SERIA IL—ANUL IV, No. 822. >'v> ’v fi. NUMÂRULJ.0 BANI I BtO\A HtMSXTBJLM încep la 1 şi 15 ale fte-cărui luni Un an In tară 30 lei; In străinătate 50 Iei ?ase luni ... 15 > » » 25 > rel luni i . . 8 » > > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZi R FRACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 J *0 IBdlti» a treia TELEFON NUMĂRUL 10 B ANI 4iU/ACl URI UF Inunriurl Ia pag. IV.0.30 b. linia » » » rn.....2.— iei » * » » D.....8.— > » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rindul CN NUMĂR VECHlu 30 BANI A UMIMUSTRAŢI < No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 CATEVA 0 umbră de tabloQ Hazardul jocului schimbărilor politice, nu este favorabil acestei ţări, de cîte ori ea trebuie să se manifesteze în afară de frontiera. Nu ştim cum se face, dar mal tot-d’auna în fruntea guvernelor cari vin mal în direct contact cu puternicele imperii cari ţin în mină destinele Europei, se întîmpla să fie oameni de valoarea morala şi intelectuala şi de caracterul unul Sturdza. Romînia, văzuta şi apreciată sub figura banală şi slugarnică a lui Sturdza, este culmea ruşinel. Rar o ţara a putut vre-o dată să fie mai prost reprezintată, de cît biata noastră ţara. Şi, sa nu se pretindă, că străinătatea nu vede în primul nostru ministru şi ministru de externe, de cît pe reprezentantul autorizat al unei ţan care este respectata. Să nu se creadă, că Sturdza, cu hidoasa lui personalitate politica, dispare la Curţile străine pentru a nu ramînea de cit omul care reprezintă con-stituţionaliceşte o ţară. Să nu se pretindă, în mod absolut, fără nici o rezervă, că de vreme ce M. S. Regele reprezintă ţara în relaţiile exterioare, apoi este indiferent, cu totul indiferent, cine este primul ministru care îl însoţeşte. Streinătatea, Curţile Puterilor europene cunosc, foarte bine, tot ce se petrece în interiorul ţarilor cu cari aîl raporturi. Ele sunt în curentul oamenilor şi al lucrurilor. Ele ştiQ valoarea oamenilor politici şi creditul saQ discreditul de care acel oameni se bucură în ţările lor respective. Ori cît un cabinet strein ar voi să facă abstracţie de reala perso nalitate a omului cu care, într’un moment dat, este obligat să aibă relaţii de ordine politică de la Stat la Stat, este cu neputinţă să se prefacă a ignora discreditul, lipsa de autoritate morală de’care acel om, sus pus pentru un moment, se bucură în ţara lui. De alta parte, este adevărat că M. S. Regele acopere cu imensul Sen prestigiu şi cu marea Lui autoritate, relaţiile Romîniel cu ţările europene. Totuşi, nu e mal puţin adevărat, că primul consilier al unul Tron, chiar aşa de reputat cum e acela al Romîniel, joacă, trebue să joace un rol însemnat şi trehue să se bucure de un renume aşa încît să ridice ţara, ţara reală, în ochii străi-nataţel. El bine, Sturdza, la guvern, este nesocotirea tuturor acestor adevăruri elementare. Rusia, unde a fost, îl cunoaşte de cită valoare este şi îl cunoaşte nu numai ca duşman pînă erl al a-cestul imperin. Aceasta nu ar fi nimica, căci şi adversarii leali şi capabili se respecta, nu numai a-micil. Şi dacă Sturdza ar fi de o altă talie şi de o alta construcţie morală, nu ideile sale anti-ruseştl l’ar discredita în ochii Rusiei diplomate şi avizate. Din nenorocire, Sturdza este o nulitate, lipsita chiar de ceea ce att şi oamenii mediocri, de caracter şi de discernămînt politic ordinar. Sturdza, astă-zl, în ţară, reprezintă tipul politicianului ordinar şi des-preţuit. înţelege orl-cine, ce aQ trebuit să gîndeasca diplomaţii ruşi, clnd aQ văzut că acest om repre-sinta la [Petersburg şi Ia Curtea imperială, ţara romînească. HOŢIILE DE LA PRIMĂRIA CAPITALEI In acelaşi timp, ne permitem a zice că autoritatea şi imensul prestigiu al Suveranului nostru a fost întru cît-va întunecat pentru cîţl-va diplomaţi fini şi delicaţi, prin faptul că Regele nostru purta pe lingă EI, pe un om care, aruncat după treptele Tronului, nu ar mal representa nimic, absolut nimic, chiar pentru partidul în numele căruia se află în fruntea afacerilor. Iată impresiile triste pe cari strălucitul voiagiQ al Regelui nostru în Rusia ni-le suggerează, din nenorocire. A fost o umbră la tabloQ, acea umbră a fost şi este Sturdza şi coteria. MOFTURI .VIŢtOAAUF De ctnd cu vizita, de la Petersburg, liberalii dau. a înţelege că d. Sturdza, mare diplomat cum este, a băgat în răcori pe Unguri. « Veţi vedea—şoptesc el misterios—ce minn-vate lucruri va obţine d. Sturdza în chestiunea naţională. Cauza Romînilor din Transilvania şi Ungaria e cîştigată. In curind se va vedea cît de mare patriot e d. Sturdza» închipuiri deşarte din partea unora, mofturi din partea altora, făgăduelile astea n’ait alt rost de cit să ameţească lumea. Intîmplarea a voit ca mofturile naţionale ale liberalilor să fie dezminţite imediat. Se cunoaşte scandalul de la Slănicul Moldovei, unde epitropul Macri — un stilp al guvernului—a interzis matineul muzical proectat în folosul Ligei. A trebuit ca publicul să se revolte şi să ameninţe, pentru ca administraţiu-nea, de silă, să dea sala. I aptul acesta a rată in destul ce se poate aştepta de la d. Sturdza in chestiunea naţională. Ducă Petersburg ca şi înainte, politica d-lui Sturdza in această chestiune, e aceeaşi. B Abia trec însă cîte va sile, de la dala acestei operaţii — In Iunie a. c., — d. Al. Lavda e tncunoştiinţat şi d sa, că cererea i-ş’a aprobat. D sa varsă in casa primăriei 3650 lei, sub recepisele 4032 şi 5503 din 1898, şi ia actul de vînsare, semnat de d. C. F. Robescu, prin care intră în posesiunea aceleiaşi fîşil triunghiulare, asupra căreia are drept de servitute. Vă puteţi închipui scenele ce a ă urmat ctnd ambii proprietari ol aceluiaşi loc, vroiau să construiască. Această afacere scandaloasă stă încurcată şi acum, după o lună de sile, căci ■ ctte-va tipuri de la primărie au deschis o 1 licitaţie : Cine dintre cei doui dă bacşiş mai mare, acela va deveni proprietarul definitiv al locului. Mtine vom urma. TRIBUNA LITERARA Copilărie şi Copilării Biuetiarch ia neame-eseet «te ani.- Mare cancelar al Imperiului german. BlnmarcH la doaă-xeel de anl- Băiat frumos cu pfirul blond, uşor buclat, cu ochii clari şi profunzi. Guvern de tămbălău Organul guvernului se pllnge. Opoziţia, haina opoziţie, face tămbălâd din toate cele. Uite, de pildă, ce face presa opozantă cu expoziţia : critică şi acuză de sus piuă jos, face tămbălâd. Şi aşa In toate cele. Organul guvernului, ori nu ştie ce spune, ori se face. Neapărat, n’ar trebui să se facă chestie din .expoziţie. In nici o ţară cu guvern cum se cade, nu s'ar face; presa de toate culorile n’ar avea altă grijă de cit să dea guvernului tot sprijinul, pentru ca întreprinderea să reuşească spre folosul şi cinstea ţării. Dar avem noi guvern cum se cade ? Apoi bine, dacă Voinţa Naţională trăeşle In ţara romînească, trebue să ştie că guvernul, In chestia expoziţiei, a fost atlt de neglijent In cit am ramas fără destul le ren, aşa că vom fi nevoiţi să expunem lucrurile la etaj, In loc de faţa pămlntulul. Faptul a fost recunoscut chiar de comisarul expoziţiei, d. l’oni. Trebuia să ştie Voinţa: Că guvernul a provocat un conflict In Camera de comerţ. Că a nemulţumit pe toată lumea. Că a cerut o sumă mal mare de cit s’a acordat pentru acelaşi scop In ţâri mari şi bogate. * Că banii se ckdtuesc nul mult pentru diurne grase, date favoriţilor.) Apoi, dacă ştie toate astea, atunci de ce se miră că se face tămbâlăfl <« .hostia ex poziţiei ? La 18811, sub guvernul conservator, nu s’a făcut tămbălâd diu chestia expoziţiei. Dar atunci s’a lucrat, cu puţine mijloace pentru reuşita participării la expoziţia din Paris, iar nu ca acum pentru procopsirea partizauilor. Dacă guvernul liberal ar fi procedat ca *el couservator, de sigur că nu s’ar fi făcut tămbălâd. Da, se face tâmbălăd din toate cele. Dar nu se poate să nu se facă, de oare ce a-rem un guvern de tămbilăerl. Cîte-va din hoţiile de la Primăria Capitalei (Ancheta noastră) Dlotr’un condei ii 36,000 lei.- Diu daraverlle d-lul Sfelisiauw.— Afacerea Suiarandache-Lntvda. Dintr’nn con delii 30,000 lei Pe basa gravelor destăinuiri ce ni le a făcut d. Al. Chiriţescn, fost consilier comunal, despre administraţia hoţească a pri măriei Capitalei,— promitem, cu începere de aşi, să denunţăm o serie de gheşeftari scandaloase : In colţul ce formează Bulevardul Ca rol şi strada Modestiei e un loc viran în vecinat de ambele părţi de casele d-lui A gemolu, cunoscutul bijutier de peste drum de Pasagiul romîn.