SERIA n.—ANUL rv, Na. 818
Ediţia a treia
DUMINECĂ. 19 IULIE 1898
NUMĂRUL 10 BANI
NUMĂRUL 10 BANI
A BOXA	K
încep la 1 şi 15 ale fle-eărui luni
Un an In ţar*	*0 lei;	In	afinitate	60	lei
Şase luni . . .	15 »	»	,	26	>
Trei luni . . .	8 »	»	»	13	»
uUn număr In streinatate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE iNAPOIAZll AJRHiCŢIi
No. *. - STRADA CLEMENŢEI - No. S
AIMAIIUHIM.K
AnunciurI la pag. IV .... , 0.30
Inserţiile şi reclamele 3 Iei rtnduJ
UN NUMÂR VECHIu 80 BANI
AMtWlIXISTHATMA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
ŞARLATANI NU FINANCIARI
II
Şarlatania colectivistă, în materie de teorii financiare, este tot aşa de mare ca şi In ori ce manifestare a glndirel a acestei specii morale aparte. Căci colectiviştii sunt vădit o specie morala aparte, el aQ toate apucaturile şi însuşirile sufleteşti cari îl disting de noi ceştial’alţl, după cum specii de animale şi de flori, se disting de tipul comun.
Un colectivist gîndeşte altminteri, argumentează în mod deosebit, polemizează alt-tel de cît restul celor-l’alţl romlnl.
Uite cazul de care ne-am ocupat deja. Ziarele noastre releveazâ faptul nediscutabil că la 30 Aprilie anul acesta, bugetul colectivist prezintă deja un deficit de 15 milioane, adăogînd imediat că la 1 Septembrie, data încheerel comptu-lul definitiv cu toate încasările cari se vor mal face pîna atunci, deficitul pe care situaţia financiară îl acuza la Aprilie, va mal scădea cel mult, dar nu va fi suprimat şi că prin urmare anul 1897-98 se va sfîrşi prin deficit.
Se poate ceva mal riguros logic ? Se poate o argumentare mal bazată pe legile probabilitâiel şi ale consecinţelor, decurgînd de la un fapt cunoscut la altul necunoscut, dar care fatal trebue să se producă în viitor ?
Şi ce poate răspunde un om cu capul conformat ca toţi oamenii, de cit următoarele: 1) sau să nege acel rezultat în viitor, susţinînd că cu toate aparenţele în momentul de faţă, deficit nu va fi la Septembrie ; 2) saQ să caute a arăta care este cauza deficitului ce se desemnează pentru sfirşitul anului comp-tabilităţel Statului şi să caute a dovedi ca răspunderea nu poate fi a guvernului.
El bine! Colectivistul fiind-că nu e ca orl-ce om, a luat’o pieziş, şi cu o obrăznicie rară a îndrăznit să cerce a prosti ţara, inventînd o teorie care este o stupiditate financiară şi aplicînd’o chiar pe ea, nepotrivit şi neoportun, pentru ca să tragă concluzia?... Care?... Nu se ştie, căci nu trage nicl-una... ci pentru ca să ne înjure şi să facă larmă, dor-dor adevărul asupra deficitului să se întunece.
In adevăr, Voinţa Naţională pretinde că nu trebue să te iei, pentru a constata deficitul unul buget, după evaluări în raport cu încasările, ci după acestea în raport cu plăţile. Aceasta teorie poate merge cel mult în cursul anului financiar, cit mal sunt încă încasări de făcut şi cît timp miniştrii aO latitudinea ca să nu ordonanţeze plăţile decît în marginea celor 12 luni ale exerciţiului bugetar.
Dar, colectiviştii de la Voinţa uită că la 30 Aprilie 1898, toate plăţile pe anul budgetar 1897 — 98 aO trebuit deja şi în mod obligator să fie făcute şi că de la 30 Aprilie pîna la Septembrie 1898 sunt numai încasări de făcut, iar nicl-de-cum şi plăţi cari toate, o repetăm, aQ trebuit să fie făcute.
Fiind aşa—şi aşa este—ce relaţie poate să mal fie, vorbind de exerciţiul 1897—98 între încasări şi între plăţi ?
Nici una. Cu plăţile s’a sfirşit; ele nu mal pot fi nici restrînse, nici lărgite, căci după 31 Martie nu să mal poate face nici o plată din noQ pe un exerciţiQ expirat, afară de cele în curs.
Deficitul în acest caz nu mal a-tîrnă de plaţi, ci de încasările care se vor mai face în cursul celor şease luni, adică pîna la finele Iul Septembrie, timp lăsat fiscului ca să facă să intre în tesaur veniturile în suferinţa pe anul budgetar expirat la 1 Aprilie.
De aici urmează că în acel timp de şease luni (de la 1 Aprilie—3 Septembrie), deficitul se va alege nu după încasări şi plăţi, ci după încasările §i evaluările budgetare.
Acest adevăr clar colectiviştii aQ voit să’l întunece şi aQ păţit’o cum păţesc toţi şarlatanii, şi cum păţesc el regulat de 15 ani, de cînd sacul lor cu minciuni s’a spart şi de cînd frasele şi declainaţiunile lor s’aG răsuflat.
Căci, ori cum ar lua teoria Voinţa. ea este saQ inepta saQ periculoasă.
Căci, ia să ne punem în ipoteză cum că un ministru de finanţe este dator ca în cursul exerciţiului bugetar să lărgească saQ să res-trîngă cheltuelile fixate prin lege, după încasările mal abondente saQ mal slabe ale veniturilor. Dacă s’ar inaugura asemenea sistem care se pare că e preconizat de Voinţa— căci o repetam, nu ştim încă ce ea voeşte — atunci am intra în cel mal mare arbitrar şi cea mal mare anarhie, desfiinţînd bugetele şi fâcînd din ministru de finanţe, o fiinţa a tot puternica de la care să atirne punerea în mişcare, oprirea saQ încetinarea întregel maşine a Statului,
„Salutări cordiale"
«Ministrul afacerilor streine ros, contele Murawiev, a salutat In moi cordial pe pre şedinUle consiliului de miniştri al Romlniel, d. D. Sturdza». Aceste cuvinte se pot citi tu dările de seamă ce Agenţia Romtnă ne transmite asupra primirei M. S Regelui la Peterhof.
Ia'ă-1 dar pe d. Sturdza. pe teribilul d. Sturdza, care acum eîţl-va ani mlnca clte trei ruşi deodată, sărutlnd mina contelui Murtwiev, şi puulnd pe Scopiewski să anunţe norodului că d-sa, d. Sturdza, a avut onoarea să fie «salutat In mod cordial» de ministrul afacerilor streine rus.
De cit, d. S mpiewiki nu ne spune dacă aceste «salutări cordiale» nu miroseafl cumva a ironie, şi dică contele Murawiev, cînd a Întins mina sa d lui Sturdza, nu a căutat să’l arate şi un colt al broşurel : Europa, Rusia şi Romînia.
Un succes al d-luî Poni
Am criticat multe din actele d-lul Poni, privitoare la participarea noastră la expo-siţia diu Paris. Imparţialitatea totuşi ne obligă a recunoaşte ca bune actele bune ale d-lui Poni, şi a-i aduce laude cînd, gratie rlvnel ş1 abilităţel sale, obţine vre-un succes.
Aşa, Intrt multe eşecuri, d. Poni a obţinut şi uu succes care merită toată lauda noastră.
D. Poni a reuşit, grHţie tactului sâft, să obţină 50 de metri mal mult teren de cit ni se acordase; Vom avea dar In loc de 400 de m. 450 de m.
Iată un succes monstru cu care s’ar putea mludri orl-cine. Căci nu e glumă să obţii In loc de 400, 450 de metri.
Ar fi fost ridicol să fi obţinut 30, 40 saQ 45 de metri mal mult, dar 50 de metri, iată o victorie care va rămlnea unică In a nalrle organisârel expoziţiei franceze.
Ctnd dar noi cel d’tutliO recunoaştem acest succes, nu trebuie să ne mirăm de lirismul presei guvernamentale, de osanalele ce se aduc d-lul Poni de către membrii clubului liberal ; ne mirăm numai că nu s’a dat nici un banchet, că nu s’a organizat o serbare populară In onoarea d-lul Poui.
450 de metri, In loc de 400, nu I puţin lucru, domnii mei.
E mal mult, ca orl-care alt act internaţional săvlrşit plnă azi de Romînia, e mal mult de cit dacă d. Sturdza ar obţine epis copalul In Macedonia, care, tn treacăt fie zis, l’am fi avut de mult dacă Împrejurările nu ne ar fi adus pe colec’iviştl lu capul tre-bilor Statului.
O Poni poate fi mtndru.
450 de metri In loc de 400 e ca şi cum al avea in buzunar 105 le] In loc de (00.
Mărturisiţi că e ceya.
M. S. REGELE ÎN RUSIA
DV1 LA SĂRA LA PALATUL PETERHOF» —Iu prima IrăsurS a luat loc Regele Însoţit de Ţar, In a doua Prinţul Ferdinand însoţit de Marele duce Mihail Alexandroviel.
O exenrtă şi o gardă de cazaci format! gardul de Ia gară plnă la Palat.
Fie-care trăşură era escortată de clte o sotnie de cazaci, cu steagul el.
Conflictul Ferechide-Stolojan
Mărul discordiei
Cestiunea interimatului preşedinţiei consiliului de miniştri, care acum o lună şi jumătate a produs demisiunea din minister a d-lui Stolojan, deşi în aparenţă părea de mult a fi tranşată, in realitate insă a dat loc la o încordare a relaţiu-nilor dintre ministrul domeniilor şi mi nistrul de interne. D. Stolojan nu poate erta pe d. Ferichide că a dat o isbitură atit de dureroasă în decorul bătrîneţelor sale, care forma titlul său pentru a ţine locul d lui Sturdza; iar d. Ferechide e prea mtndru. ca sd caute a mingăia bă trtneţele colegului său.
De aici au urmat apoi o serie de scene între cei doui miniştri, scene cari formează astă zi obiectul de conversaţie al prea puţinilor politiciani colectivişti ce se mai adună la Capşa.
Cite-va scene omerlce
Din aceste scene cităm cîte va, drept ilustraţie a raporturilor dintre cei doui miniştri :
In timpul vi sitei perechei princiare bulgare, d Ferechide soseşte la Sinaia. Cum descinde din vagon, ministrul de interne întreabă pe comisar :
—	La ce hotel e d. Stolojan P
—	La hotelul * Sinaia».
D. Ferechide descinde la *Caraiman».
In aceeaşi seară, miniştrii au fost invitaţi la Castelul Peleş la prineul de gală. D lui Stolojan i s’a fixat locul după d. Ferechide, aceasta a fott o nouă lovitură pentru ministrul domenilor; nevroind să stea alături şi după antagonistul său, d. Stolojan a rugat pe d. general Berendeiu să schimbe locurile şi a trecut de cealaltă parte a mesei.
In ajunul plecării Regelui la Peters-burg, miniştrii se aflau la Sinaia, a fără de d. Ferechide. D. Stolojan a descins de astă dată la *Caraiman». Mai tîrziu, sosind şi d. Ferechide, d sa trage de asemenea la *Caraiman»; intră în cameră, îşi face toaleta şi ieşind pe terasă ca să stea la masă, dă ochi cu d. Stolo jan. care se afla la o masă cu d nii Henry şi Kiazim bey, miniştrii Franţei şi Tur ciei. D Ferechide se întoarce repede şi pleacă la hotel *Sinaia», spre marea surprindere a conmesenilor ministrului domeniilor.
