SERIA. II—ANUL IV, No. 823. NUMĂRUL 10 BANI A ItOAATtEATEEK încep la 1 şi 15 ale fte-cârui luni Un an In ţara 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 18 » Un număr In streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ fSdltla a treia No. 8. HEM* A CŢIA STRADA CLEMENŢEI — No. 8 TELEFON DUMINECA, 26 IULIE 1898 NUMĂRULUI0 BANI Al%inVCWEHMt,E \nunciurl la pag. IV .... . 0.30 b. lima » » » m....î.— lai » » » » n.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindui BN NUMĂR VECHIu 80 BANI a njtrvrsTH a tma No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 ALTE HOŢII de la PRIMĂRIE Umilinţă şi slugărnicie D. Sturdza se întoarce mîine de la Curtea împăratului tuturor Ru-siilor. D. Sturdza a făcut închinăciuni acolo, unde deprinsese pe ţară să vadă peirea el. O viaţă întreaga acest orn a deblaterat contra unul imperiQ, al cărui supus servitor — dacă lucrul ar atîrna de el—s’ar face fără nici un scrupul. Nici odată viaţa unul om politic nu a fost mal desonorată de tot felul de umilinţe şi de genu-flecţil. Vedeţi că nu pronunţăm cuvîntul de contradicţie. Contradicţia este tma, şi umilinţa şi genuflecţia este alta. împrejurările şi timpul mă fac să’rnl schimb unele idei. Aici este o chestie de convingere şi de conştiinţa. Poate cel mult cel cu cari am împărtăşit acele idei, să mă acuze de schimbător; repudiind pe unele şi adop-tind pe altele, nu mă umilesc faţă cu cele noul, după cum nu dispre-ţuesc pe cele vechi. înaintea ideilor de aplicat în politică nu este nici umilinţă, nici cerbicie. Pot să mă întîlnesc cu cel cu cari am avut idei comune, fără să fiQ jenat personal. Pentru ce ? Pentru că avînd unele idei, nu m’am închinat nimănui, nu am linguşit, sau nu am dispreţuit pe nimeni. De aceea, schimbările de idei pot cel mult privi pe acel care şi le modifica ; nu este insă nici un raport de umilinţa şi de scuze cu nimeni. Din acest punct de vedere, nimeni nu acuză de servilism pe Sturdza pentru nenumăratele schimbări de credinţa politica cu cari şi-a ilustrat viaţa, îndată ce la mijloc nu este o persoană, o ţară, un imperiQ. Cînd însă cine-va adoptează idei cari linguşesc o persoană, o ţară, un imperiQ vecin, numai din pricina situaţiei politice de căpatat saQ de menţinut, atunci, o ! atunci aceste schimbări constituesc o laşitate, cel puţin o umilinţă pentru acel ce le realizazâ. Acesta este cazul lui Sturdza. A fi pentru desfiinţarea impozitului personal şi pe urmă a nu ’l desfiinţa ajuns la putere, este o inconse-cuenţă. Inconsecuenţa în sine, nu este însă prin ea însăşi condamnabilă politiceşte. Dacă inconsecuenţa se justifica prin puternice motive de împrejurări şi de stare a spiritelor saQ a finanţelor ţărel, ea este scuzabila, în tot cazul ea nu poate fi considerata ca un caz de extrema gravitate. Cînd insă o viaţa întreagă al adoptat o politică exterioara determinată, cînd este la mijloc nu im-positul personal nici chiar modificarea legel minelor, ci existenţa ţârei tale, cînd trei-zecl de ani al avut credinţa ca Rusia constitue cel mal mare pericol pentru romînl, cînd acest pericol te-a făcut să nu’ţl ascunzi idea, ci din contra pe faţa să o arăţi şi să o araţi cu ostentaţie, atacind acel imperiQ şi facînd din acest atac, un articol principal din program,—a întovărăşi pe Suveran la Petersburg, a adopta o politică contrară, constitue «•ea mal mare laşitate, dacă persiştl in vechile păreri, şi cea maljmare infamie, dacă le-ai renegat numai din interes şi din slugărnicie. In viaţa unei ţări, vădit că ene-voe ca ea sâ’şl schimbe politica exterioara. Duşmăniile saQ răcelile seculare între două ţâri sunt cam rare. Nimeni nu poate găsi răQ că noi căutăm să stabilim relaţii excelente cu imperiul rusesc, din contra. Dar... este un dar. Este tot aşa de adevărat, că o ţara dovedeşte respect de sine, cînd pentru o nouă orientare politică saQ chiar pentru stabilirea unor simple relaţii de politeţe, şi de prietenie, ea încredinţează această misiune nu la oameni cari, încer-clnd aceasta politică, sunt ridicull saQ prea slugarnici prin trecutul lor, ci la oameni al căror trecut nu poate lăsa bănueala chiar a unul act de umilinţa şi de pocăinţă. Iată ce nu a înţeles Sturdza nici astâ-dată, după cum caracterul lui servil l-a împedicat toată viaţa lui să înţeleagă ast-fel de lucruri. Micî neînţelegeri D. Chiriţescu : Eşti un pungaş ! D. Solaeolu : Taci, găinarule ! D. Chiriţescu: Toţi sunteţi pungaşi. Şi Melisianu, şi Zaharia, şi toţi! Iral daă demisia, căci mă compromit stind cu voi. Cor de funcţionari destituiţi : Aşa este! Toţi sunt pungaşi. O să-I dăm afară. (După patru zile de scandaluri, Voinţa Naţionalâ, organul oficios al guvernului, publică următoarea notiţă): «A fost o misă neînţelegere la Primăria Capitalei. «După fxplioaţiunî date dintr’o parte şi din alta, lucrurile s’aQ lămurit pe deplin şi d. consilier Al. Chiriţescu şi-a retras demisiunea.» Aferim !... Prevederea d-luT Sturdza Zică cine ce-o vrea, dar d. Dumitru Sturdza e un mare bărbat de Stat, şi nu de geaba a muncit d-sa patru zeci de ani în slujba ţării. Dovada despre aceasta e marea d-sale prevedere. In opoziţiune, d. Sturdza, urmînd propriilor sale aplecări şi năravurilor partidului liberal, a atacat rind pe rînd pe Rusia şi pe Austria. Dintre vecinii noştri, numai pe bulgari şi pe sîrbl i-a respectat. Venind la putere, d. Sturdza a trebuit, fireşte, înainte de orî-ce, să facă scuze Austro-Ungariel. Sub dictarea ministrului Austro-ungar la Bucureşti, primul ministru liberal a scris acel frumos discurs, pe care s’a dus să’l citească la Iaşi în ziua de 13 Octombrie. Hapul a fost foarte greO de înghiţit, dar d. Sturdza s’a executat. E adevărat că prin acel act, şeful partidului liberal s’a compromis iremediabil în faţa tuturor Romîuilor de pretutindeni. Dar avea puterea, avea budgetul pentru sine şi partizanii sfii; şi colectiviştilor nu le trebuie mal mult. Dar a fost scris ca budgetul să coste pe liberali mal scump de cit atlt. Situaţiunea internaţională s’a învîrtit aşa, în cit d. Sturdza, după ce se umilise în faţa Ungurilor, a trebuit să se umilească şi în faţa Ruşilor. Mergerea la Petersburg a primului ministru liberal a fost, In adevăr, o adevărată mergere la Canossa. Ast-fel, împrejurările aQ voit ca să se dovedească, Iu mal puţin de frel ani, ce prevăzător bărbat de stat e d. Dumitru Sturdza. Ce-ar fi fost dacă, de la 1888 pînft la 1895, n’am fi avut în opoziţiune pe liberali, conduşi de d. Sturdza? OrI-cum s’ar fi întors situaţiunea in-ernaţională, n’am fi avut să ne umilim nici Înaintea Austro Ungariei, nici înaintea Rusiei. Noroc de d. Sturdza şi de înalta d-sale prevedere. S c ii m pă ţară !... de Gamma LA UN SPITAL RURAL — Văd... văd, chină la toţi... — Nu mai este, domnule doctor. — Să le dai ricină... — N'avem, domnule doctor. — Al dracului I Unge-l atunci cu vasilină!... ALTE HORI DE LA PRIMĂRIE (Ancheta noastră) Perspectiva Solacoln. — Intervenţia leţaţlnnel greceşti. — O chitanţă misterioasă. Perspectiva Solacoln E în Petersburg un bulevard cu o vedere superbă spre apele Nevei. Din cauaa acestei frumoase vederi, bulevardul o fost numit: Perspectiv Nevski. Ajutorul de primar, d. Solaeolu, ţinea mult să ne hărăzească cu o «Perspectivă», dar să profite şi d-sa. In acest scop, a recurs la un plan cam îndrăzneţ, în următoarele împrejurări : Consiliul comunal al Capitalei a luat o decisiune, acum un an, ca să vîndă prin licitaţie frumosul loc viran, triunghiular, pe care’l are la extremitatea bulevardului Carol şi între bulevardele Ferdinand şi Pake; prin urmare locul este cu vederea tn trei bulevarde, avînd în faţă şi un parc cu o frumoasă fînttnă arteziană. S’a fixat terenul licitaţiei, s’a fixat şi preţul locului cu 80.000 lei. Alături de acest loc, în bulevardul Pake, d. Solaeolu are o casă cu stagii. Şi ce s’a gîndit d-sa ? — Dacă splendidul loc viran al comunei s’ar transforma tntr’un parc, casa mea ar avea un preţ înzecit; ar putea avea o a doua faţadă superbă spre parc şi o vedere admirabilă spre întregul bulevard Carol pînă în calea Victoriei ! Şi, odată ce sînt ajutor de primar, de ce n’aş putea să fac o «Perspectivă Sola-colu» ? A şi început să facă : D. Solaeolu n’a ţinut licitaţie pentru a vinde locul, deşi se spune că ar fi fost mai mulţi amatori, şi a