— Acest loc e proprie lalea comunei. D Agemolu a făcut pri măriei cerere de a-1 vinde locul viran, ofe rind pentru el 40,000 lei. Primarul a respins cererea d-lui Agemolu. Nu trece multă vreme şi acelaş loc e vîndut, — acum ctte-va săptămini,— u nui inginer al serviciului tehnic de la pri mărie, cit 24f,000 lei, plătibili în rate, în patru ani. Acum, fericitul cumpărător, e în tratări să i vtnsă cu 60,000 lei, bani peşin, deşi dîn8ul nu a vărsat în casa primăriei de cît numai prima rată din preţul cumpărării. Dintr’un condeiu, deci, un cîştig net de 36.000 lei plus procentele ratelor pe cari le va plăti în termen de patru ani. Bună afacere, în spinarea comunei! Din daraverile d-lul Melletann Proprietatea unei doamne urma să fie e xpropriată de către primăria Capitalei, pentru aliniere. Exproprierea trebuia să se facă d l’amiable intre primărie şi proprietară. Cum însă proprietara nu era mulţumită cu suma ce i-se oferise de către d. Melisianu, in numele primăriei, s’a adresat unui advocat, dlui D. R. R. Intr’o zi, proprietara seduce la primărie, la ajutorul de primar, d. Melisianu, in cestiunea exproprierel. După cîte va stăruinţi ale proprietarei, d. Melisianu o întreabă : — Pe cine ai de avocat ? — Pe d. R. _ — N’o să faci brîneă,—ÎI răspunde a jutorul de primar,—vino la mine acasă, şi vom aranja lucrurile cum va fi mai bine! Proprietara se duce acasă la avocatul Melisianu şi, in schimbul unei sume însemnate, il angajează ca avocat, retră-gtnd procura dată d-lui avocat R. In cîte-va zile, afacerea s’a aranjat spre deplina mulţumire a proprietarei, dar . . In prejudiciul comunei. Afacerea Suiaraudache-Lavda D. Alexandru Lavda, proprietarul imobilelor No. 60 şi 62 din bulevardul Pake, are in faţa proprietăţilor sale o fîşie triunghiulară, proprietatea comunei, care după lege, trebue să i se vînză numai d-sale, avlnd asupra ei dreptul de servitute. In virtutea acestui drept, d Lavda înaintează primăriei, in Decembrie annl trecut, o cerere de autorizaţie de construcţie şi o cerere de vînzare a acelui loc. Aceste cereri nu se resolvă imediat, de oare-ce d. Lavda, în naivitatea sa, nu ştia, că şi pentru resolvirea unei cereri trebue aă dai bacşişuri. Se întîmplă insă, că astă primăvară un vecin al d lui Lavda,—şi vecinii nu prea trăise _ bine, — anume d. Smarandache Sdnaw'.—cm, înaintează primăriei o cerere de autor isaţie de construcţie şi o cerere de vînzare a aceleiaşi fîşil triunghiulare. Mai inteligent de cît d. Lavda, d. Smarandache Săndulescu obţine în curind de ta d. C. F. Robescu aprobare pe ambele cereri ale sale, varsă preţul cumpărărei *n casa primăriei şi capătă actul de vînzare semnat de d. C. F. Robescu. RULETA Pentru realizarea unul meschin cîştig, diferitele stâpţnirl ale staţiunilor noastre balneare permit antreprenorilor de la aceste staţiuni să Infi nţeze diferite jocuri de noroc, printre cari ruleta ţine locul de onoare. Dacă stăpînirile ctştigă puţin, antreprenorii caută să realizeze beneficii cit de mart din care cauză multe persoane, duclndu-se la băi, tn Ioc să’şl caute de sănătate, ’şl < hcltuesc banii la aceste jocuri, silite fiind să părăsească staţiunea 3 4 zile după sosirea lor. 0 asemenea stare de lucruri domneşte, de pildă, ia Slfluicul din Moldova, proprietatea Epitropiel Sf. Spiridon din Iaşi, la Lacul-Sărat, proprietatea ministerului domenielor. Visitatorii din Slănicul Moldovei ad protestat In contra acestui fapt la ministerul de interne, care, imediat a şi ordonat desfiinţarea jocului. Iată Insă că intervine d. Gr. Macri, epitropul, care ameninţă cu demisia dacă nu se va revoca ordinul ministerial. Şi d. ministru, In loc să persiste la prima sa hotă-rlre, foarte dreap'ă, care satisface şi pe vi-sitatorl şi morala, a cedat cartoforilor şi exigenţelor unor antreprenori puţin serupu-loşl, şi a sffrşit prin a ceda d-lul Macri. la patru zeci ele anh- P« timpul primei sale călătorii semioficiale la r»ns, Iu momentul expoziţiei de la 1855. DIN STREINATAJE ———mm1—h im uium— Alegerea consiliilor în Franţa Iu ziua de 20 Iulie, Lunea trecută, s’ad făcut In r rari ţa alegeri pentru consiliile generale de arondismente. Ziarele franceze, cari ne-ad sosit ?rL cftcl Agenţia Romînă nu a găsit de cuviinţă să ne comunice vr’o ştire în această privinţă—ne fac cunoscute 1424 rezultate din 1438 alegeri de făcut. AO fost aleşi : 189 conservatori, 69 raliaţi. 253 republicani moderaţi, 431 republicani progresişti, 322 republicani radicali, 24 socialist! 5 naţionalişti ; sunt 138 de balotagil. Nici o modificare notabila nn este de relevat Aproape peste tot, vechil con-ilier! aO fost re-aleşi, cu un număr de voturi puţin diferit de acel al alegerilor anterioare. De alt-ftl, in Franţa, se caută a se da acestor alegeri, pe cit posibil caracterul lor adevărat, adică acel al unor alegeri administrative cu excluderea orl-cărel manifestări politice. Ciî cît diversele adunări elective, însărcinate cu studierea chestiilor parliculare, ver lăsa politica corpurilor politice proprio zise, pentru a se consacra exclusiv sarcinel ce le incumbă, cu atit vor putea face o operă utilă Să examineze cu îngrijire budgetele locale sil amelioreze mijloacele de comunicaţie, se rezolve oare-carl probleme de asistenţă etc a-eesta este vastul cîmp pe care trebue sâ’şl desfăşura activitatea consilierii provinciali. O circulară Cu această ocazie ţinem să amintim şi de o circulară pe care d. Brisson, ministru de interne al Franţei, a trimis-o, in ajunul alegerilor, tuturor prefecţilor săi. Ministrul de interne francez spune prefecţilor că el nu sunt politician! ci administratori. Singura lor grijă este de a se interesa de interesele morale şi materiale ale departamentului |or, şi a0 obligaţia de a rămlnea streini la certurile partidelor Acestea toata ae petrec tn Franţa. ’ Forelgn Suut doui ani şi ceva de ctnd am început să scrid tu coloana aceasta, şi, de la primul articol pe care l’am iscălit, presa Capitalei m’a atacat şi mă atacă şi astă-zl. Atacurile, mat In tot-d’auna insulte dintre cele mal murdare, nu se dâdead pe seama ideilor pe cari le puneam In articolele mele ; confraţii mei aii găsit de cuviinţă ca In locul acelor idei, să se lege de modesta mea personalitate, aii ocărlt-o cum au ştiut mal bine, mi-ad aruncat calomnii şi batjocuri cari In cazul cel mal favorabil, uu’şl aveai! rostul. Era o vreme clnd, fie care fiţuică ce apărea, socotea ca o datorie— pare-se— de a’ml trlnti şi mie o Înjurătură. Şi pentru ce toate acestea ? N’ain Înţeles nici odată şi nu Înţeleg nici acum clnd cites \ In Adevărul, unul din articolele cele mal lipsite de buna cuviinţă literară, semnat de d. I. C. B .calbaşa. Din partea Adevărului m’am obişnuit cu insultele anonime, sad semnate de cîte un Cnioii ; nu numai odată ml a aruncat această gazetă cuvinte ca : «lingăii, scrlut.it la cap, slugă boerească», tu sflrşit tot ce reaua credinţă a unul suflet murdar, dacă nu inconştient, poate să verse. Ds data aceasta Insă, clnd văd că insultele vin—pentru a doua sad a treia oară — din partea unul domn căruia ’l criticasem activitatea sa literară, mi se pare necesar, eu toată neplăcerea ce void cauza cititorilor, să spun şi td două cuvinte despre mine şi despre rostul med la Epoca E întlia oară clnd răspund la o Înjurătură, să mise erte deci cd puţin dedata aceasta, clnd s mt că a mal tăcea e peste puterea mea. Ed, clnd am venit In gazetărie, atunci tot deodată venit şi diu provincie, am adus cu miue un mare dor de muncă, o sinceritate şi o dragoste de cinste literară, aşa cum poate să le aibă un tftiăr trăit piuă atunci numai lu mijlocul cărţilor. N’am cunoscut lumea, dar mi-o Închipuiam mult mal bună de cum o văd acum ; credeam In puterea adevărului, credeam în aceeaşi sinceritate şi dragoste de artă din partea publicului şi a scriitorilor. N’am intrat la Epoca nici cu protecţie nici cu linguşiri, cum Îmi spun cinstiţii mei adversari. Directorul acestei gazete mi-a eitit un articol, se vede că i-a plăcut cum scrid, pentru cel opt-spre-zece arii pe caii i-aveam atunci, şi m’a introdus la Epoca. Ed pot să mă mândresc că n’am linguşit nici odată pe nimeni, că nu m’am «ploconit la boerl», nici n’am căutat să ml jertfesc convingerile mele pentru o existenţă mal bună. Desfid pe orl-cine să-mi desmintă măcar o vorbă din acestea. Am spus în tot d’auna ceea ce am crezut ed adine, am spus’o verde şi fără nici o grijă de urmări,, indiferent de valoarea persoanei la car** mă adresam. Vezi că ani avut neertaţr. naivitate de a crede Iu buna credinţă a lumeţ ; mi a lipsit experienţa, îmi măitunsesc păcatul. Iu aceşti doui ani. cîte ^italiUt dV',duraf de Pe urma acestei sin- muH 10 UUma/ : şi’ P°ate> altui de mult a ar fi descurajat, dacă nu aveam clţl-va oameni de distincţie cari mi-ad arătat în .dauna rauhă bună-voinţă şi m’ad incu-1 rajat. Dacă aşi fi avut In vedere scopuri materiale ş. m.-ar fi fost indiferente principiile nu mi duceam la gazetele con ervatoare’ tocmai în momentul clnd acest partid căzuse de^fe putere. Dar aveam şi void avea In tot d au na o ură neîmpăcată de toate go-goşile Ş1 utopiile ridicule, pe cari presa ii-beraIă şi cea «democratică» le debitează e.K,-«c, de a», Ineeace. Am SRSS wedHiţa care fac f.ima .demoera-filor». Am adorat nobilimea cu vremea ei şi o void adora tn tot-d’auna, fanatic. Acestea nwd tăcut să mă adresez directorului acestei fol cu a cărui încredere mă rnîndresc Ie Ungă aceasta, cd n’am făcut politică In gazeta; ed ni’arn ocupat exclusiv cu partea literară. lot ce am scris, am scris conform vederilor mele literate şi filozofice ; n’am pus In joc personalitatea ornen as:â a nici unul scriitor, nu in’am amestecai In viata nri-vată a nimănui. Pentru ce alţii găsesc de cuviinţă să se o upe de a mea? Pentru ce imediat să nii pue la îndoială convingerile, şi să stabilească o legătură cauzală Intre de şi modestul med post de la Epoca? Poate să mi se spne şi să mi se probeze că 11 am nici o urmă de simţ literar, ( ă cele ce scrid sunt prostii, nu mă supăr. Din potrivă aş lăsa condeiul pentru tot-d’auna mi-aş părăsi locul pe care ’J am aici nu' mal să mi se dovedească, aşa cum cinstea literară o cere. Nu vread să fid o sarcină nefolositoare pentru nimeni; clnd directorul acestei gazde se va convinge că nu-rni merit locul, s. d ya auzi cineva o singura vorbi de sin garn,,» ^iu partea . £ să plec tot de-odală şt pentru tot-d’a-una www.dacoromanica.ro din gazetăria pe care am iubit o atlt demult, 1 Adversarii mei mt-afl făcut un păcat din ' faptul că convingerile mele se potrivesc aproape In totul cu cele profesate de direcţia acestei gazete. E o crimă aceasta ? E o slugărnice faptul, că te duci să stal lingă nişte oameni ale căror idei Iţi convin ? Adică, dacă d. 1. Bacalbaşa scrie la