SERIA DL—ANUL ÎV, No 4 HOWAMKlVTEMjgC încep la 1 şi 15 ale fte-eărui luni Un an In ţară 30 lei; In străinătate 50 lei faee luni ... 15 > > » 26 » rel luni . . . 8 ► » > 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE tNAPOIAZ HBUACŢAA No 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 ăi vu -'ilM»’»' treia MARŢI. 28 IULIE 189b TELEFON NUMĂRUL 10 BANI \nunciurl la pag. IV , 0.30 b. linia » » » III........2.— lei * » » » 11.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR VECHIu 30 BANI 4 nm tJVMSTH ATM A No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No 8 întoarcerea M. S. ARENDAŞII CESTIUNEA ŢĂRĂNEASCĂ Intr’un articol precedent, sub titlul Bazele unui program naţional, scriam: «Un alt semn caracteristic al epocii noastre e următoi ul : Lupta de clase, hrănită mal ales de elementele declasate, cari ad precumpănit In epoca liberală, şi aţtţată de clasele străine din oraşe, cari nu simt nevoia unei mal strlnse apropieri Intre ţăran şi proprietarul rural. In consecinţă, se cade ca tncestiu.ea ţărănească să ne silim a a propia pe proprietar de sătean şi să ţintim la eliminarea intermediarilor cari îi des-bină şi asupresc pe ţăran. Printre aceşti intermediari, ln primul rlud vine arendaşul, care ronstifue un element parazit şi inutil* El e păgubitor ţăranului, lnlru ctt de la dlnsul porneşte, mal ales, Ingreunarea (o melelor agricole şi e primejdios pentru pro prietnr, intru uit II înlesneşte putinţa d’a uu’şl îndeplini funcţiunea socia'ă legată de proprietate. In al douilea rtnd, vine cămătarul de la sate, care e uua din cele mal de căpetenie cauze de sărăcie a populaţiu nel rurale». Scăderea preţului grinelor nu mal dâ beneficii agricole suficiente, întru cit acestea trebuie să se împartă la trei factori : munca, capitalul şi intermediarul. Uimi din a eşti factori trebuie să dispară, şi acela trebuie să fie arendaşul. Arendaşul este elementul de asuprire al ţăranilor, factorul care a contribuit mal mut la scumpirea tocme-lelor agricole. Din fire, puţin iubitor de ţăran , cu cari trăeşle vremelniceş^e, el d-vine, prin natura profesiunel sale, un om fără inimă, care, prins intre ciocan şi nicovală, silit să plătească arenda, orl-cum ar eşi recolta, îşi tace o specialitate din executarea fără milă a ţăranului. De la dlnsul pornesc nelncttatele Înăspriri de condiţiun! in tocmelile agricole. Urcîn I din cinci în cinci ani, preţui arendil, noul arendaş, cind -intră in moşie, e dator să ridice invoelile, potrivit noilor sale obligaţiuni. Din potrivă, proprietarul careişl cultivă singur moşia, nu are epoce fatale clni e nevoit si îngreuneze ocmelile agricole. ProJ .uietarul, afară de rare excepţiunl, nu a el iniţiativa urcărel tocmelilor, dar • 1 şi !e Însuşeşte, mai apo’, de la arendaşii vecini. 6 dată nouile condiţiunl utrodu-e de arendaşi, ele devin obi-eiO iu ţoală regiunea. Arendaşul e, tot-o-dată, inutil propri-'arulul şi păgubitor proprietăţii. In Muntenia, cel puţin, el e cu totul inutil, lei adevăratul arendaş (cel ce ln Franţa - • chiamă m&nyer sah orbă d’a face nişte operaţiuni sim-uşoare, ca parcelarea domeniilor : Iul şi vinzarea lor la ţărani. O dată - • mi înzestraţi cu pămint, îmbunată-1 '■ hranei lor, a îmbrăcămintei lor, i .uea nivelului lor moral, nu se mal împlini cu aceleaşi mijloace les-i • -e ale Statului. I hue creată o viaţă rurală sănâ-' > i. tiebue alcătuită o stare de turn, i care să cuprindă toate elemen- tele şi toţi factorii de la cari, în mod natural, să pornească ridicarea populaţiunel rurale. Prin contactul cu aceste elemente, ţăranul trebue să ajungă să simţd nevoi mal mari ca cele de azi ale Iul. El trebue să rlvnească după bine-facerile unei civiliziţidnl pe cari, el, azi, nici nu le bănueşte. Factorii cari vor contribui la aceasta, nu vor 6 nici o dată agenţii guvernului central. Această misiune incumbă preotului, învăţătorului şi, în primul rînd, proprietarului, fără de care preotul şi învăţătorul nu-şl vor pricepe rolul social, In afară de biserică şi şcoală. Pentru a nu lungi mal departe aceste consideraţiunl, voia indica cîte-va mijloace menite a apropia pe proprietar de ţăran prin înlăturarea intermediarilor. Unul din Aceste mijloace 11 putem găsi In alcătuirea impositelor. Arendaşul e, la noi, unul din singurii negustori supuşi nnmal la o patentă proporţională, de altminteri foarte minimă şi la nici o patentă fixă. Un arendaş poate cîştiga, într’un an, sute de mii de franci. El nu va plăti fiscului de cît o patentă fixă de cîţf-va franci E dar drept ca el să fie supus la o dare potrivită cu acea a celor-l’alţl negustori. Impozitul funciar ar putea şi el fi utilizat, dacă s’ar accentua deosebirea dintre impositul de 5 la sută pe care îl plătesc proprietarii ce îşi cultivă singuri moşiile, şi impositul de 6 h sută plătit de cel ce şl arendează moşiile. Da> ă Insă s’ar spori impositul de 6 la sută şi dacă această sporire ar veni să se superpue urcării patentei, creşterea acestor sarcine ar putea să pară prea grea. De aceea, credem că ar fi mal neme-rit dacă, menţinîndu-se impositul de 6°/0 s’ar cobori acela de 5°/0 la 4#/0. Sacrificiul pentru Sfat nu ar trece >u mult peste un milion şi fiscul ar găsi, in parte cel puţin, o eompehsaţiune in crearea patentei fixe şi ln sporirea patentei proporţionale. Pe lingă a este disposiţiunî de ordine financiară, ar mal trebui să se aplice cu rigoare legile administrative, cari nu p*rmit aşezar a străinilor In comunele rin ale. Or, o sumă de anndaşl sunt greci ori evrei. In line, modificarea cltor-va articole din legea tocmelilor agricole ar putea să ajute puternic împlinirea aceleiaşi ţinte. Prin toate aceste mijloace, trebue să îndemnăm pe proprietari să devie agricultori şi aceasta atit în interesul sătenilor, cit şi în interesul proprietarilor şi proprietăţilor. Uu conservator. • ‘ ni’ - PAGUBE ŞI RUŞINE A um cîte-va timp, ziarul naţioual-liberal Drapelul consla’a că guvernul d-lnl Sturd-z<, nu face nici o pricopseală înăuntru, iar In afară îngrămădeşte pe capul ţării numai p-ignbe, umilinţă şi ruşine. Organul otiri s al guvernului şi al plas tografilor, Voinţa naţională, s’a prefăcut că nu 1 ţelege pe ce se întemeiază constatarea Drapelului, mal ales ln ce priveşte politica externă; N mic n’ar fi fes1 mal lesne ziarului grupării aurelia nişte de cit să alcătuiască o listă Întreagă de fapte pe care se reazimă constatarea sa. N-lăclnd o, vom Inlesn noi priceperea org inului guvernam ntal. Un singur punct vom atinge astâ-zl. Ceea ce face dificultatea poziţ unii Statului nostru, e că se găseşte Intre două mari Împărăţii al căror antagonism secular a pus de multe ori In primejdie existenta noastră. Mari interese internaţionale aQ Întărit pe cele două mari Împăraţii să înlăture, cel puţin pentru uu timp oare* are, diferendele dintre ele, şi sa se apropie una de alta. Prin faptul acesta, Romlnia a clştigat enorm de mult, poziţiunea el s’a uşurat Iu mod extraordinar. Daca la guvernul ţării am fi avut nişte oameni demni, cu autoritate In ţară şi bu-curlndu-se de consideraţiuhe in străinătate, situaţiunea noastră ar fi fo-t strălucită, şi mult ar fi putut cîştiga ţara. Avem Insă la clema u. om desconsiderat şi In Austru U giria şi ln Rusia, uu oru care a fost silit să ceară ertăciuue şi la Pesta şi ia Petersburg. un om care nu poate sta drept şi cu fruntea sud, tn faţa băi biţilor conducător! din Austru Ungaria şi din Rusia. lutreb'-se orl-cine, dacă un asemenea om poate sa tragă din o situaţiune extraordinar de favorabila Iii care Împrejurările a0 adus ţara noastră, foloasele şi avautajele ce s’ar putea şi s’ar cuveni să tragem. E o adevărată nenorocire că avem la guvern, In Împrejurări favorabile cum rar se prezintă, uu parlid ca cel liberal, şi uu om ca d. Sturdza. D. Dtm. Sturdza a fost decorat cu ordinul «Vulturul alb*. Scandalurile de la Primăria Capitaleî Au clici A administrativă. — Retnoirea demUlnnel d-Iuf Chlrlţescu. — Dezvinovăţirea mituitului Anchetă administrativă Destăinuirile noastre despre hoţiile de la Primăria Capitalei, au fost o lovitură atit de puternică pentru guvern, in ctt mi-nisU-ul de interne a convocat Simbătă la amiazi la o consfătuire pe miniştrii prezenţi tn Capitală, pe d C. Nacu, Eugen Carada şi Moscuna, secretar general al ministerului de interne, ca să aviseze asupra mijloacelor de apărare. Resultntul acestei consfătuiri este rechemarea d lui C. I', Robescu din concediu, şi ordonarea unui simulacru de anchetă administrativă. D. C, F. Robescu a şi fost incunoştiin-ţat ue această hotărîre şi invitat să se întoarcă ctt mai curind, ca să asiste la ancheta administrativă Relnolrea demlslnnel d-lnl