8ERIA ÎL—Aji'UL IV, No. 820. NUMĂRUL 10 BANI A BON? TWWf '\KZ/JE încep ia 1 -citi ue jârui - ni Ur. ai: in ţară 30 toî In sîr6iiilo să vezi sfănţueli pentru cel mai mic luctti; numai inginerii Arion şi Dobrescu sunt oameni cum se cad», în colo... jaf domnu'e ! Dar Melisianu ?! Ai vr’o expropriere la primărie ? Te duci la ajutorul de primar Melisianu, care după ce te sfănţueşte, te trimite Ia avocatul Melisiann să te sfănţuiassă din nofi! — Dar cum rămine cu Niţescu ? — L’am luat pe lingă mine în biurou cu 100 lei lunar. Va avea treabă destulă, căci vei fi ştiind că eu sunt preşedintele societăţei angrosiştilor de băuturi spirtoase, societate înfiinţată In Aprilie şi care dispune azi de un capital de peste două milioane. Vlitonrele alegeri comunale — La viitoarele alegeri comunale vei fi pus iar pe lista guvernamentală ? — Alături de Melisianu, Solacolu, etc ? Ferească Dumnezeu! 0 listă în care va figura Melisianu, Solacolu şi alţii de teapa lor, va cădea cu siguranţă. Aici, în culoarea da Galben, nici n’aii ce căuta oamenii aceştia. Iar in Verde, mă prind că Melisianu, dacă va îndrăzni să calce pe acolo, va minca o bătaie zdravănă. Şi aşa va păţi şi prin cele-l’alte culori. Top alegătorii sunt pînă in git de sfăuţuelile celor de la primărie. Nu mi e frică mie de agenţii lor; societatea noastră, a angroşiştilor, are agenţi mai buni, prin cari aflăm tot ce fac pun gaşii ăia. Toată ambiţia mea e acum ca sâ’t gonesc de la primărie ! TRIBUNA LITERARA Cauza râului ii E un fapt trist, dar cu desăvîrşire adevărat, că spiritul care călăuzeşte astă zl presa noastră romlnească, In cea mal mare parte a el, este spiritul comercial. Puţine sunt organele noastre de publicitate care afl Iu vedere vr’o ţintă mal înaltă, vr’un scop mal ideal. Celor mal multe din puţinele acestea le este rezervată o soartă mat grea; tiragiul lor atinge un număr ridicol faţă de ceea ce ar trebui să fie Intr’o ţară cu cinci milioane de locuitori; viaţa lor vegetează, şi, luate In rîs de cele-l’alte cari alimentează opinia publică, se sbat, Intre viaţă şi moarte, nevăzlud altă scăpare de cit în subvenţie, leacul care le prelungeşte agonia. Restul ziarelor, cele cari se bucură de un tiraj mare, singurele cari pătrund In masele poporului şi singure în stare de a putea să dea o educaţie, să înalţe nivelul publicului, îşi datorează lnfloritoarea lor stare materială, tocmai nesocotirii acestor principii. Şi explicarea e destul de lesnicioasă : cel mal mulţi dintre lufiinţătoril acestor ziare favorite publicului, aii văzut In această meserie o mină de aur. O mină de aur era nivelul coborît al publicului romlnesc, public trezit la o formă de viaţă socială pe care n’o pricepea, avlnd încă în sufletul săd pasiunele meschine, setea de scandal, şi In genere după tot ce este sensaţional. Acestui public i-a plăcut să fie linguşit, ca orl-ce om ignorant, hrănit patru-zecl de ani cu vorbe umflate şi cu utopii vagi din cari nu pricepea nimic, dar cari 11 plăcea să le audă, căci sunad frumos. Aceasta era steaua pe care «negustorul» setos de bani o vedea veşnic ’nainte, ’nainte de a se hotărî să scoată o gazetă. Perspectiva era frumoasă şi viitorul director şi proprietar al unul mare ziar, era destul de comerciant ea să se folosească de ocazie. Exploatarea demoralizatoare Ineeputâ, continuă şi va continua poate încă multă vreme, din nefericire. Piuă acum ea a trecut prin două faze : Prima fază a durat vr’o zece ani, începîud cam de pe la 1880, şi o putem numi faza socialistă. Utopiile socialiste, ideile da un umanitarism acut, vorbele umflate, fâgăduelile imense, deşi copilăreşti, deşi ridicule de multe ori, veneai! insă tocmai la vreme să moş'e-noască pe cele de la 1848, cari Începuseră să nu mal fie gustate. Interesul după aceste noul idei începu treptat-treptat să cuprindă publicul nostru ; tinerimea se pasiona; gazetele «social-democrate» îşi sporeaţi numărul şi, sunt cîţl-va ani numai de cînd presa socialistă guverna opinia publică. Socialismul, cu materialismul lui murdar, pătrundea Iu fiiosofie, alunga morala veche şi sănătoasă, influenţa în moravuri şi-şi făcea apariţia Iu domeniul artei. Din fericire, gogoşile erai! prea umflate, şi-afl trebuit să Plesnească ; publicui începu să vază mii adine rostul nouilor propove-duell şi graţie fap‘u!u! că mişcarea, In cea mal mare parte a el, era condusă de oameni lipsiţi d<- orl-ee talent, socLiisur-1 căzu, lntr’o cădere ridieulă şi vrednică de compătimire. Cti ciţl-va oameni mal capa4 bill cari se amestecară printre conducători văzlnd netrfiinicia doctrinelor de cari fuseseră orbiţi, plecară binişor, trecură în alte tabere şi, astăzi mişcarea socialistă nu mal e pentru ţara noastră de cit o ficţiune. Atunci începu cea de a doua fază, faza democratică. După flascul făcut cu liberalismul şi cu socialismul, o moderaţiune se impunea comercianţilor noş‘ri gazetari. Cu «ideile largi» nu mal mergea, trebuia s himbatil, marfa ; poporul Insă trebuia linguşit şi sub firma democraţiei Începu noua forma de exploatare. «D;mocraţia» Insă era o simplă etichetă de ea nu se mal ocupa presa noastră de cit la zile de prasnic. Z Inie se făcea Insa ait-ceva. Începu să se exploateze faptele sensaţionale, micile snic, sunt aruncate In capul omului care cu ideile Iul vine să demaşte infamiile, şi să trezească la sentimente mal înalte sufletul acelui pu-b ic pe care el vor să’l Înăbuşe. Dacă ’iii! este ertat, să aduc ca mâr turie, chiar modesta mea persoml, aş face apel la onoraţii mei cititori, sâ’şl aducă aminte ce campanie ueghioabă s’a dus acum vr’o doul aul, lu presa noastră comercială, www.dacoromanica.ro ciad am încercat să arăt nobleţă curentului care se ridică In Apusul Europei, şi In special să vorbesc despre bine-facerile credinţei. Neputlnd să atace ideile, afl atacat pe scriitor, viaţa, situaţia, vlrsta, necruţîn-du-ml nici un epitet murdar, nici o... apostrofă, uzitată de birjari. Am avut Insă frumosul avantaj, de a fi atacat In.majoritatea cazurilor, de superficialităţi, de oameni cari n’aU ştiut în viaţă să cugete prin el, să simţă mal adine, şi nici măcar să aibă un grăunte de talent, şi ast-fel piatra aruncată se Întorcea asupră-le. ...Cine sunt, Insă, aceşti comercianţi cari şi-afi făcut o meserie din exploatarea publicului, din înjosirea Iul ? Spre a căuta să otrăveşti ast-fel viaţa sufletească a unul popor, trebue să nu al nici cea mal mică legătură de simpatie către acel popor, tre bue să fii cu totul străin de inima lui, spre a căuta să-l exploatezi Intr’un mod atît de barbar şi de neiuşiuat. El, da, sunt slrăinl, comercianţii aceştia, sunt evrei. El sunt cauza uuică a decăderel în care zace presa noastră, şi o cauză de căpetenie a decăde rel morale care btntue In vremea de faţă viata noastră socială. Voifl dovedi Iu numărul de miine, realitatea acestui adevăr, cu toate explicaţiunile necesare. (Va urma) Al. Ant. DIN STREIN ATAl E Sgomote de criză De la discursul rostit de d. Chamberlsin, la Birmingh^m, în contra Rusiei, nu se mal potolesc, la Londra, sgomotele de criză ministerială. Se vorbeşte merefi de neînţelegeri In sinul cabinetului. Un articol din Forlniglhly-revierv, intitulat «d. Chamberlain ca ministru de externe» şi inspirat, probabil, chiar de ministrul coloniilor, dă nouă hrană ştirilor de criză. Iu acest articol se spui e că d. Chamberlain ’şl-a dat demisia acum cîte-va săptămlnl. Motiv pentru aceasta afl fost negociările din Paris pentru convenţia Nigerului. Chamberlain puse afund pe Salisbury Iu alternativa, ori să respingă pretenţiile Franţei, ori să pue pe altcineva la ministerul coloniilor. Salisbury a cedat. In cercurile politice din Londra e un secret public câ Chamberlain rîvneşte după ministerul afacerilor streine. Clnd s’a îmbolnăvit Slisbury, ambiţia aceasta a d-lul Joe Chamberlain s’a dat pe fată. N’a izbutit Insă alunei, cu toate stăruinţele sale. In loc de un interimat, lordul Salisbury a însărcinat cu grija afacerilor externe un comitet, sub preşedinţa lui Balfour. Nici acum perspectivele Iul Chamberlain nu sunt mal bune. Lordul Salisbury i a pus o stavilă prin Lumirea unul sub secretar de Stat special pentru afacerile africane, teren pe care succesele d-lul Chamberlain începeai! să devie comode. Din articolul citatei reviste reiese că alianţa d-lul Chamberlain cu conservatorii a început să se slăbească. Planurile lui Chamberlain, zice Neue Freie Prtsse n’ar avea şanse să se realizeze de cit după viitoarele alegeri generale, şi anume lntr’un minister de concentrare caie ar avea drept şef pe liberalul lord Ro sebery, drept conducător real pe d. Cham-beilain, şi In care ar lua loc şi d. Asquith, — luceafărul răsărind al partidului liberal. Forelgn fMFOIIMAŢn M. S. Regele în Rusia Serviciul Agenţiei Romlne Pete ht ff, 21 Iulie.