SERIA IL—ANUL IV, No. 819. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an !n ţari 80 lei; In streină tata 60 lei Şase luni ... 15 » » » 26 » Trei luni . . . 8 » » » 13 * Un număr tn streinâtate 30 bani MANUSCRISELE NU SB ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8. — STRADA CLEMENŢEI — No. 8 Hdltla a treia MERCURI, 22 IULIE 1898 0i i TELEFON NUMĂRUL 10 BANI ^ANENCIURILlB| AnunciurI la pag. IV.0.30 b. lima » * » HI......2.— lei » » » > II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul UN NUMĂR VECHIU 80 BANI ADMINISTRAŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 FUNERARIILE lui BISMARCK ASQCIATIUN1LE CE ŞTIA SOCIALA i Am constatat că una din carac-teristicele epoci! actuale e aceasta : Un individualism extrem, consecinţa a liberalismului economic, care a pulverizat toate forţele închiegate ale ţărel, şi a asigurat o victorie uşoară elementelor străine. Aşa fiind, te prinde mirarea cum de a putut stărui, atîta vreme, legenda că liberalismul a emancipat clasa negustorească de la noi, cînd tocmai contrariul e adevărat. Tot ce ad făcut liberalii e că aQ sporit tagma politicianilor cu ceva elemente recrutate din clasa mijlocie şi că, în epoca de corupţiune a lui Ioan Brătianu, aQ răsărit dintre negustori cîţl-va milionari, cari s’aO îmbogăţit, nu din negustorie, ci din politica. Nacu, milionar, şi Lipscanii evrei. In aceasta se rezumă şi minciuna aceasta liberala. Economiceşte, negustorii şi meseriaşii romînl aQ fost daţi pradă elementului evreiesc. Liberalismul economic, cu desfiinţarea breslelor şi disolvarea tuturor grupurilor sociale, cu individualismul lui neţărmurit şi principiile de liberă concurenţa, a pus faţă în faţă pe industriaşul străin bine oţelit pentru lupta şi pe meseriaşul romîn, nepregătit, izolat şi lipsit de protecţie. Şi aceasta se petrecea tocmai în epoca cînd, schiin-bîndu-se toate nevoile noastre de traiQ, trebuiai! să se prefacă toate condiţiunile de producţiune. Industriaşul strein a fost dar în măsură de a satisface gustul nostru pentru moda occidentala, iar meseriaşul romîn a fost prada cucerirel evreeştl. Politiceşte, clasa negustorească a fost, de asemenea, îngenunchiată. Individualismul extrem are, a-dese-orl, drept urmare, o interven-ţiune excesivă a Statului. Slăbiciunea isvorltă din pulverisarea grupurilor sociale, sub înrîurirea doctrinelor liberale, solicită amestecul Statului pretutindeni unde un serviciu public cată a fi îndeplinit, iar societatea desagregată şi slăbită nu e în stare, prin ea însuşi, a corespunde chemării sale. Despotismul Statului, mal puţin jicnitor pentru cel bogaţi ca şi pentru cel săraci, apasă cu deosebire asupra clasei mijlocii, asupra ele mentelor negustoreşti legate prin daraverl varii şi multiple. De aceea clasele productive, industriaşii şi comercianţii, cari, în ţările sănătos organizate, alcătuesc baza aşezămîntulul politic, nu aQ la noi înrîurirea lor legitimă şi sunt subordonate claselor improductive, cum sunt funcţionarii ori profesiunile liberale. Ast-fel se explică pentru ce unele colegii electorale din Moldova, unde elementul negustoresc lipseşte, se arată mal independente de cît acele colegii în cari predomnesc comercianţii romînl, robiţi de administraţie. Economiceşte, prin desfiinţarea breslelor, clasa de mijloc a fost cotropita de evrei. Politiceşte ea a fost îngenunchiată de lăţirea peste măsură a aparatului Statului. Lecuirea acestor rele o putem afla în principiul asociaţiunel. D’aceea, într’un articol precedent, sub titlul «Bazele unul program naţional», am ajuns la aceasta concluzie: Principiul asociaţi unei şi organ izarea elementelor naţionale cată a întări clasa mijlocie romînea8că, şi a’i da putinţă de a susţine lupta cu concurenţa streină. Asociaţiunea înfăţişează această mare superioritate d’a face ca iniţiativa privată să producă maximul de efecte ce poate produce şi d’a reduce aparatul Statului la minimul necesar. Acest principia ne dă nouă, ca partid, o atitudine precisă în materie sociala, ţinîndu-ne d’o potrivă departe de individualismul absolut, care distruge orl-ce forţe închiegate şi de a tot puternicia Statului, care amorţeşte orl-ce iniţiativă şi robeşte orl-ce energie. Un conservator. IJ¥ LAXŢ Rugăm pe cititori să-şi pue următoarea întrebare: — Ce ar fi fost, dacă împrejurările ar fi vrut ca vizita Regelui la Petersburg să se facă fiind conservatorii la putere ? Doamne ! S’ar fi cutremurat văzduhul. Partidul liberal ar fi lansat un manifest fulgerător, acuztnd pe ^reacţionari» că aii «trădat cauza civilizaţiu-nii şi au vlndut ţara hrăpitoarei Rusii.* Pe tema asta s’ar fi făcut agitaţii tn toată ţara, s’ar fi finul întruniri publice In oare violenta limbajului n’ar fi cunoscut margini, s’ar fi înscenat mani-festaţiuni pe stradă, s’ar fi spart geamurile Palatului. In loc să fie «reacţionarii» la putere, împrejurările au făcut să fie «patrioţii.» Singură această circumstanţă e de ajuns pentru ca vizita Regelui la Petersburg să nu însemneze «trădarea şi vinderea Romtniei la Ruşi», şi pentru ca ţara să fie scutită de frămtntări păgubitoare. Noi avem tot cuvlntul să fim mulţumiţi de aceasta. Lanţul « Vulturului alb,*t legat de gl-tul şefului partidului liberal, e pentru noi o deosebită satisfacţiune. De aci ’nainte, partidului liberal nu’i va mat fi îngăduit să se seriească de politica externă a ţării, ca de o armă de partid. Cînd conservatorii vor fi la putere, liberalii vor trebui să’şi caute alte arme, mai puţin vătămătoare ţărel. Scuzele de la Iaşi şi lanţul < Vulturului alb,» constiiuesc o botniţă care pe veci va tine închisă gura păcătoasă a partidului liberal. ------------——»-----------------— SCANDALURILE DE LA PRIMĂRIE Un şir de scandaluri s’afl petrecut sfiptă mlDa trecută la primăria Capitalei. Actorii acestor scandalul I sunt un ajutor de pri mar, un consilier comunal, doul foşti fuuc ţionarl al primăriei şi mal mulţi agenţi al colectivităţii, Intre cari şi Ionel Autonescu şi Niţă Berechet. Aceste scandaluri nu sunt de cirpo^lusul situaţiei disperate In care se găsesc colec tiviştil. In adevăr, In Capitală ca şi In provincie, situaţia partidului care deţine puterea este detestabilă. Cetăţenii sunt revoltaţi In contra nemer niciel şi hoţiilor de tot felul ale colectiviştilor, şi aceşti cetăţeni vor fi chemaţi peste puţin să-şi spue cuvlntul lor, mal lutîifl cu ocazia alegerilor comunale, şi apoi cu prilejul alegerilor legislative. Colectiviştii ştifl bine ce verdict vor da cetăţenii, şi lu aceste împrejurări, el caută acum să-şl Înjghebeze un aparat administrativ cu care să lupte la alegeri. De aceea vedem petreiludu-se scandalurile acestea ne mal pomenite, In cari agenţii electorali se erijează In stăplnil autorităţilor, impunli.du-şl voinţa lor In numirile şi Înlocuirile funcţionarilor Statului şi al co-muuelor. . Destrăbălată era administraţia colectivistă şi mal ’nainte, dar acum, alegerile comunale afl făcut ca nici să mal fie vorba de administraţie, ci de instrumente electorale Întreţinute cu cheltuiala contribuabililor. S c ii in p â ţară!. de Gumma I MAMIS8 AJOOvS | '______ti-ii*_____' — Mul minţi d-lui Revisor că vă batem la şcoală? „UN BUN RONIIN" Incidental din Cern&aţl.—«Ovrei gre-co-orlentall».