Chlrlţescn Voinţa Niţională a avut cinismul să anunţe că d. Chiriţesou şi-a dat demisia de consilier comunal al Capitalei. Sfruntat neadevăr / D. Chiriţescu a declarat tn această privinţă următoarele: — Am fost chemat de d. Ferechide, care a insistat mult ca să ml retrag demisiu-nea. Eă i-am răspuns atunci arăttnd toate sf&nţuelile ce se petrec la primărie. Dar d ea. a ţinut să-mi retrag demiaiunea, făgădui* du-mi că la viitoarele alegeri comu nale Solacolu şi Melliaianu nu vor mai fi puşi pe listă şi că la iarnă vor fl înlocuiţi mai mulţi slujbaşi necuraţi, precum Zaharia, Cantuniari, etc„ pe cari acum nu-i poate da afară, căci are nevoie de ei la alegeri. La toate aceste, am răspuns ministrului că mă voiu ginii; dar de-misiunea nu mi am retras o. Am auzit Insă aseară, Vineri seara, că ministrul a respins demiaiunea mea. Dac’o fi aşa, ispravă mare n’a făcut, căci eu nu sint omul care să ling azi unde am scuipat eri. Pe mine nu mă va mai vedea nimeni alături de Solacolu şi Melissianu I Dezvinovăţirea mituitului Mişu Cantuniari, inspectorul comunal mituit de Ion Bungea. a fost Simbătă la d. Solacolu şi la ministerul de interne, ca să se dezvinovăţească. D. Ferechide nu l’a primit, flindu i ruşine să stea la vorbă cu Cantuniari. Canlunfarf a recunoscut Înaintea locţiitorului de primar, autenticitatea chitanţei pe care am publlcat’o ln numfcrul nostru precedent; a recunoscut că a fost mituit ; dar, ca scuză, a pretins că a lost mituit pe vremea cind uu era funcţionar al primăriei Capitalei, d copist la mlulstcrnl de războlA. Cantuniari a sfinţit desvlnovă-văţlrea, cu nrmâtoarea ameninţare : — Şl-apoî, ce-mi pasă mie ! Pe mine un mă poate da afară nici primarul, nici ministrul de interne, căci că am fost numit aici prin d. Oogn Pautacuzlno ! Mivu Cantuniari, bizuit pe protecţia stă-pinului său Gogu Cantacuzino, ocrotitorul ocult al tuturor pungaşilor de la primărie ,8ftdeoză acum lumea / DIN STR 'vowsss——■zzmr Situaţia la Manflla, Perderile spaniolilor Agenţia Jtomină ne-a trimes ştirea ca şeful insurgenţilor din Filipine, Aguinaldo, s’a pllns consulului americ n de nesinceri atea Statelor-Unite, In ce priveşte viitorul Filipinelor. Adevărul • că la Maniila, situaţia devine din ce in inal încordată Intr * americani şi insurgenţ*. Generalul Meritt a cerut ca trupele sale să fle mărite cu In-a 5 000 de oameni, pentru a putea lupta cu succes In contra bandelor lui ăqui-naldo cari pe Se-rare zi se obrâz licese mal mult şi cari sun* bine armate. Se crede, de alt fel, oă spaniolii s’ar preda Îndată, sleiţi cum sunt, dacă nu le-ar fi Uama Ci vor fl masacraţi de rejell. Amiralul Dewey şi generalul Meritt cunosc foarte bine starea de descurajare a soldaţilor spanioli, şi uu le ar trebui de cit o mică loviiu-ă pentru a se face st a pinii Mani Del. Dar atitudinea atit da duşmănoasă a insuc. genţilor îl face să amine atacul ; el se Întreabă ia ce buclucuri se espun, deveniu 1 stSp’nil pie ţel şi avind in contra lor pe cel 25 de mii de oameni de sub comanda lui Aguin ldo Dar dacă acesia ar perde Intr’o bună dinii-ueaţâ răbdarea şi ar da asalt Mani lei pe care ar lua-o ? In ce siiuaţiese vor pă-u americani)? Iată pentru re situaţia I * Manila se consideră ca foarte gravă şi peutru ce ea preocupă „c4 de serios pe guvernul din Washington. Perderile spHuiolîior Iată statistica perderflor na vile suferite de Spania de la deschiderea ostilităţilor. Patru lncrucişătoare cuirasate cu un total de 28 mii tone; trel-spre-zece lncrucişătoare cu un total de 16 mii tone: două conDa-torpiloarr • 15 canoni,ere de mic tonagio, din cari două’ capturate. Americanii aQ nul capturai 62 de vase de comerţ, Intre cari cinci mari bistimente transatlantice. , o t, , Americanii uu aO avut de cit uu torpilor a variat şi uu ras comercial capturat. Ferelgu APELE ALIMENTARE ALE CAPITALEI Ş' PROIECTUL D-lui RADU ii Am arătat In precedentul mefl articol că d. inginer-inspector Radu, silindu-se a Întemeia proiectul definitiv pentru aducerea de mal bune şi îndestulătoare ape in Bucu-reş*I, pe o concepţiune ce a crezut-o, poate, proprie şi originală d-sale, a Îmbrăţişat necunoscutul şi Împinge printr’aceasta comuna la cheltuieli nebotărtle, pentru obţinere de rezultate ipotetice. Pretenţiunea de originalitate s’a Însărcinat «Voinţa Naţională» de a o stabili. A-ce^t ziar netnconştiinţat, lntr’adevăr, acum clle-va săptămîul, că d. Rsdu va prezintă tn curind un proiect original şi personal al d sale pentru alimentarea Capitalei şi, pentru ca cititorii să nu trea ;ă cu vederea originalitatea lucrării, ziarul ce’şl primea informaţiunea de la d. Radu, imprima cu litere groase, caracteristice, vorbele original şi personal. Iu interesul d’a avea mal curind apa de bmt ln Bucureşti, am fi conces d-lul Radu chiar orgoliul originalităţii; dacă atingem această cestiune, este că e strlns legată cu demonstraţiunea ce ne propunem a face că proiectul d-lul Radu e lipsit de justificarea experimentală, indispensabilă unul proiect definitiv de această natură, şi că e Întemeiat pe necunoscut. * , , « * P-utru că stratul diluvial din Nord-Ves-tul Bucureştilor nu este capabil, după calculele d lui Radu, a da toată cantitatea de apă necesară Capitalei, d-sa ia diferinţa de 10,000 m. c., diu stratul achifer pontic, prin 10 puţuri de mal bine de 200 m. adlncime, ce stabileşte lu valea Dîmboviţei Ungă Ciurel. Diu aceste puţuri, afirma d sa. va ţtşni apa piuă aproape de suprafaţa solului. Costul captării celor 10000 m. c. de apă ce ar da pe zi aceste puţuri, este, după d. Radu, dobînda de 41/» la sută a eheltuelilor de exploatare cuprinse, de 1440.000 lei, deosebit de costul instalaţiunilor electrice prin care se propune a se pompa această apă. Pe ce se Întemeiază lusă d. Radu pentru a conta cu aceşti 10.000 m. c. de apă şi pentru a propune, prin proectul săb definitiv, scoati rea In licitaţiune a acestor lucrări prevăzute a costa pe comuuă peste un milion ş jumătate de lei? Pe faptul că puţul artesian ce Statul a început ia Cotroeenl la 2 August 1865 şi a abandonat la 1 Februarie 1870, după ce’l adlnciss ptnă la 253ai.40, a indicat aceea şl stralificaţiune geologică a terenului ca şi puţul de 207 ni. adlncime ce a construit lu 1893 d. Dem. Marinescu Bragadiru ln curtea b-râriel sale din calea Rahovel, cum şi pe f.ptul că acest din urmă puţ ar fi dat elte 1500 m. c. de apă pe zi, ridiclndu-se, sub propria-1 presiune, piuă la 18 m. sub ţaţa terenului. Attt şi nimic mal mult. Memoriul proiectului cel puţin nu ne indică nici un alt fapt In susţinerea existenţei apel la adîneimea de vre-o 200 m. c, a rendementului umil puţ şi al ascendenţibilităţil el. Dar puţul arttziau de la Cotroeenl se şlie de toţi că n’a dat nici uu rezultat practic, iar puţul d-lul Bragadir, lnsu-şl d. Radu ue arată că s’a lunisipat şi nu mal funcţionează. Sub rtzerva de a-1 indica, să admitem că d. Radu cunoaşte vre uu sistem prin care să împiedice ca un puţ de peste 200 m. adlncime, format dm tuburi metalice de un diametru final de 191/* cm., cum Îl propune d sa, să nu se Inuisipeze ca cel de la berăria Bragadir. De unde ştie d sa Insă că un aseuupea puţ va da 1000 m. e. pe zi ? Pentru ce puţul d-lul Bragadir a dat 1500? Puţul d-lul Bragadir era Insă dublu, con-entric şi i xploata diferite straiuri achifere, stratul levantin şi stratul pontic; se compunea cu a te cuvinte, din două sondage, bă-g ‘te unui tutr’altul: unul mal puţin adine primind ap-le levantine, pe cari d-nul Cucu le-a fă ut să ţtşnească prin cele 6—7 son-dag-; ce de trei ani arunca continua apa pe splaeţele Dîmboviţei In sus şi In jos de podul de la Milmaisou şi altul de 207 m. a-lingtnd apele pontice, diu cari astă-zl nu avem ni «erl nici o urmă. Chiar de am admite cifra de 1600 m. c. a debit al puţului d-lul Bragadir, lucru ce d Radu nu dovedeşte cu nimic, de unde ş i» d-ai cu ctt contribuia la acest debit str.itul pontic, pt care voieşte, d. Radu a’l exploata ex lusiv prin puţurile ce a proiectat la Ciurc) ? Cum a stabilit d sa că de-oăitirea d> 200 m. unul de altul, ce voieşte a | ăslra Intru puţurile proiectate, ste necesară şi suficientă pentru a înlătura o fi lenţ rea unul puţ prin altul ? Iată ccsliunl cari, tn proiectul holărlt a se pune de urgenţă ln licilaţiune, râuilu de domeniul necunoscutului, dar cari formează baza imediat iudispe-nsabilă pentru a se putea linele, cu speranţa de succes, exe-uţi nea lucrărilor. * * Utilisarea stratului pontic de la Ciurel nu este o propunere nici originală, nici prop ie d Iul R du. Printre documentele ce d-sa a luat de la Primărie pentru a le consulta, a putut îuttlni uu numai emiterea acestei idei www.dacoromanica.ro