— «Oficial». La dejunul cea a urmat revista trupelor de la Tzarskoe-Sdo, M. Sa împăratul a băut în sănătatea M. Sale Regelui Romlniel. . Sa R geJe Carol a răspuns prin cuvintele următoare: «A? alţumesc Mojestăţel Voastre din fundul inimeî că ml-a procurat bucuria de a mă regăsi azi in mijlocul frumoaselor Sale trupe a căror bravură temerară şi avînt incomparabil ce le-a condus la victorie am putut admira po cimpurile de bătaie. Numele bravelor regimente ale gardei sunt tot aşa de adine gravate în memoria mea, ca şi bătăliile ce au ornat drapelele lor cu Iaurt noi. Armata mea a fost mindră să lupte alături de o armată ce posedă cele mal înalte calităţi militare; ea n’a uitat nici odată confra-ternitatea de arme, şi se asociază cu toate sentimentele mele, precum şi urărilor călduroase ce fac pentru viteaza armată imperială, pentru iluştrii săi şefi şi mal nainte de toate pentru preţioasa sănătate şi o lungă şi glorioasă domnie a Mojestăţel Voastre. Trăiască Mojestutea Sa împăratul ! Trăiască M. Sa Împărăteasa! Coroanele Peterln ff, 21 Iulie. — Oficial. Coroanele depuse de M. S. Regele la mormtntul Im-pâraţi'or Alexandru II şi Alexandru III precum şi la mormîntul A. S. I. Marele duce Nicolse NicolaevicI, sunt in argint, formate din două ramuri de frunze de lauri aurite, smălţuite în verde şi legate priutr’un uod aurit şi smălţuit In roşu, cu marginile albe. Cea d’intlifl poartă lu romlneşte următoarea inscripţie : «împăratului Alexandru al Il-lea, din partea lui Carol, Principe şi Rege al Ro-mîniei, în amintirea vednică a războiului de la 1877 pînă la 1878 contra Turciei; 18 Iulie 1898. Pe cele-l’alte fol la dreapta se citeşte; «Declaraţiunea războiului 15 Aprilie, Ploeştî 26 Maiu, Bucureşti 27 Maiu. Trecerea Dunărei la Siatov 15 Iunie, Nico-poli 4 Iulie, Gorni-Studen 16 August.* Iar la slînga : ... Lovcea, 2 August, Griviţa 3 August, Gomi Dubnic 12 Odombre. Rahova 8 No-embre, luarea Plevnei 28 Noembre, pacea de la San-Stefano 19 Februarie. Iar a doua Coroană poartă tot In romi* neşte următoarea inscripţie: In semn de sinceră amiciţie, amintire neştearsă a strălucitelor victorii de la 1877-18. A treia poartă următoarea inscripţie tot In romtneşle: Marelui duce Nicolae NicolaevicI, comandantul suprem al armatei de la Dunăre, în timpul războiului de la 1877-78 în semn de dragoste şi amiciţie din partea credinciosului său frate de arme.* Pe frunzele de Ia dreapta se citeşte : «Ploeştî 2 Mai, Bucureşti 3 Mai, Nico-poli-Plevna». Iar la stingă: Şiştov, Gorni-Dubnic, Lovcea, Rahova. Cu ocazia morţii principelui Bismarck s’ati arborat drapele negre la toate societăţile germane din Capitală. La «Clubul uniunel germanilor din Romînia», care-şi are sediul în Strada Sărindar, s’a arborat drapelul german cu crep. Acest club va trimite o dele-gaţiune la Friedrichsruhe ; iar cele-l’alte societăţi din Capitală vor trimite coroane. Suntem informaţi că d. Gogu Can-tacuzino, cînd a plecat în străinătate, a luat cu sine mai multe dosare şi o sumă de date statistice. La ministerul de finanţe se pretinde, că d. Gogu Cantacuzino studiează in străinătate, pe basa datelor pe cari le-a luat, cestiuma inlroducerei monopolului aleo’ului. Alţii pretind, că ministrul de finanţe vrea să facă o experienţă, deocamdată în Dobrogea, cu acest monopolul asupra alcoolului. Versiunile deşi diferă în formă, totuşi au acelaşi fond, anume ideia în-troducerei monopolului alcoolului. Itinerarul intoarcerei în ţară a M. Sale Regelui este definitiv stabilit. M. Sa şi A. S. R se vor întoarce tot prin Galifia, Bucovina şi Burduje.,1, unde vor sosi Sîmbătă dimineaţa. Sîmbătă seara trenul regal va sosi la Sinaia. MM. LL. Regele şi Regina vor pleca, apoi pe la finele săptămînei viitoare la Ragaz, unde vor sta pînă la 5 Septem brie. Ieri s’a inaugurat la Tirgu-Neamţu studiul liniei ferate PâşcanI- Tg.-Nearnţu, prin un banchet dat de cetăţeni în ODoarea inginerilor Însărcinaţi cu studiile liniei. Se vorbeşte că un notl conflict a isbuc-nit Intre ministerul lucrărilor publice şi d. Ilallier, antreprenorul construcţiei portului Constanţa. D. C. Nacu, viee-preşedinle al Camerei şi advocatul d-lul Hallier, a tost rechemat din vilegiatură, ca să intervie cu influenţa sa In prejudiciul Statului. Pentru d. director al C. F. R. Se pare că controlul la trenurile de călători e mal slab de clt-va fimp, căci se petrec unele lucruri In adevăr scandaloase : Aproape nu există vagon, la trenurile de călători, care să nu aibă un compartiment rezervat cu inscripţia «de serviciu», de şi, de cele mal multe ori, pasagerii sunt siliţi să stea In picioare. Persoanele cari călătoresc în clasa I, suferă mai ales de acest abuz ce se face cu «cupeurile de serviciu.» Aceasta nu înseamnă că la vagoanele de clasa II nu domneşte aceeaşi stare de lucruri. Ni se pare eâ e nedrept ca lumea care plăteşte destul de scump transportul pe căile ferate să fie silită să stea In picioare, pe clnd te miri care funcţionar al drumurilor de fer ssfi care favorit al şefului de tren, se tolăneşte în compartimente rezervate. * * * De asemenea, e un adevărat scandal ceea ce se petrece la trenurile de plăcere. Se vlnd bilete cîte se cer, de cîte trei saU patru ori locurile disponibile din vagoane. Lumea stă grămadă, ţâră nici o socoteală, care pe unde apucă. Călătorul dm clasa II Intr’a treia, cel de la a treia lntr’a doua; câlâto rul din clasa I lu picioare, cel de la a treia tot tu clasa I, dar pe fotoliu. E o stare de lucruri absolut neregulată, asupra căreia atragem atenţia d-lul director general al căilor ferate, rugîodu’l să ia măsuri de îndreptare. Lumea care plăteşte are fot dreptul să be satisfăcută. Se atribue d-lul Vintilă Brătianu, directorul regiei monopolurilor, intenţia de a elabora un raport către consiliul de miniştri, privitor la necesitatea in-troducerel monopolului hîrtiel de ţigară. D. Dr. Georgescu, medic primar al Capitalei, a invitat pe toţi medicii comunali sâ dea iu judecată pe toţi proprietarii stabilimentelor de consumaţiune, cari nu s’aU conformat decisiel luate de consiliul sanitar superior, privitor la introducerea de filtre în toate restaurantele, cafenelele, berăriile şi cîrciuniile. Dintre cele 5 vase ale serviciului nost.,_ maritim, cari fac linia Occidentală, numai «Dobrogea» se găseşte lu porturile Romtue. «Turnu S^verin» a plecat la Rotterdam; iar cele-l'alte trei vor părăsi In curlnd portul RoUerdam Încărcate cu cărbuni pentru porturile noastre. Şcoala normală superioară se desfiinţează prin noua lege a învâţămlnlulul superior pe ziua de 1 Octombrie. Acum nu mal e In şcoală nici un elev. Cu toate