SERIA DL—ANUL IV, No. 815. EJdltla&a trata NUMĂRUL 10 BANI A ttOXi mLKIMTMIj K încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an în ţară 30 lei; In sH-einState 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei Juni . . . 8 » » » 13 » Un număr In sireinfttate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ nmnAVTMA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 CA NUMĂRUL 10 BANI a ii ux a i n ie, jei AnunciurI la pag. IV . . » » » III . . » » » II . . Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul . , 0.30. b. lima . . 2.— lei » • • 3.— » p UN NUMĂR VECHIU 30 BANI FALIMENTUL PRIMĂRIEI Finanţe de Stat şi financiarii colectivişti Confuzia pe care colectiviştii o fac, lăuclîmlu-se că sunt oameni de finanţe, pe cînd în realitate sunt oameni de afaceri, dovedeşte ignoranţa lor în tot ce trece peste specula zilnică în această materie. Punîndu-se din punctul de vedere colectivist—punct de care el sunt mîndri—apoi fie-care banche-raş evreti din Lipscani, fie-care căutător du profite industriale şi comerciale, poate să se laude cu mal mult temeiQ, că este om de finanţe politice şi de Stat. In adevăr, ori cît de şireţi şi de îndemînaticl s’ati arătat colectiviştii în materie de a înfiinţa institute de credit şi de industrie, în scop de a trage profite personale, trebue să recunoască că încă nu aQ ajuns să’I întreacă pe un număr de evrei cari au înfiinţat la noi, fără nici un sprijin oficial, o suină de stabilimente din cari trag ceea-ce se numeşte, în un limbagiu figurat, profite de bancă şi profite industriale. Dar acestea, ni se va spune, sunt afirmaţiunl. Ar fi greu, în articole de gazete,casăse facă istoricul partidului, din acest punct de vedere, de la 1876. Acest istoric se poate face mal uşor aiurea, la o întrunire publică, safl în parlament, cu via grăia, b Dovezile cum că colectiviştii confundă afacerile lucrative cu ştiinţa finanţelor de Stat, ni le daO în fiecare zi, în mod cu totul inconştient. Aşa, nu mal departe de cît acum cîte-va zile, Voinţa Naţională, într’un articol, vădit inspirat de marele financiar, Gogu Cantacuzino, a lăsat să se strecoare şi chiar a afirmat teorii de acelea cari imortalizează un partid pe tema ştiinţei financiare. Relevînd un articol al Constituţionalului, despre finanţele liberale, Voinţa Naţională, o ia de sus, de sus de tot, şi cu un mare dispreţ se întreabă cine ’şl permite să’l acuze de nepricepere în finanţe ? « Conservatorii, răspunde Voinţa, «conservatorii cari se încurcă pînă *şi la încheierea bilanţului unei *societăţi.» Această acuzare făcută conservatorilor, că nu ştia să încheie bilanţul unei societăţi, este foarte suggestivă, ea arată felul cum înţeleg el competenţa în materie de finanţe ale Statului. Pentru colectivistul om de afaceri, întreprinzător de tot felul de societăţi cu caracter moral îndo-elnic, pentru liberalul care de dimineaţa pînă în seară nu se gîn-deşte de cît la speculă, afaceri, şi glieşeft, un om care nu ştie a încheia în mod economicos, şi cu tot felul de şarlatanii în detrimentul acţionarilor, bilanţul unei societăţi, creata pentru a profita consiliul de administraţie şi cîţl-va liberali de marcă, este un om absolut ignorant în materie de finanţe de Stat. Colectivistul, care are spiritul semit în ceea-ce priveşte speculaţiile de bursă, de bancă şi de industrie cu profite de 40 la sula, nu poate înţelege finanţele ţărel altminteri de cum înţelege propriile lui afaceri şi bilanţele meşteşugite ale societăţilor, unde prin manopere şi viclenii cari ating codul penal, se menţin în permanenţă de ani, fără ca să’I poată scoate cine-va de acolo, graţie puţinului scrupul ce’I att în maniera rotagiuliil administraţiei acelor institute. De aceea, cea mal mare injurie pe care colectiviştii cred a o arunca unul partid, este că nu are apucături de glieşeft, că nu ştie a falşi— tica în marginele permise bilanţurile societăţilor. De aci —după colectivişti—pînă la ignoranţa completa de a gira finanţele ţărel, nu mal este nici un I pas, de vreme ce una se confunda la el cu cealaltă. Am dovedit, credem, cu propriile lor