—Regele Carol ţi d. baron Mustatza. — A-dev&raţii romînl Incldetttul'din Cernăuţi Nu numai în Bucovina, dar şi îrî toate ţările locuite de romînl a produs o penibilă impresie incidentul fie la gara din Cernăuţi, cu ocazia trecereI M. Sale Regelui în Rusia. D. general Vlădescu a prezintat Regelui pe d. baron N. Mustatza cu cuvintele r — Majestate, să’mi permiteţi a prezintă M. Voastre un bun romîn. Şi Regele felicitînd în romîneşte pe «bunul romîn», acesta a răspuns in nemţeşte — Mojestate, nu ştiu romîneşte, căci noi suntem crescuţi aici nemţeşte / ' ■ „ Multă lume cetind prin ziare acest incident, a rămas cm impresia că Romînii din Bucovina sunt pierduţi, sunt germanizaţi. Acum însă vine Patria dt» Cernăuţi, organul partidului naţional romîn din Bucovina, şi lămureşte acest incident penibil într’un mod magistral. «Ovrei greco-orlentall» Relevind cu indignare incidentul de mai sus, organul partidului naţioual romîn din Bucovina îl explică ast-fel: 'Ori şi cine ar fi putut epune aceste cuvinte Maj. Sale Regelui, numai baronul Mustatza nu, care combate ideea naţională şi face reclamă pocitulul 'Bukowi-naerihum» internaţional. 'Este o încercare ridiculă a introduce o noţiune etnică imposibilă cu 'Bukotvi-naerthum»-ul baronului Mustatza. Pină acum om fost singuri Ovreii pe faţa pă-mintului, cari om depus în unele ţări individualitatea naţională, acomodindu se limbei poporului dominant şi păstrind numai confesiunea drept notă caracteristică. «Această doctrină voeşte să o transpus baronul Mustatza in Bucovina şi spoliind populaţiunea de caracterul ei etnic, să o transformeze intr’o speciă de «Ovrei greco-orientali», căci nimic alta nu va se zică 'Bukoninaerthum» ul. Regele Carol ţi d. baron Hastatza Urmînd apoi cu impresia pe care o produs’o asupra romînilor bucovineni acest incident, organul citat continuă : *Noi mm suntem chemaţi a controla ce hnpresiune a făcut asupra Maj. Sale Regelui *bunul Romîn*, presentat de generalul Vlădescu, şi nu căutăm să analisăm nici decepţia generalului după resultatul neaşteptat al presentărei. «Credem că generalul Vlădescu va avea tn curînd ocasiune să se convingă cît de deplasat a fost atributul 'bun Romîn» la adresa baronului Mustatza, şi suntem convinşi că regretă deja astă zi scena penibilă, pe care a provoccd-o tn bună credinţă. «Dar după ce baronul Mustatza a pri mit tn faţa Regelui atributul de *bun Romîn» fără de a protesta, suntem noi datori a declara că «Romînii buni» din Bucovina nu sunt de tagma d-lui baron Mus tatza. •Nu I Altcum sunt romînii 'buni» din Bucovina, tn alte idei au crescut, alte sen- timente păstrează şi nu le t ruşine de vorba rominească. Baronul Mustatza stă singur în cercurile romîneşti eu doctrinele sale, atît de singur, in cit deja '%a0mult i se trage la îndoială chiar şi dreptul de a se gera de romîn, fie bun sau rău.» » Adevăraţii romtnl «Suntem romînl şi voim să rămînem romînl buni în Bucovina rominească, şi combatem pînă la ultima consecuenţă pe aceia, cari uitînd zimbrul din stema ţării, uitînd moaştele sfinte de la Putna şi nenumăratele monumente de glorie romtnă pe acest pămint, voesc să ne facă de batjocura lumii : m» popor fără limbă şi conştiinţă naţională. ■ 'Ţinem la Monarchie, suntem gata tot-d’auna a da tribut în. sînge şi sudoare pentru apărarea tronului şi ţării, suntem fii loiali şi credincioşi ai împăratului, dar suntem Romînl şi numai ca Romînl ne putem face datoria». ' Ţinem la autonomia ţării şi reclamăm lărgirea el, dar nu pentru a preface ţara în un melegar al străinilor traşi împinşi din toată lumea, ci ca să păstrăm neschimbat caracterul istoric al ţării, des-voltlndu-l conform spiritului timpului şi conştiinţei noastre naţionale». DIN STREIN ATATE Situaţia în Spania Acum, ctnd tratările pentru pace se pot considera ca începute toate, privirile se întorc spre situaţiunea din Spania. Cum va primi opiniunea publică de acolo pacea ? Fără Îndoială că ea va fi considerată ca ru şino&să, căci guvernul spaniol va ti nevoit să primească condiţiunl grele. Actualul prim-ministru pare a-şl da perfect seamă de situaţiune. Om bătrin, fără ambiţiuni d’aci înainte, d. Sagasta paro hotărit să se jert fească pe sine ca să scape dinastia. El va Începe tratările de pace, va stabili con diţiunile şi apoi se va retrage, lăslnd guvernul generalului Polavieja. întrebarea e dacă jertfa aceasta va fi sufi cientă. Sunt temeri serioase că cea dinţii urmare a Inchieril păcii va fi izbucnirea unei revoluţiunl. Mişcarea Carllată Pe dnd toate partidele stafl In rer.ervă/ rar liştil se agită foarte mult, eu toate măsurile se vere luate de guvern pentru garantarea ordine! Partizanii lui Uon Carlos cred că a venit timpul şefului lor. El sunt foarte puternici In provinciile basce, în Valencia, Salamanca, Urgel, Oviedo, Pam-peluna. Chiar Ita Catalouia, regiunea cea mal industrială a Spaniei, carlismul s’a întins. Faţă cu republicanii, cari sunt împărţiţi in tr’o sumă de grupuri, carliştil afl superioritatea că şefii lor sunt uniţi. Va atirna foarte mult de la Franţa ca revo-tuţiunea pe care o pregătesc carliştil să izbucnească ori nu. Guvernul francez, supravegbilnd sever graniţa Pirineilor, poate paraliza pe car liştl. La Madrid se crede că guvernul francez va face toiul pentru menţinerea actualei ordine de lucruri In Spania, căci speră că, după Încheierea păcii, Spania Be va alipi la alianţa franco-rusă. Neue freie Presse din Viena spune că asemenea tendinţă exista deja, destul de puternică, la Madrid. Farelgu TRIBUNA LITERARA Cauza râului De cincl-zecl de ani încoace, de clnd o mişcare de stradă a schimbat faţa lucrurilor In ţara rominească, o adlneă prefacere a urmat In moravurile noastre, o schimbare In rătt a tuturor convenienţelor sociale şi a tuturor sentimentelor noastre de mal Înainte. Cu deosebire, de vr’o două zeci de ani, prefacerea aceasta se simte mal adine şi mal greii de cit orl-clnd. Am văzut, cum rlnd pe rlud, datinile bă-trlne afl fost lăsate în părăsire şi sentimentele de patrie şi de onoare batjocorite, safl cel mult pomenite ca nişte amintiri dintr’o vreme barbară; cum entusiasmul apune In tinerimea noastră sleită de ex-cexe safl otrăvită de o filosofic abjectă. Credinţele ,echl şi Întăritoare, urgisite; idealul, dispreţuit: iată ce a zăcut, de două decenii, şi mal zace şi acum In noaptea care a Învăluit sufletele urmaşilor Iul Ctrlova şi al lui Bolintineanu ; iată rodul trudnicelor osteneli ale generaţiei de idealişti cari afl ridicat la 1848 stindardul sîngeros al Revoluţiei. Şi toată stricăciunea aceasta, tot putregaiul care s’a Întins cu o iuţeală altt de groaznică asupra Întregului nostru organism social, In aceste ultime decenii, nu’şl găseşte explicarea de cit lntr’uu singur fapt capital: e vorba de modul cum s’a făcut schimbarea de lucruri, de la 1848 încoace: Ruperea cu tradiţiile trecutului, neglijarea legii de continuitate, care este condiţia de căpetenie pentru ca un popor să progreseze—aceasta este cauza tuturor relelor cari blntue actuala societate. Fiind veşnic cu ochii ţintă asupra apusului, căuttnd să imităm orbeşte toate iscodirile la modă lu Frauda safl In Belgia, a trebuit să se închege o viaţă socială independent de cea anterioară, şi care era fatal să nu dea nici un rod, întru cît nu era pusă In legătură cu mediul şi cu fondul vie-ţel de mal Înainte. In deosebi, ideile cari afl frâintntat Occidentul In ultima vreme şi-afl găsit la noi un răsuuet puternic, adepţi fanatici, propagatori neobosiţi, cari şi-att făcut o datorie din a nimici vechile credinţi şi sentimente ale poporului nostru. Volterianismal cu su -perificialitatea lui şi materialismul exagerat, afl alungat din inimi toate pornirile nobile, de odinioară, lnlronlnd In locul lor pe căllul tuturor sentimentelor frumoase egoismul. Inima acestei noul Gomore a fost Capitala noastră, patriarchalul Bucureşti de acum o sută de ani, prefăcut într’un vast cuib de corupţie, tntr’o imensă mocirlă din care se exalaţi şi se inal exală Încă asupra ţării Întregi miasmele cele inal ucigătoare de suflet. Putregaiul de la centru se Întinde merett asupra Întregului trunchifl al arborului nostru naţional, graţie unul «element de progres» care zilnic capătă mal multe forţe şi care din «focar de lumină» cum trebuia să fie, a devenit In ultima vreme o adevărată u. neltă de pierzanie. Acest «element de progres» este