Adevărul, eâ trebue să ’1 numesc sluga d-lul Miile ? L am atacat pe d-1 acesta, pentru că am văzut tnti’insul tipul omu'ul pretenţios, acel tip de autoritar fără autoritate, ca.e ’şl lnchipue că întregul univers să Invtrteşte împrejurul săfl. I-am citit piesele, şi am avut de suferit o indigestie ; tl citesc regulat articolele şi regulat mă apucă ameţeala. Dar de viat» privată a d-nil-sale nu ml-a trecut prin cap să mă leg, nici insinuări calomnioase nu am făcut. M’a uimit Insă faptul că vorbeşte din a şasea coloană a unei gazete, cu atlta ifos fără rost. D nia sa crede că zece ani de scriere prin gazetă, că vr’o clte-va piese compilate sad originale şi mediocre, ori o cultură de spectacole, poate da drept eui-va să se creadă critic ? Se Inşală. In literatură nu-1 ca la ciubotărie, ea după zece ani de ucenicie să eşl calfă; şi o barbă frumoasă nu dă drept cui-va să creadă că e autoritate spiiituală Clnd mă acuză pe mine de ignorantă literară, ar trebui să şlie că nu trebue să vorbeşti de funie In casa splozuratnlul. Din cele o sută şi mal hine de articole pe cari le-am scris Iu Epoca, se poate vedea dacă am citit şi ett ceva ; dar din ale d lui Bacalbaşa, nu se poate vedea de cit o complectă lipsă de cultură, pe care cel puţin nu o suplineşte o iuteligt-nţă ceva mal vioae. Si, totuşi, d. acesta are îndrăzneala să ia In zeflemea cartea «Către un nod ideal», despre a cărei importantă nu poate măcar să’şl dea seama. In loc să mă insulţi aşa de birjâivşte, stimate domn, ar fi mal nemerit să dovedeşti neexactilatea afirmaţiilor mele, şi să nu mal vorbeşti cu atlta uşurinţă despre nişte mtncări attt de streine d-tale, cum sunt psihologia şi morala. D. Bacalbaşa Înţelege greşit tăcerea publicului, la cele ce spune d sa, In loc să o ia drept o tolerantă ironie, cum este In realitate. Spunîndu-ml mie că slnt copil, nu-ml face atlt râd cit socoteşte. Slnt copil, dar ed nu m’am coborlt ptnâ la acel nivel de discuţie, la care s’a coborlt d-nia sa. Dacă slnt copil şi ptuă acum am scris numai articole fără judecată, ca ale d-tale, apoi e mal răd pentru un om care a muncit zece ani, care se crede om serios şi care, plnă la vlrsta la care a ajuns, nu ştie de cit să pue înjurături ordinare In fraze ridicole. Disproporţia dintre ce eşti şi ce crezi că eşti, sunt gata să o dovedesc orl-clnd, cu piesele şi cu articolele d-tale, d-le I. Bacalbaşa, fără ca să te Înjur şi fără ca să mă amestec în viaţa d-tale — ceea-ce, numai specialitatea unul critic tealral romln, poate să fie. Acestea am avut de spus, şi răspunsul acesta e pentru toţi clţl, de doi ani, mă înjură aproape zilnic. Dacă am plictisit pe cititori cu atltra personalităţi, ÎI rog să mă erte: e Intlia oară clnd o fac, şi Încă silit. Ori ce răbdare are o margine şi vine un timp clnd orl-ctt de modest al fi, văzlndu-ţl defăimată o muncă modestă, cinstită şi adtuc simţită, trebue să respiri odată şi tu, căci eşti om, şi al şi tu inimă; şi prea te doare vâzlnd cit de rea şi de nemernică e lumea pe care al crezut-o atlt de bună şi de leală Al. Antemlreann. l.\ F Olt.VIAŢI I Călătoria Regelui Moscva, 21 Iulie. —Duminică dimineaţă, Regele a asistat, împreună cu familia imperială, la serviciul religios oficiat in capela Palatului. Pe urmă a urmat un mare dejun după care s’a ţinut cerc; in timpul acesta, Regele şi-a luat rămas bun de la Marele Ducese şi de la M. Ş. Im părăteasa. M. S. Regele Carol a fost întovărăşit la gară de către împăratul şi toţi marii Duci. Ambii Suverani s’au îmbrăţişat călduros. Călătoria pînă la Moscva s’a petrecut în cele mai bune condiţiuni şi primirea făcută de vechea capitală a Rusiei a fost cordială ; oraşul era împodobit cu drapele ruseşti şi romineşti, şi populaţiunea a ma nifestat prin vii aclamaţiuni. M. S. Regele u fost primit la gară de A. S. I. marele duce Sergiu. Erau de faţă primarul, principele Galitzin care a oferit plinea şi sarea, precum ş* toate autorită file civile şi militare. 0 companie de grenadiri a dat onoru rile militare; la flancul sting se găseau toţi ofiţerii de grenadiri cari au combătut, sub ordinele Regelui, la Plevna. Regele a făcut visită Mitropolitului şi a dejunat in familie la marele duce Sergiu. In timpul silei, M. S a visitat Krem linul, iar seara a avut loc un prins de gală la A. S. I. marele duce. A. S. Imperială a băut în sănătatea Regelui şi M. Su a răspuns prin toastul următor. Rog pe A. V. Imperială să primească viile Alele mulţumiri pentru amabilul «M toast, precum §i asigurarea cit de mult am fost mişcat de primirea călduroasă cu care am lost înttmpinat la Moscova. Visitind acest sfint oraş care conţine atttea amintiri ale epocelor glorioase şi unde bate inima Rusiei, s’a realizat una din cele mal scumpe dorinţi ale Mele şi sunt cu attt mai fericit, cu cit am regăsit aci pe bravii grenadiri cari aii sdrobit elanul lui Osman-Paşa, şi aii de cis ast-fel căderea Plevnel. . Adtnc recunoscător M. S. împăratului de toate atenţiunile, beau în sănătatea Sa făcîrd urări ftrbinţi pentru fericirea A. V. Imperiale şi mulţumind oerulul că Fa protejat acum de curînd in mod atU de vădit. Trăiască Împăratul! Trăiască împărăteasa .- M. S. Regele şi A. S. Regală Principele Ferdinand, tmgreună cu suita Lor, au plecat erl din Moscova la Kiev, unde aii ajuna ieri. Suveranul şi principele moştenitor vor sta 24 de ore în Kiev, de unde se vor întoarce în ţară. - Confraţii dela Adevărul aQ spus, mal deună zi, că menajăm pe Ionel Anto-nescu in vederea alegerilor, şi să întemeiază, pentru a spune aceasta, pe faptul că am înregistrat denunţările lui In contra administraţiei comunale. Confraţii noştri se inşală amar. Nu poate fi vorbă ca să primim Sn rindurile noastre pe un om, care s’a făcut odios prin torturile ce a săvirşit in beciurile poliţiei. Cind cumva Ionel Antonescu ar solicita voturi pentru noi, alegătorii ar fi In drept ca să ne întoarcă spatele. Patria anunţă că cestiunea înfiinţării unei şcoli populare romtne in Suceava, s’a resolvat definitiv in sensul cererilor rominilor, exprimate şi cu grai-u vii* de către bravul romîn, d. deputat de Pruncul, în ultimul consiliu comunal din Suceava, presidat înadins de guvernatorul Bucovinei, d. baron Bourguignon. Rominii au făcut mari ovaţii guverna torului. Şcoala rominească va începe a funcţiona la 1 Septembrie, şi va fi [susţinută din budgetul Statului. Faimosul agent unguresc, d. Pâzmâody, comeutlnd lu ziarul Hagyarorszdg visita la Petersburg, tnehee ast-fel: t Bagă de seamă, ungurul meu drag, căci pe semne pe spinarea ta se trin-thează acum la Petersburg f» Marţi s’a terminat concursul de la şcoala superioară veterinară, pentru obţinerea definitivă a catedrei de clinică patliologică şi chirurgicală. Doul candidaţi, d-nil doctori Udriski şi Stamatescu, protejatul d-lor Epurescu şi Persu, Îşi disputaţi acest loc. După o vie şi lungă discuţiuue, pentru pronunţarea re-sultatulul, d. Locusteanu, preşedintele corni* siunel, a declarat că d. dr. Udriski a reuşit cu 2,80 mal mult de cit d. Stamatescu, şi felicitlnd pe noul săii coleg, a citit raportul comisiunel către miuisierul domenielor, care conchide la trimiterea d-lul Udfiski la şcoa-lele veterinare din Franţa şi Belgia, pentru a se perfecţiona cu totul In arta chirurgiei operatorie. Prisma guvernamentală. Scandalul de la primăria Capitalei n’a fost, după Voinţa Naţională, de cit o mică neînţelegere. Epitetele de pungaşi, escroci, hoţi, ce co lectiviştii ’şl-au aruncat cu atita belşug unii altora, n’au fost, după acelaşi ziar oficios, de cit explicaţiuni. Iată, în adevăr, ce scrie Voinţa Naţională: «Mal multe ziare s’aă ocupat zilele acestea despre un incident ce s’ar fi petrecut la Primăria Capitalei,exagerîndu-1, Dine Înţeles. «După explicaţiuDl date dintr’o parte şi alta, mica neînţelegere ce se produsese s’a lămurit pe deplin şi d. consilier comunal Al. Chiriţescu 'şl-a retras demisia». I. P. S. Mitropolitul Moldovei, In urma unor denunţări primite contra protoereulul judeţului Suceava, Gh. Zaharian, a orînduit ca o comisiune compusă din un archiereă şi protoereil judeţelor Iaşi şi Botoşani, să se transporte de urgenţă la FolticenI pentru anchetarea tuturor faptelor denunţate. Afacerea pare a fi foarte serioasă, căci d nil Gh. Softa, prefectul judeţului şi Gh. Ghiţescu, deputat, au şi sosit erl în Bucureşti pentru a supune cazul d-lul Haret, şi a cere întinderea muşamalei colectiviste şi asupra acestor fapte. Scandalurile de la Primăria Capitalei Cel de la primăria Capitalei sunt acum definitiv Împărţiţi iu două tabere, iu urma scandalurilor petrecute săptămlna trecută. Pe de-o-parte sunt Cantuuiari, Solacolu, Me-lissiano, cu mal mulţi comisari al poliţiei comunale, pe de alta, unii consilieri cu Ionel Antonescu, Niţă Berechet şi o bună parte din membrii clubului colectivist. Intre aceste două tabere, hărţuelile continuă şi fie-care tabără puue In mişcare toate sforile de care dispune, pentru doborlrea vrăjmaşului. Se ştie, că imediat după izbucnirea primului scaudal de la primărie, faimosul Io nel Antonescu a trimis d-lul C. F. Robescu o telegramă la Carlsbad, cerlud reintegra rea funcţionarilor daţi afară de d. Solacolu. D. Robescu a răspuns lui Ionel Antone-scu, Sîmbăta trecută, că a telegrafiat d lui Solacolu, şi tu acelaş timp, cerea amănunte prin poştă de la bătăuşul colectivist. Textul ambelor acestor telegrame, Ionel Antonescu Îl arată la toată lumea; telegramele le-a arătat şi unul redactor al nostru şi ’l-a arătat lu acelaş timp răspunsul ce a dat telegramei primarului. Ionel Antones u a răspuns primarului chiar In aceeaşi zi, Slmbătă: «Primit telegrama, plec Mercuri Carlsbad, amănunte