început să facă plantaţii şi zidării de beton pentru grilaj, ca să transforme acel loc viran in parc, de şi alături mai e un parc comunal. Plantaţiile şi zidăriile au costat pe comună aproape 12,000 lei. Intervenţia legaţtnnel greceşti Nu mult după asta, legaţiunea grecească din Capitală face o cerere primăriei pentru a i vinde acel teren cu 45,000 lei, spre a clădi un palat, unde să fie instalate biurourile legaţiunei. D. Solaeolu, interesat in cestiune, a făcut tot ce i-a stat prin putinţă pentru respingerea cererei legaţiunei greceşti. Atunci. însă, lucrurile s’au dat pe faţă, Ionel Antonescu şi alţii au arotat unor consilieri şi mai ales d-lui Procopie Dumitre seu, tn ce constă « Perspectiva So lacolu.» Intr'o şedinţă memorabilă a consiliului comunal, d. Procopie Dumitrescu întreabă, că de ce nu se aduce la ordinea zilei cererea legaţiunei greceşti ? Şi, după un răspuns confus al primarului, d. Procopie Dumitrescu descrie în toată nuditatea sa istoria «Perspectivei Solaeolu.» S’a produs o furtună în consilia; unii, foarte timizi, s’uu arătat binevoitori d-lui Solaeolu, iar alţii, in mod sgomotos, aii condamnat pe acelaşi d. Solaeolu. Şi rezultatul a fost că primăria a fost nevoită să vîndă un loc, care preţueşte 80 000 lei, cu 45 000 lei legaţiunei greceşti, din cari se scad 12.000 lei cheltueli făcute pentru «Perspectiva Solaeolu*. O chitanţă misterioasă Şi acum, iubiţi cititori, continuînd a da pe faţă*sfănţuelile>celor de la primărie, re- producem, în copie fidelă, următoarea chitanţă, ce ni s’a comunicat, şi al cărui rost vă rugăm să i deslegaţi : CHITANŢA Lei itouă mute am primit de la d. Gheorghe Bncuresen ca a-compt din snma de lei 1300 pentru afacerea care planează asupra tt nărui ni Ion Bungea, la care d. Gheorghe Bucurescu este obligat a-ml restitui restnl sumei de lei HOO, imediat ce va ti terminat afacerea: Ctml certificatul de scutire va ti valahii. (ss) Mişu Cantuniari Strada Lirei, 17. AH fost faţă ctnd am scos copia după originalul pe care l’am încredinţat d-lul Stoina Dumitrescu, de la care îl primisem. (ss) Ion I. Antonescu. C. Săndulescu. Dr. Belciugăţeanu. Din acest act, absolut autentic, reiese că Mişu Cantuniari, inspector la poliţia comunală de pe lingă primăria Capitalei, a fost mituit pentru a scăpa din armată pe Ion Bungea I dinItreinataje Anglia, Filipîne şi China D. Curzon, subsecretar de Stat la afacerile streine, a declarat în Camera Comunelor, In numele guvernului, că nu exista nici un fel de negocieri între guvernul englez şi cel al State-lor-Unite, In privinţa iusuleior Filipine. In afară de aceasta, guvernul britanic nu a primit nici o informaţie de natură a confirma sgomotul după care Germania ar avea de gînd să încerce ocuparea insulei Luzon. Guvernul ştie că viitorul Filipinelor preocupă opinia publică din Austraiia. Anglia şi China D. Curzon a mal declarat, în Cameră, că re-presentantul Marii Britanii la Peking a primit instrucţiuni după cari negustorii englejl din China trebue să participe la toate concesiunile acordate de guvernul chinez. Iu ziua de 22 Iulie guvernul britanic a comunicat guvernului chinez că ’f va veni in ajutor contra ori-cărel agresiuni motivată de concesiile de drum de fer sau de lucrări publice ce China a acordat supuşilor englejl. Dar nu numai atit. însuşi lordul Salisbury, răspunzlnd unei interpelări, a spus că datoria guvernului britanic este de a da protecţia sa, şi pe cît posibil ajutorul săfl, supuşilor englejl cari afl întreprinderi în streinătate, ca el să fie feriţi de nedreptăţile safl ilegalităţile ce s’ar comite în contra lor. Dar se pare a se crede că guvernul ar avea datoria să elaboreze planuri de drumuri de fer in streinatate, de a construi drumuri de fer şi de a găsi capitaluri. *i«Dacă, în adevăr, este o asemenea credinţă, pot declara, a zis primul ministru englez, ră nu o împărtăşesc de îoc. Adresa venită de la diferite instituţii comerciale cer guvernului să le asiste fără zăbavă, pentru a obţine concesii de drumtnl de fer între Birmanin şi fluviul Yang-Tse. Aceasta reprezintă 2,000 mile de că! ferate. Se cere parlamentului să proteagă interesele britanice printr’o garanţie de stat» Pfcum vedem dar, guvernul englez, după ce a suferit atitea eşecuri, în profilul Rusiei iu es-tremul orient, caută acum să arunce praf iu o-chiî lumii aineninţînd că va lua măsuri în contra acelor cart vor periclita interesele «supuşilor» englezi In China, interese ce nu sunt, piuă azi, de nimeni ameninţate. Forelgn APELE ALIMENTARE ALE CAPITALEI Şi PROIECTUL D-lui RADU I In ziua de 30 Iunie trecut, d. inginer inspector Radu a prezintat consiliului comunal al Capitalei proiectul săfl pentru aducerea de mal bune ape de băut tn Bucureşti, iar consiliul comunal, tn aceeaşi zi chiar, a aprobat acest proiect, a deschis creditele necesare execuţiunel lut şi a decis ca, după Îndeplinirea formalităţilor legale, să se scoată lucrările In licitaţiune, tn termen de 0 lună, admiţindu se urgenţa. D. Radu relutndu-şt proiectul imediat după şedinţa consiliului comunal, nu s’a putut avea de o cam dată cunoştinţă de modul prin care d-sa propune să se rezolve cestiunea alimentării cu apă a Capitalei, de ctt dintr’un memoria explicativ ce Însoţeşte proiectnl, memoria publicat de ziarul «Liberalul», Iu numerile sale de la 3 plnă la 15 Iulie. Esenţa proiectului d-lul Radu se re-sumă In conclusiunea finală a acestui memoria : «Se vor executa mal întiia captările «curentului principal fal apelor subterane «de lingă fortul Bragadir) şi lucrările de «aducerea acestei ape. In acelaşi timp, se «vor face In albia Dîmboviţei (la Ciurel) «puţurile de probă din stratul aehifer pon-«tic. Dacă resultatele vor fi satisfăcătore, «după cum le presupunem—zice d. Radu— «se vor întinde captările din stratul pontic «dincolo de linia proeetatâ si, cu modul «acesta, se vor putea suprima captările «curentului secundar, safl, dacă se vor capta «şi acestea, se va putea spori cantitatea «de apă.» * 1 * * Aducerea de mal bune ape de băut In Bucureşti se studiază cu mare strguinţă şi sacrificii Încă din iarna lui 1892 şi, d’atuucl lncoa, căpătlndu-se convingerea, ne înlăturată plnă acum, că raţionala resolvire a cestiunil residă In întrebuinţarea apelor subterane ale platoului din Nord Vestul Bucureştilor, cuprins între Dîmboviţa şi Argeş, subsolul acestui platoil. ca şi al văilor ce-1 mărginesc, a fost studiat In lung şi larg prin numeroase sondage şi pompări de probă, cari aii îmbrăţişat toată regiunea pînă la Titu. Pe lingă studiile inginerilor Primăriei şi ale altor ingineri romînl, specialişti din Franţa şi Germania, de o situaţiune ştiinţifică Însemnată, ca d-nil Daubrde, regretatul membru al Institutului Franţei, Bechmann inginerul şef al asanării Parisului, Sindley, inginerul şef al Frankforlulul după Mein şi Thiem, unul diu cel mal reputaţi hidrologi al Germaniei, aii adus cestiunel un real şi foarte preţios concurs. Consecinţa acestor lucrări a fost, mal îu-ttifl. că investigaţiunile s’afl circumscris tu-tre Dîmboviţa şi Sabar şi, apoi. că cestiunea aducerel de noul ape In Bucureşti să se concretizeze, prin Septembrie 1895, In două ante-proiecte: unul al d-lul Thi^m, propunlnd captarea a 30—40.000 m. c. de apă din subsolul regiune! de la Ulm!