iar chiar oferta ce, din îndemnul d-lul Cucu, Primăria a cerut d-lul Dreseher, cunoscut inginer-sondator, Dentru facerea unui puţ de probă de 200 - 250 m. adlncime in valea Dîmboviţei la Ciurel Dacă Primăria n’a executat acest sondagifi. este din cauză că se găsea sub imperiu) afirmaţiunel făcute de distinsul nostru geolog, d. Gr. Şlefă-nescu, In şedinţa de la 18 Noembrie 1892 a comisiunil pentru Apele Capitalei, cum cu «apă ţlşnitoare de sigur nu vom avea» şi se apiecia ca prea costatoare elevaţiuuea acestei ape, chiar de s’ar găsi In cantitate suficientă. Printre aceleaşi documente, d. Radu a mal trebuit să citească o propunere făcută Primăriei de d. inginer Alimănişteanu ca, cu aparatele ce servise sondagiulul din Bărăgan, să se facă un puţ deprobă In stratul poulic de sub solul Bucureştilor. Idea punerii la contribuţiune a stratului pontic pentru alimentarea Capitalei a existat dar ; Insă, iu necunoştiinţa rendementulul acestui strat, atît proposiţiunea d Iul Cucu cit şi aceea a d-lul Alimăneşteanu s’afi mărginit la studiul lui prealabil. De la epoca acestor propuneri, pe timpul cărora se ştia tot atlt cit se ştie şi as-tă-zl asupra stratului pontic, nici d. Radu, nici alţii n’afi făcut vr’un studifi asupra Iul. Cum se face atunci că d. Robescu, primarul Capitalei, care a refuzat d-lul Aiiinâ-neşteanu cel 50 - 60 mii lei ce ret Urna studiul acestui strat achifer, s’a grăbit d'a a-probs, in ziua chiar In care a fost presin-tat, pioiectul d-lul Radu pentru utilisarea acestui strat, fără ca acest proect să fie susţinut prin vr’un studifi lntr’aceastâ privinţă şi d’a decide scoaterea In licitaţiune, şi aceea de urgenţă, a execuţiunil a 10 asemeni puţuri, pentru un cost de aproape 1 şi jum. milion lei ? *** Argumentul pentru care propune execu-ţiunea a 10 puţuri In stratul pontic — ne-existenţa la Bragadir a întregel cantităţi de apă necesare Capitalei — s’a părut în-su-şl d-lul Radu atît de slab, In cit d-sa s’a văzut constrlns să’l sprijine şi printr’un al douilea. Apa de la Bragadir. zice d-sa, are o duritate de 15 grade idrotimetrice germane, pe clnd apa din stratul pontic n’are de cit 11 asemeni grade. Amesteclndu-se aceste ape lu proportiune de 30.000 m. c„ apă diluvială cu 10 000 m. e., apa pontică, se va obţine un tip de ape de 14 grade, prin urmare de mal bună calitate de cit apa dî-luvialâ. Necesitate dar d’a se capta şi apa pontică. Justificată combinaţiune 1 Pentru a se scade cu un grad duritatea apel — şi numai Dumnezeii ştie dacă, după cit timp-va de pompare, curăţindu-se stratul achifer prin diluarea sărurilor ce se găses; cumulate lntr’lnsul, nu va scade de la sine acest grad—se propun a se cheltui 1 şi jum. milioane lei, complecsul captării şi aducerii, raţional şi practic concepute, putlndu-se face In total cu 2 şi jum. milionne. In scopul scăderii durităţii apel, se fac Intr’adevăr amestecuri ca cel propus de d. Radu, nu Insă clnd diferenţele sunt aşa de mici ca 15 şi 11 grade şi clnd costul operaţiunii este atît de mare. Intr’un memorifl ce primăria din Bacătt ne-a transmis acum elte-va săptămlnl asupra proiectului Întocmit de d. inginer Cucu, pentru alimentarea cu apă a acelui oraş, citim că, pentru a se scădea duritatea de 19 grade a apelor sub terane prevăzute a se capta, se înfige In mijlocul puţului de captare, cu o minimă cheltuială, o sondă care să atingă stratul al douilea achifer, a cărui apă nu avea de cit un grad de duritate. Prin tr’acest mijloc, se scade de la 19 la 10 safi la 13 gradul idrotimetric al apel ce se va da oraşului, după cum amestecul se va face In proporţiunl de 1 la 1 safi de 1 la 2. Dacă e admisibilă, amendarea calităţii apel prin scăderea gradului el idrometric la aproximativ jumătate safi două treimi, cu o minimă cheltuială, care se face la Bacăfi, nu se justifica în nici un cas, cum o propune d. Radu, ca, pentru scăderea cu «« grad a durităţel apel, să se cheltuiască atit cit nu se teme a o propune d-sa. * * * Din cele mal sus expuse resultă că Întrebuinţarea apelor pontice la alimentarea Capitalei nu este o idee originală a d-lul Radu; d-sa a îmbrăţişat-o ştiind numai că executarea el va costa un 1 milion şi jum. lei, dar eedovedind prin nimic cită apă se va avea pentru această cheltuială. Soluţiunea aceasta, nejustificată In ce priveşte Inbunătăţirea calităţel apel, este şi mal puţin cerută, după cum vom dovedi-o prin viitoare articole, pentru complectarea volumului de apă necesar Bucureştilor. Un Inginer. OFORMAŢn D. Melissiano, publică, in ziarul lui Mărgăritescu, copia după textul unei petici ce a adresat parchetului de Ilfov. In această petiţie, faimosul colectivist cere procurorului să cheme pe mai mulţi domni antreprenori şi să-i întrebe dacă este adevărat că zilele trecute fiind o licitaţie la primărie s’au retras declă-rtnd că nu aii încredere în administraţia comunală, după cum a publicat Epoca. Atît §i nimic mai mult. Cu toate acestea, Epoca a dat în vileag o mulţime de fapte în sarcina celor de la primărie, printre cari scandalul cu antreprenorii era floare la ureche. Cu toate acestea, onorabilul Melissiano nu se agată de cîi de acest din urmă scandal. Dar tot e ceva. Vom avea ocazia ca in fata justiţiei să aratăm, pe o scară întinsă, tot ce se petrece la primărie, sub administraţia d-lui Bobescu, Erl după amiazl, s’a întrunit la şcoala primară din strada Clemenţei societatea comercianţilor de băuturi spirtoase, sub preşedinţia agentului colectivist Niţâ gterie, Vice-preşedintele societăţel, d. Al. Chi-riţescu, fost consilier comunal, a arătat, înainte de şedinţă mal multor raeitlbriî al societăţii, mal multe din potlogăriile de la primărie, confirmînd toate destăinuirile «Epoceî». O nouă linie ferată se construeşte la hotarele tării: Guvernul unguresc a dat concesiune unei societă{i să prelungească linia ferată de la Petroşeni pînă la pasul Vulcan, lingă vama romînească Păiuş din Gorj. D. Gheorghe Fâgărăşeanu, învăţător In Tur, lingă Blaj, condamnat de către tribunalele ungureşti la un an şi jumătate Închisoare pentru pretinsă «agitaţie In contra patriei maghiare», va eşi din puşcăria de la Seghedin la 1 August. Romtnil din comuna Tur şi din Blaj 11 pregătesc o frumoasă primire. In cursul lunel Septembre se vor face alegerile dietale In Bucovina. Partidul naţional romln a Început deja o vie campanie electorală, avlnd siguranţa că din cele 31 locuri In dieta Bucovinei, vor cîştiga cel puţin 18. Piuă acum, partidul naţional romln era In majoritate tn dietă, avlnd 16 locuri. «Ni-se denunţă că agentul de control al ministrului de fitiance pe ilugă fabrica de spirt din RăuteştI (judeţul Dorohoifi), anume Zamfirescu, comite abusurl scandaloase In sarcina statului. Acest agent, contrar ordinelor ministerului, creditează cu săptămtnile pe fabricant cu mii de lei, eliberlud spirtul fără anticipaţia taxelor legale. El este unit cu clrciumaril, cari introduc în mod fraudulos cantităţi mari de spirt prin comune, şi pentru o sumă mizerabilă cu care se lasă a fi mituit de către clrciumaril ovrei, le eliberează transite pe sume fictive, păgubind ast-fel comunele cu sume enorme. O nouă defraudare sensaţională s’a descoperit în Ungaria: Marele fabricant de spirt din Cluj, anume Sigmond, In ziua tn care a fost decorat cu mare pompă pentru merite patriotice ungureşti, a fost dovedit că a frustrat statul unguresc cu 575,000 florini, adică cu un milion şi 200,000 lei ! Arestaţii din Bucovăţ s’afi pus In grevă. S’afl trimis ajutoare armate directorului pentru a reprima escesele. D. Dianu, directorul general al Închisorilor, a plecat la faţa locului pentru a cerceta pltngerile arestanţilor. Ziarul lui, Mărgăritescu afirmă că regretatul Jean Lecca nu a făcut parte, în 1888, din disidenţa liberală şi că n’a luptat nici odată tn contra guvernului lui Ion Brătianu. Aceasta înseamnă a nega chiar existenţa soarelui. Cine nu ştie că Jean Lecca a făcut parte, in 1888, din oposifia-unită ? Am putea reproduce unele scrisori iscălite de Jean Lecca şi publicate în Epoca de pe a-tund, scrisori cari n’ar face multă plăcere colectiviştilor- Jean Lecca nu numai că a făcut parte din oposiţiaunită, dar era încă dintre membrii săi cei mai energici. In ziua de 14 Martie 1888 a mers la Cameră unde a tras cu revolverul. Şi dacă despre Jean Lecca, in asemenea condiţii, ziarul colectivist spune că a fost un liberal statornic, atunci ce va spune de d. Caton Lecca sau de d. G. Pallade, ministrul justiţii ? nid n’a fost întrebat măcar şi nid n’avea calitatea să le semneze, căd d-sa nu e ajutor de primar, ci ofiţer al stării civile I Ded, semnătura d-lui Rosetti a fost falşi ficat ă. Excelenta revistă «Liga Romînă» primeşte de la Viena, din cercuri în măsură de a fi bine informate, ştirea că contele Thun ar avea intr’adevăr un plan definitiv de federalizare a Austriei şi că acest plan va fi realizat în cel mai scurt timp. Nu se ştie insă dacă acest federalism va avea caracterul provinciilor istorice sau va prevedea o delimitare şi nouă grupare autonomă a naţionalităţilor. Ministerul de domenii a hotărît sâ organiseze anul acesta şi la Craiova o exposiţiune agricolă, industrială şi de animale, şi probabil şi alergări de cal. Zilele acestea va începe, în faţa gradinei Gibescu din acest oraş, lucrările necesare pentru exposiţie. Se vor construi trei pavilioane: două pentru animale şi unul pentru industrie şi agricultură. D arhitect Maimarolu ya supraveghia facerea acestor construcţiunî. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. ŞTIRI MĂRUNTE * Cu trenul de Predeal de erl seară, orele 9.45, care a sosit In Capitală cu o mare lntlrziere, aft sosit In capitală d-nil miniştrii Ferechide şi general Berendeifl. Tot In acea seară, d. general Berendeifi a plecat spre Vlrciorova cu trenul de 11.25. * D. I. P. Mireanu a fost numit comisar al oraşului T.-Măgurele, iar d. Tănase An-dronescu comisar In Buzăfi. * Corespondentul nostru din Giurgiu ne lncuDOştiinţează că data tragerii loteriei Bi-sericel «Adormirea Maieel Domnului» din localitate, s’a fixat pentru 14 Octombrie 1898. Din 90.000 bilete, 269 sunt ctştigătoareie s imel de 27.000. * Tragerea loteriei din Brăila va avea loc la 16 August 1898, irevocabil. * Furtuna de Duminecă va da Ioc unul proces. Uraganul, Intre altele, a răsturnat şi chioşcul de ziare, de pe bulevard, faţă cu hotelul Bulevard. Chioşchul acesta, cel d’intiitt instalat In Capitală, e ruinat cu totul. Vln-zătorul de ziare care are Închiriat chioşchul pentru trei ani, cu chirie anuală de 3000 lei, cere primăriei să i-1 repare. Primăria însă refuză şi-l spune să se mute în chioşcul nofi de fier, din faţă : acolo Insă chioşcarul nu are drept să puie afişele ziarelor afară, de oare-ce sunt publicaţii. Chioşcarul a intentat acţiune Primăriei. In aceeaşi situaţiune se găsesc şi ehioş-caril de la Zlătari şi din colţul Magazinului general de Paris. * D. Ion P. Dumitrescu, comerciant angrosist de manufactură, din Capitală, a plecat In Zviţera. * D. Maclie Solomonescu, avocat, s’a mutat In calea Moşilor 146. pe dreptate 1 Da, a fost ostndit după poruncă şi mă mtndresc cu asta. Acum să vă ţineţi gura! Cine o murmura, o vedea ce are să păţascâ !»... Atunci s’ar fi isprăvit boelucul. Natural, ar fi trebuit să se facă atunci lovitura. Cine o să-I Împiedice, se Întreabă Mir-bean, să dea lovitura ? Poate Felix Faure ? ori Brisson ? Ori Camera, care deja s’a arătat cit e de Înjosită ? Ori poporul, această turmă fără de voinţă, care se lasă a fi vlnată de la «Bou-lanje» la «Cavagne» ? Ori legea ? Dar mal există judecători ? Cine o să-I oprească pe militari ? El sunt stâptnil,şi ceasul a sosit.____ ECOURI — E o mare fericire, zicea Hippocrate, de a vorbi despre lecuirea unei boale, In faţa celor cari suferă de ea. Nu e mal puţin marea fericire a noastră de a repeta cititorilor noştri dyspepticl că tratamentul cu apa de Pougues-Saint-Lăger este singurul mijloc care poate să-I uşureze. — Atlăm că d. Ni cu Ursulescu s’a logodit cu d-şoara Luereţia M. Lesviodax. Viitorilor soţi urăm viaţă fericită. — Joi 30 Iulie, In grădina Mitică Geor-gescu se vor juca piesele «Păţaniile unul candidat de Însurătoare», «Marin şi Florica», şi «Grecul gelos» In beneficiul d-şoarel L. Burienescu şi al d-nel A. Mihăilescu. Ecouri despre Bismarck Memoriile lui Bismarck După cum am anunţat, publicarea «Memoriilor» se va începe lu curtnd. Manuscriptul, In cea mal mare parte, e scris de Însuşi principele, şi cartea va apărea de sărbătorile Crăciunului. Traducerea In limbile engleză, franceză şi italiană va cere mal mult timp. Fotografiarea cadavrului Cu toate precauţiunile luate de familia princiară, doi fotografi s’afi Introdus noaptea, pe fereastră, în camera mortuară şi afi fotografiat cadavrul. Silvicultorul paznic, cu Învoiala căruia s’a făcut aceasta, a fost des tituit imediat. Fotografii vor fi urmăriţi, asemenea şi pictorul Grosser, care tot in a-celaş mod, a pătruns noaptea In camera mortuară, luînd o schiţă. Toate fotografiile de soiul acesta vor ti confiscate. Boitul Berlinul a ridicat doliul, în ziua de 4 Aug. după un ordin al împăratului. Ham burgul, al douilea oraş al imperiului, a or ganizat un parastas în biserica Sf. Michail, cea mal mare biserică a oraşului. După sflrşitul slujbei, clopotele tuturor bisericilor răsunară timp de un ceas. Bursa a stat Închisă ziua Întreagă. Bismarck şi împăratul S« afirmă că ordinul de la 8 Septembrie 1852, care privea situaţia ministrului preşedinte faţă de miniştri colegi al săi, şi la care se referă Bismarck lu textul demisiei sale din 1890, ar fi şi astăzi In vigoare. Cererea de revocare a a estul ordin ar fi fost un simplu pretext al împăratului, pentru a-1 sili pe cancelar să demisioneze. DIVER8E DIN CAPITALA ca să nu fugă, iar cel alt cap al fringhieT I'a Inodat de piciorul sflfi, culclndu-se. Intr'un moment dat, vaca eperiindu-se, începe a fugi şi Urăşte pe bietul copil pÎDă In sat, unde ajunge sdrobit cu desăvirşire. După cite-va ore de chinuri cumplite, cu membrele toate rupte şi scrintite, Stâncescu a încetat din viaţă in curtea părinţilor săi, unde va a ’l adusese rostogolindu-1 de toate pietrele. Părinţii, in disperarea lor. afi împuşcat vaca, care le răpise pe singurul lor copil. CHESTIUNEA ZILEI Funerariile prinţului Bismarck Ceremonia din biserica împăratului Wilhelm Simplă, dar demnă a fost ceremonia funebră care a avut loc la Berlin în ziua de 4 August, In biserica închinată memoriei bătrlnulul împărat Wilhelm I-ifi. Un cer fără de nori strălucea d’asupra oraşului, interiorul clădirel romanice Înota In lumină. Altarul era simplu împodobit cu palmi. Asistenta umplu în curtnd biserica: aproape toţi membrii confederaţiei, miniştri, un număr de delegaţi al tuturor partidelor, afară de social-democraţl, corpul diplomatic, Intre cari perşi şi japool, siamezi şi chinezi tn costumul lor împistrit, apoi fruntaşii oraşului şi al universităţii, generali, etc. Loja imperială de lingă altar, reservată familiei Bismack, rămase goală. Pe la orele 10 se auziră din stradă strigătele de comandă, sunet de tobe, marşul defilării şi aclamă-rile, vestind sosirea pereehel imperiale. împăratul purta uniforma primului regiment de gardă infanterie ; Împărăteasa în dolifl. In stranele de lingă altar, la dreapta şi la stingă Derechel imperiale, şedeafi prinţii Friedrich Leopold, Ioachim Albrecht. Frie-drich Wilhelm, prinţul Max de Baden, Al-bert de Sehleswig-Holsteiu şi principele moştenitor de Hohenlohe-Oerigen. Ceremonia începu cu orga care intonă marşul funebru al lui Beethoven «La moartea unul erofl». Către sflrşit, predicatorul Curţii, Faber, a spus o rugăciune mişcătoare. In decursul parastasului s’a clntat şi psalmul 149, care era psalmul favorit al prinţului adormit Intru Domnul. Cele-l’alte oraşe germane, se întrec toate in organizarea funerariilor îu onoarea Iul Bismarck. Bin Friedrichsruhe «Hamburger Na-hrichten» spune că a Şcolile dirt Braşov Din anuarul şcolilor romlne din Braşov extragem următoarele date interesante: Şcoalele de la Braşov se compun din un liceu complect de 8 clase, din un gimnaziu real de 4 clase şi din o şcoală de comerţ de 3 clase şi din o şcoală primară de fete de 5 clase. Liceul are 15 profesori, gimnaziul real 6; profesori auxiliari sunt 7. Şcoala primară are In total 19 învăţători şi învăţătoare. Raportul şcoalel de comerţ nu este cuprins In acest anuar. Numărul total al şcolarilor înmatriculaţi la aceste şcoale a fost In 1897—98 de 1412 şi anume: La liceu........................325 » şcoala reală................144 » şcoala comercială...........101 » şcoala primară de bâeţl • • • 424 » şcoala primară de fete • • • 293 » şcoala de repetiţie (băeţ!) • • 30 » şcoala de repetiţte (fete) • * • 96 1412 Anul trecut numărul total era de 1386 şcolari. Intre elevii acestor şcoale 20 afi fost din Româuia. După naţionalitate toţi sunt Români, afară de 3 Slovaci. D. Gr. Dianu, directorul general al Închisorilor Statului, a plecat Sâmbătă după a-miazl la Craiova, şi de acolo la peneten-ciarul de redusiune de la Bucovăţ, unde condamnaţii s’afi pus In grevă. La faţa locului se află deja detaşamente de trupe din Craiova, pentru a prelutlm-piua orl-ce excese din partea deţinuţilor. In Monitorul Oficial de Duminecă a apărut regulamentul pentru admiuistraţia interioară a şcoalelor