SERIA n.—ANUL IV, No. 816. NUMÂRUL^IO BANI" A BOJVA JMEiMTELitZ Incop la 1 şi 15 ale fie-cărul luni Un an în ţară 30 lei; in străinătate 50 lei Şase luni ... 15 » > » 25 » Trei luni . . . 8 » » , 13 , Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HAC Mi A VTMA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 Ediţia a treia TELEFON VINERI, 17 IULIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI lUVlIIBIJf; Anunciurî la pag. IV.0.30 b. lima » » » UI . . . . . 2.— lei » * » » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR VECHIu 80 BANt AMiMMIJVISTHAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 M. S. REGELE IN RUSIA 1 „I,,semnele imperialul răgesc se compun din: Coroana cea mare şi cea mică, Scep trul, Mărul imperiului, Sabia imperiului, Pecetia imperiului, Steagul imperiului şi Lanţul dediamante al ordinului Sf. Andrei. ŞARLATANI NU FINANCIAR! In lunga lor guvernare a acestei ţări, în timpurile din urmă, liberalii au introdus în finanţe toate procedeurile rele, toate tertipurile guvernelor quasi-falite, toate şireteniile oamenilor de afaceri. Aşa, el aU început cu biletele ipotecare, cari nu eraU de cît bilele fiduciare, satl mal drept, hîrtie monedă, speculînd pentru întîia oară asupra imensului capital imobiliar al ţârei, pe care şi-au pus imediat ochii. Detestabilul impozit asupra salariilor funcţionarilor, el 1’aU stabilit. Acest impozit, care era o reducere nedeghizată a salariilor, nu avea altă asemănare pe atunci de cît doar cu reforma din Turcia a nu mal ştim cărui vizir, care a redus anul la zece luni pentru a plăti mal puţin funcţionarilor , menţinîndu-le salariul vechio. Dar actul care a arătat pe colectivişti ca pe nişte adevăraţi bancheri escroci şi şarlatani, ca pe nişte oameni de afaceri de cea mal urîtă specie, a fost introducerea şi permanentizarea agiulul şi odioasa speculă pe care Banca Naţională — opera lor—a făcut-o cu această plaga financiară, în detrimentul intereselor Statului şi ale particularilor. Au fost şi sunt încă ţări cari aO suportat şi suportă, fără voia lor, agiul. Dar piuă la venirea colectiviştilor la guvernul acestei ţari, încă nu s’a văzut exemplul unul guvern care să voiască ca ţara să aibă agio, care să ridice la valoarea de teorie, o ţară financiară, care să facă din această ţară un mijloc de speculă. Este cum o companie de vindere de medicamente, ar introduce cu intenţie holera, ciuma şi toate boalele, ca sa profite de flagelul universal. De agiul introdus şi menţinut de colectivişti prin toate mijloacele posibile, afl profitat numai el şi numai institutele lor de credite. Este o infamie financiară care, dacă agiotatoril ar fi fost particulari, i’ar fi dus de a dreptul înaintea tribunalului corecţional. Să mal vorbim de procedeurile cari dominau în întocmirea bugetelor, în comptul curent ce stabilise în Banca Naţionala, în împrumuturile forţate ce le făceau la Casa de consemnaţii, în emiterea de rentă amortisabilă pentru cumpărare de condee şi de cerneala pe la ministere, în emiterea continuă de bonuri de tezaur, în ascunderi de deficite, în declararea de excedente imaginare, etc. etc ?.. In curs de 15 ani, timp în care colectiviştii aU fost la guvern de la 1876, nu aU făcut o reformă serioasă financiara, nu aU ştiut săa-plice o idee, nu s’aU îndeletnicit cu studiarea unei chestii. AU girat afacerile ţârei ca adevăraţi oameni de afaceri; impozitele aU fost remaniate după interesele cutare! sau cutărel clase de alegători, devotaţi lor. S’aU servit de principiul primelor de expor-taţie, pentru a’şl atrage un număr restrâns, dar influent, de alegători; au exploatat ideea pericolului alcoolismului, pentru a creea resurse noul budgetare, cari merg contrar tendinţei afişate; nu a rămas şar-latanie financiară ne pusă în practică ; totul respira la aceşti oameni, pe negustorul veros, pe punctul de a da faliment şi care, în ultimul moment, ştie a se aranja cu creditorii săi. In ultimele zile, colectiviştii, co- pleşiţi de situaţia rea financiară, imposibil de ascuns, aU avut curajul ca să inventeze şi să susţină o nouă teorie prin Voinţa Naţională, teorie după care întocmirea bugetelor, votarea lor de Cameră, obligaţia ministerului de a-le aplica, echilibrul cinstit, creditul în străinătate etc., sunt considerate ca lucruri de nimic. Voim să vorbim de faimoasa teorie, în virtutea căreia deficitele nu se mal socotesc după evaluări §i încasări, ci după încasări şi plăţi. Antrepozitele Printre cele mal de folos lucrări ale Capitalei, se pot prenumăra de sigur antrepozitele. Această măreaţă lucrare, e menită a face comerţului servicii nepreţuite şi a aduce venituri însemnate. Actuala administraţie n’avea, pentru a desăvîrşi lucrarea, de cît să continue ceea-ce se începuse sub administraţia conservatoare. Dar nici cu atît nu s’aU putut învrednici actualii edili. In toamna anului 1895, se făcuse, sub noi, planurile, se cumpărase locul, se aprobase licitaţia, se ridicase clădirea aproape pînă la jumătate. Cel mult în vara anului 1896, lucrările trebuiau să fie sflrşite. El bine, nici pînă azi, nu s’aU inaugurat antrepozitele. însăşi actuala administraţie constată, in darea el de seamă pentru anul 1896, cit de înaintate eraU lucrările. Iată, în adevăr, ce citim la pagina 149 : «Ast-fel, numeroasele elădirl a noilor antrepozite, se găsesc hzî snb acoperiş, nelipsind pentru punerea în exploatare a acestor antrepozite. de cît tencuiala clădirilor şi complectarea lor In detalia, etc.» AU trecut doi ani de atunci, şi administraţia comunală nici pînă azi n’a fost capabilă să gătească această operă municipală spre folosinţa comerţului. RĂSPUNS LĂMURIT Publicul cititor n’a uitat chipul violent cum presa liberală a atacat pe d. Fleva şi administraţia comunală conservatoare, fiindcă aceasta cumpărase o vie a fostului ministru liberal. Nu numai că bine se făcuse de se cumpărase acel loc, dar nu se putea ca el să nu fie cumpărat. D. Fleva ceruse autorizare de parcelare a acelui loc, tocmai clnd se Înaintase Ca-meri! legea prin care se Impedicafl acele parcelări. Prin urmare, administraţia noastră trebuia or să facă un act contrar legii depuse, or să cumpere locul spre a împedica crearea unul nofl cartier. Cit pentru preţ, el era attt de avantagios pentru comună, Iu cit d. Fleva a propus acum să ia locul înapoi pe preţul ce-1 do-blndise de la primărie. Administraţia, în loc să răspunză dacă primeşte propunerea d lui Fleva, Înjură pe fostul ministru de interne. Noi suntem inctntaţl de această atitudinef căci pe de o parle se vede din propunerea d-lul Fleva ce bună afacere făcuse primăria conservatoare, iar pe de alta, ese la iveală foudul moral al liberalilor cari acuză de incorectitudine pe omul pe care, după ce ar fi comis un fapt necorect, ’i-afl oferit ministerul de interne. Oricum ar fi, aşteptăm să nise spue care e răspunsul administraţiunel comunale la propunerea d-lul Fleva. Din o notiţă apărută lu Voinţa (lui Măr. găritescu) se poate observa că administraţia ar vrea să scape din încurcătură, pre-textlnd că nu poale încuviinţa cererea de parcelare a locului făcută de d. Fleva. Prevestim Insă pe primar că, aluucl dud va invoca acest pretext, noi vom da pe faţă cazuri identice tn cari s’a acordat această autorizaţie, ba chiar autorizaţiunl de parcelare date după votarea legii mărginirel Bucureştilor şi In dispreţul acelei legi. 0 nouă disidenţă liberală Disidenţa d-Ior senatori G'avaliottl şl Fulger Viitoarele alegeri comunale prevestesc o serie de disidenţe de caracter local în tabăra guvernamentală. Printre aceste disidenţe se desenează deja în conture vii o nouă disidenţă în Galaţi, în persoanele d-lor senatori Cavaliotti şi Fulger, urmaţi de mai mulţi amici personali ai lor. Această a doua disidenţă va compromite cu desăvărşire situaţia şubredă a guvernului in Galaţi, căci ea va augmenta prima disidenţă a d-lor C. Plesnilă, Vulpe, şi Stoicovici. Căuşele disidenţei Cauzele principale ale acestei disidenţe sunt viitoarele alegeri comunale. D. Cavaliotti vrea să fie cu ori-ce preţ primar; cum insă acelaşi post e solicitat şi de d nii deputaţi Secchiari şi Nicorescu, prefectul judeţului, socotind contingentele e lector ale de cari dispun fie-care în parte, a decis din capul locului în defavoarea d-lui Cavaliotti, rămînind acum în luptă numai d-nii Secchiari şi Nicorescu, pînă la stabilirea definitivă a