SERIA EL—ANUL IV, N«. 825. NUMĂRUL 10 BANI
A BOJVAMEIVTEMjE
încep la 1 şi 15 ale fte-cârui luni
Un an In ţară 30 lei; In st'-einatate 50 lei Sa.se luni ... 15 *	»	»	25	»
Trei luni . . . 8 »	»	»	13	*
Un număr In slreinilate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HMWACTMA
a treia
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. t
TELEFON
MERCURI, 29 IULIE 1898 NUMĂRUL 10 B ANf
iVIKIIBII.Ii
Anunciurl la pag. IV	, 0.30 b. lima
•	* » m . . . . . 2.— lei »
>	» » n........:l— » *
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANI
A MfilrfîSTnA Ti A1
No. 8. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
SITUAŢIA
OAUATABn
GESTIUNEA TARĂNEASCA
Am scos la iveală una din anomaliile situaţiunel noastre economice, punînd în lumină faptul slra-niQ că la noi proprietarii rurali nu sunt agricultori.
u O altă ciudăţenie a acestei si-suaţiunl e şi aceasta: libertatea, la hol, şi numai la noi, a carnaţii.
Unii vor fi aflînd poate cu mirare că Romînia e aproape singura ţara din Europa, unde nu exista nici o lege în contra uzurel.
Din această pricină, camăta a atins, la noi, nişte proporţiunl îns-păimîntătoare. Ea a ajuns a fi una din cauzele de căpetenie a sărăcirel clasei ţărăneşti. La sate, ţăranii se împrumută de obşte plătind, drept dobînda 1 leQ pe lună la napoleon. Adică 00 la sută pe an!
Aceste abuzuri isvorăsc, de sigur, in cea mal mare parte, din lipsa orl-cărel disposiţiunl menite a în-frîna camăta.
Singurul text de lege, care, la noi, se ocupă de dobîndă e legea din 10 Decembrie 1882, care glă-sueşte ast-fel :
* Articol unic. Articolul 1589 din cod. civil se modifică ast-fel:
«Să defige o dobludă de 5 la sută, pe an, pentru afacerile civile şi de 6 la sută pe an pentru cele comerciale, 1d toate cazurile unde nu s’a hotărtt de părţi quan-tumul ef.»
Mp
MPrin urmare, legea nu se ocupă d# cît de cazul cînd dobînda nu s’a hotărît de părţi şi lasă fără limită dobînda convenţională.
Prin aceasta, legislaţie nea romînă se deosebeşte de aceea a mal tuturor ţarilor europene.
Să documentăm această afirma ţiune prin cîte-va exemple.
In Franţa, stipularea, în materie civila, a unei dobînzl mal mare de cît cea stabilita de lege, e ori reductibilă, ori une-orl e chiar pedepsită.
In adevăr, legea franceză face o distincţie între faptul izolat de camătă şi obiceiul uzurel.
In primul caz, legea anulează, în contractul pătat de camătă, numai clauzele ilicite şi obligaţiunea ră-mîne valabilă pentru prisos.
Obiceiul de uzura, izvorînd din repeţirea actelor de camătă, e însă aspru pedepsit de lege.
In Belgia, codul penal, dispune prin articolul 494, următoarele :
«Orl-cine va fi împrumutat, In mod care desveleşte un obiceifl, valori pe un preţ care covlrşeşte dobînda legală şi abuztnd de slăbiciunile şi patimile celui Împrumutat, va fi pedepsit cu o Închisoare de la o lună la un au şi cu o amendă de 1000 piuă la 10.000 lei saă cu una numai din aceste pedepse».
Prusia, după ce oborîse orl-ce dispoziţiune represiva o uzurel, a fost nevoită, faţă de abuzurile ce încolţiseră sub regimul libertăţii nemărginite, să facă o lege in contra camătil. Această lege, din 7 MaiQ 1880, defige pedepse şi pentru cazul întîmplător şi pentru cazul obicinuit de uzură.
Acel ce, folosindu-se de strîmto-rarea, de imprudenţa ori de inex-perienţa unei persoane, stipulează beneficii pecuniare covîrşind dobînda legala, se pedepseşte cu 6 luni închisoare şi 3.000 lei, amenda maximum : închisoarea şi amenda sunt mal mari pentru acel ce face din camătă o profesiune ori un o-biceiQ.
O ţară care înfăţişează, pentru noi, un interes mal stăruitor, e Austro-Ungaria, care a fost nevoita să renunţe la libertatea dobînzel, din cauza abuzurilor ce s’aQ produs, mal ales în Galiţia şi în cele-l’alte părţi ale Monarchiel învecinate cu Romînia.
Legea austriacă din 28 MaiQ 1881, stipulează următoarele:
«Orl-cine, într’o operaţiune ce ţinteşte a des hide ori a Înlesni un credit, exploatează, cu bună ştiinţă, uşurinţa debitorului, slăbiciunea Iul intelectuală ori excitaţiunea lui de spirit, făclnd să-I să tăgăduiască ori să-1 să dea, lui ori unei a treia persoane, beneficii pecuniare cari, prin exageraţia lor» sunt de natură a pricinui ori a pripi ruina acelui debitor, se face vinovat de nn delict şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 3 luni şi de la o amendă de 100 plnă la 300 fiorini».
In Ungaria, s’a alcătuit o lege din cele mal aspre în contra camătil. Legea a fost votată în 1883 şi deja, în 1889, se constata la congresul de agricultură, ţinut sub pre-şedinţa d-lul M6line, la Paris, cu prilejul Exposiţiunel, că acestei legi se datoreşt.e, în mare parte, îmbunătăţirea situaţiunel populaţiunel rurale din Ungaria.
Am amintit toate aceste disposiţiunl luate mal pretutindeni în contra libertăţii dobînziî, nu numai pentru a scoate în lumina deosebirile dintre legislaţiunea noastră şi legislaţiunile streine, dar încă pentru a învedera urmările ce trebue să aibă neapărat, faţă de noi, aplicarea cu străşnicie a legilor asupra cametil în ţările învecinate cu noi şi bîntuite, ca Ungaria şi Galiţia, de cămătarii evrei, cari, urmăriţi pe acolo fără milă, nu găsesc de cît în Romînia, un cîmp întins de operaţiuni.
Socotim că această stare de lucruri trebue să înceteze şi că măcar populaţiunea rurală trebue ferita de exploataţiunea el prin camătă.
In unele ţări, legile în contra uzurel se aplică cu o asprime extraordinară. Une-orl se permite judecătorului să pedepsească camăta, constatată prin simplă presump-ţiune.
Negreşit, o armă atît de primejdioasă nu poate fi mînuită de cît cu multa băgare de seamă.
Totuşi, socotim că s’ar putea aplica, în mod eficace şi tot-o-dată fără neajuns, o lege care ar face o distincţie înţeleaptă între cazul întîmplător de uzura, care ar fi mal uşor pedepsit, şi cazul obicinuit şi oare-cum profesional de camătă, care ar trebui lovit fără cruţare.
Şi chiar, în ceea-ce priveşte cazurile întîmplătoare, în cari interesele ar covîrşi o anume dobînda legiuita, s’ar putea feri de aspri-mele legel şi de orl-ce investigaţi-une jicnitoare împrumuturile făcute de comercianţi la comercianţi ori de anume Bănci la particulari, cînd acele Bănci ar fi constituite în anume condiţiunl.
Socotim că o asemenea lege, mal ales cînd ar fi întovărăşită de o lege privitoare la Băncile populare, despre care ne-atn explicat deja, ar da roade îmbucurătoare, şi în ceea ce priveşte buna stare a populaţiunel rurale, şi în ceea ce priveşte avîntul ce l’ar lua creditul mutual.
IJn conservator»
A ae vedea tu pag. II: ruina ai reînălţarea Spaniei, Iar la ultimele Informaţii: abuzurile tie la primăria Capitalei.
d-lui STOLOJ AN
Seu in pa ţară !...
de Gamma
D le comisar, patru pungaşi fac scandal.. Dacă nu sunt d’ai noştri, să-i arestezi...
SITUAŢIA D-LUI STOLOJANT palr,‘ proitcU prMl°an
Toate aceste proiecte vor fi gata în luna Septembre, aşa că fiind încă de atunci discutate în consiliul de miniştri, ele vor putea fi depuse pe biuroul Camerei chiar la începutul sesiunei.
Demisia ministrului domeniilor.* Motivele demisiei.— Reformele d-Inl Stolojan.
Demisia mlnistrnlni domeniilor
Suntem în măsură d’a ofirma că, chiar în ajunul plecărei d-'ui Sturdza, d. Stolo] an a înmînat primului ministru de-misiunea sa.
Această demisie n’a fost însă primită de d. Sturdza.
Mottvele demisiei
Motivul principal al demisiei e că d. Sturdza n’a vrut să primească proectele de lege pregătite de d. Sto'ojan, care e singurul ministru care lucrează la departamentul său. In trecuta sesiune, consiliul de miniştri n’a lăsat pe d. Sto-lojan să presinte de cît un singur pro-eot de lege (oare de altmintrelt n’a fost votat) privitor la sindicatele agricole.
Şi chiar acest proeot a eşit cu totul ciuntit din deliberările consiliului de miniştri. Proedul primitiv al d-lui Sto-lojan era privitor la sindicate în general, şi după diacuţiunile din consiliu a fost redus la proporţiunile meschine ale unui proect, privitor numai la sindicatele agricole.
Dar pe lingă motivul că d. Sturdza nu a dat sprijinul său d-lui Stolojan, pentru ca acesta să-şi realiseze reformele, mai sunt şi alte consideraţiunl, între cari o răceală foarte semnificativă dintre cei doui miniştri, cari au determinat pe d. Stolojan să-şi înainteze demisia.
Reformele d-lnl Stolojan
D. Sturdza n’a vrut să primească demisia colegului săă de la Domenii, dar acesta n’a consimţit să rămîie de cit după ce i s’aii dat asigurări că i se vor susţine proiectele, in sesiunea viitoare.
Principalele sale proiecte cari vor fi ast-fel aduse în dezbaterea parlamentului sunt:
Proiectul de lege privitor la sindicatele agricole, proiect deja înaintat Parlamentului.
Apoi, printre proiectele cari sunt încă în studiă:
Un proiect de lege privitor la crearea de sate model tn Dobrogea.
Modificarea legii vi măreţ moşiilor Statului.
DIN STREINATAlE Rusia contra Angliei
După diferite ştiri, o luptă la cuţite se dă îu momentul de faţă între diplomaţia rusească şi cea engleză, pe diferhe puncte ale globului.
La Peking, reprezentantul Rusiei şi acela al Angliei se sflşre zilnic Înaintea cabinetului chinezesc. însărcinatul de afaceri rus, d. Pavloff, face posibilul şi imposibilul ca să impedice pe guvernul chinez de a da concesiuni pe căi ferate şi exploatări de mine capitaliştilor englezi. După cit se pare, ambasadorul Angliei, d, Mai-donald, perde tereu pe fle-care zi.
In Africa, pe coasta mării Roşii, Rusia e de asemenea pe punctul de a repurta un mare succes. De şi Roşia îşi creează un puternic mijloc de comunicare cu China, prin construirea drumului de fer trans siberian, totuşi ea are nevoe să'şl asigure coinuaicaţiunea şi pe apă.
In acest scop, guvernul rusesc urmăreşte de multă vreme crearea unei etape pentru vasele ruseşti pe drumul din marea Roşie Cu politica pe care a dus-o faţă de Menelik al Abisi-niel, Rusia a reuşit. In adevăr, Menelik cedează Ruşilor Sultanatul Raheita, pe coasta mării Roşie, între colonia italiană Erithrea şi colonia franceză Obok, drept în faţa insulei Pe-rim, care se afla în mina Englezilor şi constituie una din cheile mării Roşii.
Prin aeeastă posesiune, Ruşii ajung stâplnl pe drumul mării Roşii în toemaî ca şi Englezii. Şi dacă aceştia vor face mizerii vaselor ruseşti" la intrarea canalului Suez, vor face şi Ruşii mizerii vaselor engleze la trecatoarea Bab-el-Mandeb.
In Rnnla
Lupta între influenţa rusească şi cea engleză se desfăşură acum şi în Persia, şi după cit se pare tot în dezavantajul Angliei.