Se mai povestesc o mulţime de incidente de acest soiu, pe cari însă credem de prisos să le mai reproducem.
Consecinţa conflictului
E evident, că in urma deselor scene, unele caraghioase şi altele mai grave, unul din cel doui miniştri va trebui să plece,
Cine e ursitul de soartă de a ee retrage, - toată lumea va ghici. însuşi d. Stolojan ştie şi simte că nu va putea sta mult în minister, că în curînd după întoarcerea sa din concediu, va trebui să’şi lichideze situaţia.
Re aceea d sa nici nu face caz de neînţelegerile pe cari le are foarte des cu secretarul săi* general, d. Gr. Călinescu, nici de isprăvile d-lui Take Protopopescu la ministerul domeniilor.
tocmai acum primim ştirea, că in ul-
timul consiliu de miniştri discutîndu-se ceatiunea concediilor ministeriale, d. Fere chide a cerut, ca imediat după întoarcerea d lui Palladi. să plece d-sa în concediu.
Atunci a sărit şi d. Stolojan, spunînd că şi d sa vrea să plece în concediu. Şi, după multe discuţii, s’a propus de către d. Sturdza ca să plece întîiu d. Ferechide şi interimul internelor să’l ia d. Stolojan.
—	Nu! Nu ţiu locul dumnealui, întrerupe d. Stolojan.
—	Nu mi iaii răspunderea situaţiei interne în ajunul alegerilor. E destul ele încurcată situaţia şi nu vreau să se arunce apoi toată vina pe mine. Să ştiţi că eu plec cum s’o întoarce Palladi!
Şi aşa a rămas cum a vrut d. Stolojan.
DIN STREINATA7E Pacea ispano-americană
Din momentul clnd flota amiralului Cervera a fost distrusă, căderea Cubei nu mal era de cit o chestie de timp safl, cum zice un ziar german, o chestie de pline. Din acel moment în adevăr, spaniolii din Cuha nu mai aveaă putinţa de a se aproviziona ; şi cmn deja mijloacele de hrană deja eraă foarte slabe, nu multă vreme mal avea să treacă plnă la capitulare.
Ceea-ce se prevăzuse s’a realizat.
Exemplul generalului Torral, care a închinat Santiagul, a fost imitat da toţi comandanţii garnizoanelor din eslul Cubei.
Deşi Havana, principala cetate, mal poate rezista cite-va săptămlnl, guvernul spaniol a oerut, prin mijlocirea guvernului francez, să Inehee pace.
Vor începe deci negocieri pentru pace.
Nota d-lul (Jambon
Nem-Yorck Herald publică un rezumat al notei pe care d. Cambou, ambasadorul Franţei la Washington, a Inminat-o preşedintelui Mac Kinley.
In această notă se spune că Spania şi Statele-Unite se găsesc In războit! pentru că guvernul din Madrid a respins o cerere a guvernului din Washington de a-şl retrage trupele şi autori-ţile din Cuba, Iu lupta ce a urmat. Spania a fost învinsă şi de aceea cere concurml guvernului Staleîor-Unite pentru curmarea războiului.
Chipul acesta cam neobicinuit de a cere pacea cupr ude implicit că Spania e gata să renunţe la Cuba.
Statele Uoite nu se mnlţumesc cu attta.
Condiţinnlle Americanilor
După acelaşi z^ar, condiţiunile S‘ale!or Unite ar fi : complecta neattraare a Cubei sub protectorat american, cedarea insulei Porto-Ri -o şi a Marianelor şi un port lu Filipiue pentru staţiune de cărbusl
In condiţiunl nu se pomeneşte despre o despăgubire de război.
Guvernul din Washington consideră, se vede, ea despăgubire cedarea Porto-Riculul, a Marianelor şi a unul port In Filipiue.
Condiţiunile sunt grele ; cu toate astea, Spania nu are în cotro şi trebuie să le primească. Ori re prelungire a războiului, zice Neue freie Presse cu drept cuvlnt, nu poate de cit să I îngreuneze situaţia. In Porto-Rico şi în Filipiue Spaniolii nu mal pot rezista; şi e posibil câ guv-ruul american, după cucerirea Porto Itieu iuî, să ceară alte cedări de teritorii ca despăgubire.
Spania are tot interesul să încheie cit mal curlnd pacea şi, pentru moment, să obţie un armistiţiQ de la Statele-Unile.
Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
0 INSTITUflUNE CULTURALA
IN
DOBROGE4
Astft-zl, aproape toată ţara are cunoştinţă, că In Tomis— oraşul unde a trăit şi murit marele Ovidiu, mîndra şi Infloritoarea Constanţa, din zilele noastre, există şi prosperează o insti-tuţiune culturală sub numele de «Cercul literar Ovidiu».
Ilustrul nostru arheolog, d. Gr. Toei-lescu, cu ocazia escursiunel arheologice de la Adam-Klissi, din luna MaiQ a. c., treclnd prin Constanţa, şi vizitlnd sediul instituţiunel din strada Traian, a rămas uimit de cele ce a văzut la activul instituţiunel de care ne ocupăm, şi admirind cu deosebire biblioteca cea impunătoare, de şi de curind fondată s’a adresat preşedintelui cercului literar «Ovidiu», cu următoarele cuvinte :
«Dv-tră, d-le preşedinte, şi d-lor membri aţi tondal, tn Dobrogea o academie în puterea cuvîntului.
«Pe cîn I divul poet, care-I patronul acestei instituţiunl acum 2000 ani, în aceste locuri, printre Geţi si Sarmatf, îşi uitase limba Romei, dv-tră, urmaşii Romei aţi fondat d’asupra noului Tomis un templu al culturel naţionale, de unde vor emana raze luminaose, garan-tînd cultivarea limbel Romei eterne.
«Terminlad, vă urez sănătate d-nil mei, şi sper în munca dv-tră bine cu-vintată.
Deşi din iniţiativă privată, deşi încă ne sprijinită de nimeni, instituţiunea aceasta are o deosebită însemnătate pentru neamul romînesc din Dobrogea, motiv care ne-a determinat să vorbim.
Oraşul C<instanţa, staţiune balneară la Marea Neagră, prin construirea măreţului port, tinde a deveni, pe zi ce trece, un punct însemnat al ţării noastre.
Majoritatea populaţiunel fiind comercială, este reprezintatâ de streini, iar funcţionarismul singur este reprezintat de Romînl.
Pinâ a nu se înfiinţa Cercul literar Ovidiu, nota romîneascâ în viaţa publică era a 8-a şi cea mal palidă din scara gamei. Tinerimea romînă din Constanţa cu dor către neam şi ţară s’a gindit să imprime tuturor nuanţelor eterogene din acea parte a ţărel pecetea romînismulul; prin mişcarea acestei tineriml să se ştie că în Dobrogea se află o sucursală a activitaţel intelectuale din centrul ţărel.
Ast tel s’a gîndit tinerimea şi nu s’a desistaţ de la nicî o pedică. Numărul membrilor la început fiind numai de 60 s’afl constituit într’un cerc, aQ elaborat statute, foarte inteligent alcătuite, regulamente interioare, şi privitoare Ia bibliotecă şi lnamte de a lansa apeluri In toa'ă ţară, a trebuit să se reazăme pe un fond material.
Dar de unde ? căci nimeni dintre apostoli nu e şi nu poate fi milionar Activitatea intelectuală a fost prima sursă care să’I asigure exislenţa, conferinţele şi seratele literare-teatrale aQ fost acele, cari aQ atras atenţia tuturora şi instituţiunea a devenit dragă cetăţenilor. Aceste mişcări aQ dat cele mal frumoase resultate pentru Cerc, pe de o parte de a’şl ti putut crea' un fond pentru un mobiliar elegant şi bibliotecă; al doilea pentru public de a 1 cu tiva şi de a’l fice să prindă gustul de literatură şi artă în genere. Mem brii însă, nu s’aQ mărginit numai aci, în a crea un fond oare-şi-care şi alcătui o bibliotecă, ci aQ mers mal departe. In ultimii timpi, Cercul tipăreşte prima sa publicaţiune, sub titlul de «Li ro-mînit din Balcani, anecdote şi snoave» de d. Petru Vulcan, carte tipărită în folosul biblioteceî Cercului.
In vederea inaugurării biblioteceî, care va avea loc în ziua de 15 August a. e., membrii acestei instituţiunl prepară una din miş-ările cele mal generoase din clte s’atl făcut în ţară ia noi.
Extragem din programul serbărel :
Intre 10 şi II a. m., Te-Deutn la catedrală. După terminarea serviciului divin, membrii Cercului Ovidiu, în frunte cu preşedintele lor, însoţiţi de cor-poraţiunl şi persoane Invitate, se vor îndruma la localul Cercului, unde pu-bicul va visita biblioteca cea mare; d. preşedinte va pronunţa un discurs de deschidere.
Intre 3—15 p. m. conferinţă publică
www.dacoromanica.ro
d ir O C a
sub titlu «Psihologii amorului», desvol-tatâ de d. Petre Vulcan.
Seara, între 9—12, declamaţiunl, re-presentaţie teatrală.
La această serbare vor fi invitate mal multe instituţiunl din ţară. In vedere că e timpul sezonului, nu ne îndoim că multă lume din ţară se va grăbi să meargă la Constanţa ca să asiste la această serbare culturală, vrednică de imitat._______________
1.YFOKVI ATU
Visita Regelui şi presa ruseasca
Petersburg, 17 Iulie.— Vorbind de călătoria M. Sale Regelui Carol, Journal de St. Petersbourg zice:
Joi soseşte la Peterhoff M. Sa R gele Rominiei însoţii de A. Sa Regală Principele moştenitor pentru a face o vizită MM. LL. Imperiale.
Adresăm urările noastre de bună venire Suveranului care, de peste 30 de ani, prezidează cu o aşa de înaltă înţelepciune destinele urnii popor amic şi unit de aproape <« Rusia prin legâtwI ce au fost create in istorie şi prin comunitate de religie, şi de tradiţiuni.
Omagiilor ce aducem M. Sale Regelui Carol suntem fericiţi să adăogăm acelea către Regina Eisabeta care, străluoirei diademei, uneşte aureola unui talent literar aşa de admirat. De asemenea salutăm şi sosirea A. S, R. a Prinţului moştenitor, care prin căsătoria sa este rudă cu familia imperială şi care in timpul precedentelor saleşedeeri in Rusia a eiştigal atitea simpatii vii.
Nu ne îndoim că Auguştii Oaspeţi ai împăratului vor găsi in primirea călduroasă ce le va face populaţia capitalei o nouă dovadă de sentimentele ce animează naţiunea rusească şi sperăm că vor duce cu Ei un suvenir plăcut de şederea Lor in Rusia.
înconjurat de autorităţile civile şi militare, In sunetul imnului naţional romtn.
M. Sa a trecut tu revistă garda de onoare înşirată pe peron şi apoi a făcut-o să defileze pe dinaintea Lui.
După aceea M. Sa s’a Întreţinut din noă cu diferitele persoane ce i-afl fost pre-sentate.
Aflăm că in sinul comisiunet numite de ministrul instrucţiei pertru elaborarea programelor şcolare, se agită ideea ca să se desfiinţeze media ce se dă azi în şcoalele primare şi secundare, şi să se reducă numărul notelor de la 10 la 5 sau la 4.