acestea se plătesc şi se hrănesc un director, un subdirector, un secretar, pedagogi, sub-peda-gogl şi tot personalul de serviciu. întrebăm de ce nu s’a făcut economie şi nu s’a desfiinţat şcoala pe ziua de 1 Iulie, şi de ce nu s’a făcut economie iar nu chel-tuell zadarnicice ? La Sanatoriul din Predeal afl fost trimeşl pentru a petrece vacanţele, 75 elevi din cel mal debili de la diferitele licee şi gimnasil din ţară. In lipsa d-lul dr. Cruţescu, medicul internatelor Statului, d. dr. Ureche, care se află la Sinaia, a fost Însărcinat să viziteze Sanatoriul. Doctorul Frerikel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist in boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. ŞTIRI MĂRUNTE Din Huşi ni se anunţă căsătoria d rel Beatrice Costăcheseu' cu talentatul poiet George Murnu, ambii profesori la Iaşi. Felicitările noastre tinerel şi simpaticei perechi. * D na Sevasta V. Popescu, profesoară la Asilul Elena Doamna, soţia amicului nostru V. Popescu, a dat naştere unul băiat. Atlt mama cit şi copilul sunt deplin sănătoşi. * Congresul internaţional de chimie, întrunit la Viena, a ales pe d. dr. S. Cooia din Iaşi, preşedinte al secţiunel chimice-farmaceutice. Cronică, judiciară. Contravenţii. — Pe vremea asta de «şo-mare» a aparatului judecătoresc, comisarul secţiei îl din Capitală, d. Niţă Apostolescu şi-a impus sarcina să fui-niseze judecătoriei ocolului II cel puţin cîte zece procese de contravenţie, pentru fie-care zi con«acrată «corecţionalelor». Ziua de erl era una din acestea şi onorurile le are d. Nicolae Georgescu, comerciant, de oare-ce e chemat numai pentru trei delicte de contravenţie consemnate in trei procese-verbale dresate de comisarul Apostolescu, care are avantajul de a funcţiona Intr’o «secţie» situată In faţa prăvăliei pîrîtuluT. Intîiul proces verbal constată oă Georgescu a ţinut prăvălia deschisă pînă la orele 2 după miezul nopţel. Martorii sunt doul, din're cari lipseşte de la audienţă sub comisarul secţiei. Răspunde la apel numai N. Vasile sergent de poliţie cu serviciul la secţie, care depune cuvenitul jurâ-mint. I.—Ce ştii despre afacerea asta? Ce a făcut Georgescu ? R.—E conservator... I.—EU te întreb sa’ml spui, dacă ştii piuă la clte ceasuri ţine Georgescu prăvălia deschisă ?. R. — Ştifl că un ţine deschis de cit pînă la ceasurile uu-spre-zeee din noapte. Şi tot aşa pentru eele-l-.dfe două procese verbale, in total trei şi tot atltea jurăminte pe capul sergentului, cu o singură varianta insă in formula ultimului jurămint. Judecătorul : — Sâ nu ţi ajute DuranezeO, dacă nu juri drept. Martorul: — Ba drept jur!.. Iar judecata achită de tret ori pe rind. Uod. Curierul Băilor .sr.irifir. fiorii o ri:i Nu mal loeape nici o Îndoială : nervosi-tatea visitaforilor Slăniculul e o simplă legendă ; cu toţii sunt escesiv de liniştiţi şi de nerăbdători.— Intr’adevăr e de admrat seninătatea de suflet cu care îndură atltea mizerii, aceşti nefericiţi cari vin aici şi ’şl cheltuesc banii pentru o probabilă Insână-toşare. E dureros spectacolul ce ’ţl dă anarchia ce domneşte Iu a eastă staţiune balneară. Nu se ştie cine e mal mare aici, la cine trebue să te pllngl clnd ţi se In timpi & un neajuns. E caracteristic răspunsul nnul gar dist pe care l’a întrebat uu vizitator. — fine Iţi porunceşte ţie aici, băete ? — Toţi, Domnule. Serviciul aşa numitei administraţii e detestabil. Casierul însărcinat cu vluzarea biletelor pentru baie, face şicane oamenilor, 11 bruschează ; sunt mulţi, foarte mulţi cari regretă că s’aU înşelat sâ’şl asvîrle banii venind aici. Dar culmea scandalului revoltător a fost erl : Din iniţiativa mal multor vizitatori, uu comitet de doamne sub preşidenţia d-nel Boldur, anunţase pentru azi 21 Iulie, un malinie literar şi artistic, In beneficiul Li-gel culturale. Erl tusâ, printr’o neaşteotată şi nefericita inspiraţie, d. epitrop Macri anunţă că interzice saia Cazinulul de aci înainte oricărui maţii ea saU altei reprezintaţil dată din iniţiativa vizitatorilor, şi aceasta sub pretextul superficial că d-rul Pastia a intervenit în interesul clienţilor să< cari prea se obosesc cu atttea spectacole. E locul să notăm aici că in Slănic se află şi consulul aystro-ungar din Iaşi. Nu cred că e nevoe de nici un comentariu asupra raportului ce trebue şă existe intre măsura ridiculă a epitropişi şt presenţa în Slănic a consulului. Deja piuă acum s’afi permis alîtea concerte In benefii ii cu totul personale ; ceva mal mult: jocul de căişori s’a redeschis şi atrage o lume întreagă de jucători, furindu-le timpul de odihnă de la orele 2-6 ziua, şi de la 9—12 seara. Oare acesta să fie conform cu prescripţiile medicale P A trebuit ca sâ se producă mal întîifi o vie şi vădită nemulţumire printre visitatorî, a trebuit ca lumea să ameninţe că-şi va proctira sala cu forţa pentru ca in aflrşit d. Macri să cedeze şi să permită deschiderea sălci pentru astă-seară la orele 9 în loc de 2 ziua. Representaţia promite a fi atrăgătoare: se vor citi bucăţi literare inedite; vor fi producţiunl artistice şi mu-sicale executate de artişti talentaţi ca Bre-zeanu, Ar. Dimitriade, d na Mezetti, D ra Anghel, Elena Gliica-Budeştl etc. (’oreipoixtent. Funerariile Prinţului Bismarck — Prin fir telegraQc — Friederichsruhe, 21 Iulie. — MM. LL. Imperiale au sosit pe la 6 ore seara. Soldaţii regimentului 31 de infanterie formau gardul. MM. LL om fost primite la i,ară de familia prinţului de Bismarck. împăratul a sărutat pe contele Herbert şi a strins mina contelui Vilhelm, apoi s’au dus la Castel unde s’a celebrat o ceremonie funebră. După ceremonie, familia princiară a însoţit pe MM. Lor pînă la vagon, unde 8’au despărţit. Peste cît«-va zile, prinţul de Bismarck va fi îngropat intr’un mormînt provizoriu, apoi va fi transportat în mausoleul actualminte in construcţie; această transferare se va face peste cîte-va săptămîni. Munieh, 21 Iulie.— Prinţul Luitpold a adresat condoleanţele sale împăratului cu o-casia morţii Prinţului de Bismarck.— Prinţul Rantzau a trimes familiei iu doliu o coroană de fiori din AlpI. Berlin, 2t Iulie.— Joia viitoare se va celebra, din ordinul împăratului, Io biserica ridicată in memoria împăratului Vilhelm 1, un serviciu funebru penttu prinţul Bismarck. Vor asista : MM. LL. Imperiale, Prinţii, ambasadorii, miniştrii, cancelarul imperiului. miniştrii de Stat şi secretarii de Stat. Se asigură că vor fi invitaţi, de asemenea, Consiliul federal, Reichstagul, Dieta şi municipalitatea Berlinului. Fridericbsruhe, 21 Iulie. — In visita lor la Friederichsruhe, MM. LL. Imperiale aU depus pe cosciugul priuţulul de Bismarck o coroană minunată de trandafiri cu fol de stejari şi de lauri. Act de mulţumire Aducem prin aceasta mulţumirile noastre so-cietflţel de asigurare «Patria», pentru promptitudinea cu care a lichidat accidentul intimpiat în stabilimentul nostru. Am asigurat lu mod colectiv pe lucrătorii stabilimentu ui nostru şi acum Intlmpllndu-ee un accident lucrătorului Gheorghe Nuţulescu, care i-a cauzat moartea, numita societate ne-a plătit, imediat după producerea actelor, capitalul asigurat, cu care am putut despăgubi familia decedatului şi a o feri ast-fel de mizeria In care ar fi fost aruncată, perztnd singurul el ajutor. Odată cu mulţumirile noastre ne facem o datorie, reeomandtnd industriaşilor asigurarea colectivă a lucrătorilor contra accid-ntelor ia societatea «Patria», pentru a putea , Ia caz de nenorocire, o mină de aju or lucrătorilor safl familiei lor Bucureşti, 19 (31) 1898. (ss) Langeveld Solirăm IMllimer. Afacerea Dreyfus-Esterhazy Ordonanţa judelui instructor Bertulus cu privire la Paty du Ctam, acuzat de Pifquart ca complice al tul Esterhazy, face obiectul celor mal mari discuţii In toată Franţa. Din această ordonanţă reiese: 1. Legătura dintre locotenentul-colocel du Paty de Ciam şi E-iterliazy e dovedită. 