cuvinte, că ceea-ce am afirmat era un adevăr. Dar să mergem mal departe. SCAJVnAA, UU CU APA încă odată stăruim pentru a cere ca proiectele de alimentare cu apă ale Capitalei, cari sunt trase Iu 50 de exemplare, să fie aduse la cunoştinţa publicului, ori măcar a persoanelor cari se iuteresează de această cestiune. Acest proiect nu e un act diplomatic, nu conţine nici uu secret de Stat, In cit să se abată admiuistraţinnea de la regula piuă aci urmată de a publica atarl proiecte. Noi, cari suntem partisanil soluţiunel apelor subterane, găsim că e scandalos de a se acoperi cu un aşa mister un proiect de care preţuim că nimeni nu are a roşi. Nu s’a pomenit tacă ca un mister atit de nepătruns să luvălue o cestiuue altt de simplă. Şi, totuşi, e necesar ca oamenii compe-tiuţl să se poată rosti asupra acestui proiect, in deplină cunoştinţă de causă. Aceasta e cu atît. mal necesar, cu cit autorităţile chemate a se rosti asupra acestei chestiuni, afl abdicat de la toate Îndatoririle lor. Consiliul comunal s’a rostit asupra unul proiect technic atît de însemnat fără a citi memoriul, fără a avea la îndemîuă planurile, fără a se da 24 de ore membrilor săi ca să ia cunoştinţă de lucrarea d-lul Radu. Desfidem ca, chiar un singur inginer, ori ett ar fi în curent eu cestiunea, să îndrăznească să spue că s4, putut rosti, îu mod luminat, asupra cestiunel, după ascultarea unei simple expuneri verbale, tăcută în cîte-va minute. Mal mult. După votul consiliului comunal, s’a modificat proiectul. No! eram în curent cu această modificare. Dar acum, chiar şi Voinţa Naţională mărturiseşte că s’a prefăcut proiectul. Prin urmare, noul proect, necunoscut şi nevotat de consiliul comunal, s’a trimes spre aprobare consiliului technic. Cînd dar eonsiliul a abdicat de la obligaţiunile sale—ceea-ce, fie zis în treacăt, pătează cu un vieift de formă contractul ce e a se încheia,—cînd consiliul technic va avea să aprobe proectul In condiţiunl cu totul speciale, suntem în drept a cere să se dea la lumină proectul alimentării oraşului, cum s’afi dat la lumină toate lucrările anterioare. U ,n A! ?VI>(I ’ Wfrftt şi Autocrat al tuturor Rusiilor, Ţar la plknvnh,rKl ’ Vbid.mir Astrakhan al Poloniei, al Siberiei, al Chersoneaulul Ta,mc. Domn al î ,U r f1 Smolenskulul, al Lituaniei, Volhinel, PodoJiel şi Finlandei, Principe »1 niir 1 I f1’- Curlandel, ele. etc.., aJ cărui oaspe va fi zilele acestea Regele Carol 1 al Romî-mel, este născut în Petersburg, la 6 (18) Maifl 1868, adică are o vîrstă de 30 de aul. i? A1fXan,dT,,Cl ? ,succedat tatătuI săii Alexandru al III AlexandrovicI, la 20 Oc-tombre 1894. Nu a Împlinit deci încă patru ani de domnie. e?î®i-ca«lt«iLcu. -f1le.X,a?MÎ,!rB. * eo,l<>rovii», fostă Principesă Alix de Hessa şi % Nnnmwfiwi8 25 Ma,tt j6 Iu“ie) 1872 ?' trecută In religiunea greco-orlodoxă la 21 Oetombre K°Ua 7.' ^PLP,r«,amlrea de împărat a logodnicului său, Nicolae. Căsătoria s a celebrat la Petersburg, In 14 (26) Noembre, acelaşi an. . Ţarul Nic°lae If> fiind nePot de frate al Mare! Ducese de Coburg, este văr primar cu Prin «pesa Mana a RoinlnieV fiica Marel Ducese. b primar cu rrin Principesa Maria este tot-de-odată vară într’acelaşî grad, de pe tatăl săli cu Tarevna In-tr adevăr, mama Ţarevnel răposata Mare Ducesă de fessa ş R^erafief Reginll VMoria a Angliei şi deci soră cu actualul Mare Duce de Coburg. g victoria a Ast-fel, Familia noastră Regală este îndoit înrudită cu Perechia Imperială a Rusiei. Sturdza acrobatul Ne mulţumim pentru azi a pune pe două coloane salturile mortale ce d. Sturdza le face In politica externă. Pentru acest sftrşit ne folosim de scrisele neprihănitei Voinţe Naţionale. Voinţa Naţională Voinţa Naţională 22 Aprilie 1888 14 Iulie 1898 _ «De cît-va timp, am «Intilnirea de laPe-intreprins o campanie tersburg pune în ţde-înverşunată în contra plină lumiuă că rela-Rusiel, care, prin inij- ţiunile Statnlul nostru loacele cele mal ne- cu puternica împărăţie demne şi mal infame vecină sunt nu numai caută să zdruncine si- normale şi bune în în-tuaţia, atît de greOcîş- ţelesul obicinuit al cu-tigată a Statului