perso nale> Ionel Antonescu a plecat, In adevăr, aseară la Carlsbad, duclnd cu sine, se zice, mal multe acte compromiţătoare In contra d-lor Solacolu şi Melissiauo. D. general Berendeifl şi Ionel Brătianu cari se află de mal multe zile la băile de la Govora, vor eşi Duminică Înaintea M. S Regelui şi A. S. R. Principelui Romluiel, la gara Ploeştl, de unde apoi vor merge la Sinaia ; iar a doua zi se vor reîntoarce la Govora. D. general I. Lahovari care a obţiuut un congedid de 45 zile, şi care se află actual mente la Etrettas In Francia, a fostluştiin ţat de ministerul de războid că este numit arbitru la marele manevre ce vor avea loc In toamna anului curent. D. Mortzun, prefectul judeţului Botoşani, a luat decisiunea ca peutru elaborarea planurilor şi devizelor palatului administrativ ce se va construi Ia acea localitate, al cărui cost se urcă la suma de 500 000 lei, să se facă demersuri pe lingă mal mulţi archi-tecţi din străinătate. S’a fixat suma de 15.000 lei cu care se va premia lucrarea ce se va alege de către comisiunea judeţeană, ca presiuttnd cele mal mari avantage. Boala d-lul Poni a cuprins, se vede, şi pe prefectul de Botoşani. Ziarele din streinătate ne aduc ştirea că macedonenii din Bulgaria, vor ţine, lu ziua de 6 August, uu congres la Sofia, In urma căruia vor adresa uu «memorid marilor puteri» pentru a reclama ridicarea Macedoniei In provincie autonomă sub suzeranitatea Sul tauulul, numirea unul guvernator creştin, constituirea unei adunări naţionale şi organizarea unei miliţii conform «proectulul de reforme» ce ambasadorii din Constantinopol alcăfuiseră in momentul izbucDirel războiului greco turc. Primim următoarea scrisoare : Domnule director, Pentru a fi bine lămurilă situaţia comitetului Asociafiunei generale a studenţilor universitari romîni, aşa ca să nu mal ră-mluâ lu dubid şi sa se şti* cine reprezintă această in tituţiune, vă rugăm să bine-voiţl a iusera următoarele Iu coloanele ziarului d-voastre : Noi subsemnaţii membri al comitetului Întruniţi In număr de şeapte in şedinţa extraordinară de la 17 Iulie, formînd majoritate şi fiind prin urmare In drept a lucra lu numele asociaţiei, blamăm purtarea acelor domni, cari—în minoritate — după ce ad sădit vrajba şi ad provocat ruptură, îşi permit a lucra in numele comitetului şi a debuta flagrante neexacţi-tăţi, isbind prin purtarea lor Iu prestigiul asociaţiuuel şi mal departe, a Întregului corp studenţesc. Plnă ce viitorul congres va judeca purtarea acestor domni, noi subsemnaţii declarăm ca nule toate hotărîrile şi încunoştiinţă-rile venite din parte le, considertnd că sunt lipsiţi de putere fiind in minoritate. Mal declarăm că preşedinte al asocia-'■iei este d nul Ion Popescu-Pion, conform alegerel de la 3 Iulie; şi că contestaţia relativă la acea alegere, contestaţie ce uu s’a putut lua In discuţie in şedinţa de la 8 Iulie din cauza scandalului provocat de acel domni, a fost respinsă de sub semnaţii ca neîntemeiată, In şedinţa de la 17 Iulie. Tot-odată facem cunoscut că comisiunea însărcinată cu organizarea congresului e compusă din 5 membri: Popescu Pion, Buclişanu, Georgescu, Bunescu şi Deme-treseu S. C.; şi că In numele comisiei nu e Iu drept a lucra de cit o majoritate de trei, In cas de scisiune. Şi somăm pe d nul casier Demetrescu a pune comisiunel la dispoziţie banii trebuin-cioşl pentru organizarea congresului; iar In caşul clod d-sa nu respecta votul majo-riţâţei, rămtne d*l Ştefan Georgescu Investit cu calitatea de casier provisorid, piuă la verificarea gestiunel d-lul Demetrescu, şi Însărcinat cu încasarea taxelor pentru congres. Acestea comunicate din partea majori-tăţei comitetului, nădăjduim că va lipsi minorităţei curajul de a mai induce in eroare, şi că această neplăcută polemică dăunătoare instituţiunei noastre — va înceta. Mulţumindu-vă cu anticipaţie, Domnule Director, vă rugăm să primiţi asigurarea distinsei noastre cousideraţiuul. Ioan Popescu-Pion, Buclişanu, A. G. Boi-cescu, Duntitrescu C. Victor. C. S. Hasnataru, St. Georgescu, G. I. Angelescu. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor dm Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. * • > — De ce ai furat? întreabă prezidentul pe - ecuxat. | — N’aveam de lucru, răspunde minorul lim- 1 pede. Pârlea civilă, cere amtnarea judecărel pentru a se chema şi tutorul acuzatului, pentru ca ho-tărlrea In ce priveşte despăgubirile civile să poată avea valoare, fiind pronunţată In prezenţa sa. D. Cudalbu.llocoţiitor de prim-procuror se opune. D-sa cere să se judece afacerea,de oare ce minorul e direct răspunzător civilmente de faptele Iul Tutorul, nu ar fi de loc juridic să răspundă, de vreme ce minorul ei a depărtat de dlnsul. Ar fi apoi să se prelungească pe nedrept detenţiunea acuzatului. Tribunalul condamnă pe Teodorescu la o lună de zile închisoare şi la plata’sumel de 500 lei, despăgubiri civile către d. Costescu. — Te mulţumeşti? 11 întreabă prezidentul. Acuzatul pleacă lu haiua-I vărgată de deţinut, fără să răspundă prezidentului. Răspunde Insă, In locu-I, d. Costescu; — Cum să nu se mulţumească?... dar «năravul din fire, n’are lecuire». __________________rod. Funerariile Prinţului Bismarck — Prin fir telegrafic — Berlin, 23 Iulie.—Serviciul funebru in memoria prinţului de Bismarck, ordonat de împăratul Wilhelm, s’a celebrat in biserica ridicată memoriei împăratului Wtl-helm I iii. Au asistat : împăratul, împărăteasa, Prinţii, demnitarii civili şi militari reprezentanţii Statelor federale la Reichstag Băncile şi multe prăvălii erau închise. Cea mai mare parte a caselor arboraseră drapele negre şi prăvăliile erau ornate cu draperii negre. D. de Biilom s'a întors din Semering. Friederichsruhe, 23 Iulie. - O deputăţie a Reichstagului a depus o coroană pe cosciugul prinţului de Bismarck şi a exprimat condoleanţele sale familiei. DIVERSE DIN CAPITALA CHESTIUNEA ZILEI DE LA FRiEDRICHSRUH Cronică, judiciară, Kăravnl din lire Cu o înfăţişare de statue, in care numai ochii sunt vil, nişte ochi mici, sclipitori, neas-tîmpăraţl,—cu nasul ca un baltag iufipt In mijlocul feţei, intre cel doi obraji palizi, ofiliţi— Ion Teodorescu, un copilandru, stă neclintit, cu fălcile incleştate şi cu jandarmul la spate, înaintea tribunalului corecţional. secţia vacanţelor, prezidat de d. C. Paraschivescu — AI mal fâcat şi alte fapte ? 11 Întreabă prezidentul. — N’am mal făcut, se hotâreşte să răspundă hoţul minor. — Ia povesteşte-ne ce-al făcut acuma, de al ajuns aci. Minoiul tace, aviud aerul de a nu fi el acela căruia i s’a adresat Întrebarea. In locul lui, d. Costescu păgubaş, avînd parte civilă tu proces, istoriseşte cum a fost jăfuit. — Nenorocitul ml-a fost încredinţat de fratele sâfi, profesor şi om de consideraţie, ca să’I îngrijesc de educaţie şi instrucţie—sa fac om din el.» — Dar d-ta ce profesie al ? întrebă prezidentul. — Am fost comisar de poliţie... — Urmaţi. — L’am dat la şcoală de unde a fo9t dat afară peste o lună de zile din pricina purtărilor lui rele. Şi nici carte nu învăţa. L’am dat la o băcănie de unde a fugit ne voind să muncească. Nu se putea tace nimic din el şi l-am dat şi eă afară din casă. de atunci ziua vagabonda pe străzi iar noaptea venea de se oploşea In curtea mea, fie în magazie, fie In pivniţă, pe sub uluci, unde putea, plnă n douazb Cind pleca insă, avea tot de-auna grijă să-mt şteargă diferite obiecte casnice despre a căror lipsă nu mă puteam dumeri de loc. Tocmai ttrziă am aflat, alunt-I cind valoarea lucrurilor furate se urca la o sumă însemnată. Tot atunci m'.-am explicat şi lipsa unor linguri de argint şi altele furate tot de acest nenorocit pe cînd il adăposteam tn casa mea. Intr’o dimineaţă ple-clnd din curie, ml a furat o albie cu toată ru> făria udă. — Şi ce pretenţie al ? Întrebă prezidentul. — Cer o mie de lei daune — mal cu seamă că are avere de la părinţi. Tutor e fratele sta. Pnngaij —Agenţii poliţiei de siguranţa aâ prins, erl, ia momentul clnd voia să se urce In tren, pe un pasager care descinsese Ia hotelul Avram, anume Alexandru Kaneff din R' sciuc, şi care furase 100 lei Iul Petrof, un alt pasager al aceluiaşi hotel. Pungaşul a mărturisit faptul. 5 ani r^olnzinue.—Consiliul ds războia a) corpului II de armată a condamnat erl, la cinci ani redasiune, pe soldatul Bicu FioreH, dezertor din regimentul 5 artilerie, din Piteşti, pentru lovirea şi rănirea superiorului *â0, caporalul Niculescu, de la comenduirea din Cra-iova. ■ Bicu a fost prins tn Crsiova, ca dezertor, iar de aci condus de caporalul Niculescu la Pi-t» şti. Cum Niculescu nu şlia unde e cazai ma regimentului şi Bicu Florea voia să fugă iarăşi, acesta l’a dus spre pădurea din marginea oraşului, unde l’a bătut tn mod oribil. Erl, Florea şl-a primit pedeapsa. < ontrabandlştl. — Penetz Moseovid, din strada Timpului 22 a fost prins erl, pe clnd voia să introducă o contrabandă de radia şi vin, două buioe : unul de 10 vedre şi cel l’alt de 6. Moseovid făcea această operaţie de mal mult timp. ,%’Un alt ingenios contrabandist, care de mult timp era urmărit şi guarzii nu puteafl să’l prinzâ cu contrabanda, de şi ştiafi că introduce mat tot-d’a una, a fost descoperit, prins şi are stat erl. Numitul Niculae Dănăilă, aşa il chiamă pe contrabandist, avea pe piele un corset de metal, în care încăpea o vadră şi jumătate de spirt. Aşa de bine era făcut acest aparat-cor-set, că Dănăilă a trecut o cantitate însemna’ â de spirt, prin contrabandă. De obiceiO, el avea o lungă haină care acoperind bine pieptul, nu dădea nimic de bănuit. DIN ŢARA înecate. — Zoiţa Marian şi Paras hiva Mi-truţă, două tinere fete din Doihasca, Suceava, voind să prindă peşte In apa Şomuzulul, s0 căzut In năuntru, de unde, ne ştiind să Înoate, nu ad mal putut eşi. Cataatrofa din Iaşi.