2. «Dama voalată» despre care a vorbit Esterhary la Intîiul proces al Iul Zola, câ t-ar fi luminat nişte documente, n’a existat nicl-o-dată. 3. Se doved-şle că s’aU comunicat lui Esterhazy acte secrete ale ministerului de războiU. 4. —Paty a procurat tul Esterhazy materialul necesar ca sâ fabrice depeşele falşe şi să le trimeată lui Picquart, 5. -Planează asupra lui Paly bănuială că a falşiflcat depeşa semnată «Blanche;» în această privinţă însă va avea să se rostească justiţia militară. Ordonanţa d-lul Bertulus a provocat cea mal mare iritaţiune In cercurile militâreştl. Ziarele cari susţin pe statul-major numesc ordonanţa un adevărat act de acuzare, cum nici Labori (cunoscutul apărător al tul Zola) nu l-ar fi putut face mal bine. Iritaţiunea acer sta se explică foarte lesne. Dacă Eszterhazy a făcut falşurl cu ajutorul npul ofiţer de la statul-major (Paty de Clam), ca să sperie pe Ph quart, să-l facă să renunţe la cercetările sale cari aveaU de scop să dovedească cum câ Dreyfus a fost osîndit pe baza puor documente falşi-ficate de Eszterhazy, atunci credinţa că Dreyfus e Iu adevăr nevinovat clştigă un puternic argument. In loc de a fi trădător, Driyfus ar fi vie? tima nenorocită a unor machinaţiuiî infer-female. Consiltul de războit) care a osîu-dit pe Dreyfus ar fi fost indus In eroare. Consiliul de războit! care a achitat pe Esterhazy ar fi greşit dp asemenea. Procesul contra Iul Z >)a ar fi o prigonire. Toate aceste urmări explică de ce se urmăreşte lo Franţa cu atîta interes afacerea Picquart—Esterhazy Pa'y de Clam. Partizanii Statului Major, care s’aU remarcat făţiş In afacerea Dreyfus—Esterhazy, protestează lu contra amestecului justiţiei civile, pe care o declară incompetentă. Se crede că locotenentul-colonel Paty de Clam, din ordinul superiorilor săi, va refuza să se puie la dispoztţiunea justiţiei civile. DIVKR8K Comerţ de carne vie.— Morte| Mtmdel-man, Barcu, Moise şi Şrail Lnpus, sunt patru ovrei cari veniseră diii Iaşi In Capitală ca să angajeze tinere pentru Coustautinopol, unda văiaiî să le exploateze. Aceşti ovrei, exploatatori piuă şi al cărnel omeneşti, al) fost ppinşl de poliţie, eri, pe cind voiatt să părăsească Capitala cu ette-va neijb-cite victime, atrase in cursă, încercare de sinucidere. — Iu strada Raionului 20, a încercat erl, pe la orele 2 p. m., să se sinucidă, funcţionarul de la societatea de construiţii. Constantin Mihăilescu, absorbind o soluţiune de chibrituri disolvate în apă. pum ajutorul tjfşt de doctorul Fainics Lupus a fost grabnic, nefericitul funcţionar a foat scăpat cu viaţă. Cauzele cari afl hotârit pe Mihăileşiu să se sinucidă, nu se cuuosc. E«cr©c—Poliţia de siguranţa a capitalei a reuşit, )d fine, a pune mina pe un escroc care Foiţa noastră* In numărul de eri, sfirşindu-se nuvela tInimă de Copil», — de miine. Vineri, vom începe publicarea în foiţă a unuia dintre cele mai fermecătoare şi mal emoţionante romane, pe cari le-a scris celebrul Alexandre Dumas. 0 noapte în Florenţa este titlul acestui roman sensaţional şi artistic tot-deodată, ale cărui peripeţii înfiorătoare se desfăşură sub domnia memorabilă a Casei de Mediais. 0 noapte în Florenţa este povestirea amănunţită a unul complot înfiorător pe cari repub i 'anii celebrei cetăţi, îl urziseră împotriva capului suprem şi absolut al F orenţii, împotriva curagiosulul, dar tiranului Alexandru de Medi is. 0 noapte în Florenţa este romanul cel mal potrivit cu gustul publi ului nostru ; el îndeplineşte îndoita condiţie necesară unul roman de foileton, aşa cum ne-am propus noi să dăm cititorului : este o operă literară distinsă şi, tot-deodată, una din cele mal captivante cari s’au scris. inspăimîntase pînă şi pe ageuţil de poliţie, prin curagioasele sale escrocherii. Pelrache Ş’efănescu. zis şi Puu lit Antoneseu, avea obiceiul de a înşela pe felele tinere, pro-miţîndu-le . ă le ia în căsătorie, şi eerindu-ie un avans din dota lor; cumpăra mobile în râie, plătea 20—30 lei. şi le vindea imediat pe 100—200 lei; şterpelea portofoliurl da prin buzunare ; cu un cuvint, practica meseria sa de escroc pe o scară întinsă. Acum în urmă, Ştefânes-u a înşilat pe Ana Gădilsanca, din strada Belisarie 6, fiirlndu-I 340 leî; dar pe cind se plimba pe strada Is-vor, comisarul de sigur» nţă Maxim l’a apucat de git şi l’a trimes la arestul poliţiei. DIN ŢARA Explozia din Cimpioa. —Duminecă, in timpul cînd vijelia cea teribilă se deslănţuia asupra Capitalei, o ploae torenţia â s’a a bal ut şi asupra Cimpioel. Trăznetul lăzînd asupri runde! No. 7 a so-cietăţel de petrol «Steaua Rom nie *. mai im.lte resetvoare afl luat foc şi o «-xplozie puternică se produse. Nori groşi de fura se ridicefl în aer din păcura care luase foc şi ameninţa rtzervoriul centrai al soeietăţeî. Aiit de numeroase aU fost scinleile de la ronda 7. în cît transmise la alte ronde din apropiere, ale d-lor Ghiţâ Pop şi Q-valski, aQ luat şi acestea foc. Cu mare greutate focul a putut fi localizat pe la ora 1 din noapte. Pagubele pricinuite sunt evaluate: ale socie-ţâţei «Steaua Romînă,» la 25 000 Li; iar ale d-lor Pop şi Ovalski la 3,000 lei. t’.rimă,— O îngrozitoare crimă s’a sîvirşit In noaptea de 19 c., In circiuma iul Maier Can-ler. strada Gărel din I şl. Pe dud mal mulţi lucrători italieni be fl la o masă, se iscă o ceartă Intre Mazacezi Cezare şi M zoti Maximia. La un rnomeat dat, cel d’in-ttiO a scos un cuţit şi l-a Implinlat in par ea dreaptă a pieptului lui Mazoti Max mii. Criminalul a lugit, iar râDilul a fost transportat la spitalul SI. Spiridon. Poliţia, avizată despre cele petrecute, a pornit în căutarea lui Mazacezi Cezare, pe care l-a găsit ascuns tn bordeele d lui Batiisi de la cap- ’ taţiile din Şorogarl. Asupra criminalului s’afl găsit 3 batiste, 9 lei şi 20 de bani precum şi cuţitul eu care ’şi înjunghiase tovarăşul. DTN_S TRE IN A TA TR C*l mai mane teatru din muie va li acela al expoziţiei Parisului din 1900. După dt se spune, va Întrece, prin mărimea şi priu numărul loturilor, toate reitrele existente. Teatrul va fi instalat lu galeria maşinelor şi va cuprinde 15 000 de persoane. Sala de spectacole se compuue din cinci eiajs arcate, cla-dile In forraâ de terase, ast-f-1 că riadul de d’asupra va atinge acoperişul. Aceste etaje daU perspectiva unor arcade monstruos de mari, sprijinite pe stîlpl colosali. Fie-care d n cele cinci o turl sunt accesib:le prin uşi gigautice, cu două rîndurf de scări, destul de spaţioase pentru a permi'e evacuarea sălel de spectacol, in mal puţin de cinci minute. Scena are forma cireuUră, e mobilă şi are un diametru de 300 piciptre. Fără îndoială, vizitatorii expoziţiei vor asista la reprezentaţii măreţe, proca9iunl şi piese uriaşe in acest coloseU al timpurilor moderne. ECOURI Joul, 23 Iu'ie, trupa de operetă ro-mtnâ de sub conducerea d-lu( A L. Bobe-scu, va da pentru a ilou i oatâ Boccacio, frumoasa opi-raă eomică de Zehcl şi KOnig. CHESTIUNEA ZILEI Invăţămîntul clasic Zilele trecute a avut loc, la S irbona, Împărţirea premiilor concursului general Intre absolvenţii liceelor din Paris. E o sărbătoare universitară anuala, la care ia parte intreg corpul profesoral secundar şi superior precum şi Însuşi ministrul instru ţiel publice. Deschiderea.sqlemnilăţ-1 se fu ce prin-tr un djscurs al unul profesor, la care răspunde ministrul instru ţi, i. Anul ace-ta — c,a şi în anii din urmă de alt fel — tenia cuvintărilor a fost ch **tiui ea Invăţănilutulul secundar — care preo' u> ă de mult timp deja toa*e spirite e din Franţa cari se glndese serios la reforma acestui