Guvernul din Teheran, tot-d’auua In nevoi băneşti, are trebuinţă de un împrumut. Se începură deja negocieri şi împrumutul era să se facă la Londra, prin intermediul Băncel Persieî, dindu-se drept garanţie veniturile vămilor de sud ale Persieî.
Iutervin Ruşii, fac propuneri mai avantagioase şi obţin să facă el împrumutul. Influenţa Rusiei în sudul Persieî e deci asigurată, In necazul Englejilor.
Lucrul va avea o urmare foarte neplăcuta pentru Anglia.
In adevăr, se zvoneşte eă Rusia caută să ob-ţie un port în golful persic, ca să-şi c reeze o staţiune pe drumul Indiilor.
Pentru Ruşi, e uu interes capital—cită vreme Dardanelele sunt închise—să-şi asigure intrarea Iu golful persic şi în marea indiană. Şi probabil că vor izbuti, mulţumită influenţei ce capătă in Teheran prin facerea împrumutului.
Forelgu
TRIBUNA LITERARA
0 amintire de teatru
Actorul francez Julien Desehamps, care a fost angajat 14 ani la faimosul teatru Mi-ohel din Petersburg, şi care apoi a făcut un mare număr de călătorii artistice, îşi scrie acum memoriile. Din acele Însemnări, ziarul Petit Bleu publică unele cari i sfl fost comunicate. Am tradus din numărul de la 31 Iulie, pe cea următoare, pentru-că
se referă la Regina noastră.
*
* *
Eram în Romtnia, Principele Carol de Hohenzol'ern fusese de curlnd ales rege (1881). Graţie bunel voinţe a principelui Cantacnzino şi a principelui Dumitru Ghika, avusesem o audienţă la Rege, şi 11 cerusem favoarea de a da o reprezentaţie la Curte; cererea mi s’a Încuviinţat în mod foarte graţios. Era vara, familia regală locuia la Sinaia, palatul actual nu era terminat, ea locuia deci într’o mtnăstire vechie, aşezată ca un cuib de vulturi In vlrtul unul munte stlncos.
In acea locuinţă originală şi luxoasă, se petrecu scena de veselie care voia încerca s-o povestesc aci.
Programa seratei noastre se compunea din două acte mici: Le bibelot, comedioară de Ern. d’Hervilly, şi Un mari dans du coton de Lambert Thiboust.
Mal Intîifi o privire asupra sălel, splendid luminată. In frunte. Regina In costumul naţional romlnesc sau mai exact Slav (mal exact, nu e răii. N. red.) care o prinde de minune, şade pe un fotolii! mare, îmbrăcat cu catifea. In jurul el un şir de domnişoare, Îmbrăcate asemenea naţional, conversează Încet. Pe acelaş rlnd, la cea-l-altă extremitate, şade Regele Carol înconjurat de ofiţeri, aproape aşa de numeroşi ca domnişoarele de onoare.
Intre scena Doastră, mititică,pe acelaş nivel cu restul salonului, şi iluştrii auditori, e de abia un interval de trei paşi. A venit momentul, vom Începe cu: Un mari dans du coton (un bărbat bine îngrijit.) Cum se aude clopoţelul, încetează îndată zgomotul con-fus al vocilor domnişoarelor. O muscă dacă ar sbura i s’ar auzi zbtrnăitul.
Doui servitori trag cortina de catifea, drapată italieneşte.
Eii intru, îmbrăcat cu halatul lung tradiţional, cu capul Imbrodobit cu o basma de mătase. De la nodul basma'el se ridică pe vîrful craniului cele două extremităţi, ca nişte coarne, indispensabile, pare-se, pentru un om Însurat care se respectă.
Ochii sunt aţintiţi, atenţiunea Încordată, constat că nimeni nu e indiferent. Scena lutîia, în care explic că sînt prea răsfăţat de nevastă, că’ml plăceaţi mult nul mult fostele mele metrese, una Adela, fantastică, cheltuitoare din cale afară, lucru pentru care o admiram, alta, Ortensa, femee pasionată, chiar apelpisită, care poartă un pumnal, prins sub jartiera piciorului drept; clnd încep apoi să imitez apucăturile de pisică desmierdată a'e soţiei mele legitime, Cesarina. publicul select se animeaza şi începe să facă haz. Cînd intră însă camarada mea, d-ra Scriwana, care de alt-fel şi-a jucat rolul în acea seară, cu o enormă fantezie, un rîs fără oprire apu~ă tot auditorul şi devine din ce în ce mat tare, plită la căderea cortinei. Regina, mal ales, înfăţişa spectacolul extraordinar şi aproape îngrijitor al unul rîs mergînd pînâ la extrema limită.
Eticheta era cu totul uitată; Regina se t&vălia tn spasme de rîs convulsiv, se ridica puţin de pe scaun, recădea apoi, apă-sîndu-şî pieptul cu amindouă mlinile. Dindărăt, domnişoarele de onoare făce;;(i ca Regina, cu mal puţină convingere însă, căci nu puteaO ca dlnsa să aprecieze scenele de viaţă conjugală. Rîsul lor amintea artifiţiile.
De trei ori se sculă Regele Carol şi încercă se liniştească pe Regina, fără folos, căci noi ne opream plnă cînd se întorcea Regele la locul Săti. îndată ce începeam din nott, situaţiunea era aceeaşi ca mal înainte.
Camarada mea şi cu mine, ne miram mult de ecest succes aşa de mare, mal mare de cit avusese chiar Alphonsine şi Dupins, creatorii rolurilor. Micul act ce jucam se termina de obiceiă în 35 saO 40 de minute.
In ziua aceea, ne a trebuit o oră şi şapte minute ca să-l terminăm.
*% . . .
Cine poate şti ce asociaţie de idei, ce deşteptare de amintiri, ce disposiţie poate chiar inconştientă, a provocat acel rîs o-meric al Suveranei noastre.
Un cas — nu de rîs — ci de uimire ne mal pomenită, a unul public, e <-el următor. Se juca într’un oraş german Wilhelm Teii. Actorul care trebuia să joace pe fiorosul Gessler, băuse, nu destul ca să nu joace, dar destul ca să fie cuprins de sentimente... eminamente umanitare. In scena In care Wilhelm Teii roagă aşa de stăruitor pe Gessler să-l scutească de a încerca să nimerească cu săgeata un măr aşezat pe capul fiului sâiî, actorul care făcea pe Gessler, se îuduioşază şi II zice: Te iert, du te a-cusă I Tablofi. Ce era de făcut ?
Birou.
www.dacoromanica.ro
OTORMAŢn
Abuzurile de la primăria Capitalei
Consemnăm aci, fără nici un comen-tar, cîteva fapte cari de astă dată nu is-vorăsc de la agenţi subalterni ai primăriei, ci însuşi de la primar.
*
* *
Prin o violaţiune flagrantă a legii, dar să zice pentru interese inavuabile, s’a dat voe unui domn Băjenaru să deschiză fabrică de cărămidă şi groapă de nisip în lăuntrul raionului cupitalei, cu toate că e vorbă de una din acele industrii insalubre, cari nu sunt tolerate de lege în oraş. *
* *
Alt caz :
S’a hotărit deschiderea stradei Banu Manta, al cărei plan s’a şi decretat (decretul No. 2126).
Această stradă trebuia să se prelungească mai departe intre strada Laborator şi strada Micşunele.
Utilitatea deschiderii acestei strade e neîndoelnică. Această lucrare e necesară pentru prelungirea Slr. Banu Manta. Serviciul technic s’a pronunţat pentru des chiderea acestei strade. Chiar primarul a recunoscut utilitatea acestei strade, de oare ce a dat unei persoane autorizaţia de a clădi pe alinierea acestei strade înainte chiar ca planul să fie decretat.
Lucrul era cu atit mai uşor cu cit un proprietar de pe traseul acestei strade să oferise să facă deschiderea stradei pe cheltuiala lui.
Primarul primise chiar propunerea. Se intîmplă insă că unul din proprietari, d. Prunescu, care avea un loc pe traseul stradei, a vrut să-şi speculeze locul, şi cerea preţuri din ce în ce mai urcate. Proprietarul care se însărcinase să deschisă strada, cere primarului să trimită afacerea la juraţi, cari să hotărască preţul şi el depunea banii pentru plata exproprierei.
Pentru a favoriza pe d. Prunescu, primarul cere ca de bună voe să se fixeze preţul, adică să se plătească d lui Prunescu preţul exagerat, cerut de dînsul şi care era de cinci ori mai mare de cit valoarea reală a locului.
Cel ce oferise să deschiză strada a refuzat să mai facă lucrarea, nevoind a fi astfel exploatat.
Primarul a dat atunci voe d-lui Prunescu să clădească chiar pe traseul stradei, făr.înd să sufere pe mulţi proprietari interesaţi de nedeschiderea stradei şi ex-punînd pe comună ca mai tirziu să ex-proprieze, pe preţ mare, nu numai locul dar şi casa nouă a d-lni Prunescu.
*
* *
Aşteptăm să vedem dacă administraţia va cuteza să desmintă aceste fapte, şi dacă d. Melissianu va cere darea noastră în judecată pentru calomnie.
Anuarul institutului austriac da geologie conţine un studifl desvoltat al regiuuel Bacăului şi al Carpaţilor de acolo, făcut de d. Laurent Teisseyre, profesor la Universitatea din Lemberg.
Autorul a călătorit în 1895 şi 1896 sub conducerea d lui C. Alimăneşteanu, şeful serviciului minelor din Carpaţii Moldovei.
Lucrarea e însoţită de două planşe şi 33 ziacotipil; ea rectifică mu'te detalii din lucrările Iul Coquaud şi Iul Drăghiceanu, şi adaogă multe cunoştinţe noul.
Localităţile studiate, din punct de vedere geologic, sunt Ttrgu-Ocna, Slănic, Măgura, Slânicelu, Gura Stanicului, Hirji, Iordogatu, Mâgara-Leruuţu, Grozeştl, Oltuzul, Doftana, Moineşti, etc.
Se zice că d. Solacolu, loc-ţiitor de primar, şl-a dat demisiunea, dar d. Perediide i-a respim’o, ziclnd:
— Vom vorbi după ce se va întoarce primarul!
In urma neînţelegerilor ce aii isbuenitln tabăra guvernamentală din Craiova asupra aleâtuirel ILtel pentru viitoarele alege I comunale, guvernul a hotărit să abandoneze pe d. Maldârescu, primarul Craiovel, In-voindu-se ca In capul listei să figureze d deputat Nae R.manescu.
Prin aceasta se caută a se da o amară lovitură d- ul An. Stolojan, care fiind In duşmănie personal cu d. Romauescu, susţine pe d. Măldărescu, safl pe ori care altul.
MM. LL. Regele şi Regina, în călătoria lor spre Ragaz, se vor opri Duminică seara, pentru o zi, la Viena, unde M. S Regele va primi în audienţă pe contele
Goluchorvsky.
In actst scop, s’a reţinut un apartament la Hotel Imperial.
Revista englezească Boardof Trade Journal din Iulie, conţine o analiză a raportului ce a trimis vice consulul englez din Galaţi în privinţa liniei romtneştl de naviga-ţiune maritimă.
După această analisă, importul total pe cale maritimă e, lu termeu media, de 358 roii de tone pentru Romlriia. Din acestea 238 000 vin din Englitera. Din cele 239 000 tone de cărbuni, nu mal puţin de 200 000 sunt cumpărate da guvernul romln. Toată industria noastră privată se mulţumeşte deci cu modesta consumaţie de 39 000 toue pe an.
Pianul serviciului maritim.—după aualisa englezească.—este acesta ; cinci vapoare de cîte 3000-3500 de tone puţind face 25 piuă Ia 30 calatorii la Rotterdam pe an, vor transporta la dus 130—165.000 tone da cereale, aşi la întors aceeaşi cauţi! ate de cărbuni.
Dacă ae realiseazâ aceste coudiţiunl favorabile, eîştigul poate ti de 16 —20 000 livre «terlinge.