romîn. vuitului, ci se înteme- .................. iază pe o încredere şi «Deci, dacă luptăm o intimitate mutuală, în contra Rusiei, nu o cari se datorase poli-faccm inspiraţi de alt ticel înţelepte a amin-sentiment de cît de a- duror Suveranilor ce . cel al celui mal curat conduc soarta ambelor patriotism, de ura le- State. Rezultatele feri-gitimă pe care trebue cite ule acestei politice să o avem faţă custre- trebue să umple de sa- inul...............tisfarţiune inimile tu................... turor Romlnilor. «El bine, cînd situa- « A st ă-zl, această con- ţia este atît de lămu- sideraţiune capătă o rită, cînd nn mal poate strălucită confirmare fi nici o îndoială asu- prin proclamarea rela- supra scopurilor pe ţiuniior de sinceră acari le urmăreşte Ru- miciţie care leagă pe sia la noi In ţară, care Ţarul Nicolae 11 cu Re- trebue să fie atitudinea gele Carol I şi care se orl-cărul Romîn lnţe- manifestă prin întîloi- lept şi pnlriot ? rea de la Petersburg. «MaT putem sta cu «Această aniicie este braţele încrucişate, şi urmarea şiîntarirea re- acţiunel Rusiei sănu-I laţiunilor cordiale, pe opunem de cît indife- care Suveranul nostru ferenţa şi apatia noa- le-a strtnsacum două- alră ? zeci de ani—In mijlo- cul evenimentelor importante ce s’atî de * fâşurat pe cîmpiileBul-gariel. «Au! Mai mult ile ........................ cit ori cînd, acţiunel «Naţiunea salută tot acestei puteri trebue să de odată cu respectai fi opunem o acţiune cu iubire pe împăratul, al totul naţională in a- cărui oaspe va ţi peste fără de sfera luptelor clte-va zile Regele Cade partid. rol 1! te «La luptă dar t» Falimentul Primăriei Administraţia comunală a Capitalei a dat, politiceşte, faliment. La ziua scaden ţel, adică la alegeri, membrii actualei ad ministraţiuni nu se vor mai presenta alegătorilor spre a cere reînoirea manda tului lor. După trei ani de abuzuri şi de nelega-lităţi, ticăloşii de la primărie vor dosi şi nu vor cuteza să ceară alegătorilor apro barea actelor lor. Fnga d-lnl Robescn Acest faliment, avind toate caracterele unui faliment fraudulos, primarul Capitalei, îngrozit şi el de consecinţele actelor sale, a recunoscut şi el că lucrul cel mai prudent este ca sa o ia la fugă, aşa că nu va mai da ochi cu corpul electoral. Cînd am dat, acum două luni, această ştire, Voinţa Naţională ne-a desminţit. Suntem convinşi că de astă dată, organul guvernului nu ne va mai contrazice şi nu va mai avea curajul să afirme că liberalii se vor presenta la alegeri, în cap cu omul pe care a avut îndrăzneala să-l ţie trei ani în fruntea municipalităţei. De altminteri, însuşi d Robescu a lăsat să se înţeleagă, într’o convorbire, că nu va mai solicita încrederea alegătorilor. In c&ntarea urnii primar Dacă înlăturarea d-lui Robescu este lucru uşor, găsirea unui primar este lucru mai anevoios. Deocamdată guvernul a pus ochii pe d. Nacu. Singura enunţare a acestui nume este un program. AJflIXTIHU E tocmai anul. Voinţa Naţională publica o circulară a d-luî ministru] de interne către prefecţi, prin care li se cerea părerea asupra modificărel legel judeţene. Ziarele opoziţiunel, parte âil tis, parte aii ridicat chestiuni prealabile. Organul guvernului n’a voit să ştie de nimic şi, regulat în fie-care săptă-mină, mustra opoziţia că nu discută proiectata reformă judeţeană. Ori de clte ori presa opozantă vorbea de stlrpiciunea regimului, oficioasa se umfla in pene şi striga : «Discutaţi reforma judeţeană. Guvernul lucrează, guvernul pregăteşte proiecte importante, dar opoziţia nu vrea să-şl spuie părerea; n plac mal mult campaniile de minciuni şi calomnii, de cit discuţia de idei. Dar partidului liberal nu-I pasă. El munceşte harnic In ogorul ţârii, În- tăreşte petricică cu petricică edificiul Statului şi naţiunea îl va recompensa». Presa guvernamentală ne-a plictisit luni de zile cu asemenea mofturi, Împănate cu înjurături alese ta adresa infamei reacţiunl. A trecut anul de atunci. Ce s’a ales din faimoasa reformă judeţeană cu care ni se scoteaă ochii, cel puţin odată pe săptămînă? Reforma nu s’a făcut. Nici măcar un proiect nu s’a depus. Voinţa