SERIA IL—ANUL IV, N«. 817. NUMĂRUL 10 BANI ISdltls a treia ABOXADEJVTEMjE încep la 1 şi 15 ale fie-o&rui luni Un an in ţară 30 lei; In streinătată 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 » Trei luni . . . 8 » > > 18 » , Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ) REDACŢIA No. S. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 SÂMBĂTĂ. 18 'IULIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI AXCNCICniDE AnunciurI la pag. IV .... , 0.80 b. lima » UI > > n 2. — lei » 3. — » » TELEFON Inserţiile fi reclamele 3 lei riadul UN NUMĂR VECHIU 80 BANl ADDIIVISTRAŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 D. LUEGER ŞI ROMÂNIA £ M. S. REGELE ÎN RUSIA SOSIREA Lă VARŞOVIA. —Tot oraşul era împodobit pentru primirea M. S. Regelui Carol al Rominiel. Gara era bogat decorată cu flori, drapele şi tapiserii. _ M. S. Regele Carol şi A. S. R. Prinţul moştenitor aU sosit, în gara Varşovia, la 2 ore şi 55 m. .40 fost primiţi pe peronul gării de guvernatorul general, generalul prinţ Imeritinsky; aghiotantul general, vice-amiral Arseniew ; comandantul forlăreţel, de Komarow ; şeful statulul-major Pon/.iversky, şi toate notabilităţile civile şi militare. La sosirea trenului, musica a ctntat imnul naţional romînesc, pe clnd compania de onoare presinlă armele. M. S. Regele Carol a salutat îu mod cordial pe principele Imeritinsky, apoi a trecut în faţa frontului companiei de onoare, care în urmă a defilat. ŞARLATANI NU FINANCIARI Liberalii, tot-d’auna, de cite ori s’a în-Umplat ca sub regimul conservator vre un an răQ să dea deficit budgetar, aQ susţinut că deosebirea în minus intre evaluări şl Încasări, constitue un deficit, datorit incapacităţel şi greşelilor regimului. Aşa aQ vorbit în 1873—76, aşa aQ susţinut pentru anii 1894—96. Kra un lucru admis de toată lumea, fără deostbire de partid, că încasările, in minus la finele anului stabilit de Iţgea comptabilităţel, faţă cu evaluările fixat j de miniştri şi de Cameră, constitue un deficit. Aceasta teorie, colectiviştii aQ susţinut-o după venirea lor din noQ la guvern In 1895. AQ susţinut’o timp de doi ani; adică cit, graţie a tot felul de matrapazlîcurl financiare, aQ izbutit a egaliaa Încasările cu evaluările. Dar iată că In al treilea an abia al gestiunilor financiare, lucrurile se schimbă. lată că pentru anul 1897—98 deficitul bugetar, odiosul deficit atribuit cu o mare neruşinare numai guvernelor conservatoare, işl arată şi sub dlnşil faţa lui urită! Iată că este sigur că anul 1897—98, care are a se încheia In privinţa contului definitiv, la Septembre, se soldează deja cu un deficit de 15 milioane şi s6 va solda tot aşa de sigur, şi la finele lui August cu oare-care deficit de cite-va milioane ! EI? Faţă cu această tntîmplare, cum rămîne cu faimoasele susţineri cum că deficitele se datoresc numai incapaci-tăţel financiare a guvernelor? Cum rămîne ? Trebue să nu cunoască cine-va ce este un colectivist, pentru a crede că această specie de politician este In stare să se recunoască bătut. In adevăr, Voinţa Naţională, organul ministrului de finanţe, de o dată sare cu o nouă teorie, pe care o anunţă cu o obrăznicie adevărat colectivistă. «Ne vorbiţi, zice în substanţă Voinţa, «de deficit? Sunteţi nişte proşti şi ni-«şle ignoranţi. «Deficitele nu se stabilesc, după eva-< luări şi incasărl, ci după încasări §i plăti». Vedeţi cum apare in toată splendoarea omul de afaceri, şarlatanul financiar, agiotatorul de profesie care încearcă a se juca cu cifrele şi cu principiile, pentru a înşela pe clienţii săi! Dar aceasta este ’o prostie şi o şarla-tanie nemal auzită. In adevăr, fie-care ştie ce este o încasare. O Încasare, este intrarea In tezaurul Statului a totul, saG a o parte, saQ chiar mal mult, a sumelor fixate sub nume de impozite, venituri, etc. Aceste încasărljsunt fixate prin lege şi nicl-un ministru nu poate să le modifice, nici să le crească, dar nici să le scadă. Dar, plăţile ce sunt, faimoasele plăţi, pe cari colectiviştii le scot Ia iveală dindu-le o importanţă, pe care voesc să o facă deosebită ? Plăţile nu sunt şi ele alt-ceva, de cit fixarea tot atît de obligatoare ale chettuelilor Statului, determinate prin lege după o prealabilă constatare a nevoilor Statului. Este vre o deosebire intre plăti şi Intre fixarea cheltuelilor prin legea bugetară ? Colectiviştii voesc să stabilească o deosebire, pe cînd în realitate nu este nicluna. —Cheltuelile de făcut, fixate prin budget, şi plătite de efectuat de ministrul de finanţe sunt unul şi acelaş lucru. Ministrul de finanţe este obligat a cheltui din budgetul ordinar tot ce este stabilit de Cameră, prin urmare este obligat a plăti tot ce lege» budgetară îl obligă a plăti. Plăţile de efectuat, fixate de legea budgetară, nu sunt lăsate la disorefia ministrului, el nu le poale nici micşora nici adăoga. Pentru a face plăţile fixate, ministrul nu este dator ca să se uite la încasări modificind plăţile, după cum încasările merg mal bine saQ mal răG. Acest lucru poate să’l facă un negustor, un particular, dar nu un ministru. Cind Încasările sunt mal mici de cit prevederile budgetare, plăţile tot tre-buesc făcute integral. De cit... In acest caz, ministrul este silit ca să recurgă la mijloace extraordinare pentru efectuarea plăţilor, iar această stare de lucruri se numeşte stare de deficit budgetar, deficit pe care ministrul şi Ca-merile in anul viitor sunt datori să’l reguleze şi sâ’l lichideze. Aceasta este teoria financiară, d-lor colectivişti, ceea-ce revine a zice că cheltuelile Statului se regulează după evaluări, iar nu după încasări. Acum, cum că un ministru de finanţe, uzind samavolniceşte de puterea lui, poate—Camerile fiind închise,—suprima credite, refuza plăţi, amina reforme etc. In vedere că încasările aQ să dea un deficit, acest lucru se poate. Dar acest lucru nu înseamnă că o ţară are buget, are clieltuell fixate prin lege, ci că ministrul de finanţe e un individ care dispune de veniturile şi de cheltuelile Statului cum crede de cuviinţă. Acest lucru se poate face; nici odată însă el nu poate fi ridicat Ja valoare de teorie. BANDELE DE HOŢI $ Am arătat deja Iu clte-va rtudurl ticăloşia In care a ajuns siguranţa publică, din cauza relei administraţiunl a regimului actual. Mal ales judeţele de peste Milcov sunt blntuite de bande de hoţi. Nu trece