— O nenorocire, care putea să coste multe vieţi, s’a produs Miercuri, la casa pe care o construieşte d. inginer Grigore B-jau în strada Arcu, din Iaşt. Pe cînd lucratorii tăiad nişte uşori de la bolta construită, s’a dărlmat frontonul de d’asupra etajului al treilea şi a căzut in stradă. Din fericire, echipa de lucrătotl nu era pe schele In momentul dezastrului, ră-I alt-fel am fi avut de înregistrat multe nenorociri. Numai pietrarul Neculal Gheric, care ciuta să aşeze o fereastră, a căzut cu frontonul şi ’şl a făcut clte-va leziuni la ochid şi lu cap. Cotigarul Simen sin Mibel, apucat cn căruţa şi cu calul sub dărlmăturl, a fost scos teafăr, iar calul eu o uşoară rană la un şold. Asemenea a fost rănit uşor şi un alt lucrător numit Vasilid. Cauzele dărîmăreî Se zice oă d. Bejan nu s’ar fi conformat eon-diţiunilor autorizaţiunel şi a făcut o mansardă spaţioasă, care urma să fie închiriată pentru lucrările elevilor de la şcoala de bele-arte. In vederea scopului pentru care era zidită mansarda, trebuia lumină multă şi de aceea s’ad făcut două ferestre mari spre stradă. Materialul, Insă, pare că n’a fost destul de rezistent. Ferestrele erad susţinute de boite şi la mijloc de un picior de lemn. Voind să aşeze uşorii, cari erad prea mari, d. Bejan a ordonat să se spargă puţin zidul. La un momernt insă, spărtura a ajuns ast-fel In cit piciorul de lemn nu mal avea In sus punctul de sprijin şi s’a prăvălit ducînd cu sine partea din mijloc a părete! ui dinspre stradă. Starea victimelor Din ce trei răniţi, spune Opinia, singur Ne-culal Gheric, care a căzut de sus, e mal grav şi cu gred Îşi explică eine-va cum nenorocitul a scăpat cu viaţă. Nenorocitul prezintă leziuni cari, dacă nu I pun viaţa In pericol, dar II vor eauzu de sigur incapacitate de lucru pentru timp Îndelungat Inginerul Bejan se afla şi d-sa sus olnd s’a lntîmplat prăvâhrea, şi a fost puternic lovit de o grinda. Măsor! de precanţiune In vedere că clădirea ameninţă să cadă. d. procuror, In Înţelegere cu d. ZJrobicI a dispus închiderea slradei Arcu, precum şi casele vecine să fie Închise. Erl, la opt ceasuri dimineaţa, s’a luat interogatoriul pietrarului N. Gheric, care se afla internat la secţia clinică a d-lul dr. Sculy. Prea» despre Bismarck Foile germane conţin pagini Întregi cu necroloage, cu amintiri personale despre mort; unele publică diferite anecdote şi a-propourl, In cari prinţul era neîntrecut, mic! amănunte cari aruncă o lumină nouă asupra vieţel marelui om. Toate ziarele, fără deosebire de vederi politice, chiar şi cele democratice găsesc uota care sa cuvine Iu fata sicriului marelui bărbat de stat. De alt fel, doliul care domneşte In Germania Întreagă le impune această atitudine. Dar doliul şi admiraţia pentru Bismarck găseşte ecott şi tu cele l’alte ţâri. Arhidiaconui de la St. Paul din Londra a ţinut o predică magistrală făeînd apologia fostului bărbat de stat german. Presa engleză preţueşte după merit importanţa Iul Bismarck, şi nu se lasă orbită de atitudinea Iul faţă de Anglia Din potrivă, gazetele franceze, plnă şi moderatul «Temps», nu ’şl pot lufrlna ura naţioualâ, nici tu ţaţa morţii aceluia, care a făcut atlt rftfl Franţei. Articolele injurioase din presa pariziană, vor provoca, probabil, răspunsul 1 tari din partea foilor germane ; avem deci perspectiva unul râsboiil Intre ziarele celor două ţări duşmane. Dlu presa poloneză Gazetele polonez < oglindesc ura neîmpăcată pe care aii avut o polonezii In tol-d’a-una faţă de creatorul imperiului german. Jurnalul Czas scrie: «Providenţa l-a Înzestrat cu uriaşe calităţi, dar dlnsul n’a posedat acea simţire Înaltă, care este particulară geniului, şi de aceea orl-ce operă a Iul a adus o ruiuâ, ori ce triuml a costat lacrimi şi sloge». Exp ică politica auti-po-louâ a Iul Bismarck priu teama pe care o avea dtnsu) de poloni, şi Încheie, zivlnd că, In afară de Germania, uimenl nu va pierde o lacrima pentru dlnsul. Reforma il compară cu Gladstone. B --marck ar fi fost superior Ini Gladstone, ca luţeligenţâ şi e-nergi*, dar In ce priveşfe principiile, ar ti rămas mult iu urma bă'balului englez. Din Frledrichsrub Sicriul de stejar poleit, îo care zace priucipele, a fost Închis In ziua de 21 Iulie, după ce priucipele Hohenlohe, actualul cancelar, a aruncat o ultimă privire a supra marelui sâfi predecesor. închiderea grabnică a sicriului a fost cerută de medici, de o>re-ce metodul de Îmbălsămare se pare că n’a dat uu resultat satisfăcător. Se zice că figura prinţului s’ar fi schimbat mult. Pictorul profesor Letibach, care voia să ia o schiţă după cadavru, a trebuit să reuunţe, din această cauză. Pereclua im-peiială nu sosise Încă la Friedrithsruh. Marţ’, 2 August, după amiaz, a sosit la Friedrichsruli o deputaţiune a primului regiment de dragonl de gardă, al căruia şef este Herbert Bismarck. Prinţul Hoheri Bismarck e atins vădit de vegherile şi agitaţiile din ultimele zile. Se spune că, Joul seara, pe la orele 11 şi juni. clnd prinţul Bism;r Gr. cal. în Kilog. n« H»'-tn Preţul pe hect. Obser. Griâ u 6 76 500 Vagon > > 5 79 400 Wag.V. * > 5 75 800 Vagon Por. Roş. 2300 80 800 7 55 Magaz. Secară 20 71 900 V.A.sv GrlO » 2 77 500 Magcz. > » 6 77 800 Vagon > » 2 80 700 » > » 5 77 500 10 80 > Orz 5 60 > Ovăz 3 45 200 » Griâ 6 78 > » 7 77 » > 1100 77 10 60 Magaz. 6'0 77 500 9 20 > » 768 79 10 60 Vagon Repiţ. sal 200 » Fasole 250 77 Caik Griâ n 2 75 500 Vagon Orz n 2 60 9 Griâ n 2 77 » » 530 75 500 10 Magaz. Secară 2 70 Vagon Orz 20 Ook A. Porumb 2600 75 100 5 V'l, Şlep. > 7000 75 400 5 75 » > 360(1 75 700 5 75 > Apă f'FUKALK NOSITK Uscat GrîQ Ilectol 9550 | Gria Hectol 5550 Porumb » ---| Porumb » 0500 Cotaţiunile Americei (New-York) 24 Iulie 1898 GRÂU PORUMB Astă-zi Ieri AslSzi ~W\ Iulie Septembrie Decembrie 70 >1, 695;, 69*/« 69 ’/« 37- 37,/« OBSERVAŢIUNI Piaţa continuă In desorkntare din eauzi eâ pe pieţele europene chiar disponibilul se vinde cu greutate. Ideea Insă a unei leprise lu 15-20 de zile persistă. Lumea depune mărfurile In magazii. Sie puri le, căutate şi In urcare. puterea de apărare a Patriei şi s’a arătat necontenit un prieten credincios şi sincer al armatei mele. Corespund simţimlntelor el de durere, pentru dtnsul, care a făcut aşa de mult pentru armată, să pun şi un semn rxterior al doliului. De aceea, hotărăsc următoarele : 1) Toţi ofiţerii armatei vor pune doliti opt zile; 2) La regimentul de cuira-sierl S.ydlitz (Magdeburg) No. 7, al căruia şef a fost Principele, şi ta batalionul vluă-toriior gardel, lu care răposatul ’şl-a început serviciul mi'itar, doliul va dura 14 zile». Iu ziua de 21 Iulie, la amiazl, toate vasele de războia aflătoare la Kiel aâ tras cile nouă-spre-zece focuri. Perechea imperială a stat lu tot timpul salutului mortuar pe coverta lui «Hoheuzollern.» Moştenirea lnl Bismarck. O depeşe din Friedrichsrube a ziarului Neue freie Presse anunţă : Un prieten al familiei Bismarck spune că zvonurile privitoare la moştenirea Prinţului Bismarck sunt foarte exagerate. Toate moşiile, afară de Varzin, le capătă prinţul Herbert Bismarck. Contele Vilhelm, al doilea fiii, va căpăta Varziuul. Contele Rantzau, ginerele Iul Bismarck, moşteneşte un milion de mărci. Memoriile lai Bismarck. După o comunicare a lui Kolnische Zei-tung, memoriile Iul Bismarck, despre care s’a vorbit de multe ori, aii fost vindute a-eum cită va vreme institutului de editură «Union,» pe preţul de un milion de mărci. Memoriile aii fost continuate de Bismark pînă in vremea din urmă. Publicarea va începe In curlnd. NUVELĂ TRi S5ETCL O atmosferă grea, Înăbuşitoare. Pe cer o perdea neagră cu umbre arămii, vărgate din vreme In vreme de auriul lugitiv al fulgerului. Sus de tot, departe Încă, o bubuitură surdă, vijelia şi diu cînd lu eiud picături m iri de apă se turtesc greoi pe pămint. Iutr’un buduar discret din apartamentul el cochet, Berta Rivals, femeuşea antreprenorului, lungită pe o canapea, discuta a-prlns cu vărul sââ Raymond, asupra ultimei serate. Foarte bioudă, cu cărnuri tari delicios de durdulii pe cari indiscreţiunile capotului legat cu neglijenţă pe căldura Înăbuşitoare, lăsa să ss intrevază sugestiv, micuţa Berta era, de vr’uu an, soţia legitimă a burtosului antreprenor Rivals, om serios, cu părul sur şi care slujea fără Îndoială mal mult drept frate de cit de bărbat delicioasei femeuştl, căzută din Intîmplare In braţele Iul. Berta Insă era cu minte. ignoranţă ort despreţ de plăceriie dra gostel pe cari nu le cunoştea de cit din auz ? Cine ştie I Pină acum mîogîierile legitime ale bărbatului sââ, drăgostirile-I platonice fuseseră suficiente pentru a-I mul-ţămi simţurile uedeşteptate, şi cu toate avansurile fuarte puţin acoperite ale vărului sCă, un superb ofiţer de dragorii, Berta, frumoasa Bertă, rămăsese eu minte. — Nu, Raymond, nu o pot mistui de loc pe d na Dharny; ce mal cărnuri! Se zice, ce-I drept că asta le place bărbaţilor şi că — Că?,.. ’ — Că nu eşti tocmai nesimţitor faţă cu farmecele-I Îmbelşugate! — Ea! Berto ! Mal e uevoe sâ’ţl spuu că tu siugură... — Nu, nu. De altminteri ce’rnl pasă mie; n’am uevoe să te disput d-nel Dharny, după dt ştiâ. — Ce rea eşti. . — Eâ, rea ? Poate că am rămas nesimţitoare la suspinele frumosului Raymond pe care se ceartă atltea femei frumoase ? Şi Berta se răsturnă pe spate pe clud un rls nervos îl zgudue pieptul alb care încolţea delicios sub capotul întins, iar Raymond se aplecă, cu ocliil scluteind, pe buzele el pe cari străluceşte rlsul. In umbra buduarulul un zgomot uşor, un