diplomate ale şcoalelor din Paris. Metoda inteligentă cu care ad fost făcute aceste cursuri, a îi atras un mare număr de eleve, cari pînă atunci in lipsă de un program bine alcătuit pentru fete, urmase programul prea încărcat al liceului.
4)	Muzica şi Dicţiunea. Toate elevele pregătite In Institnt după programa Conservatorului, unde aO şi trecut esamenul ca parlieu-lare, au obţinut la esamen notele 9 şi 10, aşa că pot rămîne considerate ca eleve ale Conservatorului. Aceste bune resultate eraO cunoscute încă din timpul anului de publicul ce asistase la tt roii acţiunile de t*i**n, canto şi tticţiune, ce aii avut loc in timpul anului în saloanele Institutului.
5)	Curz tic itezeinn, ai/uarel, pastel. pictură in ulei. imitaţii de gobeline.
Institutul posedă o frumoasă galerie de tablouri, unde a avut loc şi expoziţia lucrărilor elevelor.	,
6)	Secţiunea ile sculptară.
7)	Secţiunea profesională: linge-rie, lucruri de faulesie, croitorie, flori.
8)	Curs tle conversaţiunc tle limba greacă ntoilernă, înfiinţat anul acesta în urma numeroaselor înscrieri ce s’aîî făcut încă din Maiu.
9)	lytnvcrzaţiuneain limbile fran-ecj.ă, germană zi engleză, sub supravegherea numerosului personal strein adus diu Paris şi Germania, este do mare rigoare.
10)	Curz tic gimnastică zi timus.
11)	Pentru elevele externe şi semi-interne ca mijloc de transport este tramvaiul, ce treoe prin faţa Institutului, precum şi omni-busul Institutului, pentru preumblări şi es-cursiunl în zilele de sărbătoare.
12)	înscrierile încep lu 15 August, iar eursu-
rile la 8 Septembrie._______
MINISTERUL JUSTIŢIEI
S. 46	Puhllcaţiuue
D-u I I. Georges u, comerciant Jiu Bucureşti st ada Mihil Vodă No. 1 a făcut cerere la acest Minister pentm schimbarea numelui săîl patronimic d «Gheorgb u» i., cel de «G’orgescu» cum srpiae;,/ă actual mente, spie a se numi «I. Geo.g su;».
Ministerul pub'iea această cerere, conform dispoziţiuuilor a<-t. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa oekir interesaţi, cari ar voi sâ facă opoz ţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 ui zisului articol.
Doctorul Angheleseu
chirurg i»I i*pilH‘nliii Brineovrncsc
Fost Intern al Spitalelor din Paris Ia timpul verei^ va rămîne în Capitală
Strtttla Sălciilor No. I bis
LICEUL MODERN
DE FETE
Situat in Bucureşti, Str. Schitu Mâgureanu, 43, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Oratlina tle eotiii, curz primar, curz liceal şi cursuri facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 aii reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzînd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voia mfiinţa şi cursuri de şcoală ze-cuntlară pentru elevele cari vor aspira să intre tn ş-oala -ecuntlară superioara, iar pe de alta voia da desvoltărl mal mari cursurilor facultative, aşa ea elevele respective pe lingă studiile de lux. să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cursurile facultative sunt cele mal netne-rile pentru fete, căci învaţă numai ceea-ce le va trebui în viaţade familie.
In ce priveşte buna reputaţie a îngri-jireî, educaţiei şi instrucţiei ce se daO în acest institut, cred de prisos orl-ce vorbă, fiind-că o cunosc toţi cîţî se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n’ar cunoaşte aceasta reputaţie, bine voiască a veni în cursul anului sâ viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc.
In noul local voia primi interne şi eleve cari urinează la Ujrternatat zecttntlar, la Conservatorul tle muzică şi la şcoala profesională, aflindu-ne in apropiere de asemenea şcoale.
Elevele însă cari voesc să urineze in pension după programul statului, fie cursul primar, liceal saO zecttntlar. trebuesc înscrise pînă Ia 15 Septembrie, cind se înaint^ză liste onor. minister.
l*rosp«*ol« se trimit orl-cul va cere, adre-sîndu-se subsemnatei pînă la 15 August,
apoi în Bucureşti, Strada Schitu Măgureanu No. 43.
Directoare,
MAKTA LXIII H&LTE4NU.
NOUL
INSTITUT DE BÂETI
sub direcţiunea d-lor
/. CJLIJVC1WJ si €f. JPOPA
profesori la liceul «Lizăr»
Bucureşti, Calea Plevn î, No. 104
Cursuri primare şi liceale complecte. Prepa-raţiuuî pentru şcoala militară şi comercială. Autorizat a trece esamene în Institut şi a libera certificate equi valenţe cu cele aie şcoalelor publice.