D. C. Dimitreseu-laşi susţine ideea ca să se fixeze numai patru note, anume: Distins (1), bun (2), demn de trecere (3) şi s'ab (4). Medie să nu se mai facă, ci elevii cari au obţinut note slabe din unul sau două obiecte să fie admişi la corigenţă; iar cei cari au note slabe din mai multe obiecte, să rămîe repetenţi.
D. Eugen Stătescu este iar in tratative cu guvernul.
La ministerul lucrărilor publice se studiază construirea liniei ferate Slobozia— UrzicenI—Pioeştl. Această linie va trece prin o moşie de lîngă UrzicenI a d-lul Eugen Stătescu, moşie care în parte va fi rescumpărată de Stat pentru construirea liniei şi a unei gări.
Tratativele urmează asupra. . . . preţului de expropriere.
Vizita şi presa ungurească
Alkotmâny din Budapesta, comentînd vizita de la Pttersburg în favoarea Hanţei întreite, în> hee ast-fel:
«Bunul amic al lui Băoflfy, «genialul» Sturdza, va retrage prietenia sa austro-maghlară, precum şi-a retras ţi discursurile antimaglilare».
In cit ori ce muritor ar dori din toată inima să i-se Inttmple nenorociri de asemenea natură.
• *
La 21 Maiă, d. N. Gallea, sub şef de serviciu la lntreţint re, Însărcinat cu anchetarea faptului, Înaintează un raport prin care conchide la retragerea din serviciul de ca-
Petersburg, 17 Iulie.—După dejunul de familie ce s’a dat în Sala albă a palatului mare din Peterhoff, M. Sa Regele Rominiei, însoţit de amiralul aghiotant Ar seniew, a făcut vizite membrilor familiei imperiale.
Varşovia, 17 Iulie.—M. S. Regele Romi-niel a conferit prinţului Imeritinsky, «Steaua Rominiei» de clasa I a şi i-a făcut t-adofl un portret al Sâfl.
Moscova, 17 Iulie. — Municipalitatea din Moscova va presenta M. Sale Regelui Rominiei, la sosirea Sa în acest oraş, plinea şi sarea pe o tavă de argint aurită. Pe marginea tăvii sunt gr a vate în relief armdriile Rominiei, sus, şi acelea ale oraşului Moscova, jos. A-peste armării sunt susţinute de dragonl.
Moscova va fi împodobită în mod splendid in timpul şederii M. Sale Regelui Carol, şi ornată cu drapele ruseşti şi romîneşti.
Plecarea ti iu Varşovia
Siverskaia. 16 Iulie. — Oficial. Plecarea M. S. Sale Regelui din Varşovia la Petersburg s'a tăcut Ia 9 ore de dimineaţă. Ca şi la sosire, trupele divisiel a treia a gar-del imperiale, eşalonate de la palatul Le-zenski plnă aproape de palatu. ile guvernului, afl aclamat în mod viă pe M. Sa pe tot parcursul. La gară M. Sa a fost primit de Principele Imeriliuski şi autorităţile civile şi militare presinte la sosirea Sa.
Guvernatorul general a avut atenţiunea specială de a aduna pe peronul gârel pe toţi ofiţerii presentl la Varşovia, cari aâ făcut campania din 1878 sub ordinele Regelui. M. S. şi Principele moştenitor după ce s’att Întreţinut cu persoanele presrnte şi-afl luat rămas bun şi s’aQ urcat In tre nul imperial, care îl conduce la Peterhoff, unde sosirea este fixată pentru Joul la 11 ore de dimineaţă.
Regele a conferit Prinţului Imeritinski Marele Cordon al ordinului Steaua Romt-niel şi i-a oferit portretul săfi împodobit cu pietre preţioase.
Mia Vilna
La Vilna Majestatea Sa a fost salutată de guvernatorul aghiotant general Troit/ki,
căjorulul care va judeca În acelaş timp şi daunele provenite din acel fapl.
Cred că trebuie sa se pună frlfl odată nemărginitelor pofte de cîştig cu riscul vieţelor
0DJudecata, după o scurtă deliberare, respinge
incidentul.	,
D. Rădulescu propune martori pentru a dovedi neculpabilitatea lui Courant. _ t
Judecata admite proba testimonială şi amină
Condeescn, Sterian, Svoron, sub locot. dulescu, Cdudeeseu, etc.
Don Plcratez de Calaliazaa
Săn-
sier plătitor a d-lul Popescu şi la pedepsi- I ju<jerarea afacerel tn ziua de 2* Iulie r nu <“ite mulţumit ru J n	riar nu mal eraţi alt! m
rea lui. D-l Saligny nu este mulţumit concluziunile raportului, şi cere a i se prezenta uu raport mai dulce. D. Gallea se execută şi prezintă un raport după comandă cu data de 24 Maia. Iată coDcluziumle celui de al doilea raport:
1)	Să se considere banii perduţl ca acci-
dent de drum de fer, nepunlndu-se nimic In sarcina casierului;	. ■	.
2)	. Să se reintegreze In serviciO şi să î se dea orl-ce altă funcţiune administrativă afară de acea de casier, fiind destul de pedepsit prin faptul de a i se lua diurna de 140 Ie! ce o avea ca casier.
Pe acest raport d. Sdiguy Angliei, pune următoarea rez duţie:
La consilii!, 28 Maid 1898.
Iar consiliul decide:	„
Se ya menţine în sarcină suma lipsa din apuntamentele sale.
(ss.) Fălcoianu 4 Iunie 1898 Se va da curs (ss.) Saligny, 8 Iunie 1898. No. 70,410198.
La 12 Iunie, casierul a fost reintegrat In nostul lui vechio tot In Craiova, deschiztn-du se In acelaş timp un credit eihivaleut plnă la acoperirea lipsei, prin reţineri lunare din salariul sâO, «tte 200 lei. A-t-fel, In 10 ani de zile casierul se va achita de datorie, dacă nu cum va II va veni pofta să facă alta, căci In adevăr, cine n’ar pofti să se vadă stăpln pe 24 500 lei şi să plătească procentele acestui capital drept anuităţi.
0 voce. Dar nu mal eraft alţi martori. De
undg să I mal iei I	.
D Aslan. De cit, vă rog, d-le judecător să ae depună lista martorilor, ca să aibă un sfir-şit afacerea.
Jedecătorul. Dacă nu o vor depune eu atlt mal
răO pentru d-lor.	„ .
Cod.
Agenţia Romînă a transmis ziarelor streme următoarea teb gramă oficioasă :
«întreaga presă romînă e unanimă în a saluta cu simpatie întrevederea din Petersburg, pe care o consideră ca o consolidare a vechilor relaţiuni amicale dintre Romînia şi Rusia.
Ecoul Vraneel din Focşani denunţă că la prefectura judeţului se face un gheşeft scandalos cu liberarea paşapoartelor.
D. J. S., însărcinat cu liberarea paşapoartelor, cere de la toţi solicitatorii bacşişuri, cari variază între 20—100 lei.
Ast fel, de la un biet negustor bolnav, anume Şmilovid, a luat în afară de taxa legală de 10 lei, un bacşiş de 50 lei.
D-nil general J. Lahovari şi Ioan Laho-vari aO plecat Joul la Paris.
Diviziunea de mare a marinei noastre de războia, pleclnd din Constanţa, a sosit Joul la Sulina spre a face exerciţii şi manevre navale.
Divizia de mare constă actualmente din lncrucişătorul Elisabeta, bricul Mircea şi canoniera Griviţa.
JD. Ioan Plesoilă. fost senator, mare proprietar în judeţul Covuriuia, a donat pentru construcţia unui lo al de şcoală, In cătunul Lunca, terenul necesar, 40,000 cărămizi şi opt mii de lei.
Muşamaua de la C. F. R.
In ziua de 5 Maia, d. Gh. Popescu, casier plătitor pe lîngă divisia I de lntreţi nere In Craiova, primeşte de la casa de mărfuri o dotaţie In suma de 35.000 lei, din cari 24.500 în bilete de bancă. In drumul de la gară la biuroul din oraş, casierul pretinde că a pierdut din trăsură pai h tul cu 24 500 lei. Se avizează poliţia, parchetul şi direcţia C. F. R.; se face anchetă, casierul e suspendat, — însă nici un resultat. Suma de 24 500 lei a intrat In pămlnt.
Rudele numitului funcţionar, Intre care revista Calea Ferată citează pe d. Poenaru, casierul general al C. F. R., intervin şi ca prin farmec, lucrurile se aranjează ast fel
Cronică» judiciară»
Explozia de acettlenă
Pentru a doua oară a venit erl Înaintea ju decâtoriel ocolului I din Capitala, procesul dramei tntimplate acum cit-va timp in grădina Bristol de pe bulevardul Academiei.
Se cunoaşte obiectul acestui proces,
D. Stiefler, antreprenorul grădinel Bristol însărcinase pe un d. Courant, comisionar şi antreprenor de multe afaceri ea să instaleze in grădină aparatele necesare pentru iluminatul cu acetyipnâ.
In cea d’intiâ seară a funcţionărel acestui sistem de iluminat, acetylena a făcut explozie.
Uu lu-rator. Nieolae Tudor, aflat în soi viciul d-lul Siiefler, a căzut victima acestui accident: nenorocitul şl-a pierdut vederea ambilor ochi, şi a rămas neleag de mina dreaptă.
Legat la ochi, ou mina Înfăşurată, Niculae Tudor se prezintă la bară rondus de soţia sa şi e asistat de d. avocat N. Ceaur-Aslan.
Răspunde la apelul nominal piriţil Stefler, Tieler, Vitels, Courant, asistaţi de d-nil avocaţi Vlâdoi nu, Rădules.-u, etc.
Lipseşte un martor.
D. Vlădoianu —Pentru a se stabili raportu rile juridice înlre ăeclamantul Tudor şi cel chemaţi in judecată, cer permisiunea să pun cite va intrebărl reclamantulu’.
Judecata încuviinţează.
1.—De clnd a fost angajat reclamantul în serviciul în care se afla în momentul accidentului ?
R.—Lucrez cu ziua d’inainte de Paşti. Am fost angajit de d. Vitels, reprezentautul d-lul Stiefler, şi cu ştirea acestuia. Mi se plătea trei lei pe zi. Am lucrat plnă la 12 Mal.
D. Aslan. Pentru a se vedea importanţa cau zel, e nevoie să se intre mal lntll tn cercetarea el. Toate aceste escepţiunl, sunt de prisos.
D. Vlădoianu. Cred că sunt foarte importante răspunsurile reclamantului la întrebările ce i voiâ pune pentru stabilirea responsabilităţel d-lul Stiefler.
I.- Clte ceasuri pe zi lucra Tudor ?
R.— De la 6 ore de dimineaţă pină la 7 ore seara.
D. Vlădoianu. Această afirmare sirgurâ de' monstrează că d. Stitfler nu poale fi făcut res ponsabil pentru un accident lntlmplat peste trei ore şi jumătate de la terminarea serviciu Iul la care era obligat reclamantul. _
Explozia s’a produs la orele 10 şi jumă'ate noaptea. Apoi Tudor nu fusese angajat nici de Stifier nici de vr’nn reprezentant al săfi, ca să servească la <azan... După terminarea ser viciului sâft a fost chemat de mecanicul Courant pentru a da ajutor Ia facerea experienţelor, pentru cuvîntul râ de atunci Iu rolo gazu avea să rămină pe seama d-lul Stifier.
Rog pe onorata judecată să scoată pe Stifier din cauză.