în cursul tăplăminel trecute d-nil Gh «Ghiţescu şi Gh. Bofta, ugn! deputat-primar şi celalt prefect at judeţului Suceava afl provocat in saloanele primăriei din Fălticeni o Întrunire a colectiviştilor $e marcă •din localitate, pentru a se cousfătui asupra măsurilor ce sunt de luat In vederea viitoarelor alegeri comunale.
Rezultatul acestei consfătuiri a fost o a-
devărată desiluziune rpentru ambii leaderl, căci din 46 persoane invitate de abia 21, dintre care nouă funcţionari, afl răspuns la apelnl făcut de capii administraţiunel. Ceea ce e de remarcat este că, d-nil deputaţi St. Albu, VI. Ghiţescu, Gh. Radu şi senator Em. Mortzun cari afl primit invitaţiunea, nu numai că refuză a mal da concursul lor d-lor Softa şi Ghiţescu ; dar aă şi declarat mal multor persoane că vor combate lista administraţiunel actuale.
Suntem informaţi din sorginte autorizată, că s’a hotărit în mod definitiv o întrevedere între împăratul Frânte Iosef şi Regele Carol.
Această întrevedere însă nu se va face la Temişoara, după cum am anunţat acum cîte-va zile, ci la Schoenbrunn, lingă Viena.
întrevederea va avea loc in primele zile ale lunel Septembre, cînd MM. LL. se vor întoarce de la Ragaz.
D-nil Ferichide şi General Berendeiă In-tlmpină mari dificultăţi cu numirea inspectorului general al jandarmeriei rurale.
D-nil locot.-colonell Mustaţă, Cremlăfi, Şainoglu şi Danielopol, refuzlnd această funcţiune, d. senator colonel Obedeanu, ’şl-a pus din nofl candidatura, pe care Insă d-nul ministru de războia mal cu seamă, nu o a-grează de loc. •
Duminecă, a fost o mare vlnătoare de mistreţi, organizată de prinţul G. Bibescu în pădurile de pe moşia Mâtâsarul.
La această vlnătoare aU azistat Intre alţii, tînărul prinţ G. Bibescu, un trăgător de forţă care a obţinut cupa de aur (premiul I) În Elveţia, d. dr. Kalendero, care a venit Intr’adins de la băile Govora, d. dr. Istrati şi d. Răducan Constantineseu, mare proprietar.
D. Grimani, pictor, a luat un suniect de vlnătoare pentru a prezintă un tablofl la expoziţia din Paris.
Vlnătoarea a tost condusă de d-nil N. Protopopescu şi C. Oprescu.
D. Riga, institutor la Btrlad, care a fost condamnat de Consiliul superior al instrucţiune! publice, a li permutat din acea localitate pentru faplul că ar fi scris clte-va epigrame In ziarul Junimea şi mal cu seamă pentru că ar fi dat la ultimele alegeri, concursul săil candidatul conservator, a fost In-ş'iinţat că cu Începere de la 16 August este numit In aceeaşi calitate la Mangalia.
D. Riga, mare proprietar in Btrlad, ’şl-a dat demisiunea din postul de institutor.
Presa şt vizita Regelui
Le Figaro publică sub iscălitura d-lul Denis Guibert articolul urmălor:
Chiar În mijlocul potopului de retorică cauzat de moartea d-lnl de Bismarck călătoria Regelui şi Reginei (sic!) Rumlniel la Pe-tersburg atrage şi merită atenţiunea Europei. Se poate considera că omagiul acesta către puterea rusă a fost. mal de grabă suferit de cit oferit spontanefl de ministrul Sturdza. Ministrul actual al Regelui Carol este omul purei tradiţiunl din 1848, al acestei epoce funeste piiucipatelor dunărene in care caracterul particular al popoarelor şi al raselor, pe care s’a pretins că le unifică, a suferit o eclipsă şi o micşorare.
E evideut că uu pentru a permite Romlniel din nofl constituită, de a se lăsa atrage In orbita politicei ruse safl franceze, a Împins d. de Bismarck, la 1866, pe prinţul Ca rol de Hohenzollern să primească tronul ce ocupă de atunci. El 11 aşezase acolo ca sen-tiuela depărtată a intereselor germane.
Vizitele schimbate nu de mult către împăratul Austriei^ şi Regele Carol afl accentuat şi mal mult Încrederea ce Suveranii din tripla alianţă aveafl în fidelitatea Regelui Romlniel cu originile sale germane şi cu sentimentele sale de fsmilie. Dar lo-giea situaţiuoilor e pentru şefei uuul Stat, mal puternică de cit obiceiurile căpătate din educaţiune şi chiar din preferinţele i-nimel. D. Sturdza, care nu iubeşte Rusia, a fost constrlns să povăţuiască pe Suveranul săfl să facă aceasta călătorie, pe care acesta a Indeplinit’o cu curtenie, dar probabil fără entuziasm.
Ast-fel s’a conjurat unul din pericolele ce ameninţaţi liniştea Europei In Balcani. Ţarul a primit pe Regele Romlniel cu o perfectă afabilitate, şi toasturile şi discursurile oficiale pronunţate cu prilejul acesta sunt de o sinceritate' cordială, In lipsa unei seninătăţi perfeete.
Dacă apropiem succesul aeesla al politicei ruse de eşecul ce a suferit In Serbia politica austriacă, al cărei protagonist d' • venise Regele Milan, se va recuuoaşte că Înţelegerea franeo-rusă dă, la Dunăre ca şi aiurea, fructe de coneordie şi de linişte».
Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist in boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 6 ore p. m., strada Episcopiei, 7.
Cronică* judiciară.
Flneră'ornl! De unde reesă că dacă aplauzele sunt autorizate la «teatru», critica trebue să fie şi ea îndreptăţită.
Acum ctt-va, timp pe scena gradinei «Dacia» se producea un Dorval oare-care, fost pe vremuri «de meserie pungaş», iar astă-zl prestidigitator tot de «meserie». In vremea «experienţelor», un spectator nesatisfăcut de boacăne, II trage o fluerătură de zbirniira geamurile de pe la proprietăţile vecine.
Mare emoţie In «arenă». Toţi se întorc, se intreabâ din ochi, caută pe lndră-neţul care a protestat «fluerlnd din degete» Împotriva apia-selor mnjuntaţel cu Nea Ghiţâ şi madam Tă-năseasca, consoarta dumisale de soţie, In frunte, de la «banga ’ntll.»
Fiuerătorul, vâzlud uimirea onor. public, începu să iluere şi mal tare.
Forţa publică fiind de faţă ca să se afle tot-d'auDa gata să dea preţiosu-1 sprijin profesorului de «prestidigitaţie» cu care e in cel mal buni termini, Înşfacă pe turburător şi-l pofteşte mal in brlncl, mal In ghionţi, pinâ la secţie unde i se dresează proces-verbal.
' fancp lleşcoricl zis acuin «Fluerătoru'» s'a Inl&ţişitt înaintea judecăţel corecţionule sub învinuirea de «scandal» şj «torturarea ordinal».
Aşa susţine domnu comisar respectiv prin procesul safl verbal.
Martorii cari afl semnat actul administrativ sunt «combătuţi» de avocatul ptrttulul pe cum că «slnt din oficifl». Erafl doi sergenţi da poliţie.
Dintre spectatori n’a bine voit să se Întâii-ştze nici unul.
Avocatul Clănţăfl reprezintă pe MeşcoricI şi pledează peDtru achitare.
—	Mal întlifl, zice, ne ridicăm Împotriva textului procesului verbal. Se numeşte «scandal» şi «turburarea ordinel» o simplă fluerătură.
Să lăsăm faDtul că fluerul se aude in tot momentul şi din orl-ce parte te-al afla, In unele oraşe precum, In capra tramvayelor, la fabrici, la gară, etc. fără că nimeni să se fi încumeţi! să’l considere de «scandal» şi «turburarea ordinel», dar dreptul de a fluera la reprezentaţii publice e în legătuiă cu dreptul de a striga «bravo» ! Dreptul de a fluera face parte din libertăţile noastre publice pentru cari afl luptat marii barbaţl de la «pazecl ş’opt»; este egal cu dreptul de vot. A suprima acest drept la spectacole ar fi să se aducă o gravă atingere la Însăşi conştiinţa spectatorului.^
—	Să aplaude cine vrea, zice atunci şi jplrîtul, pe «boţcaril» de buzunare, dar pe mine lâ-saţi-mă să fluer, dacă-ml place aşa.
Judecata achită şi consfinţeşte ast-fel teoriile asupra drepiurilor omului, ale apărătorului.
Cod.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	Un concedifl de 10 zile a fost acordat d-lul Panopol, prefect al judeţului Roman.
*	Proiectul pentru construirea unei bale de păsări şi legume In Piaţa mare a fost aprobat de ministerul de interne.
*	Modificarea bugetului ordinar al comunei urbane Caracal pe exerciţiul 1898— 99 a fost Încuviinţată de ministerul de interne.
Dualismul austro-ungar
Cititorii noştri ştifl că criza politică din Austria, cu a căreia dezvoltare i-am ţinut In c rent, a avut Intre alte urmări si pe aceea de a Impedica relnoirea la vreme, pe termen de 10 ani, a pactului dualistic care stabileşte legăturile pclitice, financiare şi economice, Intre Austria şi Ungaria.
In Decembrie trecut, pactul a fost reînoit lu mod provisorifl pe un au, în speranţă că guvernul vienez va putea In acest timp să pue capăt crizei. Afl trecut Insă şante luni şi criza e departe de a li terminată. In aceste Împrejurări, guvernul unguresc se pregăteşte că creeze o vamă independentă a Ungariei, să-şi Înfiinţeze o Bancă Naţională şi să-şi reguleze independent impozitele indirecte, păstrlnd numai legăturile politice cu Austria.
Faţă cu această hotârlre, Ausfriacil acuză pe guvernul unguresc că caută noduri In papură ca să se desfacă ecouomieeşte de Austria.
Chestiunea intrind într’o fază acută şi prezintlnd, precum lesne înţelege orl-cine, deosebită importanţă pentru ţara noastră, vom ţine pe cititori In curent cu tot ce se va face In aceas ă privinţă.
Pentru astă-zl, reproducem aci o'apărare oficioasă a guvernului unguresc pentru ne-relnoirea provizorie a pactului :
«Budapesti Hirlap» publică următoarele declaraţii pe cari baronul Bapfiy le-ar fi făcut unul intim.
Nu luţeleg, zice Bitiffy, protestările iscate cu ocasia provizoriului Foile austriace şi guvernul contelui Thun uită un fapt important, clnd atacă pe Banffy aşa de neîndurător, pe cit de nedrept. Cine e vinovat, dacă mijlocul s:mplu al provizoriului de un an safl doul, nu poate fi utilizat pentrn înlăturarea crize! ? In orl-ce caz, nu baronul Bmffy. încă din timpul negocierilor, privitoare la primul provizoria, baronul Banffy a cerut contelui Badeni un provizorig de trei ani, şi acesta nevrtud s’auda d’aşa ceva, Banffy l-a propus un provizoria de doul ani, fai ind tot odată atent pe guvernul austriac, că n’ar mal fi lu stare sa treacă In parlamentul ungar un nofl provizoriu.
Guvernul austriac n’a primit provizoriul de doi ani, accentuîud că ar fi de ajuns dacă Ungaria ar clştiga, chiar numai pentru un au, diferent» dintre quota presentă şi cea care va creşte. Paguba dintr’un an 11 ajunge Austriei. Cela două guverne ne puţind ajunge la nici o Înţelegere, Iu ce priveşte provizoriul, de oarece baronul Banffy ţinea morţiş la provizoriul de doul
am,	şi colegul sâfl din Austria la cel de un an, împăratul dete o hotârlre In sensul celui din urmă. In acest mod se alătură la articolul de lege alineatul, că provizoriul nu poate avea o durată mal mare de un
an,	şi ast-fel evenimentele dădură dreptate baronului Banffy, care, In urma imputerni-cirel împăratului declară In parlameut, cum că adunarea legislativă ungară ar putea să încheie un pact numai cu parlamentul austriac.
DIVKRSE
DIN CAPITALA
Fnrt Îndrăzneţ. — Osias Ober, zis şi A-berinan, distribui'arul tutunului d lui M. Io-nescu, din calea Griviţel, depozitar al regiei de tutunuri, a furat stăpînulul săfl suma de 5 800 lei şi tutun In valoare de 4.000 lei şi a dîspăiut, aşa mne asortat cu parale şi cu tutun, peste graniţă.