Situată în dosul grădinel Cismegiu şi în a-propierealiceului «Lazâr» şi «Sf. Sava» «şcoala m general şi sub toate lumeţele ele vedere liigrieaiee se nllîi iu cele mal bune eontliţiimi. TV’u-vem uimie tle recomandat.,.) Es-tras din raport, d-lor medici inspectori doctori Mihael şi Drugescu, In privinţa instrucţiunel şi educaţiunel ce se dă în şcoala noastră cităm următoarele din raportul comisiuneî, numite de Onor. Minister pentru esamenul din Iunie : Ţinem a arftta, <• :Y şcoala ue-a făcut o foai-te bună impresie a-tit pi-iu (soliditatea cunoştinţelor-elevilor eit şi prin ordinea şi disciplina lor.
O deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare.
Limba franceză şi germană sunt obligatorii în tipi-’ rocreaţiunilor.
tmrrierile îm ep In 15 August iar preparaţi-ui.’!u pentru corigenţi la 20 August.
Prospecte se trimit la cerere.	S. 47
Di, £L
din Brâi'a
ia VI3NA. I Kăratiin rsLr.t^j, 3 Con-'Vt- ţi «nţ :-î soh’iil<ţib> ined . .tle Specialist ntru -n u-agiu şi OrtopeJ'e
LICEUL CLASIC SI REAL
.	DE BĂEŢI
Director al Institutului:
GWi. A H ti Mi t Ml ES C U
Director general al studiilor
Dr. MARCEL BRÂNDZA
CALDA MOŞIUOII No. 163 BCCtJREŞTI
Autorizat de onor. Minister al Instrucţiunel Publice Ord. No. 38,799, aşezat In unul din cartierele cele mal hygienice şi centrale ale oraşului, acest licett a fost creat in scopul de a servi ca şcoală model, şi este destinat a primi numai copil a căror părinţi doresc a le da o educaţiunO' aleasă. Instrucţiunea va fi organizată după sistemul individual, direcţiunea şcoalel oeupându-se, prin personalul sSfi de serviri a, de fie-care şcolar In parte. întreţinerea materială la care cu drept cuvfent părinţii ţin atât de mult, va fi In acest licea obiectul celei nial mari solicitudini din partea organizatorilor şcoalel.
Şcoala posede cursuri primare şi lieeale complecte, organisate conform nouel legi a instrucţiunel publice. Examenele de fine de an se trec In «Institut conform art. 64 din Regulamentul învăţământului Privat şi certificatele sunt equi-valente cu ale Statului.
Liceul posedă cursuri pentru preparatiunea şcoalelor militare care vor funcţiona tot anul. Tot asemenea se vor face pregătiri pentru şcoala comercială In apropierea căreia se găseşte institutuL
înscrierile se fac cu începere de la 5 August Prospecte la cerere.
_ NOTA. Direcţiunea nu va primi de cât 100 interni şi aceasta pentru a-* putea Îngriji mal de aproape. Părinţii ce doresc a avea locuri pentru copil lor, trebuie sâ le ocupe din vreme.
DIRECŢIUNEA Calea Moşilor No. 162
aai«aiw®ez

Simbătti 1 Aiif/usi a. c.
DESCII1DEKEA NOULUI SEU LOCAL
Construit special pentru
Berârie, Cofetărie şi Hestauraiat
UNICUL LOCAL IN FELUL ACESTA
Orchestra de 80 persoane a cunoscutului şi iubitului Stranss care a fost angajat cu multe sacrificii va concerta în fie-care seră.
Intrarea 50 bani «Ie persoană
0 HALBA DE BERE 50 BANI
Ou deosebita, stiiiiii
PH. HXJfirO.
S. 45
www.dacoromanica.ro
4
KPOCA
FOITA ZIARULUI *XPOCA»
5
ALEXANDRE DI MAS
o moapte in florenţa
SUB
ALEXANDRU DE MEDICIS
III
Filip Strozzi
Această misiune, părea că a uitat-o Însuşi Filip Strozzi, attt de mult îl emoţionase scena care se petrecuse sub ochii Iul.
Ast fel, ctnd Matteo, după ce sondase cu băgare de seamă Întunericul, zări o formă umană In care recunoscu umbra stăptuulul săti, şi se apropie de Filip Strozzi, acesta nu-l Întreba la început despre fiica sa. Nu...
—	Cunoşti tu pe această soră ? Întrebă dlnsul.