primare rurale. D. Solacolu, locţiitor de primar, a trimis cite o telegramă primarilor din Potera-burg, Moscova şi Kierv, muUumindu-le de primirea făcută M. Sale Regelui. Telegramele au fost iscălite de dnii Solacolu şi Vintilă Rosetti. Or, d. Rosetti ne autoriză să declarăm că n’a semnat absolut nici o telegramă, Cronică, judiciară, Afacerea acetylenel Stmb&tă afi continuat dezbaterile in afacerea exploziei de aeetilenâ din grădina Bristol. Martorii Goldner şi băiatul ungurean chemaţi In virtutea mandatelor de aducere lansate Vineri trapotrivă-le s’afi prezinlat de as tă-dată şi afi depus. Nimic nofi n’a rezultat Insă în afacerea din ascultarea acestor martori şi s’a dat cuvintul părţilor in fond. Cel d’intîifi a vorbit, in numele victimei. N. Tudor. d. avocat N. C. Aslan, care a rostit o pledoarie măestrită şi mişcătoare. A vorbit apoi pentru Trieler, d. avocat Vişan ; d. Radu-lescu pentru Couranl şi G. Vlâdăianu, din partea d lor Ştiefler şi Witels, contabilul şi reprezentantul săfi. La orele trei, dezbaterile care se Începuse de la orele 9 şi jumătate dimineaţa, abia afi fost Închise. Dapă o deliberare destul de lungă, judecata a pronunţat hotărlrea pe care am dat o Încă de Simbătă : a osindit pe d-nil Courant şi Trieler la 20000 lei daune In folosul virtimel N. Tudor, şi la plata sumei de 100 lei despăgubiri D-nil Stiefier şi Witels afi fost achitaţi. C'od. Lovitură de Stat militară (Afacerea Dreyfus Esterhazy) In ziarul parizian Aurore, cronicarul Mir beau exprimă temerea că pluteşte In aur o lovitură de Stat militărească. Lucrurile afi ajuns atlt de departe, Incit partida militară se găseşte In alternativa : or! să mărturiseaecâ eroarea consiliului de războifi din 1894 (care a osindit pe Dreyfus), ori să recurgă la forţă. Mirbeau socoteşte aceasta din urmă ca mal probabil, căci fapta slngeroasă e do rită de soldaţi şi are bine-euvlntarea călugărilor. In ultima şedinţă a Curţii cu Juraţi de la Ver ailles, Mirbeau pretinde a fi auzit următoarea convorbire Intre mal mulţi ge nerall: — Trebuie să lovim, zicea unul. — Pînă nu vom lovi, nu ieşim din situa ţia asta, adăogă altul. — Lovitura trebuia dată Încă de acum şase luni, observă un al treilea general Un al patrulea zise nerăbdător : — Clnd o sâ se dea In sflrşit lovitura ? Doul ofiţeri din tribună vorbeaţi arătlnd spre fostul ministru de războiţi, generalul Billot, care şedea pe banca martorilor : — Mizerabilul ăsta e vinovat de toate. E un trădător, un bandit, un vîndut 1 Merită ştreangul 1 Ar trebui Împuşcat 1 De cp n’a declarat In Camară: «El da, Dreyfus a fost oslndjt după o procedură nelegală, dar Sinuciderea din calea Rahovef.— Simbătă, pe la orele 3 diu noapte, a cercat să se sinucidă d-na Elisa Bibescu, in virsta ca 35 ani, care trăia in concubinaj cu d. căpitan de administraţie Gheorghe Demetrescu, alias G. de Demetrescu, cunoscut, de sigur, mal ales de militari, pentru numeroasele sale ode, tipărite cu litere aurite, şi dedicate persoanelor şi unor localităţi însemnate din ţară. Iată împrejurările incuri s’a tntimplat această sinucidere : D-na Elisa Bibescu, văduvă, care locuia in strada Polonă 73, avea o dragoste foarte mare pentru d-nut căpitan Demetrescu, şi spunea foarte des, viaţa fără d-sa H era de prisos. Acum în urmă insă, cum totul are un sfir-şit, d. căpitan Demetrescu se desparte de Elisa Bibescu, şi se mută In fundătura Sf Iiie, din Calea Rahovel Nefericita femee văzlnd că cel pe care ’l iubeşte cu atîta patima o părăseşte, imediat işi pune In gind să se sinucidă. In acest scop, armată cu un revolver calibru 6, după ce spune doicel să aibă grijă de copilaş dacă ea o muri, Simbătă seara părăseşte locuinţa sa din strada Polonă 73, o casă foarte rustica, cu o grădină cu porumb, şi se îndreaptă spre locuinţa d-lul căpitan Demetrescu. Aici, ea istoriseşte că a avut o ceartă cu un vecin, şi apoi cere căpitanului ca să o ia de soţie, conform unei decişii a ministrului de războiţi, îu privinţa militarilor cari trăesc in concubinaj. Dar căpitanul refuză. Atunci d-na Elisa Bibescu, pretextind că are puţină treabă in odaia vecină, se duce înăuntru şi îşi trage un glonte de revolver, care străbă tindu-I pieptul, a ajuns pină în spate. Speriat de detunătura produsă, căpitanul pătrunde imediat in odaia vecină: Elisa Bibescu se sbătea cu moartea, jos pe scindurl. In grabă poliţia fu înştiinţată şi un medic chemat sft-I dea ajutor. Cum spitalul Brincuvenesc era cel mal apropiat, nefericita femee a fost transportată imediat spre a i ie da Îngrijirile cuvenite. Iu palul No. 9b, din salonul 26, Elisa Bibescu a fost instalata şi pansată de medicul spitalului, care a declarat că rana e de mare gravitate. Amorul nenorocit, veşnic el, zilnic face atlt ea nenorociri cari Indoliază atitea familii, şi, une-orl, atitea inimi. BătHe.—Erl, Duminecă şi repaus duminical, Gheorghe Suţu, după ce se repanzase intr’o circiumă, a luat la bătae pe femeia Cristina Ma-rinescu, din strada Popa-Rusu, 32, fiind-că, i se părea lui. că-1 Înşeală In turnarea vinului in pahare. Nenorocita femeie, victima unul beţiv, victimă şi el a legel repauzulul duminical, a fost bătută atlt de grav, in cit, cu capul spart, grav, a trebuit să fie dusă la spitalul Colţea spre a i se da grabnice ajutoare. Suţu a fost arestat şi numai azi s’a deşteptat din starea de beţie in care se afla, pe clnd ll mlngiiafi ghiontulile unul eomisar al poliţiei de siguranţa. DIN ŢARA Omorit din imprnd«nţ&.— Gheorghe Stăncescu, un copil In vîrstă de 14 an), din comuna RădeştI, Maşcel, ducindu-se cu o vacă la păscut iarbă, a inodat o fringhie de gltul vacii, fost imposibil să se ia o schiţă a prinţului pe patul de moarte. Nii:I cel mal mari artişti, car) de ani îndelungaţi avusese legaturi de prietenie, nu îndrăzniră să tulbure odihna marelui mort şi liniştea sflntă care domneşte In odaia mortuară. Mal de parte, se asigură că ar fi eronat svonul, după care conservarea cadavrului n’ar fi dat un rezultat satisfăcător. Dimpotrivă, chiar şi fisonomia şi-a păstrat expresia calmă pe care i a imprimat o moartea. Structura măreaţă a capului şi trăsăturile caracteristice ale figurii u’ott arătat absolut nicl-o schimbare. Se ştie că «Hamburger Nachtrichten», care adu. e aceste ştiri, a fost foaia pe care Bismarck o citea cu predilecţie. Testamentul principelui Suma de 30.000.000 mărci la care se urcă averea lui Bismarck, se explică şi prin Întreitul preţ pe care 1-afi căpătat ctte-va liîrtil de valoare îu decursul timpului. Testamentul prinţului nu conţine decit dispoziţii de ordin privat. Un testament politic al Iul Bismarck nu există. Memoriile Bismarck şi-a scris memoriile plnă în ultimii ani al vieţel sale. Aceste memorii afi fost vîudute societăţii «Union» pe suma de un milion de mărci. Publicarea lor se va Începe în eurînd. NUVELĂ Tot ce vrei!.,. — Bună ziua, prietene. Vifi sâ’ţl cer un scrvicifi, zise Andrei, intrtnd la Analol. O să mă găseş'l poate indiscret. — De ce indiscret ? — Vezi că... — Ce area-face I Doul prieteni vechi ca noi ?... Biue-al făcut că te-al gindit la mine : tot ce vrei, amice 1 — Nu îndrăznesc... — Eşti nt-buu !.., Tot ce vrei, Iţi zic. Totuşi, te previn din capul locului, că dacă e vorba de bani, u’am făcut nimic... — Nici de cum. — Te-aş serri cu mare plăcere, de cit uite: mi-am plătit chiria acum şase săptămlnl şi peste alte şase trebue să plătesc iar — efl plătesc pe trimestru. Şi aşa, mă Înţelegi 1... — Da, da... — In principiu, clnd vel avea nevoe de parale, nu te jena. Numai să nu-ml ceri Intre cele două termine de chirie, Iu colo tot ce vrei. — Mulţumesc... — N’al de ce. Aşa dar, ziceai ? Ah 1 de alt-fel n’o fi vorba despre vr’o afacere de femei ? — Da, şi nu, răspunse Andrei, zîmbind cu subînţelesuri. — Bun de tot! Am Înţeles! Nu cum va ţi-al pierdut capul ? Daraverl de femei, la vîrsta ta? Şi vil să nii ceri mie,om însurat şi tată de familie, să-mi vir nasul acolo ? E curat nebunie. — Mă iartă... — Ascultă-mă, prietene: a-şl vrea să nu am aerul câ-ţl spun lucruri neplăcute, de cit, ce vrei, nu prea te Înăbuşă simţul moral. A! altă dată, pe clud eram alt fel, a-seinenea serviciO... mal mergea. Azi nu mal suntem copil şi mă mir, ce-I drept, să te văd aşa de puţin serios ta o vlrstă In care... — Doar despre lucruri foarte serioase vreafi să ţi vorbesc. — Nu... — Ce vorbă: nu. Iţi spun că da. — Aş 1 — Ciudat lucru, să nu pot spune şi efi o vorbă 1.. — Spune omule I Ce, te ’mpiedic efi. — El, iată; venisem... — Sunt al tăfi din toată inima. www.dacoromanica.ro TÎRGUL CEREALELOR Brăila, 25 Iulie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila Felul Hect bi. 3 > Gr. cal. în Kilog. pe Hecto Preţul pe hect. Obser. Oi ÎQ 8 79 Vagon Orz 2 64 > > 2 63 200 > » 3, 64 » Gincuan! 