Prins, însă, In Transilvania, boţul a fost expediat în capitală, unde se fac cercetările.
Iar încercare de sinucidere.—Fără îndoială, Capitala n’a avut nici odată un seson mal abundent in crime, sinucideri, bă'âl, etc. etc. ca acesta In care ne aflăm.
Nu e zi de la D zefl, in care, o nenorocită femte trădată, un tînăr nefericit In dragoste, un desgustat de viaţă, să nu absoarbă o soluţie de chibrituri, să nu-şt sboare ereerii cu gloatele unei revolver, safl să nu se strîngă de git.
Raptrlul poliţiei de az< arată că aseară a Inc er at să se omoare, prin strangulare, sacagiul Mihail Sascăfl, din strada Măcelari 32. din causâ că tntr’un amor pe care’l nutrea către o tiuără fată din acea mahala, nu avea şanse de reuşită.
Vecinii, insă, simţind planurile pe cari voia să şi le puie In practică sacagiul, pătrund In odaie şi opresc de la acest desperat act.
Şi, ast fel, cu gtlul doar sgtiiat, Sascăfl, in loc să se odihnească intre cel duşi de pe pă-mtnt, se odihneşte,—dacă odihnă poate fi.—la poliţie, unde i s’a combătut pofta ca pe viitor
să mal încerce să se omoare, cu doctorii poliţieneşti... «beciul şi 25».
Moarte snbltă.—Azi de dimineaţă, pe la
orele 7 şi jumătate, venindu-I răfl precupeţulul Constantin Andrei, din strada Olari, pe clnd trecea iu dreptul caselor cu No. 17 din strada Smlrdan, a căzut joi şi după clte-va minute a murit.
Cadavrul a fost transportat la Morgă.
Hoţ prlna—Ert, pe la amiazi, agenţii poliţiei afl prins pe ua hoţ care, cu o seară înainte. spărsese uşile case! d-nel DancofT, strada Neptun, şi, introdus fiind Înăuntru, furase mal muite obiecte, pe clnd stăptna lor lipsea de acasă.
Niunclderea «lin Bulevardnl Ellsa-
betH.—Ieri, la orele 8 şi jum. dimineaţa, a încercat să se sinucidă, in casele din bulevardul Elisabeta 4, lucrătorul Frederich Schmitz, tlnăr, de 25 ani, cu serviciul la atelierul de fotografie al d-lul Oppelt.
Schmitz trăia de clt-va timp cu o tînărâ femee, Sara P... care, după cit se spune, nu avea aceeaşi dragoste pe care o nutrea «el» pentru «ea».	_	<	_
Duminecă seara, venind bine dispus de la berăria Opler, unde o oetrecere era organisată de societatea «Eintrach1*, Schmitz a fost eo-piios de ideea de a’şl pune capăt zilelor, ideea caro vecinie Îl obseda de la un cird de vreme.
ErI de dimineaţa, pe clnd cet-l’altl lucrători erafl la lucru, el se duce, în acest scop, într’o odae unde se afUfl mal multe lichidurl necesare fotografierii, şi absoarbe o cantitate colosală de sublimai, corosiv.
In prada unor dureri atroce, Frederich începe a ţipa şi a cere ajutor. In grabă lucrătorii îşi întrerup lucrul şi vin să vadă ce era. Cu gura arsă, cu f>ţa încă pătată de arsurile sublimatului, nefericitul amurezit se zbătea pe scln-duri jos.
Ridicat, Frederic a fost transportat la spitalul Colţea, undo i s’afl dat îngrijirile cuvenite.
Tiliat cn ciiţitnl.-Eri-seară. pe la orele 11, individul Vasiie Bârbulescu. din Bulevardul Ferdinand No. 72. a rănit cu un cuţit, in pulpa piciorului drept, pe d. Grigore C. Theodorescu, domiciliat In şoseaua Pantelimon No. 42.
Numitul Vasiie Bârbulescu, împreună cu alţi pungaşi de tagma lui, bătuse cu clte-va minute mal nainte pe un alt om. Sergentul de strada intervenind, a fost îmbrln-rit de Bârbulescu şi compania.
In timpul acesta soseşte un al douilea sergent, şi d. Teodorescu II întreabă de ce nu arestează pe aceşti pungaşi, cuvinte pe cari le a auzit Vasiie Bârbulescu.
D. Teodorescu, depârtindu-se vr’o 30 de paşi de sergenţi ca să se ducă spre casă, bătăuşul Bârbulescu II ose înainte şi 'I dă o palmă. D. Teodorescu pune mina pe dmsul şi chiamă pe sergenţi. Vasiie Bârbulescu insă văztndu-se înhăţat, scoate cuţitul şi loveşte pe d. Teodorescu In piciorul drept unde cuţitul intilnind osul, s’a indoit.
Vasiie Bârbulescu a fost arestat la secţia 48, iar d. Teodorescu a fost trime3 la spitalul Ca-lenfina pentru a fi pansat.
DIN ŢARA
Mort «lin beţie.—Stoica Slrbu, din comuna Băneasa, Ilfov, bînd o cantitate Însemnată de spirt, a fost cuprins de nişte dureri oribile, in urma cărora a şi murit.
Autopsia făcută a constatat că intestinele lui Slrbu erafl arse de spirt.
Accident nenorocit. — Din Buzăfl ni se scrie că pe clnd d-na Ecateriaa Codrescu, învăţătoare din comuna Pirscov, Buzăfl, trecea rîui Buzăfl, a fost luată de curentul apel şi dusă la fund de mal multe uri
Un sătean, care era pe mal, sărind In ajutorul d nel Codrescu, a putut-o scăpa să nu se Înece.
Transportată la casa sa, d-na Codrescu a încetat din vijţă, după două zile de suferinţă.
Ploaie cn grindinii.—O ploaie eu grindina, care a distrus 20 pogoane de tutun, a căzut In comunele Tîntava şi BăDşoent, din jud. Iifov.
81rangulat&.—In comuna PăuneştI, judeţul Putna, femeia Ioana Saghiu suferind de alienaţie mintală, s'a strangulat in odaia Iu care locuia.
Cadavrul el a fost Inmormlntat, din ordinul parchetului.
Sinuciderea din Unglienli-Rnijî. —
Orăşelul Unghenil-RusI a fost vio emoţionat Simbăta seara, scrie Opinia din Iaşi.
D ra Nadeja PascbievicI, profesoară In Pe-tersburg, venită In UnghenI ea să petreacă vacanţa la nişte rude, s’a aruncat Înaintea trenului şi a fost tăiata in două.
S’a oprit trenul imediat, s’afl avizat autorităţile şi făclndu-se o cercetare asupra cadavrului s’a găsit In buzunarul sinucise! o scrisoare in care zicea că «nu trebue făcut nimeni răspunzător de moartea el.»
Cauzele acestei disperate hotfirîrl nu se cunosc încă.
DIN STREINĂTATE
■HHUMI
Războiţi contra fntnnulul.—Comitetul social al Stor!inguIul Norvegiei a luat iniţiativa unul proiect de lege, care trebue să fie aprobat chiar da către aceia cari nu’s duşmani înverşunaţi al tutunului.
AcestTproiect de lege interzice cu totul vinderea tutunului la persoane mal tinere de 16 ani. Ei opreşte de asemenea pe orl-cine de a furniza copiilor tutun, fie pe bani fie in schimbul oricărui alt lucru.
Tinerii mal mici de 16 ani nu vor putea fi intrebuiuţaţl In manufacturile de tutun. Agenţii poliţieneşti vor avea dreptul să confişte on-ce ţigară, safl chiar pipele, Ja tinerii mal jos de aceasta vlrstă, Contravenienţii vor fi pedepsiţi.
Măsuri Ia fel s’afl luat şi In Statele-Unite ale Americel.
In trel-zecl şi trei din aceste State e deja în vigoare asemenea lege. Io mnele din ele nu e permis a se vinde lutun de cit persoanelor cari afl trecut de 21 ani.
Interdicţiile, precum se înţelege, sunt bazate pe faptul că tutunul ar face răfl, mal ales tinerilor,
0 CONVORBIRE Cil
BiSMARCK IN 1867
Ziarul londonez *Daily Telegraph» pu-blicâ o convorbire pe care corespondentul săfl din Viena, Mr. Beaîy Klingston, a avul-o In Septembrie 1867, cu contele Bismari k, asupra politicei externe din acele timpuri. E interesant de ştiut mal ales ceea ce zicea Bismarck despre germanism lu Austria şi despre «imposibilitatea» unei alianţe franco-ruse. Acest interview a rămas necunoscut piuă azi, de oare-ce Bismarck nu dorea publicarea lui. Bismarck spunea atunci următoarele :
«Nu cred nici un moment, că Franţa singură va purta lupta cu noi, de oare-ce noi suntem mal tari ca număr. Atacul Uebue să vină din partea Franţei, nel nu I vom începe nici odată. Nu voim Belgia. Să ţi povestesc d tale, pentru ce Franţa învingătoare ar ti o primejdie pentru toţi, Prusia pentiu nimeni. Anglia doreşte să contraba-
lanseze puterea Franţei, şi, înclină acum spre noi. Austria este ca o casă de cărămizi rele care totuşi va putea fi susţinută prin-tr’un ciment excelent. Acest ferment este populaţia ei germană. Tot binele care s’a făcut In provinciile et, s’a petrecut prin ger-manizarea instituţiilor, pretutindeni In Austria se vorbeşte limba germană. O alianţă cu Franţa pentru a împiedica unirea germană şi a nimici puterea germană, ar li plină de neplăceri pentru Austria.
Nu mă Îngrijeşte absolut de loc o alianţă austro-franceză, pe cuvîntul mefl de onoare. Rusia nu se va uni niol-odată cu Franţa Împotriva noastră, de asta putem fi siguri. E imposibil!»—Bismarck afirma acestea cu tărie. «Gorts.’hakow, un copil comic, a fast de şase safl şapte ori Încurcat iutr’o «.n-tente cordiale», care tot-d’auna durează trei piuă lacincl sâpiâmlnl. In nrinâ vede că a fost victima vicleniei francezilor şi a ignoranţei, şi Începe să blesteme şi să se jure pe toţi dracii şi ştiuţii din calendarul rusesc: «on ue le piendra plus.» Şi, cu o naivitate adorabilă cade in cea d’inttnl cursă. Nu-I nevoe să mal spuu că o alianţă de ofensivă, franceză—italiană, e in afară de discuţie. Diu această cauză, Franţei It rămtne numai Spania ca aliat.
Bismarck aruueă o privire comică Iul Klingston, şi amtudonl rlseră. Apoi Bismarck a mal spus, cu privire la coutopirea austro-germană: «Provinciile germane ale Austriei, afară de Tirol şi Salzkammergut, cari sunt catolice şi habsburgice la extrem, vor gravita spre noi, probabil, dar te asigur, că dacă mline mi s’ar oferi Austria de sus si cea de jos, le-aş refuza. Sunt prea departe de noi. Dacă Praga şi Viena si-ar putea schimba locurile, u’aşl zice ba. Voinţa noastră serioasă este, ca Austria să se întărească în jurul sîmburelul german şi s’o vedem stînd singură pe boze solide. Se înţelege că nu vom îngădui .nici o dată o nouă opresiune a Ungariei, cn atît mai puţin a germanilor austriacî, dar vom încheia bucur os o alianţă dreaptă cu regele constituţional al Ungariei, care, ca împărat al Austriei lasă toată libertatea elementului german In cele l’alle provincii. CM-ca conjectură fără sens asupra unei eventuale împărţiri a Poloniei ruseşti, a Gurlaodel safl a provinciilor baltice este prostie şi neadevăr.
PLÎNGERI
Primim mal multe denunţări In contra primarului comunei Poenar] (judeţul Ilfov, plasa Snagov), anume Andrei Matei, care lasă ca locuitorii din comuna Movila Să fie schingiuiţi de i^prăvnicelul arendaşului, d. Gogu Costache.
De cliă-va vreme doul locuitori, anume Fiorea Ioniţă Lipoveaou şi un fifl al Ini Ene, afl fost schingiuiţi de acel isprăvnicel şi primarul, deşi i s’afl denunţat aceste brutalităţi, a refuzat să ia măsurile legale In contra banditului.
