JBdltla a treia jr VINERI, 24 IULIE 189» TELEFON SERIA DL—ANUL IV, No. 82L A HO Ai A WttilVTWILtC încep la 1 şi 15 ale fie-c&rui luni Un an In ţari 80 lei; tn străinătate 60 UI fase luni ... 15 > > » 36 » ral luni . . . 8 » > » 13 » Un număr In streinâtate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HJEHA VŢMA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 NUMARULJ10 BANI Anuneiurl la pag. IV.0.80 b. linia » » » III.....3.— UI » > * » O.......3.— » » Ineerţiile ţi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIu 80 BAN 1 A UMIA/I8THA T1A No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 ECOURI DE LA PETERSBURG _ Prinţul de Biainar< k la Reichstag.—Prinţul tine In mină unul din acele faimoase creioane fără de cari nu s’ar fi suit nicl-od «ta la tribună, şi cari sunt, ptnâ la un punct oare-care, semnul distinctiv al portretelor saU parlamentare. Teorie financiară colectivistă Colectiviştii aQ găsit în halul de proasta stare financiara în care se afla, o teorie după care bugetele anuale, sa nu dea nici odata deficit sub el. Iat-o: Ministrul de finanţe, de şi primeşte un budget întocmit de la Camera cu cheltuell fixe, cheltuelî care deservesc serviciile esenţiale ale Statului, lotuşi el, ministrul, poate sa nu ţină seama de aceasta întocmire legala; el poate şi chiar trebuie să nu cheltuiască de cît atît cît încasează, avind în vedere un singur lucru : ca la finele anului •*sa nu fie deficit. ' Exemplu : Vede ministrul câ în luna întîl a anului bugetar, încasa. rile nu aeoper chelluelile reparii-' zate pe acea luna din bugetul total? Imediat, ministrul providenţa suprima saQ suspenda cîte-va servicii, taie un număr de cheltuell, amina pe alb ie obligatorii, aşa în cît, la finele lunel, sa potrivească ca sa nu se fi cheltuit un ban mai mult decît încasării?. Este drept ca eu acest sistem serviciile Statului pot fiîn fie-care luna dezorganizate, se poate foarte bine, avind în vedere încasările, ca un ministru sa desfiinţeze secţii întregi de pe la ministere, ca lucrările prevăzute in budget sa fie suspen-in alta» ţi unt* a tezaurului public la SI Diată 98 extragem următoarele cifre: Evaluări . . . 215*153,000 lei. încasări . . . 202,924,276 > 8’afl Încasat deci cu 12,228,724 lei mal puţin de cit preţulse ministrul finanţelor veniturile pe 1897—98. Cifrele tn privinţa cheltnlell-lor eraft la aceeaşi dată de 31 Mată: încasări . . . 202,924,276 lei. Plăţi ..... 209.728,155 > Cheltuelile aă fost deci mal marideclt tncasărllecu 6,803,879 lei. Cu toate astea, presa guvernamentală zice că finanţele merg minunat de bine sub d. Canta-cnzlno. Scandalurile administrative Colectivitatea clo oteşte. Trebuind să se faci alegeri comunale generale la toamna, şi situaţiunea regimului fiind foarte rea, administraţia a îuceput să se mişte cu cinci luni mal Înainte: işl închipuesc, sărmanii colectivişti, că organizînd din vreme maşina electorală, vor putea să Împlinească ceea ce ie lipst şte : încrederea cetăţenilor In capacitatea, în cinstea şi In rlvna lor pentru binele obştesc. Dar iată că de la primul pas se împiedică şi diifl de bo luc. Ceea ce se petrece de cîte-va zile la Primăria Capitalei, e caracteristic. Înjghebarea aparatului electoral a dat de la început naştere unul şir de scandaluri. Se îndepărtează funcţionari, sut> Învinuirea de necinste. Cum se pare in-ă că numai In vederea alegeri or se Îndepărtează aceşti fun ţionarl, ca deo-chiaţî ? Fun< ţionarl destituiţi acuză pe Înlocuitorii lor că sunt puşcăriaşi şi daQ dovezi. Vrea să zică, administraţia Capitalei stă aşa de răii, In cit trebuie sâ’şl deschidă braţele puşcăriaşilor ca să poală face alegerile comunale ? Iată în ce situaţiune păcătoasă să găsesc colectiviştii. Şi ceea ce se petrece la Primăria Capitalei, se petrece In toată ţara. Pretutindeni se răscoleşte un noroifi Îngrozitor de sclrbos, cu prilejul pregătirilor electorale. Scandalurile din Capitală sunt numai începutul seriei. Ecourî de la Petersburg Regele şl generala! Drngonilrow înregistrăm ari diferite ecouri pe car» le-a produs in lumea diplomatică vi nit a M. S. Regelui la Petersburg. Visita s’a îndeplinit în toÂdif‘unite în cari toată lumea se aştepta ca ea să se producă. Un fapt carat teristin şi care a dat loc la felurite comentarii, e mergerea Regelui la Kiew. Se crede că oprirea Suveranului nostru la Kiew se explică prin dorinţa de a vedea pe generalul Dragomirow, şi de a convorbi cu dineul. S-t ştie că generalul Dragomirom e privit ca ofiţerul menit a fi, în caz de răsboiu generalismul armatelor ruse. Cestlanea macedoneană Se crede că, in urma vizitei de la Petersburg, Sultanul va încuviinţa darea berritului mitropolitului Antim. Rusia, pînă acum, se împotrivise cererilor noastre in ceea ce priveşte biserica romtnă din Macedonia. Acum, guvernul rusesc ar voi să dovedească că, cu buna lui voinţă, putem căpăta ceea-ce In zadar ne am silit să dobîndim fără dinsu1. E probabil dar că peste cîte-va zile mitropolitul Antim va fi recunoscut de Sultan. D. Ntnrdza la Petersburg Se recunoaşte, în genere, că primirea M. S. Regelui la Petersburg a fost cordială, dacă nu călduroasă. Cit pentru d. Sturdza, el a fost primit cu multă răceală. Caracteristic este, in această privinţă, că nu i s’a dat o decoraţie mai mare de rit Vulturul Alb. Vulturul Alb s’a dat, In Serbia, de pildă, d-lui Pastel. La noi, persoane, cari n’ati ocupat demnitatea de prim-ministru, aii această decoraţie. Aşa, acum un an să dăduse Vulturul Alb d-lui General Vtădescu. Ambasadorilor nu li se dă mai puţin de cît decoraţia Alexandru Newsky, şi primul nostru ministru putea, să fie tratat ca ambasador, mai ales într’o împrejurare ca aoeasta, căci pentru miniştrii marelor puteri, cînd însoţesc pe suveranii lor, se socoteşte insufi ient a li se da tuată pe o Înălţime, grupa stăpîneşfe o privelişte depărtată. De aci, ochiul uimit zăreşte codrii, îutre cari zace ascuns castelul Friedriehsruh. «Cu drag mă gîndesc la coş tingul meii aşezat între vîrfurile ştejarilor germani,» zicea prinţul odată. Actul demisiei «Berliner Localanezeiger» publică faimosul act de demisie, necunoscut pînă azi împăratul Wilhelm U-lea ceruse Iul Bismarck In audienţa din 15 Martie 1890, să propue un decret prin care se anula decretul de la 8 