foşnet de sărutări şi Berta se ridică : — Ce faci Raymond... Dacă vine bărbatul meâ — Sufletul meâ !... — Lasă mă I... Dar apărarea e slabă şi braţele ofiţerului Înfăşoară, fără anevoinţâ, talia-1 mlădioasă, care se Incovoae. Iu atmosfera Înflăcărată, Încărcată de a-burirl electrice, Berta zlmbifoare şi mlui-oasă rlde nervos, aţlţată ca de biciuirea unor dorinţl necunoscute. De o dată, un fulger orbitor umplu camera de lucirea fugitivă, un trăsnet strident face să se cutremure pe piciorul lor de abauos glastrele pline de flori, iar Berta îngrozită cade pe divan cu braţele strlnse de gltul Iul Raymond, pe care-1 lulâuţueşte slrigiud : — Mi-e frică. Afară ploaia îucepu să curgă şihoiâ, de-o-dată, Împrăştiind un miros de pucioasă, iar din pămlntul Încins se urcă parfumul cald de fiu ud. Vijelia fu scurtă. După clte-va minute Berta, foarte emoţionată, sta aplecată pe balcouul Încă umed. Lingă dinsa Raymond care o contempla cu dragoste. — Vijelia n’a ţinut mult, zise flnâra femeie, dar ce frică mi-a fost; fără tine m’aşl fi crezut perdută. Oh! trăsnetul acela!.. Iar el răspunse! — Berta. te iubesc! — Raymond !.. Dumnezeul, cum se poate... Şi Raymond copleşind cu un sărutat regretul ce se năştea pe buzele el, zise : — Taci, sufletul mefl, te ador ! Apoi răzlnd: — Ce vrei, verişoară. trăzuetul. Vafery Lahonsse. PL. ÎNGERI Măcelarul N. Chiriae, din calea Călăraşilor 223, ni se pllnge că a fost iuşelat de măcelarul Lica Iliuş, din piaţă, de la care a cumpărat o jumătate de vită, cu 9 kg. de carne. Reciamtnd Iul lliaş, acesta i-a răspuns e& aşa merge la negustorie. Măcelarul Chiriae ne spune că 1 om sărac şi că 11 u tură la ficaţi paguba ce i a făcut colegul săâ. Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Rominc) Paris, 23 Iulie. — Curtea de casaţie a examinat apelurile d-lul Zolă in • oatra res-piogtrel mal multor eoticlusiunl aie d-lul Labori, depase In recentul proces din Ver-sailles şi respinse de curtea eu juraţi. Ministerul pi blic a conchis la respingerea apelurilor. Curtea de casaţie va pronunţa sentinţa sa mline. Paris, 23 Iulie.— D. Grimaux un mai-tor al primului proces al d-lul Zola, a pre-sidat azi la Nantes, congresul ştiinţific. Presenţa d-lul Grimaux a dat loe la manifestaţii vil şi a trebuit să se ridice şedinţa. La eşire s’afl produs cite-va învălmăşeli. Lemberg, 23 Iulie — Episcopul greco ca-tobe, cardinalul Sembratowicz, a muri*. RESBQ1UL ISPAN0-AMER1CAN (Serviciul «Agenţiei Romîne*) (Prin fir telegrafic) DEPEŞILE DE AZI Situaţia in Cuba şi Porto-Blco Key-West, 23 Iulie.—Mulţi cerşetori şi săraci fug din Havana în insula Pinos, la sud de Cuba, din care cauză a izbucnit vărsatul şi frigurile galbene. Mulţi oameni mor pe stradă. Madrid, 23 Iulie. — După o depeşă din Porto-Rico, colonelul Ban Martin a fost împuşcat pentru că a părăsit cu trupele sale Ponce, fără luptă. Un locotenent colonel s’a sinucis pentru acelaş motiv. Americanii asediază 5000 de spanioli la Ibonit. O depeşă din Havana semnalează o victorie a spaniolilor asupra rebelilor, lingă Monte Verde. Washington, 23 Iulie.— După raportul generalului Shafter, numărul total al soldaţilor americani bolnavi este de 4290, dintre cari 3039 sunt bolnavi de friguri galbene. Tratările dc pace Ntw-York, 23 Iulie.— Se anunţă din Washington Tribunei că se poate considera ca acceptate de către Spania con-diţiunile de pace, fără ca Spania să mai ceară modificări. D. Cambon va remite mtine, sau poi-mline, guvernului american, o depeşă definitivă care ar avea ca consecinţă un armistiţiu imediat. Washington, 23 Iulie. — Un membru al cabinetului, după ce a avut o întreţinere cu d. Mac Kinley, a declarat că e sigur că răspunsul definitiv al Spaniei se va comunica d-lui Mac Kinley pînă Sîmbătă la amiazl. După ziare se aşteaptă o suspendare a ostilităţilor înainte de sfîrşitul săptă-mînei. Madrid, 23 Iulie — D. Sagasta continuă conferinţele sale cu oamenii politici.— încă nu s’a hotărî! nimic in privinţa păcii. St. Sebastien, 23 Iulie.— Autorităţile locale deamint ştirea după care călătorilor străini li s’ar cere paşapoarte la graniţă. Numeroase elemente faeriste fac propagandă în provinciile basoe, în favoarea anei răscoale.— In Narara se semnalează o mare agitaţie. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de erl şi azi 24 Iulie: Erl Azi T.-Severiu 2m.79 2m.69 Giurgiâ 2m.67 2m.5t» Galaţi •••••••• 2m.63 2m.55 ULTIME INFORMATIUNI Primăria Capitalei n’a voit cu nici un preţ să se vadă de nimeni proiectul alimentării cu apă. Totuşi, o persoană specială a putut să’şi arunce o privire asupra planurilor d-lui Radu. Inginerul in cestiune a bine voit să ne împărtăşească ştiinţele ce a putut căpăta, Insoţindu-le cu oare-cari aprecieri pe cari i le-a inspirat proiectul care se află acum înaintat consiliului tehnic. Mîine vom îmepe a publica acest studiu şi cerem iertare cititorilor dacă din cauza îniinitrei lucrărei vom fi nevoiţi a suspenda timp di două-trei zile «Tribuna literară». Epilogul scandalurilor D Niţescu, comisarul comunal dat afară din slujbă pentru abus de încredere, de către d. Solacolu, şi care drept răzbunare o săptămină întreagă a umplut tirgul cu epitete de pungaşi, escroci, tilhari la adresa d-lor Solacolu, Melissianu, Z.ihiria, Cin-tuniari, etc.,—a cedat insistenţelor d-lul Solacolu şi a primit pe ziua de azi sd reintre în funcţiune. * * * Fostul comisar comunal f. Dl-ucscu, Înlocuit prlu Mărgărit Mo-gărdlcf, a strigat lu plina primărie, că dacă parchetul l-ar cere socoteală de ceea ce a spus ta gura mare săptămtua trecută, lu vestibulul primăriei, despre pungăşiile de la primărie, ar da pe faţă cu martori toate pungăşiile şt sfănţuellle. *** Toată lumea este scandaUsatd de faptul că primăria Capitalei, şi printr’,nsa guvernul, au ajuns la picioarele unor oameni ca Ionel Antomscu, Niţessu, Dimsou, etc., de la cari imploră graţie pentru a’şi putea salva situaţia compromisă. E ne mai pomenii ca prestigiul unui guvern să cază atît de jos ! Contele Angelo de Gubernatis va sosi in primele zile ale lunel August la Sinaia, unde va sta cîte-va zile. Romtnil din Cernăuţi şi autorităţile din acel oraş pregătesc o splendidă primire M. S. Regelui, la întoarcerea Si din Rusia. Oraşul ss pavoazează cu verdeaţă şi drapele romtne şi austriaco. Societatea romînă din Bucovina, in frunte cu baronii Hurmuzachi şi Vasilco, vor presenta M. Sale Regelui un frumos album, care va conţine fotografiile locurilor cele mai pitoreşti ale Bucovinei, precum şi tipurile locuitorilor romini. Voinţa Poporului din Craiova anunţă că prefectul Vrâbiescu a chemat la dlnsul pe mal mulţi foşti funcţionari sub regimul conservator, Înlocuiţi de colectivişti, şi le a oferit slujbe. Toţi cel chemaţi aâ refuzat propunerile prefectului, lnţelegtud că nu e vorba de cit de o amăgire piuă ce vor trece alegerile comunale. Acelaşi ziar spune că Înainte de a pleca îa concedia, d. Stolojan a trimis deputatului Costică Gtrleşteanu 3 000 lei pentru începerea campaniei electorale îu Craiova. Situaţia in Ungaria Citim în Tribuna: Situaţia în Ungaria devine, în legătură cu cea din Austria, din ce în ce mai serioasă. Se vede aceasta şi din ţinuta foilor, Vehementul opoziţional Magyarorzăg începe a scrie peutru Bănffy, asigurîndu-l de spiritul opoziţiei şi strigîndu-i cu încurajare : acum să vedem pe vierul sălbatic din Ardeal! De altă parte vecinie guvernamentalul Pester Lloyd înregistrează cu satisfacţie ţinuta presei opoziţionale şi face apel la toate partidele opoziţionale să se constitue într’un singur *grup de apărare în contra relelor urmări ale unul debilele austriac». Printre şire, ba chiar cu cuvinte exprese Pester Lloyd arată că in Austria se va introduce negreşit federalismul şi se teme că *asociaţiunile furtunoase ale schimbărei ce se prepară in Austria se vor arunca în atmosfera politică» a Ungariei. Elevii pregătiţi în particular Ministrul instrucţiei a adresai următoarea circulară directorilor s olilor secundare din ţară: «Fiind caşuri multe lo cari elevii pregătiţi In particular, fie în familie, fie In ins'i-tute private, şi cari aâ trecut examenul la Stat, aâ obţinut nota medie parţială pe obiecte cel puţin 5, fără să le iasă media generală 6, pentru a putea fi promovaţi; Subscrisul, auzind pe consiliul permanent de instrucţiune, şi cousiderlud că, diu causa reformei legeî luvăţămîntulul, toate regulamentele vor fi supuse unor modificări apropiate spre a fi armonisate, are onoare a vă face cunoscut că ministerul aprobă declararea ca promovaţi a acelor elevi particulari, cari, în urma examenului depus In Iunie a. c., aâ avut mediile parţiale cel puţin cinci, fără a se considera media generală». Manevrele de toamnă Manevrele din toamna viitoare vor fi cit se poate de interesante. La aceste manevre, batalioanele de geniO şi pontonieril vor ridica cetiţi variase, fortificindu-le cu şanţuri şi diguri de apărare. Luptele ce se vor da în aceste manevre, vor avea Însemnătatea adevăratelor campanii de răsboid. *% Manevrele vor dura aproape 30 de zile şi vor fi comandate de toţi şefii de corpuri de armată. Direcţia generală a C. F. R. a şi primit, din partea ministrului de războiţi, o adresă pentru a pregăti vagoane suficiente la staţiile apropiate de cimpiile unde vor avea loc manevrele. * * Manevrele de îmbarcare şi debarcare de trupe se vor face în presenţa M. S. Regelui şi a tutulor generalilor. Vaporul Turnu-Severin al Regiei a in-Lat erl In docul plutitor din Galaţi, pentru a i se face recepţia definitivă. Vaporul Mede o a plecat azi diu Galaţi spre Constantinopol; el este încărcat cu scîndurl. DIMITRIE ENESCU Restaurant şi Grraclină