listei comunale. D. senator Fulger, pe de altă parte, urmează pe d. Cavaliotti, fiind revoltat de scandalurile sociale pe cari zilnic le provoacă d. Zorilă prin scrisori anonime a■ dresate unor doamne, producînd un adevărat d&bâcle in viaţa unor familii ono-robile,—în scop de o face şantaj asupra unui bulgar milionar, cu care e înrudit prin alianţă. O manoperă ordinară Simţind însu şi d. Zorilă, că prin această disidenţă, situaţia electorală a guvernului este cu desăvîrşire pierdută în Galaţi, recurge acum la o manoperă ordinară, in scop de a zăpăci spiritele alegătorilor : D sa, prin o foiţă din localitate, a răs-pîndit svonul că, d, G. Robescu părăseşte definitiv Galaţii, stabilindu-se în Capitală. Ceea ce constitue o dovadă strălucită, că cu toate infamiile urzite de colectivişti de vr’o zece ani în contra d-lui Robescu, situaţia acestuia în Galaţi este din cele mai solide. D. G. Robescu însă, nici gînd n’are să facă pe voia bandei colectiviste ; d sa va rămine in Galaţi, retras de ocamdată din viaţa politică, să fie martorul ocular al satisfacţiunei ce-i va da dragostea concetăţenilor săi, să vadă dezastrul moral şi politic al detractorilor săi. ** * S’ati făcut dese demersuri din partea guvernului pe lingă d. C. Plesnilă ca să se împace cu banda colectivistă. D sa însă a respins categoric toate propunerile de împăcare, declarind următoarele: — Cea mai mare satisfacţie pe care o rîvnesc, şi pe care sunt sigur că o voiu obţine, este ca la alegerile comunale bania exploatatoare din Galaţi să fie strivită. CEREM RESPUNS Consiliul comunal al Capitalei a votat proectele şi devisele întocmite de d-nul inginer Radu, pentru alimentarea Capitalei cu apă potabilă. După acest vot al consiliului se introduc Insă In aceste proecte unele modificări, fapt anunţat mal IntliQ de noi, şi apoi confirmat de Voinţa Naţională. Ast-fel modificate, proectele d-lul inginer Radu sunt trimise, spre aprobare, consiliului tehnic superior. Or aci este o călcare de lege şi cerem ca cel In drept să ne răspundă scurt şi lămurit, asupra următoarei întrebări: Cum se poate ca proectele modificate ale d-lul inginer Radu să se trimeată spre aprobare unei autorităţi superioare, înainte ca aceste modificări să fi fost aprobate de consiliul comunal al Capitalei ? Cerem răspuns. DIN STREINATAI E mmmmrnmmmmmmmmmlfmm ş m „Nebunia înarmărilor" pe uscat şi pe mare Le Temps din Paris, oficiosul guvernului francez, e foarte nemulţumit de proiectul pentru sporirea flotei engleze, despre care am vorbit erl în locul acesta. Intr’un larg articol, purtind titlul de mal sus, marele ziar parizian arată adînca schimbare ce s’a operat în opiniunea publică engleză, care a părăsit ideile liberale şi e dominată, astă zi, de o rea-ţiune imperialistă. Venind la discursul ministerului englez Gos-chtn, le Temps zice : _ «Ministrul vorbeşte eu cuvinte acoperite, dar invitînd pe auditorii săi să citească printre linii, despre apele în cari, dincolo de canalul Snezulul, nouile vase aJe flotilei engleze vor avea să se măsoare cu inamicul probsbil». «Aceasta nu e însă lipsit da oare-cari incon-’ eniente şi e de dorit ca Ia Petersburg să urmeze a-şi impune calmul, tăcerea şi slngele rece ce corespunde atît de bine demnităţei unul mare imperii) şi intereselor Europei». Primejdia cea mare Le Temps îşi sfirşeşte ast-fel articolul: «E un alt ptnd asupra căruia nu putem să nu manifestăm oare-rare nelinişte. Nimic n’ar fi mal funest, fie pentru menţinerea păcel fie pentru trebuinţele de ordin superior ale societăţilor noastre, de cit o progresiune fără frîtî în cheltuielile militare şi navale. «Se ştie cit costă pe lume starea de pace armată In care trăeşte. Se ştie rite miliarde se cufundă pe fie care an în această prăpastie, miliarde cari ar fi de ajun*, alt-fel întrebuinţate, ca să facă mal de locuit pămîntul nostru de suterinţă şi mizerie. Sutele de milioane nu se mal numără, de îndată ce e vorba de marină sad de armată. A fost insă de ajuns să se întrevadă o cheltuială anuală de 500 milioane pentru ca proiectul pensiunilor de retragere a lucrătorilor să fie înlăturat In Anglia. «Nu e nevoie să stăruim asupra pericolului cu care nemăsuratele înarmări ameninţă pacea : vine un moment cină nu se mai rezistă dorinţei de a trage folos din aceste pregătiri. Or, cine garantează că cele-l’alte Puteri nu vor ridica mănuşa pt> care )I-o aruncă Anglia şi că se va angaja între ele o rivalitate nebună ? Construcţiunilor Rusiei, d. Goschen le opune un nofl program de construcţii— navale. Ce va face. dacă Franţa va adopta unul la rlndul el ? «Unde se vor opri lucrurile pe calea asta? Nu asistăm noi deja la încer ările unei şcoale care proclamă că marina engleză trebuie să fie egală nu eu a două, ci cu a trei Puteri oricare ? Şi pe uscat merge lucrul ca şi pe mare: Germania pregăteşte o nouă sporire a armatei sale». Foreign. TRIBUNA LITERARA Feciorul milionarului Slmbătă s’a jucat, In grădina Raşca, şi lu beneficiul d-lul V. Leonescu, o piesă feciorul milionarului, dramă In trei acte, originală, al cărei autor şl-a păstrat anonimatul cu cea mal mare grije. Se svoneşte Insă, — svonul 11 găsim confirmat Intr’o gazetă cu tiraj—că autorul acestei piese ar fi chiar benefieientul de Slmbătă, caterisitul Teatrului Naţional, d. Vasile Leonescu. Se ştie că d. Leonescu este pe lingă un artist talentat, şi un distins autor dramatic. Fragmente din piesa sa: Minciuni convenţionale, am publicat odinioară la această Tribună. Am fost şi efl Stmbătă Ia Raşca, şi am plecat de acolo cu o impresie cum puţine piese romtneştl ral-afi lăsat o. Fondul acestei piese, ca al tuturor pe cari le-a scris d. Leonescu, este un adînc fond de gtndire ; o splendidă ideie morală, la a cărei înălţime nu ştifl să ii ajuns plnâ acum nici o piesă romtoească, jucată satt tipărită. E o dramă psihologică foarte puternică şi a cărei valoare, dacă n’ar fi fost jucată în grădina Raşca, ci la Teatru Naţional, de sigur că ar fi fost apreciată cu totul într’alt mod de cit s’a făcut de data aceasta. Iată,în clte-va linii,şi subiectul acelei piese, lorgu, (V. Leonescu) e feciorul milionarului Vergescu, In casa căruia şi-a găsit adăpost un bătrlu, Demetriau (Paciurea) cu hică-sa Maria (d-na Hagiescu.) lorgu e un stricat şi jumătate; vrea «aur, aur»... ca să bea şi să petreacă mereU cu «amicii mincinoşi» si cu femei frumoase. Iu acelaş timp, el a făcut pe Maria să creadă că o iubeşte; copila l-a iubit, şi i-a dat tot ce poate da o fată, cu cea mal adîneă credinţă lu iubirea lui lorgu. Dar o scrisoare a acestuia, descoperă realitatea. lorgu o roagă să-l lase în pace, căci amorul nu ţine o viaţă întreagă... Maria nu crede la început, cu toate dovezile pe cari i-Ie dă tatăl el, care, în urma acestei cumplite lovituri, moare de durere. Intr’o scenă insă cîud găseşte pe lorgu beat mort, Maria află tot adevărul; iubitul el n’a iubit-o nici odată; a fost în tot-d’a-una un mişel... Alunei hotărăşte să se răzbune. lorgu, spre a căpăta bani nu cruţă nici un mijloc faţă de tatăl săi). Iutr’o zi l’ame-meninţă cu revolverul. La această ameni-ţare, bătilnul Vergescu Îşi pierde minţile şi-I dă cheia de la casa cu bani. lorgu o duce numai Intr’un oh* f, cu şampanie, temei şi prieteni mincinoşi. Actul al Il-lea e culminanta acestei stări psihice a risipitorului fecior de milionar. In actul al IlI-lea îl vedem venind cu hainele In dezordine, cu ochii rătăciţi, bles-temîndu-şl viaţa, regretlndu-şî faptele, sim-ţindu-se distrus sufleteşte. Slut, lu acest act, pasagil de o frumuseţe rară, cuvinte de disperare şi de desgust amarnic, cari fac să ţi se înfioare inima... In disperarea lui caută un om pe care să poată arunca răspunderea situ-ţifi sale, şi acest om îl găseşte, e tatăl s£ ti care l’a df zmerdat prea mult în tinereţe, prea mult l’a lăsat în voia capriciilor lui, şi i-a dat bani afund clnd trebuia să-I strivească capul, cala un şarpe. Atunci Vergescu, lnlr’un moment de luciditate (nebunia fiind intermitentă mal mult) se revoltă la cuvintele fiului sifl şi-l re-neagă, cu toate rugăminţile de ertare ale Iul lorgu, şi-I aruncă în faţă toate faptele şi ameninţările cari i le-a aruncai odată. Apoi nebunia! revine; bătrluul spune: «tu nu eşti copilul meii... copilul mefl e mort... mă duc să-I seamăn flori pe mormînt...» lorgu e In culmea desnădejâeî, vrea să se sinucidă, dar excesele de mal nainte i-afl