zi fără să vie veste despre hoţii şi prădăciunl. Existenţa bandelor fiind dovada cea mal puternică de păcătoşia administraţiunil, ziarele oficioase se fac foc, ori de clte ori vorbim de acest fapt. Şi ele Încearcă să inducă opiuiunea publică la eroare, făclnd-o să creadă că presa opoziţiunil inventează. Cum însă adevărul nu se poate ascunde, dezminţirile foilor oficioase ajung să fie o neîntrecuta bătaie de joc ia adresa publicului. Iată de pildă o asemenea desminţire, publicată de Voinţa Naţională din 16 Iulie, la rubrica ultimelor informaţiunl: i «Unele ziare din Capitală şi din alte oraşe 8’aîi grăbit a reproduce după o gazetă din Galaţi, ştirea că o bandă, compusă din 60 de ban1 diţl. terorizează judeţele CovurluiG şi Tecuci. «Ştirea este cu totul de domeniul fantazief. Acum o lună, doul bandiţi, Ştefan Viţă şi Mo-canu, din cari cel din urmă a fost deja prins, aO furat doul cal de la arendaşul Vasiliu din FolteştI, fâcîndu-se apoi nevăzuţi. Mal tlrziO, aceşti bandiţi s’aO unit cu încXjvr’o eiţî-va dezertori din armată, şi aii comis cite-va furturi. O bună parte dintr’înşil au fost prinşi, ast-fel că tn prezent nici o bandă nu mai există. Cel cîţî-va cari n’afi fost încă prinşi, sunt urmăriţi cu activitate.» Vă place neruşinare ? Ştirea e de domeniul fantaziel ; adică ziarele opoziţiunl spun minciuni. Dar s’afl ivit doul bandiţi cari s’au unit cu vr’o eîţt-va (clţl-va) şi au comis furturi. O bună parte din el aQ fost prinşi, alţii sunt Încă liberi, dtr bandă n’a existat, nu există... Nu numai administraţia colectivistă pro-tejază pe bandiţi, îl protejază şi presa oficioasă. Păţania d-lul Sturdza Ciudată soartă mal are şi d. Sturdza. Din cel «patru zeci de ani In slujba ţării», mal bine de două-zecl i-a petrecut susţinlnd că Romtnia trebue să fugă de Rusia şi să se apropie cit mal mult de Statele din centrul Europei. Dacă ar fi făcut lucrul acesta cu măsura şi cuviiuţa ce trebue tot d’a-una să se păstreze In ast meni chestiuni, n’ar fi fost nimic. Dar n’a făcut aşa. D. Sturdza a fost pătimaş şi necuviincios In propaganda d-sale. Prin vorbă şi prin scris, d-sa a provocat pe Rusia şi a propovăduit ura contra acestui imperiâ. Şi, priviţi ce i se lnttmplă! Ajuns prim-ministru, etnd adică se poate purta după capul săfi, iar nu după al altora, de unde ar fi trebuit să’l vedem mer-glnd la Pesta şi nemerglnd la Petersburg, Îl vedem, din potrivă, fugind de Pesta şi duclndu-se lu capitala Rusiei. Răsturnătura aceasta n’are, de sigur, nici o importanţă pentru politica noastră externă. Asta nn înseamnă insă că faptul nu are nici o valoare, şi nu merită să fie luat In consideraţie. Păţania d-lul Sturdza e plină de Învăţăminte pentru partidul liberal şi pentru ţară. In tot-d’auna partidul liberal a fost nechibzuit faţă de străinătate. Ca nişte oameni cari nu şl daâ seamă de importanţa relaţiunilor ţărel noastre cu alte ţări, liberalii aQ fost, biue îuţeles In opoziţie, foarte slobozi la gură şi provocătorl. Io tot-d’auna, partidul a trebuit să ispăşească Insă, venind la putere, păcatul acesta. In regimul actual, ispăşirea a fost mal dureroasă, mal amară de cit In tot-d’auna. Fi-va In stare partidul liberal să Înţeleagă, măcar acum, clnd e aşa de straşnic pălmuit chiar in persoana şefului săQ, ce gre-şală face In opoziţie ? Fi-va în stare să se corijeze ? Vom vedea. In tot cazul, ţara, adine jignită în demnitatea el, ar trebui să retragă orl-ce credit unul partid care comite asemeni greşeli. Alt-tel suntem oslndiţl să ne mişcăm mal mult pe loc şi să înaintăm foarte cu greQ; căci vaza pe care o clştigă Romtnia sub regimurile conservatoare se pierde, In bună parte, sub regimurile liberale. OR. LUEGER SI ROMINIA Stnrdza contra Lneger. — Vitele ro- mtne In Viena. — Ungurii in contra Rominiel. Sturdza contra Lueger Ne aducem cu tofil aminte cum astă toamnă, d. Dim. Sturdza a oprit in mod brusc în Bucureşti pe delegaţii consiliului comunal din Iaşi, trimişi în mod oficial la Viena ca să invite pe d. dr. Lue-ger, primarul capitalei Habsburgilor ca să asiste la inaugurarea marelui abato-riu din Iaşi. Acest act a fost comis de dragul ungurilor, cari consideră pe d. dr. Lueger de unul din cei mai redutabili duşmani ai lor. Scandalul ce a produs impoliteta d-lui Sturdza, a indispus de sigur pe prima rul Vienei, care vroia să servească cauza rominească şi, în special, să deschidă piaţa Vienei pentru vitele romîneşti. De aproape 20 de ani, comerţul de vite, atît de înfloritor odinioară, a căzut cu des&vîrşire în {ară, în urma şicanelor ce ne-a făcut Ungaria, care monopolizase toate iîrgurile de vite din Austria. Şi cu timpul, acest monopol ajunsese să fie o exploatare sistematică. D. dr. Lueger tine de multă vreme să scutească pieţele austriaco de exploatările neruşinate ale negustorilor de vite din Ungaria, şi in acest scop s’a gindit la Romînia, s’a gindit la abatoriul din Iaşi. In tara romînească. însă, d. Lueger a găsit pe d. Sturdza in potriva sa ! Vitele roinlne In Viena Cum însă întreaga populaţie din Viena suferă de scumpetea enormă a cărnei (4—5 lei kgr,), d, dr. Lueger, cu toate mizeriile făcute acum un an de d. Sturdza, a convocat de urgentă consiliul comunal al Vienei, ca să avizeze asupra situaţiei. Despre rezultatul dezbaterilor urmate, Deutsche Zeituug din Viena, organul d-lui dr. Lueger, publică in numărul săti, de Marti, următorul comunicat important pentru noi romînii : «Consiliul comunal din Yiena a primit, în unanimitate, propunerea de a interveni în modul cel mal energic pe lingă guvern pentru deschiderea graniţei romîneşti. Se ştie, că în Romînia vitele sunt ferite de boli contagioase, Iulndu-se în acest scop măsuri sanitare excelente. închiderea graniţei romîneşti s’a făcut numai de dragul Ungariei, in favoarea comerţului unguresc de vite, sail mai bine zis pontru îmbogăţirea negustorilor de vite unguri şi jidovi. Populaţia din Viena, mai ales, a fost o-sîndită să simtă urmările acestui batir prin urcarea colosală a preţului cărnei». Ungurii In contra Rominiel Fireşte că această decisiune a consiliului comunal din Viena a produs imediat un conctrt îngrozitor de înjurături din partea ungurească. în contra Romîniei şi in contra d-lui dr. Lueger. Şi la acest concert se ataşează şi un ziar din Viena, subvenţionat de guvernul unguresc, anume Wiener-Allegemeine Zeitung, care atacă în modul cel mai obraznic serviciul sanitar romîn, precum şi decisiunea consiliului comunal din Viena. Deutsche ZeituDg relevînd acest atac, observă : tiile date, avere ce se urcă la un milion de dolari. parte ’şi face!» * * * X. In porturile de lingă Prut se operează încărcarea uoueî recolte, care este aşteptată cu atila nerăbdare în portul din Galaţi. Comerţul lemuelor a luat de asemenea o remarcabilă activitate. Pe Ungă cele 7 bastimente cu pînză, ancorate la malul Dunării in curtea Doeurilor şi cele două vapoare poposite în basin, cari încarcă scludurl, defilează pe Dunăre un mare număr de plute, încărcate cu lemne şi venite pe Şiret, precum şi mal multe caice încărcate cu scîndurl. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. Zilele acestea, consilierul comunal Pavel Mai ri, candidatul blacbulat de la alegerea de seuator, a demisionat din calitatea de consilier, pentru motivul că nu se lucrează cinstit la Comună. _ Cazul de necinste ciiat de d. Macri este că s’a plătit din casa comunală 500 lei pentru tipărirea unul număr festiv a panfletuluî colectivist Voinţa Galaţilor, cu ocazia zilei de 11 Iunie. _ _ _ Cum însă se scrie că colectiviştii nu se prea sinchisesc de faptele necinstite ale coreligionarilor lor politici, adevăratul motivai demisiei luî chir Pavlos Macris este că prefectul Zorilă l’a tras pe sfoară şi nu l’a ales primar, aşa cum i s’a făgăduit îndată după ruşinoasa sa cădere de la alegerea senatorială. Zorilă îşi face mal bine treburile cu slugarnicul spiţer Tzinc, uu ungro-neamţ nepriceput şi lacom de bani şi de mărire, de cît cu chiar Pavlos. care, de. tot se pri-ţepe mal bine în luvîrtirea trebilor şi nu era să fie în total la cheremul fostului e-pistat al lui RaduMihaifl. * * * Primarul Tzinc, plecînd în’congedifl la băî, a lăsat ca locţiitor al săfl la Primărie pe consilierul comunal D. V. Cerchez, profesor la liceii. Asupra acestui din urmă ipochimen nu e răii a insista puţin. Se ştie că la ultimele alegi rl comunale parţiale, a figurat în fruntea listei colegiului I; şi, cum opoziţia n’a luptat la alegeri, lista a trecut, dar, cu un neînsemnat număr de voturi. Şi se mal ştie că Voinţa Galaţilor îrîmbiţa atunci urbi et orbi că lista propusă exprima quintesenţa cinstei cetăţenilor gălăţeni. Aşa fiind, negreşit ca cine 1 pus în fruntea unei liste de alegeri es'e crema acelei liste ; profesorul Cerchez dar, după colectivişti,— era şi este crema cinstei lor. Să vedem acum cine I acest Cerchez. Nu e altul de cît profesorul de matematici de la cursul inferior al liceului din Galaţi, care acnm 6-5 ani a fost condamnat în unanimitate de juriul Universităţii din Iaşi, la suspendare din profesorat pe timp de doui ani pentru falşificări de note în matricolele şcolare şi mită luată spre a promova elevii. Seutinţa s’a executat fără nici o modificare ; iar astă-zl juvaerul nostru de colectivist, ca şi cum nici usturoii! n’<» mîncat, nici gura nu 1 miroase, nu se mulţumeşte cu grasele sale cumuluri ca profesor şi om de afaceri, dar ţine morţiş să joace şi rol politic si, ales odată în fruntea listei comunale, iată-1 acum şi primar al oraşului Galaţi. Frumos de tot şi demn de obrazul colectivist 1 * * * Şi fiind că vorbim de edilii noştril actuali, să facem cunoscut şi o altă ispravă a lor, care întruneşte Indouitâ condiţiune d'a fi şi un act de răzbunare contra unul adversar politic, şi un gheş‘ft colectivist. De mal bine de 11, ani primăria de Ga- ECOURI — Sîmbătă 10 Iulie, trupa de operetă romînă, sub conducerea d Iu! A. L. Bo-bescu va reprezintă tn grădina «Dacia» pentru debutul d-neî Margareta Dnmitriu : Boccacio, operetă comică In 3 acte de Zehl şi KOnig.___________ i > i v i : 11 !•»: k DIN CAPITALĂ Atentul la pndoare. — Două bestii, N. Mateescu şi Iordan Căpăţînă, din fundătura Marcuţeî, prinzînd erl, la marginea oraşului, pe fata Gherghina Florea, de 10 ani, afl cercat să o siluiaseă cu forţa. Spre fericirea victimei, ţipetele grozave pe cari le scotea afl fost auzite de unii trecători, cari afl putut scăpa pe nenorocita fată din ghia-rele acestor mizerabili puDgaşI. ţ Prinşi, Mateescu şi Căpăţînă afl fost duşi la arestul poliţiei Capitalei de către agenţii siguranţei. încercare de sinucidere.- Zilele acestea, gazetele afl anunţat că un tlnăr, Mihail Socec, care stătea în strada Labirint împreună cu priftenut sao Ştefan Niculescu, i-ar fi furat aceşti ia un costum de haine şi ar fi dispărut. Erî, in momentul cînd un tinăr se pregât.a să se omoare cu o puşcă, sergentul din grădina Cismigifl a putut opri pe acest nenorocit de a-şl pune planul in execuţiune. _ Prins, el a fost condus la secţie, unde s’a descoperit în persoana lui, amicul lui Ştefan Niculescu, cel care II furase o peehe de liaiDe DU^MRA Vapor luisipa*. — Un vapor englez s’a înisipat, săptâmîna trecută, pe cînd făcea cursa pe Dunăre, între Galaţi şi Tulcea, li mila 40. Cu mare greutate a fost deplasat de alte vapoare ce i-afl venit tn ajutor. Stricăciunile suferite afl fost neînsemnate. TTu om turbat. — Acum 50 de zile, scrie ‘Evenimentul», băcanul Neculal Hagifl, din comuna Tg.-Glodulut. jad. Bacăfl, a f >st muşcat de un eline turbat. Băcanul, crezî-.d că acel cline nu era turbat, a refuzat familiei de a fi adus la Iaşi şi inoculat Ia institutul antirabic. După 40 de zile, tuibarea începu să-şi fa* ă 6fectul. Băcanul Hagiu se înbolnăvi şi deveni periculos. Familia, văztndu-1 cu simptome de alienaţie, uitase că dînsul fusese muşcat de clinele turbat şi aşa fiind 11 ţinu Încă 10 zile acasă, clnd în sfirşit boala manifestîndu-se în toată puterea el. atunci işl aduse aminte că boala nu e alienaţie mintală, ci ehiir turbare. Familia, inspâiuilntală, chiamâ îndată pe d. dr. Lupescu din Bacăfl, care constată turbâ-ciunea în toată furia el şi hotârâş'e a fi adus In grabă la Iaşi. Nenorocitul băcan Neculal Hag'u, însoţit de >’n sergent de poliţie, de dr. Lupescu şi mem brii fam>liel, fiind adus In Iaşi, la spitalul anti rabic, se constată că turbarea e In gradul cel mal înaintat şi că orl-ce ajutoare II sunt zadarnice. Neculal Hagiu a fost internat în spitalul Paşcanii şi acum două zile ’şl dete ultima suflare, In chinurile iele mal cu nplite. DIN STREINĂ TA TE ZS Hi Niiovina— In curînd, artista Nuovina va părăsi Parisul pontru a petrece patru sâptâ-mînî la Evian. Artista, admirată In Franţa la Opera comică şi la noi la Teatrul Naţional, va trece de la Evian Sn Rominia, unde va sta clt-va timp, iar apoi se va reîntoarce la Paris. Omul cu pielea elastică.