D. Rădulescu, din partea 1*1 Courant, ridică cestiunea de incompetenţa, de oare-ce Courant e urmărit numai pe cale civila pentru despăgu birl lu sumă de 50.000 lei.
D. Aslan. Faptul delictuos se Îndreaptă jude-
CREŞTEREA
TRATAMENTUL, EI
Nimic serios, la Început, cu aceste creşteri suspecte. Copilul e numai delicat, cum se zice. Insă creşterea va pune lu mişcare Întreg procesul fisiologic al nutriţiunel. Dacă ea evoluează pe un teren slăbit prin ereditate, safl dacă intervine un factor patogen, atunci se produce, după fie-care circumstanţă individuală satt ereditară, rarhitis-mu', clorosa, periostita; flegmonoasa difusă, osteo mielita, scrofule, tuberculosa.
Este dar foarte importau! a se supra-veghia de aproape evoluţiunea creşterel ve-nindu’l In ajutor, tratlnd’o lntr’un cuvlnt.
In imensa majoritate a cazurilor, e bine să recurg, In afară de factorii curat igienici, la:
1. Preparaţiunile de calcie şi mal cu seamă la lacto-fosfatul de calcie care ajută la formaţiunile şi la reparaţiunile osoase.
2	La tonicul prin excelenţă: chimică.
3	La carnea ('-are face muşcliifl).
Vinul de Viat, care conţine de fie-care
lingură principiile active de 2 grame de chinină, 30 grame de carne şi 50 centigrame de lacto-fostat de calcie, răspunde In modul cel mal satisfăcător la Întreita indiva-ţiune generală a creşterel.
Nu avem trebuinţă să insistăm asupra calităţilor cari afl clasat Vinul toni-nutri-tiv V*ol printre specialităţile farmaceutice cele mal stimate ale corpului medical. Prac-ticiauil cunosc serviciile ce le face vinul In toate afecţiunile unde e vorba ca să se ri dice şi susţine forţele.
D. Defini*.
(Extras din Buletinul medical şi din Oaeette des Hbpitaux)
Curierul Bă»ilor
M EH AR IA
Nici căldurile tropicale cari topesc asfaltul la Bucureşti, nici ploaia de gtndacl cari Încurcă socotelile savanţilor şi amărăsc viaţa publicului de prin grădini, — nici tna din aceste neplăceri ale sezonului canicular nn supără pe fericiţii de la băile Herculane. O temperatură dulce şi nişte împrejurimi al căror pitoresc rivalizează cu situaţiile lăudate ale Elveţiei desfată ochiul şi mulţumeşte 8.fit tul.	■
Pe lingă avantajul acesta, imens intr’un timp clnd la oraşe nu se poate respira, al băile, de o curăţenie şi o eficacitate cari afl atras, de clnd ’şl aduce aminte omul, mulţimea de ufesrinzl din ţările circum-vecine.
Administraţia se face par’că cu ceasornicul ; personalul de servicifl e aşa fel dresat Incit o reclamaţie din partea vizitatorilor e la Mehadia un eveniment rarisim. Adăogaţl la toate acestea pe d. Vina, medicul curant al băilor, un Romln Învăţat, afabil şi inimos—şi veţi Înţelege uşor de ce băile acestea sunt pururea populate de conaţionalii noştri.
Vlator.
DI VERSE"
DIN CAPITALĂ
LACUL-SAMA T
Anul acesta vizitatorii afl fost mal numeroşi ca In tot-deauna, iar societatea aleasă din Brăila şi Galaţi nu lipsesc de la nici una din desele serbări cari se orgaui-sează aci cu atlta gust.
Plimbările, prin unicul dar splendidul parc, sunt foarte animate.
Totă lumea regretă că R. M. S. nu or-ganisează nici o excursiune pe Dunăre, safl vr’o petrecere In munţii Marinului.
La Casinol unde aa loc balurile, Işl dă lntlinire toată lumea aleasă din L -Sărat, Galaţi şi Brăila; din nefericire avem şi aci jocul de căişorl, care lasă leftere o mulţime de persoane.
Serata dansată de Dumineca trecută a avut un succes strălucit.
Toaletele cele mal distinse erafl purtate <ie doamnele : Irina Negulescu o graţioasă dansatoare, col. Stoica, A. Dimitriu, Eutro-sina Petcu, o elegantă şi răpitoare andalusă, Alexandrina M. Fălcoianu distincţiunea personificată Vuciuo, Coculescu, locot. Steriad, Djuvara, N. Iouescu, căp. Alexandrescu, c.ap. Turassi, AritonovicI, Melz, etc.
Printre cele mal neobosite dansatoare se distiugeaâ domnişoarele Aurica Petcu şi Valena Dimitriu, două brunete lnclntătoare, d-şoarele Divaoi Cornelia, Djuvara, Berlhe Bellet, Basarabeanu, adorabile; d-şoarele Stoica, Betiy, Janolescu, Titi Petzalis, A-xente, cari mal de cari mal drăguţă.
Sexul tare era reprezintat prin d-nil Ne-gulescn, fost deputat, Const. Fotiu, fost senator, colonel Stoica, Matei Fălcoianu fost magistrat, Luca ZelescovicI, Grigore Veri-ceanu, Juca, supleant, Bogdănescu, judecător, Anghela he Dimitriu, Cocules u, Băde-scu, A. Suliotti, N. Gane, N. Ionescu, S. SabovicI, căp. Buhlea, Păulescu, locot. N.
Foc In răroţă.—Astă-zl de dimineaţa, pe la 7 ore, pe clnd ţăranul Frosu Ion, din comuna Tătărăştl, se odihnea la o circiumă din strada Griviţei, colţ cu strada Dânculeseu,—venise omul pe lingă căruţa Încărcată cu fin o bună bucată de drum pe jos,—de odată observa cft linul din căruţă e in flăcări.
Osia luase foc şi transmisese flacăra finului, care a fost cu neputinţă de a fi stins.
Crima din strada Labirint. — O îngrozitoare crimă s’a săvlrşit, ieri pe la orele 3 după amiază, in curtea caselor cu No. 136 din strada Labirint.
Intr’o odaie din fundul cărţii, locuia de ctt-va timp, femeea Petra Cristache Tudor, care era tn foarte încordate relaţiuni cu vecinii el, soţii Gheorghief.
Nu era zi In care insultele reciproce să nu ae audă. Erl, pe clnd Maria Gheorghief se certa cu Petra Cristache, o locăerare se produce; In clte-va minute ţipetele disperate ale antagonistelor se auziaft din depărtare.
Soţul Mariţel, auzind răcnetele femeeî sale, intervine imediat şi începe a lua la bâţae pe vecina sa, dar o bătae aşa de crunlă, în cit nenorocita cade jos, zdrobită de puternicile lovituri suferite.
lntr’o ast f»,l de stare, bătăuşii soţi se retrag, satisfăcuţi de victorie.
Trecătorii, opriţi de ţipetele femeeî, sar în ajutor : era, Insă, prea tlrzifl.
Culcată pe pămlnt, Petra Cristache de abia mal răsufla.
Poliţia fu Înştiinţată imediat şi oomisarul secţiei respective veni la faţa locului In grabă.
In timpul clnd el făcea cercetările, victima 'şl dete sufletul.
Criminalii soţi afl fost prinşi şi arestaţi, de o-cam-dată, la arestul poliţiei; iar cadavrul fe-mee) a fost transportat la morgă.
B&tnt« şt rănite grav.—De cîtr-va zile, tn capitală se lntimplă zilnic bătăi, dar bătăi cu urmări din cele mal triste.
Ast fel am avut un caz In str. Labirint.
Alte două cazuri s’aQ intîmplat ier).
Biţa Constantinescu, din strada Iorbănescu No. 26, a fost bătută de Ş'et.n Stroescu, din şoseaua Ştefan cel Mare, aşa de rătt, incit, rănită grav ia cap, a fost transportată la spitalul Colentina.
Femeea Rada Toma, din strada Măgurele, după ce a fost tîrnuitâ prin Întreaga curte a ca-elor unde locuia, de către Niculae r Întinară, mizerabilul bătăuş a tăiat-o cu cuţitul la mina dreaptă.
Intr’o stare foarte gravă, Rada Toma a fost transportată la spitalul Brincovenesc.
DINTARA
Otrăvit.—Din Olteniţa ni se scrie că zilele trecute a murit in localitate locuitorul Radu Dinu, care, fiind beat, a băut o soluţiune de piatră vinătă.
Parchetul, după ce i s’a făcut autopsia, a o-rlnduit lumormintarea cadavrului.
Afacerea Esterhazy
Paris, 17 Iulie.—Deşi procurorul Republi-cel a declarat judecătorului de instrucţie cft nu e competinte In privinţa plingerel colonelului Pi- quart In contra maiorului Paty du Clam, pentru cft acesta este nn ofiţer In

FOIŢA ZIARULUI <EPOCA»
4
SIENKIEVICZ
INIMA DE COPIL
ţNote din jurnalul unui institutor Posnanian)
ÎJu pot descrie ce lovitură fu aceasta pen-tiru copilul ăsta atît de impresionabil.
Toate se frftmîiitaa In pieptul Iul de copil : tu loc sa vadă lumina în faţâ’I, el se simţea intr’un întuneric rece, îngrozitor, un haos ameţitor plutea In mintea sa.
Se îndoia ca un spic sub bătaia viatului. Figura sa de copil de un-spre-zece ani luase o expresie tragică, părea că un suspin sflşietor se oprea în gttul lui, că o piatră euorrnă II apasă pe piept.
Privirea sa era aceea a unei pasări martirizate ; o reverie străină îl martiriza, mişcările sale erafl aproape inconştiente, vocea sa devenise moale, obosită.
Supunerea sa era cu totul maşinală: clnd îl porunceam : ă vie cu mine la plimbare, lua cascheta şi mă urma fără a ziee vr’un cuvlnt.
Iml făcea răâ indiferenţa aceasta, dar sub aparenţa a easta, a cundea o resemnare exaltată, bolnăvicioasă.
Ca şi altă dată, işl prepara datoriile sale,
lşl studia lecţiile, dar nu mal era ca de o-bicel.
Clnd îşi repeta maşinal conjugările sale, el nu se mal gîndea la ele, gtndul Iul era aiurea safl poate nieăeri.
Odată tntrebîudu-l dacă îşi preparase toate lecţiile, îmi răspunse cu vocea Iul uşoară şi obosită :
— Da, dar cred că nu’ml e de nici un folos.
Iml era chiu tcj.mâ de a’I vorbi de mama sa, ca să evit o durei e prea mare.
Sănătatea sa mă indispunea şi mal mult, căci slăbea lotr’una, devenise ca să zic aşa diafan. Reţeaua de vine albastre pe cari le avea pe la timple şi carii uu apăreafl de cit cţpd era supărat, erafl acum in evidenţă.
Slăbise, se subţiase, chipul Iul aducea ceva a icoană. Mă durea văzlndu-1! Capul lui copilăresc, aproape logerese, se ofelise ea o floare smulsă. Fără să pară, se prăpădea de a binele. Nu mal avea putere sâ’şl ducă şi cărţile, 11 dam clte-va din ele şi restul 11 purtam efl: căci de la uu rlnd de vreme II petreceau) şi la dus şi la reîntoarcerea de la gimnazifl.