nimicit voinţa : în faţa unul revolver tremură, e laş... Cade grămadă pe un scaun, cu capul In palm**, gemlnd... Atunci vine şi Maria ’i v. de, zăreşte şi revolverul pe care’l ia de jos, şi deşteaptă pe lorgu din letargia Iul. lorgu, clnd o vede, vrea să-I se arunce la picioare, o roagă să 1 erte, vede în ea unica I scăpare... Maria e Insă inflexibilă şi, după ce-1 aminteşte cum a batjocorit-o, ce vorbe clinoase i-a spus odinioară, cum i-a omorlt pe tatăl el, iutr’o pornire de furie, trage cocoşul revolverului. . lorgu cade la pămlnt... Atunci vine si bâtrinul tată, Vergescu, care logină cu un glas de copil pilngător : — «Copilul mefl !... Unde e copilul mefi !..» Căci Vergescu a iubit mult, foarte înalt pe nenorocitul lorgu. Clnd se apropie mal mult şi vede corpul fiului săfl, se uită îngrozit, apoi rosteşte, pleclnd : «Acesta, nu e fiul mefl 1... Acesla e un cline...» Şi asupra acestor cuvinte, se lasă cortina. Ce nelogic, neînţeles, sucit etc, vedeţi aici ? Autorul a luat tema psicbologică minunat de bine, şi fie care din persona-giile lui sflrseşle aşa cum legile ps bolo-gice o cereafl. Tipul lui lorgu, în deosebi, e minunat de logie, psihologiceşte. După expansiunea de dorinţl şi după satisfacţia acestor dorinţî, vine reacţia fisiologică şi morală. Iu deosebi cea morală, autorul a ştiut să o redea aşa cum — avlud în vedere şi genul piesei — nici un alt autor romln nu www.dacoromanica.ro 2 I P O C 1 a dat-o ptnă acum. Feciorul milionarului e siogura piesă la noi, care cuprinde un fond moral adine şi sugestiv, şi merită să ocupe un loc, In literatura noastră dramatică, alături de cele mal bune — şi atlt de puţine — piese pe cari le avem. Aşa ar fi judecat un privitor imparţial, după spectacolul de Stmbătă, un privitor care u’ar avea pe conştiinţă nici piese dramatice proaste, safl cel mult «passabile», şi clnd nu ar fi nici răutăcios şi nici măcar critic teatral «eminent». Căci, în cazul din urmă. iată ce ar putea să scrie: «Sîmbătă s’a jucat la Raşca o melo dramă (? !) teribilă şi oribilă, neînţeleasă şi zăpăcită. O piesă pe care autorul vrea să o treacă drept ibseniană, probabil pentru că nu se înţelege mal nimica din ea... Avem destule piese romlneştl pentru ca să nu fie nevoe ca actorii să’şl joace toate piesele lor fără rost...» Şi acestea s’aO scris in adevăr, Int.'o gazetă cotidiană... Criticul In chestiune se pllnge că n’a înţeles piesa ; ce e Insă autorul de vină lu aceasta? Priceperea urni piese cum a fost Feciorul milionarului se pare că nu e lezne pentru orl-cine, fie chiar acel orl-cine un critic teatral «eminent.» Pe critic Insă ’I doare că nu s’a jucat o altă piesă romtnească bună, de care avem atltea.. Doamne ! atitea, In cit nu ştii pe unde şi clnd afl existat. Căci, în afară de trei safl patru piese, ce avem In repertoriul nostru original ?,.. Dumnezeu să le erte, dar te fac, după o reprez-niaţie, să rămll mort, ba încă şi fără luminate. Aşa Iu cit spre a zice, clnd al văzut o piesă cu fond serios, că avem atltea piese bune «pentru ca să nu fie nevoe ca actorii să’şl joace piesele» lor... e cam prea hazardat pentru un critic teatral şi eminent. Feciorul milionarului are, ce e drept, clte-va pasagil—fără importanţă de alt-fel— cari ar trebui schimbate saii chiar lăsate afară. Aşa s. es. cuvintele lui Vergescu, dud cu săgeata de foc, cari amintesc mult pe Franz Moor. Piesa mal are ÎDSâ un păcat, atlt de mare In cit nu’l pot erta cu nici un preţ oamenii cari u’afl ştiut să scrie de cit farse de carnavi l saii alte nimicuri ejusdem farinae ; păcatul e că piesa te face să glndeştl; are un fond moral serios, şi autorul a dat dovada de multă pătrundere psichologică. Acestea nu le poate pricepe orl-cine, şi chiar dacă şi-ar lua aerele cele mai jupite-riaue,—omului care spune că «Sîmbătă s’a dat o melodramă neînţeleasă şi zăpăcită,» i al luat măsura Intregel sale forţe intelectuale, precum şi gradul de intensitate al pasiunilor cari’l frâmîntă... Şi cîud al făcut aceasta constatare, poţi să ztmbeştl şi să treci mal departe, la ceva mal interesant. Zara. 1 \ FORMAŢI I M. S. Regele In Rusia M)e la Sinaia la Granitxe Granitza, 15 Iulie.— Călătoria M. S. Regelui şi a A. S. It. Prinţului moştenitor s’a efectuat pînă la graniţa rusească, la Granitza, după programul hotărît. Plecat din Sinaia la 7 ore de dimineaţă, trenul regal nu s’a oprit da cit clte-va minute în gările: Ploeştl, Buzăfl, Rîmnic, Focşani, Mărăseştl, Bacâfi, Roman, PăşcanI şi Burdujenl. Deşi se făcuse cunoseut dorinţa Regelui să nu se facă uiel o recepţiune, totuşi o mulţime considerabilă se îngrămădea pretutindeni pentru a presenta M. S. Regelui şi A. S, R. respectele sale călduroase şi devotamentul săfl. La Burdujenl un detaşament de infanterie cu muzica in cap, a primit pe Suveran. M. Sa şi A. S. R. afl vizitat cu deamănuntul gara de la graniţă. La intrarea Sa în Austria, Majestatea Sa a fost salutată la gara IţcanI de prefectul de Suceava, la Cernăuţi de guvernatorul Bucovinei, baron Bourguignon, primarul oraşului, personalul consulatului Romlniel şi mal mulţi notabili. O mulţime imensă a făcut M. S. primirea cea mal simpatică. Deşi ora era destul de înaintată noaptea, gara Stauislaw era plină de lume. w»La Garnitza o gardă de onoare, comandată de generalul Nicolaeff, colonelul Her-diadew şi 10 ofiţeri, afl salutat pe Majestatea Sa şi pe A. S. R. Prinţul moştenitor. FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» SIENKIEVICZ INIMA DE COPIL (Note din jurnalul unui institutor Posnanian) Familia lui Mihal fusese odată bogată şi puternică ; dar, ca adevăraţii polonezi, aii iubit prea mult... aşa că furtunile politice le-aii risipit averea. Dacă, ceea-ce le rămăsese, nu era mizerie nici sărăcie, nu era, în comparaţie cu timpurile trecute, de cît între aceste două. Mihal era cel din urmă al familiei, aşa că pani Marja il iubea nu numai ca pe copilul el, ci ca pe acela care va trebui să realizeze speranţele măreţe pe cari ea şi le punea in viitor. Din nenorocire, cu orbirea caracterului a tuturor mamelor, vedea în fiul el facultăţi superioare. b ără să fie răfi dotat, copilul era din numărul acelor, a căror facultăţi, la luceptit mediocre, iafl avînt şi se desvoltâ simul-tanefi cu forţele fizice şi sănătatea. In alte condiţii, ar fi putut termina frumos studiile şcolare şi cele universitare; ar fi a-juus un om folositor, dar in poziţia în care se afla, el nu izbutea de cit să se chinuiască şi să se sleiască zadarnic, voind să conhrmeze şi să merite înalta încredere pe care mamă-sa o pusese lntr’lnsul. Am văzut multe lucruri de necrezut şi nu mă mir aşa pentru fişte-ce lucru, dar La gară eraţi : ministrul Romlniel Ia Pe-tersburg precum şi colonelul Taube, ataşat în serviciul M.. Sale în timpul şederii sale în Rusia. M. Sa şi A. S. R. Prinţul moştenitor sunt In perfectă sănătate. Toasturile ar la Varşovia Varşovia, 15 Iulie.—La prinzul de gală ce s’a dat la Prinţul Jmeritinski, la palatul Belvedere, Prinţul Imeritinski a ridicat toastul următor: «îmi permit să ridic un toast in sănătatea M. S. Regelui, victorios şef al celor două armate viteze cari, la Plevna au combătut una lingă alta, ca doul fraţi de arme». Acest toast a fost acoperit cu urale, iu sunetul imnului naţional romîn. Regele Carol, îndată după aceea a ridicat toastul următor: «Foarte mişcat de amabilul toast al Alteţei Voastre Serenissime, mulţumesc din toată inima pentru primirea aşa de strălucită pe cit şi de simpatică ce găsesc aci. Călătoria mea in Rusia îmi redeşteaptă nişte amintiri ce-ml sunt scumpe. Cu inima plină de bucurie am revăzut azi trupele cu cari am împărtăşit grijile, primejdiile şi victoriile pe timpurile de bătălie — Numele Alteţei VoastreftSerenissime, precum şi acela al prea regretatului general conte Todleben, este pentru Noi neseparabil de luptele sîngeroase din jurul Pievnel şi îmi reamintesc în tot-d’a-una, cu recunoştinţă, că în momentele decisive ce am trecut împreună, D voastră eraţi alături de mine, înconjur indu-mă cu sfaturile Dv. luminate.—Făcînd urările cele mal călduroase pentru viteaza armată Imperială, prima mea gîndire o înalţ către augustul şi supremul el Şef, Majestatea Sa împăratul Nicolae al 11-lea, în sănătatea căruia ridic paharul meu. «Trăiască M. Sa împăratul !