— Trăieşte in America numitul Morris, puternic şi foarte bine făcut, care are pielea elastică ca şi cauciucul. Ip timpul serviciului militar, el dădea repre-sentaţil camarazilor din regimentul sSO; ofiţerii auzind de aceasta, avură şi el curiositatea să-l Patrioţii» şi «micii americani».— Is pravile unul ziar. Iată cum se presintă cele două partide cari formează astăzi opinia publică îo Statele Unite. Pe de o parte sunt antianexioniştî cari afl de partea lor elementele cele maî serioase ale partidului re-pobli an şi ale celui democrat ; din contră «imperialiştii» aiî de partea lor cea mal mare parte a republicanilor, pe totl «patrioţii» democraţi, cari ’şl iubesc ţara într’un mod foarte gălăgios şi căreia zilnic îl clntă «g'oria el. puterea el, virtuţile el». Aceştia sunt «pafrioţil» antianexioniştî, sunt «micii americani», cum II numesc ziarele adverse. De o parte sunt toate ziarel** serioase, revistele săptămînab’; de cea-l’nl'ă parte sunt toate ziarele de cinci parale, între cari Journal cu proverbiala-1 îndrăzneală care i a reuşit pînă acum aşa de bine. Acest ziar a alcătuit un program naţional pe care ’l publică zilnic în capul foael. Prin campania ce a dus în chestia Cubei, Journal a fost cel mal puternic aţlţator al războiului. Şi să nu ?e creadă că acest ziar nu va obţine realisarea îutr gu ul Săfl program. Tinărul săfl director, care nu are încă trei-zeci de ani, d. Hearst, nu cunoaşte piedi :l. Se poale zice, în adevăr, despre din-sul, că are cîte o idee pe fie-care zi. In acest moment, el se găseşte în fr lintea armatei din Santiago, alerglnd din-tr’un ifimp Intr’aRnl, inlerviewîud pe generali, şi aniusîndu-se chiar să facă pri-sonierl. Ultima sa lovitură de maestru este crearea, în mijlocul trupelor, iu plină campanie, pe pămîntul cnban, a unul ziar redactat în bmbele spaniolă şi engleză. Dacă acest tinăr Hearst, fiul unul milionar din California, a voit să rate că în America darul iniţiativei, al energiei şi... al u-brăsnieiel nu sunt epuis te, a reuşit pe deplin. Ce voiţi să facă în contra unor ast-tel de oameni, dispunîud de asemenea nnjloa e de acţiune şi de publicitate, oamenii cu scaunul la cap, dar cari nu dispun de cît da reviste şi de ziare grave de 15 bani exemplarul ? NUVELA Repeţi torul II chema Guiraud. Era bătrîn—un bâtrln cu părul alb, slab de tot, galben de tot, gtnditor de tot. Era repetitorul clasei. Iî zi-eam Moş Ghuiraud şi era c ilul nostru de bătaie. Da ce? Poate pentru că era n al bllud şi mal bun de cit toţi ctl-l’alţi. . Moş Guiraud purta aceleaşi haine de cînd îl ştiam. Intr’o dimineaţă, directorul pensionului sosise însoţit de un moşneag cu to urile scîl-ciate, cu pantalonul eu fraujurl, cari atîr-nafl de-asupra cizmelor, ca ramurile unei sălcii plîugâtoare, cu redingota înverz;tă de vreme, cu capela roşie de bătrîneţe... ori de ruşine. Era Moş Giuraud. Ni*l prezintă se ziclndu-ne: — Domni'or, o să aveţi ca repetitor uu om de ştiinţă, un adevărat savant... Iar noi ridicarăm din umeri. De alt-fel nici nu ne tnbuia mal mult ca să tâbârîm pe această pradă nonă. — Ah! un savant! golanul ă>ta ! ţi-om da noi, zdrenţurosute! Seara dinţi), pe cînd Moş Guiraud citea pe catedra lui de lemn văpsit iu negru, o ţlşnitură de cerneală, aruncată cu Indeml-nare dintr’un cornet strîns între două dic- MOMI FOIJA ZIARULUI «EPOCA» 3 SIEMKIEVICZ INIMA DE COPIL (Note din jurnalul unui institutor Posnanian) Soarta lui Mihal era într’adevăr stranie. De ordinar, încercările vieţeî nu încep de cit cu maturitatea vîrstel, ci la din contră toate miseriile: opresiunea morală, durerea ascunsă, sforţările neputincioase, lupta desperată, cu dificultăţile neînvinse, perderea lentă şi gradată a tuturor visurilor sale. Mihal le gustase Ia unsprezece ani. La vîrsta asta băuse caliciul amârăciuuil! Forţele sale erafl prea slabe pentru a susţine o ast-tel de luptă. Zilele, săplămînile se treceafl, copilul dubla sforţările şi cu toate acestea consecinţele acestei mencl titauice erafl din ce în ce mal deplorabile. Scrisorile poneî Maria, cu toate că erafl foarte bune şi indulgente — adăoga ceva la jugul acesta atît de grefl. — Dumnezefl fie lăudat! scria ea lui Mi-bal, sper că tu nu vel înşela speranţele pe cari le-am pus lu tine şi câ tu vel fi consolarea mea viitoare. Cînd Mihal citi scrisoarea aceasta, îmi strlnse miiiule cu o mişcare nervoasă şi îmi spuse isbucnind In lacrimi: — Ce fac efl, d Ie Wanrzienkiewies, ce pot face efl ? Ce putea tace, el, într’adevăr ? Era el de vină că venise pe lume cu o inteligenţă neuăscută pentru limbile clasice şi germană şi dacă el, polonezul, nu se putea exprima Iu nemţeşte ? Vacanţele veniră. Buletinul trimestrial era departe de a fi bun, notele obţinute pentru trei ramuri priucipale ale studiului erafl mediocre. Mă rugă a'îta, în cît mă decisei să nu trimit buletinul acela mamei sale. — Dragă domnule, Îmi spunea, frîngîn-du-şl mînuţele—marna nu ştie că se dafl buletine acum la toţi sfinţii, poate că la CrăciuD, va avea D-zcfl milă de mine... Sărmanul se mî gîia cu speranţa de aşi ameliora notele şi, drept votbind, şi ejl îl impărtăşam speranţa aceasta. Gîndeam că se va obicînui cu totul, că îşi va pierde nenorocilul săfl accent polonez şi mal ales că va avea mal mnlt timp sa îşi prepare lecţiile. Fără aceasta, de mult aş! fi avertizat pe mama Iul de adevărata stare a lucrurilor. Speranţele aceste se realizară, Intr’adevăr după Toţi sfiinţn Mihal obţinu trei note «excelente», dintre cari una la limba latină. Dintre toţi elevii clasei sale, el singur ştiuse că perfectul de la gaudeo e gavisussum. In ziua îu care avu do! cinci, mă întreba cum se traduce în latiueşte: eu sunt fericit. Credeam o clipă că, copilul o să înebu-uească de fericire. Scrise mame! sale o scrisoare care începea ast-fel: «Prea scumpa mea mamă! Oare tu dragă mamă, ştii perfedum de la gaudeo ? cred că uicl tu, nici micuţa Lola uu ştie, căci din toată clasa mea nu mai efl l’am ştiut. Mihal Îşi adora pe mama Iul. Din timp in timp, cu intenţia de a pune mina pe vr’un cindt, mă chestiona asupra perfectelor şi participilor. A obţine note excelente, devenise unica obsesiune a vie- ţel sale, visul