presa. Şi acum iată ce voesc să susţin în acest articol: presa noastră este cauza de căpetenie a tntinderel pe care a luat-o conru-perea moravurilor noastre ; presa—din motivele pe cari le voifi enumera mal la vale —a fost factorul de căpetenie In crearea a-cestel nenorocite slărl de lucruri. înţeleg In ce situaţie primejdioasă mă pun, clnd afirm aceasta, dar aşi voi să fifl ascultat Înainte de a fi oslndit. Dacă presa—în cea mal mare parte a el, şi Iu special aceea care se adresează maselor—a ajuns a fi o causă de conrupere şi de Înjosire, lu loc să fie o cauză de Înălţare şi luminare, explicarea se găseşte Iu condiţiile anormale In cari s’a desvoltat această presă, In anii din urmă; cauza sunt elementele cari afl cotropit-o Iu vremea din urmă şi i afl coborlt nivelul attt de mult. Aceste elemente cari afl Înjosit presa şi afl făcut’o să devieze de la calea el normală, sunt acel paraziţi al societăţii roml-neştl actuale, acele elemente prin escelenţă distrugătoare, cari, mal răfl ca lăcustele, nu iasă de cit jale şi pustia, pe unde Îşi Îndreaptă paşii: sunt ovreii. . www.dacoromanica.ro V Evreii, cari ne-afl courupt limba, cari ne-afl stricat moravurile şi ne-afi Încătuşat ecouomiceşte, afl Înjosit şi această forţă de progres, care se numeşte presă; afl prefăcut farul de lumină lntr’un miraj care afundă In valurile murdare pe Încrezătorul călător. Dar, spre a ne da seama mal bine despre aceste adevăruri, să ne aruncăm o clipă ochii asupra stării In care se află presa noastră de cîţl-va ani Încoace. (Va urma) AI. An*. INFORMAŢII Ţarul şi M. Sa Regele au fost aclamaţi frenetic de uralele nesftrşite ale unei mulţimi numeroase. Despărţirea a fost f. călduroasă şi plină de o mare cordialitate. M. S. împăratul şi Marele Duce Mihail Nicolaevici aii sărutat de mai multe ori pe M S. Regele şi A. S. Regală Prinţul moştenitor a sărutat pe toţi Marii Duci. M. S. Regele şi A. S. Regală Prinţul moştenitor ’şi au luat rămas bun in parte de la fie-care. Cind trenul s’a pus in mişcare, Ţaral a mai atrins încă odată in mod călduros mina M. S. Regelui şi ’i-a adresat ultimul adio. M. S. Regele pleacă la Moscova. Oronicăi judiciari Preşnl. — Zidar de meserie, G. Florescu a reuşit, tn vreme de ciţf-va ani numai, sfl-şl dureze un cazier judiciar alcătuit din cinsprezece condamnări judiciare cari variază intre o lună şi trei de Închisoare corecţională. Slmbălă s’a Înfăţişat, cu jandarmul la spate, pentru a şeal-spre zecea oară Înaintea tribuna lulul corecţional, secţia vacanţelor, prezidat de d. C. Paraschivescu. I.—Ce fel de zidar Îmi eşti, căci tu n’al făcut de cit hoţii ? R.—Clnd le-am făcut, nu eram copt la minte. I.—Dar acuma cînd eşti copt la minte, ce cauţi aci? R.—Nenorocirea m’a adus. I.—Ce fel de neoorocire-I aia, clnd te prinde cu lucrul de furat? R.—Am găsit, n’am furat. Veneam de la lucru. Lingă un felinar, pe sub dealul Mitropoliei am găsit un preş degradat şi 1'ara luat, de... Pentru ce aşi fura cind cîştig şase lei pe zi eu munca mea. Din citirea actelor aflate In dosar rezultă că «nenorocitul» a fost prins pe clnd căuta să vinză un preş. I.—Al cui era preşul ? R.—Al unul domn... I.—Şi cum Iţi veni să pul ratna pe preş ? R.— Nenorocirea omului... Dacă era lingă felinar... I.—Şi ce crezi că trebue să-ţi facem noi a-cuina ? R.—Să-mi daţi drumul... să faceţi o pomană şi cu «siguranţa» nu mă mal apuc... Tribunalul, tn lipsă de probe Îşi face pomană, şi... oslndeşte la inchisoare corecţională de cinci-spre-zece zile pe «zidarul» Florescu, care, se declară mulţumit. Cod. Afacerea Dreyfus-Esterhazy Paris, 18 Iulie.—Judecătorul Fabre a ascultat pe colonelul Picquart. Acesta a semnat apelul săfl In contra ordonanţei d-lul B rtulus (?) Camera de punere sub acuzaţie va exa mina Marţi apelurile colonelului Pirquart şi procurorului Republicel. Paris, 18 Iulie. — D. Francisc de Preş-seuse, cavaler al Legiunel de onoare, avizează pe marele cancelar că renunţă să poarte insignele acestei decoraţiunl. DIVKRSE DIN CAPITALĂ Vijelia de Duminică. — De o aşa puternică vijelie, ca cea care s’a deslănţuit asupra capitalei, Duminică după amiazl, pe la orele 5, nici cel mal bătrinl nu’şl aduc aminte să se mal fi intlmplat. Se părea că natura mini»tă are de gînd să piardă omenirea, atît de îngrozitor a fost uraganul, care a cauzat numeroase şi mari stricăciuni. Multe sunt casele care afl suferit din cauza furtunel ce s’a deslănţuit, cu atita furie, din fericire numai asupra unei părţi a Bucureştiuluf. Asţ-fel, pe clnd la gara de Nord vijelia «'a însoţită de grindină deasă in mărimea unei nuci. tn unele părţi de ex. la Bragadiru, d’abia furioşii nori lăsaţi să cadă clte o picătură de apă. „ . *% Ferestrele deschise, de la palatul cel mal lue- sos şi pînă la casa diu mahala, afl fost scoase din cercevele şi aruncate tn stradă, unde geamurile lor se farimafl tn ţăndări. In unele locuri, treeâtoril, apucaţi de năprasnica vijelie, afl fost grav răniţi de cioburile de geam ce cădeaO. La hotelul Bulevard, bună-oară, două imense geamuri spărgtndu se, itfl lovit doi copil, «ari afl fost tăiaţi la măinl şi la faţă. De asemenea, grindurile cari sbuiafl după acoperişurile caselor învelite cu şindrilă, izbeaţi cu putere pe cine întîlneafl în stradă. In unele mahalale, pe unde construcţia caselor este mal slabă, toţi credeaţi că vor fi striviţi de ruinele avutului lor. Cea mal mare nenorocire, Insă, ce s’a întim-pla\ a fost In calea Victoriei, colţ cu strada Carol. Se ştie, că in acele străzi se construrşte palatul poştelor şi al telegrafelor. La colţul din partea dreaptă a străzel, se afla o schelă, susţinuta de nişte stilpl enormi ce se Înalţă mal su« de palat Cind furtuna s’a deslănţuit, ea a ridicat srhela şi a repezit’o cu putere în prăvăliile din faţă: o mică casă cu două etaje, m care locueşte, sus, d. Verkler, iar jos d-nil Emilian şi Zweibel. Izbită fiind de colosala schelă, casa a fost dări-mată. In acelaş moment un zgomot asurzitor se produse şi nişte ţipete sfişietoare se aud. Cel din casă, surprinşi dormind, s’afl pomenit sculaţi într’o puternică trosnitură, asemănătoare unei salve de artilerie. Deşteptaţi, toţi fug din odăi, jos pe scări, şi scapă cu viaţă printr’o fericita intlmplare. Cele-l’alte două case vecine acesteia, aparţi-nlnd d-lul Einandi, afl suferit de asemenea stricăciuni. La magazinul de ghete al d lui Einhorn, firmele şi obloanele afl fost sfărlmste, precum şi geamurile mari cari formali vitrinele magazinului. La cel-l’alt magazin, cu firma la «Steaua Romlniel» ferestrele afl fost stricate, iar obloanele sfărimate. * * * In gara de nord, unde, după cum am spus, grindina a fost de mărimea unei nuci, furiosul uragan a făcut numeroase stricăciuni. Un vagon cu var ce se afla pe linie a fost transformat in cenuşă, varul luind foc din cauza abundentei ploi ce Însoţea piatra. Alte două vagoane, unul gol şi altul încărcat cu buţl cu vin şi butoaie cu rachifi, fiind împinse de puternicul curent al vlntulul şi izbite unul de altul, afl pornit-o pe linie cu o mare viteză pină la capul liniei, la Malmezon, unde izbind parapetul de oprire, l’afl sfarimat, iar vagoanele, ou tarapoanele şi scările rupte, afl intrat adine In pămint. Butoaiele şi buţile cu viu, răsturnindu-se, s’afl spart şi tot conţinutul lor s’a Împrăştiat. • *** _ Cele-l’alte stricăciuni sunt foarte numeroase, şi ar trebui coloane Întregi ea ele să fie toate citate. Arbori mulţi afl fost desrădăcinaţl şi rupţi. Pe bulevarde, o mulţime de castani, al căror lemn este foarte fragil, afl fost culcaţi la pă-mint. In strada Franclin, In Cismigifl şi la Şosea, vezi clte un copac rupt, ori scos din rădăcini. * ♦ # Spre fericire, furtuna de Duminecă, ale cărei ravagii s’^Q simţit şi prin comunele din apropierea Bucureştiulul, a fost de scurta durată. O nuntii tu doliu.