CHESTIUNEA ZILEI
RUINA SI RECITAREA SPANIEI
Acum, clnd războiul dint-e Spania şi Statele Unite este pe sttrşite, este bine să a-runcâm o privire asupra stărel actuale a Spaniei, şi să vedem mijloacele ce diferitele capete serbase din peninsu'a iberieă propun pentru reînălţarea patriei lor.
Şi mal întiifl se pune întrebarea: Cum va umplea Spania golul ce 1 lasă pentru industria şi comerţul el, perderea pieţelor din Cuba şi Portorbo.
Importaţiunea produselor metropolei tu Cuba întrecea suma de 160 milioane Iei, adică mal mult de cit a patra parte din totalul exportului.
Perderea unei aşa de bogate pieţe aduce o lovitură mortală industriei, populaţi*i muncitoare şi marinei comerciale a Spa niel. Sunt î:i Catalouia, Castilia, în Aragon, în provinciile Malaga, Stander, Biscay, Asturia. Bdeare, peste 63 da nril de uzine; ce vor deveni numeroşii lucrători ce’l întrebuinţează ?
Spania importă din streinătate cea mal mare parte a materiilor prime necesare industriei sale, şi nu putea desface produsele sale, de cît graţie tarifelor excepţionale ce le protegiafl îu colonii; suprimarea acestui privilegia va atrage dar ruina sa.
Se vorbeşte acum, ca, drept compensaţie, trebue să se dea o mal mare întindere es p oatării minelor. Tivbue să se deschidă noul orizonturi muncii naţionale; capitalurile improduetive, acelea cari vor râmlne libere Iu urma pierderel pieţelor coloniale, vor găsi o bună Întrebuinţare In exploatarea minelor. Sunt azi In Spania 1,814 mine tu exploatare, acoperind o suprafaţa de aproape 250 mii ectare şi întrebuinţtud aproape 80 de mit de lucrători; valoarea mineraelor esfrase Întrece suma de 100 milioane lei.
Şi sunt mine de exploatat în Spania.
Cheltuelile Statului cresc şi resursele se micşorează ; deficitul, care altă-dată era de 70 -80 milioafle pe an, va atinge în anul aresta o cifră coosiderabilă; budgetul ordinar a trecut de la 779 mii. iu 1893, la 868 milioane. Sfirşilul resboiulul va crea obligaţiuni noul: 35 milioane cel puţin pentru plata generalilor şi ofiţerilor din Cuba şi Portorico şi 10 milioane alte clHtuell diverse. Statul va trebui de asemenea să lichideze împrumuturile pentru rheltuelile războiului; ele se ridică la 800 mii. de lei; se mal datoreşte la Cuba, pentru armată şi funcţionari peste 350 mii. Es'e vorba acum de a se repetria întreagă această lume.
Chiar dacă Statele Unite vor lua asupră-le datorit Cubei, care este de uu miliard de lei şi ab-dra ţie făctnd de datoria Filipine-lor, viitorul budget al Spaniei se va ridica la un miliard de lei la cheltuell. neputlnd avea la venituri mal mult de 800 mii. lei. Cum se va a operi acest defirit? Un mare economist spaniol, d. Conzolez, nu vede altă soluţie d s cit reducerea cu 50 la sută a intereselor datoriei publice anterioare şi con-versiuuea tn rentă perpetuă a rentei amortizabile, cu o nşoarâ bon'ficaţe a intereselor.
Viitorul ne va arăta cum va putea eşi Spania din starea’l economică desastroasâ.
www.dacoromanica.ro
tîrgul cerealelor
Briila, 95 Iulie 1898
Buletin Oficial al Bursei Brăila
Felul	Hect	5L a >	Gr. cal. in Kilog. p« Heeto	Preţul pe hect.		Obser.
Muzaie		2	75			Vagon
(linciia.		2	79			»
Por Ro		4	79			>
Cincuant			'8			y
GriO		4	65			y
Orz		11	68			y
orzdică		3	65			Magaz.
Orz		2	68			Vagon
»		2	74 600			Şlep.
Gritl	1000	3	75 500	10	72	»
»						Magaz.
Orz		2	59			V A. s.n
»		2	63			Vagon
»		2	64 500			>
GriO		2	77 500			
GriO n.		a	76 500			>
orzfrcâ		2	62 500			»
Orz		2	56			A. S V.
GriO		3	76	9	80	
>		2	74			
Grlii n.		2	77 400	10	50	
* *		2	78			»
» >		12	78			
Ovăz		50	43	10	05	Magaz.
GriO	700		79	11	92	«lep
>	1900		78	10	40	y
>	7000		fl			*
>	3650		79			»
>	2960		76	9	75	
nrzdieâ		20	68			Vagon
Grîu n.	2580		78 800			Magaz.
» »	3700		77 500	10	40	%
Gria		2	78	10	40	Vagon
Răpiţi		2	77 360	6	10	>
Orz		2	6" 680			
Secară		4	63 800			
Por Roş	320	2	73	7	(5	«lep
> » Secară		2	79 500 89 900			Mag»z.
Gritt		5	74			
>		6	74 100			
»		5	77 500			
Gria n.	5000		77 800	10	25	
» n.	2900		79 400	10	50	
Porumb	660'i	II	76 900	5	70	Şlep
Apă	CEREALE ROŞITE Uscat
Brio	Heetol 25050 ! GriC Hectol 20860
Porumb »	147QO | Porumb »	--
0rz	»	---| Orz	,	860
Cofaţiunile A meri cel (New-York) 24 Iulie 1898
	GRÂU		PORUMB	
Iulie .Septembrie Decembrie	Asiâ-zî	leii	Astăzi	Erl
	73'/. 69 >1,	69-/4 69 •/.	37'/.	37 »/»
OBSERVAŢIUNI
Piaţa astăzi la grlne ceva mal bună şi mal bine dispusă ; porumburile mal slabe, cele roşii cu desăvirsire nrg ijale şi In scădere — şlepurile, caicele căutate şi In urcare — navlul vapoarelor scăzute 9—916 —
Depeşile de azi
(Serviciul Agenţiei Romîne) — Prin fir telegrafic —
Londra, 27 Iulie.—Se telegrafiază din Pe-king Agenţiei Reuter că Tsong Li Yamen a însărcinat un comisar chinez să procedeze, în unire cu autorităţile ruseşti, spre a executa un drum de fer rusesc în Mand-giuria. Procedeul acesta a lui Tsong Li Yamen dă Rusiei pretextul să intervie în Mc ndgiuria
Bacu, 27 Iulie. — Opt reservoare pline cu ulei de naftă au fost- distruse la Wt«c-chan de un incendiu Un milion de puduri de naftă e perdut. Patru-spre zece persoane au suferit arsuri.
Viena, 27 Iulie.—Contele Goluchowski a plecat astăzi după amiazl la Ischl.
Paris, 27 Iulie. — D judecător Fabre a confruntat astăzi după amiazl pe colonelul Pi' tjiart cu colonelul Henri şi archivarul Gribelin. In urmă a confruntat pe aceşll doi din urmă cu d. Leblo;s.
Cetinge. 27 Iulie. — Principele Bulgareli a sosit aseară şi a fost primit foarte cordial de către principii Mirco şi Frânte Iosef de B ittemberg. Principesa aştepta la palat sosirea sa.
După presentarea miniştrilor şi a demnitarilor. Principele Ferdinand s’a dus la palatul Danilo, unde a descins. Mulţimea t-a făcui ovaţiuni vii. Oraşul era iluminat.
nuvela
IA VIZITĂ
—	Iu sfirşit, sosişi frumuşico... Ştifl că m’al făcut să-ţi aştept vizita.
—	Ce bună eşti, dacă gâsrştl că I mult de clnd nu nr-am văzut.
—	Trei luni 1
—	Iu adevăr, trei luni, sunt trei luni de clnd m’arn măritat.
—	Mărturiseşte că s’ar impacienta cine-va şi mal curfnd.
—	Am călătorit.
—	Ş ise săptâmlnl. Dar de atunci de ce să nu vii pe la mine ?
—	Mă pregăteam în fie-care zi, şi-n fiecare zi clte o pedica. Eşti aşa de puţin liberă în cele dinţii luni de căsătorie.
—	Complimentele mele. Nu mal scuza as'a Im! arată că eşti fericită.
—	Ţi-am împărtăşit doar, fericirea mea.
—	Oii! ştii, draga mea prietenă, veştile prin scrisoare nu sunt aşa de sigure. Şi tocmai pentru asta eram atîl de nerăbdătoare să capăt de la d ta lnsă-ţl afirmarea unei fericiri pe care ti-o urasem din toată inima fără să o sper însă.
—	Ce spui oare?
—	Adevărul, nimic de cit adevărul, un adevăr, pe care 1 socoteam cu totul incontestabil, pe care ti-1 pot spune acum, de vreme ce, s'avă Domnului ! temerile mele n’afl fost justificate de evenimeute.
—	Aşa dar, nu încuviinţai alegerea ce făcus»m ?
—	Trebuie să recunoşti că nu ascundeam de loc temerile ce ml pricinuia, pentru d ta, căsătoria proiectată. încă odată sînt Înaintată că m’am Înşelat aşa de mult lu privinţa logodnicului d tale, de oare-ce se pare că i modelul soţilor.
—	Zi, soţul visat, draga mea.
—	Totuşi nu-ţl pot ascunde ţ'clt e de
mare surprinderea mea. Mi se spuse atttea rele despre omul al căruia nume II porţi!
Adevărat. ,. Povesteşte-ml şi mie !
Vezi că nu ştiO dacă se cade...
.	spune!... Dacă al şti cit mă
interesează ! Să vedem ce i-se reproşează lu! Gontrau ?
—	Tit absolut să afli ?
—	Absolut.
"T atn spun, dar să ştii că d-ta al dorit o. El bine! mi-1 Înfăţişaţi drept un om stricat, fără cinste, lipsit cu desăvtrşire de simţul moral, neavlud ni-.I măcar conştiinţă de nedemnitatea lui, lnşeltud la cărţi; mojic cu femeile... Să mal continuii? . . . A al să mă erţl nici odată că ţi le-am spus toate astea.
—	Dinpotrivă, Iţi mulţumesc, mă interesează foarte mult.
—	înţeleg să nu te superi, de vreme ce nu-I nimic adevărat.
—	Şl mă ierţi, e cit se poate de adevărat. Nici cea mal mică exagerare. Sunt In adevăr so{ia celui mal nevrednic individ de pe faţa pâmîntulul
—	Şi aşa Înţelegi d-ta soţul visat ?
—	Da.
Cum poate să te facă oare atlt de fericită un om de aşa soiO ?
—	Mi-a dat voie să-ml iail un amant
Maxime Boncheron.
RESBQIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne*)
(Prin fir telegrafic)
DIN EDIŢIA DE SEARĂ
Madrid, 27 Iulie. — Consiliul miniştrilor a aprobat definitiv nota, accep-tînd condiţiunile de pace propuse de America. Anosti notă a fost telegra-fiată d-lui Leon Caslillo, ambasadorul Spaniei la Paris, care o va transmite d-luî Cambon, ambasadorul Franţei la Washington.
DEPEŞILE DE AZI iii Jurul parei
Washington, 27 Iulie.— Pînă la orele 9 şi jum. dimineaţa, d. Cambon nu primise încă nota spaniolă ca răspuns celei americane.
Madrid, 27 Iulie.—După Liberalul, guvernul spaniol acceptă ad referendum condiţiunile impuse de către Statele Unite pentru că nu se crede autorisat a face vr’o cesiune d- teritoriu fără votul Camerilor. Dacă d. Mac Kinley n-ar accepta condi-ţiunea aceasta, guvernul ar convoca Cor-tesiile in cursul acestei luni.
Paris, 27 Iulie. —1>. Castillo a renala astâ-zl dimineaţa d-iul Del-
răspunsul Spaniei. Arest răspuns a fost telegraflat la Washington.
Prizonieri zpanioli
Santiago de Cuba, 27 Iulie. — EH a plecat un transport de 550 oameni. Alte cinci transporturi vor pleca as-tă-zl şi mîim.