> Musica intonînd imnul naţional rus, urale repetate afl acoperit cuvintele Ma-iestăţel Sale Regelui. Deşi 8 a alocat în budgetul ministrului de răsboiu un fond de un milion şi ju mătate pentru manevre, totuşi pînă în a-cssf moment nu se ştie încă positiv dacă anul acesta se vor ţine marile manevre de toamnă. Aflăm însă că planul marilor manevre este stabilit de mal multă vreme, şi s’a co ■ municat în secret şefilor statelor majore ale corpurilor III şi IV de armată. Se svoneşte că oare-cari consideraţii externe impun guvernului reservele privitoare la manevrele de toamnă. Se vorbeşte că d. general Robescu, mareşalul Curţii Principelui şi Principesei Romînel, se va retrage In curînd din demnitatea pe care o ocupă. In acelaşi timp se vorbeşte şi despre retragerea d-nel Greceanu, marea damă de onoare a Principesei Maria. Colonelul Riegor, din armata austriacă, a ţinut Duminecă în Braşov o conferinţă despre victoriile repurtate de colonelul baron David Ursu, fia de grănicer romîn din Făgăraş, în răsboaiele purtate de Austria la contra Italiei în 1859, şi In contra Prusiei în 1866. Conferenţiarul a spus că de curînd decedatul colonel baron Ursu, a fost un erofl In toată accepţiunea cuvîntulul. Mitropolitul Miron din Sibifl a convocat o anchetă pentru a determina atitudinea bisericel romîne ortodoxe faţă de legea ungurească sancţionată deja despre întregirea salariilor preoţilor. La anchetă ah participat toţi membrii consistoriulul, precum şi şeapte proto-presbiterl. Rezultatul anchetei nu este încă cunoscut. Budapesti Hirlap, conflrmind svonu-rile privitoare la apropiata retragere a contelui Goluchowsky, spune că cele mal n’am crezut nici o dată că un ast-fel de haos de contradicţii poate să existe şi că atlta muncă, forţă de caracter şi perseverenţă pot să fie inutile. E ceva aci anormal şi, dacă cuvintele pot să mă consoleze de durerea care am lndurat’o, aş spune şi etk ca Hamlet, că sunt lucruri pe acest pămînt pe cari nici un filosof nu le-a visat vr’o dată. Am muncit cu Mihal, atît de aprins ca şi cum viitorul meii ar fi stat lu notele ce le obţinea el. Căci micul meii prieten şi ea nu aveam de cit o singură ţintă: să nu o întristăm pe pani Maria, să-I arătăm buletinul trimestrial cu note bune şi să-I furăm de pe buze un surîs de fericire. Cînd i-se întîmpla să obţie o notă bună, Mihal venea acasă fericit, vesel, îmi părea în clipa aceea că a crescut diutr’odată, că s’a îndreptat; ochii lui, de obiceia obosiţi, devenea viol şi purtatt în privire, acea seninătate caracteristică copiilor ; al fi zis două văpăi, ochii lui. Deschiztnd ghiosdanul săa încărcat cu cărţi, Îmi strigă Încă din pragul porţii, făcîndu’ml cu ochiul. — Domnule Wawrzynkiewics, mama va fi mulţumită. Ghiceşte ce notă am căpătat... ghiceşte... la geografie!... Dacă eh mă făceam că nu ghicesc, el alerga la mine glorios şi îmi şoptea la ureche tare—arunclndu-şl braţele în jurul gltu-Iul meâ: Cind ! un cinci *) adevărat! ^ A! aceste momente erafl pentru noi ferici e. Seara zilelor acestea, Mihal clădea castele In Spania ; hei! dacă toate notele sale ar.. a. “e excelente, şi îmi murmura puţin mie, mal mult peutru el. - Ne ducem de Crăciun la Zalesina... O •) Notele eievflor în şcoaU16 poloneze sunt pînă la cmcl. (N. T.) mari şanse de a fl numit ministru de externe al Auatro Ungariei le are d. Szoe-gy&ny —Marich, actual ambasador în Berlin, acel care acum 12 ani, In calitate de şef de secţie al ministerului de externe din Viena, a scăpat pe d. Sturdsa de bocluc cind a fost prins lingă Viena, călătorind cu un bilet permanent al unul inginer al C. F. R. Secţiunea din Predeal a Ligel Culturale, prezidată de vrednicul Archimadrit Dio-uisie, va da la 26 Iulie o serbare în Buş teul, In frumoasa sală «Ubertti», în folosul fondului săâ. * D. Anton Bacalbaşa va ţine. cu ocazia a-cesteî serbări, o conferinţă naţionalistă despre «Iubirea de neam». A. S. R. Principesa Maria va asista Duminecă la căsătoria Ducesei Dorotea Coburg, fiica mult încercatei Ducese Luisa de Coburg, cu principele Schaum-burg-Lippe. La aceasfă căsătorie ce se va celebra la Coburg, vor asista împărăteasa Germaniei, Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa, Principele şi Principesa Bulgariei, etc. Profesorul Miliail Vernescu de la gimnaziul din R. Sărat, este şi agentul societăţel Unirea în localitate. Prefectul judeţului R. Sărat, d. Tâtăranu dă acestui agent asigurările judeţului. D-nil Vernescu şi Tâtăranu fiind cumnaţi, gurile rele spun că el fac bune afaceri cu aceste asigurări. Publicăm azi, In supliment, răspunsul ce d-nil fraţi Assan, fabricanţi de uleiuri vegetale, afl făcut la raportul direcţiei căilor ferate, către ministerul lucrărilor publice, cu privire la excluderea fabri-celor romîne de uleiuri vegetale, de la licitaţiile căilor ferate romîne. Din acest răspuns, se poate vedea cit de nedreptăţiţi sunt fabricanţii romlnl. D-nil fraţi Assan termină răspunsul lor cerînd numirea unei comisiunl de anchetă. lată o cerere pe care aşteptăm să vedem cum o va resolvi ministerul lucrărilor publice. Cititorii Epocel sunt rugaţi să ceară de la toţi vînzătoril de ziare suplimentul ce însoţeşte numărul de faţă al ziarului rostru. Acest supliment se distribue în mod gratuit. Doctorul 1. Lu8tgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 6 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ŞTIRI H1BIJ5TE * Comisarul Ion Niculescu, din Tulcea, a fost destituit din funcţiunea ce ocupa. * Epitropia Bisericel Popa Tatu, din capitală, a fost autorizată a primi uu legat de 2000 lei, lăsat de defunctul M. Bră-descu * D. Zâne a fost numit architect clasa If-a pe lîngă Casa şcoalelor. * «Societatea pentru Învăţătura poporului roailn» a fost autorizată să primească suma de 100,000 lei, dăruită de d. inginer Spiri-don lorceanu. Cronică» judiciară» Prezident şl avocaţi—Un incident destul de grav s'a produs Vinerea trecută la audienţa camerei corecţionale a Curţel din Aix. In dimineaţa acelei zile venea In apel înaintea Curţel procesul iatentat unul ziar clerical din Marsilia, de către un membru al clerului din Aix, în privinţa căruia tribunalul de prima instanţă se declarase incompetent. Audienţa era prezidată de preşedintele Lorin de Reure şi d. Massiere, avocatul reclamantului, făcind In acel moment o perioadă de instrucţie ca ofiţer de rezervă, rugase pe unul din confraţii săi d. Bagary să ceară aminarea afacerel. Acesta se achită de însărcinare, dar prezidentul nu voi să ţină în seamă nimic. D. Ba-gai-y, foarte plictisit, zărind pe decan, d. Cre-mieux, 11 puse în curentul sitnaţiel şi acesta să fie zăpadă multă şi noi o să mergem Iu sanie. Acolo vom ajunge noaptea ; dar mama are să ne aştepte, ea are să mă ia în braţe, o să mă sărute, apoi o să mă întrebe de buletinul mea. Ea am să fac o mutră tristă şi ea o să înceapă a ceti: Religia... cinci ; Germana... cinci; Latina... cinci ! Toate notele mele vor fi excelente. O domnule Wawrzynkiewics! Lacrimile îl umpleafi ochii micuţului. Şi eO, în loc să i le opresc, lăsam imaginaţia să sboare pînă la căsuţa aceea din Zelesina, al cărei aspect liniştit mi-era atlt de drag ; pînă la fiinţa aceea atlt de nobilă şi căreea suecesul micului mea elev II vor pricinui atltea plăceri. Profitaia de aceste ocaziunl spre a 11 repeta că mama sa nu ţinea numai şi numai la lecţiile sale, ci tot atît de mult şi la sănătatea sa ; că el nu trebue să pllngă cînd ’1 iad cu mine la plimbare, că trebue să se culce clnd II spun şi să nu mal stea aşa tlrzia noaptea. Mişcat pînă la Iacrăml, Mihal mi se arunca în braţe şi ’ml repeta mereâ: — Da, dragă domnule, voia fi cuminte şi aşa de sănătos, In ctt mama şi Lila să nu mă mal recunoască. Primeam deseori scrisori de la d-na Mana, în cari mă ruga să veghez de sănătatea copilului, dar era forţată să recunoască că era imposibil ca studiile obositoare să nu îl vateme sănătatea şi desvoltarea fizică. Materiile ce se predafl în a doua clasă eratt mal grele şi ett n’aş fi făcut nici un scrupul de a’l lăsa să repete clasa, dar el înţelegea aşa de bine ceea ce îuvăţa, cu toate că lecţiile eratt foarte grele; —dacă nu reu-şia să fie un elev bun, cauza era că nu avea destul timp, şi apoi nenorocita aceea de limbă nemţească ’l oprea la fite-ce pas. Nu puteam face nimic contra acestora; ’ml pu- sa duse el însuşi Ia bară ca să ceară aminarea ptnă la înturnarea d-lul Massiere, de oare-ce absenţa acestuia era involuntară, iar afacerea nu avea de alt-fel nicl-un caracter de urgenţă. De ordinar aceste amtnărl se acordă fără cea mal mică dificultate. D. Lorin de Renre, insă, răspunse scurt d-lul Cremieux. — Câutaţi-vă de treaba d-voastră. Dar onorabilul decau nu înţelegea lucrul la fel şi, socotind că prezidentul trecea peste drepturile sale şi ultragia întreg baroul In persoana sa. protestă In contra cuvintelor d-lul Lorin de Reure. — Părăsesc sala, domnule prezident, SI zise şi invit pe toţi confraţii mei să mă urmeze, reparaţie pentru cuvintele ce aţi pronunţat. Toţi avocaţii aflaţi de faţă, urmară imediat pe decanul lor. Ast-fel d. Lorin de Reure fu nevoit să ridice şedinţa din lipsă de avocaţi. ECOURI ” — Poveţe sanitare preventive în oontra tu-bercnlosel (oftica). 