—localitate situată la imediatul Nord Vpst al Jo-iţel—pentru nn cont prevăzut de 2.700 000 lei; altul al serviciului technic al Capitalei, sub direcţiunea d-lul Cucu, pentru captarea a 40 000 m. c. apă subterană din localitatea al cărei centru ’i ocupă fortul Bragadir, pentru o cheltuială totală după devis de 2.400.000 lei. Chemat a se pronunţa Intre aceste două soluţiunl, consiliul te hnie superior al ministerului hn-răriior publice, prin jurnalul săfl N rul 699 d»n 10 O •tomferie 1895, după ce un delegat al săfl vizită lucrările, se pronunţă In favoarea captării de la Bragadir, pe o serie de eonsidcraţiunl, diu cari vom reproduce pe cele următoare : «Consiliul a mal văzut, asemenea că, afară de cercetările sumare ce s’afl făcut în valea Argeşului de d. Thiem, Primăria a întreprins acum în urmă, în apropiere de Bragadir, în incinta fortifi-aţiuuilor şi cu Personalul ei teclinic, oare-carl sondage cari se par a fi dat rezultate cu totul satisfăcătoare şi pe baza cărora d-nil PeUerin şi Vişin afl făcut o ofertă foarte a-vantagioasă pentru alimentarea oraşului... Unele puţuri executate de comună la Bragadir, In in-inti forturilor, afl dat rezultate cari lasă a se Întrevede după acum posibilitatea că numai dintr’această regiune s’ar putea extrage cantităţile totale de apă necesare alimentarei Capitalei». Pe temeiul acestui jurnal al consiliului te hnic superior, Primăria făcu să Înceteze misiunea d-lul Thiem, iar studiul apelor de la Bragadir, continuat sub dtr ■ ţiuuea d-lul Cucu şi publicat de Primărie intr’un volum tn 4o de 84 p tgine cu 7 figuri şi 11 planuri şi susţinut prin 10 volume de obser-vaţiunl, calcule, desemn, rapoarte speciale şi devisr, fu b isa votului din 7 Iulie 1897, prin care consiliul comunal a decis definitiva caDtare şi aducere a apelor subterane de la Bragadir, In urma avisulul conform al unei comisiunl de verificare p« faţa locului, al cărui raportor a fost d. Radu. însărcinat cu întocmirea proiectelor definitive, d Radu, după ce a studiat cestiunea p- faţa locului un an şi jumătate, In calitate de membru al Comisiunil de verificare şi apoi uu alt au, In calitate de însărcinat cu facerea proiectului definitiv; după ce a făcut să i se pună la «lisposiţiune, pentru a se servi de ele, totalitatea lucrărilor fâ- www.dacoromanica.ro cute de alţi! peDtru studiul cestiunel, _ este de admis cft d-sa s’a pus cu desâvlrşire In situaţiune d’a putea alcătui proiectul cu care s’a angajat. Dacă d. Radu a presintat proiectul săfl definitiv cu «daed» şi cu «poate», cu noul «puţuri de probă», cu întinderea captărilor dincolo de linia proiectată» şi cu «8U-presiunea» captărilor plănuite tot de d-sa, nu poate ti de cit din pricină că, safl Drimâria. pentru anumite scopuri de oportunitate, a grăbit pe d. Radu şi nu i-a lăsat timpul necesar pentru ca, complectlndu’şl studiile şi experienţele, să fixeze definitiv lucrările, înainte d’a le scoate In licitaţinne, aşa ca să se ştie la ce se angajează primăria fată de Întreprinzători şi ca să se Înlăture toate acele litigii şi perderl de timp şi de bani la cari mal adesea sunt expuse contractările de lucrări ne complect definite ; safl d. Radu, In căutarea unei originalităţi de conceptiune care să i personifice lucrarea, a Înlăturat cu voinţă soluţiunile simnle şi directe ale antecesorilor săi In resolvarea cestiuuel, şi a Îmbrăţişat necunoscutul, fără a se preocupa de consecinţe, cari de ordinar nu se ivesc de cit mal tlrzifl. * * * # # Las discuţiunea celei d’tnttifl dintr’aceste ipotese pe seama celor ce sunt In măsură de a vorbi asupra oportunităţilor In politică. Efl voia discuta p’a doua şi o voia face lntr’un viitor număr. Un inginer. LYFORMAŢH M. S. Regele în Rusia Kiew, 24 Iulie.—M. Sa Regele Rominiei şi A. S. Regală Principele moştenitor, însoţiţi de suitele Lor au sosit aseară. La gară au fost primiţi de generalul Drago-mirow, comandant şef al trupelor circoms-cripţiei Kiew. de mai mulţi alţi generali şi de autorităţile civile şi militare. După ce s’a dat jos din tren, M. Sa Regele Carol a trecut în revistă compania de onoare a regimentului basarabean, pe cînd muzica cinta imnul naţional romîn. Primarul a presintat apoi piinea şi sarea M. S. Regelui, care a mulţumit cu bună voinţă. Majestatea Sa. însoţită de generalul Dra-gomirow şi A. S. Regală Prinţul cu amiralul Arseniew, s’au dus apoi la Palatul Imperial unde s’a servit un supeu de 32 tacîmurî. Apoi s’a făcut o plimbare în trăsură în parcul ce dă pe Dniepe, pe ţărmurile căruia 8’a tras un foc de arţifiţie splendid. Timpul frumos favoriza iluminaţia. Oraşul este decorat în mod minunat. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, care pleacă azi la Drezda de la băile Kissin-gen, se va întoarce pe la finele săptă-minel viitoare în Capitală. La 15 Noembrie va sosi în Capitală d. Alglave, profesor la facultatea de drept din Paris, care, se ştie, că s’a făcut în toată Europa promotorul unui sistem de monopol al alcoolului. Se zice că d. Alglave e chemat în ţară de d. ministru de finanţe în vederea cestiuneI introducerei kmonopolului alcoolului la noi. In urma anchetei făcute de d. inspector şcolar Miculescu la gimnaziul din Caracal, ministerul instrucţiei a luat următoarele măsuri: D. August Scribau, director şi profesor la gimnaziul din Caracal, a fost destituit din calitatea sa de director şi de profesor; d. Zaharescu, secretarul acestui gimnaziu, a tost de asemenea destituit, Impreuuă cu d-nil profesori suplinitori Eliade şi Beculescu, şi s’afl dat avertismente la trei alţi supli-nitorl. D. profesor Popescu a fost Însărcinat provizoriu, plnă la numirea unul titular, cu direcţiunea şi secretariatul gimnaziului din Caracal. Se vorbeşte că guvernul, neavtnd încredere în d. Alimănişteanu, ar voi să treacă serviciul minelor la serviciul d-lul inginer Radu. Ministrul de războiU a hotărlt construirea unei manutanţe şi a unei băl, la Hanul Ko-nachi, pentru trupele regiunel fortificate. Aflăm că imediat ce se vor deschide ‘Corpurile Legiuitoare, ministrul de interne va fi interpelat asupra indivizilor condamnaţi judecătoreşte, cari prin vio-îaţiunea legii ocupă funcţiuni la Primăria Capitalei. Cu părere de răâ înregistrăm încetarea din viaţă a d-lul deputat loan Gh. Lecca. Defunctul a fosl un om leal şi s’a bucurat de simpatiile tuturor cari l’afl cunoscut. Trimitem condoleanţele noastre familiei mult încercate. 0 satisfacţie pentru d. Solacoiu Drept epilog al scandalurilor din săp-lămîna trecută de la primăria Capitalei, d. Niţ«8cu a fost reintregrat in slujba sa de comisar comunal. Se petrece însă un fapt curios, dacă nu ilegal: D. Niţescu, care săptămtna trecută a fost dat afară pentru *abus de încredere», a reluat funcţiunile sale, fără a avea un ordin de numire. Ce s’a întîmplvt ? D. Solacoiu a refuzat să semneze ordinul de numire al lui Niţescu, care în ajun îl tratase de pungaş, iar ministru de interne, pentru interese electorale, a impus reintregrarea fostului comisar pungaş. Spre a eşi din această dilemă, a’a gă-şit următoarea soluţie : Niţescu să înceapă a funcţiona fără ordin de numire, pină la întoarcerea din concediu a d lui ajutor de primar 0. Bursan, care va semna ordinul. Şi cu această aparenţă de satisfacţie s’a mulţii d. Solacoiu ! Vaporul Principesa Maria a plecat de la Constanţa la Galaţi, unde va intra In docu-rile plutitoare spre a i se face reparaţia helicelor şi văpsitul carenel. Reparaţiunile vor dura 15 zile. In acest interval, cursele Intre Constanţa şi Constantinonol se vor face numai de vaporul Regele Carol. 0 corespondenţă din Petersburg. Bupapesti Hirlap primeşte o interesantă corespondenţă din Petersburg, despre rezultatele politice ale vizitei Regelui, corespondenţă din care extragem următoarele în traducerea Gazetei Transilvaniei : F, foarte instructiv a vedea, ce deosebire fină face populaţia oraşului Petecsburg Intre vizita Regelui Rominiei şi cea a Principelui Bulgariei. Clnd Pr.ncipele Ferdinand a sosit la Petersburg, numai elţl-va proprietari de case afl arborat stindarde bulgare, de şi presa l’a nrea-mărit pe Ferdinand, ca amic sincer al Rusiei; societatea totuşi a rămas indiferentă, vorbind merefi despre «comedia bulgară.* «Visitel Regelui Carol presa nu i-a prea dedicat articole ; fn societatea rusească Insă s’a deşteptat sentimentul, că festivitatea de acum are însemnătate; cu oare-care căi dură a sentimentului se reaminteşte amici ţia de arme ruso-romînă, şi aceasta e causa. că stradele principale din Petersburg erau foarte bogat împodobite cu stindarde ro-mine. Aproape se pare, ca şi clnd Rusia ar căuta amiciţia Rominiei, deşi aceasta nu a spus’o pe faţă, de oare ce Rusia e o mare putere superbă, care nu se poate închina Înaintea micului regat. Ţarul îusu-şl a primit la gară pe Înalţii săi oaspeţi, şi i-a incuartirat In palatul din Peterhoft, unde a fost Incuartirat la timpul săfl şi împăratul Wilhelm II. Apoi marii duci s’au întrecut în amabilitate faţă cu înalţii oaspeţi. Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ŞTIRI MĂRUNTE * Afl fost numiţi: D. Ion Dragomirescu, comisar al oraşului R. Sărat, iar d. Ştefan Georgescu, revizor al oiuroulul de servitori din Craiova. * D. C. Lepădata, ajutorul de primar al laşului, a obţinut un concediă de 25 zile. * Soldatul licenţiat In farmacie Binder Adolf a fost Înaintat In corpul ofiţerilor sanitari al armatei. * Sub-ofiţerul Genoifl Niculal, absolvent al şcoalel de ofiţeri, a fost Înaintat la gradul de sub locotenent. Curierul Băilor SĂRATA (Buzău) Pină azi afi sosit aci la băl; d. şi d na general Dunca, d. şi d-na Tătăranu, d. şi d-na colonel Costescu, d. şi d-na colonel Leon, d. şi d-na colonel Coandă, d. şi d-na Urlâţeanu, d. şi d-na Mandrea, d-na Mărie Săvoiil, d. Costică Sărfiţeanu, d. Barbu B. Brezianu, d. C. Broşteanu, d. Gion Peretz, George Slătineanu, Georgescu etc. Se petrece de minune, la aceste băl. Acum două zile s’a făcut o excursiune mostră la Mănăstirea Ciolanu. Baluri sunt de două ori pe săptămlnă. TIZ ANTE A (Put un) Poate că n’aţl auzit de această staţiune balneară; cu toate acestea, de vre-o zece ani, este vizitată de multă lume, nu numai din Focşani şi jud. Putna, dar şi prin alte localităţi mal Îndepărtate, precum; Iaşi, Galaţi, Bacăfl, R.-Sărat, Tg. Ocna, TecH-cifl, etc. In adevăr, mulţi suferinzi şl afl găsit vindecarea lu apele Vizantel; isvoarele sale de sare, fier, pucioasă şi iod sunt foarte concentrate şi toarte abondente. Pe lingă ape, Vizantea are o pnziţiune admirabilă; situată la aproape 750 metri înălţime, lntr’o vale formată de doul munţi uriaşi, oferă o privelişte pitorească; mulţi afl venit aci numai pentru aer. Exploatarea apelor insă se face In mod primitiv; bazinurile pentru băile reci sunt prost Îngrijite, iar băile calde se fac In nişte barăci. Ar fi bine ca Statul, care e proprietar, să nu lase In părăsire asemenea ape minerale excelente ; i s’a făcut In nenumărate rlndurl, de către particulari, propuneri de vlnzare safl arendare, dar afl fost zadarnice ; negreşit că Statul are interes să nu facă concurenţă celor l’alte băl similare ale sale, precum Lacul Sărat şi Govora unde s’afl cheltuit milioane. In Vizantea se trăeşte foarte bine şi eftin. Locuinţele sunt In sat pe la locuitori; sunt două restauranturl, iar cel ce iafl masa In casă găsesc toate cele necesare, ca la oraş. Distracţii avem berechet; o muzică bună particulară clntă dimineaţa, de la orele 6 la 9, la băile reci, iar seara, de la 7 la 11, In piaţa satului, unde sunt cazinurl, cofetării şi un loc de promenadă. Se fac excursiunl In fie-care zi, căci sunt multe locuri de văzut ; la Pirlul alb, la sllnă, la mănăstire, la salonul verde,—o poiană pe piscul unul munte,—la Soveja etc. Şi aci, ca la orl-ce staţiune balneară, nu lipseşte distracţia favorită tinerilor, balul ; balurile se dafl, In cazinul cel mare din piaţă, In fie care seară ; nici că se poate alt-fel clnd avem un tineret foarte vesel. La toate balurile iafl parte aproape aceleaşi domnişoare şi aceiaşi cavaleri. Citez printre domnişoare pe : gentila d-ră Mărie Neuwirth, îngerul Vizantel; apoi pe d-ra Elise Profiriu, o neîntrecută bosto-neuză, d-şoarele Ida şi Sofie Neuwirth, d-ra Hâlene Colifl, d-ra H6lene loan, etc. Pe cavaleri II las In plata Domnului. Vă voia mal scrie. 1898, Iulie 20. Drac Oronicâ judiciarăr Afacerea acefylenei ErI, venind pentru a treia oară înaintea judecătorului Ocolului I procesul corecţional şi In daune intentat contra d-lor Stiefler Courant şi alţii, In afacerea exploziei aeetylensT de la grădina Bristol, a venit şi martorul propus de ptrlt la infâţiş rea de la 16 Iulie. Se ştie că pentru acest sflrşit s'a amtnat a-tuncl judecarea afacerel. Dar de astă dată, a lipsit unul din martorii reclamantului şi partea interesată a căutat să renunţe la depunerea lui, In mod condiţionat Insă. Nici pirltul Courant nu a înţeles însă ca să se asculte numai martorul săfl, acesta nepu-tind prezintă o contra probă de la una care nu se formula de data aceasta. Ar fl Însemnat, după expresia apărătorului ptrttulul, a se «Începe» de la coadă In loc să se înceapă de la cap. S’a luat totuşi notă de renunţarea reclamantului. # Nenorocita victimă a exploziei, R. Tudor, care acum nu mal are mîDa bandajată, dar nu o poate mişca şi e hidos de inflamată, îşi face depunerea. _ Nimic noă—'nţeleg pentru cititorii noştri cărora le-am dat pe larg afacerea aceasta. In toate fazele el—afară de faptul că numai după multe inzistenţe şi promisiuni din partea antreprenorului grădinel Bristol şi a comptabi-lulul săfl, Tudor fusese ademenit să primească a servi eventual ca manipulant la «cazanul» de aretiienă. «Avea să se deprindă lesne, nu era absolut nici o primejdie, nu avea de făcut mal nimic şi era să se norocească» II spuneafl Stiefler şi cu Trieler. _ Ademenit ast-fel, a consimţit In seara fatală a experienţei să ia şi el parte. Intr’un moment clnd nu se aflaţi la «cazan» de cit el şi ungureanul servitor Ioşca, acesta II cere o luminare ea să cerceteze funcţionarea cazanului. A plecat să aducă luminarea. Cînd s’a apropiat cu luminarea aprinsă de ungurean, care stătea aplecat subt cazan, explosia s’a produs de o dată. — Ungureanul n’a fost atins. Iar efl iată cum m’am norocit, termină Tudor. Judecata, observînd că ungureanul de care e vorba, singurul martor care ar putea cunoaşte ce s’a petrecut la «cazan», a fost omis şi de autoritatea care a instrumentat în urma accidentului şi de reclamant, dispune din oficifl să fie chemat cu mandat de aducere şi amină continuarea dezbaterilor pentru azi. S‘a dat mandat şi contra martorului apără-rel, care lipsea. Cod. ECOURI — A apărut o broşură intitulată «E!â-ments Magvetiques en RoumanR», datorită d-lul D. Negreanu, profesor la universitatea din Bucureşti. „EPOCA11 IN PROVINCIE TECCCltf Judeţul Tecucifl se găseşte sub teroarea bandei Archip şi Mocauu. Acum clte va zile această baudă a Împuşcat un lucrător din comuna Homocea, jefuiadu-1 de suma de 208 lei ce avea asupra Iul. După clte-va zile lu apropiere de Tecucifl, pe drumul ce merge la NicoreştI, s’a maltratat comerciantul Movileanu, jăfuindu-1 de tot ce avea asupra iul; a doua zi banda a eşit Înaintea unul om de afaceri al fraţilor Cincu. Astfel, că lumea şi-a părăsit toate afacerile fiindu-le groază a eşi din oraş. Şi ce credeţi că face administraţia ? Nimic, absolut nimic. Banditul Archip s’a mal ivit acum 5 ani, cu o bandă şi lnttlnind pe d. Iorgu Sumate pe clmp, a descărcat arma contra sa. Dar imediat hoţii afl fost prinşi de fostul sub prefect conservator, Înaintaţi parchetului şi condamnaţi la 5 ani Închisoare. Cum acum de nu se pot prinde ? Se lasă toată grija geandarmilor pentru prinderea hoţilor şi sub-prefecţil se plimbă; se scoate armata şi sub prefectul de NicoreştI nu se deranjează a merge cu ea. Acest tip de sub-prefect e un om care a fost condamnat de trib. Tecucifl la 9 luni Închisoare, pentru luare de mită. Soldaţilor, şi chiar ofiţerilor nu li se poate cere experienţa de a prinde pe hoţi, cum ar trebui s’o aibă un sub prefect. Iu oraş nu merg lucrurile mal bine. Pe clnd tn toată ţara se eftinise plinea. In Tecucifl consiliul comunal sub preşidenţia filosofului nostru primar Încheie un proces-verbal prin care permite brutarilor a vinde plinea tot cu preţul urcat, Încă 20 zile, adică timpul cit urma a ţine iarmarocul. Fă-etndu-se denunţări la minister s’a dat ordin a se eftini plinea imediat. Cum vă explicaţi d-voastră această apărare a brutarilor In dauna cetăţenilor; făcută de avocatul tilosotNauin Olaru ? (Mâr-culescu). Nu mal vorbesc de calitatea plinei, e foarte rea. Clnd d. Teodur Cincu a fost primar ’l forţase pe brutari să fabrice pline bună t>-meninţiudu-1 că va aduce pline din Galaţi. Avem o grădină frumuşică, dar lumea Srotită foarte puţin de ea. Musica nu clntă e cit de 3 ori pe săplămluă, clte două ore de la 9—11 seara, făclnd pline de clte o jumătate de oră ; auzim ast fel pe seară 4 clntece şi la 11 ore fix musica pleacă, se sting felinarele şi se pune lacătul la una din porţile grădinel. A ajuns grădina primăriei domeniul d-lul primar şi al familiei sale. Nu are nimeni voe a sta mal mult peste 11 ore, fiind-că prinu rutul, din cauza prea multor afaceri şi a ideii fixe de a strlnge bani şi numai bani, i-a recomandat doctorul culcarea de vrame; nu are nimeni voe a juca Croiquet In grădină de cit familia primarului. La alegerile diu Noembrie, Înaltele noastre personagii vor avea ocazia să vadă de cită stimă şi iubire se bucură In acest oraş din partea cetăţenilor, unde el se cred totul, uitlndu-şl trecutul pe care noi nu l’am uitat, Afacerile