—Se sâvlrşise celebrarea căsătoriei fiicei d lui Petre Grigorescu, funcţionar la azilul comunal, Duminecă la orele 7 seara, şi de aci înainte petrecerea se făcea In cea mal deplină linişte In casele din strada Toamnei 4-0. cin.d,de o dată o nenorocire indolie pe toţi fericiţii cari azistafl la nuntă. Pe clnd juca, fratele miresei, un tlnâr de 19 ani, care suferea de palpitaţie, apucat de dureri teribile, şi-a dat ultima suflare, după o scurtă odihnă pe un scaun. Impresia produsă a fost imensă şi in eurlnd pe feţele tuturora se Întipări In locul fericirel, jalea. Condamnat prine. — Ion E. PopovicI, complicele lui Botez, falşificatorul de la căile ferate, falş despre care am vorbit tn rubrica aceasta, a fost prins In jud. Putna. PopovicI, pus In libertate pe cauţiune, a dispărut din Capitala de mult timp. Judeclndu se procesul, a fost condamnat, In lipsă, la 5 ani închisoare. ErI, poliţia Ta Înaintat parchetului care a şi ordonat depunerea lui la Văcăreşti. I.ep&daţf. — Pe malurile lacului Tel, s’afl găsit erl doul copil lepădaţi, un băiat, Pascu, şi o fată Elena, ambii In virată de trei luni, aşa spune biletul care s’a găsit asupra lor. Copiii afl fost trimişi spitalului Maternitatea. Poliţia face cercetări spre a dovedi cum s’a intlmplat ca să se găsească doul copil lepădaţi pe marginea unei ape şi dacă nu cum-va ma- • mele lor, scăldlndu-se in Tel, nu s’or fi inecat. ■ CAI cal A de cărnţă. — Ieri, pe clnd Iane ! Dumitru, căruţaş al brutăriei Chechiopol, tre- 1 cea pe calea Văcăreşti, a călcat pe o copilă a d-lul Leon Jacobsohn, din aceeaşi stradă. Roatele căruţei afl rupt picioarele nefericitei copile, care e intr’o stare gravă. Căruţaşul a fost arestat. dintara înecaţi.—In rlul Ialomiţa s’a inecat, acum două zile, copila Chira Bratu din comuna Rase, judeţul Ialomiţa, pe cind voia să treacă de la un mal la cel-l’alt al rlulul. ,% Tot în apa acestui rîfi s’a înecat locuitorul Christea Ghiţă, din comuna Lapoşu, pe cînd se scălda. CERTIFICAT Sub-semnatul, exoerimenllad apele Pou-gues St. Leger şi Carabans la spitalul de copil, am constatat r& : a) Apa Pougues-St. Leger e foarte plăcută la gust, provoacă apetitul, uşurează di-gestiunea şi combate Intr’un chip eficace boalele de stomac ; amestecată cu lapte, apa Pougues-St. L6ger constitue pentru copil un regim Întremător şi folositor. b) Apa Carabauă, luată In dosă mică, purgează, Intr’un chip repede şi mulţumitor, fără a produce vr’odată nici colici, nici vărsături. Bucureşti, 1§ Iulie 1898 Profesor dr. Rîmniceanu Funerariile luî Bismarck (Prin fir telegrafic) Friedriehsrnhe, 18 Iulie.—Prinţul de Bismarck a murit la unsprezece ore seara. Hain burg. 19 Iulie. — I>e cu seara circula asupra stării sănătăţii prinţului de Bismarck ştiri neliniştitoare care au cauzat o adincă Impresiune in oraş. Pro fesorul 8cliveninger şl contele Wllhelm de Bismarck erau absenţi, ceea-ce dovedeşte că agravarea stării bolnavului a venit pe neaşteptate. Friedrlclisruhe, 19 Iulie.—Prinţul de Bismarck a mnrlt tu braţele profesorului Schwenlnger care sosise din Berlin la orele 10 jumătate seara. De ctte-va ceasuri se observa că prinţul pierduse cunoştinţa şi că se simţeau efectele lipsei de aer. Prinţul de Bismarck a murit liniştit şi fără chin. Hamburg, 19 Iulie.—Impratul a ordonat să se trimeată la Friederichsruhe o companie de onoare a regimentului 31 de infanterie. Hamburg, 19 Iulie.—Starea sănătăţii Prinţului de Bismarck a fost destul de satisfăcătoare Vineri. Sîmbătă Prinţul a citit un ziar, a vorbit politică, a mîn-nat §i a băut. De odată, starea sa s’a înrăutăţit după amiazl, a pierdut cunoştinţa şi a murit fără durere. La moartea Prinţului, toată familia era în jurul patului său. După ultima sa voinţă, Prinţul de Bismarck va fi înmormîntat în parcul care se află în faţa castelului. Bergen, 19 Iulie.—Împăratul a fost adine mişcat de moartea Prinţului de Bismarck. A decis să se întoarcă îndată în Germania. Luni seara va sosi la Kiel. B/«; 43 escadroane 14 sotnii de cazaci, 6 batalioane şi 3l* de artilerie cu 204 tunuri, în total un efectiv de 35 000 de oameni. Marele Duce Vladimir comanda. Ţarul purta marele Cordon al ordinului Steaua Romîniei. M. S. Regele Romîniei în uniforma regimentului al 18-lea de infanterie Vologda, al cărui şef a fost numit, purta marele Cordon al ordinului sfîntului Andrei. Ţarul şi marele Duce aii defilat pe dinaintea M. S. Regelui în capul trupelor. După defilare a fost un dejun. Prlnz şl Serată Peterhoff, 18 Iulie. — După un prînz ce s’a dat la palatul mare din Peterhoff, MM. LL Imperiale, M. S. Regele Romîniei. A. S. R- Prinţul moştenitor, toţi Marii Duci şi Marile Ducese. Regina Greciei. Prinţul Andrei al Greciei, Prinţul de Siam, toţi ambasadorii şi miniştrii cu soţiile lor, în-nalţii funcţionari şi soţiile lor au asistat in parcul insulei Olga la o reprezentaţie de gală, la care s’a dat baletul *Lv belle perle» {mărgăritarul frumos), care a avut un succes mare. MM LL şi oaspeţii Lor ai* luat apoi ceaiul în insula Aricin, unde au stat pînă după miezul nopţii. Peterhoff 19 Iulie. — M. Sa Regele şi A. S. Regală Principele moştenitor au asistat azi dimineaţă la serviciu divin ortodox pe bordul yachlului Alexandria. M. Sa. Regele a primit apoi o deputăţie a regimentului Vologda. Mojestăţile Lor oaspeţii lor Regina Greciei, aii hiat dejuuul in familie în sala albă a palatului Peterhoff. Prinţul Andrei al Greciei: Prinţul de Siam, toţi marii Duci şi marele Ducese au asistat de asemenea la acest dejun. Plecarea La 2 ore şi jum. după amiază, M. Sa Împăratul, M. Sa Regele A. Sa Regală Prinţul moştenitor, însoţiţi de marii Dud s’aii dus la gara de Moscova, unde se aflau deja miniştrii şi demnitarii înalţi. Aflăm că d. Stolojan a declarat că preferă a renunţa la concediul său, decît să sc încredinţeze d-luî Palladi interimul ministerului domeniilor. In urma acestora, interimul ministerului domeniilor s’a încredinţat d-lul Ionel Brătianu. întrunirea publică convocată pe Vineri la Rădăuţi (Bucovina) de către d. deputat dr. Ilantl Onciul, a avut un succes strălucit. Aii asistat peste 1000 de alegători romînl din localitate şi împrejurime. D. dr. Onciul a făcut o dare de s amă despre activitatea sa parlamentară, şi a descris în culori vil crisa prin care trece dualismul austro-ungar. Ziarele din Viena desmint sgomotele răspîndite de ziarele ungureşti despre apropiata retragere a contelui Golu- chowsky. D. Paillard—Ducler6, ministru plenipotenţiar şi delegatul F/anţel în comisiuuea europeană a Dunării, a fost decorat cu crucea de ofiţer al legiuoel de onoare. Comisiuuea europeană a Dunării a botă-rit ca să se Înceapă lucrările pentru oprirea viitoarelor ce formează Dunărea în faţa oraşului Tulcea. In urma acestor lucrări, vapoarele nu vor mal fi expuse a-se scufunda din cauza viitoarei. In urma incidentului dela gara din Cernăuţi, cu ocazia trecerel M. Sale Regelui în Rusia, d. baron Mustatză a fost silit să-şl dea demisiunea din comitetul dirigent al partidului romîn din Bucovina. Al treilea scandal de la primărie Sîmbătă după amiazi. la orele 5 a is bucnit al treilea scandal la primăria Capitalei, scandal care a pus vîrf la cele de Joul şt Vineri, spre mai marea ruşine a haitei colectiviste. D-nii Chiriţescu, consilier comunal, Io nel Antonescu, foştii comisari comunali Niţescu şi Costache Dinescu, însoţiţi de d-nii Niţă Mănescu din calea Dorobanţi şi comerciantul Domitrescu, s’ai* dus Sîmbătă după amiazi la primărie să impună reintegrarea celor doui comisari destituiţi. Ajunşi tn vestibulul primăriei, întîlnesc pe d nil Niţă Berechet şi Crefu, comerciant şi antreprenor tn Obor. — De ce vă puneţi capul pentru nişte pungaşi?