Naţională a plictisit gratis lumea. Ce şarlatani! Aveaţi dreptate ziarele cari, anul trecut, rîdeail de răţoielile reformatoare ale guvernamentalei. DIN STREINA ‘mm Sporirea flotei engleze In şedinţa de la 10 Iulie a Camerei engleze, ministrul marinei, d. Goschen, a făcut expunerea de motive a proiectului depus de guvern pentru o nouă sporire a flotei. Rusia, a zis ministrul, construeşte şease vase de războiQ, patru incrucişătoare şi cîte-va destructoare de torpiliere. De oare-ce, priutr’un proiect anterior, guvernul englez ceruse credite pentru două vase nouî, se mal cere prin proiectul actual construirea a patru vase de războia, patru incrucişătoare şi două-spre-zece destructoare de torpiliere. Cheltuiala, cu vasele diu primul proiect, se ridică la 175 mi-lioaue. Vasele cele noul vor fi construite ca să poată trece prin canalul de Suez. In cursul explicărilor, d. Goschen a spus : Anglia are astă-zl 41 de vase de războia de clasa I. Cu toate progresele făcute îu vremea din urmă de unele State, totuşi Anglia ţine pasul, în ce priveşte vasele de clasa I, cu oricare alte două Puteri la un loc; ca putere şi iuţeală, vasele de clasa I nu sunt întrecute de nici un vas al vre-unel alte Puteri. Declară hotărît că proiectul nu e cltuşl de puţin agresiv. Conllletal de la Pekiug Cu aceasta declaraţiune a d-lul Goschen contrastează conflictul foarte acut ce se desfăşură tocmai acum la Peklug, Intre însărcinatul de a-fucerl al Rusiei, d. Pavloff, şi ambasadorul Angliei. China se ocupă In acest moment cu reorganizarea flotei sale, care a suferit atît de straşnice Infiingerl In războiul cu Japonia. Guvernul chinez vrea să angajeze instructori germani şi englezi; dar însărcinatul rus se opune cu o energie care atinge brutalitatea. D. Pavloff a ameninţat pe guvernul chinez că va părăsi Pekingul dacă se vor angaja instructori germani şi englezi. D-sa inzista să se ia instructori ruşi. Ambasadorul Angliei lucrează din răsputeri ca să paralizeze acţiunea Însărcinatului de afaceri rus. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Din întîmplările unul medic Sunt orele două după prtnz, încă n’am dejunat; stafl la biuroul meii de dimineaţă, caut să găsesc de lucru ; nu ceva ştiinţific, căci capul mefl nu se pretează în aceste momente la aşa ceva, dar pentru trecerea timpului în aşteptarea vre-unul client. Căci punga mea mal poseda azi dimineaţă 80 de bani, dar acum n’are de cit 30 bani, dlnd 50 bani servitorului pentru hrană. Măntnc la birt pe veresie, dar ce să faci tu cu 30 bani, mal ales cînd n’al nici tutun ? .Dar, se aude portiţa de la poartă scîr-ţîind, paşi prin coridor, vine cine-va, de sigur un bolnav ; slut salvat. Uşa se deschide şi iată-mă faţă în faţă cu Iouiţă. Bună ziua, Iouiţă, de sigur că vroeştl ceva bani, dar n’am acuma; vino peste vre-o două zile. Iouiţă, care are de luat vr’o 70 lei pentru ovăz şi pae (doar ţin un equipagiti; ce să faci; poţi fi bun doctor dacă n’al măcar trăsură şi cal la grajd?) se cam codeşte şi, fie de ruşine fie de respect îngînă un bine şi pleacă. Bate din noii ciue-va la uşă; bine, acuma trebue să fie un client. Intră! «Mergem mîine dimineaţă la V... drumul trebue să se fi îndreptat.» Era servitorul mefl, care face şi pe vizitiul, el mă îndeamnă să mă duc prin plasă. Bine, Ioane, o să mergem, dar... ţi spui efl mal pe seară, (căci, cum dracu erai să te duci prin plasă fără nici un ban, ce mănlnel tu, cu ce hrăneşti caii, şi de ţi se Inttmplă să se mal strice ce va pe drum, apoi doamne ajută.) «Dacă vă duceţi, vă rog sâ-’ml daţi un lefl să scot propritorile de la hamurar, căci l’am dat la dres; ştiţi că eratt rupte? Şi, cum sunt dealuri şi văl... !«Bine, Ioane, mal pe seară căci acuma n’am... vreme. Sclrţie din nofl portiţa. Vezi Ioane cine este !