Septembrie 1852. Se ştie că prin acest din urmă decret, afl fost opriţi miniştrii de a comunica cu suveranul lor, declt prin intermediul ministrului preşedinte, care ast-ftl purta răspunderea pentru toate rezor-turiie afacerilor publice. Bismarck rifuză, şi îşi Inaintă demisia In mlinile împăratului. După o lungă expunere de motive prin cari Bismarck dovedeşte necesitatea acestei măsuri, el continuă ast-fel : «După comunicările ce mi s’afl făcut de erl către generalul Hahnke şi eonsilerul secret de cabinet Lucanus, nu mă pot îndoi că Mwjestatea Voastră ştie şi crede că nu e cu putinţă pentru mine ca să anuli z decretul şi totuşi să rămtn ministru. Totuşi Ma-jestatea Voastră a menţinut ordinul dat la 15 c. şi a pus In vedere că e gata să primească demisiunea mea, provocată de acest act.» Scrisoarea Încheie cu următoarele rlndurl : «In devotamentul mefl pentru serviciul Casei regale şi pentru M. V. şi după ani îndelungaţi de obiclnuinţă cu condiţiunl pe cari pînă acum le-am considerat durabile, e pentru mine foarte dureros să mă retrag din relaţiunile obicinuite cu M. V., pe cari aş trebui să le realisez, dacă aş rămlne în servicifl, nu pot de cit să rog supus pe M. V. să mă concedieze cu graţie şi cu pensiunea legală din funcţiunile de cancelar, ministru-preşedinte şi ministru de externe al Prusiei. După impresiile ce am avut la ultima săptămtnă, şi după comunicările ce mi s’afl făcut erl, din cabinetul civil şi militar al M. V., pot să presupun că satisfac, prin această cerere de demisiune, dorinţele M. V. şi că deci pot conta pe primirea el graţioasă. «Aş fi cerut concediarea Încă acum un an, dacă n’aşl fi avut impresia că M. V. doreşte să uzeze de experienţa şi calităţile unul credincios servitor al strămoşilor M. V. După ce sînt sigur că M. V. n’are nevoe de ele, pot să mă retrag din viaţa politică, fără de a mă teme că opiuia publică va condamna hotărlrea mea ca prematură.» ss. Blamare!*. DIVERSE DINCAPITAL Sinucidere.— Fără de lucru de apoape 8 luni de zile, Intr’o mizerie care’l desgustase de viaţă, Alexandru Iorgflnescu, In vlrstă de 28 ani, din oalea Moşilor 54, a fost găsit erl, orele tl jumălate, de sergentul No. 1068, In latrina din faţa hale) Traian, pe cînd voia să se sinucidă cu un revolver. Vâzlndu se suprins, Iorgănescu şl-a tras un foc de revolver, dar care,—poate spre fericirea luî, — nu l’a lovit de cît In mină şi urechea dreaptă, eauztndu-I două răni puţin grave. Hoţ prlne. — Bodor loaif, din strada Luceafărul 6, care se instalase de curînd in Capitală, a fost prins şi arestat de poliţia de siguranţă, bănuit fiind ea autor al unul furt ce ' Foiţa noastră* In numărul de eri, sflrşindu-se nuvela tlnimă de Copil», — de mîine. Vineri, vom începe publicarea tn foiţă a unuia dintre cele mal fermecătoare şi mat emoţionante romane pe cart le-a scris celebrul Alexandre Dumas. 0 noapte în Florenţa este titlul acestui roman sensaţional şi artistic tot-deodată, ale cărui peripeţii înfiorătoare se desfăşură sub domnia memorabilă a Casei de Medicis. 0 noapte In Florenţa este povestirea amănunţită a unul complot înfiorător pe cari republicanii celebrei cetăţi, îl urziseră împotriva capului suprem şi absolut al Fiorenţii, împotriva curagiosulut, dar tiranului Alexandru de Medicis. 0 noapte în Florenţa este romanul cel mai potrivit cu gustul publi ului nostru; el îndeplineşte îndoita condiţie necesară unul roman de foileton, aşa cum ne-am propus noi să dăm cititorului : este o operă literară distinsă şi, tot-deodată, una din cele mai captivante cari s’au scris. s’a comis, acum clt-va timp, la Ion Mazilii, din comuna ComăneşlJ, Bacăfl. Iutr’adevăr, făcîodu-se percheziţiune la domiciliul lui Iosif, agenţii poliţiei afl găsit uu libret al Casei de economii. In sumă de 1.500 lei, libret ce arăta de posesor pe Mazilu, victima furtului de 2300 lei şi o mulţime de obiecte de valoare. Hoţul a mărturisit că el, siDgur, a furat pc Mazilu. Accident.— Ruplnduse schela de la casele In construcţie ale d-luT V. Năsturel, din strada Clopotaril-noul, 52, erl pe la 3 după a-miazl, lucrâtoarea Ileana a căzut de la înălţime şi a fost strivită de greutatea lemnăriei ce forma schela. Neaorocila femee, cu picioarele şi mîinile rupte, a fost trausportată Ja spitalul Filantropia. Veşnic şchelele, cari indolhză atitea nenorocite familii! DIN ŢARA CrlinA Îngrozitoare.—Bordeştiî, comună din ju leţul R -Sărat, an fost vio emoţionaţi, a-eurn două zile, de o .-rimă ce s'a întîinplit în împrejurările urmăioare : Pe L-md Teşila Stan -tătei la circiumă cu Alexauţiru Creţii, din Popeşti, acelaşi judeţ, a-eesta din urmă, care-I purta o mare răzbunare, începe să-l Înjure. De aci, el trec- la bătae. Creţu văzind ca e ameninţat să fie băiut zdravăn, scoate un cuţit de la brîfi, şi cu o mare iuţeală îl î upliută in plnte.-ele adversarului SăO. Lovit de moarte, Teşila cade jos şi. dopă cîle-va minate, îuceteaza din viaţa. Criminalul a fost arestat. luărat. Tlnărul Şlefânescu Ion, din Brăila dueîndu se să se scalde In apa Dunărei zileîe trecute, şi neştiind să înoate, a fost luat de puternicul curent al apel şi înecat. Cadavrul tinârulul a fost găsit de nişte pescari ce se aflaţi pe malul apel. Epileptic.—Iu urma unul atac de epilepsie ce a avut, pe eind era la cîmp, locuitorul Marin Petre, din comuna Bolintinu din deal. Ilfov, şi-a dat sufletul, după clte-va momente de zbuciumărî grozave. Ertarea p&rtnteliiî Ariou. — E dos ui de cunoscut cititorilor noştri procesnl părintelui Arion, care fusese mutat la Romau de către Consistorul din Iaşi. Sentinţa aceasta jignea adine pe părintele Arion, şi am înregistrat în diferite rîndurî demersurile pentru revocarea pedepsei, demersuri cari toate rămaseră zadarnice. In disperare de cauză, părintele Arion a recurs la un mijloc ingenios : Cel cinci copilaşi al părintelui Arion, cel mal mic de patru luni dus în braţe de fetiţa mal mare, ca de v’o opt anî, afl fost trimişi Ia mitropolit!, S‘rie Opinia, şi afl străbătut In biserică locoiaî clnd I P. S. Mitropolitul făcea serviciul vicernit). Copilaşii afl căzut In genuchî şi afl început să plingă : Tata s’a dus de cinci zile de acasă, spune plingtnd copila mal mare ; tata s’a dus şi noi murim de foame. — Al cui sunteţi ? întreba I. P. S. Sa. Aî părintelui Ariou,răspund copilaşii în cor. — Sculaţi-vă în picioare, zise Mitropolitul. Nu, nu ne sculăm pînă nu vel erta pe tata răspund din nofl copilaşii plîngînd. fiţ' obraznici, că vă trag de urechi. Hal, dueeţi-vă şi trimiteţi pe tata aici. l-.L S. Sa trimite un călugăr să conducă copul acasă şi în acelaşi timp să poftească pe părintele Arion. . Rezultatul a fost că părintele Ariou a fost îartat şi reintegrat în postul de preot al bisa-ncel sf. Ihe. DIN STR RINĂ TA TE Ana Ileld.