—îi întîmpină d. Niţă Berechet. — Ce pungaşi, Berechetuleî Apoi se face asta, ca sa dai afară pe doul d’al noştri şi să puneţi în loc pe un pungaş cum e Mărgărit Gavrilescu, care a fost condamnat la cinci luni închisoare în Tulcea, ripostează d. Ionel Antonescu. — Ba, sunt oamenii voştri, mă! - strigă Berechet. — Pungaşi eşti tn. — Ia fugi d’aicl, să nu te daă în . .. 1 —ţipă cîrciumarul Creţu. Şi cu asta au început înjurăturile şi trivialităţile. * * * Terenul de luptă fiind prea mic in vestibul, beligeranţii ea afară în curtea primăriei. Scandalul ia proporţii enorme. Lume multă se adunase înaintea primăriei amu-zîndu se de scenele scandaloase ce se suc-cedează de clte va zile. D. Solacolu, ajutor de primar, iese din cabinetul său, însoţit de mai muţi agenţi, şi caută a îmblinzi pe d-nii Ionel Anto nescu şi Al. Chiriţescu. Dar în zadar. Aceştia strigă: — Sunteţi toţi nişte pungaşi ordinari. Las’că vă arătăm noi la alegeri. Pe toţi vă băgăm la Văcăreşti! — Ba voi sunteţi pungaşi! Condeiul refuză de a descrie cele ce au urmat apoi. înjurăturile cele mai triviale ai* răsunat înaintea primăriei. Unii erau gata să însceneze o bătaie in toată regula. * * * Ionel Antonescu pleacă mîine la Karl-sbad ca să reclame d ini C. F. Robescu şi să i ceară reintegrarea celor doui ex-comisari comunali. D. Al. Chiriţescu. consilier comunal, deşi rugat de mai mulţi colectivişti, persistă tn demisiunea sa, pe care a şi înaintat-o ministerului de interne. Doctorul 1. Lustgarten. fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boalele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ştiri MlBrîîTE * D. C. Diaconescu a fost numit comisar in oraşul Tlrgovişte. * Direcţiunea poştelor ne lncunoştiinţează că trenul accelerat Burdujeul-Paşeanl, care trebuia să sosească In Capitală la orele 8 [ dimineaţa, a sosit cu o Intlrziere de trei f ore şi 20 minute. Foiţa noastră. I ln numărul de azi, sfirşindu-se nuvela p —q op •fînmoQ ‘ţ ’°M lauuapBoy jnpjBAaj -ng a.iB.iţuj ‘gf -0£ leijo^oţA. uoţuo du.idpoiu jmu ojeo ejeuiepis pdnp ţjvţojJi) -a» iitiţp op exeund ţi oe/ţjuţp veuniţvjnjqQ JIBom gas ţjBaeneS eţseţ -seuB nud aojijnţp b ţssojnjnpan nenniloBjţsg ?*!?«»}!>.tui uţ .to/ao/i infţjui loiAoajeyy |nBj •J«|ţţţt| «t|lH4)H|n|IUpv •ţeungBjs jb ejniâijjp jnsipaui ‘nuBesog \jp •p B| BBS J0|lţja BţXBJţSiniUipB B| BSQjpB jod 98 luojiiop 9]B|iB)ep înnr^BuiJojnj ea-ţa o ruţuej •euquieţdeg gj ţjBS j bj ţnjd yzeea •np ii qrejţ j B| epiqagep es ao|ţpq inaoseg •Buoi’onnj b edosuj ba pnţjio ni ojb» ecni^Bie ţ2uij |9pom euţţdgj o ţB^nigu; b,s Bjsean ţnns aj ţox l8J?S’ln3BT (S B[iţjg 9j)uţ jbu is |ii|neiunnojţ guinu ajsd [np.qBjiaipB no j§ ani» •ead Bi;pjg bjb3 i§ iiiIbjo na BenniţBjv pjn)pâ -(»[ nj eund ba 9JB9 aţjpe|g Apauubjx ep 91a "!1 0 IIUJISUOS BA 98 BjS9DB {n(nD8 [(ISJtl.l UJ •noj9[9ţ j6 jBj39[0ţ 'biSoij •eiOBnuBj o •ţjBnjjxu ţDisntn ţnnq o BnioiBidţs ed po ’ţnop ep pn[Bq OBp es ©pun su»p ep ţ[Bs B]bba o na j§ iuniţ -Buinsuoa eunq na ţnui)ej]u) euiq cuisbo un •eţnuţţaaţ •ui iţqBJiuipR epBueoicud ep lunaaBd pno6 inpojnoa }oj asesţS iuojBgzjy\ (T1.I9JJUS9U îuns jBjţg jnaBq ejeţd ep jojejvog iS pios 93 -po ep oopmsţţvtunei[g Bejţnppuipi njţued ţig P9[dui03 Uţ 9ţB.)9p •uia ţuns ‘joj ejmoeds }ipdjvjjj op ;§ joj9ub3jo ejepejep nud ejvjţjtjejg ep eţinţuţq ejieuieg •JOţţDepUIA UBJ9Atis 9|S9 ţBJţg ]U3 •ng 99J»i(uoi4ise(j ţi eejoifuawy naţued ‘ejţqpys ejeuvosjej naţued ‘pyjvijduiyj ţţdoa naţuaj •B9ţB)ÎUţS eSjţ&ţaej i§, bs ift pjBeuţeq eunţţBţs pţsneoB B[ e3j9|B ţs ‘jţDjvxoq ift eoiuojip jupg ep 'esvos ■o ejnjsţtf ep ‘jaowmj ep 'ejnjojog ep mqBjnj •u; bs iţnosounsea jABU[oq ep ţiul ‘ub eaes-eg uj no ţn.)>f[ b ‘eţjqoeAUţ jo(9|Boq B9JB3epu|^ ‘IBq 9]893B BJ BeţBJSUţS BasBepnţqap ţfe, ţs uia ‘euioeA eţusţ nip ţ§Btuiţţd rt|nm iS eţţu -bj3 eţsad ţnseai b ‘ţB.iţg ţnjnaB'f eţeainueg •pan) uip e|B3ipeui euiBijjqe|9 39ţH0 ep ejBţB bs pţnssouns ‘uipjo ţnuţuţ ep ţaeeu •|Bq eunţ^Bţs ţoiugu ro eoipog-omjojqj %pg llt.llJS III.Hff OMIOOdCPI VHO 0 H 0 o b 8 < K o •Bun sns uţ ţţej ţ bj ep epjBsoe ep epunuio3 ;S ejâeuipd ©g •eun3unj OS uţoai 5 SSBOuinjj ‘gnou ‘buh sns uţ ţej oi «I 0P piuaţaff iaj ot •jpd ep jţjpjanj eo-\xo pamnpeje es ‘jojeuaiBog BjojBog njţued juuojbs uj pjvjivdes Ddxojfui 131 g 3J3iunfj zi ‘ţueujBuoqv 1BZ9JJ ii snnţ ‘sbj njţned ţnBâeje nojBg jumog nxjudfj sixţosap nou ma ejBJţneo ejiţq ţânij « •»v Fwar fs ’o\r H0JY00 ‘mvd o s o o N % 0 y> NT T O O J W VHO •nuvţiexnyi jq : jţipnjs ep aojeejig ■uvuiog q jg : aojsejig •9J9J93 bj jjnţB.iS iiuirjţ es epedsojj ’ig «pOA-^oqqiS *JIS ‘ininjnjijsuj bub[93ub3 uţ eje; •iz ejBoj uţ gogj jsnâtiv gj bj ep eaedeauţ n: 3bj es 60—g6 JBJ03i jntiu ujjued ejuejjasuj •ţenSny 05 bj iVjb3;jo3 rujuod ejînni^naBd •ead jbi '86SI eaquiejdeg ţ bj desuţ ejiansjng "rj •JţZBq li BABg 'Jg '31 [ ep 9J9ldojdB uj ‘Oţ^iuiiij) jeuip^jâ ajejsds uj ‘aiuaiSi ejaBoj jbjj •U93 aerjjee utqjţuţ bjjb es juasig ‘joj jţ^Bţţuţs BjuiAjad uţ jojiţdos Bjdnsn nţisjese es jnjnuim ţoţ ep eaaqSeABjdns o ii BUjejBiu ejifuâuţ q ■ejepuijuţ ejBui ţBui o jBp B,s 1 sossnog auejsouieg ţnj p nejesnpuos qns ţujepoui B3B9j3 Bquiij op injnsjng injnjBţg ejej -Boai ep ojBaeqjje 9|93 ii bj ojbojba jiBeojB ob D93i[ ţse3B ep eţBjeqijo eioţBjgjţjaj) 'ejesoi ii ţjnjiod op B|B03i ii bjbjjijiu sjBosi ep ţuni^BJud •eaj -©jaejdmos easpunjes ii eaBtuiad ţansâng -ii§aaaona- *8 *ou «poA-I»qJ!l§ «pBJlg 'IE 0^ £¥»!03 o **«a inj-p BeunijDBJip qns gnaaii jassB^aprudg p^qsiJB» > nirao'a; oipej^ B^UIOO 8B10DI^ *JQ ti» «9|»0 U|jd |H eavaţui (euxeptŢ ep puejsyuţjf ap sţa-p-sţa) Sf ‘j»]in9p«9y #gf •ut ‘d f — z vl dP tumîvflmuoQ iţdoo op ţs‘ {omoj op oiuoq njţuod ţvţoodg subj nip BBîBţjnoBg bj ep NH0SiaaN3K *ja •lomirana 3jo •«oiuxuina ®p finoj|o nu ndj) isaoy (t op ţinojjo na aeai ţseoy (f •*IOf •«IOf 1J0 ep finoajo un aej; iseoy (8 ap Jinojjo na aejţ ţseoy (. •«oţaţrana Ijo •«oiajaraff ep finojio na nea? isdlv (, IBinna ginoajo awţ iseoy (- •«eJTiojejjţ •«ejnoaeiK I«maa f incujo aeai iseoy (, X«mna ţinojjo aejţ ţseoy (| KOI .... 'mu-San^-o o»)l • . . B^«9d»pna-niix (» w9 (f »oi • lodoan o *ia«iiBiioo-«VniU|o o»II flfi • • • AO&vjg-Hâeoix o*T I • • XIfteoiioe{) ivmviOM aa noHnig ‘8681 0!lnI (t5) 61 ‘aousoh p|A038J9]l ’S •ejBţeisog -aono bj bs nea -oab Bjn8jsB b ejiejop eass aoţinaugn eaBs-eij ed ţuaiBepuţ ii ţe iiîueija ed iqn2?dsep b etji B^UBinn bjjjb no eJB3 ‘BiuBuiog" bisbq eaBanâţsB 0P dBl0?30S 'Jeno ejeui ©jiaitn’njinui onpv •sns ţBui ep Bzţjog no ejBanâisB ejam ejejsnpoad bj ţeuip •uij2 BiBţţjq nip o-i;je;ns uib ejB3 ţqnâed Becu Bţsnf ep ţjqnâpdsep jsoj uib -3 -b ţjiBjţ ^lî-l 0P Bnţz uţ ejBnipnua pnig jnzsAO ii BaiBozao ‘|nu3 BOjpB ‘ejecu ejojanpoad ii 8SJ95/68S -o>j bzijoj no ‘puipujjS ep JOjeansp bjjuos ţţieanong ujp Biuţaiojj BI3BQ eaBanâţsB ep eţBţeiaog BiqaeA vj ţBjnilisB pujg n^uiE0\T jniepnf uip Aousog ţejiom jniepueav ‘ţaiAOOsaejj -g jn|Bauiesqng op ^o-y ■3i«I l-nil ja«3 ad np|Ajas nu naţnad 9|«a«d e| {aga aoiajfcod V!^«aţM|U|uip« ad ţj«a -a(inf uţ ep mo» i«ţ|nti9j un-aaA oiaHi^qo na pj-po ja|ii «aep jbj ')|)«|d ibjS a aava naţnad es eanui^aiinj ap ooiaas IWIU aduao as es na;i[ > -p ad |||i eaţnd mo» iaj-|se ea aieo.1 '(U|IIJU|Z e aj(n«i|j|s|p eye|nSa.iau e( A|y •e|aa iu|iu|ad aa a|f.id3u||d ayeoţ aaaaţ uioAaaea uţ eajaqna o apiqa -sap iiioa aa||m ap aaadaaii| uj *l(uamod |wu* an lepneas un a eţsaay *ţuaaua j, [ ap engz uţ *|ţţe jeuinu nn a«q •ţe|n>faaan ap so|ep -neas pom nn(jyu| inaejz asamţad l«a ‘Hl^ou ||>euoqe e| ap |aaJ8 -nţ|d aseoaamnu mimţad aţn||Z •;a|m eţsy nip {ţiiaa -mţ ao(aţ&od e|)eaţs|n|mpe ţţa ®P nşj |eui *naiq,> *p qns ‘snnfn e ouţmoa aoiaţ&od e|ţejţs|U|mpy *|Bunra •03 |ni|18U03 ujp ii Bisjuiep JBp b ii BS p pujo ep juiuigjdşs gnop juns pauţ asp ‘eui^ in(njBuuad inaojjiJaoj ejse nu ţa iBiunu nu bs p po ţnugn eu 'ejBDUiad ‘dejug uţp zeqo ■J83 ‘A (I "P »J 0p 9JB0SU3S o U1IUIIJJ J Otupjg VJ JUSW01U J830D Uj 309JJ ■9d 9jvo ‘t6vj uţp JvDun oxjsnv jnjmuoo 8d ţuoif jo vb po ţuţano qtw ndjvqjss sie ■jojui v ‘aopiaidg itijniuîjg indoajide ‘ţaoBpj •jg jBjndep p pup ‘eţBnţ Bfep ţsojţiB‘ijjţţq •Jes pijinea Beaep a uj ‘ejijţjpâejd ojbojl •ejBanjjng p^ţi jnsojoj uţ lapqaes ijboi pun ijapsiuBâao BAqBiJini jbhj pe ‘(BAop i°W) ®'n?IS J0l!?q 1» ’popqisjA iljntu iBjţ •op ‘ţj'oqojoQ ‘soui -naj-’aA ‘(UBiojog ‘ii«i uj ijiesjAO easm -iad qooi ao||mu ţBiu «eaB^uigni naiued ii înnoead ‘pjniinoijâB ep qo. i ţeun B9JB}ujg -uj na|ued ‘pej ujp e:ji|9Bjs; jiţpjiuntnoa pj ep iun ep eps ba-bijd ep eunqBuop o jpbj ţS B9JA ‘S1JBJ Ujp ‘tJOSJlJj pUBOiBq BU-Q •pivţţdvQ uţp umuxeB ţnjnjvjnsuoo jv ii ţounţivBoj injvuosjod Boxjuţ vjsieo va uieinb g vq ■qojvutsiq ţnjtdţouiJj ţnjnjejJns vuqipo ruţusd ‘puvjojnj voia -ssţq vj uiembjg jnun ţţjpiJjJo vai)ni}iui jvnj v njvţţdvQ uţp vuvwaoB vţuojoj •OlAQWţAd VJ op pAVjV JVp HJOO -vjog ’y ’p Avţ ‘ţmjosţp 1/ va jojvţţdvQ jv jvunutoo jnţjţsuoo pujano uţ ppo ezepeo nu ps linjpjs jsoj b n'jS.