2 79 Grifl 11 79 > > 380 76 10 20 Magaz. Orz 5 65 Vagon Porumb 8100 78 500 6 Şlep. Grifl 6800 79 400 10 80 » Porumb 800 78 500 Magaz. Orz 5ol 68 V.A. s.n Ovăz 2 45 Vagon Orz 2 63 500 » > 2 64 500 Secară 2 72 500 » orzdiră 63 500 » Ovăz 30 44 V.A. s.v. Orz 4 65 » Grifl 3 76 > » 2 78 400 10 20 Grifl n. 11 78 > > > 2 78 500 Grifl 2100 80 800 11 92'/» Magaz. » 6000 78 500 10 40 şlep > 2000 78 500 10 40 > Apă C'EREAI.E MOŞITE Uscat Gria v. Hectol 19620 ! Gria v. Hectol 21280 Gria n. » 7794-0 | Gria n. » 25680 Porumb » 356430 | Porumb » 130190 Secară » ---| Secară » 3470 OBSERVAŢIUNI Siluaţia de şi neschimbată, însă mal calină. Azi a fost mal puţină dispoziţie pe piaţă la cumpărare şi mal puţini amatori la marfa din vagoane. Porumburile comune mal calme; cele roşii cu totul paralisate. Stocul pieţei continuă a se mal mări. Nav-lurile ferme şi In urcare. — Venisem... — Ar fi regretabil ea nişte compatrioţi să nu poată conta unul pe altul. — Aşa gtndesc şi efl, izbuti să zică Andrei. Deci am venit să te rog ca să-mi serveşti de martor. — Martor ? — Da. — îmi dai voie? Iţi aduci aminte de duelul Ciboulat P — De loc. — Efl îmi aduc aminte. In duelul Ciboulat martorii erafi să capete clte patru luni de închisoare. — Ce are de a-face ?... — Ba are, fiind că efl nu ţin de loc să păţesc aşa ceva. Dragul meii, am pretenţia, pe care o cred justificată, de a fi tot ce e mal serviabil şi mal Îndatoritor pe lume ; dar de aci şi plnă să mă duc. la puşcărie, efl, om căsătorit şi tată de familie, pentru nişte treburi cari nu mă privesc — mal e ceva! Mal iHtlifl cu cine te baţi ? — Ca cine mă bat 1! — Da, cu cine te baţi. — Nu mă bat, mă Însor. — Ah ! foarte bine, Înţelesesem răfl. A-tuncl vrei să'ţl fifl martor la primărie ? — Fireşte 1 — Asta 1 altă poveste. — Primeşti ? — Nu, dragă. Tot ce vrei, dar asta nu. E o parte de responsabilitate pe care nu vreafl să mi-o asum. — Nu încape nici o responsabilitate... — Ba da... Să-ml vil peste şase luni ca să-mi povesteşti că-ţl pune nevasta coarne, cu aerul de a mă ţine de răfl pe miue, foarte mulţâmesc! — Cum, să-ml puie coarne!!! — Aşa. cum îţi spun ! Nu garantez că o să ţi-se intlmple întocmai; dar, In sflrşit, nu ştii nici o dată ce-te aşteaptă In căsătorie... Mai ales cu o mutră ca a ta. Afară de asta tot ce vrei. Georges Conrteltiie. Depeşile de eri (Serviciul Agenţiei Romine) Constantinopol, 25 Iulie.—Poarta a adresat ieri o circulară celor patru ambasade cerlud ca amiralii din insula Creta să lase să debarce pe recruţii destinaţi să Înlocuiască clasele care şi-afl terminat serviciul. D. Mavrocordato a fost primit ieri de către Sultanul In audienţă, el pleacă poi-mline în Romlnia, avind un concedia de patru săptămlnl. Paris, 25 Iulie.—Le lemps scrie, cu privire la ordonanţa de ieri a cameril de punere In acuzaţie eoucerntnd afacerea lui Paty du Clam că după ce a examinat mărturia Iul Christian Esterhazy In numeroase considerante, camera ar fi apreciat că nici o vină serioasă nu se poate aduce contra Iul Paty du Clam. Copenhaga. 25 Iulie. — Regele Greciei a sosit. RESBQIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romine*) (Prin fir telegrafic) DEPEŞILE DE AZI Madrid, 25 Iulie. — D. Sagasta a dat seamă de conferinţele ce a ţinut cu diferiţi oameni politici, consiliului de minig tri; nu s’a luat nici o decisie. New-York, 25 Iulie. — Se anunţă din Hong-Kong ziarului Evening Journal că şeful Aguinaldo s’a plins consulului american în privinţa lipsei de sinceritate a Americei in ce priveşte viitoarele sale intenţii. Vaste liberate Paris, 25 Iulie.— In urma demersurilor d-lui Cambon, Statele Unite aii dat ordin să se lase paquebotul spaniol Mauopbia al companiei transatlantice: se speră că Statele Unite vor lăsa de asemenea şi pe O-linde Rodrigues. f>« Porto-Mtico tşi f'uba San Juan (Porto-Rico) 25, Iulie.— Nişte mici detaşamente de infanterie de marină aii debarcat şi au aprins din nou farurile în lungul coastei, fără să înttmpine vr’o resistenţă. Blocarea M San Juan o efec- tuată numai de către corabia New Orleans. San Juan, 25 Iulie.— Americanii au ocupat partea orientală a insulii Porto-Rico. Ponce, 25 Iulie.- Generalul Mills işi continuă operaţiunile sale fără a avea în vedere negocierile de pace începute. New-York, 25 Iulie.- După Herald Man-santllo ar avea intenţiunea să se predea Americanilor. S’au început negocieri în această privinţă. Tratările de pace Washington, 25 Iulie.— Se asigură că d. Cambon a primit ştirea că Spania e de-ctsă să primească condiţiunile de pace. Madrid, 25 Iulie.— Ministrul afacerilor streine va presenta astă zi consiliului de miniştri o notă răspunzînd celei americane. Se crede că această notă primeşte condiţiunile de pace. Regina regentă a avut o conferinţă cu d-nii Silvela, Romero Robledo şi Martinez Campos. D. Sagasta şi-a terminat consul-taţiunile. DEPEŞILE DE AZI Ia Jurat păcii Madrid, 26 Iulie. — Guvernul crede că Statele- Unite vor primi răspunsul Spaniei care, după ştiri din sorginte sigură, nu discută cele patru puncte ale notei americane, ci numai le acceptă, spre a evita ast fel ca negociările definitivs pentru tratatul de pace să nu poată fi supuse incidentelor războiului. Se svoneşte că d nii Almadovar şi Mer-ry del Val ar fi numiţi reprezentanţi pentru negociările păcii. După Epoca s’a descoperit un complot anarchist în contra unei înalte persoane politice, care se fixase pentru ziua aniversări asasinatului lui Canovas. Trupele in Florida New-York, 26 Iulie.—Post comunică că trupele generalului Milles fac încercări de tir cu nouile mitralieze. Printre trupele concentrate în Florida, bîntue tifosul. care ameninţă să le decimeze. Condiţiile de pace Madrid, 26 Iulie.— Regina regentă a aprobat răspunsul privitor la condiţiunile de pace, care se va transmite Marţia aceasta la Casa albă. Imediat după ce A• merica va accepta răspunsul vor înceta ostilităţile. Agenţia Fabre comunică că Spania a acceptat condiţiunile propuse de către Statele- Unite. Fa Porto-Hico Porto-Rico, 26 Iulie.—Americanii au ocupat orăşelul Fajardo, care n’avea garnizoană. Ei au ocupat Guayano după o apărare curagioasă a spaniolilor, cari fură nevoiţi să se retragă după ce aii avut 17 oameni omoriţi. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de tri şi azi 27 Iulie: Erl AzT T.-Severin • • • 2in 49 Giurgifl ... 2m 23 Galaţi ..... 2m.29 Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romine) — Prin fir telegrafic — Paris, 26 Iulie. — Nişte grupuri de ale federaţiunii liberilor cugetători afi depus < oroane pe statuia lui Etienne Doiet. S’afl scos diferite strigate : jos Rochefoi t ! trăiască Zola 1, trăiască Roehefort! jos Zola ! trăiască comuna ! S’afl iscat încăerărl. S’afl făcui clte-va arestări. Cetinge.. 26 Iulie. — Prinţul Bulgariei a sosit dimineaţa la Antivari şi a fost primit de către principele Danilo, care l’a însoţit la Cetinge. Pretutindeni a fost primit cu ouorurile militare şi Iu mijlocul ovaţiunel popula- ţiunel. Viena, 26 Iulie. — O ciocnire s’a produs aseară între două trenuri aproape de Gmun den. Şase persoane afi fost grav rănile, 21 uşor. ULTIME INFORMATIUIII Suntem positiv informaţi, c& d. Gogii ('antacuzi tio, ministru de finanţe, a fâeut Insistenţe pe lingă comanditarii Băucei Generale din Capitulă, tn contra d-Ini Em. t'ostineseu, directorul acestei bănci. Casele Bleichroeder şi Dlaconto-Geselischaft, comanditarii Băn-cei Generale, afi trimis la plimbare pe miuistrnl de finanţe. Aflăm că d. Ferechide, inviiînd pe d. C. F. Robescu să se întoarcă cît mai curînd tn Capitală, acesta fşl va întrerupe concediul şi va sosi pe la finele săptămtnei. Pentru înlesnirea domnilor detentori ai obligaţiunilor comunale 6 la sută din anii 1882—83 şi 1890, cari aă depuse aceste titluri la autorităţi publice, Casa de Depuneri, Banca Naţională sau şi alte Bănci şi doresc a uza de conversiune, primim tn depozit in locul titlurilor în natură, chitanţele respective ale sus ziselor autorităţi soi» institute pentru a efectua preschimbarea în obligaţiuni de 4 şi jumătate la sută ale Comunei Bucureşti din anul 1898 Marmorosch, Blanck dc do. Prinţul Mavrocordato, ministrul Greciei la Constantinopol, a sosit erl In Capitală şi di-seară pleacă la moşiile sale din Vasluifl. La ttigul de cereale din Botoşani, orzoaica se vinde de cîte-va zile cu 1000-1200 lei vagonul. Citim Iu Patria din Cernăuţi: Nici nu s’a înfiinţat Încă la Cernăuţi direcţia căilor ferate şi se consideră deja ca sigur, că director al căilor ferate pentru Bucovina va fi numit d-r. Nathan Seinfeld, actual sub-director la direcţia c. f. din Sta-nislafl. Semnalăm de cu vreme noua Încercare de invasiune galiţiană şi credem, că bărbaţii noştri fruntaşi vor face totul să pună stavilă inundaţiunel, care ne ameniţă. Din Tribuna: E necăjit coconaşul Păzmandy, pe slovacii din T.