— In Paris a sosit, după un turnefl în America, celebra artistă Ana Ileld, care a repurtat succese incomparabile. De la San-Franciseo la New-York, şi de aici în Canada, steaua Parisului a călătorit. Intr’un vagon-salon, special construit pentru ea. Vagonul, după cum spure Figaro, avea cameră de culcare, sală de mîncare, sală de baie, etc. 1 In Europa, nici şefii Statelor nu călătoresc tn a^a vagoane. CHESTIUNEA ZILEI Invăţămîntul clasic Am rezumat erl euvtntarea profesorului Delbos, despre liivăţâmtntul clasic, rostită la Sorbona cu ocazia distribiiirel premiilor concursului general al liceelor din Paris. Dăm azi un rezumat după discursul d lui Leon Bourgeois, ministrul instrucţiei publice, care a vorbit in favoarea invâţâmln-tulul modern. D. Bourgeois, după ce a marcat diferenţa esenţială ce separă Invăţămîntul clasic modern de Invăţămîntul technic şi profesional cari une ori se confundă, şi după ce a declarat că nu voeşte să micşoreze lutru nimic valoarea studiilor greco-latine, a observat că dacă e vorba să se formeze cu cea mal mare grje omul interior, nu trebuie să se uite că acest oui interior «este un fran-ez, născut In ultimele ceasuri ale veacului al nouă-spre-zecelea, cetăţean al uuel democraţii republicane». Ast-fel, edu- www.dacoromanica.ro TÎRGUL. CEBE1LELOB Brăila, 23 Iulie 1808 Buletin Oficial al Burse! Brăila Felul Ilect ti ee > Gr. cal. in Kilog. ne Hecto Preţul pe hect. Obser. GriO 20 80 11 50 Mair.G. > 10 77 600 Vagon > 4 79 400 11 » , Ovăz n 3| 45 » * » 4 45 > GriO n 2 78 200 > » > 2 78 200 > GrîO » 2 75 > > 3 78 » > 750 78 500 Vtagaz. > 3 78 Vagon Porumb 2 78 » Fasole 2 > GrîO 9 77 500 > Orz 3 63 a » 30 60 V.ultA GriO 10100 78 800 10 40 Magaz. Secară n 1100 69 500 6 20 Şlep. GrîO 3 78 500 Vagon > 5 78 500 > GriO n 1400 77 800 11 177, Magaz » > 4 78 Vagon > » 3000 77 9 90 Mage z. > > 2 73 Vagon Coltza 2 62 500 » GriO 3'00 78 800 10 50 Caik » 260 78 10 50 Vagon » 3 76 500 > > 2 75 Apă (’EKEiLE MOŞITE Uscat GrîD Hectol-------| GrîO Ileetol 4400 Porumb » 14100 I Porumb » — OBSERVAŢIUNI Piaţa In scădere la toate articolele; valoarea unul vagon de orl-ce marfă a scăzut astăzi eu 20-30 lei. Sosirile sunt relativ mici şi lumea a în ceput să se pllngă deja de lipsa de vagoane, ceea-ee este neexplicabil. Şlepurile foarte căutate, navlul vapoarelor calm. caţia sub orl-ce formă s’ar răspîndi ea trebuie să fie naţiouaiâ, contemporauă şi socială şi prin acest din urmă cuvînt trebuie să se înţeleagă că ea tinde să formeze oameni «liberi, egali şi solidari». Pentru ce, dar, să nu se admită ca Invă-ţămîntul secundar, fără a înceta să vizite acest întreit scop, să fie scindat în metode şi studii diverse ? Unii se vor adăpa mal direct din antichitate; alţii, cari vor putea, cu ajutorul traducţiilor, să se adape de concepţiile Grecilor şi Latinilor, se vor adăpa mal mult la cunoaşterea suflefulul omenesc aşa cum îl relevă capodoperile literaturel moderne şi vor cerceta în aceste literaturi idei ce nu sunt niel mal puţin «educatoare» ca cele antice. Este dar loc pentru două feluri de cultură, pentru doua discipline deosebite, din cari una nu este nici mal puţin înaltă, nid mal puţin larg umană de cit cea l’altă. «Să păstram cu credinţă tesaurul ideilor' al direcţiunilor intelectuale, evocaţiilor estes-tice ce ce a lăsat Grecia şi Roma, dar să nu părăsim de loc pe acela ce rasa noastră. ea insăsi, din propriul săO fond, a acumulat cu Încetul pentru noi.» «Se zice, continuă ministrul francez, despre frumuseţea greaţă că era «contactul cu perfecţiunea». Este destul să fi văzut, chiar sub cerul trist al Londrei, fragmente din Parlhenon, de a fi auzit, chiar la teatrul nostru, tragedia Oedip Rege, pentru a nu fi cunoscut acest fior divin.. Să ne inspirăm din lumea antică, nu căutînd să-l imităm op< rile, dar pătrunztnd cauzele cari aă pt-rmis să le creeze. Cerul eurat al Aticei, liniea aimonioasă şimtăa munţilor el, albastrul profund al golfurilor sale, muşchii s îpll al învingătorilor Olimpici, viaţa I berâ din Agora, sgomotul armelor din Maraton, teroarea sa-rată a Destinului, speranţa în protecţia Atenei ne zic versurile poetului sad marmorele Iul Fidiss.» NUVELA GAICOIADA Lungiţi la umbra unul sbjar bătrîn îşi o-dihneaO oasele zdrobite de muncă, îngreuiate de oboseala ; cu ploapele pe jumătate închise, simţeai! venind ceasul imperios al somnului de după prlnz — Iacă, stăpîne, zise de o-datâ Gasconul, am să-ţl cer o povaţâ. Ca să treacă vremea m'am dat în dragoste cu o lată din ve iul, dacă ar fi numai după voia el, ştii! bine că m’ar lua de bărbat. De cil ea o să fie avută, o să aibă pămlnt; «-a n’am nici bani, nici loc. Nu cutez să mă duc la tată săfl ia săi cer fata. Dumneata ce zici. Bâtrlnulul i se păru lucrul grav; pomi să se glndească adine. — Aşa-I, nu prea vine la Indemtnă, nu... din parte ml socot că nu-1 de cit un mijloc a să înlături toate neajunsurile. — Care ? întreba Gasconul. — Ar trebui să rămîie grea fetica; a-lunci o să fie nevoiţi să ţi-o dea. — De, cit, zise Gasconul. nu mi se pare lormal lucru cinstit. — Ce! te mai codeşti 1 Dacă aşi fi ei! In locu ţl... — N’al mal sta la gîudurl ? — Zăâ că nu. Şi bătiînul arfăogă, ridiclnd din umeri: — Trfbuie să fii, prostuţ ca să nu-ţl fi trecui prin minte ptnâ’acnm. Totuşi, bâtrtnul era intrigat ; prin tonte iiieşteşngirile. cu toate înconjururile cari t ic parte din repeitoriul ori-cârul ţaran, se i ea să afle care fală fusese Înşelată. Gasconul se adăpostea nu refl după un i treit meterez: de cinste, de delicateţă, de ' onştiinţâ, ca să nu destăinuiască nimic. I,i fie-eare interogator, bâtrtnul îşi perdea . cernea. De cit, ce avea de-a face! Egoiz-i ui Iul 11 da zor să găsească satisfacţie . plină In rnşiuea unuia dintre vecinii sal — Ei. întreba el lu toate zilele, cum iu il