Dreyfus-Esterhazy Ziarul Le Sitele a publicat erl un inter-wiew cu d. Christian Esterhazy, vărul maiorului Esterhazy, In care se povesteşte chipul tn care acest din urmă a escrocat eel 38 de mii de lei şi modul cum a amestecat pe vărul săfl In afacerea Dreyfus. După resunetul ce ne-a transmis Agenţia romină, mărturisirile lui Christian Esterhazy dovedesc pe deplin complicitatea de luptă dintre maiorul Esterhary şi colonelul du Paty de Clam. Scrisorile damei voalate nu afl alt autor de cit pe însuşi Christian Esterhazy. In jurai unei dispoziţii D. Fabre a ascultat pe numitul Savinad azi liberat din serviciul militar, dar care a fost plantonul colonelului Picquart, pe timpul clnd acesta era In Tunis. Fostul soldat a fost Întrebat asupra scrisorilor pe cari, lu primele luni ale anului 1897, colonelul Pic quart le-ar fi adresat d-lul Scheurer-Kestner. . Le Sitele, In privinţa acestei mărturii, publică următoarea notă : «D. Scheurer-Kestner a văzut pentru prima oară pe colonelul Picquart In ziua de 10 Ianuarie 1898, In sala martorilor consiliului de războifl, la procesul Esterhazy. «N’a mal avut eu el, Înaintea acestei date, nici o relaţie directă safl indirectă, verbală safl scrisă. «In luna Iul Maifl 1897, d. Scheurer-Kestner au cunoştea nici din nume pe trădătorul Esterhazy, nici pe ofiţerul care descoperise trădarea. Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romtne) Paris, 24 Iulie.—Stacle publică un inter-view cu d. Cristian Esterhazy, povestind cum a fost amestecat in această afacere. Maiorul Esterhazy şi d na Pays aii decis pe Christian să le servească de intermediar pentru a comunica maiorului du Paty de Clam, planurile lor de luptă. D. Christian Esterhazy povesteşte cum maiorii du Paty de Clam • şi Esterhazy au imaginat să compromită pe colonelul Picquart cu telegramele falşe Bianche şi Speranza. D. Christian Esterhazy mărturiseşte că el însuşi a scris scrisorile damei voalate după rugămintea maiorului Esterhazy. Afară de asta el declară că a depus această mărturie in faţa d-lui Ber-tulus, sub jurămînt. ■ Paris, 24 Iulie.— D. Judecător Fabre a pus de faţă azi în cabinetul săfl pe avocatul Leblois şi pe generalul Pellieux. Roma, 24 Iulie.—In provincia Livurno s’a ridicat starea de asedifi. Paris, 24 Iulie.—Curtea de casaţie a respins apelurile d-lui Zola tn contra sentinţelor Gurţei cu juraţi din Versailles. Camera de punere sub acuzaţie a decis că d. Bertulus nu este competinte de a instrui in toate falşurile imputate maiorului du Paty de Clam. D. judecător Fabre a fost după amiazi la ministerul de războiu. DIVERSE * i DIN CAPITALA încercare de sinucidere.— Erl, pe la orele 9 şi jumătate, Zoe Spirescu, din strada LucacI 22, în virslă de 26 ani, a Incereat să se sinucidă, bînd o soluţiune de chibrituri disol-vate lu apă. D. Alexandru Stlugeanu, cu care trăia Zoe Spirescu, sosind la timp acasă, a pntut transporta pe nefericita femee, care se sbătea tn durerile cele mal atroce, Ia spitalul Colţea. Luată de scurt şi întrebată pentru ce a voit să se omoare, victima chibriturilor a declarat că o dragoste nenorocita,—afurisita,—e cauza acestui aet de disperare. Înjunghiat cu cuţitul.— Secţia 21 poliţienească a trimes, erl, în îngrijirea spitalului Filantropia, pe copilul Petre Niţescu, din str. Romană, care, intr’o ceartă bătaie ce a avut cu Manole Mintuleseu, acesta l’a înjunghiat cu un briceag. Micul criminal a fost prins în şoseaua Grozăveşti, la casele cu No. 2. ^UNJ^ARA Ploaie cu grindină. — O ploaie torenţială, Însoţită de grindină de o mărime colosală, a căzut, mal zilele trecute, pe teritoriul comunelor CochineştI, Stolnici, Buueştl şi Cor-năţelut, din Argeş. Semănăturile, mal toate, afl fost stricate cu desăvîrşire. Pagubele sunt Însemnate. Căzută din pom. — Marinca Badea, din comuna Budeasa, Argeş, căzlnd dintr’un prun pe clnd culegea fructe, a rămas moartă pe loc. Pelagron. — Cîrstea Zidaru, din comuna loneştl, judeţul Argeş, fiind bolnav de pelagră, s’a spinzurat, alaltă-erl, euprins fiind de nişte dureri cumplite. Pruncucidere.— Zinca T. Bâdeseu, o tl-nară fată din comuna BuneştI, judeţul Argeş, născlnd un copil şi gura rea— satul— nevoind să nu ştie de aceasta, Zinca l’a îngropat, după ce 1’a omorit, în dosul unei pivniţe a caselor unde locuia. Denaturata mamă a fost arestată. Înecată.—In apa rîulul Dimbnvicioara s’a Înecat, acum două zile, copila Ioana Florea, din comuna Şerbâneştî, judeţul Argeş. Ne ştiind să Înoate, şi căzind Intr’o vuitoare, nefericita copilă a fost înghiţită de apă. Accidente. — Femeea Elena Hanea, din comuna Beloeştl, Iaşi, pe cînd se afla la tree-rat, valul maşjnel i-a apucat, piciorul, pe care i l’a retezat în două bucăţi. .*** O copila tn vîrstă de 14 ani, Ana Nica, din comuna Galicinca, Dolj, lucrlnd la o maşină do treerat, a fost apucată de cureaua de transmisie, care i-a rupt mina stingă din corp. Trei gemeni.—Femeia Marin Ion Rusu, din comuna Drăgăneştl, judeţul Bacăfl, a dat naştere, alaltăerl noapte, la trei copil. După raportul prefecturel de Bacăfl ,alit mama cît şi cel trei gemeni sunt In deplină sănătate. Incendiul din Iaşi.-Un început de incendia s’a declarat Joul, pe la orele 4.45, în podul de la capătul grajdurilor prinţului Grigore M. Sturdza, din strada Romană din Iaşi. Doul copil. Alexandru Dimitriu In etute de 7 ani, şi Ghiţă Ionescu, de 6 ani, acesta diu urmă fiul unei servitoare de la prinţul Sturdza, juclndu-.se de a «luminăţia», afl luat un capăt de luminare şi chibrituri, s’afl suit pe scară In pod şi afl dat foc finului. După această ispravă, copiii afl fugit. Vecinii, văzlnd flăcările caii se inâlţafl, afl Înştiinţat imediat pompierii, cari, sosind la timp, afl putut localiza focul. DIN STREINATA TE O nostimă lnttmplare.—Acum clte-va zile un inginer, M. E., locuind la PasBy, Paris, a lăsat pe femeea sa, Înaintea unei mari cafe-nell din piaţa Operei şi se duse să-şi cumpere ţigări de la o tutungerie din apropiere. Un consumator al cafenelei, vazînd o femee singură, şi frumoasă, crezu de cuviinţa să-şi permită clte-va glume, de un gust îndoios. Tî-năra femee se depărta imediat, întilni pe bărbatul săfl şi-I povesti ceea-ce i-se întîmplase. Inginerul, furios, se reîntoarce spre cafenea, şi, ne găsind pe necuviinciosul consumator, întrebă pe chelner dacă o un client obicinuit. Chelnerul II spuse că acesta era un d. B.„, tipograf, locuind în quartierul Bursei. Imediat, inginerul se duse la tipograful care-1 insultase soţia. Acesta nu sosise insă la atelier. Nerăbdător, inginerul rugă pe un lucrător tipograf să-I dea carta de vizită, adăogind : — Va şti domnul ce să facă. — Bine, domnule, răspunse tlnărul tipograf miine stăplnul mefl va fi la d-voastră. — Voifl aştepta pină la 11 ore. Dupe această mică conversaţie, inginerul, ta vinele căruia fierbea sîngele, îşi luă drumul spre casă împreună cu soţia sa. A doua zi, cînd aştepta să primească schimbul cărţel de vizită safl martori, mare fu surpriza inginerului cînd se pomeni cu o sută de cărţi de vizită, de curlnd tipărite, cu numele lui. Tipograful, provocat la duel prin cartea de vizita ce i-o trimisese, crezuse că inginerul comandase cărţi de vizită identice. După amiazi totul s’a explicat. Tipograful a făcut scuze, inginerul a plătit cărţile de vizită. CHESTIUNEA ZILEI De la Friedrichsruhe Castelul a reintrat In linişte. Lnmea a plecat; afară de un mic număr de jurnalişti. Servitorii desfac In parcul castelului merefl lăzi, cutii şi coşuri, cari sosesc continufl, şi aranjează coroanele pe straturi. Coroanele sunt nenumărate; aproape toate corpurile de ofiţeri al armatei germane, toate universităţile şi nenumărate societăţi din Germania şi streinălate afl trimis flori. Ctţl-va desenatori şi fotografi se ocupă cu luarea acestei sceneril de flori. Doul cuirasierl ţin straje la intrarea In castel. Infanterişti păzesc poarta parcului. Sicriul este strejuit de doul bătrînl pădurari. După cit se spune, consiliul sanitar a hotărlt ca sisriul să nu fie ridicat din camera mortuară, de cit după şease săptămlnl, clnd spol va fi aşezat iu bolta mausoleului. Mausoleul va fi terminat mal ttrzifl. M*ublicarea teurlului tlemietiei O polemică vie continuă îutre ziare despre oportunitatea publicării faimosel demisii. Moritz Busch, cunoscutul biograf al lui