Sârbătoriile Crăciunului şi eu ale vacanţelor soseafl. E ultima zi de clasă. Trăsura mamei sale, ne fusesj trimisă să ne lutlm-pine: şi cu ea venise şi o scrisoare prin care pani Maria ne spunea că toată lumea ne aşteaptă cu nerăbdare. Ea finea ast-fel: Alin i-ă Mihal u’a avut noroc; dar nu cer ca buletinul Iul să fie bun, doresc numai ca profesorii să vadă ca şi mine că el a făcut tot ce a putut şi că s'a sforţat de a reclş-tiga prin conduita sa bună notele sale pe cari le a primit.
Dar profesorii gimnaziului aveafl idei cu totul opuse mamei sale, asupra subiectului acesta, şi buletinul Înşela chiar aşteptarea
aceasta, căci ultima reprimandă care fusese făcută, atingea chiar conduita aceasta de care pani Maria, avea o idee aşa de bună.
Un copil nu avea o conduită bună dtpă opinia profesorilor nemţi, atunci etnd el nu fâceafl haz de glumele, de prost gust. pe cari el le făceafl asupra mersului retrograd al limbel şi tradiţiunilor poloneze. In consecinţa acestot frumoase consideraţii, Mihal care nu da nic) o garanţie câ va profita de o ast fel de educaţie ce o primea lu şcoală, fu găsit că ocupă inutil un loc, ce alţii ar fi doritori a’i ocupa şi ast-fet fu dat afară din şcoală.
Se făcuse noapte de-a-binele clnd aduse vestea asta; ningea cu fulgi mar), uu putui să văd prin Întuneric chipul copilului, observai uumal că se apropia de fereastră şi că privea prosteşte, ţintă, fulgii mari de zăpadă flnturlnd prin văzd' h. Nu-mi Închipuiam că gîudurile prea mulle se mestecaţi şi fluturat) In capul bietului copil tot ca şi z&peda care cădea.
Un sfert de oră de cea mal penibilă tăcere se strecură—se făcuse întuneric peste tot Mă ocupam cu împachetarea lucrurilor noastre tntr’un geamantan. Vaztnd pe Mihal ca stă tot lîngă fereastra, l’am întrebat;
—	Ce fac) tu, Mihal ?
—	Nu e adevărat că mama şi Lola -spuse el cu o voce tremurătoare şi Înecată —sunt acum In camera verde, lingă foc şi că se gtndesc la mine ?
—	E posibil | Dar de ce ’ţl-e vocea ta aşa de slabă. Eşti boloav V
—	Nul domnule, dar ’ml e frig,
L'am desbrăcat şi l'am pus In pat.
Dcsfăclndu-I vestmintele, priveam cu milă,
sărmanele Iul membre îngheţate, vinete aproape. ’L Îndemnai să bea un ceai şi ’1 acoperii cţt putu-1 de bine. .
www.dacoromamca.ro
—	’Ţi e cald, acum ?
—	Da, am numai o durere de cap.
Sărmanul, sărmaaul cap, avea dreptatea
să fie bolnav.
Copilul, obosit, adormi Îndată; respiraţia 11 era grea. Terminasem de impachetat lucrurile noastre, apoi cum nu mă simţeam DicI efl tocmai bine, mă culcai. Adormil Îndată după ce stinsesem lntll luminarea,
Pe la trei ore de dimineaţă, o lumină şi un murmur, un şuşuit bine cunoscut mă deşteptară. Deschisei ochii, inima ’ml bătu de i elioişte. Lampa ardea pe masă, lingă care, Mihal sta aşezat In camaşă, cu obrajii aprinşi şi fixlud cu atenţie cartea ca şi cum ar dori să o pătrundă mal bine.
Capul aplecat puţin, recetea cu o voce monotonă.
—	Conjunctivus : amem, ames, amet, a-memu8, ametis /...
—	Mihai.
—Conjuctivus : amem, amee.
’L apucai de mlua.
—	Mihal!
El se deşteptă şi mă privi cu un aer strein ca şi cum nu m’ar fi cunoscut.
—	Ce fad ? ce al tu, copilule ?
—	Domnule, ’ml răspunse surlzlnd, repet tot de la lncepnt; vreatt să capăt o notă bună.
’L luai in braţe şi ’l culcai din nofi ; corpul sfifl ardea de friguri. Din fericire, un doctor locuia In casele noastre. ’L chemai imediat. Pipăi pulsul, o clipă, puse mina pe fruntea cop.lulul.
Mihal avea o inflamaţie a creerulul.
Ah I clte lucruri uu se adunaseră In cree-rul acela 1
Boala luă Îndată un caracter neliniştit. Trimisei o telegramă panei Maria şi a doua zi, clopoţelul, fu sgomotos sunat, anunţln-du'ml sosirea el. Clnd deschisei uşa, o vă-
zui palidă, sub vălul sflfl de crep negru ’Ml strlnse braţul puternic cu mîiuile, tot sufletul II trecu o clipă lu ochi şi mă Întrebă lngrijată:
—	Trăeşte ?
—	Da, doctorul spune că merge spre bine.
Aruncă de pe dlnsa mantaua plină de chiciură şi năvălii In odaia copilului.
Minţisem, Mihai trăia, dar nu era cttu-şl de puţin mal bine. Nu recunoscu pe mama sa, care se aşezase pe marginea patului şi II luase amlndouă mîiuile. Clnd i-am pus gheaţa pe frunte, el desfâcn buzele puţin, privi ţintă la faţa aplecată asupra patului sflfl. Spiritul săfl se sforţă să distingă cine e şi lupta desperat contra delirului. Buzele 11 tncepnră să tremure, surise odată, de două ori şi În fine murmură:
—	Mamo!
Diusa ÎI luă mtinile şi rămase nemişcată clte-va ore lingă patul Iul, fără măcar sâ’şl schimbe costumul de drum. Clnd observai lucrul acesta, ea ’ml răspunse :
—	Intr’adevăr, am uitat să’ml iafl pălăria.
’Şl desfăcu voalul şi pălăria, inima’ml se
strlose de durere : In părul des care Împodobea capul acela drăguţ, văzul lucind clte-va fire albe. Trei zile mal Înainte nu avusese nici unul.
îngriji de copil, îl dete medicamentul ordonat. Mihal ridică ochii spre ea, o mtngle cu mlinile; dar nu o mal recunoscu. Spre seară, delirul Îl reluă. Declamă elegiile de la Niemtstivits asupra Iul Iulkiervski, vorbi nemţeşte şi lnglnă cîte-va cuvinte latine. EşiI din odae, spectacolul acesta Îmi era prea zdrobitor pentru mine.
(Va urma)
EPOCA
TtRGUIj CEREALELOR
Brăila. 18 Iulie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila
Felul		Hecl	si 73 >	Gr. cui. in Kilog pe Ilecto	Preţul pe hect.		Obser.
GriU	V	2275		65 200	6	50	Magaz.
>	>	610		65	6	50	»
*	>	6110		65 100	6	50	»
GrîO	u	1000,		80 600	10	95	»
>	>	1800		78 500	10	85	»
>	»		3	76			|Vagou
>	>		3	78			9
>	»		3	76			>
Secară	n		4				»
por.d.»	al.	2500		77 500	6	67'/,	Şlep.
Por. Ros.		550		78 800	7	60	>
		2700		80	7	70	Caik
Gri ti	n		4	77 100			Vagon
Orz			3	63 500			»
Grlă	n	900		79 700	11	60	Magaz.
»	n	1270		78 700	11	30	>
»	n	1500		80 600	11	60	
Porumb		850		73 700	5	20	Vagon
Gria	n		2	76 500			>
»	n		14	81 800			V.Asp.
Apă ( ERKALR MOŞITE Uscat
GrîO Heetol 11500 | GrîO Ileelol 12300 Porumb »	4100 I Porumb »	—
Cotaţiunile Americei (New-York) 18 Iulie 1898
Iulie
Septembrie
Decembrie
GRÂU
Asia-zi
73VT 70 >/. 70-
leii
74—
69'/.
69,/,
PORUMB
Asiazi
38*^
89*/»
Erl
37 »/, 38»;,
OBSERVAŢIUNI Situaţiunea nesigură ; atlt cumpărătorii cit şi vti'zătoril sunt la rezervă. Prtţuriie scăztnd zilnic, transaeţiuoile sunt mi I piuă ce se va face o stabilitate tn preturile gri nelor. Porumburile calme, dar susţinute şi cu tendinţă bună. Navlul vapoarelor neschimbat.
Andrea, apare, foarte palidă, la braţul
Iul Fabian.
In urina lor venea bătrtna conlesă cu o-chil la plafon, fără să bănuiască nimic.
La doi paşi de Henric şi de Jeana, Andrea se opreşte de o dată.
Fabian are un presentiment şi vrea să linpedice pe soră-sa. Andreea se desface.
Atunci ridică buchetul să ii de roze spre faţa Iul Henrieh, iar tlnărul se Îmbină şi sărută cu pasiune florile.
Scena a avut o sută de martori din lumea mare.
Scandalul era flagrant. Coutesa mamă leşină. Un duel e inevitabil şi se schimbară pe loc cărţile Intre Henric şi Fabian.
A doua zi se bătură. Henric fu rănit de moarte. Fabian. desperat, şi-a petrecut noaptea la căpătliul prietenului eare moare de mtna Iul.
A veghrat Împreună cu Jeana.
Andreea a intrat chiar de a doua zi In-tr’o mtnăstire.
Henric moare, iar Fabian se Întoarce la mama Iul.
—	Doamnă, II zice, pentru a tl face pe voie am ucis pe fratele d-rel J-ana Treilles şi am răpit acestei fete orfane singurul sprijin ce-1 rămăsese tn lume. Sunt hotărî! s'o iafl de soţie. Vrei să mă scuteşti de somaţiunile de rigoare. ?
Contesa se glndi, apoi rosti grav:
—	Nu!.. fără somaţii!.. Fă ceea ce t rezl că eşti dator să faci, fiul meii!.. Mesahantă pentru mesali. nţă, primesc pe a ta, fiind că al Lgiiimat o piintr’un sentiment mal puţin degradator de ctt vulgarităţile unul preju-diţiO de dragoste.
Sainte-Crolx.
*
• e
râtului, amiralul Avellan, vice guvernatorul oraşului şi alte notabilităţi.
Garda de onoare era făcută de regimentul de infanterie Krassuhiarkusk. La sosirea yachtului, muzica a cintat un marş de onoare. M. S. a trecut apoi pe dinaintea frontului trupelor de onoare, pe cind muzica cinta imnul rominesc.
La mormintele Ţarilor După defilarea trupei de onoare, M. Sa Regele şi A. Sa R Principele moştenitor s’au dus la catedrala Sf. Petru şi Pavel, unde aii făcut rugăciuni mult timp şi au depue coroane preţioase de aur pe mormintele lui Alexandru al Il-lea şi Alexandru al III lea, precum şi pe mormîn-tul soţiei lui Alexandru al Il-lea, împărăteasa Maria Alexandrowna.
La mitropolit
După ce au vizitat curiozităţile capitalei şi au făcut o scurtă devoţiune la catedrala Isaac de Kazan, M. Sa şi A. Sa R. au făcut o visită mitropolitului Mgr. Paladius la mănăstirea Alexandr owsky Preşedintele consiliului de miniştri, d. Sturdza, a făcut visită ambasadorilor. Mlejun. — Mleeepţia corpului diplomatic
La ora 1 după amiază s’a dat un dejun de gală la d. Rosseti-Solescu, ministrul Romîniei, la care erau invitaţi miniştrii şi suita regală.
La 3 p. m. M. Sa Regele Carol a pri mit la palatul de iarnă corpul diplomatic şi pe represintanţii oraşului.