săfl, ideeasafixă. Dar aed stă licărire de fericire n’a făcut de cit să brâs-deze nenorocul lui. Fatalul *accent polonez» strică lu curînd tot ceea ce asiduitatea copilului făcuse cu atîta muncă. Ramurile studiilor erafl prea numeroase ca să poată consacra fie-cârel din ele atila timp cît ar fi voit şi cît cerea memoria sa surmenată. Un accident contribui puternic a mări încă ncsuccesele sale. Mihal şi Owicki uitară într’o zi de a-ml vorbi de o lecţie de preparat: n’au scris’o. Cum Owicki era primul şcolar din clasă, nimeni nu s’a gtn-dit să i o ceară, pe clnd Mihal obţinu o observaţie publică şi fu ameninţat chiar a fi dat afară din şcoală. Afl crezut, probabil, e’a aseuns diutr’adins de a ml arăta ce avea de scris ca să nu lucreze, băiatul însă era incapabil de cea mal mică Înşelătorie ; nu ştiu să se apere. Putea să denunţe pe Owicki, dar onoarea aşa cum o înţeleg studenţii, nu-1 permitea. La explicaţiile meie, Nemţii îmi răspunseră cu reproşuri şi m’acuziră că-1 împing la lenevie. Ţoale acestea îmt făcură răfl, dar ceea ce mă făcu să sufăr mal mult, fu vedere» lui Mihal care, strîngtndu-şî capul între înîinl, plîngea merefl şi creztnd că nu-1 aud, murmura încet; — Cit o să sufere ea, ea are să sufere, ea are să sufere. S risoarea mamei sale care i! felicita de reuşita Ini la cele trei obiecte, fu pentru el o nouă lovitură de cuţit. «Da, mama are drepfale să se bucure», spunea el aeoperindu-şl faţa cu mtinile. A doua zi, cum efl II pregăteam ghios danul, el se datină pe picioare şi era cît p’aci să cadă. Nu voifl să 1 las a se duce la gimuazifl, dar el m’asigură că u’are nimic, mă rugă numai să-l însoţesc, căci II e capul ameţit. Veni la prînz cu o nouă notă mediocră. In ziua aceea, ştia perfect lecţiile sale, dar după spusele lui Ouicki, n’a putut să spuie două vorbe. Opiniunea pe care o aveafi despre el era fondată. Era un băiat Gr. cal. în Kilog no Hacto Preţul pe hwct. Obser. GrlO u * * 76 300 10 60 Vagon » » 3 78 100 11 » » » 4 78 » Porumb 1500 77 500 6 05 Mavaz. » 2 78 Vagon Secară n 3 V ag. ro GriO 380 75 10 15 Vagon > > 800 78 10 90 Vîagaz. Apă CHKKALK SOSITE Usca! GrîO Hedol-------I GrtO Ilectol 4775 Porumb » ---1 Porumb » --- OBSERV AŢIUNI Scăderea grîrielor continuă. Vlnzătoril sunt numeroşi, fără să aibă oferlă din partea cumpărătorilor. Sosiri zilnice destule şi depozitul creşte lntr’una. Tendinţa lor este In srâdere. Poruniburile, de şi calme, preţurile lor sunt neschimbate. ţionare, îl umplu cartea pe amîndonă pa-gin» le. Era botezul neofitului. Moş Guiraud se Îngălbeni straşnic, dădu să se scoale, dar se EŞ'Ză la loc, şterse cartea, îşi şterse mîinile şi faţa şi se mulţumi să zică: — Domni or, dacă se mal întîmplă încă o dată. pun toată clasa la arest. De afund începu o serie neîntreruptă de persecuţii odioase, proaste, ignobile. Cind ne duceam la plimbare, II aflrnam la spate oameni de hlrtie lipiţi cu buline. Iar trecătorii se întorceai! toţi în batjocură ca să I măsoare pe nenorocit, care-şl Închipuia că rtdea de zdrenţele Iul ! Alte ori, în tonul iernel, îl turnam In pat ctte o cană cu apă, avînd grija să aşezăm binişor la Ioc cearşaful şi plapoma. El se pitula fără grijă In baia aceea de ghiaţă, dar nu îndrăznea să se plîngă. Pre. tera să se îmbrace din noii şi nu dormea toată noaptea. Ce nătărăi!! S' noi ne strlmbam de rls! Irec peste altele mult mal crude ca să ajung la deznodămtnt. lotr’o seară ne înţeleserăm să ne revoltăm. De ce ? Pentru că... Nu trebuia să petrecem niţel ? La ceasul liofărît, ne-arn baricadat la tovărăşia Iul Moş Guiraud pe care-1 Împiedicarăm să iasă. Pupitrele zburară trosnind, spărserăm geamurile şi cîntarăm Marselieza. Ei, bietul, ne ruga, plîrgea : — Domnilor !... copiii inel !... dacă aţi şti !.. Noi II răspundeam cu refrenurl ironice. Asia a ţinut trel-spre-zece ceasuri. Cînd ne a luat cu asalt, directoarea pensionului interpelă pe Moş Guiraud : — Domnule, eşti incapabil să ţii disciplina într’o clasă... Te rog să părăseşti şcoala. Moş Guiraud n’a spus nici o vorbă. Sa mulţumi să ne arunce o privire pe care n’o s’o uit cit ’l trăi — Vina noastră ’l, părea că zice privirea lui... Ceea-ce s’a îutlmplat, să fie de capul vostru... căci et! nu vă făcusem nimic, nimic .. Pe urmă eşi din clasă poticuindu-se. După cinci minute se auzi o detunătură. Moş Guiraud îşi trăsese un glonţ în cap, In camera Iul. P ste trei zile ziarele seriali : «Unul din ctl mal mari savanţi at timpului, d. X s’a sinucis în nişte Împrejurări foarte dureroase. «Dipă ce-şl consa rase toată averea în descoperiri, cari i aii fost furate şi ad îmbogăţit pe alţii, d. X . fu lăsat de femeie care fugi In străinătate cu uu amant... «Părăsit fără m jloace, nenorocitul intrase acum în urmă, sub un nutne falş, la caii tate de repetitor, la institutul Z... «Acolo s’a şi sioucis». «Printr’o coincidenţă ne mal pomenită, chiar Io ziua morţel sale, Academia de ştiinţe ii votase o recompensă de 3000 de franci cari vor servi acum ca să i se pună o piatră pe mormÎDt...» Garou. Afacerea Dreyfus Paris, 16 Iulie.—D. Bourgeois, ministru al instrucţiuneI publice, ,a suspendat pentru 6 luni, pe d Stapfer, decan al facultăţeî de litere din Bordeaux. Motivul acestei suspendări din funcţie este că la înmormântarea rectorului universităţii din Bordeaux, d. Stapfer a fă cut în discursul său alusiuni blesante pentru armată Paris, 16 Iulie. — D Bertulus a remis procurorului Rrpublicei conclusiunile sale în privinţa plîngerii colonelului Picquart în contra maiorului du Paly de Cuam. Paris 16 Iulie.—D. Scheurer Kestner, actualmente în Elveţia, a fost înştiinţat să meargă la Belfort, unde judecătorul va primi mărturia sa. RESBQIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne* *) DEPEŞfLE DE AZI JJ,. Voniliţiile Americei Londra, 16 Iulie.—Se anunţă din Washington Agenţiei Re uter că Statele-Unite nu vor admite armistiţiul devii dacă Spania ar da garanţii valabile că se vor angaja negocieri in privinţa păcii. Afară de asta, Spania va trebui să se supue unui oare-r.are număr de condiţiuni. In tratatul preliminar, America nu va cere nici o indemnitate, afară numai in cazul cind ar mat continua ostilităţile. Aula guvernului npaniol Madrid. 16 Iulie.