Bismarck, şi care a dat publicităţii acest act. scrie următoarele : «Las la judecata contemporanilor să hotărască cine a fost In măsură să cunoască mal biue intenţia marelui cancelar : unul dintre colaboratorii lui că mal vechi, safl acele gazete cari nu 1-att Înţeles mal nici odată». Se zice că textul actului ar fi fost mal multora cunoscut, încă acum opt ani. O proclamaţie a împăratului împăratul a dat lu ziua de 2 Aug., din Friedrichsruh, următoarea proclamaţie către cancelarul ţării: «Dimpreună cu înalţii mei coufederaţl şi cu Întregul popor german jelesc astăzi, stlod In faţa sicriului primului cancelar al Împărăţiei germane, prinţului Otto de Bismarck, duce de Launen-burg. Noi, martorii operei sale măreţe, cari 1 am privit cu admiraţie ca pe un maestru In arta de guvernămînt, ca pe cel mal devotat fiii al patriei şi cel mal credincios servitor al Împăratului săfl, suntem adine mişcaţi de moartea bărbatului din care Dumnezeii a făcut un instrument pentru realizarea nemuritoarei idei a unităţii şi măririi Germaniei. Nu este locul In acest moment de a enumera toate faptele, pe cari marele bărbat le-a Îndeplinit, toate grijile pe cari le-a purtat pentru Împărat şi ţară, toate succesele pe cari le-a repurtat. Sunt prea grandioase şi multilaterale, acestea, şi numai istoria le va putea săpa In tablele el de aramă. Efl Insă mă simt nevoit să dafl expresie întristării adinei şi admiraţiei pline de recunoştinţă, de cari astăzi întreaga naţiune este cuprinsă, şi în numele întregel naţiuni să depunem jurămîntul, că vom păstra, vom desăvlrşi şi, dacă va fi nevoe, vom apăra cu averea şi cu sîngele aceea ce el, marele cancelar, a creat, sub împăratul Wilhelm cel mare. La aceasta să ne ajute Dumnezeii. Vă oblig a aduce la cunoştinţa publică aceasta a mea proclamaţie.» Se asigură că această proclamaţie, apărută în «Reichsanzeiger» ar fi compusă de împăratul însuşi. I*a Berlin Capitala imperiului prezintă o privelişte particulară. Multe case sunt decorate, totuşi se zăresc puţine drapele negre şi nici o casă, nici fereşte îmbrăcate lu postav negru. Iu cea mal mare parte fîlfâe drapele mari în culorile naţionale. Un observator superficial şi ar Închipui cu grefl că naţiunea germană jeleşte o mare pierdere. Societatea înaltă a Berlinului petrece 1» în munţi şi la ţărmul mării, în zilele de August. Străzile unde sunt situate palatele Statului şi clădirile de oficifl sunt cele mal bogat Împodobite. Oamenii se grămădesc la vitrinele librăriilor, unde se zăreşte o întreagă bibliotecă despre Bismarck, In jurul portretelor răposatului cancelar. In magazinele de artă se zăresc busturl şi statuete. Se organizează ceremonii în amintirea Iul. Dar adevărata sărbătoare a memoriei marelui cancelar nu va avea loc de cit In toamna viitoare, clnd se vor întruni corpurile legiuitoare, repiezentanţil ştiinţei şi al artelor precum şi Întreaga societate a Berlinului. Bemnilatea tle prinţ Demnitatea de prinţ Bismarck o moşteneşte contele Herbert Bismarck, fiul cel mal mare al bătrlnulul fost cancelar. Predicatul de «Duce de Launeuburg» fiind Insă personal, nu va trece asupra nimănui; deci această demnitate s’a stins odată cu trecerea din viaţă a celui care a purlat-i>i www.dacoromanica.ro I P O C A TÎRGTTJj CEREALELOR Brăila, 25 Iulie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila Felul Meci * * > Gr. cal. in Kilog. pe Hectn Preţul bect Oua 27(K 1 78 900 11 Orz 2 63 GriO 128 78 10 75 * 2 76 GriO » 9 78 700 » » 2 75 800 9 60 orzdicâ n 7 Ovăz 2 45 GriO n 2 75 500 » > 1209 77 500 9 Secară n 1 lf> 73 GriO n 1» 78 800 Ovăz 20 > 30 43 Orz 3 64 » 5 59 Secară 4 69 Grîfi 9 79 » 2 77 10 25 Orz 20 GriO 3 77 » 2 78 500 2 77 » 10 77 > 6 78 700 10 40 > 4 77 > 2070 78 100 10 20 > 1700 79 600 10 95 > 7000i 79 680 10 > 3 77 Orz 2 63 500 GriO 3 79 Secară 2 72 500 > 1 3 72 500 Obser. •fi v lup. ’agon pet Vag.A. > > ppe Magaz. Vag. A Magbz. Vag.A. Vagon » > Vag.A. > Dok A. Vag.A. Vagon C ik n Magaz. Oep A. Vagon Apă CEREALE SOSITE Uscat Gria Hectol Porumb » Orz » 11280 | Gria Hectol 20800 35380 | Porumb » ---- ----I Orzti » 280 OBSERVAŢIUNI Piaja a fost neschimbată, calmă, şi cumpărătorii rezervaţi; vagoanele afl fost ceva mal căutate pentru complectărl de Încărcări şi pentru trebuinţele morarilor local). Uarzele şi secăturile susţinute pentru nevoile momentane. Porumburile neglijate; cele roşi) invandâbile. * Şlepurile căutate şi In urcare cu 20-30 bani de kilo. NUVELA sosesc tot na) tlrzifi, In cit văztndu-mă şi ea o dată că o luasem Înainte nu m'a eu-noscut! _______________Lwn Talberi. RESB0IUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul < Agenţiei Romtne») (Prin fir telegrafic) Londra, 24 Iulie.—Re anunţă din W aahlnglon Agenţiei Reuter ei a’a deda ca comialnnea păcii aă ae tntrnneaară la Paria. DEPEŞ1LE DE AZI Situaţia in Spania Madrid, 24 Iulie.—D. Sagaata continuă conferinţele sale cm diferiţi oameni politici prtntre cari d-nii Silvela, generalii Pola-sieja, Chinchilla şi Azcarraga. Diseară d. Sagasta va conferi cu mareşalul Prima de Rivera, generalul Weyler şi d. Salme-ron, republican. D-nii Sagaata şi Silvela sunt convinşi de necesitatea urgentă ce există de a întruni Camera pentru a negocia tratatul de pace. D Castelar, actualminte bolnav, a făcut cunoscut d-lui Sagasta că el este partizan al păcii, dar că Spania trebue să se arate energică faţă de Statele-Unite şi să scape suveranitatea Spaniei la Porto-Rico. Liberalul publică un intervietv cu mare şalul Campoa, care s’a declarat partizan al păcii, zicind că ar fi o nebunie de a refuaa condiţiunile de pace. Americanii au ocupat farul Cabezas din San-Juan (Porto-Rico). A,a Cuba.—Staţie ae cărbuni Santiago de Cuba, 24 Iulie. — Generalul S.hafter a primit ordin de a îndrepta trupele sale spre nord. Şease transporturi vor începe imbarcarea mtine. Ntw-Yoik 24 Iulie. — Se anunţă din Washington lui H-rald că d. Mac Kinlcy a dects să întrebuinţeze portul Pagopago, în insula Samoa, cedată Statelor- Unite In 1878. ca staţie de cărbuni. Această deci-siune răstoarnă politica d-lui Cleveland. Guvernul a terminat preparaţiile sale pentru a trimite provisiuni de cărbuni la Pagopago. Mal tîrziu Era pe vremea tinereţelor mele. Şi nu’I doar de erl, de alaltă-erl. Pe atunci Întreţineam relaţiunl de dragoste cu o femeuscă drăguţă care avea cel mal frumos păr din lume... şi nu vă daţi cu socoteala ce păr frumos are lumea. Era de o culoare nedefinită, ceea ce mă scuteşte de o risipă exagerată de perifraze pentru a vi-1 defini-şi lung ca o zi fără pline. Şi til—o slăbiciune, declt omul nu-1 perfect — nu m’am putut Învrednici să acord favorurile mele declt tinerelor vergine al căror păr Întruneşte această Îndoită cablate : imposibilitate absoluta deal defiui culoarea şi de a I măsura lungimea. Afară de păr, prietina aleasă de inima mea mal poseda mii de calităţi, atlt plastice cit şi morale. Mal lntll avea nişte o hi aşa de mari... Şt cind zic, «aşa de mari. e bine înţeles că asta însemnează «enormi » Şi o guriţă aşa de mare... Şi eînd zic «aşa de mare» e bine Înţeles că asta Insemnerză «minusculă». Şi-apol nu era itie) proastă. Nu, de loc. Şi de o erudiţie solidă care mi a fost adesea de folos la redactarea Tratatului de stereotomie la care lucram atunci In colaborare cu un lînâr camarad. Lucrarea aceasta e cunoscută In deosebi de public sub titlu mult mal simplu: Despre influenţa descopcrirei cartofului asupra cons-truirei catedralelor in evul mediii. In scurt, un îngeraş. Totuşi, avea uu cusur. Unul singur. Dar grav. Era de o exacitate ne mal pomenită. Nu era chip să soseşti cu un ceas mal tîrziii la vr’o Intllnire, fără să-te pomeneşti cu cîte o scenă de acele care contează In viaţa popoarelor şi chiar a indivizilor. Şi nu doar din răutate, ci sub pretextul deşert că o plictisea să aştepte. De aci se născură de alt-fel certurile noastre de Îndrăgostiţi. India oară clnd am lăsat-o să amorţească lntr’o staţie de tramway, vr’o trei zeci şi cinci de minute, m’a oprit de la... distracţii timp de opt zile. A doua oară, ctud m’a aşteptat trei sferturi de ceas lu sala paşilor perduţl de la palatul de justiţie, m’a ameninţat că mă Înşeală la viitoarea recidivă. A treia oară... îmi luasem toate măsurile. Cel puţin cu nouă sute de secunde in-nainte de ora hotărltă tml băteam