ţiM ’G 'Pinpui eg ps ‘eiţoBjsijfis jdeap ‘pujaeo ‘punuioo jbs -iuioo ep jnţsod posBeniiad ps umoB pznjej tiasejig p ‘jsiAipejoo jnqnjo bj ep pjuoo Jojjniu jbui jnuinepuţ bj po ejieqaoA eg • * * •589 "JN jnppuBjţj E68I/5Z.8 jnifisog ■Q68I/68t jnjptnna pjJBod Bjuţjueg -ijieano -ng ujp ‘j BeunjJoes ‘jedy ep Bepng aajpo ep eaepeaoui ep snqB njped ejBOSţqoui punj o bj jBiuuBpuoo ţsoj b ejBo ‘noseaoj eBjoogj -p ed jţuinn b njooBjog ’p ‘jBiinin -00 jBsimoo jsoj ‘noseujQ pj-p jnooj uj • • * ■ezisoB bj aopedsui op jnj -sod uj jijţâjppj ed puţaejsuBjj ii jsod ţnj jniqoeA ui j,-npujuinu ‘nose^jg pj p biuij pţBO} ed ezepeo ps jiOAea jsoj b njooBjog •p ‘esBouiina ţjotiSjij ejjnm pm ţdng £ eţasqoojose najued OiBOsiqo -uj ţunj esBei bj boojox ujp jnjKunqjjj eaj •po ep guuitpuoe jsoj b ojbo bjoob •••— "lupSapK ’P »d Bfep jiiuau uib ppo ‘ejBod es nu Bţsy — ‘8JB9S Ijnoaeipi puid juab uib,j eaea ed jeunui -03 jbsjuioo ep pjsod go ep oboja nj»j — :epnnd -spa ii jnjiogţp ed poBj ps edeoui ‘noseqog pj-p jb ogBaSejej uipao pun.jA ejiejojBp es njooB|og ţnj-p b eaBtuaojsuBjj sepodea po pujXtujs psui Bjseoy ‘eziaoB bj aojoedsuj ep jnjsod noseţ ^ pj-p paejo njoeBjcg q V jneseîjg pj-p bojujbuj puijnjjdBO ‘bjijui Beunj^njos jjraiad b njooBjog -p ‘eu^nj bs bbjbui pui eadg i pp^Biaiad jnuipjo Bjnsexe b bsujoj ps iao -oţe ‘laeqjjj ‘pojose ‘liBgund ep poţi -edns ijaBuodounj jţoj ed puiuinu lejBjţdBg Bijpiuug bj e|BSO|oe pnjBpuBOs esBueos •iii — Yl?qurjg ii paujA ‘pop — ‘ejiz paj op dmij oase ‘jBuntuoo jbsjuioo jsoj pun nejaiBuj BjnjidBO b pnjd posBejium es pg : pijqjued bjjboj pmejţp o.ajnj bjjb es njooBjog :p jnjejg •eaepejoui ep snqB najued ‘jbuduioo jbsjuioo ep Bqfnjs ujp pjbjb esnppp jj ejuiBui ejţz paj ne ojbo ed ‘noseţi^ 'p ed pqfn|s uj pţSBeuijjdej ps paopao es-i ojbo nud ‘noseqog -g -g •p bj ep pBqsjJBj) uip pjueâan paiBadeioj o ejiemiad ‘aBtuiad ep âojn[s ‘njooBjog -p pup ‘p^Beuiaiip ep Bi)jpe bj sjaosep umj ojbo ed jBpaBos ‘pjBjidBg Biapuiijg bj ep ‘pjpquijg ep jnjBptiBos joj ep pouj esiijjjs es njşj J0|i§e6und |n|iSB Buţuiuj •Aoi»ivunqiAj V3juţvuţ vsnvo vxpdo aoo, e; ixio jJvOoav finjvxB pout MJ 9ţîţ80d8ţp VJ 9nd 91 ps ‘90adU v\ ‘i6 tunţjvoţpuţ * ljjnjvJs op 9\ o ţvmo -Apsuţ 9 9utnuv jvBijdp un 9putt ‘noAnţq tninsţz-sns j09Aţp ţ§ jvţzAiptpu dzasojpv 98 ps Uoi djiAnjddjp uţp vţnun saci v 9Aţq -ai)§ poţm ţvvu v90 vj po pjvţţdm uţp |ţU9fpj90 9d UlţUdUdAd dtuţţ Svj90» UJ •9JU9ţhţX9 9]l0»\ 9p pxdjuoo 98 ţi 90 9iţAnţddAp Uţ l§ O9ţvp-,9qţl uî V9A3AV Uţ puţi} tfţaoi ‘ţdţfVAJŞţUţUtpO VA) -UOJ Uţ pâuţld 98 P8 V9CIV AV ţAVO \90V tio) 919)12 9)V0) uţ ţ§ Z—^ 9\9A0 9A)Uţ 9Z3S9Apv 98 p8 )0d VţHApO \Vţ09(t8 nOAHţq un pzDduoţJjunJ (ţ ’Ojj PivBiţj •AţsJ pivţţdvo uţp ao)dua98uoo ţnjnqnp jnpoo -oj uţ po ‘ţajvjţdvo Aoiţuzfpţdo utţţuţwy •jjoaBPsţg injadiauug BajBjujuuouiuţ bj ‘uijjag bj jjjpj jb iuj -siuiui ‘UBPipjag i\r -p ujjd jBjuizaadaj ag ţs jnujaAnâ bo jjjjzodsjp jbuj ţ»B(g •aqtusqoupaiJj bj 5jojBiusjg jaaqjag in|ajuoa pţuBajopuoo ap puibjjI -ajaj piiunj o ‘ujuioj mjnujaAnâ ajapnu uj ‘poauitung siuiuj b apiqaajag -g vţsnţj uţp ţnpDaţj 9lvS N O9A90Avo)uţ pdnp p)vpuţ ‘ivţoţ}o pout uţ vţvuţg v 1 90Avoptţ va es ţodo ţi vut)8ny uţ Avţ voajd ta ţxvo pdnp ‘ţunţSAnosa va-9)ţo dov) va jj :g y UVUlţVAVQ ţfiţOJJ Vl pU}ZUţ089p ‘vţvuţg vj ‘ofţuBoouţ ‘jzv jţsos v ‘Jzsoj zţuvxjj ţnjnjvApduij 9\9A9uiB ‘ţzţAvavg jnţudOiA ‘piodjţnj zţddţouţAj -g g -y — oinoj9|ej ag uuj — PjBU|8 B| JJOjJBABQ |B XUOfiOJ |nlujJd ■)vuţwnjţ pţpuejds VA9 ptp/OJ P\v0ţ8nw P)VA ■98 o op )VUlAn ‘ţAHUlţOVţ op 09 op ZUţAd un ‘jvonp o avui jnţvţvd vi )soJ v VAVog •vdvqsvoaj.p vAvoţooJ ţojujjs n jad no oeeţţ8ţa ps snp nv,8 ţodv ‘oeaonq joavui ţi oonq jnja.imu pjţsţa o ţnopj nv joţţuojioui ojodtouţAj g y ţi ojoBog vg jjj •/««ano ■Avd ţoţ ad jţijţJs pjpJ «joan no ţvutvjov jsoj v jnţBoţAoo i oong jn/eaont /n/o/od vi osţqosop ţAuspAi uţ ţodv snp no,8 ‘moţu ■08Ay injvAţutv no Mjţusjioui ojodpuu,j PlvBeg vg v}o)\y op ti pţaoApuvxojy oonq ojoAvut op )ijo8uţ ‘joavq ojoBoţj g -jy 8oţjvjB ţvui joo fnpotu uţ epund8pA v ţţoa ouiq v vg j\[ oavo o/ ‘ofSoznjuvAj ui ‘SAnosip o iui un ţnjaBoq ţvaoApv v ţi pavj o od voavs ţi voutţd alvS 'W lojuosoud v jnjnivAO /na^tujag •f)i mut o a ţunţfvAOoop pposod iavo ţi |oţoahj vAţuoo ţnjnţoqzpA indtuţţ uţ jvjdnj no jaoo }inj ţi.iajjjo od g -jjj ţvţ ■ussoAd o 0)8000 ‘ jvţpAoo ţvui joo jnporn uţ niBAog oonp ojoaoui ed /o/«/os o joţu ■imoq ojoBaq -g jy ‘uoBva uţp sof ţop »(s oo pdnq •«nţOApuy ţnjn)u\}gi> jn/nw ţpAO jnuopAOO no ‘poBop^ gj ţnjnjuouiţB ■OA vutAoJţun oţAnd joadq ojaBoq -g jg fţApB ţnuoAod od pţoAţiui oao ‘oAn) o«na jnjnţoq -89A jnduti) uţ puţmoA o/owao no )V)dn/ o oavo i)08ţ)ţBoutvg injnjuamţBoj /o voj g io \ninuoţiv)oq v oadouo op oţuodtuoo q — pţpuo)d8 pout uţ p)oAooap oao vaog ■ţninivAO o ounţţtqnd -op o ţi ojijij)ţjo)nv ‘ţoţaoApuvxojy Pi^Aog oonp ojoaviu op paoB o/ ţjţtuiud )8oJ ny — ţZDţUiO Ol )ţ808 no AOl 0)9)108 ţi AO~)lU •9)iout ojodţouiuj -q g y ‘joţuţmoq oţoB •»H vg 09)0)89fnft —’oijnj 'vaoosojy B.I03S0/J- U'§ enjmog pjţaeây jnţoţaAog Bisna UI 9]9S9a *s •]K INniU/WHOJKI 3Wllin •pnuijuoo jBi.boig pj -njeuojoo jnijojţâoaejuj—^,aIInI 05 ‘sjiBg •Bizzedg bj ;i euiog bj ţjipes •b ep BeaBjs jBOipia B,g •eijnj 05 ‘auio'g (ouţuioq ţoţfuoBy înţoţaAog) IZB 9p 0j|§0d8Q •AojţiudOAmui ao] 1} -p)ţlV)HAq VA)U03 Uţ ţuojpjoo od dOapĂd V9)nd v 9Ad8 ţopţuojY voAVjnţţdvo oaoo va v)8ooy -p}v} od pan/dna ’o pBoAţv P8 pJuţUOUlV AOlţfuodAnSUţ V9Uţpn)ţ)V po piunuv iţAAdjy ţninivAoudU v piodtp o po pAnDţsv og Aopuţdţiţ\ţj ojuiaud ui fiojuvşj ovţj p no pAojuoo no Buoq li A»0ty q—dţ\nj OS ‘uoţBuţtjBV/^ .t»njitiafiţt v/peV,j •)anBny g op oţutouţ oooJ oa 98 0900d po 0)89 PIOAOUdB Vţ80Admj •ouAoanB pnop o\oo od 0)io)iiuţiou opţouţnBy ţnjnjoi vouţpnpiy •A0ll}p)ţ]ţ)80 09A ■vpuodsns nA)uod oţfuoauoo o oiBipoA oa es ‘jjoţuodg jo iopi/o jnjuiuufuiisuoo ouţj ■qo oa 98 oo p)vpuj •ţooţAOUiy oţo oood ep ţunţfţpuoo e/e/odţotuad optupo va \nu AoanB po opeao os po sdineţ eg ţnjnAoţz pţupvjf uţp pjunuo og— oţinj o/j-'swo^' 000>U •pmzuoad ii pnqipe no jBoapoui ouonhsoqoj, |tuodBA epuBag BjBnSi g bj jBanjdso qb ţiuBOjaeuiy •qoinBds ep jBnoBAe jsoj b bo pdnp ‘sBjiAneg sjb ob ii jBpjBquioq ţjB ţiaBoiaeuiB ‘ţjuiagaoo es nn eo eaiji o ţdng—•ejinj gg ‘ise^V^^g IZV 30 311§3d3a pOUţ )ţ808 O U uoqiuDQ -p op pţnopj oouooţunutoo o/ opuq ■Aoio)V)g insundspq—-oţinj gj ‘piapojţ •fiouBout •°0 vi )V09)d o-ţi oBoţţuog otouiaoad utp AojiţuoBAnsuţ vpuvwoo )ţ8papd o otoaog jnjoi po puţiunuo osai/i puiapuoo ouoa •ojj uţp piodop o — ’»ţ?wj gj ‘pţapojy uţaauft |tt| «eaoaojiţ •jniBJO jBdno -o bb ijuBojaeiny -BjBqig jnuod uj jbjjui b ouţaqaojj BjeiuonBg—-ejinj 6j ‘jseAV^03 oamfnoo •puvo -ţAautv-ouvd8ţ ounţsţmoo o op nţzxţ) ţvui VplOiA Va 98 A0l9Uţdţlflj[ V9Unţ)89;J VXiU •v Aoa o 9U0AAVJ 9)9\nsuţ uţp dutnuv oavo nţzAţ) ţvtu opţoop Aoa ţţuvoţAduty •ouţq-ojAoj ţi vqnQ pyopuţ ozanova -9 