—O notă oficioasă zice că d. Cambu. ţeful depozitului «le tutun, «I. NT. l.arabru, etc. Administratorul financiar a«les-coperit iu la«la percepţiei, iu Iot* de bani, o chitanţă de ÎOO© iei, semnată de fostul prefect C'hintescn, acum aproape «loul ani, o altă chitanţă a «l-iul I. Lambrii pentrn 3.500 lei împrumutaţi acum nn an, şi alte «*lte-va chitanţe «le la unii funcţionari superiori din localitate pentru sume cari varicază intre 500 —2.000 lei. Toată lumea «lin Constanţa este scaiul a lisată eă perceptorul As-sau nu numai <‘ă nu e dat iu urinări rea parchetului, «Iar e Încă menţinut în funcţiune. Expoziţia de vite din Iaşi, proiectată pe ziua de 15 August, se va amina probabil pe ziua de 26 Octombrie, din cauza căldurilor mari, cari de sigur ar produce dificultăţi de transport. Bandele primăriei Primăria Capitalei a îoreput să organi-seze bandele sale de bătăuşi pentru tero-risarea cetăţenilor. Intre altele ni se denunţă următorul fapt petrecut In ziua de 14 curent. D. Talce Constaniiiiescu, oroprmtar şi comerciant In calea M< şilor No. 285, a cerut de la primăria Capitalei autorisaţia de a tace unele reparaţii nşuare caselor sale. Autorisaţia obţinută, d. Constantinescu a început reparaţiile. Iu ziua de 14 curent însă, d. Constantinescu se pomeneşte cu Z.haria, şeful poliţiei comunale, care însoţit de Mişu Can-tuniari şi de vr’o 50 de măturători, începe sâ’l devasteze imobilul, gonind pe lucrători, aiuncînd schelele îu stradă, dărlmind un şopron de trăsură din curte, şi ameninţlnd pe d. Conslantineseu cu arestare». Astă-zî, casele d-lul Constantinescu afi aspectul unor ruine. Autorizaţia de reparaţii poartă numărul 158 din 20 Iunie trecut.. Denunţăm cazul celor îu drept şi cerem orinduirea unei anchete. D. Coustautinescu va da în judecată pe primărie. Iată ce Însemnează regim colectivist. Ecoul Vranceî anunţă că un Însemnat număr din cetăţenii i’utnenT, alegători în colegiul i şi II, s’aQ înscris în partidul conservator. Tribuna este autorizată a desminţi ştirea, că d. dr. At. Mocioni ar primi să fie numit in postul de fişpan al comitatului Caraş-Severin din Banat. D. I. Coroiauu, membru în eomilelul executiv al partidului naţional din Transilvania, a sosit în Capitală împreună cu soţia sa, născută Dorina dr. Raţiu. Suntem informaţi că raporturile dintre d-nil Fere hide şi Slolojan sunt a-tit de încordate, în cît în curînd unul dintr’inşil va trebui să se retragă din minister. Circulă amănunte foarte picante în această privinţă, pe cari le vom comunica în curînd cititorilor noştri. încă un revoltat in tabăra guvernamentală : D. deputat Gr. Macri a telegrafiat din Slănic ministrului de interne, că dacă în termen de 24 ore nu va revoca ordinul ce l’a dat în privinţa desfiinţării jocului de căişorl la băile Slănic, cl-sa demisionează din postul de prim epi-trop al S tulul Spiridon. Ni se fac numeroase plingerf în contra comisarului Niţâ Apostolescu, de la secţia 11. Acest individ, plătit să menţie ordinea, provoacă zilnic scandaluri, insultînd şi a-meninţlnd pe cetăţeni. AsI-fel, Mercurl, 15 curent, pe la orele 10 seara, acest comisar a insultat şi a ameninţat cu bătaia pe d. G. H. Olangiu, eoni preiant şi proprietar îu strada Teilor No. 228. Fiilor d-lul Olangiu le intentează clte două trei procese de contravenţie pe zi. Ast-fel, d. Niculie Georgescu are clte trei asenv nea procese pe zi ia judecătoria ocolului II. însuşi jude ă'orul este scandali-at de această sistematică şi neruşinată p»r secuţie. Atragem atenţia d-lul Caton Leeca şi 11 rugăm să pue frîO subalternilor sal, râ-I, la din contră, îl vom face pe d-sa răspunzător de mişeiiile funcţionarilor săi. îţ Din Bnzfeă ni se sciie că proprietarii şi industriaşii romtnl din localitate şi judeţ sunt seandalisaţl de purtarea prefectului, care a numit în comisiunea consultativă pentru exposiţia de la 1900 pe uu d. I. G. Bodeanu, străin nelmpăniîiiteiii,I ca-e n’are alt merit de cit acela de a fi socrul secretarului consiliului judeţian. IJIiTIMA ORA (Servi ciul Agenţiei Romîne) Jfl. S. ftefjefe in fin si a Petersburg 17 Iulie.—După dejunul de familie ce s’a dat în Sala albă a palatului mare din Peterhoff, M. Sa Regele Ro-miniei, ins ţit de amiralul aghiotant Ar-seniem, a făcut vizite membrilor familiei imperiale. Varşovia, 17 Iulie.—M. S. Regele Romi niel a conferit prinţului Imeritinsky, «Steaua Romîniel» de ela«a I a şi i-a făcut cadofi un portret al Saîl. Moscova, 17 Iulie. — Municipalitatea din Moscova v i presenta M. Sale Regalul Romîniel, la sosirea Sa în acest oraş, plinea şi sarea pe o tavă de argint aurită. Pe marginea tăvii sunt gravate în relief armiriile Romîniet, sus, şi acelea ale oraşului Moscova, jos. Aceste armării sunt susţinute de dragonî. Moscovm va fi împodobită în mod splendid in timpul şederii M. Sale Regelui Carol, şi ornată cu drapele ruseşti şi romîneşti. DIMITRIE ENESCU Restaurant Grădină cn BUCĂTĂRIE ALEASA Bucureşti, Slraila Sfiit Iu hm ic fi A V I S Alina la cunoştinţa tuturor, ca m'am retras, tic la «Liceul Modern» NU 1PFVTBU MOTIVE tic SiNĂ-TATF ci gtcnlru a crea în Valea Liccifll „Maftri” sub direcţiunea d-lul I>r. G. COIUAJî No. 37, Strada Ştirbei-Vodă No. 37. -BUCUREŞTI- Cursuri primare şi secundare complecte. Pre-paratiunl de şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Certificatele eliberate de acest liceil afl aceeaşi valoare ca şi cele eliberate de şcoa-lele Statului. Cursului de limba greacă modernă sub conducerea d-lul Demostene Roussos i s’a da! o mal mare întindere. 0 îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutul se esercită asupra copiilor în privinţa sănătăţii lor. Liceul ce altă tnlr’nn cartier central foarte igienic, in spatele grădinel CişmigiO, în apropiere de lic. Sf. Sava şi Lazăr. | Cursurile încep la 1 Septembre 1898, iar pre-naraţiunile pentru corigenţi la 20 August. înscrierile pentru anul şcolar 9S—99 se fac :u începere de la 15 August 1898 în toate zi-/ele în cancelaria Institutului, Slr. Stirbey-Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere. Director: Dr. (1. Coman. t Director de studit: M. Mureşianu. ■HneHnrvw: eoesk DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA I MjEIJ &o n A JMI METRU PATBiX pînă, ia i>0 1 lAiNl Pe Malul Măre! negre ŞI LACUL TECHIR GHIOL In condiţinnî Ac plată TOARTE AVA1VTAGIOA8E Moşilor No. 109, ini/trentui cu il-l. Erofestor Arghiretacu, un liceu care va nervi ile tnoilcl a! şeoale-lor particulare fie Btaeţi. Dr. MARCEL HRAXD24 162. Calea M işilor, 162 Mersul Trenurilor Plsoa»-ea din ar'r% d« Nord | Sosirei tn G »r* de Nord Numele Staţiunilor Dim Numele staţiunilor Dl a. Pa’l6sa-0-Lung • • • QIO Galaţl-Pioeştî .... 