-S.-Martin. Şi cum să nu fie mă rog, etnd la serbările «Jivenel» afi cutezat a veni şi slavii din Praga, ca In Înţelegere cu cel din Ungaria să pună la cale o mare «conspiraţie panslavistâ» In contra «unităţel statului maghiar». Pâzmândy In «Magyarorszâg,» scrie un articol intitulat «conjuraţiune nouă, In care Îşi varsă veninul In contra naţionalităţilor, cari conspirează In contra Statului. Şi e necăjit coconaşul, că atlt «Valahii», cit şi Slovacii sunt atlt de bine organizaţi, Incit mişcările lor află ecofi In presa europeană. Pur şi simplu coconaşul propune guvernului o înlrevenire energică, anume să şl clştige influentă In presa europeană—cu alte cuviute s’o mituiască—ca despre mişcările naţionalităţilor din Ungaria să nu se mal scrie nimic. In locul al doilea guvernul să dea un ordin, prin care să interzică tuturor acelora, cari nu’s cetăţeni ungari, a mal lua parte la adunările aranjate de naţionalităţi—fie acelea şi numai culturale. Guvernul deci n’are să asculte sfaturile cocona-şulul şi chestia naţionalităţilor e «deslegală». In numărul nostru de mîine vom urma cu seria destăinuirilor privitoare la abusurile ce se comit la Primăria Capitalei. De astă-dală vom des operi cîte-va a-busuri săvîrşite de însuşi primaru Capitalei, d. C. F. Robescu. Erl la amiazl s’a oficiat un R quiem, la biserica luterană din Capitală, pentru odihna sufletului principelui de Bis-marck. La acest serviciQ funebru afl asistat contele Bray-Steinburg, ministru al Germaniei, cu personalul legaţiunel, căpitan Claer, ataşat militar, Kiliani, consul general, cu personalul consulatului, societatea Uniunea germanilor, societatea Transilvania a saşilor transilvăneni, Lie-dertafel, etc. După serviciul funebru, pastorul protestant a rostit un discurs funebru, care a stors lacrimile multor asistenţi. Primim următoarea scrisoare: Domnule Director De oare-ce sînt personal vizat prin scrisoarea publicată tn ziarul dv. de la 25 Iulie c. din partea a şeaple membri din Comitetul Asociaţiei generale a Studenţilor ; vă rog să bine-voiţl a insera Iu ziarul dv. următoarele rîndurl, din cari să poată vedea Studenţimea Universitară ce lemeifl poate să aibă resoluţiunea luată In aşa zisa şedinţă de la 17 Iulie c. cînd nu s’au convocat de cit membrii comitetului, cari erau recunoscuţi ca susţinători ai d-lui Popescu ; iar cel’l-alţl, dintre cari şi subsemnatul, nu am fost convocaţi. Cercetlnd mal de aproape dacă a fost satt nu o şedinţă la 17 Iulie c. am aliat că nu s’au întrunit de cit cinci membri de oare-ce doi nu se afiLfi în Bucureşti şi procesul verbal de şedinţa ţinută cu 6 membri a fost trimes în provincie şi celor-l’alţl doi ca să fie iscălit; aşa se explică de ce o revoluţie luată de la 17 Iulie c. nu s’a publicat imediat, ci tocmai peste opt zile adică la 25 Iulie. Cit despre somaţiunile ce mi se fac, las la aprecierea Studenţimel Universitare, dacă, In urma celor spuse mal înainte, pot safi nu să fie luate In considerare. De alt-fel ori şi ce Întrunire a comitetului, ţinută în timpul vacanţiei, fiind contra regulamentului, nu poate a mă obliga lutru nimic. Iu acelaş timp ţin să fac cunoscut Stu-denţimel Universitare, că la calitatea mea de Casier şi membru de drept în Comisia de organisare a Congresului voiu lucra şi de aci mai înainte pentru organisarea Congresului din Tulcea şi chiar voiu încep» incsrierile de la 1 Septembrie a. c. în localul Asociaţiei Generale strada Academiei No. 40. Deja In urma demersurilor făcute de d-nil Pr. Bunescu, M. Dumitre? cu şi subsemnatul pe lingă Onor. d nii Prefect şi Primar de Tulcea, ni s’au acordat toate cele necesare pentru întreţinerea Studenţilor in timpul Congresului. Ve mulţumesc, d-le director, pentru bunăvoinţă ce aţi avut a da ospitalitate acestei scrisori In mult râspînditul d-v. ziar şi vă rog să primiţi asigurarea osebitei mele cou-sideraţiunl. C. 8. Damltresca Bucureşti Iulie 27. In numărul nostru trecut am Înregistrat o denunţare privind pe d. Maxim, comisar de siguranţă la prefectura poliţiei Capitalei. D. Maxim ne asigură că cele cuprinse In denunţare sunt inexacte. Rectificăm dar cu plăcere. LICEUL MODERX | DC FETE Situat In Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu, 43, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Gradina de copii, rtirs primar. cure* liceal şi curmuri facultative. In Iunie 1898. am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 att reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzînd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voifl înfiinţa şi cursuri de şcoală secundară pentru elevele cari vor aspira să intre în şcoala * ecundară superioara, iar pe de alta voifl da desvoltărl mal mari curmurilor facultative, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cur-eiurile facultative sunt cele mal neme-rite pentru fete, căci învaţă numai ceea-ce le va trebui în viaţade familie. In ce priveşte buna reputaţie a Sngri-jirel, educaţiei şi instrucţiei ce se dafl In acest institut, cred de prisos orl-ce vorbă, fiind-că o cunosc, toţi ciţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n’ar cunoaşte această reputaţie, bine voiascâ a veni in cursul anului să viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc. In noul local voia primi interne şi eleve cari urmează la Eaclernatal >secundar, la Conservatorul de mumică şi la şcoala profesională, aflindu-ne în apropiere de asemenea şcoale. Elevele însă cari voesc să urmeze în pension după programul statului, fie curmul primar, liceal safl mecundar. trebuesc înscrise piuă la 15 Septembrie, cînd se inuint^ză liste onor. minister. Prospecte se trimit orl-cul va cere, adre-sîndu-se subsemnatei pînă la 15 August, gara Predeal, apoi în Bucureşti, Strada Schitu Mâgureanu No. 43. Directoare, MARIA ENIT BALTEANIÎ. Doctorul Anghelescu chirurg al Npltafnlui Brlucoveneec Fost Intern al Spitalelor din Paris In timpul verei va râmîne în Capitală Strada Sălciilor Ho. I bim PROSPECT împrumutul Oraşului Bucureşti de 4V/o Val. nom. Lei aur 28.650.000.—MSrcî 23.206.500 valoare imp. germană din anal 1898 Oraşul Bucureşti a fost autorisat prin legea din 8|20 Maia 1895 şi a regulamentului acestei legi, a denunţa toate safl o parte din obligaţiunile sale 5°/o şi pentru procurarea capitalului necesar, pentru plata obligaţiunilor denunţate şi ehelluelilor relative, a emite titluri 4°/o’orI ill*°lo, ori titluri cu losurt, servind o dobindă de cel puţin 2V'a°/o, cu obligaţiunea insă,'ca sar-cinele anuităţilor ce vor resulta pentru comună, să fie mal mici de cit cele actuale. Prin legea din 12/24 Martie 1897 s’a stabilit ca titlurile ce sunt a se emite, să fie garantate prin veniturile din acciseîe Comunei. Oraşul Bucureşti în basa sus-menţionatel legi, a redus deja la 4‘/s°/o, dobinda celor două împrumuturi negociate în streinătate din anii 1884 şi 1888, prin stampilarea obligaţiunilor şi a decis să denunţe şi să plătească. а) împrumutul intern din anul 1882/83, primordial de lei 13.200.000, din cari mal sunt lei 10.756.000 în circulaţiune. б) împrumutul intern din anul 1890, primordial de lei 16.000.000, din care mal sunt lei 14.751.800 tn circulaţiune, şi pentru procurarea capitalului neeesar, pentru plata acestor obligaţiuni, precum şi a diferenţei de curs resultată prin convertirea împrumuturilor externe şi a negociere! noului împrumut să contracteze un împrumut de Iei aur 28.650.500 = Mărci 23-206.000 v. Imp. germ. Obligaţiunile acestui împrumut corform § 3 din legea din 8/20 Maia 1895, vor fi primite drept garanţie, la casele publice, şi admise de Banca Naţională şi Casa de Depuneri drept deposite pentru operaţiunile autorisate de legile şi statutele acestei instituţiuni. împrumutul este împărţit în 10.000 titl. ( I la 10.000) lei aur 500=Mr. 405, 18.000 » (10.001 » 28.000) » » 1000— » 810, 1.130 » (28.001 »29.130) » » 5000= > 4050, Obligaţiuni la purtător, servind o dobindă de 4 jum. la % pe an, plătibilă din şease în şease luni, adică 2/14 Ianuarie şi 1/13 Iulie. Obligaţiunile vor fi redactate In limba romînă şi germană, cu semnătura Primarului, Casierului şi Directorului Comptabilitâţel în facsimile şi manuscris semnate de un funcţionar de cou-trol Amorlisarea împrumutului se va face pe valoare nominală în curs de 40 ani. prin trageri la sorţi semestriale, ce vor avea loc la 1/13 Iunie şi 1/13 Decembrie, rainbursîndu-se la scadenţele cupoanelor, următoare