învfţâmînt. Di|j partea corpului didactic a vorbit d. Viclor Delbos, profesor de filosofic la liceul Henri IV. Cuvlntarea sa purta titlul: Educaţia în vederea vieţel sociale, şi a a-pări-t luvâţăuilntul clasic lu licee. Profesor de filosofie, obicinuit cu medi-tările aus'ere, cu anulisele pătrunzătoare, cu Înlănţuirea abstracţiunilor, d. Delbos a vorbit mal puţin de plasicism aşa cum sa predă la şcoală, şi mal multdeideea uina-uitâţilor Iu sensul metafisic al termenului. D. Delbos a arătat cit interesează, din punct de vedere social, de a degaja şi de a fasona, în inteligenţa şi inima tinerilor, www.dacoromanica.ro EPOCA a TÎ |{( GriO n > * Porumb Orz Porumb Orz GriO n Ovăz n GriO oi Grftt Por. Roş » » » GriO Cofatiunile 105' 2700 10550 3500 IO’ 00 2450 3000 1020 12oO 1150 1600 30 78 60 80 400 78 400 78 500 76 76 76 65 78 100 79 800 79 800 78 600 r8 500 78 77 500 77 73 800 76 300 79 600 78 500 77 700 64 5oO 75 900 77 77 200 77 74 500 78 500 62 63 76 75 78 600 68 75 400 59 80 300 45 76 78 62 76 79 500 79 800 78 78 5 60 1090 10 11 10 20 05 10 10 20 5 85 87'/» 25 10 25 7 40 7 40 6 10 75 Ma*itZ. Vag A. (locuri Mngaz. Vagon Magaz. Şlep. Vagon Şlep. Vagon Magaz. Vagon Şlep. SA.stv Vagon Wag» z. VaAsp Şl.p. ifagaz Vagon Migaz. Vagon AmericH (New- York) 22 Iulie 1898 GRÂU PORUMB Iulie Septembrie Decembrie Asia-zi leii Asiâzl Ed 69'/* 69- 69'/s 69- 373/i 378/* Apa « EltRAI,« MOŞITE Uscat GriO Hect ol 4170 | GriO Heetol 1700 Porumb » 6600 ! Porumb » --- Secara » 1100 | Secară » --- Oiz » ---| Orzfl » --- OBSERVATIUNI Piaţa mal animală cu diferite transac-ţiunl in grine noul, tn urm i concesiunilor din partea vlnzâtorilor. Oarzele susţinute şi bine căutate, secărurile bune de asemenea. Pornrnburile comune mal slabe, cele roşii negi jale. Navlul vapoarelor calm, Şlepurile spre urcare. seritimen'ul persouaiităţei, cu lumea de sensaţil de amintii 1, de tendinţe şi de vo-liţiunl ce coprinde in unitatea sa sintetică. A arătat modul cum se obişnueşle spiritul de a vedea dar în el Însuşi. A eastă lumină ce se aruncă în profunzimile cou-ştiinţei este isvorul adevăratei independenţe intelectuale şi al adevăraţii libertăţi. «Dacă parvenini a face din eievil noşlril, a zis d. De;bos, oameni conştienţi de umanitatea lor, nu avem ce privi mal încolo, şi putem zice că opera noastră csfe bună... Iată pentru ce persist a crede că grija de a forma personalitatea interioară a tinerilor răspunde infinit mal mult cerinţdor binelui pvibl c, de cit pr oeupa’ea de a fasona în el pulerl a tive numai în afară. Clini societatea pretinde să îidrepteze pe individ, prin singura vedere a existenţei exterioare, în loc de a’l ridica prin conştiinţa foi ţelor morale cari o susţin, atunci rşl lasă scopul. Ea nu mat ştie nici ce vrea, nici ce trebue. Socotim din contra că secretul vigoare! s de, dacă prosperă, că rnij-lo ul de a se reiuălţa, dacă lîncezcşte, se găseşte In respectul facultăţilor individului şi In recunoaşterea legilor proprii de&vol-tărel lor. Dor tocmai de ari cultura clasică îşi trage inspiraţia şi metodele. Prin urmare, după d. IWbos, cullura clasică ne înalţă de asupra preocupărilor materiale şi a urmărirel s-opurilor im diate şi utilitare ; ea permite omului «de a se pune tn armonie cu el Însuşi i enlru a fii i armonie eu umanitatea». Această armonie rs'e condiţia superioară a sociabilităţi. In afară de aceasta studiile clasice stabilesc continuitatea între trecut şi present. «Voirii, a declarat ora'orul, ca vocile Greciei şi a-e Romei să se asculta niarefl cu toată armonia şi toată puritatea accentului lor» căci sunt creatoare de gîndirl Înalte şi de inspiraţiun! geueroase. In numărul viitor vom vorbi despre discursul d lui Bourgeois, ministrul instrucţiei, ca>e a tratat despre Invaţămlnlu' modern. Tratările de pace — Prin fir telegrafic — Madrid, 21 Iulie. — Regele s’a însănătoşit. Consiliul de miniştri s'a ocupat de con-diţiunile de pace şi a cerut telegrafic lămuriri asupra cîtor-va puncte. Washington, 21 Iulie. — După Post, d. Mac Kinlnj va convoca congresul în sesiune extraordinară îndată după ce Spania va fi acceptat condici uni le de pace, spre a face să se voteze o lege menţinind la 100.000 de oameni armata activă din Cuba, FM pine şi Porto Rico. Washington, 21 Iulie.—D. Mac Kinley a făcut să se publice condiţiunile de pace presentate de Statele-Unite, în nota ce a remis Sîmbătă d-lui Cambon Se asigură că dacă Spania primeşte aceste condiţiuni, se vor numi plenipotenţiari de către Statele-Unite şi Spania spre a încheia tratatul definitiv, pe basele anunţate. Cota? apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de azi 22 Iulie; T.-Severiu ••••••••• 2m.94 Giurgiă...................... 2m 77 Galaţi....................... 2m.71 Afacerea Estarhazy - Prin fir telegrafic — comft fiinţă Paris, 21 Iulie. — Camera de punere sub acuzaţie a examinat apelurile colonelului Pi-cquart şi procurorului general In contra ordonanţei d-lul Bertulus In afacerea locot.-colouelulul Paiy de Clam. Ministerul public a conchis la necompetinţa generală, declartnd că in dosarul Eaterhaey n a găsit proba de complicitate in contra locot.-colonelului du Paty de Clam. Sentinţa se va da Vineri. JEaeroc/ieria Iul F.etlrrhasy Paris, 21 Iulie.—Ziarele anunţă că parchetul a ordonat o anchetă pentru a examina plîngerea de escrocherie depusă Iu contra maiorului Esterhszy de vărul sâft Christian. Aceaslă nouăa facere va fi deosebită de cea-l’altă. NUVELĂ PLATA Eram de două-zecl de ani cînd căzui Iu adevăr înamorat. Ac» ea pe care o iubeam realiza tocmai tipul ce trebuia să iubesc. Nenorocirea Insă voi ca dlnsa să nu mă iubească şi, drept culme, să iubească pe cel inal bun prieten al mefl, Eduard. El însuşi, cu şease saft şeapte ani mal mare ca mine, iubea pe Carolina cu pasiune. Nu Întrebuinţa nici o trădare In împrejurarea asta, se văzu preferat singur şi Iu mod leal, aşa că ar fi fost ridicul pentru mine ca să mal lupt precum ar fi fost şi pentru dlnsul ca să uu o ia. Dar Îmi cuuoscu desnădej lea şi simţi o milă profundă. Iu ajunul căsătoriei sale, veni la mine şi stătu mal multe ore ca să mă consoleze. Pleclnd, Îmi zise : — Fii sigură că nu voifi înceta să mă gtndese că am o mare datorie către tine... şi u’o să am tihnă ptnă cînd nu voiţi plăti-o. Vorbele lui mă înduioşară mal ales că mi se părură şi zadarnice : soarta mea era perdutâ: plecai In Australia. Anii trecură. Viaţa mea nu fu fericită. Mă căsătorii cu o scoţiană, frumoasă şi blîndă. care n’a putut să-mi alunge melancolia şi care muri după zece ani de la căsătorie, fără să-mi lase copil. Amintirea Carolinel îmi râmase merefl. Din vreme în vreme primeam scrisori de la Eduard, vecinie pline de cordialitate şi ’n cari nu uita nici odată să mă vestească cum că se gtn-dea la datorie. La vîrsta de trei zeci de ani mă Intorsel în Europa, dar fără să mă opresc nicăerl. Am vizitat pe rîud Franţa, Italia, Spania. Tocmai In al trel-zccl şi şeaptelea an al vîrstel mele mă încumeţil să mă stabilesc, de cit nu la Paris, ci la Lion. Intr’o seară pe clnd stăteam pe gtndurl posomorit, servito-ul Îmi aduse o scrisoare. Recunoscui numai de cit că e din partea Iul Eduard. O desfăcu! distrat şi văzul că împotriva obiceiului prietenului med, era foarte scurtă. Apoi o ridicai spre lampă şi citii, după cîte va formule, fraza aceasta : «A sosit ceasul să-ţ! plătesc datoria. Nu te împotrivi să vil aci, la mine, căci mi al pri-cinui multă supărare şi al pierde poate o mare fericire». Aceasta mă intrigă adine, trecutul Îmi apăru mişcător, frigurile lml turburară cre-eril ; dragostea Înăbuşită se aprinse ca un incendia. Nu ştia ce speranţă nelămurită fmi trecu prin inimă—ceva ca liberarea Ca-rolinel... Mă