—	Dacă o cunosc ?... Da, Esceleuţă, răspunse Matteo, suspintnd; este chiar fiica cumălrnlul meft, a bătrînulul Nicola Lapo. Mi-aduc aminte că acum un an sad doi, se spunea prin Florenţa că ducele Alexandru ar fi ridicat-o cu forţa din casa tatălui săfl, şi că, cîte va zile după dispariţia sa, ea intrase Intr’o mtuăstire. D’atuncI, după cum îmi spunea adineaori un călugăr, ea n’a încetat un moment din rugă şi plîns, şi, dimineaţa trecută, a murit ca uu înger.
—	încă o victimă care strigă răsbunare împotriva ta, duce Alexandru !..
Dea Dumnezeii ca aceasta să fie cea din urmă !
Bătrlnul făcu semnul crucel, apoi cu o mişcare ca şi clnd ar fi voit să alunge glodurile străine şi să’şl revie In fire, se reîntoarse către Matteo. Cu un accent mal puţin tulburat, şi aproape suilzlnd :
—	El bine, Matteo, zise el, al văzut pe sora mea ?
—	Da, Excelenţă.
—	Şi ce ţi-a spus ? Să vedem, spune iute... Fiica mea e sănătoasă ?
—	Nâdajdueşle, cel puţin...
—	Cum, nădâjdueşte ?
—	Dinsa n’a putut s’o reţină pe signora Luiza lingă sine, după cum Îşi Închipuia Excelenţa Voastră ; clnd o să vă lntlluea-' scă, vă va spune pentru ce.
—	Dar atunci Luiza?,..
—	E ascunsă chiar In acest loc, lntr’o căsuţă unde locueşte dimpreună cu bătrlna Assunta, şi unde sora voastră n’a îndrăsnit s’o cerceteze de cinci zile, de teamă să uu fie urmărită. *
—	Şi această căsuţă — ? întrebă Filip Strozzi, tnceplnd să dea semne de nelinişte.
—	E situată între via della Fogna şi via del Diluvio.
—	Intre via della Fogia şi via del Diluvio 1... strigă bătrlnul, «mintindu’şl că aceasta era chiar casa, în care intrase un bărbat cu o jumătate de ceas Înainte. Te Înşeli, Matteo... nu’I aceasta adresa pe care ţi-a dat-o sora mea.
—	Vă cer ertare, stăptue... aceasta e adresa ce mi a dat-o signora Capponi; şi, de teamă ca să nu greşesc, mi-a dat-o şi în scris.
—	Şi fiica mea locueşte singură ? întrebă bătrlnul Strozzi, şterglndu’şl fruntea înăduşită.
—	Singură cu bătrlna Assunta.
—	Nici o altă fcmee ?
—	Nici una.
—	Oh, doamne J...
Şi, simţind că picioarele au-1 mal ţin, bă-trtuul se rezimă de zid.
—	Ce aveţi, pen'ni Dumnezeii!... Ce aveţi, monsegnior Filip ?
Această Întrebare 11 aduse In fire.
—	Nimic, zise el, nimic, Matteo... o slăbiciune... Mergi de m’aşteaptă pe piaţa San-Marc, In ţaţa mlnăstiril Dominicanilor ; In-tr’un sfert de ceas voiă veni şi eâ.
—	Cu toate astea, excelenţă... obiectă vechiul servitor, care pricepu că ceva extraordinar se petrece.
—	Du-te, Matteo, du-te... repetă Filip cu atîta bllndeţe şi jale, în cit Matteo se depărta fără să mal încerce a rezista.
A’uncI Filip Strozzi înaintă spre căsuţă cu pasul nesigur şi uş >r ca al unei fantome, hotărît să spargă uşa, dacă nu s’ar deschide ; dar, In momentul ctud Întinse mîna spre clampă, poarta se întoarse In ţîţinl ca fermecată, şi un om mascat apăru In prag.
Mal Înainte ca acest om să se reculeagă, mina lui Filip Strozzi ll apucase de guler, şi aceste două interogaţiunl s? ’ncrucişară :
—	Ce vrei tu ? Întrebă omul mascat.
—	Cine eşti tu ? Inttebă Filip Strozzi.
—	Ce ’ţl pasă ? răspunse omul mascat, tăclnd o sforţare pentru a s ăpa din mtna de fer a bătrînulul.
Dar acesta, cu o smucitură puternică, îl tîrî In stradă!
—	îmi pasă mult, zise el, şi vreaă să
ştifl numai de cit...	*
Şi, tot-odată, cu o mişcare aşa de repede, Incit adversarul nu mal avu timp să o pre-vie nici să se opună, Filip Strozzi ÎI smulse masca.