p« oioţuvds 9\odnA) vo paxozax qns oovd op 9)ţunţ}ţpuoo ţApţoiţ va pţţrnnu 9unţ8ţiuoo q nioqzpA op ojvţţuiuspuţ o ynu aoo nu ţi ‘ooţţj-ojxoq ţi vqnj uţp ooţiqnd AOţţţAOţvp vţuţaţxd uţ oxap -und8pA o ţoţu nvţ ţi nu ţţuvoţxouty ■9U1]0AVQ uţ ţţfv)8 vnop v ţ»un v oţvod ii ţunqxpo op oţ}o)8 vo âUOAAvq 9)9jmuţ uţp vţoun vaxvpog pţios )uţiupuA9(inB ţnun vaatn) -ţţsuţ vj puţd ţsqng vxdnsv ]0Aţuoo un vţyoAoxo Aoa ţţuvoţAouty -pqng vxdns -v o]V8 ţoJpfţuvABam v vţuvdg oxţpo op voAţspxpj vqnj op pxojv ‘9]n)U9pţo -00 Aojţţpuj A0]9jnsuţ Aojnjn/ vaxvpag ' lAţiţUţUt op JHI/18 -woo op 9ţţApjoif oaţţţuijap oovd op mu ■nţjţpuoo 61 ‘uo)BuţqsDA{ . ’vniuvm vi vs vounţpţpţAnl vţţoAoxo va voiaout -y ‘oiouţdţţţjj »)ioaţAd oo-vooo uj ootg -oţtOfj ţni v ţi ţoqng v ppoţpoutţ voavno -vao oaoo insundspq ■outdtit.j uţ ţunq -Apo op ţunţfvjs ţoun voAdAto v} oxvona -ţxd vounţţsoqj op pavJv ‘nqxoa vts oaoo MJ pţou VJ8V90V jţiuţAd V uoqutvQ a I'pjotu •vd8 vjou viinsundspA ţutţAd v na/wad pqjv V8VQ v] pBaooiu ps i-npuţBnA p\vţp -aoo o)avo} pjou o uoqutvQ ţn\-p *mu -ţAţv fitq q—aţinj Ql ‘uoţBu 000(1 op I«3 3G 3rIlă3d3G •wtsoţsn/ -mj no jMOOţaown od ţţutţAd v vţjvjnd -oj ooţg-oţAoj pinsuţ v poţpm vo/Avd jţspapd nv ţţjoţuvds vo pzvţiuABop) soi -i/y inivA9U9ţ)—'9ţinj 81 ‘uo)6uiq9v\ţ Y33Niwna 3G 3rIlâ3d3a (touţutoq ţoifuoBy» jniotaxog) NV3IH3KyV-0NVdSI lfll0flS3« •Ijioueuuv J0|ţjn|33şui ejeuitjoiA najued ejBjjmuepui ep bs Beaea •eo uj ţjsisaed ţjBâun ojjsnB BpBSBquiy •bubj -ojo jjJBunpB sndns jniSeseui uj ejnuijuoo ii euBjeao piţBjjsjuţuipB esnpB ejiaţogţp -oui aiziA pjeiBiu jnosouno jnoyj gu Bjeag ujp ijjBajiuy — •ejjuj gj ‘jodoujjuBjsuo^ ■yjoBxeeu ejse Bp^ Pj-p b ueâaeg bj jboj -jsos eadsep Beajj§— ejjuj 6/ ‘BiuBţsuqg •yţueosejBAUoo uj jbjjuj b ejeâeg yo ‘pjip»j\[ mp 8dutoq pj yţnnuB eg—v;,nj gţ ‘siibj tieâjeg bj y)Beu • juijp ep jisos b Bjox *p ‘nooxnq omoaB ■oiopuAOtf ţdng — ejjnj gj ‘BiUBjjsjag •pioeig |B objooj^i jiiţujad ji Bj.iBjţ esedjeujad ‘se|j*g ep BjaojojA Bsedioujjg BeueuiesB ep snp gn,8 epun ‘seAiog bj jsoejd gs sejjBg ep Bsediouiad ii jnJujag — "0!IllJ 81 ‘BJpuoi •Sanqog bj ţjBes yjsB jBoejd gs iXjaojysyo qnojj •niejsjog 8jAise|q3g ep aejijjuog ejeoiig no Sanqog Bxeg ep Beqjoaog" ţesediouiad Bţaoj •ysyo snjajsea ojjboj eqiuiBj op oaoo nn.ajuj jsoj b yţBenjuiip izy — -ei.nj gj ‘Bnei^ ‘Iibjuujoa IjiiaoiJJ -aB ep uojjBjBq pun Beastuaoj ji eiuaB ep iainqiajsţp ‘ijodiax injnjejBjiA ijaojinooj i}oj najaed eaBjjjjui jjJioaexe jBuopao b jnusjing ţo soiogo poui ui ţţunuB jjieoanj ejeaBjZ •ojbs ejiişjn|8S sjui -suBaj b-i ţi injnjoqsya jnduijj iq ejes egio -jAaes najued eţjBpeui o lodouţjuBjsuog uţp leuBOSţuaES jBpaooB b |niiBjjng yo eojz jBţogo jBoiunuioo ug — ’oijnj gj ‘jodoaijuejsut g •ejoeag naji • l ojbs ejjijBdinjs jBuijadxe b yinan ujp jseoe ‘uBjjng bj ep jnujţqo b bjsbob eo yfuojpuB ySnnj o4ajuj lejUBUiso J« uopaog bjoibui jjiu •iad B A||Bg g —-ei[nj gj ‘|odouijUBjsuog •png B^unuoad ba es Biujjueg ‘laESaDiij najued eaBosjqouj ep pe g ji sjeapuBeg ii jjBanx najued eunis -n|oea ep jug gj joaeo b [Bosg |njB30Ay aBjjjiui pinjBunqţaj bbjuibui jndeo -iq b ţaBâaopj ii sjeapuBeg ‘ijeanj] aoi^Bjud -ep bjjuoo uj jnseoojg — •eijnj ‘gj ‘ubjjj^j •jodouijaBjsuog bj pujaâo uj yjdBBjia j-yo {ejacâjng pjnjuiag jagna^ej -ej b jnoBjjng — •ejjnj gj ‘jodou;juB|suog (ouţmoq joţjuoBy ]nioia.iog) IJ9 9p 8|l^0d8Q •jub ep ggepyjsajA uj smjs b,s ijoaBiusig ‘eqnasq iupeiaj bj ep gys jnjojsBD uj ejiluijseu ed esuiadaris jj Bej -asoui ejnoeaj ejejiz ‘pujo yujd—‘eoijijod aojia -noaeo BadnsB eaeojiiajAoo yţuengui o youj Bjioaexe jinjoj ‘ABU|oq ţi e)eujajţq joujpe uj ţiea ‘yjBAjad bJbja uj esesyajea es ojoasiusig ‘boj-ij jb nijeqiţM. jBaydmj jnjBnjOB ‘uBaeAng gys jnayujj no eaejeJuj es-npujjndeu aug •eaBsydeu no BejJBOui Bpgs b pnjaţd ‘ysBojaojg BeeoB BiţBaeueS ujp eaBoioid uj esesyuiea «aoj ep jnaBjeouBO» an3u;s — ‘eqtjojţj jBaoueS injeaetu jnpuja iuoa jodB ‘pnjano uj yuun jj aoseoons inj |nj;jsDio ţi jnnnq ‘boj-jjj jb qoiapeiaj ‘esjanni gţ-j uijequ^ jBayduij jnujajyg ••• •pjnjaeduij BeaBpi{osuoo bj ejaBdep jbiu pujaonj ‘aojjaeoBj jndeo uj bjs b ynun -noo jnsujp ‘jinjoj •jjiajjs ii bo Baepisuoo ejBod es quBrasţg pj jnjoa ‘gţoqzga ydiig •niaeduu eaeiu nn,ajai jeiuBuiaeg BeaBogiun ţi ţe^UBjg pJ} -SBzep eatinun bo nAB eaao '()£ ujp jnjoqsya nj eiBian eaedo jejseoB BeaBuoaoouj ‘bjubui -aeg ţjaoj uj iounjB.d Benuiop eaeo Beaeq -aeg ep es-npuisojoj ‘pj Bejaed ep eueuia 8 ejţavi ®I®oi ySBajB ys ţinea ‘pj Bj}Biuo[dip ujad Mi BjBuuB jode yziuBâaoea qoaBuisig Q , YJBJUBa -bs pjsnag Beaiayui ji yjujajuj nj jeţajsny Beaejnd eano oj ‘9ggj bj op |nioqsya nosyu os juepinni jsoob uţg *esndo es Biajsny ‘jnn •jejsj°H ji ednoo ys ioa pujo ysuj îjnâiAse.q. g ţdnao Bţsnag ‘ajejS|oH 3iAsejqog' jeiou.A •oad Beunjjseqo je|jz Beuţpao bj pujue^' Bisnag no yiBjqtui eijueA -uoo o ejeqouj ys jodB qis o ii ‘jejBoosşa Baaqojod jejsng lusajuţ q UEiUnig Bisng uj yzeaojod eijoeausuj o juonqsi ub iajeas uj •«jnjnduijj bjb pnijseqo ejţaii'ui BAjosea joa es o°j ji aej ujad ţo *ao|iţyjiaof8ui oib^ ianjOA uua is 9je)U9oiB[jBd ijasjjiosjp uud : 9ţuiAao 9|iq -Baomeia ejeoB jueuiBjaBd uj ijsoa ‘najsjuţui -uiiad jiuina esesnj eo ydnp junj esai Brj •jnjnijjsuoo Biţuopiiead ji eujyajs aojiaeoBj ■b |nj|ojojood juiud ţun| o ydnp ii ‘jbjs ep najsjuim bo jBuieqo nj qoaBuisig ‘j>9gj fiq pjajsny Bqnâad nj ‘jeisnag jnajdeos qns ‘yoiuaejnd eunjjBaepejuoo o(ajuj oubui ae3 jojui 0|8jbjs bjboj jnn b ep ‘ieian jrq jnuB|d ejBoţjde uj end ji,ys ndeonj joanjB.d 0G IJOjqouBag bj aBjţuejodiu9(d najsjuiui ob sbjoob uj youj jţuinu nj ejionjşa|s luţpnjijdB poipeAop îjaojq. uBag ujp Bjeip b| euiujB^ej ep oBjeaoes-uuad ‘nijeijUA qriipetag ‘jeţs -njg ejeSea ep jţuinu paig jqgj |nuB uj jue "SJ ®.I yo|jBuiO[djp eaejaao uj std jmujag •eţâaeue yaea o ‘youj ayujj ep puţpeAop ‘njjaeg ii ueâujjeog ujp e|f\yjţsaeAjuu b| ej;on|yajs Ijpujs jnoyj y '3anqep3Bjjj bjoiiia •oad ‘uesnequeoqeg jnjejsBo uj cţgj jnuu bj jnosyu b,s ‘uesnBqueoqog-qoaBuisig ep ţuiad gjzajj jbui ;i ejnoo ‘p|odoeg pavnpg uojo ipjBiusig 9p ţnţuuj 131 IZ V3NflllS3HG FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» SIESKIEVKZ INIMA DE COPIL (Note din jurnalul unul institutor Posnanian) Clnd era Încă bine, Învăţase pe ascuns rugăciuni, pe cari dorea să le spuie mamei sale elnd vom ajuDge la tară şi cari ar pulea-o să o consoleze de nereuşitele Iul. Un fior Îmi trecu prin tot trupul clnd auzii căzlnd din buzele acestui copil de un spre zece ani, cuvintele acestea, spuse pe un glas monoton şi trist: Deus nteus, Deus meus, qttare rne repulisti ot quare tristis incedo dum affliqit me inimicus. Nu pot spune impresia penibilă, care nil afi făcut o vorbele acestea. Era lu ajunul Crăciunului, 24 Decembrie. Din stradă pătrundea, un sgomot asurzitor şi vesel ; săniile cu zurgălăi treceatt In fugă. Oraşul Întreg lua o Înfăţişare măreaţă. Clnd noaptea se cobori cu totul, văzurăm Intr’o cameră din fată, un pom de Crăciun strălucind, ornat de nucile Iul argintii şi aurii. Copil ’1 Înconjurase, părul lor despletit sărea la fie-ce pas al lor de ştrengari. Ferestrele străluceatt de lumină, se auzeai! strigătele de bucurie. Voios şi ra- dios era şi sgomotul ce ne venea din stradă, numai sărmanul copil bolnav repeta cu o voce obosită : Deus nteus, deus meus quare me repulisti ? Băeţil strigai! sub porţile casei: In staul s’a născut cel ce... etc. Noaptea Crăciunului venise, subiect de bucurie pentru toţi; noi tremuram la gtn-dul, că poate va fi pentru noi noaptea durerii şi a morţii. Pentru o clipă ni se păru că ’şl căpătase conştiinţa, căci Începu să cheme pe mica Lola, dar asta ţinu puţin. Respiraţia scurtă şi glfâindă se oprea clte odată complect. Nu mal speram a’l revedea bine, iuima Iul sburase deja dintre noi. Gindirea lui se depărtase puţin clte puţin şi el Însuşi se