merge ? — Ain făcut cum ml-aî spus dumneata, r punse într'o zi Gasconul ; s’a isprăvit; .1 • cit nu I numai a'lta ; mă lem straşnic .i nu mă fi înşelat fâclnd aşa. Ah 1 uite, .. taugă cu un aer de scîrbă, mal bine ar fi, ! ntru mine, pare mi-se, s. plec îu lume, . i să nil mal aud de istoria asia. Mu, tatâ-săO, orl-şi cum n’o sâ ini-o dea n.cl odată, — Să pleci! zise bătrînul... Cum aşa ? N al de cit să zici o vorbă ca să-ţl faci un rost, să te Îmbogăţeşti, şi tu dai cu pi-cioru!.. Ah ! dacă aşi fi in pielea fa ! Ce chilipir vrei să pierzi. Du te omu'e la tatâ-sâfl şi spune-1 cum stă treaba. Iţi spuu etk câ-ţl dă pe fată. Ia, glndeşte-le, sigur că o capeţi; gtudeştete numai niţel: cine dracu, dintre cel de seama el o s’o mal ia după asemenea şoţie ? Pe clnd vorbea, Gasconul se uita la el cu fericire, fără bucurie pe faţă, cu toată isteţimea şi viclenia ce ştia să desfăşure, la btlciurl, ca să scoată ctt mal eftin, o vită bună. — Toate astea sunt bune, zise, de cit... — De cit ce ? — Nu-1 hotărlt că izbutesc. — De ce te temi omule? înainte cu nădejde. — Lesne de zis, dar grefl de făcut. — Ab! Doamne sfinte! Şi bâtrtnul căuta uu argument vrednic să biruiască Îndoiala aşa de priceput prefăcută de servitorul sâfl. — Uite, zise de odabă, efl am o fată. El bine! dacă mi s’ar tntlmpla aşa ceva, eti ţi-aş da-o. Gasconul dădea din cap, nu vrea să crează vorbele stăplnulul-sâfl. — Ab 1 aş vrea să te văd... mă faci să rid, glumeşti ; zici aşa, dar n’al face-o. — N’aş face-o, că ? răcni bâtrluul, roş de mtnie, n’aş face-o ? ba aş face o. — Aşi — Aş face-o, repetă bâtrtnul aprinzln-du-se din ce în ce... să ml razi mustaţa dacă nu o fac. — O faci? — Cum Iţi spun ; mă jur. Gasconul, inaintâ atunci, privi o clipă pe stâplnul săfl mişcat încă de jurftmlntul ce făcuse şi cu cutezanţa pe care o dă siguranţa isbtudel, fixtudu-1 drept In ochi, zise : — Bate palma colea, Iţi sînt ginere. Gnstave de Pradelle*. Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romine) Bogota, 22 Iulie.— Congresul Columbiei a decis In unanimitate să deptie, In privinţa afacerii sale cu Italia, 60 000 de lire pentru creditorii Iul Cerutti. Roma, 22 Iulie.— Oficialul publică un decret desfiinţtnd starea de asedifl In arondis-mentul Roceasancasciauo. Paris, 22 Iulie.—In procesul de defăimare intentat de d. Zola d-lul Judeţ şi Petit Jour nai, tribunalul corecţional a condamnat pe d. Judeţ la 2 000 de irancl amendă, pe d. Marinoni la 500 franci şi pe girantul iul Petit Journal la 500 franc). Cel trei acuzaţi ad mal fost condamnaţi In mod solidar la 5.000 de tran -I daune interese şi la 10 in-serţiun) In diferite ziare. O grămadă de curioşi, slrînşl In fala palatului de justiţie, atl aclamat pe d. Judeţ la eşire. Copenhaga, 22 Iulie.—Sănătatea Reginei este satisfăcătoare. Paris, 23 Iulie. — Gaulois se face ecoul unui zvon, după cure în consiliul de miniştri ce se va ţine mîine, se va lua decisiuni importante în privinţa a-facer el Drtyfus. RESB0IUL ISPAN0-AMER1CAN (Serviciul «Agenţiei Romine»j (Prin fir telegrafic) DEPEŞILE DE AZI Mn Jurul gtdeei Paris 22 Iulie.—Se anunţă din Madrid ziarului Temos că guvernul nu va convoca Cortesii înainte de primăvară. Presa începe o campanie vie in contra d-lui Sagasta şi în contra păcii şi a consecinţelor sale eventuale in politica internă Madrid. 22 Iulie.—D. Silvela şi mai mulţi oameni politici actualmente absenţi, aii fost rechemaţi la Madrid de d Sagasta, care vrea să’i consulte in privinţa păcii. Washington. 22 Iulie —D. Mac Kinley a declarat de dimineaţă că a primit notificarea oficioasă a consimţimîntului Spaniei la condiţiunile de pice; răspunsul o-ficial se aşteaptă în fie-care moment. Washington, 23 Iulie. — Ieri după amiazl s’a anunţat in mod oficial că încă n’a sosit răspumul Spaniei. ULTIME INFORMAM Al patrulea scandal de la primărie ErI la amiazl a izbucnit al patrulea scandal la Primăria Capitalei, In următoarele împrejurări: ErI, Miercuri, la orele 11 şi jumătate, urm* să se ţină la primărie licitaţia pentru 12 lucrări de şoseluire, trotuare, rigole, furnituri, «t ■. La licitaţie s’afl preseutat vr’o 40 de antrepei.orl. La ghişefl, apărlnd d. Melisianu ca să Înceapă formalităţile de licitaţie, d. Nicu* lescu. In capul antreprenorilor, depune o ofertă condiţională. Mvlisiano, cu musca pe căciulă, simţind •ă oferta condiţională cere primăriei garau ii că antreprenorii nu vor fi sfânţuiţl, a respins’o fără nici o vorbă. * * * Autreprenoril, printre cari se aflat! d-nil Dobrescu, Teodoriades, Nieulescu, Sache Bolintineanu, Bellu, ete., Înţeleşi de mal nainte, afl hotărlt sâ facă imediat o demonstraţie in contra Iul Melisianu. D. Djbreseu, In numele lor, a Înaintat spre Melisianu şi i-a adresat următoarele cuvinte: — Domnule locoţiitor de primar l Toţi antreprenorii presenţi declară că ee retrag în mod ostentativ de la această licitaţie, de oare ce : 1) preţurile sunt prea reduse; 2) . N’avem nici o garanţie că vom fi scutiţi de afănţueli fi % 3). N’avem nici o încredere în cinstea domnilor cari conduc primăria Capitalei. Aşa-e I răspund cu putere antreprenorii presenţi. Melissianu se face galben ca ceara şi, după clte-va momente de zăpăceală, dispare prin sălile primăriei. Antreprenorii se retrag mulţumiţi de bo-blrnacul pe care l’afl dat faimosului şef de baudâ de la primărie. * • * Am înttloit pe unul dintr’inşit si l’am întrebat : — De ce v’aţî retras P — Cum să nu ne retragem, d-le ? D-ta nu te dai la o parte cînd da* de vr’un pungaş ? Uite, aşa am făcut şi noi. Neam săturat de atîtea sfănţueli şi acum ne-am hotărlt cu toţii să cerem garanţii, că nu vom mai fi sfănţuiţi ! — Şi cum vă sfănţuia ? — Uite cum : Aveam de pildă o lucrare de făcut; de la început nise făceau şicane de către poliţia comunală şi ca să scăpăm de ele, trebuia să dăm un bacşiş. Apoi la recepţiunea lucrării, ca să nu fim şicanaţi, trebuia să dăm alt bacşiş. Şi la urmă ne alegeam mereu cu pagubă. — Cine v'a sfănţuit ? — Nişte păcătoşi, mi e şi ruşine de ruşinea lor. Lasă-i în păcate, că sunt oameni cu copii. Agenţia Romînă ne transmite din Sinaia următoarea telegramă : Cîte-va ziare afl anunţat că Prinţul regent al Bavariel sosise la Sinaia. Această ştire este greşită : Prinţul Ludovic, fiul cel mare al Prinţului regent, este acela