—Ion se întoarce numai de cît cu o veste bună: «O bolnavă». Zi să intre, şi caută-ţl de treabă. «Dar vă rog doul lei am nevoe să... «Dar du-te acuma, lasă mă în pace, mal tîrzifl, II răspund cam plictisit. Ion se duce, bolnava intră. Bună dimineaţa, bună şi efl la rîndul mefl, cu ce vă pot servi ? «Sunt răfl bolnavă d-Ie doctor : o tuse seacă mă prăpădeşte, clocoteşte în pieptul mefl de ţi se pare eă e alt-ceva ; îuăduşesc noaptea, de trece prin tot aşternutul mefl, mă înec de nu mal pot răsufla, nu am poftă de mlncare şi sufăr răfl de ur-dinare, nu se ţine nimica în mine. Dar, altfel sînt sănătoasă şi de n’aş avea plrdainica de tuse, eram chiar bine. Se vede că am răcit tare». Era tuberculoasă. O ciocănesc, o ascult, 1! prescrifl cuvenita ordonanţă şi, în fiue, clienta, bagă mina în buzunar şi scoate o.., batistă. Ii mal dafl cîte-va poveţe, apoi pacientul mefl se scoală, îmi adresează un mersi şi se îndreaptă spre uşă. Dar!... «Am uitat, Domnule Doctor (efl o întrerup repede cu un «nu face nimica») să vă spun, că vă voitt achita vizită, cînd voifl mal yeni pe la dv., i-ifl fiind-că n’am bani la mine şi al 2-lea vroesc să văd ce m’or ajuta doftoriile dv.; căci la nmlţl doctori am fost, şi n’am cunoscut nici un bine. Dar... şi rărnîn cu acest dar pe buze. pacientul mefl s’a dus cu ordonanţa mea, şi va reveni, cum de sigur a revenit şi la alţi colegi. dar efl tot cu 30 de bani în pungă. Necăjit, mă plimb prin cancelarie, es afară şi strig pe Ion. Dute de ’ml adă o ţigară, ţine 10 bani. Portiţa iar sclrţie. «Vezi Ioane cine este, şi de va fi o femeie bolnavă, să 11 spui că nu... ba da, că sunt acasă. Şi tu, adu’ml repede ţigara». Ion se Întoarce cu o scrisoare In mină, era curierul. Scrisoarea este de la nevasta mea, rup plicul şi citesc : «Dragul mefl, copiii noştril «peste cîte-va zile fmesc examenul, dlnşil «merg foarte bine, sper că toţi trei vor fl «premiaţi. învăţătorii ml-afl arătat multe «regrete, că ne mutăm de aice şi le luăm «elevi aşa de buni. Cu Împachetatul lucru-«rilor sunt aproape gata, şi iu curînd le’aşl «putea preda la gară pentru a fi transpor-«tate, dar trimete’ml ce-va bani. Efl am ‘rămas numai cu vr’o 15 lei în pungă. «îndată ce vom scoate certificatele co-«piilor, vom putea veni cu toţii; căci e a-«proape o lună şi jumătate deja de cînd «suntem atlt de departe unii de alţii. Sunt «nerăbdătoare să ne vedem o dată împre-‘ună şi mal liniştiţi. ‘Dar trimete’ml bani, fără cari nu pot face nimica...» Şi are dreptate nevestica mea, nu poţi face nimica fără bani; şi mandatul numai vine.. Şi dacă ar veni, mal mult ca trei pătrimi din el, e dus deja. Nu poţi amina cu lunele datoriile ce le faci pentru prima dată Într’o localitate străiuă, apoi prestigiul şi demnitatea ta.., Dar la dracu, doar eşti doctor, şi ca atare se poate să nu al bani ! ? — Asta nu este permis, nici că se poate, odată fiind doctor trebue să al bani, chiar dacă nu a), şi chiar dacă uu’ţl plătesc visitele. Că ce ? De geaba eşti doctor, www.dacoromanica.ro irocA orT du fii doctor. şi al dreptate să nu al parale, şi atuncea ti se va plaţi munca. Portiţa Insă sclrţie iarăşi, vine ţigara şi odatft cu loo, un domn comerciant intră. «Te rog, d le doctor, vino piuă la mine, am un copil greii bolnav.» _ . Numai de cit, fu răspunsul mrfl, şi strig pe servitorul mefl cere eşise, să pue caii, dar ştii, cu un ton aşa de încet, ca să n’auză Ion, căci ştiam că popritorile sunt la hămurar, zălog pentru uo led. Deci revin pe dată şi mă adresez către comerciant, că putem merge pe jos, dorind chiar a fice niţică mişcare, căci, adaug eti, de dimineaţă de cînd tot stafi... aşteptlnd oca-siune să merg pe jos. Se vede că a’ţl stat astă-zl mult In trăsură ? Se Înţelege, 11 răspund efl, grăbit să mergem. Plecăm, şi pe drum, mă gîndeam că de sigur de data aceasta nu mă voiţi fnturoa acasă tot aşa cum mă duceam. Sosesc, ec-saminez pe micul mctl bolnav foarte slăbit, el suferea sărmanul de o bronco-pneumo-nie consecutiv Rugeobl. încreţesc fără voia mea fruntea, netiindu ml plăcut a avea de tratat primul med bolnav din noua localitate, cu atlta puţină şansă de scăpare. Mal multe sticluţe etichetate de la farmacie, ’ml arată că se află In tratarea a vreunul coleg; Întreb şi afli <ă micul bolnav uman se află deja de vr’o săptămînă în căutarea a unul coleg diplomat pentru specia rqnină şi bovină. Nu puteam critica această procedare, de tpamă a nu se găsi ofensaţi