1) Tuberculos» (oftica) este boala cea mal râs-ptndită şi este molipsitoare. 2) Ţuberculosa se răsplndeşte prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, precum şi prin stro-piturile aruncate din gura bolnavului in aer, prin tuse, prin vorbire, prin strănutare şi prin sărutări mal cu seamă a copiilor. 3) Nu trebuie ca ofticosul să scuipe pe pardoseala camerelor, pe covoare, pe scări sstt in trăsuri, In vagoane, etc. unde scuipatul se u sucă, se prăfueşte şi pătrundă prin respiraţie In plămlnl, dind naştere tuberculos»!. I) Ţuberculosa se poate vindeca, dacă bolnavul se caută de la Început ; se recomandă dar ca orl-cine s’ar simţi bolnav să se arate cit mal de timpuria medicului, căci orl-ce Intir-ziere este In dauna sănătăţel bolnavului. Pentru a se feri de molipsire, se va ţine seamă de poveţele următoare: a) Bolnavul de Ţuberculosa (oftică) trebue izolat, adică să locuiască singur Intr’o cameră, dacă nu se poate face izolarea aceasta, atunci cel puţin să doarmă singur intr’un pat, avlnd rufâria şi aşternutul deosebit numai pentru persoana Sa. b) Bolnavul la locuinţa sa va scuipa tot-d’a-una într’o scuipătoare cu lichid aoti-septic pe fund (acid fenic 5 la sută, creolină 5 la sută safl lyaol 8 la sută) şi nici o dată in scuipători cu nisip, care nu Impedică molipsirea, iar cînd ese din casă va scuipa Intr’o scuipătoare mică de buzunar, şi nici o dată pe jos mal ales pe trotuar. c) Scuipătoriie se vor eurâţi zilnic, punîndu-se în apă fiartă şi fierbîndu-s’e din noQ cu totul, în timp de 10 minute. d) Scuipătoriie să nu se deşarte niel odată prin curte safl grădini, căci S9 pot mol psi animalele domestice, ci tot-d’a-una în latrină. e) Rufele şi mal ales batistele în care s’a scuipat, prosoapele, şervetele murdărite de bolnav, trebue fierte îu clocote cel puţin timp de 15 minute, saO să se păstreze strînse cu îngrijire, nescuturindu-se pentru a le da serviciului municipal să le desinfecteze. f) In caz de deces de Tuberculoasă, se recomandă familiei să nu vînză, safl să nu dea de pomană rufele safl hainele defunctului, pîuă ce n’aO tost bine dezinfectate, safl să le arză. g) Camera în care stă bolnavul să nu se măture aici o dată, ci să se şteargă cu cîrpe udate bine în acid fenic 5°/o satt in sublimat l°/oo. h) In cursul boalel să se facă mal multe de-sinfecţiunl la domiciliul ofticosului. i) La termenul mutăreî într’o nouă locuinţă se recomandă chiriaşilor să desinfecteze biue noua locuinţă prin curăţire, prin spoire safl vopsire din noO şi spălarea pardoselel cămărilor, iar dacă se ştie că casa a fost locuită de vre-un bolnav ofticos, să se ceară serviciului municipal a se face o desinfecţiune radicală. j) Intre alimentele cari pot transmite tube--culosa (oftica), fiind mal cu seamă laptele şi carnea, se recomandă publicului ca aceste alimente să se mănînce tot-d’a-un» bine fierte şi nici odată crude. k) Omul sănătos care trâeşte împreună cu cel bolnav, poate căpăta boala, de aceea se recomandă familiilor d’a nu consimţi la însurătoarea copiilor, clnd unul din tineri ar fi bolnav de oftică, In caz contraria soţii se pot molipsi foarte uşor unul de la altul şi copiii, cari nasc din asemeni căsătorii, vor deveni şi el ofticoşi, căci oftica se transmite şi prin heredi-tate de la părinţi. l) Familiile şi persoanele eari vor lua in serioasă băgare de seamă aceste poveţe pot fi sigure că a făcut totul pentru a fi ferite de molipsire. Aceste poveţe s’att făcut de Consiliul de Igienă publică al Capitalei şi se recomandă publicului a le îndeplini în interesul sănătăţel. Aprobate de Consiliul sanitar superior" prin jurnalul No. 659 din 26 Maia 1898. Primar, Medic Şef, C. F. Robescn. Dr. Ni. Georgescn. — Excelenţele lor, d-nil Baron de Gevers şi Contele de Lalaing, miniştrii Olandei şi Belgiei, Însoţiţi de d. Take Ionesou, preşe- sesem credinţa că repausul de la ţară, va repara oboseala aceasta extremă. Dacă Mihai ar fii fost indiferent la nereuşitele Iul, răul n’ar fi fost de cît pe jumătate ; dar cea mal mică observaţie ce o căpătă II râmînea pe suflet. Clipele de bucurie nebună, in care uu vorbea de cit să obţie cinci, erafl, spre nenorocire, foarte rare. Învăţasem atît de bine a-11 citi pe faţă, In cit la prima vedere, ghiceam dacă a avut vr’o nenorocire. Al luat vr’o notă rea ? ’l întrebam. — Da. — N’al ştiut lecţia P ’Mi răspundea adese-orî afirmativ dar mal des : — Am ştiut’o, dar nu am putut’o spune. Uu alt copil, Owicki, camaradul lui de clasă, primul elev în clasa doua, venea deseori pe la noi, căci ’l rugasem să vie ca să lucreze împreună cu Mihai, ml-a istorisit intr’o zi, că Mihai, primeşte note rele, din causă că nu putea să se exprime lu nemţeşte. Cu cît copilul se simţea mal slăbit moral şi fisic cu atlta notele rele deveneafl mal frequente. Am observat că în aceste clipe, el lucra cu ardoare, ramlnea une-orî imobil; avea In postura sa ceva de neîncredere, de desperare. Adesea ’l’am văzut aşezîndu-se lntr’un colţ şi strlngîndu’şî capul între milnî, mut: sărmanul copil în ex-altaţia sa credea că sapă mormtntul mamei sale şi se simţea într’o stare din care nu putea eşi. Nopţile albe trecute, pentru copilul acesta, deveneafl din zi în zi mal numeroase. Cum se temea că ’l voifl opri să lucreze, el se scula binişor, intra In auticameră, aprindea lampa şi lucra lu continua. Trecuse destul timp fără să observ aceasta. dintele societăţel «Steaua Romînă», societate anonimă pentru industria petroleulul, afl vizitat săptămîna trecută, la Ctmpina, fabri a cu toate instalaţiunile şi minele de petrol ale societăţii «Steaua Romînă». — Astă-seară, Joi 16 Iulie, se va repre senta. pentru l-a oară, In giădina Dacia, opereta comică Nitouche. Trupa de operetă romînă e pusă sub conducerea d lui A. L. Bobescu. Afacerile Esterhazy-Picquart Paris, 15 Iulie.—Procurorul Republicel, după ce a conferit cu procurorul general, a remis d-lul Bertulus conclusiunile sale relative la plîngerea colonelului Picquart in contra colonelului du Paty du, Clam. D. Bertulus va da probabil mîine ordonanţa sa. Paris, ti Iulie. — Buletinul legilor va publica mîine decretul dat conform deci-stunel consiliului Legiunel de onoare, pro-nunţind, ştergerea provisorie a d-lul Zola utn cadrele Jjegiunel de onoare. diversk din capitală O bandă de ttlharî, compusa diu 7 familii de ţigani, a atacat ert, pe cind trec a prin pădurea Răioasa, Ilfov, pe locuitorul Gheorgbe Nicolae, din comuna Brăiloiu, care venea spre Bucureşti. Ţiganii, după ce l’afl bătut bine, i-afl furat tot ce avea numitul călător asupra sa. Furturile comise In jurul capitalei sunt numeroase şi mat toate comunele invecinate se pling de acestj.lucru. Instiinţîndu se poliţia, agenţii el afl putut prinde parte din ţiganii hoţi, eari prădaO pe trecători. Moarte din facere. — Sinaia a fost vio mişcata, erl, la afUrea ştire! că d-na Herfurth, soţia dirigintelui oficiului telegrafie aI Castelului Peleş, a înceta! din viaţa, din cauza facere!. Nefiiud nici un doctor mamoş care să ajute in grabă pe d na Hsrfurth, nefericita şi-a găsit moartea în durerile cele mal cumplite, pe cînd moaşele se căzneau să scoată copilul. Micuţ"! copilaş e rănit puţin la cap, fiind izbit lu neindeminatL-ile operaţiuni aie moaşelor. Trimitem întristatului soţ condoleanţele mi tre. Explozie.— O puternică explozie, care a răDit grav patru lucrători de la cariera «Ia-cob Deal», din comuna Turcoaia, Tulcea, s’a întimplat deunăzi. Pe cind lucrătorii voiaO să dărime o lespede mare de piatră, cu ajutorul prafului de puşcă, uuul din lucrători a aprins praful înainte de vreme. O puternică explozie s’a produs şi lucrătorii aa scăpat ca prin minune, cu cîte va uşoare răni. Scăpat !