tragerilor. Cea d'intîiO tragere la sorţi va avea loc la 1/13 Decembrie 1898 şi cea d’intîiO rambursare la 2/14 Ianuarie 1899. Oraşul Bucureşti este ori eind în drept a mări amortisarea safl a rambursa întregul împrumut. Numerile obligaţiunilor eşite la sorţi cit şi publicaţiunile privitoare la plata cuponului, a-mortisarea, libera circulaţiune a obligaţiunilor, se va publica prin Monitorul Oficial, Monitorul . Comunal, prin două ziare din Berlin şi o ga-I zetă din Frankfort p. M.; şi anume numerlie eşite la sorţi, îndată după tragere. Plata dobinzilor şi rambursarea capitalului, scutite de ori ce imposit, sarcină safl veri un scăzărntnt present safl viitor, se va tace după dorinţa detentorilor : în iiouiiuia în Lei aur : la Cama Comunală în Bucureşti, Came de Ilaneă .flarmoromcb, Blanb 4• Ca. n Bucureşti ţ In Germnaia în Mărci val. I. germ. calculate pe cursul fix de 81 Mărci drept 100 Lei aur: la Herliner MMandelm - Gemell-mehaft, Heulmebe Hanii, Hanii fiir Mlandel und Mndumtrie in Herlin f cît şi la ghişeurile de plată in alte oraşe din Germania, indicate de sus numitele Bănci. Cupoanele scăzute se prescrifl după trecere de 5 ani, iar obligaţiunile eşite la sorţi safl denunţate, 30 de ani după scadenţă în favorul oraşului Bucureşti. Fie-cărel obligaţiuni se vor anexa 50 cupoane semestriale şi uu talon pentru ridicarea noilor serii de cupoane, care se va face la sus-indica-tele gbişeurl de plată, fără cheltuell. Bucureşti, 9/21 Iunie 189S. PRIMARUL, (semnat^ €• F. KOBENCIL In baza prospectului de mal sus, oferim prin subseripţiune publică: împrumutul Oraşului Bucureşti 4V»0/o din anul 1898 în valoare nominală de le! aur 28.650.000=23.208.500 v. I. g. a) în schimbul tutulor obligaţiunilor Oraşului Bucureşti de 5°/o din anul 1882/83 şi din anul 1890, denunţate spre a fi rambursate* b) contra numerariu. Subscrierea va avea loc la Germania : la Herliner MMandelm - Gemell-cbaft, Hanb fiir Mlandel nnd Mn-dumtrte, Heulmebe Hanii, in Herlin f la Heulmebe Kffecten 4- Weeb-mel Hanb, Heulmebe Veretnsbanb, Franb. Farmacistul care a primit aceasta scrisoare la 19 Octombrie 1898 a trimes îndată flaconul cerut. După clte-va săptăminl, D-na Desnoix scria din nofl : 21 Noembrie 189(5. D le Guyot, Îndată ce fiul mea a luat flaconul de gudron ce mi-aţl trimes, n’a mal dat afara nici bila, nici mucoase şi aproape n’a nul tuşit. Forţele i-aa revenit şi după ce a continuat Încă cit-va timp cu escelentul d-voastră leac, a fost repede vindecat cu desăvtrşire. «Toate mulţumirile noastre. In toată viaţa vă voia păstra o mare recunoştinţă, căci începusem să mă tem de sănătatea copilului meO care are nevoe de a fl sănătos, pentru a ’sl ciştiga viaţa. Vă autorizez cu plăcere, să publicaţi scri- soarea mea şi n'aşT şti să rocomind la de-ajuns medicamentul D-voastră tutuldr acelora cari sunt atinşi de bronşe safl de piept. Semnat : Mărie Desnoix». • întrebuinţarea gudronului Guyot, la fle-care masă, In dosă de o linguriţă de cafea, de pahar de apă safl de băutură ce se obişnuieşte ia masă ajunge intr’adevăr pentru a vindeca în scurt timp guturaiul cel mal lneâpâţiaat şi bronşita cea mal inveferata. Cîte o dată se ajunge să se vindece chiar ftisia bine declarată, căci gudronul opreşte descompunerea tu- berculelor plămlnulul, omorlnd microbii răi căuşele acestei descompuneri. Este simplu şi adevărat. Cel mal mic guturaia dacă se neglijează, poate degenera Iu bronşită, de aceea nu s'ar putea recomanda In de ajuns bolnavilor de a stirpi răul de la începutul lui, prin întrebuinţarea gudronului Guyot, care se găseşte In toate farmaciile. FOIŢA ZIARULUI 'EPOCA» ALEXANDRE DI1HA8 0 NOAPTE IN FLORENŢA BUB ALEXANDRU DE MEDICIS II JSbtrut Ailltall del Tarotaeclno Cele două creaturi ale ducelui Alexandru nu se Înşelaseră : lntr’adevăr, trei oameni se apropiaâ de piaţa Sauta-Croce ; numai, că nu se apropiat! prin strada del Diluvio ci prin strada delta .J *gna, care II era paralelă. Fără Îndoială, aceşti trei oameni, tnvă liţl clte şi trei In mantale largi, aveaţi motive ca să nu fie recunoscuţi, căci unul diutre el scoase capul In mijlocul străzei, i xamină cu atenţie piaţa şi nu intră Iu ea, de cit clnd se asigură că ea era deşeartă. Acesta era cel mal In vlrstă dintre trei cel; el mergea înaintea celor-l’alţl doul, care păreaţi oameni de condiţie mal joasă. Şi de aceea, cu un ton de superioritate bine lămurit, el se adresă, lntreblnd pe omul care’l urmase mal de aproape: — îmi pare, Mithail, că se găseaţi oameni pe piaţa asta ? — N’ar fi nimic de mirat Intr’asta, Excelenţă, răspunse acela căruia i se adresă ; numai miezul nopţii bătea, clnd iutram pe poarta San Gallo. De-a!minterl acest sgo-mot poate venea de la aceea cărora, Excelenţa Voastră le-a dat tntllnire. — Da, se poate, răspunse bătrlnul. Fă un Înconjur prin calea Torta şi revin-o prin calea dei Coci hi, şi observă trecînd, dacă nu vezi vre-o lumină în palatul C bo. Te voiil aştepta ascuns In umbra acestui zid. Acela, căruia i se dedese acest ordin, se dipăitâ cu tăcerea şi repeziciunea unul om obişnuit £*° z. 1C°° soseşte pleacă 8 -ssşte pleacă sosite pleacă soseşte pleacă soseşte pleasă •oseşte 7» z. Dnmlnioă Marţi Vineri In fle-oare Luni Mereu rl Sâmbltă In Re-oare MarţT J UT V w Duminică STAŢIUNILD iît noo m Z*mun (8eulln) Belgrad • . . . Panoiova • • . Heciendiia* . . Kabin - * . . . Dabrovlţa • • . Bazlaş......... Grădişte • • • • Moldova-Veehe • Drenoova • • • Svmiţa Mllanovaţ • • Orşova • • • • Turna Severin Raduevatz • • Calafat Widdln • « •• Lom-Palanca • Bcchet Itahova Corabia Nioopoll Turnu-Măgurele Zlmoiţa Blatov Rusoiuo (Rustschuc) Giurgiu » . . Tutrakan • » Olteniţa • • • Sili trla • • • Cernavoda* • Uâ-şova • ■ • Gura Ial< miţeî Brăila • • > • Galaţi. * * * , ..„STEAUA ROMANA Societate Anonimă pentru Industria PetroleuluT capital social LE110,000,000 deplin vAbsat PetroleQ, Benzină, Ligroină, Gazolină, Residiurî pentru ars, Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearină. Pentru Comande a se adresa la Oirecţiimea <3renerala Strada Doamnei, No. 4 MARELE MAGASIN ROMÂN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor Clientela, că tn acest Magasin se vinii t6te articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a mal fa-ut JtA nf; HEOUCEHE ItE POETEHt şi soldează toate noutăţile dn sesonul de Vară De ricomandat pentru roehil: Zenrnri, Tonlurf, Kazarlne, Laluagiiiri, Grenadine Toarte eftlue CUPOANE de diferite mătăsăril şi Laiuagiuri se vînd ^ cu 50 «/0 Rabat (V* preţ) CAMĂŞi bărbăteşti albe şt colorate, calităţi bune de ta tjei a,4» in aut, CM mai mar» asortiment de Lainogiuri fi Mătăsăril, Olande. Chifoan» Şervete, Mese, Prosoape, Oiorapl, Batiste, etc. etc »MYO tNE SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. i M 'gasin se poate procura Tomuri gata pentru mires* de la Lei 150 plnă la cele mal fine. • NŞ At?!i„9re Pr°PriI Pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi brode-tem' francez* Pr8CU!n ?' G“'“*Şl Barbate?U’ Croială lâncezi după un sis- L. Behrmann & Fii MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE mvcvnmşTM m a a a ţi Strada Doamnei Ne. 88 ** Strada Belvedere Ne. 1 REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEI R3BINS0N & AUDEN, LTD., WANTAQE PAPIERFAYARD et BLAYN *To1 «M*®* proclami super.O’ .alea tn tiatamentul de gutural, trltaţluuei pontului, l fluent ^eUma,,,*nîa,e, răni, v&raătarl, hăk Igrl.-Topic excelent contra bătăturilor pleacă 8^° z. I-al mers In sne la 9 Martie stil noă. •) In om oînd apele vor fl ml I. olr-nlaţla v .poare’or ntre Zemm (Semita) al (ni,o T. ia.e prin.comunicaţi- întrerupt», adio» prin soblmUrea vioarelor ,1 annme • ™ , olronla între Zemnn (Semita) ,1 or,ova. ,llWi altul Intre ,, eilaţi, oonfomtairi ~ *aot arabele vapoare acestui itlnerarlu.— ins» dao» apele vor setdea de tei numai totre Zemun—Moldova-Veche ,1 intre T.-Severln ?l (Jalap De alt-ftî'In ţriVmia' se vor o»p»ta luformaynul ooreote la toate ataţluulle ji prta publicaţii. ° pnTln»* U“u u nV. EnroL^n”''-3’ f*"1™ U°U Tlţf““-3«verta-aal,ţ* v^poTrehf Vo^pUca dup^'oMl Lnropean, oare est** ou uu oeas maiuto de oel a\ Europei medie. V orologiul Oii- 9) Orele de noapte înoepîud de la V» oro seara piuă la 6» dimineaţa, sunt însemni mu^tarA^Trar^rilfr*miaate,or- v‘po‘re, ' plumb - robinetărie, Idromefru, Water-clovete, băi, lavabouri, !‘ tol-ă-regoul, siălătoni, etc. La are represintanţa esclusivâ a filtrelor ChAinberldiid. sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste i scurt timp ă ompaula y^i fi instalată în propriul săfl local ; | cu această ocasiune biurourjle gi magazinele sale vor fi mâ-rite în mod considerabil. şi G. 2