ducea Încet, către acea depărtare rece şi nesflrşită: nu mal vedea, nu mal simţea nimic, nici pe nenorocita sa mamă care Ingenunchiş la picioarele patului săti. Ne privea indiferent şi une ori nici nu se mal uita la noi. Fie-care clipă ’l ducea mal departe, îu întunericul acela necunoscut. încă puţin şi boala stingea In el orl-ce sclnteie de viaţă : mîinile sale întinse pe plapomă, aveau deja inerţia lucrurilor moarte, nasul se subţiase şi faţa luase acea autoritate solemnă şi rece. Respiraţia din ce In ce mal frfquentă, semăna unor şoapte, unul tic-tac de ceasornic, Încă o clipă, un, suspin şi s’a sfîrşit cu el. Spre miezul nopţii agonia începu, răgea şi gemea ca un om Înecat cu apă, apoi de K P O C A o dată nu se mal auzi nimic. Oglinda aplicată de doctor pe buze, arăta o uşoară ceaţă, trăia Încă. O oră mal ttrziU, frigurile Încetase: li crezusem scăpat. Doctorul, Însuşi, avu o clipă de speranţă. Sărmana mamă recăpătase curajul pierdut. Două ore Întregi II fu mal bine. Spre dimineaţă m’arn dus In anticameră să mă culc—de patru zile de clnd nu tuchisesem ochii nici ziua nici noaptea, şi tuşea mea mă supăra mal răii ca de obiceitt —m am culcat pe o canapea: am adormit. Vocea ponei Maria mă deşteptă, mă chemă. In noaptea tihnită auzeam cum Ingtna : Mihal, Mihal ! . , , Părul mi se făcu măciucă, pe creştet, clnd Înţelesei accentul dureros cu care şl chema copilul, înainte ca să am timpul a mă scula, ea intră In cameră mea, cu un sfeşnic In mină, şi Înecată de suspine cu buzele tremurlnd, ’ml strigă : — Mihal, e mort ! Alergai la patul micuţului, era adevărat, capul trlntit pe perine, buzele Intre-deschise, ochii mari deschişi, fixaţi spre un punct invizibil, redoarea trăsăturilor, nu ^ml lăsară nici o Îndoială. Mihal murise Iţ, ’L am acoperit cu o cuvertură şi i-am închis ochii. Abia putui să o reăduc , la viaţă pe mama sa, care’şl perduse cunoştiinţft. Prima zi din sărbători fu pentru mine tristă de tot. Trebui să fac pregătiri teribile, pentru Inmormlntare. Nenorocita mamă nu voia să se despartă de corpul bietului copil; la fie-care clipă, puterile o lăsaţi. Leşină clnd veniră să ia măsură pentru cosciug, clnd ’l îmbrăcă, clnd preparară catafalcul. Desperarea el contrasta cu indiferenţa amploiaţilor de la pompe funebre, obicinuiţi cu ast-fel de spectacol. Voi singură să aşeze perinile In cosciugul dublat cu satin, crezlnd In delirul sâtt că trebue ca copilul să fie cu capul mal sus. Mihaitt, ln clipa aceea era întins, îmbrăcat lu uniforma sa nouă, In mănuşi albe, solemn şi indiferent. ’L culcară ln cosciug şi aranjară catafalcul, aprinseră jur Împrejur două rlndurl de lu-mtnărl. Camera In care copilul era atlt de des zăpăcit de cuvintele latinei şi ln care ’şl lucrase cu atîta sPguinţă lecţiile sale, era acum transformată lntr’o capelă. Lumina tremurlndă a luminărilor da camerei un aer de biserică solemnă. Nici o dată n am văzut chipul lui Mihaitt aşa de liniştit—de cit ln clipele clnd obţinea o notă bună. Profilul săi! fin ln sus, Îndreptat surîdea ca şi cum ar fi mulţumit de reacţiunea morţel, asupra vieţel, părea mulţumit şi fericit. Tremurul luminărilor da feţei sale aerul vieţel adormite. Unul clte unul din camarazii lui din şcoală, cari nu plecase ln vacanţe, veneatt ln camera aceasta. O.hil copiilor se uitatl curioşi la luminile acestea mari, Ia catafalc, la coşciug. Poate că uniforma nouă, deşteptă In el respectul şi atenţia. Ctte-va zile mal Înainte fusese cu iei alăturea, îngenunehiat de disciplină şi greutatea cărţilor germane. Ca şi el primea observaţii şi pedepse, fie-care din el putea să’l ia de păr şi de urechi şi acum e mal sus de cit el, grav şi serios, Înconjurat de lumini. Toţi copil aceştia simţeaţi pentru el respect şi un fel de teamă. Owicki, el Însuşi, cu toate că era premiantul, nu se simţea cu nimic superior ln faţa lui. Si şopteai! unul altuia, lmholdindu-se : s’a sfîrşit cu el, de nimic nu mal II e teamă, chiar *ller Inspector» de ar veni, el nu o să se mal scoale, va rămlnea tot aşa, Întins, cu surtsul acela pe buze. Putea face ce voia, ce credea el că’l bine, putea să facă zgomot, să vorbească cu Îngeraşii drăguţi cari att aripi la umeri, fără sâ’l mal fie teamă de profesorii nemţi... Aşa şopteai! copiii apropiinds-se de lumi-minile aprinse din jurul cosciugului, La urmă tnglnară unul clte unul: Vecinica odihnă Iul Mihal... A doua zi, cosciugul fu închis şi dus la cimitir unde bulgării de pămînt amestecaţi cu cel de zăpadă ’ml ascunseră nenorocitul copil pentru tot-d’auna, privirilor mele. In clipa ln care scritt rindurile acestea, e deja uu an de zile de clnd micul meii prieten e mort, dar Îmi voit! aduce pururea aminte şi voii! purta cea mal vie milă pentru drăguţul tn»tt Mihil. Nu ştitt unle eşti şi dacă mă aştepţi, dar află că profesorului tăil e din zi ln zi mal răii, tuşea ’l supără mal mult şi că In curlnd va pune ultima haină a oamsnilor, pe care şi tu al Îmbrăcat-o ! (Sfirşit) Tradus de I. Dnsclan. ISTu cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole Înainte de a vizita CEE MAI MARE BEPOSIT BE IOT EEEVE BE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE EUGEItflU REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TH. FU6THER DIN GERMANIA Bucureşti. - Strada Bibescu-Vopă, !¥©. Îşi * (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti OCOMOBILEşiTREER ATORl MI in Renumita Fabrică TU, FM, ti TMM MJR mm rn m w ta MIF A UR la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURA de la Herestrău în 1891. NOUA „Flother” Model 1898. Patentată DQT Prevăzută cu Triplă Curătitoare, Trei Viaturi ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de orî-ce alt system existent, şi Tobă pentru bătut Porumb aplicabilă numai la TREERATOAREA „FLOTHER* bătind pe zi 150 pînă la 200 chile mari de porumb, cu sau fără fol. Premiate cu MAŞINELE ii „FLOTHER treeră mult, curat, fără de risipă, fără a sparge bobe şi fără / a înegri griul la cas de mălură. PLUGURI UNIVERSALE m ir PLUGURI NORMALE Cele mal bane ţi solide, construite numai din oţel PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMR Semănători, manuale în lat şi în rîndurl. Trioare originale „HEID“ în toate mărimile cele mal bune existente. Vinturători, transportabile cu aparat de scos mălura. Greble de fin,—Maşini de tăiat paie şi fin. Grape, flexibile şi diagonale, cn donă şi trei cîmpurl şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci Cn 2, 3 şi 4 Brăzdare.— Tot-d’a-una 500—600 plngnri în Deposit Cele mai PRACTICE. Cu mai multe brăzdare. Mori TRANSPORTABILE, pe postament de lemn şi ife fier, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mâl re numite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl. Pietre de Moară FRANCEZE l-a calitate, din Laferte. sous-Jouares, Soci6t6 Meulliere Dupety & Co., compuse din maximum 4-5 bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile Batoze de Porumb SIMPLE şi DUBLE, manuale şi cu aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. Curele de tramimi»iune ENGLEZEŞTI, l-a calitate simple şi duble, şi toate lăţimile. Pompe pentru spălatul cazanelor, de incendii! şi grădini. ° ar** opaiaxui coanelor, ue înceuuiu $ Părţi de reservă, — Muşamale. — Mastne de scărmănat lină. — Pive de postav. — Motoare cu petrol şi cu gah Secerătoare simple „COITINENTAL“ şl Cositoare ecerâtoarea .BONNIE CC CU APARAT DE LEGAT SNOOI — CU TAINUL LA ,9RREAPTA(( din renumita fabrică JOIMA8TOJA IMARVESTER *’dmo Batavia (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi solide, construite din oţel Garanţie absolută pentru perfecta funcţionare şi material solid al tutulor marinelor Reprezentant f/eneral a Renumitei Case 8IMOJF RFMMTLER RAUMAJVN Pentru Instalaţiuni de MORI perfect Automatice cu Valţuri Bucureşti.—Tipograi nţel No,. 8. — Bucureşti.