hotărîl, de altminteri, să ascult rugămintea Iul Eduard. Clnd ajunsei a doua-zi la prietenul med, toată speranţa himerică se împrăştie. Mă aşteptam In adevăr la vr’o veste bună, dar la nimic extra ordinar. Tnrburarea ce simţeam intrtnd In nucul săd otel din strada A'ma nu fusese provocată de cît de amintire, nici de cum de speranţă. Mă uitam In grădina de la fereastra salonului lu care fusesem introdus, tind auzii uşa deschi-zîndu se încet şi In acelaş timp un foşnet de rochie. Mă Intorsel, mă depărtai de fereastră şi, de astă dată o emoţiune teribilă, un fior de durere şi de dragoste lml trecu prin corp. Carolina era In faţa mea şi aşa de totot maî cum era cu şal-spre-zece ani mal nainte, atit de strălucitoare de tinereţe, Incit era să-ml vie leşin. Mă sprijinii cu mina de spatele unul fo-tolid şi tngăiinat; — Doamnă... nu mă aşteptam... Ea mă privea, stînd in picioare tn penumbră, cu o dulceaţă straşnică şi cu o a-terţinne care mă uimi*! — Ce-aţl făcut ca să rămlueţl aşa de ttnără ? murmurai. Nu-mi răspunse. Mă privea ruerea şi, cu toate astea, mi se păru timidă, sfioasă aproape — La am Imbătîrnit, zisei cu amărăciune. — Nu pari mal mare de trel-zecl de ani! De astă dată, lăsă privirea lu jos ; obrajii i se înroşiră. Nebuuia de altă dată apăru diu noâ, Împreună cu trecutul, cu speranţele himerice. Înaintai spre Carolina şi zisei cu uu fel de necaz. — De ce u’a venit IntJI prietenul mea ? — Avea de dat nişte ordine importante ! — E crud însă ca să vă trimi'ă In locul s&J. Ei ztmbi dulce, se făcu şi mal roşie şi zise : — Aşa a volt el ; sunteţi supărat ? — Cum să nu fia? Trebuia oare să-mi apăreţi d voastră lntll ? — Sufei iţi încă ? zise cuprinsă de turbu-rare. — Nu vedeţi? — S mteţl sigur că suferiţi din pricina mea P Ridică frumoşii el ochi; ceea ce citii în-trtnşil era aşa de dulce ! Şi nu putui să-ml Înăbuş un strigăt de durere : — E grozav ca să mal mă Întrebaţi ! Aşi vrea să fia sigură, zise cu uu aer de supunere. Se dăduse cu un pas Îndărăt şi Ince-pusa să mă privească din noa. Iii adevăr, părea că nu are două-zecl de aul. — Increde-ţe odată 1, strigai cu vocea răguşită. Te iubesc încă şi te doresc urtn-du-te şi blestemată să fie nebunia Iul E- duard care te-a pus diu noa lu faţa mea 1.. Blestemată fie chemarea asta care mi-a redeşteptat desperarea. Se făcu foarte palidă, Îşi duse mtna la inimă şi zise: — Nu e vina mea 1 — E vina d tale pentru că al venit aci fără să fi fost prevestit... E o crimă din parte-ţl ca să ludrâsneştl să te arăţi, singură, înaintea mea ! — Eft slut de vină! se auzi o voce puternică. Se deschise uşa; Eduard 1 oaiută şi pe clnd mă Întorceam spre dlnsul roloios, gata să’l vorbesc aspeu, o luă Înainte şi zise : — Plătesc ! — Cum ! Plăteşti ? zberal cu groază şi mlnie. — Dar uită-te omule... uită-le la copila asta! zise lulndu mă cu putere de mină... Adevărui lml luci ca un fulger şi o suavitate prodigioasă, o speranţă imensă şi teribilă ca o lovitură de ciocan, mă străpunseră. Rămăsei, fără glas. gtflind, plin de groază In adtacul sufletului, groaza să nu se împrăştie tot. Şi auzit pe Eduard lntreblad pe fată. — Ce zici, Margareto, crezi că o să-l poli iubi ?.. Ea Îşi înclină capul drept afirmare şi Eduard zise mal departe: — Dar tu ? — Oh! eA — strigai— ett, mi-aş da viaţa! Ce să mal spun Încă ? Am reuşit să plec, am fost iubit, plătit In mod adorabil de Îndelungata mea suferinţă, am trăit zile nespuse de o dragoste mal puternică de cit cea din tinereţe. In ziua căsătoriei nimeni nu-mi dădea mal mult de trel-zecl de ani; mi se pare că durerea mă conservase In loc să mă distrugă precum face cu mulţi alţii. Şi, In 9eara cununiei, pe clnd Ingenu-chiasem In faţa Margaretei ca să I sărut marginea rochiei şi pe clnd ea mă lumina cu tiuereţea el, mi ss aduse un bilet din partea Iul Eduard, bilet logâlDeiiit, ofilit, In care citii: «Ianuarie 1872 Datoria. — Noeni-bre 1889 Plata». Nu ştitt ce a-ţl fi simţit d-voaslră în locul meii. Din parte-mi sărutai biletul şi Margareta şi cu mine am plins ca nişte copil. I. II. Rosny. Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romîne) Londra, 21 Iulie—«Cameralorzilor». Marchizul de Salisbury declară că guvernul va sprijini China In contra ori cărei puteri ce şi-ar permite vr’o agresiune In contra aees-tel ţări, pentru motivul că China a acordat o concesiune de drumuri şi nişte lucrări publice unor supuşi britanici. Numai un spirit bolnav poale simţi Rusia In dosul tutulor afacerilor Chinei. Dacă Rusia ar obţine aat fel de condiţiuni in cit să poată să micşoreze sau să împiedice comerţul englez, Englitera se va apăra din toate puterile sale. Constantinopol, 21 Iulie.— «Oficial». S’a oprit exportul grlurilor din Scutari (Albania). RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») (Prin flr telegrafic) Ocuparea. — NonI expediţii Nerv York, 21 Iulie. — Americanii, cari sunt la Porto Rico, aii ocupat Juanadiaz şi Coamo San-Francisco, 21 Iulie. — Joi vor pleca transporturi noui de trupe la Honolulu şi Filipine. Revoltă Nerv- York, 21 Iulie. — Se anunţă din Havana că voluntarii au făcut o demonstraţie în contra generalului Blanco. Guvernul american a confiscat 9 corăbii de comerţ spaniole cu destinaţi» pentru Cuba. ULTIME INFORMATIUNI M. S. Regele în Rusia Serviciul Agenţiei Romîne Moscova, 21 Iulie.— M. Sa Regele Ro-mtniel şi A. S R. Prinţul moştenitor aii visitat azi curiosilăţile oraşului, printre cari castelul familiei Roman, mănăstirea Sna-menski, monumentul Crenadirilor căzuţi la Plevna, monumentul (tn construcţie) ce si ridică In memoria Iul Alexandru al Il-lca, măuăslirea Cidovo şi catedrala Uspeuski Biagovescen^k', unde M. Sa şi A. S. Regală s’a fi Închinat la sfintele moaşte şi la icoana M»icel Domnului. M. Sa R-gele Carol şi A. Sa R. Prinţul moştenitor aii dejunat la marele duce şi marea Ducesă SergiO, apoi aii făcut o vi-sită Mitropolitului. Destăinuirile d-luî Cbiriţescu, pe cari le publicăm tn pagina I. au produs o mare senzaţie prin toata părţile Capitalei. Agenţii primăriei. In cap cu Cantuniari umblă pe eapete să smulgă desminţiri de la d nil Niţescu şi Dines m la adresa noas tră, proferind injuriile cele mal triviale în contra d lor Cbiriţescu, Ionel Anto-nescu, etc. Aflăm că o societate romtnă este pe cale de a se constitui cu un capital de patru milioane de lei, pentru a lua de la Sfat exploatarea băilor din Govora pe timp de clte-va zeci de ani. Societatea lşl propune a construi la Govora un mare salon de cură după modelul celui din Karlsbad, un stabiliment de băl, hoteluri, vile, casino, etc. Un conflict grav a izbucnit intre serviciul minelor de pe lingă ministerul domeniilor şi comitetul central al expoziţiei. E vorba ca, drept protestare in contra d-lui Tache Protopopescu, să demisioneze mai mulţi ingineri de mine tn cap cu d. I Alimăneşteanu. Din Botoşani se anunţă, că mal tot judeţul e btntuit de epidemii. La Dlngenl sunt caşuri grave de variolă; tn oraşul Botoşani a ln-eput să se ivească tifosul, din cauza murdăriilor ce stagnează pe străzi. Societatea germană de navigaţie pe Dunăre s’a desfiinţat. Luni a plecat spre Germania ultimul vapor, Augusta Victoria, al acestei societăţi, Împreună cu Întreg personalul agenţiei din Galaţi. D. Yark*, directorul societăţii, va mal sta clte-va zile In ţară pentru definitiva lichidare a afacerilor societăţii, şi-apol va pleea la Hamburg. In orăşelul Beiuş, din Crişiana, se fac mari pregătiri tn vederea adunării generale a Astrei (asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cullura poporului romtn), care se va ţine lu zilele de 14 15 şi 16 August. S'a instituit un comitet dm fruntaşii ro-mini din localitate pentru recepţiunea comitetului central al Astrei, pentru recep-ţiuuea oaspeţilor şi peutru organizarea de excursiunl, conterioţe literare, reprezentaţie teatrală de diletanţi, bal, banchet, etc. Activitatea porturilor noastre La bursa din Galaţi domneşte o mare agitaţie. Probele de cereale arată o recoltă spletsdidă, In ce priveşte calitatea ; iar după spusele agricultorilor, cantitatea produsă la hectar este mal mult de cit mulţumitoare. * * * Iu ambele porturi vecine, Galaţi şi Brăila, s’afl nâvlosit plnă acum, in vederea expe-diţiunilor de cereale, un număr de 186 vapoare. Primele transporturi de cereale vor sosi lu Galaţi peste 7 zile. * * * Iu cursul săptămînel trecute aft intrat pe Dunăre prin gura Sulina un număr de 16 bastimente reprezintlnd o capacitate totală de 21.201 tone. Cel mal mare bastiment a fost Nador, sub pavilion austroungar, de 2 123 tone, sosit deşert nâvlosit pentru a Încărca cereale din Galaţi. Din aceste 16 bastimente 10 afl sosit deşerte şi numai 6 Intre cari şi T.