inteligenţii părinţi al sărmanului copil, cu atlt mai mult, cu cit aflu că pe a:cl e mal multă lume cultă care aleargă la ajutorul medical al a-cestul Hipocrat, se vede foarte apt în de al de specia bovină. Dar trebue să finesc, ’ml-e foame, orele sunt 3 şi juni., cu o singură cafea neagră luată de dimineaţă se vede că stomacul nu se mulţumeşte. Prescriu inevitabilă ordo nanţă, recomand de aplicat tratamentul indicat, iad pălăria, mă îndrept către tatăl bolnavului, II îutiud mina pentru.. a’ml lua bună zina; dinstil ’ml strînge pe a mea şi mă invită să vin şi mline, numai sâ’I scap copilul. Scot mina mea dintr’a lui aşa cum o pusesem, înţelegtnd că vroeşte să mă achite numai cînd 11 void vindeca copilul... Hipocrat. iviortIaţii Regele Carol la Petersburg Petersburg, 14 Iulie. — Iată programul ofidal- al vizitei la Petersburg a Regelui Carol al Romîniet. Sosirea la Peterhoff la 16 Iulie, la orele 11 de dimineaţa. A doua ei de dimineaţă vizită la Petersburg, unde M. S. va merge la catedrala fortăreţii, pentru a depune coroane pe mormintele lui Alexandru al Ill-lea. Vizita la casa istorică a lui Petru cel mare. M. S. Rogele şi Alteţa Sa Regală Principele moştenitor vor dejuna apoi, la ministrul Romînitl la Petersburg. La 3 ore după amiazl, recepţiunea corpului diplomatic la palatul de iarnă. Vizitarea oraşului şi a curiosităţilor sale. întoarcerea la Peterlu ff, unde se va da un prinz de gală la curtea imperială. La 18 (30) Iulie revista trupelor la şarskoe-Selo, in presenţa împăratului. Seara reprezentaţie de gală. La 19 (31) seara, plecare. * * * Lembr-rg, 14 Iulie.—M. S. Regele Carol şi A. S. R. Prinţul moştenitor au sosit aci la 12 şi 30 după miezul nopţii, unde s’au oprit 10 minute, contimiind apoi călătoria lor Via Cracovia. Lucrările pentru construcţia noului local al şcoalel de architectură ad Început pe locul d-lul Efrem Ghermani, din strada Biserica Ieni, cumpărat de ministerul Instrucţiune!. D. Gr. Cerchez, architect, e Însărcinat cu conducerea lucrărilor. Tot d-sa va executa şi reparaţiunile Teatrului Naţional. Chestia claselor paralele, germane şi ro-mlne, la gimnaziul din Cernăuţi, continuă a agita pătura cultă romlnească din Bucovina. D. G. PopovicI, deputat In Reichstagul din Viena, a presintat, la această privinţă, observaţiile sale ministrului de instrucţie austriac, arătlnd că introducerea claselor paralele germane, In gimnaziile romlne din Bucovina, constitue o nedreptate pentru popu-laţiunea auto 'htonă romlnă. In urma intervenţiei sale, ministrul austriac a răspuns că se va ocupa la chestie. întrunirea comitetului Expoziţiei Ieri, comisiunea consultativă a Expoziţiei s’a împărţit In sub-comisiunl. Sunt 12 sub-comisiunl. lată cum sunt constituite biurourile lor: Sub-comisiunea I Pictură.—Gravura. — Sculptură.—Architectură Preşedinte, d. N. Greţulescu. Vice preşedinţi, d-nil : Colonel E. Cazi-mir, C. Dimitrescu-Iaşl, C. I. Stăncescu, D. Olănescu. _ ... Secretari, d-nil: E. Voinescu. G. D. Mi- rea, N. Cerchez, I. Georgescu, M. Caloianu. Sub-comisiunea II __ Tipografie.—Fotografie.—Librărie.—Htrţt,—Instrumente de precizie.—Monede şi Medalii. Medicină şi chirurgie.—Instrumente de muzică.—Arta teatr lă Preşedinte, d. V. A. Urecliia. Vice-preşedinţi, d nil doctor Măldărescu, George Lahovari, general Barozi, Gr. C. Cantacuzino. _ Secretari, d-nil E. Voinescu, Brătilă, P. Gtrboviceanu, I. Mala, Persu, C. Stăncescu. Sub-comisiunea III Maşini cu abur.— Maşini motrice. — Mecanică generală —Maşini unelte.—Telegraf.—Electricitate. — Trăsuri.—Căi ferate.—Aerostate. Preşedinte, d. general Fâlcoianu. Vice-preşedinţi, d-nil C. I. Stoicescu, principele Gr. M. Sturdza. P. Târuşanu. Secretari, d-nil E. Wolu, C. Sturdza, I. Katz, Teodor Mandrea, C. Guran, N. Za-hariad. Snb-comisiunea IV Exploataţinni rurale. — Industrii agricole. — Producte alimentare.