Şi par’că pentru a sastisface mal curlnd dorinţa tatălui ultragiat, luna deschise drum
unei raze printre nori şi lumină piaţa Santa-Croce.
Tinărul şi bătrlnul putură atunci să se recunoas-ă, şi recunoscîndu-se, dădură a-mtndol o esclamaţie de surprindere.
—	Filip Strozzi ! strigă tinărul.
—	Lorenzino ! strigă bătrlnul.
—	Filip Strozzi ? repetă tinărul cu un accent de groază, pe care nu putu să-l In-năbuşe. Nenorocitule! ce cauţi aici, In Florenţa ? Nu ştii tu că pe capul tflfl e pus un premia de zece mii de florial ?..
—	Am venit să cer socoteală ducelui de libertatea Florenţei, şi ţie de onoarea, fiicei mele...
—	Dacă n’al fi venit de cit pentru cea din ui mă chestie, ar fi uşot de aranjat, scumpul mea unchifi ; căci onoarea fiieel tale este tot aşa de intactă ca şi aceea pe care mama el geloasă a dus-o In mormlnt dimpreună cu dinsa.
—	Lorenzino iese la 2 ore spre zori de la fiica mea, şi Lorenzino zice că fiica mea e încă demnă de tatăl el!... Lorenzino minte.
—	Sărman bătrln căruia exilul şi ne norocirea i afi răpit memoria ! zise tinărul cu un indescriptibil ton de compătimire. Dar al uitat, Strozzi ?... Al uitat că tu te-al căsătorit cu Iulia Sodarini, sora mamei mele ; că Luiza şi cu mine eram destinaţi unul altuia ; că femeia ta, pe cînd trăia acea fiinţă sfîntă, nu făcea nicl-o deosebire între mine şi cel doul fii al <6f, Petru şi Toma. De ce să’ţl pară surprinzător faptul că efl am continuat de a iubi pe Luiza şi Luiza mă iubeşte, de vreme ce amorul nostru a fost aprobat chiar de tine ?
Strozzi îşi duse mina la frunte.
—	E adevărat, murmură el, uitasem toate astea; dar, cu o mică sforţare, pot să’ml reamintesc tot... tot, fii liniştit, lată, me-
moria Începe să mă ajute... Ascultă.. Da tu eşti nepotul meii; da, femeea mea şi eU v’am destinat pe voi unul altuia, da, nu făceam nici o deosebire Intre tine şi cel-l’aţl doul copii al noştri. El bine, Loreu-zino, ziua promisă a sosit; tu al două zeci şi cinci de ani şi Luiza are şase-rpre-zece. Proscris, cum sunt eft, isolată cum este dinsa, 11 trebue cine-va eare s’o iubească cu o dragoste de tată şi de soţ. Singura mea comoară de care nu s’a atins încă nici tirania, nici exilul, este dinsa .. F.I bine, unicul med Înger, ultima mea speranţă,' singura mea comoară, ţi le dafl ţ e, Lorenzino, efl, sărmanul proscris... Ia p< fiica mea de soţie, fă o fericită, şi, ori care ar fi preţul tesaurulul ce ţi-1 dăruesc, mă tifl socoti Încă dator ţie...
Lorenzino ascultase cu o visibilă emoti-nne tot ce spusese bătrlnul. Clnd Filip Strozzi îl oferi mina fiicei sate, ei făcu un pas Înapoi, şi, şovăind, se sprijini de un pilastru ce susţinea balconul. In sîîrşit, clnd bătrlnul tăcu, el rămase un moment mut, pârlnd că nu găseşte cuvintele ce avea să spună, şi apoi răspunse cu o voce surdă:
—	Tu ştii bine că aceea-ce’ml propui, Strozzi, ar fi fost posibil altă-daiă, va fi posibil poate Iu viitor, dar este imposibil astăzi.
—	Oh! cunoşteam dinainte răspuns 1 t»fl, Lorenzino !..
Şi pentru ce ar fi imposibil, spune! Domnul să-mi dea numai răbdare să te ascult, şi efl te ascult...
(Va rima).
CLATTON&SHUTTLEWORTH
BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bucovâţ Ao. 18, CRAIOVA
maşini: agricol
ii
„STEAUA ROMANA
Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî
CAPITAL SOCIAL LEI 10.000.000 DfPLl» VÂflSAT

VjL -	*	|i« r ţ_.
Petrolett, Benzină, Ligroină, Gazolină, Residiurl pentru ars,
Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearinâ.