-Severin al serviciului maritim romln, încărcate cu cărbuni şi diferite mărfuri. In acelaşi interval aft eşit la mare prin gura Sulina 8 bastimente cu o capacitate totală de 8.809 tone. Cel mal mare vas eşit a fost Blaimore, Încărcat cu sctndurl peutru Rotterdam. Vasele plecate aft fost Încărcate: 3 cu porumb. 1 cu porumb şi grlil, 2 cu scln-durl şi 1 cu porumb şi sctndurl. ♦ * * Iu Galaţi poposesc vre-o cinci spre zece corăbii cu plnze, navlosife pentru a Încărca cereale. Aft sosit erl dimineaţă vaporul Cerea al Lloydulul Austro Ungar cu diverse mărfuri din Triest şi Constantinjpo'e. De asemenea aft sosit vaporul englez Tidyll, nâvlosit pentru a Încărca cereale. Atragem atenţiunea cititorilor asupra corespondenţei din Slănicul Molodvei, pe care o publicăm în pag. II. ULTIMA ORA Serviciul « Agenţiei Romîne* Madrid, 22 Iulie. — Circulă ştirea că două vapoare spaniole aii parvenit să si lească blocusul Cubei şi ar fi fost atacate de americani. Madrid. 22 Iulie.—-Regele s’a sculat din pat timp de cîte-va ceasuri. Madrid, 22 Iulie.—S’au trimes trupe în Catalonia, în Aragon şi în Biscaya. O depeşă particulară din San Juan zice că W00 de voluntari spanioli s’au supus americanilor. New-York, 22 Iulie.—Se anunţă din Madrid Ini Eveniug Journal că Spania acceptă conditiunile principale de pace şi că nu va cere de cit una sau două schimbări, In caz de acceptare a acestor schimbări, pacea se va semna îndată. Washington, 22 Iulie. — Americanii vor lua măsuri în contra insurgenţilor din insulele Filipine, dacă aceştia ar avea de gînd să provoace turburărî. Mersul Trenurilor Plooarea din d« Nord | Soalrei în Ovrs de Nord Numele Staţiunilor Dlm. Numele Staţiunilor Dlm. Po 'idia-O.-Lung • • • 010 Galaţl-Ploeştî .... 5* Clulnlţa Saligny • • • ts“ O tinopol-Couatanţa • Piteşti Pariu. • • • • 7» ') Badap°Kta-Tlta • • • Ploeţtl-Iaşî 710 Lemherg-Ploeţtl • • • 0" Titu Smîrda 7«o Unghenl Ploeştl • • • 7“ ■) PIoeţtl-Braşov. • • • 7« Pa icasa-O.-Laag • • 10“ Oomana-Bmirda • • • tJW» Oălăraşl-Slobozla • • 10** PI %eştl-Vl«na .... 910 Smîrda Com uta • • • 10** PiteştI-Londra ... 111*») Teoucî-Ploeşt! .... 10** ■ Ploeştl Galaţi • • • • 11« G-tinopol Constanţa • iio* seara Bndapefita.Ploeşil • • ll*o 11*0 PI eştt-Braşor • • • 8‘* Olt»lu iţa-Const anţa . • 3« * *' 1 Co stanţa O-tlnopol • 441 8) Braşov-Ploeştl • • • • IN* Ciulniţa-Sloboila • • ftlO O^nsianţ.-Giulnlţa • • 12“ Ploeştl-Budapesta • • 6*0 Londra-Piteşti. • • • 4» •) Plteştl-pArU 6“ Galaţl-Ploeitl • • • • 5» Gcxnana-Glur?la. * • (juo Virclorova-Titu • • • 7** PIoeştT-Galaţl .... 6»o SmîrJa-Comana • • • 7*° Tita-0 -Lung .... IS®° Braşov Ploeştl. • • • 8** PJoeşt! Unghenl • • * 9“ Viena-rioeştl • • • • 910 Ploeştl Lemberg. * * 10»« Constanţa Oiulnlţa • * 94i Ploeştl G*laţl .... ll*o Iaşi Ploeştl 10»0 Goo'tanţ* G tlnopol • 70* «) Parle-Titu e» *) Tita-Budapesta • • • 11*0 O -Lung-Titu. • • • « 10« ') Acest tien olrcnll numai *) Aoest tren circulă numai Miercurea. Miercurea *) Acest tron circulă noma! ■) A'est tren nu circulă da Duminica. oît Duminica. •) Aoest tren nu circulă de •) Aoest tren nu circulă de oît Joia. cît Joia. *) Acest tren nu oironlă de *) Aoest tren nu circulă de oît Duminica. oît Duminica. PROPRIETATEA N iculescu- Andr onache Comuna COLENTINA DE VMZARE IN LOTURI MICI Un Leu Jletruf t*atrat Teren siluat la margine i Capitalei pe şoseaua Colentina-ŞlefâueştI, dapărlat numai la un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasa, posiţie loaltă presen-tind o admirabilă privelişte asupra Bucureştiu-luî, străbătută de calea ferată Bueureştl-Con-stanţa pe marginea cărei linii se pot face minunate instalaţiunl industriale Tererul ce se vinde este afară de zona de 9erviludine a fortificaţiilor. Această localitate va cîstiga o mare valoare prin construirea glirei de la Obor şi prin facerea liniei de Tramway care va merge piuă la Zalhana si al cărei traseă este îu studii!. Proprietarii reservă asemenea loc. pentru un parc, şcoală, biserică şi cimitir. Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor, de Îndată ce a treia parte diu loturi vor fi vîndute. Viuzarea ee face lu lolurl de ori ce întindere, cu preţul de un lett metrul patrat, plâti-bill In patru ani şi In patru rate pe an din 3 in 3 luni, Doritorii se vor adresa D-lni Căpitan 6. 10 AN IN Iu Strada Surorilor, No. 27 Vis-â-vls de biserica Popa-Ohiţu, Jumătate din această proprietate este deja vândută. Pentru partea rămasă vînzarea va continua în fle-care zi de la orele 7 — 11 şi de la 2—7 seara. Doritorii de a visita această localitate ce a mal rămas li se pune la disposiţie tramcare spre a ’I transporta gratuit de la capul liniei tramwayulul din caoul Calei Moşilor plnă în localitate, cu Începere de Duminică 7 Iunie plnă la 14 Iunie seara. LICEUL CLASIC SI REAL DE HĂF/ţT Director al Institutului: GW. AHGMBUUSCU Director general al studiilor I>r. MARCEL BRÂNDZA CAW.EA Moşrjhon /Io. tU4 BUCÎJREŞTI Autorizat de onor. Minister al Instrucţiunel Publice Ord. No. 38,799, aşezat în unul din cartierele cele mal hygienice şi centrale ale oraşului, acest liceti a fost creat în scopul de a servi ca şcoală model, şi este destinat a primi numai copil a căror părinţi doresc a le da o educaţiune aleasă. Instrucţiunea va fi organizată după sistemul individual, direcţiunea şcoalel ocupându-se, prin personalul s60 de serviciu, de fie-care şcolar în parte. întreţinerea materială la care cu drept cuvfint părinţii ţin atât de mult. va fi îu acest licell obiectul celei mal mari solicitudini din partea organizatorilor şcoalel. Şcoala posede cursuri primare şi liceale complecte, organisa'e conform nouei legi a instrucţiune! publice. Examenele de fine de an se trec in «Institut conform art. 64 din Regulamentul învăţământului Privat şi certificatele sunt equi-valenţe cu ale Statului. Liceul posedă cursuri pentru preparaţiuuea şcoalelor militare care vor funcţiona tot anul Tot asemenea se vor face pregătiri pentru şcoala comercială tn apropierea căreia se găseşte institutul. înscrierile se fac cu începere de la 5 August. Prospecte la cerere. NOTA. Direcţiunea uu va primi de cât 100 interul şi aceasta peutru a-I putea ingriji mal de aproape. Părinţii ce doresc a avea locuri pentru copil lor, trebuie să le ocupe din vreme. DIRECŢIUNEA Calea Moşilor No. 182 - ... - --^ V EPITBOPIA GENERALI A CASEI SP. SPIRIDON STAI LIMENT pentru CURA KNEIPP la Băile Mlăuic (Moldova) WT Deschis plnă ia /.