care a petrecut la Sinaia clte-va ore incognito şi a fost primit de M. Sa R gina. Aflăm că la manevrele flotei ruseşti, cari se vor faci în Septembrie, pe Marea Neagră, vor asista şi vasele noastre de războiri. Demisiunea contelui Goluchowski Citim în Tribuna diu Sibifi : Contele Goluchowski. precum se vede, se va retrage de la postul sâfl Ştirea lansată In diferite rludurl revine acum din noti. Pester Hirlap, organ guvernamental, în intime re lăţimii cu Banffy, zi e că zvonul despre retragere se confirmă dintr’o parte autorizată. Cauzele ar ti diferite. Ne-suceesele sale diplomatice în politica orien tală, rolul săfl în chestiunea Cretei şi mal în urmă rolul duşmănos Spaniei ce l’a luat în chestiunea războiului americano spaniol. Informaţiunile Iul Pester Hirlap par confirmate şi de Reich8tv-hr din Viena. Ba lu aceeaşi ordine de idei pare a intra şi faptul, că contele Kălley presumplivul succesoral Iul Golusch wskia, sosit la 29 Iulie In Budapesta unde a conferit mult cu baronul Bă ffy, iar la 1 August s’a prezintat la Ischt, înaintea M Sale. In fine, după atîtea protestări ale presei, protegiatul d-lul Take Protopopescu, necredinciosul Assan din Constanţa, care a defraudat o sumă de 35 000 lei, a fost deferit parchetului. După prima instrucţie, judecătorul l’a depus. Mişcarea portului Galaţi, Începe a pre-senta mal multă animaţie ; pe ziua de erl avem de înregistrat sosirea vaporului Era-clea, sub pavilion otoman, cu diverse mărfuri din Onent, a vaporului *Lesbos», apar-ţintnd Liniei de Levant a Germaniei de Nord, şi care a acostat la chea pentru a încărca eereale, a vaporului *Azov> sub pavilion britanic, care încap ă tot cereale şi a vaporului rusesc *Bolgaria», care încarcă fer şi diferite mărfuri pentru porturi e diu susul Dunărei. Administraţia comunală din Iaşi a găsit, în fine, mijlocul spre a rămîne la Pri mărie ptnă la alegerile comunale din No embrie. Faţă cu textul precis al legei, care de-dară disolvat consiliul ajuns la două treimi, administraţia comunală a decis de a nu mai convoca consiliul, de cît In Octombrie şi abia atunci să se ia act de demisiunea d lui colonei Botez, declarindu-se consiliul descompledat şi convocîndu ce a legătorii la o nouă alegere în Noembrie, adică atunci etnd colegiile comunale întrunesc de drept. 86 Scandalul de la bariera IHIaiidritu Un scandal s’a petrecut zi ele trecute la bariera Mandritu, provocat de funcţionarii accizelor de acolo. Iată cum stai! faptele: In ziua de 18 Iulie d. Teodor Popjvid, coimrciant din mahalaua Trifl-Doamnel, voind să introducă un vas de ţuica, de la gara Mogoşdia, s’a presentat la biuroul accizelor al zisei bariere pentru a-1 taxa. D. PopovicI a fost a minat pe a doua zi, clud duclndu-se la barieră găseşte numai pe supraveghetorul Stoicescu, csre r fuzâ taxarea sub cuvlutul ca aceasta operaţie trebue sâ o facă taxatorul Eugenio Teodo-rescu, care lipsea. Abia Luni, d. PopovicI dă peste acest taxator, care coteşte vasul şi tl taxează cu 73 1 I 50 ban). D. PopovicI avînd asnpră-şl numai 56 lei 50, II da şi spune Iul Teodo-rescu ca piua va face recipisa de plată se duce la prăvălie sâ-I aducă restul. In loc de 17 lei, diferenţa, d. PopovicI aduce 18 lei, pe cari îl dă cerlnd restul de uu led. Iu acel moment taxatorului 11 vine pofta să guste ţuica, după ce o gradase şi impune negustorului sa scoată uu clondir, doua..., trei. Taxatorul şi supraveghetorul se îmbată şi clud d. PopovicI cere restul de un led, e luat la bâtae, lovit în cap şi muşcat de mtnă ; biuroul e răsturnat, arhiva de asemenea. In fine, d. PopovicI scapă de funcţionarii d Iul Robes u, ese afară şi cearcă sâ’şl ia vasul ou ţuică deja taxat şi taxa plătită. Beţivii se opun ; d Popovi l reclamă atunci ;Ul Melissiauo. Acesta spune uegustorulul j că are idee rea de d-sa, că bănueşte că ar ' fi avut intenţia să introducă vasul In mod fraudulos. In zadar protestează negustorul cu recipisa In mină. Atunci d. PopovicI părăseşte vasul de ţuică şi acum va da In judecată pe primărie, care de sigur va fi condamnată Ia daune însemnate. Precum vedem, scandalurile cu primăria Capitalei se ţin lanţ. Primăria Comunei Bucureşt Consiliul de igienă comunal Boreţe etani tare prerenflee in contra tuberculomei (oftica) 1) Tuberculos* (oftica) este boala cea mal răs plndită şi este molipsitoare. 2) Tuberculosa se răspîndeşte prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, precum şi prin slro-piturile aruncate din gura bolnavului in aer, prin ture, prin vorbire, prin strănutare şi prin sărutări mal cu seamă a copiilor. 3) Nu trebuie ca ofticosul să scuipe pe pardoseai* camerelor, pe covoare, pe scări s-fl In trăsuri, în vagoane, etc. unde scuipatul se u sucâ, se prâfueşte şi pătrundă prin respiraţie in plămtnl, dînd naştere tubercutosel. 4) Tuberculos» se poate vindeca, dacă bolna vul se caută de la început ; se recomandă dar ca orl-cine s’ar simţi bolnav să se arate c.t mal de timpuria medicului, căci orl-ce intlr ziere este in dauna sânătăţel bolnavului. Pentru a se feri de molipsire, se va ţine seamă de poveţele următoare : a) Bolnavul de Tubercuiosă (oftică) trebue izolat, adică sâ locuiască singur Într’o cameră, dacă nu se poate face izolarea aceasta, atunci cel puţin să doarmă singur într’un pat, avind rufâria şi aşternutul deosebit numai pentru per soaua sa. b) Bolnavul la locuinţa sa va scuipa tot-d’a-una Sntr’o scuipătoare cu lichid anti-septic pe fund (acid fenic 5 la sută ereolmă 5 la sută saO lysol 8 la suta) şi nici o dată fn scuipători eu nisip, care nu Impedică molipsirea, iar clnd ese din casă ya scuipa Într’o scuipătoare mică de buzuuar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar. c) Scuipâtorile se vor curăţi zilnic, punîndu se în apă fiartă şi fierbîndu-se din nod cu totul, in timp de 10 minute. d) Scuipâtorile să nu se deşarte niciodată prin curte sad grădini, căci sa pot molipsi animalele domestice, ci tot-d’a-una în latrină. e) Rufele şi mat ales batistele In care s’a scuipat, prosoapele, şervetele murdărite de bolnav, trebue fierte in clocote cel puţin timp de 15 minute, sad să se păstreze strinse cu Îngrijire, nesculurindu-se pentru a le da serviciului municipal să le desinfecteze. f) In caz de deces de Tuberculoasă, se recomandă familiei să nu