Set
Lumea atunoî începe să huiduiască pe agenţii primăriei şi pe d-nii Sola-colu, Melissianu, Zaharia şi Qantuniari.
Scandalul continuă. In acest moment, vrea să se furişeze prin sală d. Melissianu. Find zărit de dd. Niţescu şi Di-nescu, aceştia încep să strige :
—	IJlte ocrotitorul pungaşilor.
—	Ba © vătaful pungaşilor, — strigă unul din mulţime.
Şi Melisianu tremurtnd na varga, dispare prin un coridor dosnic.
*
* *
Diu raportul leg^ţiunel noastre din Londra, trimis ministerului de externe, extragem următoarele date :
«Cereal-le aii scăzut şi mal jos de cit. acum două săotămlnl si griul şi faina aă perdut de la 2 lei şi 50 bani piua la 3 lei şi 75 bani pe quarter, aproape 3 he tolitri.
Depreciarea cerealelor tu timpul diu urmă se atribue aci următoarelor cauze:
1)	Cantitatea enormă In comparaţie cu anii trecuţi ce America a trimis In Europa In cursul celor două luni şi jumătate.
Iu anul 1896, s’a importat in Europa, bl aces* spaţii! de timp, 8 700 000 qutrterl de grlfl; tu 1897, 6,580.000 quarten, iar In 1898 li 790.000 quarterl.
O treime numai din această cantitate a intrat în regnul Unit; se crede că restul nu va putea fi absorbit tn Întregul săfi de continentul European şi o parte va reveni pe ttrgurile Angliei.
2)	Recolta franceză se anunţă bună şi se aşteaptă să producă 45.000.000 quarterl, ast-f-1 că acea ţară, care nu consumă inal mult de ctt 43 000 000 quarterl anual, va produce destul pentru trebuinţele sale.
activitate, d. Bertulus menţine competinţa sa pentru a instrui afacerea telegram» lor semnate Speranza, pentru d na Pays este amestecat In afacerea Pi< quartă, el va fa :e ape! pentru că vrea să urmărească pe Paty du Ctam pentru toate falşurile.
Procurorul Republice! va face de asemenea apel pentru a cere uecompetinţa generală.
In ordonanţa sa d. Bertulus se sileşte să facă să reiasă că m iorul du Paty de Clam a avut relaţiunl continue cu maiorul Ester-hazy şi că acesta nu putea să ia informa-ţiunile ce a dat publicului tn Libre Parole, declt de !a persoane aj arţinind ministerului de râzboiti. ceea <e distruge versiunea damei voalate.
Ordonanţa cântă de asemenea să stabi-liascâ participa’ea maiorului du Paty de Clam In expedierea telegramelor semnate Speranza şi adresate eolone ului Pi q'iart, În Tunis.
Paris, 17 Iulie.— Cancelarul Legiune! de onoare a scris d Iul Bărbier, o s-risoare zi-cludu-l că conform statutelor ordinului, de-misiunea sa era considerată ca neavenită.
NUVELĂ
ME8ALIA1ÎŢA
S :ulptorul Trietles a murit, lâsind copiilor săi Henric şi Jeana oare-care glorie, dar nici un ban.
Ca să’şl poată ctştiga plinea şi să facă faţă necesităţilor educaţiunel surorel sale, Henric. a lăsat de o parte multe visuri de ambiţiune şi s’a apucat să dea lecţiuul de desen.
Iutimplarea făcu într’o zi să Intîlnească pe un vechio camarad de cob gifl, contele Fabian de Morsy. Acesta se interesă de prietenul din copilărie curagios şi sărac. II făcu să capete mal multe comande de bas-turl şi chiar pentru sora Iul, d-ra Andrea de Morsy.
Henric se pasiouează pentru frumuseţea Andree!. Fata se simte dorită cu ardoare de această aspiraţie de artist şi răspunde Ia rindu’i printr’o dragoste diu cele mal curate.
Fabian e confidentul lor.
Se hotărăşte să preziute pe Henric d-nel Morsy şi să sprijinească cererea pe care Henric se hotăitse să o facă.
Bătiîna le rlse In nas şi numai cit nu puse sâ’l asvlrle pe scări pe sculptorul Închipuit şi nesocotit.
Perzindu-şl visul, Henric se devota şi mal mult surorel sale Jeana.
Ea, cel puţin, va fi bogată, şi va avea ast fel dreptul să ia pe cel cel va fi dreg Si trecură luni de zile.
Într’o seară Henric a dus pe Jeana la operă.	_	.
Er . zi de abonament şi lojile eraă garnisite admirabil.
Numai de cit Henric zări pe Andrea, cu mama el lutr’o loje, pe Andrea care nu se măritase încă, pe Andrea care nu avpa să se mal mărite şi a cărei primă aruncătură de ochi I( repetase :
— Ghidul mefl e vecinie la tine!
leara, la opt ore, s’a dat un prinz de gală la palatul din Ptterhof.
— MaUncţluni
.	w Presa rusească publică articole foarte
DeDesile de BZÎ I Călduroase şi simpatice în privinţa vizitei
T------------- 1 M. S. Regelui.
Petersburg, 17 Iulie. - împăratul a conferit d lui D. Sturdza, preşedinte al consiliului de miniştri al Romîniei, ordinul « Vulturul Alb». A făcut cadou generalului Vlădescu o tabachere împodobită cu briliante. Toată suita regală a primit do vezi de înaltă distincţiune. D. Rosetli So-lescn a primit ordinul * Sfintei Ana», de clasa I-a.
(Serviciul Agenţiei Romine)
Constantinopol, 17 Iulie.— Iii uima unor rezerve făcute de toţi delegaţii bonholderi lor, garanţia datoriei publice, pentru învoirea cu banca otomană, asupra plăţii indem-nilăţel de războiţi ruseşti, nu s’a aprobat Încă.
Bergen, 17 Iulie. — împăratul german a sosit.
Canea, 17 Iutie.— Adunarea naţională a ales un comitet executiv care, sub preşi-denţia d-lul Sphakianâkis şi cu asistenţa consulilor, trebuie să elaboreze un regulament.
Friedrichsruhe, 17 Iulie. — Starea sănă ţâţei prinţului de Bismarck este satisfăcătoare.	____ _______
8ESB0IUL ISPANO-AMERICAN
(Ser viciul * Agenţiei Romine») DEPEŞ1LE DE AZI
Haporl**! amiralului Cervera
Washington, 17 Iulie. — Amiralul Cer vera a trimis, prin intermediul d-lui Cam-bon, un raport amănunţit asupra bătăliei de la Santiago de Cuba. Acest raport a fost supus mai intîiu departamentului ma rinei.
Aci nu este permis să se publice nimic asupra conţinutului acestui raport.
Situaţia ta Porto-Mco
New York, 17 Iulie —După Journal, voluntarii spanioli de lingă Ponce în insula Porto-Rico, refuză de a asculta şi de a lupta tn comun cu trupele regulate în contra americanilor
New port-News, 17 Iulie. — Generalul Brooke a plecat la Porto-Rico cu 119 ofiţeri şi 5119 oameni.
Paris, 17 Iulie. — Le Temps anunţă că depeşile din Porto-Rico zic că spaniolii nu mai sunt în stare să resiste forţelor americane
New-York, 17 Iulie. — Oraşul Ponce (Porto-Rico) s’a predat Statelor-Unite. Condiţiile americanilor
Washington, 17 Iulie, — Cabinetul a fix 4 condiţiunUe de pace următoare ; Cedarea lui Porto-Rico; recunoaşterea independenţii Cubii ; cedarea uneia din insulele Latrone, cei puţin, şi a unei staţiuni de cărbuni in Filipine. Nu este vorbă de indemnitate în bani, nu se va face ni l un armistiţiu.
Chestiunea Filipinelor va fi regulată probabil de o comisiune ispano-ameri-cană. Cabinetul se opune în unanimitate la anexarea Filipinelor cu Statele-Unite.
Suveranitatea Spaniei tn apele In-diitor occidentale şi în marea Caratbes trebue să înceteze cu desăvîrşire.
Statele- Unite nu au răspunderea datoriilor Cubei şi Porto-Rico.
Tratatele de comerţ intre Cuba, Porto-Rico şi cele-t’alte părţi ale regatului spaniol se vor anula.
Btrna 17 Iulie.—Ziarele zic că consiliul federal a înştiinţat pe Don Curios, cart şade 1a Lucerna, că va trebui 8'l părăsească îndată teritoriul elveţian, dacă s’ar provoca vr’o mişcare oare-care in Spania.
ULTIME INFORMATIUNI
M. S. Regele în Rusia
Serviciul *Agenţiei Romine»
limitarea oraşului Weteruburg
Petersburg, 17 Iulie. — M. Sa Regele Carol şi A. S R. Principele moştenitor s’ait urcat la 10 ore de dimineaţă pe bordul yachtului imperial Alexandria care trebuia să’i conducă de la Peterhoff la Petersburg. M. Sa şi A. Sa erau urmate de o suită numeroasă. Toate bastimentele pe Neva eraă frumos decorate.
Un public numeros îngrămădit pe cheiurile, pavoasate în mod strălucit, salută pe M. Sa Regele cu aplause nesfirşite.
Printre persoanele prezente cari aşteptau sosirea yactului imperial la debarca-
D. An. Stolojan va pleca săptămîna viitoare la Karlsbad, pe timp de trei sâptănunl.
D. inginer Anton Borneanu, descoperind acum un an mal multe mine de cărbuni tn Bahna, Cireş, Pouoarele, etc., diu judeţul Mehedinţi, a cerut ministerului domeniilor concesiunea de a le exploata, conform legel minelor.
D. Stolojan, refuzînd să aplice legea mi-nflor şi nevroind a da d-lul Borneanu concesia cerută, acesta a dat în judecată pe ministerul domeniilor, cerlnd despăgubiri 200 000 lei.
Aproape toţi preşedinţii secţiunilor comitetului consultativ al expoziţiei vor demisiona, de oare-ce afl fost aleşi fără învoirea lor.
M. Sa Regele şi Principele Ferdinand se vor opri la Iaşi cîte-va ore, cu ocazia întoar erei din Rusia.
Ş irlatania colectivistă cu gara de la Obor începe să se dea pe faţă.
Primarul Robescu şi agenţii sâl spuseseră cetăţenilor din partea locului— ca o asigurare că se va face gara, că terasamentele liniei de joncţiune vor începe a se fac« la 15 Iulie,
A trecut 15 Iulie şi nu s’a început nimic. Şi va mai trece vreme.
Colectiviştii nici gînd n’aăsă facă gară ; singurul lor gînd e să înşele lumea ca să voteze lista lor la alegerile comunale.
Un nod scandal la Primăria Capitale!
Imediat după scandalul ce s’a produs erl la amiazl la primăria Capitalei, scandal pe care l’am relatat In ediţia de aseară, tntre consilierul cor' unal d. Al. Chiriţescu şi între locţiitorul de primar, d. Solatola,—a izbucnit un alt scandal enorm, fără precedent In a; alele primăriei Capitalei.
Să povestim lucrurile:
Abia răsunară In vestibulul primărie'1 ultimele ecouri ale protestărel d tul ^consilier comunal Chiriţescu, intervine d. Costache Dinescu, fost comisar comunal, Înlocuit din slujbă acum clte va luni de faimosul Ziha* ria. El a izbue. it:
—	Sunteţi toţi .nişte pungaşi şi bandiţi M’aţl dat afară şi pe muie întocmai ca pe omul d Iul Chiriţescu!