Primul transport spaniol efe.luat pe Alicante a sosit.
Mlo tuba filarea lui M’orto- Itieo
N-w Loefc, 27 Iulie.—8e telegraf! a-*ă din Washington ini Journal eă după o versiune, ne confirmată Încă, a început bombardarea Ini San-Juan.
Insurgenţii eubani
New York, 27 Iulie.— Se comunică din Santiago de Cuba lui World că şeful Garda a părăsit, împreună cu 1200 eubani nemulţumiţi, provincia Santiago, spre a se uni cu Gomes şi să-i propune să continue războiul de guerillas cu tot armistiţiul.
Şeful Oarda va protesta, fn numele republicii cnbane, In contra ailtudiuel generalului ficlinf-ter, care nu voeşte să acorde cu-banllor un guvernămlnt autonom.
0 enciclică a Papei
Roma, 27 Iulie. — Osservatore Romano publică o encicli' ă, adresată de către Papa episcopatului şi poporului italian, prin care protestează contra supresiunil institutiuni-lor şi jurnalelor catolice, decisă acum de curind de către gnvern ; o de-Iară arbitrară şi ca fâclnd încă şi mal penibilă şi intolerabilă situaţiunea sa.
Cota apelor
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl şi azi 28 Iulie:
	Erl	Azi
T.-Severin • • •		2ni.89
Giurgifi ....		2.n.l5
Galaţi • • • • -		2in.23
ULTIME INFORMATURI
M. S. Regele, în amintirea călătoriei sale prin Rusia, va trimite daruri preţioase catedralelor din Petersburg, Moscova, şi Kiev, daruri ce consistă în icoane deja comandate.
Se vorbeşte că marchizul ELccaria d’Incisa, ministru plenipotenţiar al Italiei, se va retrage In curind din cariera diplomatică, spre a’şl căuta de sănătate.
Succesorul d-sale e desemnat in persoana d-lul deputat, conte de Bonin, ost sub secretar al ministerului de externe din Roma.
Suntem informaţi că d-nit 0. F. Ro-besou, O. Buram, Solaco'u şi Melisianu au incunoştiinţal pe d. Ferechide, că I dacă nu renunţă la ideea de a face *
o anchetă administrativă la primăria Capitalei, ei vor demisiona imediat.
D. Ferechide a expus d-lui Dimitrie Sturdza toate scandalurile şi hoţiile ce s’au des'operit, ca să avizeze asupra situaţiei.
E mai mult ca sigur că guvernul va încerca să întindă o muşama asupra abuzurilor ce s’au descoperit, ca să scape pe protegiaţii d-lui Gogu Cantanuzino de rigorile legei, anume pe d-nii Melisianu, Ziharia şi Cantuniari.
Circu'ă svonul că d. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, va demisiona din motive familiare.
D-sa îşi va pune candidatura de deputat la col. III de BacăQ.
D-nii Al. Lavda şi Smarandache Săn-dulescu. proprietari de imobile, vor intenta Primăriei Capitalei un proces de daune interese pentru că acum două luni a vindut acelaşi loc viran amîndurora, incasind preţul terenului de la amîndoui.
In ziua înfăţişării procesului, ambii reclamanţi vor face destăinuiri compromiţătoare pentru unii colectivişti de la Primărie.
D. general N. Tătărăscu, urmlnd a pleca In concediă, d. colonel Bjteanu, directorul geniului din ministerul de răsboifl, a fost însărcinat provisorifi cu îndeplinirea funcţiune! de secretar general al ministerului de răsboiă.
Monitorul de azi publică noul regulament pentru concursurile posturilor medicale ale Eforiei spitalelor civile din Bucureşti.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
D-nii depozitari de ziare; Davld Jns-ter, BuhnşI ; NT. Petcalcncu, Carte» de Argeş ; Ni Iţa Constautl-nescu, Mir.il; I. Oartemberg, Mo-Ineştl; Al. Homanescu, Paşcani;
N.	Goldner, Platra-N.; Tache I. Teodomru. gara Predeal; «. Jîl-eolescu, Slobozia; NI. Mlloşeseii,
T.-JIu ; şi ZInmii K «hiier, T.-Ocna ; sunt rugaţi sâ ne trimeată imediat achitarea contului pe luna Iunie. In caz contrariu vom suprima trimiterea ziarului nostru.
S’ar părea că in fabricaţia htrtiel da ţigară este epuizată orl-co inovaţie şi nimic nu mal poate fi noO iu această ramură.
Fraţii Braunsteln din Paris ue-afl dovedit insă contrariul.
Această firmă a pus în vinzare şi In Ro nt-nia renumita hirtie de ţigară
ZIG-ZAG
cire a făcut senzaţie In lumea întreagă.
Invenţia este ea drept euvint originală şi pe lingă ele-ţauţ* etichetei, fineţ* şi calitatea superioară ale hirtiel ea mal întruneşte o calitate şi anume :
Distribuit rtrnl automatic, în mod practic şi elegant de a scoate foiţa de hirtie din eaeţel Foiţele nu mal sunt lipite cu cleia cum s’a obicinuit pînă astă-zl, nu mat e nevoie a te sili să scoţi o singură foiţi, a sgâria saO a sufl t liirtia, etc. ci foiţele sunt aşi de ingenios aşeziie că ese numai clte una gita îndoită pentru a primi tutunul, înlesnind ast-fel facerea ţigârel.
se află de vîn-zare în etichete albastre şi cuprinde hîrtia subţire şi îa etichete roşe grenat, cuprinzînd hirtie mal plină şi ver-gaiă, ambele de calităţi superioare.
Ea este fabricată fără glicerina, fără salpe tri şi fără vre un amestec d tunător sănătă el.

I P. S. S. Mitropolitul Iosif al Moldovei şi Sucevei a plecat li mînăstirea Neamţu, unde va sta o lună.
Aflăm că înainte de a pleca în străinătate, d. Stolojan a primit pe un membru fruntaş ăl Camerei de Comerţ, care a cerut ministrului să vie în ajutorul comerţului romîn din Moldova de sus.
D. Stolojan i-a răspuns textual:
— Mai lasă, nu ştiu cum stau; vor să-mi tragă chiulul. Dar şi eu am să le fac pe plac ! Si văd numai cum se vor schimba lucrurile.
Pentru a pune capăt exploatăreî neomenoase cu alimentele de prima necesitate la Galaţi, s’a constituit o societate cooperativă cu scop de a furniza membrilor asociaţi alimente bune Iii eonditiunl avantagioase.
Primul consilia de administraţie se com pune din d nil:
Apostol P. PappadopoL Petraehe Rado-viei, ma-e proprietar, Ştefan V. TatovicI, funcţionar şi proprietar, Ioan D. Prodrom, comersant şi mare industriaş, Zamfir Filoti, avocat şi proprietar, C. Urzescu, inginer, Ion M. Gradea, comerciant, proprietar. Gh. Fernic, mare industriaş şi p-oprietar, P. A1-tangiu, comersant şi proprietar.
Iar ca censorl ah fost aleşi d-nil:
N'icu Madgsaru, mare comersant şi proprietar, Radu Alexandreseu, administratorul financiar al judeţului Covurlu', şi C. Mui-nescu, profesor şi comptabil al Blucel Na ţionale loca'e.
Societatea s’a constituit cu capital de hi 200 000 Împărţit In 8000 acţiuni a clte 25 lei acţiunea plăiibilă In cinci rale lunare a 5 lei de fie care acţiune.
îndată după vacanţă, Camera de co merciu din Iaşi va începe a studia chestia monopolului alcoolului, proiect ce ’l studiază şi actualul ministru de finanţe.
Curentul printre membrii Camerei de Comerciu este favorabil proiectului spune Evenimentul.
In consideraţiunea marel agîomeraţiunl din anul acesta la băile din Govora, ministerul domeniilor a deschis deja tratativele pentru Închirierea acestei staţiuni balneare pe timp de 40 ani unei societăţi romtne, care s’a constituit deja cu un capital de patru milioane de lei.
Ar hiepiscopia calolică din Capitală a cumpărat un teren la Siuaia pe dealul Furnica, unde va Începe de toamnă să construiască o biserica catolică, o şcoală primară catolică şi un sanatorium pentru studenţii de ia seminarul teologic din Cioplea.
Ministerul afacerilor slrăine a lncunoş-liinţat toate parchetele din ţară, că Ioan Krivdny, casierul consiliului o-fanilor, din Arad, care a furat peste o jumătate do milion, se presupune a fi ascuns tu Ro-mtnia.
Ministerul comnniclnd'semnalmenfele transmise diu Budapesta ale acestui mare escroc, spune că sumele furate sunt In obli giţ-unl de ale Creditului fonciar unguresc.
In acelaşi timp, ziarul suedez «Stukh .lins Tidnirgen», anunţă că pe dud călătorea cu vaporul Themis, o pe soană. ce pare, după semnalmente, faimosul hoţ Krivâny, s’a a-runeat in mare lu dreptul strlmtoarel Skagerak.
D. dr. Serfiolli, distinsul practician din Galaţi, se află de mii multă vreme gretl bolnav, la Viena.
Galaţii înregistrează chiar svonul, necon-Armat încă, că septuagenarul doctor ar fi Încetat din viaţă, la Vieua.
S’a publicat că d. căpitan Mârgăritescu ar h desemnat să asiste la manevrele armatei franceze.
Aflăm că această ştire nn esle exactă.
Di. O. Diamandy
t _	din BrSi’a
Stabilit în VIENA I Kărnthnerstrasse, 5 Consultaţiuni cu somităţile medicale Specialist pentru masuglu şi Ortopedie
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţinue
D nul Ion Colfescu elev In clasa 7 din liceul Sf. Sava domiciliat In Bucureşti Str. Sevastopol, 22 a făcut cerere Ia acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Colfescu» In cel de «A. Vasile Vâsănescu» spre a se numi «ron A. Vasi.e Vâsăneseu».
D imnul George Tabacariu, funcţionar la T ribunalu! BacăQ a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâU patronimic de «Tăbăeariu» In cel de «Gavri-lescu» spre a se numi «George Gavrilescu». , D nul Ion A. Babei, elev în clasa V-a a liceului real Petru-Rareş din oraşul Piatra-Neamţu a făcut cerere la acest Minister pentru schimb irea numelui săfl patronimic de «A. Babei» în cel de «G’orgescu» spre a se numi «Ion Georges -u».
D-nul Grigore Popescu comerciant din comuna Peştişanl, jud Gorj a făcut cerere la acest Miniser pen'ru schimbarea numelui săil patronimic de «Popescu» In cel de «Gh Brlncuş», spre a se numi «Grigore Gh. Brlncuş».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi sâ facă opoz ţiuns în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
îucraui î renurilor
Numele Staţiunilor	Dlm
Po~l6sa*0.-Lung • • •	010
Otalniţu Saligny • • •	6"
Pireşil-Paris .....	700 i)
Plofţtl-Iaşî		710
Tltu Smîrda		7*°
Ploeţtl-Braş iv. • • .	7"
Comana-Snnrda - - .	800
PI ■'eştT-Vl»»na ....	9»
Plteşiî-Loudra • • • •	11» 2)
Ploeştl QalaţI ....	11" sear»
PI 'eştl-BraşoT ■ . -	a»
Cluln.ţa-Constanţa . •	3"
Oo stanţa O-tinopol •	*41
Olulniţa-sloboda • •	6»o
PIoeştY-Budapesta • •	5"
Pltfştl P-rli		5»
Comana Glurplu. • •	000
Ploeştr-Salatl ....	0*0
Tlta-0 -Lung ....	0M
Ploeştl Uaghenl • • .	91»
Ploeştl Lemberg. • .	10»
Ploeştl G»laţl «...	11*0
Con*tanţ*-0 tlaopol • Tita-Bndapesta • • •	70* 4)
	11*0
*) Acest tren circulă numaY Miercurea.	
•j Aoest tren olroulă numai Duminica.	
•) Aoest tren nu circulă de cit Joia,	
â) Acest tren nu olroulă d oft Duminica.	
Numele Staţiunilor
Di D.