tălpile pe trotuarul din faţa Halei. Peste puţin o văzul sosind. Nu ştiil ce-ml trăzni atunci prin minte. In loc sâ’I ies Înainte, aşteptai să vie la mine şi mă tot uitam la ea. Ea, se uită la stingă, se uită la dreapta. De alt fel cred că s’a uitat la dreapta mal Inttitt, şi pe urmă şi a Îndreptat ochii la stingă. In scurt, cercetă locul In toate părţile, privindu-mă de mal mulle ori cu coada o^ chiulul, fără să aibă aerul că o interesează cltnşl de puţin acest spectacol. Nu mal lnţeb geam nimic. Vremea lşl urma totuşi mersu-I Incetiuel, dar sigur. Nerăbdarea se zugrăvea pe faţa dragei mele prietene. De o dată, o văzul că pleacă hotărltă către o destinaţie necunoscută. O urmării Ingrijat. Ajunse la locuiuţa celui mal bun prieten al nu fi şi năvăli ca o vijelie. Nu mal stărui! de loc şi plecai. Am uitat să vă spun că prietenul mefl era un duelist de mina intll. A doua zi se lămuri tot. _ Prietena mea era aşa de obicinuită să Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl şi azi 25 Iulie: pilalei, «a vorbeşte ou insistenţă despre atsolvarea consiliului comunal al Capitalei şi numirea unei comisiuni interimare presidate de d. Proropie Dv-mitrescu. Se aşteaptă întoarcerea d-lui Dim. Sturdza ca să se ia o soluţie în această cestiune. Am publicat, zilele trecute, o declaraţie a d-iui D. V. Cerchez, consilier comunal din Galaţi, după care d-sa afirmă că nu numai jiu este locoţiitorul primarului Ţine, dar Încă ’şl dat demisia, acum două sâptămlnl, din demnitatea de consilier. A1 I1 O Q I IV O PAUL, COAFOR No. 9 Strat!a JEnel No. 9 lingă băile Centrale Din nou deschis Pentru Domni Salon elegant pentrn ras, tnns şi frezat Abonament, 12 Numere 5 Lei Intrarea Separată In salonul pentru Coafora Doamnelor, se efectuiază ori-ce lucrări de păr. IO lei BeleaId de la 10 lei în sus una, nouă, frumoasă 2 metri 50 luogime. Se primeşte şi comande de cocarde de la 1 lefi In sus una. CHAMPOOING Liceul „Hiifiri” sub direcţiunea d-lul »r. G. COIttAHT No. 37, Străit ti Ştirbei-Vodă No. ff7. - BUCUREŞTI- Cursuri primare şi secundare complecte. Pre-paraţiunl de şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Certificatele eliberate de acest Iicea aO aceeaşi valoare ca şi cele eliberate de şcoalele Stalului. Cursului de limba greacă modernă sub conducerea d-Jni Demostene Roussos i s’a dat o mal mare întindere. O îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutul se esercitâ asupra copiilor in privinţa sănălaţil lor. Liceul ce află într’nn cartier central foarte igienic, In spatele grâdinel Cişmigia, In apropiere de tic. Sf. Sava şi Lazăr. Cursurile încep la 1 Septembre 1898, iar pre-paraţiunile pentru corigenţi la 20 August. înscrierile pentru anul şcolar 98—99 se fac :u începere de la 15 August 1898 In toate zi-/ele in cancelaria Institutului, Str. Stiibey-Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere. Director: Dr. G. Comun. ' Director de studii: M. Mureşianu. LICEUL MODERA DE FETE Situat in Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu, 43, (fost Calea Moşilor, 102). Internat şi externat pentru Creitlina tic copii, curs jirbiinr, curs liceal şi oi» rsuri facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 afi reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzînd drepturile elevelor liceale, pe de o parte voia înfiinţa şi cursuri de şcoală /seca ut Iară pentru elevele cari vor aspira să intre în ş oala -eeuutlai-ăetapedoa-ra, iar pe de alia voia da desvoltărl mal mari cursurilor facultative, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Cărnurile facultalire sunt cele mal nenie-nte pentru fete, căci învaţă numai ceea-:e le va trebui in viaţa de familie. In ce priveşte buna reputaţie a îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce se daa in aeest institut, cred de prisos ori-ce vorbă, fiind-că o cunosc toţi cîţl se interesează de buna creşlere a fragedei generaţii. Cinen’ar cunoaşte această reputaţie, bine voiască a veni în cursul anului să viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc. In noul local voia primi interne şi eieve cari urmează la Bjclernalal neraarlar, la Conservatorul ţie mustiră şi la şcoala profesionala, aflîndu-ne în apropiere de asemenea şcoale. Llevele însă cari voesc să urmeze în pension după programul statului, fie cursul prt-mar, liceal saO Secumlar. trebuesc înscrise pînă la 15 Septembrie, cînd se inaintAză liste onor. minister. Rrospftote se trimit orl-cul va cere, adre-sîndu-se subsemnatei pînă la 15 August, gara jPred*Hl, apoi în Bucureşti, Strada Schitu Măgureanu No. 43. Directoare, MARIA Ei\IU BALTEANU* Di. G. Diamandy ' din Brăila Stabilit în VIENA I Kărnthnerstrasse, 5 Consult-.‘ţiunl cu somităţile medinale Specialist pentru masagiu şi Ortopedie Dr. Ioan Calinciuc Marienbad, Vila Co'umba __:------———■——— EPITR0PIA GENERALĂ A CASEI SF. SPIRID0N STABILIMENT pentru CURA KNEIPP 1» Băile Slănic (HoldovnJ Beschts pînă la /.> Septembrie 1* Ia anul acesta, epitropia casei Sf. Spiridou a deschis la h&ile Slă-mIc, proprietatea el, un stabiliment de cură sistem Kneipp, punîndu ’l sub tŞTitvenitanume dju womhofcn. ansa.1 a h Pel\lru ca ce vo’' să urmeze această cură să aibă ocaziune f I,mP de a o face intrun mod regulat, epitropia a prelungit sezonul |>ai_ or B^oHimpu^cestatbDr. Ko h va sta la Slărtic" Dr. Edeleanu şi Dr. Bugeac 29, Strada Ştirbei- Vodă, 22 Lal>oratoi* de chimie Ntudiare şl îmbunătăţire de prore de uri industriale Agenţie de. import a materiilor prime şi produselor chimice Acid Sulfuric Cons ul la ti ii ni chlmlco-lechnlce ni miniere de la orele 2 — 3 p. m. www.dacoromanica.ro 4 irocA rOIŢA ZI ASULUI <£POCA> 2 ALEXANDRE DIJMA» 0 K0AP1EIN FiORENTA 8DB ALEXANDRU DE MEDICIS I — Asta vrea sa zică, răspunse Iacope, că doi burghezi cinstiţi se întorc acasă, şi că unul din el mal prevăzător are cheea della cassn. — Da, dar cassa, care o fi ? Coboară-te şi observă unde intră. Am o bănuială. — Care ? — Coboară-te iute, Iţi zic, şi observă. Iacopo alunecă de-alungul scării,dispăru In strada Torta,şi un moment in urmă reveni din nod foarte 'nspăimtntat. — El 1 Ungure ! strigă el cu vocea înăbuşită. — El bine? — Nu te-al Înşelat, i cum asta ?... fl intrat prin cea d’lntiiâ poaită, pe mina stingă. — In palatul Cibo, aşc-dar ? — Da, tocmai In palatul Cibo... — Der Teufel! murmură Ungurul. — Ducele e singur ? Întrebă Iacopo. — El nu ! e cu blestematul de văru-săfl, ţl-am mal spus. — El! te-am Întrebat Încă odată, pentru că dacă e cu el sah singur, e tot una. — Te trşell, e mal râd. — Dacă te-al duce să’l vesteşti ? — Da. ca sâ’l deranjez de prisos, nu-1 aşa ?... Aşi sosi tocmai bine... — E armat? — Are pieptarul de zale şi sabia. — E bine, atnncl! Ducele are obiceitt să ziră că cu.'pieptaru-I de zale şi cn sabia, el preţueşte cit patru oameni şi dacă nu m’ad Înşelat ochii, nu erad declt doi. — Numai doi. — Urcă-te aici, ca să-ţi spun ce-va. Iacopo Îşi luă din nod locul lingă Ungur. — Ce lucru ? Întrebă el. Ungurul să uită tn juru-I şi ascultă cu cea mal mare atenţie, Înainte de a-I răspunde. Apoi, cu vocea aşa de năbuşită, că Iacopo de abea 11 auzi. — El, dacă denunţătorul ar fi el ? murmură el. — Lorenzino ? strigă Iacopo. — Nu ’nţelpgl să taci, de două ori vită! — Oh! dar şi tu spui nişte lucruri... — Să fie ca şi cum n’am zis nimic. — Nu, dimpotrivă... să vorbim, dar numai explică ’ml cuvintete tale. — El bine... Ungurul se întrerupse, întinse gttul In direcţia casei. In care intraseră cel doul preumblătorl de noapte. Pantomima sa era aşa de expresivă, că tovarăşul lui nu mal gludea să-l Întrebe de isprăvitul frasel, si întinse ca şi el gttul. — Fuga! fuga 1 strigă de odată, Ungurul. — Ce ? ce este ?... — Se bat, se bat.. — Da., aud zăngănitul săbiilor... — Ad atacat pe monseniorele... Tu, Iacopo, prin poarta din strada Torta... vel găsi In josul scărel o sabie... Ed pe aici... jineţi-vă bine, monseniore, ţineţi vă bine... îată-mă... Şi In vreme ce Iacopo cobora, şi armat cu sabia, năvălea In strada Torta, Ungurul, trâglndu-şl sabia din teacă, dispărea In grădină. Aproape In acelaşi moment un om mascat se ivea In vi»ful zidului, dădea, alipit de arbori, timp Ungurului să se depărteze din zarea vederii, cobora repede scara, alerga la ftntlna lui Seggio Caparano, scotea de sub mantaua I o