5*> Oiulniţ* Sallgny • • • 0 tinopol-Oonstanţa * CO* Piteşil-Parls. • • • • 700 i) Badapesta-Tlta • • * BM Ploeştl-Iaşl LemRerg-Pioeşt! * • • 6“ TltuSmîrda 7*o Unghenl-Ploeşil • » • 7*o i) Ploeţtl*Braşov. • • • 7« Pu inasa-O.-Lung • • 10» Oimana-Smirda • • • goo Călăraşr-Slobozla • • 10** Pl^eştt-Viona • • • • 910 Smîrda Oomana • • • IO48 Piteşiî-Londra - • • • in» Teoucl-Ploeştl .... 10» * Pioeţtî’Galaţl • • • • 11« 0-tinopol Constanţa • li»* Budapesta.Plceştl • • 11*0 3li Paris-Plteştl 1140 Ciulo.ţa-OouRtanţa . • 3» seara Co stanţa 0-tinopol • 441 8) Braşov-Ploeştl.... Vt» Giulniţa-SlobosJa • • 510 Gonstanţ%-Giulniţa • * 12» Plceştl Budapesta • • 540 Londra-Piteşti. • • • ») Piteşti P ri< Galaţî-Ploe*tI .... 500 7« Ploeştî-Galaţl • • • • gao Smîrda-Comana • • • 7'° Tltu-C -Lung . . . • 6*o Braşov Pioeştî. • > • 8“ Pioeştî Uughent • • • 9»s Viuna-Floeşti .... 910 Ploeştî Lemberg. • • 10» Constanţa Giulniţa • • O4* Pioeştî Galaţi .... H*o Iaşî-Ploeştî 1010 Con*tanţ * C tlnopol • 705 4; Parls-Titu ..... rt« 4) Titn-Budapesta • * * H40 0 -Lnntf-Titu. .... 10« 1) Acest tren circulă numai >) Acest tren circulă numai Miercurea. Mler urea. *) Acest tren ol reală numai Ax^st tren nu circulă de Dumlnloa. cît Duminica. 8) Acest tren na circulă de 8) Acest tren na circulă de oît Joia. oft Joia 4) Acest tren nu eiroală d° 4) Acest tren na olroulă de cît DumlnJoa. fît Duminica. NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică AT. CU'ţMRIDA «fc C<*. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de bisatt «fot la cinai* (tont â l’egout) precum şi sin, gurile admise la canalisarea oraşului Bu ureştl-Interiornl tuburilor perfect, sclivisit. Resisteuţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Pr ţuri!e din preţul corent pentru provincie sunt înţelese franco ori-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimete franco *ia cerere. SCENEIDER & GfiUNENTELDER Degozitarl generali ______Bucurrffi, St--. Sf. Vineri No. 12 MINISTERUL JUSTIŢIEI Puhlicaţiune D-nul Dr. A. Se. Riitenbach, ş -ful labo roatorulul de chimie şi microscopie de la carpul de armată din Iaşi a făcut cererea la aees Minister pentru schimbarea nume lut săfl patronimic de «Raitenbach» în eel de «Râteauu* spre a se numi «A. Se. Ră-teanu». D nul Constantin Ionescu din B i cur eşti str. Tepeş-Vodă 6 bis, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «ionescu» a celui de «Co-ssă eseu» spre a se numi «Constantin I. Cossăceseu». D nul dr. Dimitrie Sax^mberg, medic mi litar din Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui s.'fl patronimic de «Saxemb rg»în cel d- «Sto-enescu», spre a se numi «DumitruStoeueseu» Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de lienatul 2 al zisului articol. atUcâ in timp ite B ani in IO rate trime&friale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). Ori-ce informaţiun! precum şi peutru planul de situaţiune al asestel localităţi st vor trimite franco la cerere de către proprietarul 3 D«m*l I. MOVILI Mtucureşfî, Str. Uoamnei, 97. gj L CEUL CL0SIC SI REAL Director al institutului GH. AKGHIREvSLU Director general al studiilor I>r. BAîKEL BRÂNZA — Bucureşti, Calea Sloşilor, 162 — Autorisat de Onor. Ministru al bistr. Publice ord. No. 38,799 curs primar, curs liceal, curs peutru preparaţiuuea la şroalele militare. Certificate equivalenle cu ale Statului. înscrierile de la 5 August. Prospecte la cerere. Sub director Al, Muop. CURS LICEAL Preotnl Ninirou Popeacn.prof. la şcoala uorm. de institutori, Religia cl. I—LV. ’ < tlpilit.il Radii Toroccaim, licenţiat în matematici, matematica cl. V—VI—VJL M. Negrnşi, licenţiat în matematici, matematica cl, I—IV. IMwltHe I». Corn»a, dr. in drept, absolvent al cursurilor de filosofie la «College de France», prof. de filosofie. economie, politică şi dreptul administrativ. l«m» «rutina, prof, la liceul Sf. Sava, limba latină cl. V—VIL I. 8arrn, bacalaureat de la Atena, absolvent al facultăţeî de litere. Limba elenă clasa III-IV. Pândele Ionescu. prof. la 1 ceul MihaiO-Vileaz.ul, limba elenă cl. V—VII. Ion» Odor, absolvent al facultăţeî de litere, prof. de limba latină cl. 1—IV. Lnpu Anionescn. profesor la Liceul Mi-baifi-Viteazul, limba română cl. V—Vil. «I». «rehireai-n, licenţiat in fizice, prof. la liceul Mihaiu Vitează’, sciinţele fizice şi geografia. Pautaxi, prof. MihuiO Viteazul, 1. latină cl. 1—IV. I>r. «hiţa Popj», prof. la liceul Mihaiă-Viteazul, limba germană cl. V—VU. Alexandru P«|>p, licenţiat în teologie, prof. limba germană cl. 1—IV. Haiiifaee Iletrat. prof. de limba franceză la gimn. Şiucal, limba franceză cl. I—VIL l>r. Marcel Hrămlzâ, profesor de ştiinţele naturale la şcoala normală de institutori, pentru ştiinţele naturale. Alexandru Ignat, absolvent al facultăţeî de litere, istoria cl. I—VII. R. Yi»nu, absolvent al conservatorului din Viena, muzica. I». Ion» s«-n, profesor la Liceul Lazăr şi şcoala normală de InsL, gimnastica d I—IV. «rigore Romano, absolv, al Acad. de Bele-Arte din Florenţa, profesor de desemn cl. I—VI. I. Popest*u,,elpv al şeoalel de Poduri şi Şosele, preparator de matematici. lottn Trifn, student în litere, preparator de limba latină. Bi-ulanitu Trifn, student în litere, preparator limba latină. CURS PRIMAR Băile Strunga (lingi! Ti gu Frumoşi) Aîî poziţie splendida, în păiure seculară, sunt luminate cu electricitate. camre mobilate şi sat la 10 tnin.. camere izolate in pădure cu bucătărie şi inobdate ori nemobilate. 1. Mieii ite pucioasa, foarte tari, contra reumatifsmnlui sifilisului, scrofulel, scio-filei, gutei şi tuturor aprinderilor vechi. II Mttroterapie după loate regulele moderne. contra nevro-asteniei şi ori cărei slăbi ciuni mal ales că se combina cu cura de apă ele fler biearbonalâ ce are Slr • nga. Dl. Miiisla aţiuni ite aer comprimai contra asmei boalelor de gît şi de urechi. Technici Idroterapiei se execută de D-nul OII100110 9’MCM, asistent in Stabilimentul de Idroterapie al D-lui Winternitz din Viena. MassOrI speciali. D. Profesor Dr. Bogdan de ta Universitatea diu I îşi dirigează băile. D Profesor Dr. N. Maooles.