—Unelte Preşedinte, d-nil P. P. Carp, P. S. Aure-lian, P. Buescu. Vice-preştdinţi, d-nil I. Izvoranu, St. Be-rkiunii, A. Vericeanu, T. Anastasiu, E. Vă-cârescu, Assan B. G., Gr. Găman. Secretari, d nil N. Bobescu, A. Calimach, C. Cezianu, Munteanu Clrnn. Snb-comisiunea V. Viticultură — Insecte folositoare şi strică-cioase — Outicultură şi Arboricultură — Legume — Arbori şi plante. Seminţe Preşedinte, d. dr. Catenderu. Vice-preşedinţi, d-nil I. Rtmniceanu, C. Filitis, D. Simulescu, C. C. Datculescu, I. Vlădoiauu. Sub-comisiunea VI. Industria şi productele forestieri Preşedinte, d. E Văcărescu. Vice-preşedinţi, d-.nil A. Moscuna, colonel G. Rozuovanu. Secretari, d-nil T. Niculescu, I. N. Ianco-vescu, V. Ştefănescu, G. I. Oprişanu. Snb-comisiunea VII Industrii alimentare.—Produse făinoase.— Brutării şi plăcintării.— Preşedinte, d. G. B. Assao. Vtce preşedinţi, d-nil D. Milas, Z. Olmazu, Iaeob Spanier. Secretari, d-nil L. Teodoru, I. Oroveanu, G. G. Assan, H. Fulga. Subloomislunea VIII Vinat şi pescărie Preşedinte, d. D. Ghica ComăneştI. Vice preşedinţi, d-nil I. V. Galinderu, Gh. Paladi, D. Staicovicl. Secretari, d-nil dr. Gr. Antipa, C. Iliescu. Gr. Călinescu, I. Oroveanu. Sub-comisiunea IX Zahăr şi cofetărie.— Vinuri şi rachiuri.— Băuturi diverse. Preşedinte, d. Gr. Capşa. Vice-preşedinţi, d-nil D. M. Bragadiru, D. Simulescu, C. Cîrlova, I. Vl&doianu. Secretari, d-nil I. Pilat, I. Mala, 1. Oroveanu, F. M. Lehrer, C. Roman, V. C. Munteanu. Snb-comisinnea X. Mine şi cariere.—Metalurgie Preşedinte, d. principe D. Ştirbeifi. Vice preşedinţi, Gr. Stelăuescu, M. Ne-groponte, Gr. Monteoru, II. Isvoranu, E Costinescu, Mauricifl Blank. Secretari, d-nil C. Alimăneşteanu, E. Ma-noel, I. Dod, V. Bsjol, C. G. Gostaforu, V. Diuiitrescu, G. Boambă. Sub-comisiunea XI Decoraţi unea edificiilor. — Geamuri colorate.— Hîrtie de tapete. — Mobile ordinare şt de lux. — Cristale—Sticlărie—Sforărie şi ţesături.-Mătasă — Broderii.— îmbrăcăminte. Preşedinte, d. D. Butculescu. Vice preşedinţi, d-nil N. Săveanu, I. Co-gâluiceanu, G. D. Şerban, Zâne. Secretari, d-nil Hagi Tudorache, Al. Ra-dovicl, D. Dobrescu, V. I. Radu, T. Niculescu. Sub-comisiunea XII Arte chimice şi farmacie.—Hîrtie. —Pielărie. Parfumerie—Tutun şi Chibrituri.—Cu-ţitărie.—Bijutierie.—Ceasornicărie. Bronz—Perii.—Fierărie de artă.— Cauciuc.—Jucării. Preşedinte, d. dr. C. Istrate. Vice-preşedinţi, d-nil R. Porumbaru, S. Conia, A. Saligny. Secretari, d nil L. Ttodoru, T. Costescu, Toma Zamfirescu. *** La 4 ore p. m.. se împart diurnele. S’a plătit ctte 25 tel de şedinţa, deosebit de indemnisarea de drum, care s’a hotărit tot In bani. Primim următoarea scrisoare : Domnule Director, Ziarele aii publicat, zilele acestea, mal multe informaţii, precum şi o scrisoare a preşedintelui Asociaţiei studenţeşti, In cari se vorbeşte de o scisiune care s’ar fi produs în sinul Comitetului Asociaţiei Generale a studenţilor romlnl. Asupra acestei sciziuni Epoca a dat, acum vr’o 10 zile. o informaţie prin care vorbeşte de oare-cari afaceri puţin corecte, cari s’ar fi descoperit tn dauna unora dintre membrii Comitetului. Sciziunea care s’a ivit acum În urmă îşi găseşte origina tot în aceste afaceri cari se resumă la sfeterisirea sumei de 8,000 Iei, cari constituiail fondul Comitetului. _ , Intru cit svonurile de mal nainte tind a se acredita, făclndu-ină ecoul unul Însemnat număr de studenţi, vă rugăm a reveni asupra informaţiei d voastre, exprimîndu-vă dorinţa ca, In cea mal scurtă vreme, d nul preşedinte al comitetului să arate fie prin publicitate, fie la o Întrunire, cari sunt cauzele sciziunel şi In ce situaţie se află casa Asociaţiei. Aceasta spre deplina asigurare a studen-ţimil universitare, care ’şl-a dat încrederea sa noului comitet. Un student. Consiliul inspectorilor şcolari a alcătuit programul conferinţelor institutorilor, ce vor avea loc de la 15 30 August viitor. Iată punctele programului: 1) Tratarea metodică a legendelor în general, cu aplicaţie la legendele: Condeele lui Vodă şi Ion Corvin, şi Corbul. 2) Cucerirea Daciei piuă la întemeierea principatelor, stâruindu-se asupra continui-tăţel Romlnilor In Dacia. 3) Epoca fanarioţilor. 4) Mişcarea naţion. lă a lui Tudor Vladi-mirescu. Revoluţia de la 1848. Unirea principatelor, 5) Indendenţa şi regalitatea. 