vinză, sad să nu dea de pomană rufele sad hainele defunctului, piuă ce n’ad tost bine dezinfectate, sad sâ le arză. g) Camera in care stă bolnavul să nu se măture nici o dată, ci să se şteargă cu cîrpe udate bine în acid fenic 5% sad în sublimat 1%0. h) In cursul boalel să se facă mal multe de-sinfecţiunT la domiciliul ofiicosu'ul. i) La termenul mulârel într’o nouă locuinţă se recomandă chiriaşilor să desinfecteze bine noua locuinţă prin curăţire, prin spoire sad vopsire din nod şi spălarea pardoselel cameri lor, iar dacă se şl ie că casa a fost locuită de vre-un bolnav ofticos, să se ceară serviciului municipal a se face o desinfecţ une radicală. j) Intre alimentele cari pot transmite tube ■-culosa (oftica), fiind mal cu seamă lapfele şi carnea, se recomandă publicului ca acuste alimente să se mănince tot-d’a-una bine fierte şi nici o tată crude. k) Omul sănătos care trâeşte împreună cu cel bolnav, poate cCpăta bojla, de aceea se recomandă familiilor d’a nu consimţi la Însurătoarea copiilor, cînd unul din tineri ar fi bolnav de oftică, în caz eontrarid soţii se pot mo-lips. foarte uşor uduI de la altul şi copiii, cari nasc diu asemeni căsătorii, vor deveni şi el ofticoşi. căci oftica se transmite şi prin heredi-tate da la părinţi. l) Familiile şi persoanele cari vor lua în seri asă băgare de seamă aceste poveţe pol fi sigure că a făcut totul pentru a fi ferite de molipsire. Aceste poveţe s’ad făcut de Consiliul de I-gienâ publică al Capitalei şi se recomandă publicului a la îndeplini în interesul sânătăţel. Aprobate de Consiliul sanitar superior prin jurnalul No. 659 din 26 Maid 1898. Primar, Medic Şef, €. F. Robesnn. Dr. N. Georgeucn. PRt} SP 3CT împrumutul Oregulul Bucureşti de 41/2°/o Val. nom. Lei anr 28.650.000.—MSrcî 23.206.500 valoare lmp. germană din anul 1898 • ®raful Bucureşti a fost autorisat prin legea din 8|20 Maid 1895 şi a regulamentului acestei legi, a denunţa toate sad o parte din obligaţiunile sale 5°/o şi pentru procurarea capitalului necesar, pentru plata obligaţiunilor denunţate şi eheltuelilor relative, a emite titluri 4°/o ori 4'/»°/o, ori titluri cu losuri, servind o dobindâ de cei puţin 2V »*/0, cu obligaţiunea însă, ca sar-cinele anuităţilor ce vor resulta pentru comună, sâ fie mal mici de cit cele actuale. Prin legea din 12/24 Martie 1897 s’a stabilit ca titlurile ce sunt a se emite, să fie garantate prin veniturile din accise1e Comunei. Oraşul Bucureşti în basa sus-menţionatel legi, a redus deja la 4‘/»0/o, dobinda celor două împrumuturi negociate în streinătate din anii 1884 şi 1888, prin stampilarea obligaţiunilor şi a decis să denunţe şi să plătească. ’ a) împrumutul intern din anul 1882,83, primordial de lei 13.200.000, din cari mal Sunt lei 10.756.000 în eireulaţiiine. ft) împrumutul intern din anul 1890, primordial de lei 16.000.000, din care mal sunt lei 14.751.800 în circulaţiune, şi pentru procurarea capitalului necesar, pentru plata acestor obligaţiuni, precum şi a diferenţei de curs resultatâ prin convertirea împrumuturilor externe şi a negocierel noululîm-prumut să contracteze un împrumut de lei aur 28.650.500 = Mărci 23-206 000 v. Imp. germ.; Obligaţiunile acestui împrumut corform § 3 din legea din 8,20 Maiu 1895, vor fi primite drept garanţie, la casele publice, şi admise de Banca Naţională şi Casa de Depuneri drept depăşite pentru operaţiuuile autorisate de legile şi statutele acestei inslituţiuni. împrumutul este împărţit în 10.000 tiU. ( 1 la 10.000) lei aur 500=Mr. 405, 18.000 » (10.001 » 28.000) » » 1000= » 810. 1.130 » (28.001 » 29.130) » » 5000= > 4050, Obligaţiuni la purtător, servind o dobindă de 4 jum. la l/o pe an, plătibilă din şease in şease luni, adică 2/14 Ianuarie şi 1/13 Iulie. Obligaţiunile vor fi redactate in limba roinînă şi germană, cu semuătura Primarului, Casierului şi Directorului Coraptabilităţel în facsimile şi manuscris semnate de uu funcţionar de control Ainortisarea împrumutului se va face pe valoare nominală in curs de 40 ani, prin trageri la sorţi semestriale, ce vor avea loc la 1/13 Iunie şi 1/13 Decembrie, rambursîndu-se la scadenţele cupoanelor, următoare tragerilor. Cea d'intiid tragere la sorţi va avea loc la 1/13 Decembrie 1898 şi cea d’intiid rambursare la 2/14 Ianuarie 1899. Oraşul Bucureşti este ori cînd în drept a mări amortisarea sad a rambursa întregul împrumut. Numerile obligaţiunilor eşite la sorţi cit şi publicaţiunile privitoare la plata cuponului, a-mortisarea, libera circulaţiune a obligaţiunilor, se va publica prin Monitorul Oficial, Monitorul Comunal, prin două ziare din Berlin şi o ga- ' zetă din Frankfort p. M.; şi anume numerlie eşite la sorţi, îndată după tragere. Plata dobinzilor şi rambursarea capitalului, scutite de ori ce imposit, sarcini sal veri un scăzămînt present sad viitor, se va lace după dorinţa detentorilor : in Komlni» în Lei aur : la Casta Cosseetseald in JBuceercsti, Came etc Hancâ Meertnoromch, ttla ntt & Vo. în Bucureşti ţ în Germania în Mărci val. I. germ. calculate pe cursul fix de 81 Mărci drept 100 Lei aur: la Berliteer MMeeneletm - Oemeli-meteaft, Bcutmctee Bank, Bank fier Mlaseetet unit tseeteemtrie In Bertise f cît şi la ghişeurile de plată în alte oraşe din Germania, indicate de sus uuinilele Bănci. Cupoanele scăzute se prescrid după trecere de 5 ani, iar obligaţiunile eşite Ia sorţi sad denunţate, 30 de ani după scadenţă în favorul oraşului Bucureşti. Fie-cărel obligaţiuni se vor anexa 50 cupoane semestriale şi un talon pentru ridicarea noilor serii de cupoane, care se va face la sus-indica-tele ghişeurl de plată, fără cheltuell. Bucureşti, 9/21 Iunie 1898. PRIMARUL, (semnat) C. F. KOBEKCT. In baza prospectului de mal sus, oferim prin subscripţiune publică : împrumutul Oraşului Bucureşti 4'/«°/o din anul 1898 în valoare nominală de leî aur 28.650.000=23.206.500 v. I. g. a) In schimbul tutulor obligaţiunilor Oraşului Bucureşti de 5°/o din anul 1882/83 şi din anul 1890, denunţate spre a fi rambursate, b) contra numerariu. Subscrierea va avea loc In Germania : la Berltner Baseetelm - Oemell-chaft, Bank fur Bauetet tind tseeteemtrie, Beeetmcfee Bauk, iu Ber-lite f la Beutmctee Kffee-te’te «#• It'ceA-met ttasek, Beeetmcke Te-reisembank, JFrasek urter filiale eter Beeet-meteete Bank, d iate