Pentru Comande a se adresa la
H>ii*eeţiiineM Grenerală
Strada Doamnei, No. 4
I
Printr’o simplă Cartă poştală se comandă la
Fabricele Romine Unite
Strada Fecioarei No, O
APA GAZOASA
Sticla mare 8 bani, sticla mică 5 bani
APA ALCALINA
(îclocueşte Borvisul şi Gieshiibler) STICLA 20 BANI servite la domiciliu
Produsele noastre sunt fabricate în modul cel mal hygienic cu apă perfect sterilisatâ trecuta prin un system triplu de filtre din cele mal perfecţionate. Din punctul de vedere al
.	.	eftinătătei şi călită Ui ele în-
ving ori ce concurenţă.
FABRICELE ROMÎNE UNITE
de Bantnri gazoase şi Acid carbonic lichid
Societate Anonimă. — Capital 029.000 lei
ANTIPYRINA
EFERVESCENTĂ
E3 PBRDHXE!^
In potriva Durerilor, Migrenelor, Botei de Mare, ete.
Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şi Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei.
LE PERDRIEL <8: Cie, Paris.
Tipografia ELI A DE execută tot felul de lucrări atingfltoare de această artă, ca cea m&I mare acurateţă şi cu preţnri foarte moderate. Promptitadinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.

r,
l
CASE DE BANI
Englezesc!
de
STEEL
Fer şi Oţel
Sigure contra focului şi spargere!
din
Fabrica
Phillips cV Son Rirmiiigliam
DEPOSIT LA
or WALTER T- FRANKISH
Depozit de Maşini Agricole Represeutant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21
iffaS mult de de eeeol *ncce» proclamă superio tatea sa In tratamentul de guturai, iritaţismei peptulul, t .fluenţa, dureri! reumatismale, ucrtntfturi, răni, vărsături, bătături. —Topic excelent contra bătăturilor
I
0
TEIRICH & G
BUCUREŞTI
No. 9, Strada Berzei, No. 9
TELEBRAMAZ, APA
încălzitul central
LUMINA ELECTRICA TELEFOXE PAR1TOXEBE FILTRU CHAMBURIANO PASTEUR TUBURt
de BAMAI.T, PU SIB, FOSTĂ şl FIER
CE, O SETE
de toate felurile (tauf d l’eyout)
MARE DEPOSIT de toate articolele atingătoare de aceost* branţă
BIROU de CONSTRPCŢIE.-Expnrt
UIPLOIU DE DATOARE la Expoziţia din Bucurfliel In 1891


Les vâriisbles Eaux minariles da
VICHY
uotrt Io* Scurta,
Vf£HY-ET«T
CELESTI&S
GRAHDE-GSIIULE
HOPfiTAL
Exlgor Io nom «ar la «apauto st ('«tlQuotW. 1
Lat teul» «irltablu Pastlllei d« foliy sânt lat jj
PASTILLE YICHY-KTAT
fabriqudee avec le» «el» natureU , extraits des Eaux de ’Vwhy-Etai. \
Comprimi» de Vichy
mu •elf ulmii VICHY-6TAT pri*»r*r l’zz* o-tttei.Ue li VICHY OAZEUSE.	,,
»|ltt IMrri parii_____
a. a. OARZSST s <7-4*7
MARELE MAGASIN ROMÂN
DIMITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. I, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că în acest Magasin se vînd t6te articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a maî făcut
RARE MIE Mii] CEHE DE PREŢURI
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii:
XeflrnrI, Tonlnrl, Bazarlue, Lalnaglnrl, Grenadine foarte eftlne
CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiuri se vînd cu 50 »/0 Rabat (V* preţ)
CĂMĂŞI bărbăteşti albe şt colorate, calităţi bune ele la Ăel 2,i» in «mm
Cel mai mare asortiment de LainngiurI şi Mătăsăril, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, ete. etc.
BATOANE SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest M gasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei 160 piuă la cele maî fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de ori ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.
Bucureşti. —Tipografi* «HELIADE» Strada Clementei No, 3. — BucurestL
www.dacoromanica.ro
NAŢIONAEĂ Reprezentînd LUAREA GRIVIţEI
la 30 Auguat MS77
Tablofi circular colosal executat de renumiţii pictori artişti din Httnich
RETZ, RRMEGER, EROSCH, REWSA-VHER, şi WEUMAJVIVl
dapă ridicări făcute la faţa locului
DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa pină la 6 seara
fVejwl de intrare : 1 led de persoană, iar pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de grade inferioare, 50 de bani.
Intrarea 2 lei de persoană şi 1 led pdntru copil
Bucureşti, Bulerarăul Colţea, (Unea Frimărie}
C. 11