| o« Hecto Preţul pe hect. Obser. oizoicâ n 800 1T 65 701. Vagon Por. Poş. 3 77 500 » > 1500 79 6 25 Magaz. » 1 1300 78 500 6 25 » Grîfl 8| 77 11 Vagon » 5 75 10 > Porumb 10800 78 200 6 15 şlep. Por. Roş 3 - 78 7 40 Magaz. porumb 4|| 77 Vagon Por. Roş 3 78 Magaz. Grîfl 9|| 77 Vagon Apă (’KKEAI.E SOSITE Uscat Grîfl Hectol Porumb » ----| Grîfl ----1 Porumb Hectol :5800 » 25100 OBSERVAŢIUNI Piaţa grlnelor In serioasă scădere. Se lac oferte de către vinzătorl pentru marfa promptă safl livrabilă, Insă {cumpărătorii sunt cu totul retraşi. Se prevăd noul scăderi la gilne. Lumea vorbeşte că pe cele bune le vom vedea ajunse la 9 lei hecto. Porumburile sustiuute, invariabile. ... Guilotina e înaintea Iul. Curioşii sunt strîn-şl in număr considerabil; unii privesc cu durere la sfişietorul tablou ce li se desfăşura ochilor, alţii plîng; numai căilul Deibter priveşte cu răceala victima al cărui cap are să sboare la un semn dat. Vinsonneaud îmbrăţişează crucea, pronuută cuvintele : «Tot ce rog pe D-zefl e ca să păzească pe taţii de familie de o asemenea catastrofă» şi Deibler face dreptate: capul lui Vinsonneaud se desparte într’o clipă de corp. Totul se sfîrşise. CHEST1UMEA ZILEI Afacerea Dreyfus-Esterhazy r Odată cu retragerea de pe arenă a lui Zola, afacerea Dreyfus-Esterabzy a intrat inti’o fază uouă. Piuă aci, afacerea aceasta misterioasă a fost. numai pe mina autorităţilor milităreştl. încercarea lui Zola, de a o aduce înaintea instanţelor civile nu a reuşit, după cum se ştie. Asupra celor două Curţi cu juraţi, din Paris şi Vers-iilles s’a exercitat o vădită presiune, ca afacerea Dieyfus-Esterhazy să nu vie iu discutiune. Acum, afacerea e în inîna instanţelor civile, competente în materie de drept şi a-vîud experienţa necesară. Ea a fost introdusă priu reclamaţiunea colonelului Picqu-art contra maiorului! Esterhazy, care i-a adresat, pe cînd Piequart se atla In Algeria, depeşl falşe spre a-1 intimida să nu mărturisească in contra Iul Esterhazy la procesul lui Zola. Esterhazy aflase, de la unii ofiţeri a! statulul-major, că Piequart făcuse o adevărată instrucţiune contra sa şi că adunase un dosar de dovezi că el falşifiease documentele pe baza cărora Dreyfus a fost o-sindit ca trădător. La 10 Noembre 1897, cu puţine zile înainte de procesul Zola, în care Piequart avea să figureze ca martor, Es terhazy îr trimese o scrisoare în care îl spune că a aflat de cercetările sale şi de dosarul adunat şi-I cere explicaţii. Li tl Noembre, Piequart primeşte două depeşl, una semnată «Speranza», alta «Blaache» — pseudonime ale unor persoane cunoscute Iul Piequart— în cari se caută a’l intimida ca la proces să nu spuie nimic contra lui Esterhazy. Aceste depeşl s’aii dovedit falşe, şi Pi-cquart pretinde că Esterhazy le-a falşificat. Ca dovadă, el aduce nu numai interesul Iul Esterhazy, dar şi o împrejurare materială: atît în scrisoarea pe care Esterhazy i-a adresat-o la 10 Noembrie, cit şi în depeşa semnată «E-peranza», numele Piequart e scris fără c (Piquarl). In fine, în Libre Parole s’a vorbit despre aceste depuşi la 15, 10 şi 17 Noembre, lucru ce ar fi fost cu neputinţă, de oare-ee raportul lui Pi-equart n’ar sosit la ministerul de războia de cit la 19 Noembrie, dacă Esterhazy n’ar fi fost el însuşi autorul depeşilor. Colaboratorul militar al Iul Libre Parole era Esterhazy. Instrucţiunea afacerii e in nOna judecătorului Bertulus. Se vorbeşte că se vor face uoul arestări. Vom ţine în curent pe cititori cu noua fază, atît de curioasă, în care a intrat afacerea Dreyfus-Esterhazy. Rtnjeaâ toţi şi mi se păru că încetase şi muzica. Şi rămăsei stupid cu o tremurătură uşoară. De atunci mă tot Întreb merefi: «Ce trebuia să fac ?» Mu mă domire’sc ni.-l azi. Nici nu puteam s’o bat — şi apoi era In stare să se apere—nici s’o dab, printr’un semn măreţ, pe mina comisarului de poliţie, absent atunci, nici să «reclam» la control. In neputinţă de a mă răzbuna ori să intru în părnlnt, mă hotăriib sa înfrunt evidenţa şi-ml urmai plimbarea In mijlocul mulţimel. Nu mă gindeam de cit să merg drept, între cote, şi dacă mlncase cine va vr o palmă, acela de sigur că nu eram eb. Avui curajul să nu deschid uşa. — Pentru ce să plec ? Mal am vreme. 1 etrecerea-I plăcută. Sunt femei frumoase şi muzică. Şi începui să mă lnvlrtesc ca şi C6fjcurînd niă simţii mal bine. Privirile se desprindeab din spatele mefi. Ma înţepenii, îmi potrivii hainele, mi se făcu mal lademlnă şi redeveneam cine-va printre grupurile schimtăeioase. Şi poate că nu mal noi amîndol ne mal aduceam aminte de lntîuiplare. îmi propuneam chiar să-I dab o urmare, îmi trebuia un dezuodămlnt. — De sigur că nu mă cunoaşte nimeni, îmi zisei. Dar eâ mă cunosc. Mă socot ri-dicul şi ţio să las ridiculul aci. Am să dorm râO noaptea asta şi nu vreaO să-mi tot vie «afacerea» pe gît. Pe dud mă strecuram lntr’c parte, fata fugea pe altă parte, Indîrjită şi prelungind cu glasul şi cu gestul o scenă în care ea jucase rolul cel frumos. O zăriam de departe şi mă pregăteam la înttlnirea noastră, căci ne învîrteam in sens invers şi trebuia negreşit să ne încrucişăm. Intiia oară a fost critic de tot. Ce căutătură de ochi ! M’am dat pe lingă perete. La a doua îutor-ătură era liniştită. Mă încumeţil s’o privesc ztmbind. îmi zîmbi şi ea, de cit zîmbetul meâ cerea Îndurare pe cînd al el era o strîmbă-tură de despreţ In sfîrşit Ia a treia întorsătură, mă dusei hotarît înaintea el şi-I întinsei mina. Se opri mirată şi trăsăturile feţei sale aspre se moleşiră. — Nu vrei sâ-ml dai mina ? ÎI zisei cu un sughiţ de emoţiune. — Nu dafi mina eu un bleg, zise. — Iţi dab euvîntul meb de ouoare, ÎI zi-sel cu gravitate, că n’am fâcut’o Înadins. — Atuud eşti un amorţit, zise fără să-şi tragă mîua pe care i-o apueasem. Ascultâ-mă, zisei nepăsător şi Încăpăţînat, cere-ini iertare, îţi dab o bere şi să fim prieteni. — Fie, zice, după ce se mal glndi ; eşti mal mult nerod de cit rbb, te iert. Băete un palur de chartreuse ! Ast-fel eb o somam să’ml ceară pardon şi mă erta ea. li ofeream o bere şi ea lua un pahar de chartreuse. Mergeam la ţintă pe drumul ales de dlnsa. Şi prea fericit, nu căutam să rectific nimic, * de teamă să nu o luam de la Început. Ne aşezarăm şi-ml arătă rana, un punct u°gru pe buza inferioară. — îmi venea să săr Iu plafon, zise. — Puţină vaselină şi’ţl trece. Si 1 arătal obrazul. — Nu se cunoaşte nimic, zise. — Nu se cunoaşte pe din afară; dar înăuntru ? îmi mtngîe locul şi făgădui să mă sărute. M4 invită ast-fel în mod discret, dar sein-şela In privinţa intenţiunilor mele: Mă mulţumii cu atlt, satisfăcut, reabilitat după socotinţa mea. Vorbeam tare, mă uitam drept in ochii oamenilor şi-I ziceam fetei «drăguţă». IuiI spuse cum o chiamă şi-I spusei şi eb numele meb. Apoi, uşurat, plătii, îl lăsal el restul «pentru copilaşul său» şi cu toate că încremenise, dacă pot îndrăzni să întrebuinţez una din vorbele el, o lăsal baltă, şi e-şil In sfîrşit de acolo, cu glorie. Aşa crezul. De cit nu, nu! o palmă pe care n’o dai îndărăt, ori de unde ţi-ar fi venit, râmîne, şi cu toate subtilităţile mele de om corect, o păstrrz pe a mea şi nu ştib ce să mă fac eu dlnsa. Trebuia s’o înapoiez fetei aceleia, el însăşi In peroasuă. Ar fi fost ori şi cum : vulgar, laş, nedem! Ar fi fost desăvîrşit. Mu m’aş mal glndi la palma el — şi eb mă glndesc mereu. Din adlucul amintirel mele se urcă plnă în faţă. Rămîne ca pata ofticoşilor şi-ml frige obrazul. OrI-cine poate s’o vază, spun la ori şi cine şi scrib această povestire ca să mă umilesc. Jalea Renard. Ternul spaniol va face propuneri mai precise. Washington, 15 Iulie. — Mesagiul guvernului spaniol, remis de d. Cambon guvernului, nu conţine propuneri precise. D. Mak Kinley va face cunoscut afacerea cabinetului şi va comunica apoi d-lul Cambon, dacă Statele-Unite snnt dispuse să negocieze. DEPEŞILE DE AZI f'onrtiţiile de pace New-York, 15 Iulie. — Se anunţă din Washington starului Herald că nota d lui Cambon zice că Spania admite că a fost învinsă şi că găseşte momentul favorabil pentru a cere concursul Uniunei spre a ajunge la sfîrşitul războiului. Spania cere deci, prin intermediul d-lui Cambon, comunicarea condiţiunilor sub cari Uniunea s’ar decide să facă pace. D Cambon n’a putut zice ce concesiuni ar face Spania. Paris, 15 Iulie. — 0 notă a «Agenţiei Havas» zice că după cererea guvernului spaniol, d. Cambon a fost autorizat de guvernul francez să remită mesagiul cabinetului din Madrid d-lui Mac Kinley. Deci d. Cambon, însărcinat al intereselor spaniole în Statele Unite, a făcut ieri in numele Spaniei comunicarea sa la Casa albă în presenţa d lui Day. New-York, 15 Iulie. — Se anunţă din Washington lui Herald că minimul condiţiunilor de pace aceptabil de Statele Unite ar fi : Independenţa absolută a Cubei sub pro-tectatorul american, cedarea complectă a lui Porto-Rico, a insulelor Mariane şi o parte a Filipineler ca staţie de cărbuni. Ma&punmtl Statelor- Unite Washington 15, Iulie,— D. Mac Kin-Iry va anunţa mîine d-lui Cambon răspunsul la propunerea spaniolă în privinţa păcii. Se crede că d-nu Mac Kinley va consimţi la încetarea ostilităţilor, dacă Spania dă asigurarea că armistiţiul va fi urmat de un tratat de pace, avind ca basă oare-cari puncte de vedere generale. Situaţia ta Cuba Havana, 15 Iulie.