î Septembrie *11® In anul acesta, epitropia casei Sf. Spiridon a deschis Ia băile Nîă-nle, proprietatea el, un stabiliment de cură sistem Kneipp, punindu ’l sub direcţiunea d-lul Dr. Ko h, venit anume din WOrishofcn. Stabilimentul a fost deschis la 10 Iulie a. c. Pentru ca toţi aceia ce vor să urmeze această cură să aibă ocaziune şi timp de a o face Intr’un mod regulat, epitropia a prelungit sezonul băilor pină Ia 15 Septembrie, In tot timpul acesta d. Dr. Ko li va sta la Siănir. Laboratorul de chimie Biologică» şi Industrială Dr. Bugeac şi Dr. Edeleanu 22, STRADA ŞTIRBEI- VODĂ, 22 Anaiise de arini şt lichide palhotof/ice Analise de vinuri de NubMtanţe alimentare, de inf> nerale, cărbuni şi petroleuri Analyse de ape potabile, minerale şi industriale STUDIA RE §i ÎMBUNĂTĂŢIRE de procedeurî industriale — Serviciu zilnic special pentru colet ele ce sosesc prin poştă. www.dacoromanica.ro care, singurul mijloc de a restabili forţele corpului. «Ceea ce precede pot certifica sub jurSmint şi încă o dată exprim profunda mea recunoştinţă inventatorului acestei licoure. Semnat : Franlr Bergheim, la KOsslarn, Germania, 3 Februarie 1896». întrebuinţarea gudronului luat ast-fel la fie care masă e destul pentru a vindeca In puţin timp guturaiul cel mal încăpăţînat şi bronşita cea mal inveterată. Clte o dată se ajunge vindecarea chiar a unei fiisil biue declarate căci gudronul opreşte descompunerea tuberculelor plâminulul, omorind microbii răi, căuşele acestei descompuneri. Este simplu şi adevărat. Gudronul Guyot se găseşte la toate farmaciile. vărs şi mă făcea clte o dată să petrec toată noaptea fără să dorm, a dispărut cu dssăvlr-şire ; de aceia exprim aci «ea mal perfectă a moa recunoştinţa. Cura mea n’a ţinut de cit 10 zile şi rai-a adus o sănătate perfectă după care oftam de atlţia ani. «Aceia cari se află In această stare să recurgă la acest mijloc şi sunt sigur că se vor bucura ca mine, căci vor ciştiga un somn liniştit şi «Deja de mal mulţi ani sufeream de o tuse cronică care începea regulat toamna, In timpul iernel atingea o aşa violenţă In cit aveam nevoie de toată vara pentru a’ml restabili forţele, de şi această tuse puternică nu mă părâ-sia nici o dată de tot. «El bine, Gudronul Guyoţ, bate toate cele-l’alte preparsţiunl, siropuri, pastile, etc. «După ce am luat numai un flacon, această DE CITIT De aceia cari suferă de TUSE, BRONŞITE, CATARE, GU-TURAIORI VECHI NEGLIJATE «Pot să va mărturisesc pe conştiinţă că licoarea de Gudron Guyot este într’adevăr un remediu eficace şi lucrează în mod viguros in reparator precum şi o bună poftă de mia tuse aşa de violentă, care adesea mă făcea să contra bdlelor pentru care este recomandat f f M i > 1 I f / IV (Chicago) CEA MAI MARE FABRICA DE . ^^teSECERATOARE CIILE8AT laflsSHF „izbaivda” lAstă-ţi ,,Secerătoarea cu legat” cea wial populară, preferată celor-l’alte din causa solidităţi lucru Iul, Juncpionărel exacte şi puţinelor piese ce se u\ea\ă. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 5 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. Numai Izbînda va corespunde. ir SECERĂ TOARESIMtPEA -mm »| ■ fcl V Trainică. Durabilă. ImTOefe SOOOBICaŢI VINBUTEÎ 1 HAŢIOHSAEĂ Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI ta 90 Au/ţunt MÎ7 Tablofi circular colosal executat de renumiţii pictori artişti din Mtinich PMJTZ, AĂRMEGER, FHOSCH, REI8A-VMiESt, ni JVEWJMMAJV1V după ridicări făcute la faţa locului rwî r DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa A pină la 6 seara JjPreţul de intrare: t left de persoană, iar _ pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de grade inferioare, 50 de bani. ţf' Intrarea 2 Iei de persoană şi 1 left — pdntru copil Bucureşti, Bulevardul Colţea, (ţinea M*rt»nărie) Englezesc! Fer şl Oţel Sigure contra focului şi spargere! ■■mm»: ROREE J¥OC STEEL MIŞJl Fabrica Phillips A Son Bîrmin^liain DEPOSIT LA «w WALTER T- FRANKISH Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 m c r/itESTl, STRAJĂ A STMAMltlAX A o. 12 BBAILA, BULEVABDUL CEZA, No. 79 | CBAIOVA, Strada M. Kogălniceanu No. IO «0T SINGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA succes intrebu Societate Anonimă pentru Industria PetroleuluT Tipografia EPOCA executa tot felul de lucrări atiugStoare de acea st& artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea «unt de vi ga Tipografei- Madipolon (Chifon) franţuzesc In de Olandă, CAPITAL SOCUL LEI 10,000,000 DEPLIN VÂRSAT de calitate lilMAIMWWW'Q't MARELE MAG ASIN ROMÂN y ţesătură Petrolett, Benzina, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars, Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că in acest Magasin se vind tâte . - - -• s’a maj fjeut Parafină, Catran, ASPHALT articolele cu preţuri fabulos de eftin, RARE MIEM/CERE UE PRETURĂ şi soldează toate noutăţile dm sesonui de Vara De recomandat pentru rochii: Zefir urî, Toaluri, Kaznrine, I.Hliinglurl, flrenndine foarte efltne CUPOANE de diferite mâtâsârii şi Lainagiuri se vînd cu 50 o/„ Rabat (l/* preţ) CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi entorate, calităţi bane de ta Cei 2,SO in mua Cel mai mare asortiment de Lainagiuri şi Mătăs&rii, Olande, Chifon ne Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc. BATOANE §PFATALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Mtgasin se poate procura TrmiurI gata pentru mirese de la Lei 150 pînă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii peutru comenzi de orl-ce fel de lingem şi broderie de mină, pracum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. [-J jlg§ bucata, numai la marele Magazin „EA BALON** Strada I W f w *0 Coral I, No. 72. Pentru înlesnire se vinde ’/i saft */« de bucată. Pentru provincie se trimite Îndată, dacă cererea va fi însoţită de un Man-it Poştal i e Lei 13,50 saft un acompt si restul ramburs plus porto. ________ EMBALAGIU GRATIS Uleiuri minerale, Luminări de Stearină Pentru Comande a se adresa la Oirecţixtiiea Oeiierala Strada Doamnei, No. A L«s veritablea Eaux minerale* de BUCUREŞTI No. 9, Strada Berzei, No. 9 TELEGRAF, BflZ, APA încălzitul central LUMINA ELECTRICA TELEFONE PAR ATONE RE FILTRU CHAMBURlANi) PASTEUR TUBURI de BASAI.T, PU MB, FONTA ,1 FIKB C E O S E T E __efe toate felurile (lout â l'egoul) Bâile Bercul a ne (Meliadla) Exig.r I. n.m iot Ii «.paul. st l'stlqustte. Litseiriif rirttillu PistlIleiteVMjMitlu PiSTILLE YICHY-KTiT fabrkjudea aveo Ies soia naturala extraits des Eaux de VUhy-ftut Comprimi» de Vidty amx asia aatarala V40*+Y-£TAT psar pripacsr rwn artfăslalla 1. VIOHY OAZEU8E „ “:1 Tss&frhr&s?' MAŞINE DE BUCATE din Renumta fabrică recunoscu-hte cu cole mal bune §i cele mal econo-rae in combustibile. Midi literale din Zi ne de orl-ee dimensiune eu sobă pentru încălzii apa din Hale DUŞURI pentrn CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA «If LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS L1TTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 v I * - ă . v i s tio Episeople MARE I>FPOSIF «le ţoale articolele atiiiK&toare de aceaattii branşă BIROU de CONSTRUCŢIE.-Exp ort OK O.VOAKK " la Expoziţia «llu BacarescI Iu 1894 Fabrica de Motoare Deutz, Colouia-Deutz 42.000 motoare de o putere mai mare de 170.000 cai în exploatare, din cari peste ÎOO de motoare in Rominia 210 premii şi distincţiunî numai pentru motoare cu gaz şi benzină » | Ţuică de Florica , 1 11 Lacrima * de Prune | ] __ţ_ Ţuica de Goleşti ___________ . (Marca de ComeroiĂ este depusă la Tribunalul Argeş) , Ţuic» este fabricata din prune; singură nevătămat/» re Rotoare origtnate „Otto“ cu gaz şi benzină pentru scopuri industriale şt iluminat electric de i|!î-flOO cai putere• sănătăţei; cel mai bnn apetissant. IVn trebuie xă lijtseaiscă clin nici o casă Singurul depozitar pentru Rominia E. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfîntn Dumitru No. 8 Mare Depozit la g*ara ( * Crrvrite pentru »*»« ţ/von nă etv ndrrut MOIV H. HĂnuCESCC, — MHtrşti, 8. — Bucureşti.