eter Bank fier Manetei useel tneleemtrie, in franc-fort t*. Uf. şi în Belgia, în condiţiunl fixate de sus-zisele bănci; iar aci în Bosstiseia, ett Mueeereşti la sub-seranata casă de bancă Marsseoromete, Btank 4* Co., sub următoarele condiţiunl : A) Subscrierea pentru preschimba-ea (con vertirea) Obligaţiunilor Oraşului Bucureşti de 5°fi din anul 1882 83 şi din anul 1890, va avea loc : de la 24 Iulie (5 August st. n.) pîn& inclusiv la 5 August (17 August st. n.) a. c. Obligaţiunile destinate a se converti vor fi prevăzute cu toate cupoanele neexigibile încă şi cu talonul lor. şi se vor inainta cu o declaraţiune, couţinind anul emisiunel şi numerile Obligaţiunilor în ordine aritmetică. Aceste subscrieri nu sunt supuse unei repartizări. Presentotorul va primi în schimb o egală valoare nominală în Obligaţiuni de41«l>/0 ale Oraşului Bucureşti din anul 1898. cu dobînda curgătoare de la 1/14 Iulie a. c., plus o supraplată în numerar de : 2 «fo Primă de convertire ; ll,»lo Diferenţa de dobîndă de la 5°/o—4’/*°/o pentru timpul de la 1 August 1898 _______—1 Februarie 1899, total 2»/«°/o din valoarea nominală a noilor Obligaţiuni. In schimbul obligaţiunilor 5 la sută din auil 1882/83 şi 1890 depuse, presentatorul va primi chitănţl, contra restituire! cărora se vor libera cil de curind noile Obligaţiuni din anul 1898. Obligaţiunile Împrumuturilor interne îu valoare nominală de 100 Lei se admit la preschimbare, întru cit suma totală a fie-cărel depuneri e divisibila prin 500 Lei. Formulări de declaraţiune pentru conversiune sunt la ghişeurile noastre, la dispoziţiu-nea siibscriitorilor. B) Subscrierea contra numerariu va avea loc : în ziua de Mercur! 5 August (17 August st. n) 1898 sub următoarele condiţiuul: Preţul de subscriere este fixat la 98 Leî 25 bani pentru suta de lei aur nominal, la care se vor adăuga dobînzile de 4’/s la sută de la 1 Iulie a. c. pînâ în ziua ridicărel tithu-ilor. Subscriitoril vor depune în momentul sub-scrierel uu acont în numerariu de 5 la sută din valoarea nominală subscrisă. Repartizarea, care e lăsată la apreciarea caselor unde se face subscripţia, se va anunţa in cel mal scurt timp. Titlurile atribuite se vor lua în primire contra plăţel preţului de subscriere, iu termenul de la 12 24 August piuă la 18:30 Septembrie a. c. Piuă la confecţionarea obligaţiunilor definitive din partea Comunei vom libera subscriito-rilor titluri provisorie, cari se vor preschimba la ghişeurile noastre în titluri defiuitive, în fim-ani cel inal scurt, ce se va arăla printr’o pur alicaţiune ulterioară. Bucureşti, Iulie 1898. Ilarmoroacli, Blank A Co. EPITROPIA GENERALĂ A CASEI SP STABILIMENT pentru CURA KNE1PP la Băile Nlăiiie (ifloldova) MPeschis pinii ia IU Septembrie SPIRIDON In anul acesta, epitropia case! Sf. Spiritlon a desebis Ia băile Nlă-nlc, proprietatea el, un stabiliment de dură sistem Kneipp, punindu ’l sub direcţiunea d-lul Dr. KoJi, venit anume din Wdrishof-n. Stabilimentul a fost desebis la 10 Iulie a. c. Penlru ca toţi aceia ce vor să urmeze această cură sâ aibă o. aziune şi timp de a o face Intr’un mod regulat, epitropia a prelungit sezonul bai-lor pină la 15 Septembrie. In tot timpul acesta d. Dr. Ko h va sta la Slânic. www.dacoromanica.ro que, distincţiune foarte rara si care recomanda acest produs Increderel bolnavilor din toate ţirile. Acest produs se glseste la toate drogue-riile şi farmaciile. . 1“ vederea eflcacitâţel sale suverana şi capa-oitatea flacoanelor sale, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebuie sa se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine o mică Îmbunătăţire In loc de vindecare. ‘ barraque este radicală şi mal aigurfl de cit cu ajutorul chininei singure din cauza celor-l'alte principiurl active ale quiqulnel ce conţine Qui-niumul Labarraque, şi care complectează acţiunea chininei. Quiniumul este un eztraet complect al quin-quinel, conţinind toate principiile folositoare ale acestei scoarţe preţioase, dizolvate In cele mal bune vinuri de Spania. Vinul de Quinium Labarraque este mal cu deosebire incomparabil superior orl-eărul alt remediu In ţările unde blntue frigurile, clnd bolnavul este silit să rămtie tn mijlocul miasmelor ce i-aQ cauzat boala. Din cauza eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicina din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarra- Care nu i a fost surpriia şi bucuria de a se vedea cu desăvlrsire vindecata! «Abia luasem de 8 zile vinul de Quinium La-«barraque, zicea ea, că am şi observat o îmbunătăţire superioară ; frigurile încetaseră ; «durerile şi umflătura aQ dispărut. Mi s’a In-«tors somnul, {pofta de mlneare şi puterea de «a digera. După 15 zile eram cu desBvlrşire «vindecata. De la această dată este deja doul «ani n’am mal avut nici o dată vr'un acces de «friguri şi sunt foarte bine». întrebuinţarea Iul Quinium Labarraque In dosă de un păhărel sad doua de liquer, după fle-care masă este de ajuns pentru a vindeca In scurt timp frigurile cele mal rebele şi cele mal vechi. Vindecarea obţinută prin vinul de Quinium La- şită de 1000 de dureri cari sunt consecinţa frigurilor paludiene, II se suspendase perioadele, avea faţa buhavă, burta mare, volumul splinei da trei ori mal mare. «Suferinţele ce Îndur de peste un an zicea «ea, sunt de neînchipuit. Peste trei luni am «trebuit să staO In pat, aşa eram de al»bă. «Aproape 35 de zile am avut burta umflata «Intr’un mod lnspăimtntator. Puţinul ce mtn-«cam îmi apăsa pe stomac ca o grămadă de «plumb. Cu neputinţa să dorm noaptea. Intre-«vedeam moartea şi mB predam disperărel «negre. Eete aşa de grea să mori la 38 de ani». In aceste condiţiunl, această biată femee, a luat, dună prescripţia doctorului Regnault vinul de Quinium Labarraque In dosă de 4 păhărele pe ii. DE CITIT DE ACEIA CE SUFERĂ DE FRIGURI D-na A..., din Bourbon (Francii) In virată de 38 de ani, suferea de 18 luni de friguri. Aproape In fia-care zi era apucată de nişte spasmuri şi clănţănea din dinţi timp de o oră. Apoi era apucată de nişte friguri arzătoare şi de o seto grozavă. Luase o cantitate aşa de mare de sulfat de quinină In praf şi pilule In cit stomacul nu le mal putea tolera. Nenorooita femeie era cople- Printr’o simplă Cartă poştală se comandă la Fabricele Romîne Unite Strada