zea de fer pe care o aruncă In puţ şi reveni la piciorul zidului, unde ascultă cu nelinişte. După clte-va secunde, un strigăt par’că scos de un om lovit de moarte se auzi... apoi ztngănitul săbiilor Încetă şi totul intră din nod In linişte. — Unul din doi e mort, zise omul mascat ; dar care ?... îndoiala nu ţinu mult, căci abia rostise cuvlntul din urmă, clnd capul, apoi umerii, apoi spinarea unul om se iviră In cea-l’altă parte a zidului. Acest om Îşi ţinea sabia tn dinţi. Văzlnd pe tovarăşul săfl, care ll aştepta pe piaţă, In josul scării, se opri, lşl luă sabia din dinţi, o scutură de slngt; apoi, lncrucişlnd braţele pe piept: — La dracu 1 zise el cu o voce aşa de liniştită, ca şi cum u’ar fi fost mal adineaori lntr’o primejdie de moarte, eşti un prea bun tovarăş, Lorenzino. Doi oameni ne atacă, şi trebue ca ett să isprăvesc nu numai treaba mea, dar şi pe a ta!... — Oh 1 monseniore, dar eh credeam că e un lucru Înţeles Intre noi odată pentru tot d’a una, răspunse Lorerzino, că etl sunt tovarăş, la sărbătorile voa.tre, la plăcerile voastre, la amorurile voastre; dar la luptele voastre, nu... la cursele ce vi să întind, nu... la loviturile voastre de sabie, nu, nu 1... Ce vreţi! trebue să mă luaţi aşa cum sunt safl să mă lăsaţi altora... — Poltron 1 zise ducele, încăleclnd zidul şi lnceplod să coboare scara. — Da, poltron, răspunse Lorenzino, poltron cit veţi vroi. Cel puţia am un avantaj asupra celor de felul meii, că nu-mi ascund nicl-odată poltroneria, eh. De altminteri, adăogă tlnărul rîzlnd, am etl ca d-voastră o zea, care să mă facă curagios ? Ducele lşl duse repede mlinile la piept, şi sprlncenele-I roşii se Încruntară. — ’Ml-adusel aminte, zise el; am lăsat-o In camera marchizei. Şi ziclnd aerste cuvinte, făcu o mişcare ca să urce scara; dar Lorenzino 11 opri de pulpana mantalei. — Intr’adevăr, zise el, trebue ca Alteţa voastră să aveţi pe necuratul In trup!... Cum ! pentru o mizerabilă zea, vreţi să să expuneţi ?.... — Ea merită aceasta, zise ducele cedlnd cu toate astea lui Lorenzino şi coborlnd scara pe care o suise deja ; nici odată nu voift mal găsi una care să mi se potrivească aşa de bine ca aceea ; atlt de mult să dedese pe corpul med, că nu o mal simţeam, ca şi pe un pieptar de mătase sail de zibelină. — Marchiza o să v’o trimeată sad o să v’o aducă chiar ea. Ştiţi că o să fie foarte frumoasă marchiza, In haine de dolitl ? Pe care din doul l’aţl omorlt ? Sper că pe marchiz .. — Eh cred că pe amtndoul. — Şi pe al douilea ? Ducele îşi privi sabia roşie de slnge plnă Ia mijlocul lamei. — Ori trebue, continuă el, să aibă o inimă prea tace în trup. Dar aşteaptă... iată Ungurul care o să ne dea veşti. ", Intr'adevăr, ungurul se ivea ’ la rlndu-1, pe creasta zidului. — El bine! ll Întrebă ducele. — El bine, monseniore, unul e mort şi cel-I’alt nu e mal bine... Alteţa voastră vrea ca să isprăvească cu el ? — Nu... Tăcerea lor, clnd mă ataced, îmi dă clte-va bănuell; slnt sigur că unul e marchizul Cibo şi cred că în eel-l’alt am recunoscut pe Se'vaggio Aldobrandini, care e exilat printr’o sentinţă, din Florenţa. Dacă ar fi el, această 1 .toarcere n’ar mal fi o lntlmplare, ci ar putea foarte bine să fie o conspiraţie. Vel preveni pe Bargello de ceea ce s’a îutlmplat, şi 11 vel da din par-te-ml ordinul de a aresta pe rănit. — Acuma, monseniore, zise Lorenzino, slnt de părere că am putea să eşim Iu calea Larga. Un om omorlt, un altul rănit lo aceeaşi noapte... îmi pare că e destul. — Cu atlt mal mult, că nu mal avem ce să facem aci. Şi ducele se găti să ia strada del Delu-vio, ca să ajungă în piaţa Santa Maria-No-vella ; dar al doilea sbir, care tocmai se apropia, ll opri. — Nu prin partea asta, monseniore, zise el, aud paşii mal multor oameni. — Şi eh tot aşa, zise Ungurul. Şi el trase pe duce spre strada dei Cocehi. — Oh! Oh! zise ducele, şi ţie ţi-e frică, Ungure ? — Cite o dată, răspunse sbirul. Dar vouă, monseniore ? — Mie ? nici o dată, răspunse ducele Alexandru. Dar ţie Lorenzino ? — Mie ? In tot-d’auna, răspunse acesta. Şi cel patru oameni, cu ducele Alexandru în frunte, să Înfundară în întunecoasa uliţă, care ducea In piaţa Marelui Duce. (Va urms) acea BIOSINA LE PERDRIEL GL YCEROPHOSPHAT DUBLU de Calciu şi de Fier efervescent Biosina esto cel mai desăvârşit reconstituant şi tonic al organismului Acl'iiuea sa puternică se exercită in acelaşi timp asupra sistemului nervos, osos, si sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale ta se recomanda în special prin întrebuinţarea sa şi prin gustul său plăcut. ISe fiind cu baza de zahăr, ea convine tuturor temperameuleio'-uu provocă constipalie şi p<5te fi întrebuinţată si de diabetici. Luata ta masă ea activează dinestiunea prin acidul carbonic ce degajează si care inlcsnesce asimilarea ei. rele atelier de M'CoĂmick (Chicago) CEA .TIAI MARE FABRICA DE SECERATOARE Cil LEGAT ______ „IZBÂNDA” tAstă-ţl „Secerătoarea cu legat” cea mai populară, preferată celor-?alte din causa solidităţi lucrului, Juncţionărei exacte §i puţinelor piese ce se uţeaţă. 150 vîndute tn 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerâtoare uşoară, la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. Numai Izbtnda Ta corespunde. ir SECERÂTOARE SIMPLĂ -a» »• w “Sr Trainică. AI® J Durabilă. 3000 BTCAŢI VÎNDUTE ! MOBILE de PIATRĂ / C ONSTR UCŢI UNI / / pentru / ' ca vo uni şi ori ce lucrare de pia- AS?/ tră se găseşte gata şi A^/Granit se execută în ma- /CŞ*/Sţ,Citii sculptura ^abrador Calea A^^ / Porfir Griviţei / 179 Marmora tn | Monumente Blocuri, Plăci, Scări, Trepte, Podeşte, Pilastre. La Typografia EPOCA se afli de viu «are hîrtie maculatură cn 50 bani kil Les veritables Eaux mineral sa d« VICHY tont ta* Sourtat lflCHY-ETAT CELESTIWS GRANOE-GRILLE HOPITAL Exlgor lo nom aur la aapoulo et l'atlQootte. Lu nulii virttitln PasflltuOVtetjMRtlu PASTILLE YICHT-ETAT febriqudee avec lea seta naturali extraits dea Eaux de YUkj-lCtaX. Comprimă» de Vichy au nil utir.li VIOHY-tTAT »wnr frifaru 1'%m nrtMtUD* t» VIOHY QAZEUSE , •H*1 IMr. pftrli_ a. a. oaum a O- MOREE YOt1 BRICIUL 7/ O H KM. E EXCESE EA W. STAADECKER BECEBESTI, STBABA Ao. 19 BBAILÂ, BULEVÂBDEL CAJZA, No. 70 | CBAIOVA, Strada M. Kogălniceanu Ne. IO SINGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA « Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o patere maî mare de 170.000 caî în exploatare, din cari peste 100 de motoare în Rominia 210 premii §i distincţiunî numai pentru motoare cu gas şi benzină Motoare originale „Olto“ cm gaz şi benzină pentru scopuri inăustriale şi iluminat ______electric ăe l\9—GOO cai putere. Prospecte şi devisuri gratis şi franco Singurul depozitar pentru Rominia E. WOI.FE BPCPBEŞTI, Strada Sfinţii Dnmitrn Mo. 8 Direcţiunea Stabilimentului «BAIA GBIVIŢA» situat în Calea Gri-viţel în faţa bisericeî S-ţi! Vosvozî, are onoare a anunţa pe Onor. Public că a’ deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru seaonul de Varft. i O baie de basin cu duşe rect, 65 bani; Abonament pentru 10 băi 5 lei: Abmc\ ment pentru una sută băi 40 lei. f Basiuui pentru Doamne este deschia tn toate zilele de lucru de la orele 8 şi jumătate piuă la 11 şi jumătate dimineaţa. I. Băile sunt deschise în toate zilele de la orele 2dimineaţt, pini seara cît de tîr- ziti la lumina electrică. MHECT1WVKA. STE CASE DE BANI EnglezescI Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargere! din Fabrica Phillips ii Son Birui ingli am DEPOSIT LA w- WALTER T- FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabricel WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingStoare stă artă, cu cea ma! mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografici. PAPIER FAYARDetBLS dfal mult de l/« de aeeol auooe* proclamă supeno* iatea sa n tratamentul de gutural, Iritaţi unei peptulnf, f fluenţa, dureri ren mal iama le, «crtntftnrl, răni, v&raaturl, bâtă- «url.—Topic excelent contra hătăturilor L.Behrmann&Fii MAŞINI AGRICOLE Şi INDUSTRIALE muc vA mari m abaţi Strada Doamna! No. 88 & Strada Belvedere No. 1 REPRESENTAKŢÎ GENERALI AI FABRICEI BOBIHSON & AUOEN, LTD., WAHTAGE —Silii ^ liocomobtle şl Treerătoare BATOZE le FOBEHB Secerâtoare, Cositoare, Greble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage gratie şl franco * Bucureşti «-Tipografia