Mal mulţi agenţi al primăriei căutlnd să astupe gura fostului comisar, acesta, revol tat, strigă:
—	Asta-1 primărie ? D’aia v’am ales aici oa să vedem pe pungaşul ăla de Zaharia tăind şi spînzurind după pofta inimii ? O să vă măturăm pe toţi de aici!
—	Aşa e,—Întrerupe d. Chiriţescu,—pungaşii att ajuns să poruncească aici.
—Mal domol, mal domol, că ne aud ciocoii, — spune d. Ionel Antonescu, care de alt-fel secunda In mod mat discrit protestările d-lul Chiriţescu.
* *
Scandalul luase proporţii atît de mari, în cit vestibulul şi curtea primăriei repede se înţesară de public.
D. Catduniari, inspector comunal, rMamă pe mai mu'ţl dorobanţi şi uşieri şi le ordonă :
—	l>a(f afară pe pnngaşnl ăla. Luaţi-1 de gulen
—	Pe mlue aă mă daţi afară lllharllor ?—ripostează d. Dinescu,— o să vă dau eu afară de ai i şi am să vă bag la Văcăreşti !
Dorobanţii şi uşierii încearcă să dea j afară pe d. Dinescu, dar nu isbutes •
Văzînd proporţiile pe cari le ia scandalul, d. Cantuniari pleacă să cheme cîţi-va sergenţi de stradă pentru evacuarea vestibulului şi a curţii primăriei.
Pînă a sosi sergenţii, graţiosităţile sti listice curg potop asupra acelora cari exploatează primăria Capitalei.
După cite-va minute, soseşte d. Cantuniari în capul a cinci sergenţi de stradă şi a vr’o 10 dorobanţi.
—	Ce, nu cum va vreţi să ne daţi afară de aici —strigă d. Dinescu,—las’ că o să vă arătăm noi la toamnă ; aici nu e casa voastră !
Un sergent pune mina pe d. Chiriţescu şi acesta, revoltat, strigă :
—	Aţi ajuns să mă daţi afară pe mine, consilier comunal ? Nisi mort nu voiu eşi de aici!
Incăerarea durează vre-o trei minute, fără nici un rezultat.
Atunci d. Niţă Berechet se apropie de d. Dinescu şi vrea să’i şoptească ceva.
—	Lasă Berechet că nici tu nu eşti mai breaz, ca ăia. Dacă vrei să ’mi spui ceva, spune tare, că eu n’am nici o taină.
Berechet vrea să’l liniştească, dar în zadar, căci d. Dinescu strigă :
—	Intr’o oală vă bag pe toţi. Şi tu eşti un pungaş ca Zaharia !
In cele din urmă d nii Chiriţescu, Io nel Antonescu, Niţescu şi Dinescu părăsind vestibulul, lumea se retrage scandalizată de mizeriile ce se petrec la primărie.
Din cauza sărbătorii de Luni, Sf. Ilie, ziarul nu va apare de dt Marţi la orele obişnuite.
S'ar părea că Sn fabricaţia hîrtiel de ţigară este epui/.ată orl-ce inovaţie şi nimic nu mal poate ii noâ in această ramură.
Fraţii Brannstein din Paris ne-au
dovedit insă contrariul.
Aceasta firmă a pus în vînzare şi în Romi-uia renumita htrtie de ţigară
ZIG-ZAG
care a făcut senzaţie în lumea întreagă.
Invenţia este cu drept euvint originală şi pe iîngă eleganţa etichetei, fineţa şi calitatea superioară ale hîrtiel ea mal întruneşte o calitate şi anume ;
Distribuitorul automatic, în mod practic şi elegant de a scoate foiţa de hîrtie din caeţel. Foiţele nu mal sunt lipite eu cleiti cum s’a obicinuit pînă astă-zl, nu mal e nevoie a te sili să scoţi o singură foiţi, a sgăria sau a sufla hîrtia, etc. ci foiţele sunt aşa de ingenios aşezate că eso numai cîte uua gata îndoită pentru a primi tutunul, înlesnind ast-fel facerea ţigărel.
rm	ru * | i se află de vîn-
MÂ ». ™	™K zare î„ etichete
albastre şi cuprinde hîrtia subţire şi îu etichete roşe grenat, cuprinzînd hîrtie mal plină şi ver-gată, ambele de calităţi superioare.
Ea este fabricată fără glicerina, fără salpe-tri şi fără vre-un amestec dîuoător sănătate).
Dr. D. Gerota
\ Sgteeialieit * CMrurgie, organele gentto-nrinarv
BULEVARDUL ELISABETA 39
Consultaţiimî de la 6 — 7
TUMAI LEI 250
o jnmatate garnitură
MOBILE TAPISATE
cu covoraşe şi pluş dejnătase Ioointe ele a enn»i*âra rietllaţi Ma .animi mir. Doamnei No. 27. SE TINDE Şl ÎN RATE
DIMITRIE ENESCU
Restaurant şi Grădină
cu
BUCĂTĂRIE ALEASA
Bueurefjtî, Strada Sftntu Ionica
Băile BălţăteştT
IjRfttle Minerale calde doro-so-dlce, lodurate şl bromnrale, analoage cu apele: Kreutzuscn, llam .urg, I.-hi, Reizhen-hali. Aussee, ete. speciale contra limphatismu-!ul, scrofulel, raehitismnlul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generale, precum şi în toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudoraetrite, salhingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor.
2 Isvorul Ciiza-Yodă.-«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foarte bogat <în sulfat de sodifi» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage -. «sarea purgativă de bălţăteşt)», este foarte folontor in toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dnpepsie, «atar acut şi cronic al sto-m-.hculul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa liepato-splenică, hydropil eiile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută eu apa sad sarea de Băltăţeştl.
3) Stabilimentul de tnbalaţieşi Pul-verli-aţie minerală—Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teiebenlină, goiacol creozot ruealiptol sati orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reicheuhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boaleie de nas, git şi mal cu seamă în bronchită. emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel inal sigur mijloc de a introduce săruri în organism.
Stabiliment de Hydroterapte en duşuri ecos'ze, fricţiuni, împache'ârl, masage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea.
Stabilimentele situate într’uu vast parc de br»d, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
închirierile de camere pentru întreaga tună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. pînă la t Septembrie.	,
Pentru orl-ce informaţiuul ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la :
ttociorul Stainattn
Bucureşti, str. Rotnulus, 26 Pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BăHăţeştl, judeţul Neamţ.
ACT de fllJLŢIJMIRE
Moşiile mele Bereasca din jud. Prahova şi Mechiana din jud. Ilfov, fiind lovite de grindină, Societatea Romînă de Asigurări generale din Brăila, la care eram asigurat s’a grăbit a constata şi bquida dauna cu cea mal mare solicitudine şi spre deplina mea mulţumire.
Aduc cu plăcere aceasta la cunoştinţa Onor. public convins fiiud că şi pe viitor această onor. Societate va proceda faţă cu interesele clienţilor sâl cu aceiaşi solicitudine. care în un interval alît de scurt, i-a făcut deja uu nume atlt de lăudabil.
O. f’ereglann.
D-lui Diriginte
al Representinţei generale ale Socieţăţei Romîne de Asigurări generale din Brăila
Bucureşti.
Aci a'ăfur chitanţa desdauuărel pagubei de grindină avute pe moşia mea DudeştI din jud. Ilfov, şi mă grăbesc a vă aduce sincere mulţumiri pentru exacta şi prompta liquidare a daunei mele.
Nu mă indoesc că principiile de echitate de care vă inspirat! vor contribui la nuri-rea bu :ulul nume ce d ja aveţi.
Primiţi, vă rog, asigurarea osebitei mele cousideraţiunl.
Cî. H. Ntcotatde.
INSTITUTUL DE D0NNIŞ0ARE
PAULINA LUPU- ANTONESCU
Bucureşti, Str. Fintînii, 22 Curs liceal complaci Ex eraat Curs liber şi curs primar. Se primesc şi eleve, cari urmează la şcoatele publice. Local spaţios şi igienic, Sn-conjurat numai de grădini, avind el însuşi curte şi grădină mare.
R sultatul shâlucit, dobindit la esamene, dovedeşte îndestul stăruinţa depusă, atît din par tea Direcţiune!, cit şi a corpului profesoral, căci din toate > leveie cari uQ depus esamen atît în Institut, înaintea comisiunei numite de Minister, cit şi la şcoxleie statului, n’ati rlmas de ci» 4 eleve corigente la cîte un singur obiect: 2 in institut şi 2 la stat.
Directoare, Pauiiaa Lnpu Antouescu.
Doctor Bardescu
Medic al Spitalului Brîncovenesc
pe timpul vere! se află la
NMIfl
HOTEL « ABAIMAN
um&ai
Dr. Edeleanu şi Dr. Bugeac
22, Strada Ştirbei-Vodă, 22
Laborator de chimie
Stmliare şi îmbunătăţire de procedeuri industriale
Agenţie de import a materiilor prime §i produselor chimice
Acid Sulfuric
Consultaţiiml chimico-technice si miniere * de la orele 2 — S p, m.


P O XJ G U E S
Apa Minerală Naturală. Toni - Digestivă, Reeonstituan ă ANEMIA - DISPJBPSIA - DIABETUL
I>e palrn secole Inroru Solnt-Leger la fongmn este cel mal universal apreciat «le «*fttr« D*»«‘torI
La tşire, Henric, lulnd pe Jeana, s’a dus tau sosirea	? ^^elaon co acesta fiind luat sub ocrotirea d-lor Io-
ţî, î. &UuW^ţa848eafie P“’ ^ mandantul pieţei, £ Kleiges, căpitanul o '<nzl Antonescu, Chiriţescu, Niţescu etc.
CEA MAI BUNa DINTRE APELE l»L'**UATlVE
www.dacoromanica.ro
IPOCA

OOFU\HOIi (Chlcaflo) CEA MAI MARE FABRICA DE
SECERATOARE CU LEGAT
_____	„IZBÂNDA”
'Astă-ţl „Secerătoarea cu legat” cea mal populară, preferată celor-l alte din causa solidităţi lucru-
lut) junclionăret cxăcte gi puţinelor pisse cc sc u^cu^ă.
150 vîndute tn 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate li de cît şubredă.
Numai Izblnda va corespunde.
ir SUCUBĂTOARE	SIMPLĂ
»m w	Trainicâ.
A 1 I Durabilă.
2000 BKAŢ1 VÎ.MU Tli !
COSITOARE DE FIN
ie: o
O. 4:
MO BEI. MOV 11 IM OI U
MODELE EXPUSE EA
W. STAADECKER
BUCUREŞTI, STRADA SJflABDAX JVo. 12
BBAILA, BULEVARDUL CUZA, No. 79 | CBAIOVA, Strada 31. Kogălniceanu No. IO
SINGURUI^ DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA -M
L. Behrmann&Fii
MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE .
a ev cit oşti	.	galaţi
Strada Daaaaal Va. 88 şl Strada Belvedere Va. 1
REPRBSENTANŢI GENERALI AI FABRICEI
ROBINSON â ABDER, LTD„ WANTA6E
* 2S3SR
n
SODEL
18 9 8
liocomoblle şi Treerătoure
BAT&ME ie PORUMB
Secertttoare, Cositoare, Greble * SrOA&l 91 MA1ILA AKllIOAVl
TOT EELtJL DE MAŞINI AGRICOLE
* Cataloage gratis ţi franco *
Printr’o simplă Cartă poştală se comandă la
Fabricele It omilie Unite
Strada Fecioarei Mo. O
APA GAZOASÂ
Sticla mare 8 banT, sticla mică 5 banT
APA ALCALINA
(înlocueşte Borvisul şi Gieshlibltr) STICLA 20 BANI
servite la domiciliu
Produsele noastre sunt fabricate în modul cel mal hygienic cu apa perfect sterilisata trecută prin un system triplu de filtre din cele mal perfecţionate. Din punctul de vedere al .	eftinătdţel si calităţi ele În-
ving orl-ce concurenţă.