—Nimic noii la Man-zanillo.Locuitoril notabili din Cuba continuă să declare că preferă anexarea la Statele-Unite de cît independenţa, căci, zic ei, ar fi expuşi exceselor insurgenţilor. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 16 Iulie: Erl Azi T.-Severin • • • 3m.58 Giurgib .... 3m,25 Galaţi 2in.95 NUVELĂ Depeşile de azi PALMA Ceea-ce mă plictiseşte, chiar din capul locului, e să mărturisesc că istoria asta mi s’a întlinplat la Moulin-Bleu. Mă duc rar acolo, unde mă depărtez şi capăt durere de cap. Deci, în seara aceea, urmînd mişcarea circulară şi pe cînd ne tot învîrteam cu monotonie, una din fetele de acolo îmi zise : — Dă’ml o ţigară ! Ii răspund că n’am şi mă dab la oparte de teamă să nu mă umple de pudră. Dar la Invirtilura următoare, aceeaşi fată îmi zise : — Dă’ml o ţigare. — Ţi am mal spus că n’am. — Dar aia pe care-o fumezi ? — Aceea pe care o fumez, o fumez eb si atlta am. — Dă mi-o mie. Era măgulilor. Scosel ţigara din gură şi voii s’o pun tu însumi pe buzele fetei. Şi, fără răutate mă jur, greşii capătul. Fata, arsă cumplit, dădu un ţipăt ascuţit şi repede, ca un clorvn, îmi sterse o palmă de răsună sala. Rămăsei buimăcit, par’că m’ar fi incendiat cele trei zeci şi şase de lumini cari îmi scâpărab dinaintea ochilor. Aş fi înşfăcat-o bucuros de braţ, săi-1 zdrobesc In mină ca să I arăt ce fel de om cerea de la dîusa scuze complecte. Decît era departe, gata să fugă ţipînd. Şi toate privirile la mine ! (Serviciul Agenţiei Romîne) Madrid, 15 Iulie. — Regele este atins de pojar. Boala urmează cursul sâb normal. Hamburg, 15 Iulie. — Starea sănătăţei Prinţului Bismarck este mai puţin satisfăcătoare de cit înainte. Prinţul este în pat. Profesorul Schweninger. conţii Her-bert şi Wilhelm de Bismarck, cu soţiile lor, sunt la Friederichsruhe. După Veritable Eau mVicby La vogue si justement meritee de l’eau de Vichy dans notre pays a suscite de nombreuses imitations qu’on cherche â lui substituer. Pour etre certain d’avoir de l’eau de Vichy natu-relle et authentique, il faut toujours reclamer Tune des trois sources qui appartiennent â l’Etat francais : Vichy-C 6 le stins, Vichy-HOpitat ou Vichy-Grande-Grille. L’eau de ces sources embouteillee, sous le eontr&le et la garanţie de l’Etat francais, se conserve parfaitement, sans perdre de ses qua-lites par le transport. Exigez donc toujours Tun des noms : C6lestins, Hopital ou Grande-Grille, imprimes en lettres blanches sur fond noir, sur l’ătiquette et sur la capsule. NUMAI LEI 250 o jumătate garnitură MOBILE TAPISATE ca covoraşe şi pluş de mătase înainte) ele a cumpăra vietilaţi Ma^atninu Mir. Doamnei iVo. 37. SE VINDE Şl ÎS RATE Dr. (j. Diamandy _ din Brăila Stabilit în VIENA I Kărnthnerstrasse, 5 Consultaţiuni cu somităţile medicale Specialist pentru masagiu şi Ortopedie Dl ui. Pd losa*0.-Lung • • Clulniţa Saligny • • PiteştI-Paris. • • • PIoeştUaşI • • • • Titu Stiiîrda • • • • Ploeţti-Braţov. • • Cnmana-Smirda • • PI eştî-Viana • • • Piteştl-Londra • • • Ploeştl-Galaţl • • • PI eşt1>Braşov • • Oinlniţa-Oonstanta . Oo i stanţa-Otinopol Clulniţa-Slobotia • Ploeştî-Budapasta • PiteştI-PârU • - . . Comana-Glursrin. • PIoeştT-Galaţi • . . Tita-0 -Larg • • • PJoeşti Uagheni • • Ploeştl-Lemberg. • ■ Ploeştl Galaţi • • • . Oon«tanţ» C-tinopol • Titn-Budapesta • • ■ 610 700 ij 710 7» 7u goo 910 HI» 8) 11** sear* 3» 3»* 4*J •) fiîO 6*0 6« goo gao 6M 9«» 10«* liao 703 4) 1140 * * * Apărlnd pe platforma vagonului, Regele a fost salutat de d. consul a Romîniel C. Cogăiniceanu, care apoi a preziutat M. Sale pe prezidentul ţârii Baron Bourguiguou. Diudu-se jos din vagon, Regele şi Principele Ferdinand s’ab întreţinut cu multă animaţie cu cel prezenţi, M. Sa s’a Întreţinut cu d. profesor dr. I. G. Sbiera, mulţumindu-I pentru lucrarea «Mişcări culturale şi literare». După acestea a urmat o scenă penibilă. D. general Vlădescu, presentă M. Sale pe d. baron N. Mustatza cu cuvintele : — *I)uţi-mi voie Majestate, să Vă pre-sini pe baronul Mustatza, un bun Romîn din Bucovina.» Regele Carol, plăcut impresionat, se întoarce către baron Mustatza şi în romîneşte *) Acest tren oiromlă numai Miercurea. *) Acest tren oircală număr Duminica. *) Aoest tren nu circuli de oît Joia. *) Acest tren nu circuli de oSt Duminica. (ralaţl-PioeştT • • . O tinopol-Oonstanta Budapesta-Titu • • Lemherg-Ploeşt! • • Unghenl-PIoeşt! • • Pu ioasa-O.-Lung • Olllraşi-Slobozla • Smîrda Oomana • • Teouci-Ploeştl • . . G-tinopol Constanţa Badapesta.Plues'f • Paris-Piteşti • • • . 5»o 601 6» G« 7» i) 10»* 10»* 10** 10*» * lio* ll»o 1140 seara l/o* 12»* 4» •) 500 7** 7*0 8»« 9»o 94* 10«o 6U *) 10** ') Aoest tren ciroull numai Miercurea. *) A iest tren nu circuli de oît Duminica. ») Aoest tren nu olroull de oft Joia. *) Aoest tren nu oireull de oît Duminica. Braţov-Ploeţti • . . Oonstanţ.-Oiulniţa • Londra-Piteşti. • • Galaţl-PloeHI • • • Virciorova-Titu • • Smîrda-Comana • • Braşov Ploeştl. . . Viena-Floeştl • • • Constanţa Giulniţa • Iaşî-Ploeştl • • • • Parla-Tit ......... C-Lnng-Titu. • • • Anunciu Important •Pentru onorabili! visitator! ai frumoasei posiţiuni Buşteni HOTELU T- BUŞTENI Oferă onorab. Pasageri cu preţurile cele ma convenabile, apartamente şi camere cu sezonu sab cu ziua Ducatavie fvaneexa, gevtnană Mi votinna cu mîncarile cele mal a le ie, vinurile cele mal excelente din viile d-lul Simu-lescn, be-e Lnther cu paharu şi cu sticla, precum şi frumoase distracţii, mn'zica va cînta în fle-cara zi în grădina hotelului, parc, popice, biliard, şach şi domino. Rugăm pe onor. visitatorl a ne da toată încrederea, pe care vom căuta a o merita prin un servicib prompt, curat şi preţuri convenabile. Cu toată stima astrepbkkorul. S’ar părea că în fabricaţia bîrtiel de ţigară este epuizată orl-ce inovaţie şi nimic nu mal poate fi nob în această ramură. Fraţii Branniatein diu Pari» ne ab dovedit însă contrariul. Această firmă a pus în vînzare şi in Romî-nia renumita hîrtie de ţigară ZIG-ZAG care a făcut senzaţie în lumea întreagă. Invenţia este ca drept cuvlnt originală şi pe lingă eleganţa etichetei, fiueţa şi calitatea superioară ale bîrtiel ea mal întruneşte o calitate şi anume : Distribuit oral aatouiatic, în mod practic şi elegant de a scoate foiţa de hirtie din caeţel. Foiţele nu mal sunt lipite eu cleib cum s’a obicinuit oină astă-ri, nu mal e nevoie a te sili să scoţi o singură foiţi, a sgăria sab a sufla hîrlia, ete. ci foiţele sunt aşa de ingenios aşezate că ese numai cîte una" gata îndoită pentru a primi tutunul, înlesnind ast-fel facerea ţigărel. ZIG-ZAU A VIS Atiuc la cunoştinţa lutuvov, eâ tn’am vetvan ete ta I,Iovul Modern» Nil DENTDl MOTIVE fie «i vi-TATE ei ttenlvu a evea in Calea Moşilov N'o. !