-u curează boa-lele de ochi şi urechi. Băile se deschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Informaţiu jI Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—6 p. in. I. I)nmit rin, institutor, vechii! elev al şeoalel normale de institutori, director de studii al cursului primar. lanoriil», Drd in medicină. N. NciiUiii. absolvent al şeoalel normale de institutori, institutor. SAvniesen, bacalaureat, institutor. Surlă, absolv, şe. norm. de inst., institutor. Şcowln «pedală de preparaţinne peutru şcolile militare şi «Ie poluri şi şoHele Căpitan Radu Toroceanu, licenţiat in mate-mstică, ataşat la serviciul geodesic al statulul-major. Căpitan Dem. Iliescu, profesor de şcoală de aplicaţie. V. foroceanu, inginer diplomat al şeoalel centrale de arte şi manufacturi. D. Darvari, inginer diplomat al şeoalel centrale de arte şi manufacturi. Carol Davila, licenţiat în ştiinţe la Sorbona. Absolvent al şeoalel politechnice. Căpitan Teodor Georgescu, licenţiat în matematice, profesor la şcoala do aplicaţie. Inscripţiiffiile de la August înainte. Prospele la cerere. Ilfl tînăi* <,|,nosi;*ud limba italiană şi fran-" u,,ai ceză, doreşte a da lecţiunt în fa- * tniiiş. A se adresa la administraţia acestui ziar www.dacoromanica.ro „STEAUA ROMANĂ" Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî capitai social LEI 10.000,000 depuh vÂrsat Petrolefl, Benzină, Ligroină, Gazolină, Residiurl pentru ars, Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearină. Pentru Comande a se adresa la Direcţiunea (xenerală Strada Doamne!, No. 4 ' AAŢMOAAEĂ 1 Reprezentînd LUAREA GRIVIŢE* ta 90 iS79 Tablofi circular colosal executat de renanii- j ţii pictori artişti din Mttnich PUTZ, KRIEGER, FROSCH REISACHER ţi NEUMANN | depl ridicări făcute la faţa localnl DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa \ pînâ la 6 seara Preţul de intrare: 1 letl de persoană, iar I pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de ] grade inferioare, 50 de bani. JOIA., ziua, Iligli-lAile Do la. C-0 seara 'a- Bucureşti, Bulevardul Coif ea, (ţinea Primărie) Intrarea 2 lei de persoană şi 1 left pdntru copil SOCIETATEA pe acţiuni NNTBU Construcţii do Căi ferate Secundare şi Industriale N & KOPPEL H A / I Representant general 13. COURANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare dtepoft permanent la Bncnrentl hî Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orî-oe cantitate de ţine ţi vagonete nsate, cu preţuri convenabile CL ATT8H & SHDTTLEWOR BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAI©VA, Strada Bncovâţ IV®. 18, CRAI©VA ItlASmiE AGRICOL de calitate Madipolon (Chifon) frauţuzesc In succes lntrebu- de Olandă, CU LOC .... BUNA, _ FRUMOASĂ, NOUĂ, AVlND 30 METRI LUNGIME, CARE SE VINDE CU LEI IA Jlll bucata, numai la marele Magazin „LA BALON“ Strada ■ w ş W w Carol I, No. 72. Pentru Înlesnire se vinde >/» saft */. de bucată. Pentru provincie se trimite Îndată, dacă cererea va fi însoţită de un Mandat Poştal te Lei 111,50 saft un acompt şi restul ramburs plus porto. __________EMBALAG1U GRATIS încercaţi (iTă convingeţi Preţurile cele mal reduse I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Deoebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 filiale Calea ©ri viţel No. 84 A TEI, MEU Strada Decebal I¥o. 9 LA LAMPA ELEGANTA Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării lămpi, tac Imuri, argintării Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII iot felul de articole pentru menaj Preţurile cele mal reduse Tot-d a-una asortat cn cele mal IramoMe • articole de lax Cele mai frumoase asortimente pentru : Restauranturî, Berării şi Cafenele Inceroaţî ţi vă convingeţi Adevăratul VAR ALB GRAS de Cîmpulung se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central : S. HAIM0VICI 33, Calea Gri viţel, 33 Unde se găseşte §i Var Idraulic chiar la ţară, se caută persoane onor. şi _ # _ active pentru vlnzarea unul Articol spe- din renumitele fabrici ale D-lul cial> cunoscut şi foarte căutat. Capital nu este necesar. Ori fi cine ce poate ocu- E. COSTINESCU pa, chiar ln mod «ccesor. Mare Rabat şi salariu fix ln caz de succes. 5—20 lei ae cîştigat pe zi fără osteneală. Ocupa- iie onorabilă şi lesne. A scrie sub : B. t. H„ 2, Office de Publicitd la Bruxel- MOBILE de PIATRĂ / CONSTR UCŢIUN1 / / p*“tr" / — CA VO JJBE/sŞ/\ şi ori ce lucrare de pia- / '4^$/ Granit Syenit tră se găseşte gata şi se execută în marele atelier de sculptură din Calea Griviţei 179 ■# Labrador Porfir Marmora în Monumente Blocuri, Plăci, Sedrt, Trepte9 Podeşte, Pilastre. PMlETIJTMXnElVM Băile Ilerciilniie (Mehailla) Herkulesffirdo, (Ungaria) Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf nenumite terme mutfuroame şi mărate cu temperatură terestră de 55° C. începutul sezonului la 1 Haiu Loc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice — Hidroterapie.—Rendezvous internaţional. - Situaţiune admirabilă tn valea romantică a Cernel.-Promenade şi locuri de excursiune. - Climă favora- ÎSLir.atSl|tU^l|Unf BCU,lt4. de v*nt- — Aer ozonic şi liber de praf.—PalaturT de băl, hoteluri splendide.—Salon de cură. — Luminaţiune electrică —Mu-sică proprie. — Orfeu (Teatru Vari6te). MKBICI BOMÂNI (os’silt Ap iu\i iar toate limbile e ijhopf.se Juncţiune cu trenul Expres şi Orient Expres ; de la Orşova cu nâile dunărene BUete ou preţuri reduse. Frequeuţa în anul 1897; peste 10.000 A SOSIT Ipsos şi Ciment de Sortland fes.7^^. COMPANIA GENEBALA *& A CONDUCTELOR DE APÂ| din Li&9® (Belgia) mvcvmaAAA mix bomAxia Biuresr! şi Magazine: felea Gririţel, M,. 22 © --------------------------- Compania se iasăuoisează cu toat* proiectele şi cu toate iu-CicArae de mstafaţfunl de apă pentru admiaistraţiunl, autorităţi şi pentru parbeuiarl, presura Conduct* de fontă, de Mer de Exrsr- *«■ Ea are represtafanţa esciusiv* a filtrelor Chaaaberlaad 8!n*Brel* adoPl*t« de guvernul frances. Peste scurt timp CmurmuU Ta fi instalată in propriul săă local • eu această eoasiuae biurourile şi magazinele sale Tor fi mj! * dt* h mod considerabil. Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o putere mal mare de 170.000 ca! în exploatare, din car! peste ÎOO de motoare In Rominia 210 premii şi distincţiunî numai pentru motoare cu gas şi benzină Motoare originale 19Otto“ cu gaz. şt benzină pentru scopuri industriale şi iluminat electric de i|I-0OO cal putere• Prospecte şi