FABRICELE ROMÎNE UNITE
de Băuturi gazoase şl Acid carbonic lichid
Societate Anonima. — Capital 029.000 lei

E. WOLFF
BUCUREŞTI, Strada Sfintu Dumitru No. 8
Cel mal mare depozit de :
TUBURI de FER, FONTĂ, PLUMB şi de CAZANE ROBINETE
INJECTOABE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor cu păcura VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile
BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleulul
POMPE, AHMĂTURE, UNELTE TABLE »K F E It II IBRIC4 de KEZERVOABE şl de CAZANE
MAŞINI DE ORI-CE FEL. -ou mr REPARAŢII DE MAŞINI.
FABRICA. LA FILAHET
Numai pentru Lei 16,25
Cu joc de clopoţel 60 bani mal mult, expediez cu ramburs o elegantă harmoni-ră de Concert ROMANIA cSn-tînd uşor şi bine construit, înălţime 35 eentime-tre, cu 10 Taste, 2 Registre, 2 Basse, 2 burdufuri duble tari, cu vlrfurl de oţel patent, 2 Inchi-zăturl, claviatură deschisă de nichel, cu o bandă groasă de nichel Împrejur, cu dublă musieă de Orgă. Cu 3 musiet şi 3 registre numai Lei 10. Cu 4 musicl şi 4 registre numai Lei 11.50. Cu două rtn-durl (19 Taste) şi 4 basuri numai 15 Lei.
Ambalagiu ţi metoda de a învăţa imediat modul de a etnia * gratia.
Porto 3 lai.
Pentru tot ce nu va place se restituie banii.
ROBFRT HUSBERB
Nenenrade No. 4, Germania
WB333
La Tipografia EPOCA se afli de vin
sare bfrtle maculatori cn SO bani kiî
•■«*!«»■ â 4* tipuri.
pentru t*fe< luarea imudiaU a cărţilor de adrese, airooUrt eto. Manuare uaoari «i preţarfle Ieftine pan pe flecare ta posibilitatea a poeeda o tipografie, a ci re! avamagîurt i'au eonsuiat In modul oe> mai atrilneit tn tdte |eercnrel« corner «laie. Preţul nnef tipografii complecte ca tipar4 şl accente româoeşe!, caaetk ele-«uti, ea minere, 400 tipuri fi tampoa ie tu^ este Lei 11.—.
|P^ Pentru Lei 87 trimit oeaeui pentru Bărbaţi ▲ncer Rrm. ea I capace, acoperite ca e adevărata pitari de aar lfl carate, ca 80 Rabin#. Atenţi tunel Acest ceas na este de metalul numit Goldln nW bnitaţlnoe, ei de aur aii-_	neoreaai ea un CRAS de 40t
Lei. M&rtme pentru Datai numai Lei 5b. Un frumos lanţ Lei 4. — Grmtxs trimit setaiogoi. Trimiterea se face franco de 3 porto eontra Ram bar*. Adreaa:
%jl rvîtdeaj:: Vîsaa, IL Taboratrenau 9f
I
O
—a— 'vi m tea
MARELE MAGASIN ROMÂN
DIMITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că In acest Magasin se vînd t6te articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a mal făcut
manu nunucunu nu unuŢum
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii:
ZeflrnrI, Toalnri, Bazarlue, Lalnaglnrl, Grenadlne
foarte eftlne
CUPOANE de diferite mătăsării şi LainagiurI se vînd cn 50 o/0 Rabat C/$ preţ)
CĂMĂŞI bărbăteşti albe şl colorate, calităţi bune ete la Lei 2,SO iti «ne
Cel mat mare aaortiment de Lainogiurl fi Mătăsării, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.
RAYOANi: SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest M-igasin se poate procura Trmourt gata pentru mirese de la Lei 150 plnă la cele mal fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.
TEIRICH & G
BUCUREŞTI
No. 9, Strada Berzei, No. 9
TELEGRAF, GAZ, APA
încălzitul central
LUMINA ELECTRICA
TELEFOSE FAR ATONE EtE
FILTRU CHAMBuRuANO PASTEUR
TUBURI
de BAS ALT, PLUMB, iwri fl PIEB
C Ie OS U T U
d« toate felurile (fouf â Vegoui)
MARK ULPOSir de ţoale articolele atlng&toare de această branşă
Les veritables Eaux mineral#» de
VICHY
tont lot Sourott
VICHY-ETAT
CELE8TIMS
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Cxlg.r I. n.m tor Îs .aptul, st Cstltiusns.
Lu leiriis vtrttillss PastlUss di neky nit tot
PASTILLB Y1CHY-ET1T
fabriqudes avec les ssb nsturels extraits des Eaux de VUhj-fctat.
Comprimă* de Vtchy
au ssls uimit VtOHY-dTAT şs«r fcăfărsr l'sm arOMatt. (t VIOHY 3AZEU8E
MIRON VELESCU
Maşine Agricole şi Industriale
35, Str. Smîrdan — BUCURESCI Calea Moşilor, 100
Case «le Bani Englezeşti
din renumita fabrica WHITFIELD
cu Uşi de oţel — îucuetorî patentate — pereţi dubli Înlesniri de plntii CA TAEOAGE G BA TIS
Uleiuri Minerale Ruseşti {SFOARA DE 3IAN1LLA *
BIROU de CONSTRUCŢIE.-Export
DIPLOMA UE OXUAHE la Expoitţla dlu Bticuresci Iu 1HH4
ensHMUMP
. NE E KBACH MARE
ci pe bază solidă suntem In stare a trimite orl-căruia pe neauzitu-preţ eftin de Leî 16, aci mal jos arătata garnitură de argint Brii tania, compus din 56 bucăţi :
6 bucăţi cuţite de masă Brilania cu mâner adevărat englezesc.
6 bucăţi furculiţe de argint-Britania, american dintFo bucată.
6 bacăţl linguri de masă de argint-Britania, american.
12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania, american.
1 bucata lingură mare de supă de argint-Britania. american.
1	bucată lingură de lapte de argint-Britania, american.
2	bucăţi vase pentru ouă de argint-Britania, american.
6 bucăţi tave pentru servit englezeşti de argint-Britania.
2	bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect.
1 bucata sonrgStoare de ceaifl.
1 bueată fină pentru presărat zahăr de Britania.
3	bucăţi diu cele mal fine cuţite de fructe eu măner de porealan. C bucăţi farfurioare, Victoria.
56 bucăţi In total numai Lei 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem In starea le da pentru minimul preţ de lei 16. Argintul Britanic este de jur Împrejur şi Înăuntru un metal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 an), pentru care se garantează. Ca rea mat bună dovadă că această inserţiure se referă numai la simple adevăruri, dăm următoarea
DEClABiŢIENE OFICIALA
La caz că garnitura de argint-Britania nu va conveni, se ree-tilue suma plătită. Cine are trebuinţa de aşa ceva, să-şi comande garnitura de mat sus care eonvine tocmai ca
CADOU DE NUNTA ŞI DE SERBATOARE
precum ţi pentru hoteluri, restaurante ţi case cumenajlul mal hun. Se niieitiiwiT li
•
Casa Ha Fynnrt Riy furniw)rul Societăţii profesorilor, ete. V/dSdUO export mx Casă protocalată existănd de 16 anL
— V1ENA, Il|2 PRATERSTRASSE No. 17 Qu.—
Se expediază contra ramburs salt bani trimişi înainte Veritabil nnraallatnncl pnrtAnd marea Patentata Se poate vedea o mulţime de scrisori de recunoştinţă
Societate Romlnă de Asigurări Generale
BBAILA
Capital Socialy lai 3.000.000 deplin vărsaţi
€ONSnm DE ADMINISTRAŢIE :
Al. KfarffhiloDiAia, fost ministru, deputat, mere proprietar. Buoureftl. racii* AuMtaula, Deputat, m»re proprietar, Tecaolu,
O. A a ian, Preşedintele Ommerel de Oomeroifl din BaouresoY, mare Industriaş. Bucureşti.
M. Blaak, Şeful oasel <Marmnrosoh Blank & Co. etJ. Bucureşti.
onmndorul flareo Beiso, Direotor general al S0 3letăţ1I «AalcuraEionl Generali»-. Trîeate. Veneţia.
F. ('arnerall, mare armator, şl exportator, Brii) a.
''fruatAHtfii G. rodai, Deputat, Advocat, Brăila.
Erfllng, Oonsal German, exportator.
Brăila
Dlrtanner, Dirigintele ramurel de
transport laBoc^.Asicmraxiont GeneraR»Trîe*t« Ermnno Gentilii, Directorul General al Pri mei Sooletlţl austrlaoe de Asigurări Generale contra Aould>ntelor, eto. , eto. din Vle~a. Vftttorfto B. Hendl, Şefnl Oaselor L. M* ndl Oo şl Frate 111 B. Mendl. Brăila.
Colonel G. Rosiievan, fost preşedinte al Camerei deputaţilor, mare propr., Bo«nor Kdmondo Rivnetll, Director al Boolet.
«A«si 'uraelonl Generali», Triest.
D. G. Rosei ti. Preşedinte e Co.tsiUnluI de Admlnistcaţlune al Creditului Fun -iar Urban, eto. Iaşi.
Tb. $tef&nescn, Directori» Banca Naţională a României etc Bucureşti.
Philippe WeUi, Dire-tor la Pester Ungă* rlsche, Comercial B*nk eto. Bndapest Zamfir Zamfirescn, mare propr., Brăila.
SMreotor, IJ. AHdOLl.
DIHEEŢILNEA
Subdirector, O. Herscnriri.
„GENERALA^ asigură în contra daunelor de:
I \ O U N n W 17
« fi i v n im A
T n A M S AP O H T
t>e uscat (Fluvial şi Maritim).
Face asigurări asupra Vieţei, în toate combinaţiunile de C ta de mo nt», Zestre, Rente. Viagere. în condiţiunile. ceie mal noul şi «ele mal avantagioase.
N.B - Tiiale rererile de inforraaţiunl a se îndrepta DirecţiuneI în Brăila Representaţiel Generale din Bucureşti, str. Smârdan No. 2 s.at sucursalelor din toată ţara.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea-atft artă, ou cea mal mare aourateţă fi ou preţuri foarte modărate.
exactitatea sunt deviza Tipografiei.


NO
F» I * E
BDCOESŞTI, Str. DOAKKEI 9, BUCUREŞTI
MAŞINI INUD8TRIALE DE TOT PEIA'L
REZERVOARE DE TABLA DE FIER. etc
MAR? DEPOZIT 4e ŢEVE DE FI1E şi ACCESOBlI
ŢEVI d« sendaşe în decurilt de It Br&llt, nevămoite
BepresenUapi Seaerali a casei
EHEUABEAS TEIJV 4- Co. Berlin
" IÂBRICÂ ă$ ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE •
Bucureşti. I ipogralia wWW.flaCorrimftriifla.ffQ