«3, imttveunâ en a-l. 1‘voffHOV Avffhiversen, un liceu cave va nervi ele tnoelel al şcoale-lor particulare ele Ude ţi. Dr. MAREEI. BR.ilVDZA 162, Calea Moşilor, 162 se afli de vîn-. _ zare în etichete albastre şi cuprinde hirlia subţire şi in etichete roşe grenat, cuprinzînd hîrtie mat plină şi ver-gată, ambele de calităţi superioare. Ea este fabricată fără glicerina, fără salpe-tri şi fără vre un amestec diuoâtor sănătăţei Doctor.. E- MANQIESCU de la Facultatea de medicină din Paris Boule internev tle Femei hI Faceri (JIainot•*) Tratează de asemenea boalele de copil si Syphilitice Consultaţiuni de la 2—5 p. m. Pentru săraci Luni şi Joul gratis 321 Calea Molilor 321 Cabinet medical Dr. Ioan Calinciuc Marlenbad, Vila Columba www.dacoromanica.ro K P O C A Vinurile de Quinquină Vinurile de quinquină ce se găseţte adesea In comerţ se prepară cu scoarţe de quinquină, a căror pogâţie in principii active este foarte veritabilă ; apoi din cauza modulul lor de pre-paratiune, aceste vinuri nu conţin de cit urme de principii active. Din contră Quiniumul Labarraque, este un iredicarmnt de o compoziţiune determinată şi < onstantâ, bogat in principiurl active, pe care doctorii şi bolnavii pot compta. De o prepara- ţie grea, el conţine toate principiile active ale quinquinel combinate cu vinurile de Spania cele mal bune. întrebuinţarea lui Quinium Labarraque In dusă de un păhărel sad două de liquer, după fie-care masă este de ajun9 pentru a vindeca In scurt timp frigurile cele mal rebele şi cele mal vechi. Vindecarea obţinută prin vinul de Quinium Labarraque este radicală şi mal s gură de cit cu ajutorul chininei singure din cauza celor-l’alte nrin<*iniurY activA aIa mii(Tllina1 AOntilIA 011 î- niumul Labarraque, şi care complectează acţiunea chininei. Acţiunea vinului de Quinium Labarraque este incomparabil superior celor-l’alte medicamente şi mal cu deosebire In ţările unde domneşte frigurile cind bolnavul este silit să ră-mtie in mijlocul miasmelor ce i-att cauzat boala. Vinul de Quinium Labarraque e nu numai regele febri fugilor, dar şi cel mal eficace şi cel mal energic din tonicele cunoscute. Restabileşte puterile şi dă repede vigoarea şi energia. De aceia persoanele slabe, debilitate de boli. muncă sad exces, adulţi obosiţi de o creştere prea repede, fetele tinere ce suferă în formarea şi desvoltarea lor, damele ce se scoală din lehuzie, bătrtnil slăbiţi de virată; anemicii şi convalescenţii vor vedea redeşteptîndu-se forţele lor In mod sigur şi repede, lulnd acest medicament eroic. Din cauza eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicină din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, distincţiune foarte rară $i care recomanda acest produs Increderel bolnavilor din toate ţările. Acest produs se gâseste la toate drogue-riile şi farmaciile. In vederea eficacităţel sale suverană şi capa-oitatea flacoanelor sale, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine o mică îmbunătăţire în loc de vindecare. (Chicago) CEA MAI MARE FABRICA DE SECERÂTOARE CULEGAT ______ „IZBÂNDA” tjistâ-%1 „Secerătoarea cu legat” cea Mai populară, prejerată celor-1 alte din causa solidităţi lucrului functionărei exacte si puţinelor piese ce se uţeaţă. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. \liniai Izbinda va corespunde. ir SECERĂTOARE SIMPLĂ -w Iv . « ^ "«r Trainică. * A 1^1 Durabilă. 3000 BUCaŢI VÎ VIU TK ! COSITOARE DE FIN IB O HOREI NOI ia niciu n o n f. /, i: expuse ea W. STAADECRER BUCUREŞTI, ST BAIU S1IABBAX xV». ÎS BRAILiA, IMTLEVARDIJL C1TZA, Xo. 79 | CBAIOYA, Strada M. Kogălniceaim No. IO SINGURUI^ DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA -M ___ Representanţl generali pentru România Wo§i ii Sf ebeiief ©lier No. 24, STRADA SMÂttDAA, No. 24 Intre Zemuu (8emlin)-Belgrad-Galatz *1 (lOKi Kilom.) j I K JOS: S I AIir.M I.I» : IN SUS: BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢEYE DE FIER şi ACCEBOKll ŢEVI de sondaşe Tn docurile da la Brăila, nevămuite S s ’M w § H 2 * Bcpmentanţa Generală a eaiti PRE UAR EAT& TE IU7 ^ Cm. Berlin * FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE fi MINE APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIZ) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi ia expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale a& recunoscut că această apă minerală poseda o excelenta putere de vindecare în diverse cazuri. Prin gustul săO cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZÂR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentrn Capitală la d-nnl VASILK CRETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In 'provincie la diferiţi depositari principali. £ I mai SOCIETATE* ANONIMA UNGARA UF NA VIGAŢIUNF FLUVIALĂ ŞI MAUITIMĂ MERS UE VAPOARE! OR De Pasageri pe Dunăre Valabil de la deschiderea Navigaţiuneî 1898 pîoS la altS disposiţiune I-ol mers în Jos de la Turnu-Severin la 6 Martie st. n. pleacă soseşte pleacă soseşte pleacă 4» n. 5«> n. 600 z. 7»* z. 7» z. 8*° z. IC00 z. 10*o Zt Îl5» z. 12*° z. 1» z. 1“ 6. a»* z 400 z. 6<» n. 7°o D. IO1* n. 12» n 1** n. 84° z. 6»o z-G*o z. 8» z. 10» z 10** z, 12>* z. 12» n. 30* z-3«* z. 4°o z. 4M z 6» n. ► 7» n. ► 9* n. ► 1®J n. ► 300 n. ► 3a n. soseşte I 6** n. pleasă y 7*° z. soseşte 7W z. soseşte pleaoă soseşte pleacă In fie-o»re Duminică Marţi Vineri In flc-oare Luni Meronrl SâmbXtă In fle-oire Marţ! JoUl Duminică Z«mun (Se m lin; Belgrad • • . . Panolova • • • Hemendrla • • • Rubin.......... Dubroviţa • • • Bazlaş......... Grădişte • • • • Moldova-Veche • Drenoova • • • < Svinlţ* • . . . . Mllanovaţ • • • Orşova • • • • • Turnu Severin • Raduevatz • • • Oalafat • • • • Widdln • • • • Lom-Palanca • • Bechet • • • • • Babova • • • • Corabia • • • • Nlcopoll • • • • Turnu-Măgurele Zimnlţa • • • • 8is*ov.......... Rusoiuo (Rustschuc) Giurgiu • • • • Tutrakan • • • Olteniţa • • • • Silittria • • • • Cernavoda» • • Ha-şova • • • • Gura-Ialomlţel • Brăila Galaţi. In fle-care Luni, Mercur! 9» z ~ Şl ^ Vinei!, pleacă 850 z. I-ul mers in sus la 9 Martie stil noă. •) Incaş cînd apele vor fl mici, circulaţia vapoarelor ntre Zemuu (Semlin) şl Gal* ţi se va fa‘?e prin comunicaţi* întreruptă, adică prin schimbarea vipoarelor şl anume : Un vapor va circula între Zemun (8emiin) şl Orşova, şi un altul între Orşova şl Galaţi, conformindu se exact ambele vapoare acestui Itlnerariu.—Insă dacă apele vor scădea de tot, vapoarele ciroută numai între Zemun—Moldova-Veche. şi între T.-Severin şi Galaţi. De alt fel îa privinţa asesta se vor oăpăta informaţlunl corecte la toate staţiunile şl prin publicaţii. soseşte ► pleaoă pleacă f 1 soseşte \ 12 pleacă ilu pleacă soseşte pleacă soseşte pleacă 11» z. H pleacă soseşte pleacă In fle-care Joul, Sâmbătă Luni. In fle-eare Merourî, Vineri Duminică. In fle-care Marţi Joi 9* Sâmbătă. Observaţiunî generale: hidrauliF Calitate Superioară DIN FABRICA ist Haioei & Oblei DIN COMARNIC Comenzile se ror adresa reprezentatului general pentru ţoală ţara T. ZWEIFEL BrdJRBJTI IA ţi Cotea MoşUor, 91. Strada Mitropoliei, «, GALAŢI, iMa Egalltăţcl, 4«. 1) Orele din coloana stfnga sent indic*te în dreptul fle-oirel staţiuni să se citează de sus în Jos ; Ur cele ala coloana dreapta, de Jos în sus.—3) Pentru linia Turnu-Severln—Galiţl, vapoarele vor pleca după o;ologlul Obt European, oare este cu un ceas înainte de cel al Europei medie. 8) Orele de noapte începînd de la 6°° ore seara pînă la 5W dimineaţa, sunt însemnate prin litera «n* urmat! Imediat dipă ţifra minutelor. 4) Vapoarele între Zemun şi Orşova vor comunica în serviciul amestecat. Budapesta, in Martie 1898. DIBECŢILNEA GENERALA. Hai mult de l/t de «ecol auccee proclamă superio *atea sa in tratamentul de guturai, Irltaţiunei peptului, I fluenţa, dureri reumatismale, scrintituri, răul, vărsaturi, bătători.—Topic excelent contra bătăturilor Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. aamaamamaom mamammammammmamaummmanuz MIR0N VELESCU i Maşine Agricole şi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI - Calea Moşilor, 100 Case «le Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELD cu Uşi de oţel — încuetori patentate — pereţi dubli înlesniri «Ie plaţii CA TAEOAGE ORA TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA. RE RĂNI EL A n*u*uraati —Tipografia EP www. MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că în acest Magasin se vînd tdte articolele cu preturi fabulos de eftiu, s'a raaî făcut MARE REDUCERE DE PREŢURI şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: Zeflrnrl, Toalnrf, Baznrine, Laluaglnrl, Grenadtne foarte eftine CUPOANE de diferite mătăsăril şi LainagiurI se vînd cu 50 o/0 Rabat (l/s preţ) CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune ite la Lei ?,.Ut «ti #ii« Cel maf mare asortiment de Lainogiuri si Mătăsărit, Olande, Chifoane Servele, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc. RAYOANE SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Mngasin se poate procura TrusourI gata peutru mirese de la Lei 150 piuă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. Strada oromanica.ro 3. — Rucxir*wili I