cu BUCĂTĂRIE ALEASA Bucureşti, Strada Sfentu Ionica LICEUL MODERA DE FETE Situat in Bucureşti, Str. Schitu Măgureanu, 43, (fost Calea Moşilor, 162). Internat şi externat pentru Grădina de eogtii, curm primar, curei liceal şi curmuri facultative. In Iunie 1898, am presentat la examenul care ţine loc de bacalaureat 5 eleve din cari 4 au reuşit cu succes. Noua lege şcolară scăzind drepturile elevelor liceale, pe de o parte voiâ înfiinţa şi cursuri de şcoală me-cundară pentru elevele cari vor aspira să intre in ş oala secundară superioară, iar pe de alta voiâ da desvoltărl mal mari curmurilor facultative, aşa ca elevele respective pe lingă studiile de lux, să se deprindă şi cu ocupaţiile necesare familiei. Curmurile facultative sunt cele mal neme-rite pentru fete, căci învaţă numai ceea-ce le va trebui in viaţa de familie. In ce priveşte buna reputaţie a îngrijire!, educaţiei şi instrucţiei ce se daâ în acest institut, cred de prisos orl-ce vorbă, fiind-că o cunosc toţi cîţl se interesează de buna creştere a fragedei generaţii. Cine n’ar cunoaşte această reputaţie, bine voiască a veni în cursul anului să viziteze totul şi să asiste la clasă, masă, etc. In noul local voiâ primi interne şi eleve cari urmează la Kjcternatal mecuudar, la Conmervatorul de mumică şi la şcoala profesională, aflîndu-ne în apropiere de asemenea şcoale. Elevele insă cari voesc să urmeze In pension după programul statului, fie curmul primar, liceal saâ mecundar. trebuesc înscrise pînă la 15 Septembrie, cînd se inuintdză liste onor. minister. Prospecte se trimit ori-cul va cere, adre-sîndu-se subsemnatei pină la 15 August, gara Predeal, apoi în Bucureşti, Strada Schitu Măgureanu No. 43. Directoare, MABI4 I0\H B4XTE4NIT. Dr. N. Stavrescu fost interii al spitalelor şi Institutului «Maternitatea» Slratla Dreaptă, Ao. 28 INSTITUTUL DE DONNIŞOAR PAULINA LUPU-ANT0NESCU Bucureşti, Str. Finttnii, 22 Curs liceal complect. Externat. Curs liber şi curs primar. Se primesc şi eleve, cari urmează la şcoalele publice. Local spaţios şi igienic, înconjurat numai de grădini, avînd el însuşi curte şi grădină mare. Resultatul strălucit, dobîndit la esamene, dovedeşte îndestul stăruinţa depusă, atît din par tea Direeţiunel, cît şi a corpului profesoral, căci din toate elevele cari aO depus esainen atît în Iustitut, înaintea coraisiunel numite de Minister, cît şi la şcoalele statului, n’aâ rămas de cît 4 eleve corigente la clte un singur obiect: 2 în institut şi 2 Ta stat. Directoare, Panlina inpn Antonescn. Dortor M13VKI Tratează maladiele interne şi de femei Boalele sifilitice şl blenuorsgia vindecă radical prlntr’nn procedeu special. Strada Sf. Ioan-Aou, Ao. li în rînd cu Hotel Patria Consultaţiuni de la ora 1—3 şijum. p m. IIr. D. Oerota Specialimt t Chirurgie> organele genito-urinare BULEVARDUL ELISABETA 39 Consultaţiuni de la 6 — 7 MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblieaţinne Domnul Avram GlQkmana diu oraşul l.şl a făcut cerere la a?est minister peutru schimbarea nuraelu1 săâ patronimic de ■«G âkmann» In cel de «Feliciaau» spre c se numi «Avram Felicianu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, In termenul prevăj zut de aliniatul 2 al zisului articol. D-nul Leou Zalman diu Bucureşti, calea Văcăreşti No. 4, a făcut cerere al acest Minister pîntru adăogirea la numele săâ patronimic de «Zilma î» a celui de «Iacob soim», spre a se nu ni «Le m Za'm in 1a-eobîohu. Domnul Petre Gh»orghe factor poştal la Casieria poştei centrale din Bucureşti a făcut cerere la acest Minister peutru schimbarea numelui săâ patronimic de «Glieor-ghe» la ccl de «Ion Radu» spre a se nunii »Petre Ion Radu». D nul Iancu Hristea funcţionar la Vama Iaşi, a făcut cerere ia acest Minister peutru schimbarea numelui săâ patronimic de «Hristea» a celui de «Lepădatu» spre a se numi «Iancu H istea Lepădatu», D-uul M hel Grâ ibjrg comerciant diu Pialra-Neamţu a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săâ pa tronimic de «Giâ jberg» la cel de «Dlrobea-nu» spre a se numi «Mibel Dimbeauu». D-nul Uie Georgescu diu B icureştt strada Fundătura Frântelor 39 (vechia) a tăcut cerere la acest miuister pentru schimbarea numelui săâ patronimic de «Georgascu» în cel de «Tbeodorcscu», spre a se numi «Ilie Theodorescu». D nul ManoUcne Tăaase M lultche, Impiegat îu ad ninistr-tţia Drcudlor din Brăila, a făcut cerere la ac -st minister pentru s himbarea numelui săfl gatrorrmic da «Mi-hulache» in acela de «Mibăileseu» spre a se numi «Manolache Tăuase M hâilescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Doctorul Anghelescu chirurg al * pita-ului Brîiicoveiiesc Fost Intern al Spitalelor din Paris In timpul verei va rămine în Capitală Slratla Sălciilor V». -/ bim Băile Bălţăteştf l)Bftie Minerala calde clora-so-clic», iod n re te şl brom urate, analoage cu apele : Kreutzuacn, Hamiiurg, Ichl, Reizhen-hall. Aussee, etc. speciale contra iimphatismu-lul, scrofulel, rachitismiilul, suprafaţa glandeior limphatice, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum şi in toate boalele de femei; rnetrite acute şi cronice, eudometrite, salhingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 Igvornl Cnza-Vodă.--«Isvorul Cuza-Vodâ», apă de băut, foarte bogat «in sulfat de sodiu» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativă de bălţăteşti», este foarte folositor in toate boa-lele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto-mahculut, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opimatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropil siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma uueî oure sistematice făcută cu apa ssfi sarea de BăltăţeştT. 3) Stabilimentul de Inhalaţie şi Pal-verisaţie minerală —Noul stabiliment da Inhaalaţie cu brad, teiebentină, goiacol creozot rucaliptol saâ orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerala ; arangiat după sistemul Reicheuhall şi Isehl, este foarte folositor în toate boalele de nas, git şi mal cu seamă în bronebită, einphiseme, astmă şi tubarculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri in organism. Stabiliment de Uydroterapie ca duşuri ecosiize, fricţiuni, împachetări, inasage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. pină la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţinnl ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la .• Doctorul Strunaltn Bucureşti, str. Romulus, 23 Pînă la 1 Iunie st. v iar de Ia această dată la băile de la BăHăţeştl, judeţul Ne îmţ. m-» ** WWu- »>f<» Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Keconstitaan ă ANEMIA - DISPGPSIA - DIABETUL De patru secole Imvorn S -int-Wjeger la Pouguem este ce! mai universal apreciat de cfttre Doctori % CE 4 MAI BC\a DIM’KE APEl.fi PCKUATIVfi 6»i«i EPITROPIA GENERALĂ A CASEI SP. SPIRIDON STABILIMENT pentru CURA KNEIPP la Băile Klănic (Moldova) ■C Iteschis pînă la tS Septembrie In anul acesta, epitropia casei Sf. Spiridon a deschis la băile Slă-nlc, proprietatea el, un stabiliment de cură sistem Kiiuipp, punindu ’1 sub direcţiunea d-lul Dr. Kooh, venit anume din WOrishofen. Stabilimentul a fost deschis la 10 Iulie a. c. Pentru ca toţi aceia ce vor să urmeze această cură să aibă ocaziune şi timp de a o face Intr’un mod regulat, epitropia a prelungit sezonul băilor pină la 15 Septembrie. In tot timpul acesta d. Dr. Kobh va sta Ia Slănic. www.dacoromanica.ro ♦ EPOCA FOIŢĂ ZIABULU1 •EPOCA* 1 ALEXANDRE DE91 AS 0 m?U\H F ORENî'fl SUB ALEXANDRU DE MEDIGIS I Am plaja Santa-f'roce Dacă baloanele ar fi fost inventate, In al 3-lea au al pontificatului lui Alexandru Far-res, Înscris, In cronologia suveranilor pontifici, Intre Clemente VII şi Juliu III, sub numele de Paul. şi dacă cititorul, In spre ceasurile 11 seara, s’ar fi înălţat Împreună cu noi de asupra oraşului Florenţa, iată ce ar fi văzut In noaptea de 2 spre 3 Ianuarie 1537: Mal tntliă o masă Întunecoasă, luminată numai In două saă trei locuri, tntinzlndu se de la Santa Maria dellaPace piuă la poarta San Gallo şi de la Zecea plnă la bulevardul della Serpe. In mijlocul acestei mase, despărţită In două părţi neegale printr’un bilfl larg de mătase argintie, care nu era de cit Arno, se deosebeaţi ca doul leviathanl lnotlnd unul Ungă altul printre valurile caselor, cele două monumente mal gigantice ale Florenţei, eşite amlndouâ din mlinele Iul Arnolfo din Lapo : catedrala Sflnta-Maria Florilor şi palatul Senioriei, cunoscut astăzi sub numele de Palatul-Vechifl. Aproape de piaţa Santa Trinita, In colţul străzel Lengapli cu strada Cipolle, asemenea unul imens mormlnt Înecat In Întunericul cel mal de nepătruns, se recunoştea, după architectura sa masivă, palatul Strozzi cu inelele, braţele şi porţile sale de fier. Cele trei puncte luminate erati : Mal lntliti, piaţa Ddme, In care soldaţii ducelui Alexandru, un amestec de sbirl din £ toate ţările, dar mal ales Spanioli şi Ger- j mani, mlncaă veseli, la uşile cafeuelelor, ! după cum e obiceiul la Florenţa, banii \ dăruiţi, cari li se Împărţise chiar In acea j zi, In numele ducelui Alexandru, de către ; şeful lor Alexandru Vitelli, al cărui tată, \ Paul Vitelli, fusese omorlt cu doi ani lna- i inte, Intr’o mişcare populară; şi, blnd şi . ciulind, el Înjuraţi pe rarii trecători lntlr- 5 ziaţl, pe cari afacerile sad plăcerile lor, mal . curlnd afacerile, căci plăcerile erafl rare In acea vreme, II silea să străbată lntr’un sens sad a'tu), piaţa sfluta Maria Florilor. Apoi, mica strada del Garofano, In apropiere de sflnta Maria Novella, unde cardi-naiul Cibo da o serenadă Laureidi Feltro, curtezană In foarte mare renume pe vremea aceea, şi pe