Fecioarei jVo. 9 SOCIETATEA PE ACŢIUNI PBHTBX7 Construcţii d« Căi ferate Secundare şi Industriale Calitate Snperloari DIM FABRICA Sticla mare 8 bani, sticla mică 5 bani APA ALCALINA \ (înlooceşte Borvisul şi Gieshtibler) AgL. STIOLA 20 BANI «erTlIe la domlcllift ■ V '"'H Produsele noastre sunt - Limfei fabricate în modul cel mal hygienic cu apa perfect sterilisata trecută prin un Oi||gg: system triplu de filtre din - cele mal perfecţionate. Din punctul de vedere al eftinâtâţei şi calităţii ele în- CamenwĂ/e ne rar adresa reprexen tmntutui generaf pentru tnatd ţara Reprezentant general 13. COURANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depoi permanent la Bucureşti şl Galaţi ATELI1RE IN BUCUREŞTI Onaplrăm orî-ea «Entitate de şina şi vagonete usate, eu preţuri convenabile ving orl-ce concurenţă FABRICELE ROMÎNE UNITE de Băuturi gazoase şi Acid carbonic lichid ____Societate Anonima. — Capital 929.000 toi SOCIETATEA ANONIMA UNGARA OK NAVIGAŢIUNE FLUVIALĂ ŞI UAHMTIUĂ MERSUL, VAPOARELOR L. Behrmann & Fii MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE BUCUREŞTI GALAŢI Strada Doamnei No. 83 fI Strada Belvedere No. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI ROBINSON & AUDEN, LTD., WANTAGE --V l'E I «St, 02. BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc. KABR BBPOSIT de ŢBT1 »l FII* (I ACCESORII ŢEVI de sondape fa deeertte de la Brăila, nevăieoite Valabil de la deschiderea Navigaţiune! 1898 pî< t la altă disposiţiune Intre Zemun (Semlln)-Belgrnd-Galntz ^(lOie Kilom.) ST4ŢII SHD ! I-ul mere în Joe de la Turna-Severin la O Martie st. n. pleacl A00 n. ► n. * ► fi® z. “ • 7« I. 9 _ ► 7“ s. a In fie-oare io se ţ te n. - 7» n. pleaol ft1* n. *• 410 z. * 840 z. ► 300 z. pleacă f l10 z. soaeţte ^ 12'^z pleacă ilu z * 10*° z. Z*mun (SeaiUn^ Belgrad • • . . Panolova . . « Hemendria . . . Kubln • • • . • Dabrovlţ* • • • MODEL 18 9 8 DamJnioă Sâmbătă Grădişte • • • Moldova-Veohe Drenoova • • • Sviniţa • • • • Mllanovaţ • • Orşova • • • • Turna Severln ► 7® z *• pleaoă { 4* n soseşte Y 4® z. pleacă j 300 z. soseşte \2W z-pleacă V40 z. r 6»* z. soseşte pleacă soseşte pleacă Loco mobile şi Treerătoare BATOZE de PORUMB Secerfttoare, Cositoare, Greble SFOABĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage gratis şi franco Vineri In fie-eare MeroarT, Vineri Damlnlol. Radaevatz • • • Calafat • • • • Widdin • • • • Lom-Palanca • • Bcohet........... Rabova • • • • Corabia • • • • Nloopoll • • . . Tarnu-Măgurele Zimnlţa • • • • Bls^ov • • e • . ► 6»° z. * 6» z. « 8® z. ► 10® z * 1GM z, ► 12** z. ► 12® n. soseşte f 8® z-pleaoă 'î 8** z. soseşte f 4® z. pleaoă \ i«z ► 6® n. In fle-care Meronri Beprmataaţa «onorai* • enui ERE UARE AS TEMA # Cm. Berlin FABRICĂ de ŞINE şmbnt Oii FERATE şi MINE Rnsoloc (B K F K H B IBRIC A de REZERVOARE şl de CAZANE MAŞINI DE ORI-CE FEL. ar REPARAŢII DE MA8TNT pleacă aoseşte pleacă Giurgiu Sâmbătă. Tatrakan • • Olteniţa • • • SUlftrla . » • Cernavoda» • Hârşova • • • Gara-Ialomiţel Brăila .... Sâmbătă * 9® n. - !•> n. ► 8® n. - 3" n. soseşte 6** n. pleasă ^ 7® z. soseşte 7® z. » 5*o ® In fle-care ► *« «. ■< Luni, ’ 1" *• M Mercur! 9" « ° Vineri. pleacă 8® z. •al mess in sas la 9 Martie stil noâ. e vor fl miol. dronlaţia vapoarelor rntre Zemaa (Semlln) şl Gal*ţl se va e întreruptă, adică prin schimbarea vi.poarelor şl anume : Un vapor va (Semlin) şl Orşova, şl an altal între Orşova şl Galaţi, conformîndu se e-acestn! ltlnerarlu.—Insă daoă apele vor scădea de tot, vapoarele elroaiă Moldova-Veohe. şl între T.-8everln şi Galaţi. De alt-fel îo privinţa aeăsta aHntit nnrâni. 1» .4. .1_________«____1^11_ In fle-oire M»rţ! J'JUI |l Damlnlol Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la — — — ----¥ «.-ooYCfm Şl uraiKLi. ua n ospata informaţlon! ooreote la toate staţiunile şl prin publicaţii. Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din ţară. (inCOPl/O'fllinT nnnn.nlm 1) Or.l» din colo.n» itlui s.nt lodlo.te uu&ervaiium generale; dreptni 11. 01»! .utmm a.«oit««..i A. to.'în „ , „ _ de »n. în Jos; i.r cl.din oolotn. drompu, * * !»otru lini» Turnn-Ssv.rln—Q.l.ţl, Tapo.relo tot plso» dup! orologiul O.t-Eîf Ae“' .°‘re e,t® an o««» !n»lnt« de oel »1 Kurop.I medie. Uter» «n? „ÎSPVaf1 S°° or® ,®*r* P‘n* ■» 5* dlmlne»t», «unt în»emn»te prin mnnîo. ta ..“Voîni »m«U«f 4 m,nBUl0r- *> V‘P°‘r“* »* Or,or. ror o.- Budapesta, în Martie 1S9S. DIRECŢIUNEA GENERALA. suc «s Intrebu lipogralia EPOUA execută totfeîîdd^ucrÂ^atingetoar^d^ao! stă arta, ou oea mal mare aourateţA şi ou preţuri foarte moderate, ®xactitatea sunt deviza Tipografiei. Madi polon (C hi fon) traaţuwsc In de Olanda da calitate ş ţeafiturS VMUL DE VIAL este m modificator ee-ternie al organismului In caşurile de: «MiHtate şenertli, eregeerea Tntflrziatâ, cca-veleeeeeţa limşâ, «aerniâ, gerderea apo-- * fitului, a forţelor alâbiciunel nervoase. * f DoSa 6816 de un Paharel de lichior in-y * mesei. El complectează nutriţiu- ^Rr neâ insuficientă a bolnavilor şi a con- valescenţilor. a* Farmacia VIAL Lyon, rue Vletor-Hugo, 14 ţl tn t6te farmaciile EnglezescI de Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargere! 50trl » lndaU' d.,c* c#rerea T# fl Însoţita de un Man 1 «o Lei ia,50 aaQ un acompt .i restul ramburs piua perto. ___EMBALAGIU 8RATIS *W| Fabrica Phillips At Son Birniiiijfliani deposit la _ WALTER T- FRANKISH COKPiNli CHINE bal. A APA MINERALĂ DE BOESZEK (BORVIZ) •ulte «utontaţl medicale aQ recunoscut c» aeea»î« «na SUCUHSALA mix HOMÎNIA >*rf şi Magazine: Caisa Griviţel, No. 22^, ■■ * s* JnsArciBează cu toate proiectele şi cu toate hi-nstalaţiml de apă pentru administraţi uni, autori-jmiparticularl, precum CtmducU de fontă, de fler, de 0*nOări«, idrouutru, Water-dosete, bă 1, lavabouri, r*«t, spălătorii, etc. repreeintanţa esclusivă a filtrelor Chamberlaml, ■toar, singurele adoptate de guvernul trances. Peste va fi instalată in propriul săâ local ; ocasiune biurourile şi magazinele sale vor 6 mă- Deposit de Maşini -Agricol© Representant general al Fabricel WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamneî No. 21 , / ^ w <>V1J Av Vo A 4 In provincie la diferiţi depositari principali, rite tn mod considerabil. ipogrsă» «HELIADE » Strada G»enwuteî Ffo, 8;f www.dacoromanica.ro Bucureşti