5» 00* ft« 0* 7*0 ; 10» 10» 10" 10" ! H0*
H*o
1140
ÎGala^I-PloeştT . . . O tinnpol-Oonstanţa Budapesta-Titu • . Lemi'erg-Pioeştl • . Unghenl-Ploeştl . . Pu 1 -asa-O.-Luog . Călăraşi-31obozia • Smîrda Oomana • • Teouel-Ploeştl • . . 0-tinopol Constanţa B idappsta.Pl es 1 • Paris Piteşti «...
Braşov-Ploeştl • . . Constant*-Cluinlţa • Londra-Piteştî. . . Galaţl-Ploehtl • • « Vîrolorova-Titu • . Smîrda-Com an a • • Braşov Ploeştl. • • Vi-na*rioeştl • • • Constanţa Cluinlţa • Iaşi Ploeştî • . . . Parla-Titu ..... O -Lunp-Titu. • • .
*) Aos»st tren olroulă nun Mler urea
f) A i*»8t tren nu ciroulă oît Duminica.
*) Acest tren nn circulă
'•î* Joia.
*) Aoest tren n« oirrulă oît Duminica.
120* 12» 4» «)
7"
7*»
8»
910 9" 1010 0" «) 10»
hacut Siivni
Băi Chloruro-Sodice -u nămol staţiune balneară da întind ord n, cunoscuta ca atare de oatecalebrraţile medicale din ţara.
Renurnele La-ului Să at, a trecut peste graniţe şi mulţi pălimaşl din ţările vecine vin să şl dobindea-că sănătatea la aceste bai.
Viude-area boaleh r învechite, a făcut ca în ne-care an, miT de bolnavi recunoscuţi ca in-curabill de S rofule, de Tumori, de Fistule osoase, de Răni chronice şi Coxalgil, să alerge la aceasta staţiune balneară şi sa ’ş! recistige sănătatea.
Pentru copil Limphaticl, pentru Persoanele slăbite, pentru Amenhoree şi Desotonlieree Lacul Sărat este suveran vindecător.
Femeile bintuite de Sterilitate prin defectele organelor şi do Maladii speciale lor, sunt vindecate în complect
Cit pentru tămăduirea Rheu'ratismelor de orice soiO şi Boalelor de piele La -u1 Sărat sunt neîntrecut.
Vizitatorii găses- tot coafortul şi felurile mijloace de agre uent.
Două parcuril de promenade admirabil Întreţinute.
Un easino bine întreţinut cu bune consuma-ţiunT şi cu o vastă săli de dans unde se dafi baluri de două ori pe săptămlnă.
O bună rausică militară.
O Farmacie. I
Ploşta, telegraf şi telefon.
In cursul anului acesta se va souslrui o linie de Tramway Electric care va pune în legătură staţiunea cu oraşul şi gara Brăila precum şi cu admirabilul parc numit Monumentul si Uit între Brăila şi Larul-Sărat.
Tot In anul acesla s’a înfiinţat o lăpiârie model lingă staţime care In curind va in epe a funcţiona.
Sesonul băilor se deschide la 1 Maia şi du-reiză pînă Ia 1 saO 15 Sepie nbrie.
Pentru orl-ce informaţiunl detailate doritorii se pot adresa Ia administraţia Băilor aad la d. dr. Roseanu, modicul diriginta al staţlunel.
Adiuluistrnţia BiUlor.
Liceul Clasic şi Real
Director al institutului
GH. ARGHIIAKSCU
Director general al studiilor Dr. MARCEL BRÂNZA — Bucureşti, Cale» Moşilor, 162 —
Autorisat de Onor. Ministru al Instr. Publice ord. No. 38,799 curs primar, curs liceal, curs pentru preparaţiunea la şcoalelemilitare. Cerli-ficate equivalente cu ale Stalului. înscrierile de la 5 August. Prospecte la cerere.
Sub-director	Al.
CURS LICEAL
Preotnl Rlmeon Popescu, prof. la şcoala norm. de institutori, Religia cl. I—IV.
C'&pltau Radu Torooeami, licenţiat în
matematici, matematica cL V—VI—VII. ’
S. Sanlelevlci, licenţiat in matematici, mate-malica cl, I—IV.
Dimitrie D. Coma», dr. in drept, absolvent al cursurilor de iilosofie la «College de France», prof. de filosofie, economie, politică şi dreptul administrativ.
Ioan tirama, prof. la liceul Sf. Sava, limba latină cl. V—VII.
I. Sarrn, bacalaureat de la Atena, absolvent al facultăţel de litere. Limba elenă clasa
m-iv.
Pândele Ionescn, prof. la l ceul Mihaiu-Vileazul, limba elenă cl. V—VII.
Ioan Odor, absolvent al lacultăţel de litere, prof. de limba latină cl. 1—1V.
Lopn AnloneHCii. profesor la Liceul Mi-haiQ-Viteazul, limba română cl. V—VII.
Oh. Arghiresen, licenţiat in fizice, prof. la liceul MihaiQ-Viteazul, sciinţele fizice şi geografia.
Pantazl, prof. Mihaia-Viteazul. I. latină cl. 1—IV.
Dr. Ghiţă Popp, prof. la liceul MihaiQ-Viteazul, limba germană cl. V—VII.
Alexandru Popp, licenţiat In teologie, prof. limba germană cl. 1—IV. *
Boniface lletrat, prof. de limba franceză la gimn. Şiucal, limba franceză cl. 1—VII.
Dr. Barcel Brăiidză. profesor de ştiinţele naturale la şcoala normală de institutori, pentru ştiinţele naturale.
Alexandra Ignal, absolvent al facultăţel de litere, istoria cl. I—VII.
B.	Vlana, absolvent al conservatorului din Viena, muzica.
D. Ionescn, profesor la Liceul Lazăr si şcoala normală de Inst., gimnastica el I— IV.
Grigore Bornauo, absolv, al Acad. de Beh^Arte din Florenţa, profesor de desemn cl.
^ I. Popescn, elev al şcoalel de Poduri şi Şosele, preparator de matematici.
Ioan Trifn, student in litere, preparator de limba latină.
Beniamln Trlfu, student îu litere, preparator limba latină.
CUB8 PRIMAR
I. Diimltrin, institutor, vecbiQ elev a! şcoalel normale de institutori, director de studii al cursului primar.
lanoviciu, Drd in medicină.
N.	Neofiţii, absolvent al şcoalel normale de institutori, institutor.
C.	Săvnlewn, bacalaureat, institutor.
Snrlă, absolv, şc. norm. de inst., inslitulor.
Şcoala specială de prepara * in ne pentru şcolile militare şi de po.lurl
»	£şi şosele	,
Căpitan Radu Toroceanu, licenţial în matematică, ataşat la serviciul geodesic al statului-major.
Căpitan Dem. Iliescu, profesor de şcoală de aplicaţie.
V. Toroceanu, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi.
D.	Larvari, inginer diplomat al şcoalel centrale de arte şi manufacturi.
Carol Lavila, licenţiat in ştiinţe la Sorbona. Absolvent, al şcoalel politechnice.
Căpitan Teodor Georgescu, licenţial în matematice, profesor la şcoala de aplicaţie.
Inscripţiunile de la August înainte. Prospele la cerere.	«
Dr. FrenJcel. fost intern al Spitalelor din Paris, medicul Institutului şi Profesor de Igienă.
Inscripţiunile de la August inaiule. Prospecte la cerere
Dr. N. Stavrescu
fost in Ier ii al spitalelor şi Institutului «Maternitatea»
Sfraţig fireaptă, V«. 12&
Băile BăîţăteştT
lIBăie Minerale calde cloro-so-dlee, lodiirate şl hromurate, analoage cu apele: Kreutzuacn, Ilamburg, Ichl, Reizhen-hali, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lui, scrofulel, rachitismulul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generale, precum şi In toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, sslhingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor.
2	Isvorul Otiza-Vodă.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foarte bogat «in sulfat de sodifi» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, i3-vor din care se extrage : «sarea purgativă de bălţăteşti», este foarte folositor in toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto-mahculul, ulcer precum şi contra cancerului 8tomahaI, constipaţia opiniatrâ, colicele de ficat şi rinichi, cirosa bepato splenică, bydropif siile şi obosiiatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa saO sarea de Băltăţeştl.
3)	Stabilimentul delnhalaţieşi Pul» xerisaţie minerală.—Noul stabiliment de lnhaalaţie cu brad, teiebentină, goiacol ereozot rucaliptol saQ orl-ce esenţă urinată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reichenhall si Ischl, este foarte folositor în toate boalele ae nas, glt şi mal cu seamă In bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosâ pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism.
Stabiliment de Hydroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage executai de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea.	,
Stabilimentele situata lntr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine eu preţuri fixe.
închirierile de camera pentru Întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 26 lu sută.—Sesonul lncope de la 1 luuie st v. plnă la 1 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţiunl ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativi a ae adresa la :
MPoolorut Stamatin
■ Bucureşti, str. Romulue, 26	*
Plnă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la B&ltaţeşli, judeţul Neamţ.
www.dacoromanica.ro
4
FOIŢA ZIARULUI < EPOCA*
ALEXANDRE DOTA»
0 K 0AP1E IN FiORENTA
BOB
ALEXANDRU DE MEDICIS
II
Dlnsul era cu totul adtncit lu aceste reflecţii, clnd poarta mlnăstirel de Santa-Croce se desebi e lăslnd să iasă un călugăr al ordinului Sf. Dominic, care, lndreptludu-se spre mtnăstirea de Sant-Marc, traversă drumul şi Inaintă drept spre via Torta, In col* tul căreia se aflaţi Filip Strozzi şi Mihail del Tovolaccino.	_
La sgomotul pe care li produse Inchizin-du-se poarta mlnăstirel. şi apoi paşii călugărului, Filip Strozzi ridică repede capul.
—	Ce fel de călugăr e acesta ? Întrebă dlnsul pe Mihail.
—	Un dominican, excelenţă.
—	Trebue să-I vorbesc.
—	Si efl asemenea.
Str ,zzi se deslipi de zid, asemeni unei statul de piatră, şi Inaintă spre călugăr care, văzlud un om venind spre dînsul, se opri.
—	Ertare, părinte, II zise Filip ; dar dacă nu mă Înşel, faceţi parte din mlnăstirea de Sant-Marc.
—	Da, fiule, răspunse călugărul.
—	L’aţl cunoscut pe Savonarola ?
—	Sunt discipolul lui.
—	Şi amintirea lui vă este scumpă ?
—	11 venerez ca şi pe sfinţii martiri.
—	Părinte, efi sunt proscris; asilul In care contam, mi-s’a Închis; capul meii pre-ţueşte z'ce mii florini In aur. Mă numesc Filip Strozzi. Părinte, In numele lui Savonarola, vă cer ospitali'ate.
—	N’am declt celula mea — celula unul călugăr sărman—iubite frate, vă stă la dispoziţie.
—	Părinte, glndiţi-vă, că vă atrag pros-cripţiunea, poate moa,tea.
—	Vor fi bine-veuite, dacă Ie cee datoria.
—	Ast-fel dar, părinte...
—	V’am mal spus, celula mea vă stă la dispoziţie. Vă aşttpt.
—	Chiar In noaptea aceasta, voifi bate la poarta mănăstirel.
—	Veţi Întreba de fra Leonardo.
Cel doi bărbaţi lşl strtnseră mina.
Fra Leonardo vru să’şl vadă de drum, clnd Mihail 11 opri, la rlndul săfl.
—	Scuzaţi mă. părinte, zise el.
—	Ce voeştl, fiule? Întrebă călugărul.
Mihail ezita, lşl trecu mina peste fruntea
acoperită de sudoare, apoi In sfîrşit, făclnd o sforţare :
—	Intre surorile cari locuesc In această mlnăstire, zise el, este una, care se chiamă...
El se opri, ezitlnd din noii.
—	I-aţl uitat numele ? Întrebă călugărul.
Mihail surise cu tristeţe.
—	Mal curlnd l’aşl uita p’al meii, zise el. — O chiamă Nella.i
—	Sărmană copilă! exclamă călugărul. I-aţI fost tată, prieten, su.fi aţi fost pentru din sa un strein ?
—	I-am fost...
Mihail lşl adună tot curajul.
—	I-am fost frate, zise el.
—	Atunci, fiule, adăogă călugărul cu o solemnitate plină de bllndeţe, rtigaţi-vă pentru sora voastră care e In cer...