care el o răpise lui Francesco Pazzi, cu preţul aurului; — generositatea, ’ cart de altminteri nu I ştirbise cltuşl de j puţin averea sa particulară, acest aur re- jj nind, zicea lumea, de la ducele Alexandru, \ căruia complezentul cardinal II dădese pe cumnată-sa, marchiza Cibo, al cărui bărbat | lipsea de-acasă. Iu sflrşit, al treilea punct luminos In mij- j locul masei întunecoase era poarta San- i Ambrogio, unde clţl-va bandiţi ardead şi ; jefuiad casa lui Buccellai, unul dintre cel ; mal vestiţi exilaţi în acea vreme. Pretutindeni încolo domnead tăcerea şi i lntunerecul. Cu toate astea, dacă, Intr’una din clipele ţ aşa de scurte In care luna se ivea Intre doi nori, privirile observatorului nostru aerian, s’ar fi coborlt spre piaţa Santa-Croce, la lumina uneia din razele fugăreţe ale astrului cu faţa palidă, ar fi recunoscut mal Intlid mănăstirea, un vast paralelogram desehizîndu-se In piaţă. Apoi, la colţul stradel del Deluvio, o fln-tlnă cu o armatură de fer dintre acelea «care In acea vreme făcead, din lucrurile cele mal de rlnd, obiecte de artă. Această ftnttnă, Intr’adevăr, era un capriciu al unul bogat cetăţean din Florenţa, numit Seggio Caporano, care o săpase Înaintea casei sale cu îndoitul scop de Împodobire şi folosinţă. In sflrşit, în vîrful unul mare zid, care se tnfindea din calea dei Coc, hi plnă In calea Torta, un om ce sta cu picioarele atlruate, avlnd la ludemlnă o scară de frin-ghie şi perdut In umbra marilor arbori verzi, ce se ridicad majestos deasupra zidului. Singura lumină, care ar fi fost zărită In toată piaţa, era o lampă, ce ardea la icoana unei Madone, aşezată In colţul miuăstiril cu calea del Pepe. Miezul nopţii bătu încet, la ceasornicul din Palatul vechia. Omul ce sta pe creasta zidului tocmai numărase bătăile Iul, clnd un alt om, făctnd să răsune pavagiul sub tocurile ţintuite ale ghetelor lui şi zornăitul pintenilor, se ivi din strada del Deluvio şi Inaintă către poarta mtnăsliril. Tocmai era să bată In poartă, clnd omul ce sta In vîrful zidului şi care cu ochii il urmărise foarte atent, dar care probabil că nu-1 recunoscuse de cit după hotărlrea-I bine luată de a intra In mtnăstire, făcu să răsune o fiuerătură modulată, tu aşa chip, că nu putea fi îndoială că acea fiuerătură n’ar fi o chemare. Intr'adev&r, omul se reîntoarse, şi cum fluerărura se mal auzi odată tot cu aceleaşi modulaţii, lăsă ciocanul să cadă fără sgomot şi Inaintă In spre locul de unde auzise chemarea. Dar luna eşită o clipă dintre nori, se re-Intuuecase şi mal curlnd prin atingerea scării de frlnghie, de cit prin vederea companionului săd, el se Îndrepta şi găsi pe cel care-1 chemase. Atunci, cu glasul Înăbuşit, şi apropiind mlinile de gură. — Tu eşti, Ungure ? Întrebă el. — Chiar ed, răspunse acela pe care 11 Întreba. — Şi prin ce Intlmplare te al cocoţat ca o bufniţă pe culmea acestui zid, In loc să fii cu ducele In mlnăstirea Santa Croee ? — Ducele nu se află în mlnăstirea Santa-Croce, răspunse acela care fusese numit Ungur; e Ia marchiza Cibo. — Şi prin ce lutlmplare e la marchizi!, In loc să fie la mlnăstire ? întrebă cel din urmă venit. — Mal aşteaptă puţin, dacă vrei să ţl spun daraverile monseniorului din culmea unul zid de cinci spre zece picioare... Urcă-te aici, şi vel afla, ceea ce doreşti să ştii. Invitaţia abia fu făcută şi acela căruia i se adresa se agăţă pe scara de frlnghie, şi, cu o iuţeală ce arăta obişnuinţa ce o avea In ast-fel de exerciţii, ajunse la Înălţimea Ungurului. — Aşa dar, ce s’a Intîmplat ? Întrebă el. — Lucrul cel mal simplu din lume. Moartea unei maici pusese toată mlnăstirea In fierbere. Fra Leonardo era acolo, aşa că buna stariţă mulţumind monseniorului de onoarea ce avusese intenţia să-I facă, l’a rugat să vină intr’o altă zi, sud mal bine Intr’o altă noapte... — Şi Alteţa Sa s’a mulţumit cu aceasta ? — Alteţa Sa voea să dea afară pe poartă şi pe moarta şi pe călugărul care o păzea’; dar ea un bun catolic cum slut i am şop'it la ureche, că mal bine ar fi, să lase pe călugăriţe In pace şi să se ducă să facă o surpriză frumoasei marchise Cibo. «Uite ! e adevărat, a răspuns el ; o uitasem, pe a-ceastâ sărmană marchiză.,.» Şi cum nu era de trecut de cit piaţa, el a străbătut piaţa. — Dar ducele nu s’a amuzat, să se urce pe scara ta ? — Nu, pre legea mea 1 Marchisul nu e acasă şi el a intrat ca un viteaz pe poartă. Dar Lorenzino, căruia II plac mal bine două siguranţe de cit una, m’a postat ai> I In cas de vre-un accident. — II cunosc lntr’asta, pe micuţul nostru .. In tot-d’auna prudent!.. — Sst, Iacopo 1 zise Ungurul. — Intr’adevăr, se auzea un zgomot de paşi venind din spre strada Malconteuts. Iacopo nu numai că tăcu, dar îşi puse şi masca. Acest zgomot era făcut de doi oarnei i Înveliţi In mantale mari, cari se iviră Îndată la colţul miuăstiril, trecură fără să se oprească str. dele del Pepe şi della Fogna şi tăiară de-a eurmejişul piaţa ca să intre In strada Torta. — Sună cu băgare de seama, zise unul din cel doi oameni celui l’alt, că să nu ne audă vecini. — De prisos, zise acela căruia i se făcea această recomandaţie, am cheea. — Atunci merge strună, zise cel care vorbise Iutii. Şi amlndol, fără să vadă pe Iacopo şi pe Ungurul, intrară In strada Torta, In care dispărură. — Hm ! zise Ungurul, ce vrea să zică asta ? (Va urma) CUYT01 & SHDTTLEWORTH BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIO¥A, Strada Bncovăţ Ao. 18, CRAIOVA I PAiy%^ ' iVAŢIOi\AEÂ ** Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI la 30 Augumt 1877 Tabloă circular colosal executat de renumiţi! pictor! artişti din Mănich PETZ, ii RMECER, EROSCH, REWSA-CHER, fi 1VEW7MA1VJV dapS ridicări făcute la faţa locului DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa ] pînă la 6 seara Preţul de intrare : 1 leQ de persoană, iar I pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de | grade inferioare, 50 de bani. . . Bucureşti, Bulevartlul Cot tea, (ţinea Primărie) Intrarea 2 lei de persoană şi 1 led păntru copil Direcţiunea Stabilimentului «BAIA GRIVIŢA» situat In Calea Gri-viţel In faţa bisericel S ţii VoevozI, are onoare a anunţa pe Onor. Public că a deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru desonul de Vară. O baie de basin cu duşe reci, 65 bani; Abonament pentru 10 băi 5 lei; Abona ment peatru una sută băi 40 lei. Basinul pentru Doamne este deschis In toate zilele de lucru de Ia orele 8 şi jumătate plnă la 11 şi jumătate dimineaţa. Băile sunt deschise fn toate silele de la orele Sdimineaţ?, pînă seara cit de tîr- sitt la lumina electrică. DIHECTICIVEA. MARELE MAGASIN ROMÂN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că In acest Magasin se vind tâte articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut UE AMUZ HEUICEUE UE jRREŢUHM şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: Zeflrnrl, Toalurl, Baxarine, Latuaglnrl, Grenadlne foarte eftlne CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiurl se vînd cu 50 «/„ Rabat (l/i preţ) CAMĂfl bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune fie la Eet si,so in mute Cel mai mare asortiment de Lainogiuri şi Mătăsării, Olande, ChiIoane Şervete, Meu, Prosoape, Oiorapi, Batiste, etc. ele. RAIOANE SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lai 150 plnă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. r MIRON VELESCU Magme Agricole §i Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI - Calea Moşilor, 100 Case de Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELD cn Uşi de oţel — încuetorî patentate — pereţi dubli Înlesnii*! de plată CATAEOAGE GRATIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA DE RANILLA 1 Representanţl generali pentru România Woss & liebeneiclier No. 24, STRADA SMÂRDAN, No. 24_ am i 'ipografla ] EPOCIT execută tot felul de luorărl atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. ———6-, s”BW8Wiee,e*e™ie****anK3M***eBneeBee*mHt».ttEeeeeeei*e Băile Merciilane (Mehailia) Herkulesfurdd, (Ungaria) Staţinne de Cale ferată, Poştă şi Telegraf Renumite terme mutfuroame şi mă rate cu temperatură terestră de 55° C. începutul sesonnlnl I» 1 Halfi Loc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice.— Hidroterapie.—-Rendezvous internaţional. — Situaţiune admirabilă In vaiea romantică a Cernel.—Promenade şi locnrl de excursiune. — Climă favora-bilâ.—Situaţiune scutită de vînt. — Aer ozonic şi liber de praf.—PalalurI de băl, hoteluri splendide.—Salon de cură. — Luminaţiune electrică.—Mu-sică proprie. — Orfeu (Teatru VariâU). MEDICI MtOtlÂM coiravLTAŢiujn ia toate j.ihuii.e idkopksi Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres ; de la Orşova cu nfiile dunărene Bilete cn preţuri reduse. Frequenţa în anul 1897; peste 10.000 „STEAUA ROMANĂ" Societate Anonimă pentru Industria PetroleuluT CAPITAL SOCIAL LE110.000.000 DEPUN VăRSAT Petrolea, Benzină, Ligroinâ, Gazolină, ResidiurI pentru ars, Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearinâ. Pentru Comande a se adresa la Direcţiunea Oenerala Strada Doamnei, No. 4 ®MBS Mal mult de l/* de secol succes proclamă supeiio* iatea sa in tratamentul de gutural, Iritaţi unei peptului, I fluenta, dureri reumatismale, scrfntlturl, răul, vărsaturi, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTBU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale Representant general IL COURANT Bucureşti, Strada Academici No. 3 Mare depofi permanent la Bucureşti şi Galaţi ATELI1RE IN BUCUREŞTI Cumptrim orî-se cantitate de ţine ţi vagonete usate, cu preţuri convenabile Bucunsştff-rfRpoBwtf» «IlELLADE» Stnwfe Ctaneater No, 3. — UnotimAf www.dacoromanica.ro