—	Moartă !... strigă Mihail Înăbuşit.
—	De azi dimineaţa, Încheie călugărul.
Mihail Înclină fruntea, ca şi cum lovitura
ar ti fost prea puternică pentru a fi suportată ; dar, după un moment, ridicind din nott capul:
—	Doamne, Doamne, zise el, tu eşti mare şi îndurător; după sbuciumnl pămlntesc, liniştea rriulul; după durerea de o zi. fericirea fără hotar. Aş putea s’o văd pe Nella, părinte ?
—	Corpul el va fi transportat In noaptea aceasta la mănăstirea Santissima Amm-tiata, unde a cerut dlnsa să fie tnmormln-tată. O puteţi vedea tn momentul clnd va fi dusă din mănăstire...
—	Şi credeţi că se va lntlmpla In curlnd ?...
—	Iată, chiar acum.
—	Mulţumesc.
Mihail apucă mina călugărului şi o sărută. Acesta aruncă o ultimă privire lui Strozzi, II făcu un semn cu mina pentru a-I spune că’l aşteaptă, şi se depărta prin via Torta.
Peste puţin, după cum spusese fratele Leonardo, porţile mănăstirii de Santa-Croce se deschiseră, şi un lung şirag de penitenţi purtlnd torţe, apărură. Patru inşi, păşind Intre cele două şiruri sinistre şi luminoase, susţineau pe umerii lor corpul unei fete de nouă-spre zece sail dou6 zeci de ani, culcată pe un catafalc acoperit de flori; fruntea II era Încununată de roze albe, şi fa-ţa-I descoperită arăta, cu toată paloarea morţii, că a fost foarte frumoasă.
Vfizlnd această apariţie, Mihail, gemu aşa de adine şi de dureros, In cit cortejul se opri.
—	Fraţilor, zise Mihail o rugăciune ?
Urmă o tăcere care indica tot odată interes şi uimire.
Mihail reluă :
—	Aşezaţi un moment aici corpul acestei tinere fete. O, fraţii mei ! Ea a fost singura inimă care m’a iubit In lumea aceasta ; şi acum, clnd a Încetat de a mal bate, vreafl să i mulţumesc pentru ultima oară.
Penitenţii aşezară catafalcul In faţa porţii mănăstirii, şi făcură loc Iul Mihail pentru a se apropia.
Acesta Inaintă In mijlocul cercului format de torţe, şi tngenuehiă cu evlavie dinaintea catafalcului.
Apoi, se Înclină spre moartă.
—	Nu e aşa, sărmană copilă, II zise el, că agonia ta a fost mal puţin dureroasă de cum a fost existenţa ta? Nu’I aşa că moartea, atlt de Înfricoşată pentru unii, nu este pentru alţii de cit o prietenă palidă şi rece, care ne adoarme pe braţele el ca o msmă bună, care ne culcă tncetinel în patul etern ce se chiamă mormlntul ? Nn-I aşa, că In loc de a te boci pe tine, aşi face mal bine, sărman copilaş, de a mulţumi Creatorului care te-a chemat lingă dlnsul ? Adio, Nella ! Adio pentru cea din urmă oară. Efl te-am iubit, clnd erai fiică a pămtntulul! Si te voifl iubi In veci, îngeraş frumos al cerului !—Adio Nella!... Vie safl moartă. »0 am venit pe ttru casă te răzbun. Dormi In pace; nu te voia face să aştepţi prea mult!
Apoi, apleclndu-se din ce în ce mal mult asupra cadavrului, Mihail depuse o sărutare pe fruntea el Îngheţată; şi, ridicln-du-se :
—	Acum. vă mulţumesc, fraţii mei, zise dlnsul; puteţi îngropa acest crin In pă-mint. Totul s’a sflrşit, Dumnezefi să aibă In grije corpul şi sufletul el !
Apoi, cu braţele Încrucişate şi cu frun-
tea In pămtnt, Mihail del Tavolaccino li.ge nunche In faţa madonei.
Penitenţii ridicară din noa pe umeri corpul tinerel fete, şi cortegiul funebru, de-părllndu se pe via del Diluvio liniştea şi Întunericul se restabiliră.
Trei persoane mal staţionafl încă.
Filip Strozzi. răzimat de ornamentul de fier al flntlnel de Seggio Caporano; Michail Tavolaccino, Ingenuu hiat In faţa Madonei, şi Matteo, care se oprise în faţa mănăstirii, atras de straniul unul spectacol care 11 făcuse să uite pentru moment misiunea cu care 11 Însărcinase stăplnul săil.
______________(Va ut mQ.
Liceul .,K apei”
sub direcţiunea d-lul
Or. O. COIAN
No. 37, Strada Ştirbel-Yodâ No. 37.
- BUCUREŞTI -
Cursuri primare şi secundare complecte. Pre-paraţiunl de şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Certificatele eliberate de acest liceO aii aceeaşi valoare ca şi cele eliberate de şeoa-lele Statului. Cursului de limba greacă modernă sub conducerea d-lul Demostene Roussos i s’a dat o mal mare Întindere.
O îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutuj se esercită asupra copiilor tn privinţa sănătăţii lor. Liceul ce află într’nn earber central foarte igienic, in spatele gradinei CişmigitS, In apropiere de lic. Sf. Sava şi Lazăr. f Cursurile încep la 1 Septembre 1S98, iar pre-oaraţiunile pentru corigenţi la 20 August.
înscrierile pentru anul şcolar 98—99 se fac ;u începere de la 15 August 1898 în toate zilele în cancelaria Institutului, Str. Stirbey-Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere.
Director: Dr. G. Coman. t Director de studii: M. Mureşianu.
(Chicago)
CEA MAI MARE FABRICA DE
SECERÂTOARE CU LEGAT
! „IZBÂNDA”
Jlstă-if „Secerătoarea cu legat’ cea mal populară, preferată celor-l’alte din causa solidităţi lucrului, Juncpionărel exacte şi puţinelor piese ce se u\ea{ă.
150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţi o secerătoare uşoară, la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă.
Numai Izbînda Ta corespunde.
w SECERĂTOARE SIMPEĂ
»m ■ ^ bt Trainică.
A 1 ^ M	Durabilă.
3000 BECâŢI VlXDITE !
COSITOARE DE FIN
I JEG O-
MOnjEIj J¥OU BRICIU
MODELE EXPUSE EA
W. STââDECKER
BUCUREŞTI, STRADA SMARDAJV iio. 12 BRAILA, BULEVARD UE C1TZA, No. 79 | CRAIOVA, Strada M. Kogălniceaim No. IO SINGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA -mm
Băile Iferculane (Mehadia)
Herkulesfurdo, (Ungaria)
Staţiune de Cale ferată, Fogtă gi Telegraf
Mtenumtte terme sulfuroase şt sărate
cu temperatura terestră de 55° C.
începutul segonulni la 1 Maiu
Loc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice.— Hidroterapie.—Rendezvous internaţional. — Situaţiune admirabilă în valea romantică a Cerne!.—Promenade şi locuri de excursiune. — Climă favorabilă.—Situaţiune scutită de vint. — Aer ozonic şi liber de praf.—Palaturl de băi, hoteluri splendide.—Salon de cură. — Luminaţiune electrică.—Mu-sică proprie. — Orfeu (Teatru Vari6t6).
rtf tuf ’M no ii A ivi
CONBVLTAţll'Xl IST TOATE I.1MIUI.K EUBOPEXE
Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres ; de la Orşova cu nâiie dunărene Bilete cu preţuri reduse. Frequenţa în anul 1897; peste 10.000
MMMraMMHMMBMMNBMMMMBaMDMaiMn
Tipografia ELIADE executa tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ________Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
>•
I
i !
a I
»
4
Ţii i	de Florica
Lacrima' de Prune -
Ţuica de Goleşti
• (Marca de Comerciii este depusă la Tribunalul Argeş) # ţuica este fabricată din prnne; singură ne-vătămătore «ănătăţei; cel mal bun apetlssant.
IVu trebuie wă lipstească clin nici o caisă.
Mare Depozit la g*ara Goleşti
• Cererile pentru en gros să se attreseme ta MO IV H. MtlBUCEJSCU, — MH teşit.
Societate Romînă de Asigurări Generale
BRAILA
Capital Social, lei 3,000,000 depila răreaţi
CONSELIEL DE ADMINISTRAŢIE:
AI. Marghiloman, fost ministru, depnUt, m»re proprietar. BuoureştI.
Tiielie anasiailn, Depatat, mare proprietar, Teo«oi«.
®- A «sun, Preşedintele Camerei de Comerolfi din BnenresoT, mare Industriaş. BnonreştI.
si. Rlnnfc, Şeful casei -Marmnrosch Blank & Oo, eto. Bucureşti.
Oomandorol Mareo Besso. Director gene-r»l al societăţii «Asicuranioni Generali». Trleate-Veneţia.
r*Brăi|r,,eT*1*’ muf armator, şl exportator,
' <Lnr,!*ntln ®- «o®1»». Deputat, AdYocat, Bruia.
Idoli? Erfllng, Comal German, exportator. Brăila.
transport laSoo«.Asionra*ioni Generali«-Trleste Ermano Gentilii, Dlreotoml General al Fr>-mei SooletâţI austriac© de Asigurări General© contra Accidentelor, eto., etc. din Viena.
VIII or io B. Mendl, Şeful Oaselor L. Mendl Co.
gi Fratelli B. Mendl. Brăila.
Colonei O. Rosnevan, fost preşedinte »1 Camerei deputaţilor, mare propr., Roanov Edmondo Itlctiettl, Dlreotor al Sooiet, «Asslcurazionl Generali*, Triest.
D. O. RoMCttl, Preş©dinte?© Consiliului de . al Cri
eto. laşi.
Admlnistraţlnne al Creditului Funciar Urban,
Tb. Ştefftoeacn, Director la Banca Naţională a României eto. Bucureşti.
Pbillppe Weisn, Dlreotor la Pester Unga-rlsohe, Comercial Bank eto. Budapest. Zamfir Zamfire seu, mare propr., Brăila.
eharlea «lrtanuer, Dirigintele remuiel de
DIRECŢIUNEA
Director, U. A «COLI,	8ub~dlrector, B, Cerecovid.
„GENERALA** asigură in contra daunelor de:
INCENDIU
C H t A tH A Ă
TiiAMSPORT
pe uscal. (Fluvial şi Maritim).
Face asigurări asupra Vieţeiţ în toate combinaţiunile de Cos de moarte, Zestre, Rente Viagere, In condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase.
N.B. —Toate cererile de informaţiuni a se Îndrepta Direcfiunel in Brăila Representafiet Generale din Bucureşti, str. Smftrdan No. 2 saO sucursalelor din toată ţara.
In
Or, c. CASA . poate CU
inţa
UN
Madipolon (Chifon) franţuzesc tn
suc.es intrebu-

LOC
de Olandă,
de calitate
BUNA, ...... FRUMOASA,
NOUA, AVlNO 30 METRI LUN-6IME, CARE SE VINDE CU LEI
1.1 Jjll bucata, numaUIa marele Mag.izin „LA BAT,OV« Strada ■ “ Ş W Carol I. No. 72. Pentru Înlesnire se vinde V* safi 8/4 de bucată. Pentru provincie se trimite Îndată, dacă cererea va fi însoţită de un Mandat Poştal ce Lei 13,50 safl un acompt si restul ramburs plus perto. ________EMBALAGIU GRATIS
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PEKTBU
Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale
Representant general 13. COURANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bncnreştl şl Galaţi
ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orî-ce cantitate de şine ţi vagonete nsate, cn preţuri convenabile
MIRON VELESCU
Macine Agricole şi Industriale
35, Str. Smîrdan—BUCURESGI* Calea Moşilor, 100
Case «le Bani Englezeşti
din renumita fabrică WHITFIELD
cn TJşi de oţel — încuetorî patentate — pereţi dubli Înlesniri de plată CA TAEOAGE GR A TIS
Uleiuri Minerale Ruseşti
SFOAB.J. DE MLAN1LLA
-Tipogr*n»wwWtfaedr0j6aiSieB:rb' *■>,' 3..- Buo,,resti.

C. 4
* *