6) Tratarea metodică a unor bucăţi din cartea de citire, aleglndu-se Îq deosebi bucăţi de cuprins moral. Organizarea marinei militare Împărţirea serviciilor. In urma nouel legi pentru organizarea marinei militsre, ministerul de războia a pregătit regulamentul pentru punerea In aplicare. Marina militară va cuprinde următoarele divizii şi servicii: 1) Divizia de mare, cu reşedinţa la Constanţa. 2) Divizia de Dunăre, cu reşedinţa la Galaţi. 3) Arsenalul marinei militare, cu reşedinţa la Galaţi. 4) Depozitai de muniţiunl şi torpile, ca reşedinţa la Galaţi. 5) Atelierul şi depozitul de Îmbrăcăminte, cu reşedinţa la Galaţi. Divizia de mare. Divizia de mare va coprinde corpurile următoare : a) Şcoala de aplicaţie a sub locotenenţilor, şcoala de marină, şcoala de torpile şi bastimentele de şcoală; b) Trupele de apărare din porturile maritime cu bastimentele afectate lor; c) Bastimentele destinate a fi comandate de oficieri superiori şi cari după dispoziţiu-nile speciale ale ministerului fac fie-care corp lo parte. . Depozitul echipagelor cu şcoala de cadre va rămlne la divizia de Dunăre, plnă la noul dispoziţiunl. Divizia de Dtmăre. Divizia de Dunăre va coprinde corpurile următoare: ,. , , , o) Depozitul echipagelor cu şcoala de cadre. plnă la noi dispoziţiunl; b) Şcoala de torpile, apărarea fixă, trupele de apărare din porturile fluviale, precum şi bastimentele aparţinînd acestui corp ; c) Bastimentele destinate a fi comandate de oficieri superiori şi cari după dispoziţiile speciale ale ministerului fac fie-care corp In parte. , . _ . Fie-care comandant de divizie va fi ajutat In comandă de un şef de stat-major şi un oficier de intendenţă, cu personalul subaltern necesar. ....... . , Aceste divizii şi servicii depind direct de comandamentul marinei militare, care va avea reşedinţa la Bucureşti, cu Începere de la 1 Octombre viitor. D-nil general In rezervă Urseanu şi colonel Coslinschi cti plecat la Galaţi, spre a regula ultimele dispoziţiunl cu privire la punerea In aplicare a nouel legi a marinei. Buletinul asociaţiunel generale a medicilor din ţară se ocupă. In ultimul săti număr, de rolul consiliului sanitar superior. Pentru ca această instituţiune să aducă foloase reale, Buletinul reclamă: 1) Independenţa absolut garantată, prin modul recru-tărel şi numirel membrilor şi prin modul cum consiliul are să lucreze ; 2) Competinţă, prin reprezintaţia specialităţilor necesare ; 3) Iniţiativa şi posibilitatea de a se ocupa cu chestiunile sanitare cele mal importante ; 4) Vot executiv, In anume chestiuni sanitare ; 5) Controlul executărel lucrărilor sanitare. Chestia merită toată atenţiunea oamenilor competinţl. Am asistat azi, s-rie Constituţionalul de erl, In ministerul cultelor şi instrucţiunel pu blice la o scenă curioasă al cărui eroii e un funcţionar superior din acel minister. Se aflai! In biuroul săii mal multe persoane cari veniseră să afle rezultatul unor htr-til depuse la minister de mal mult timp. Funcţionarul superior, după ce Întrebă pe fie-care ce vrea, Începu să strige ca sâ’l lase In pace căci are de lucru şi fie-caie să aş tepte acasă rezultatul. Un domn 11 răspunse că are o petiţie dată de mal mult timp şi de oare ce pleacă diu Capitală şi vine tocmai Ia Septembre, şi a-tuncl poate să se mute Iu altă parte, ar vrea rezultatul acum. Răspunsul fu ca să aştepte rezultatul a casă cînd ’I-o veni. Prea bine. Insă lu acel moment soseşte d. senator Poroineanu, cu o hîrtie, şi cere acelui func ţionar ca să’l dea un număr da înregistrare Imediat se scoală, ia hlrtia şi pleacă singur cu ea. După nn ni’ment d-sa se reîntoarce şi roagă pe d. Poroineanu să mal întlrzie pu ţin, pentru a ce face întreaga lucrare şi să ia rezultatul definitiv. D. Poroineanu Insă II spune că e ocupat şi nu poate aştepta. Funcţionarul atunci işl ia angajamentul că imediat ce lucrarea va fi terminată, să 1- o trimită acasă cu portarul ministerului. Nu, nu e frumos şi nici bine ca să fii cu unii mumă iar cu alţii ciumă. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2— 4 p. m. Strada Academiei, 6. PLECAREA JUI ZOLA Am indicat şi noi, pe rtnd, numeroasele reşedinţe—cu totul depărtate unele de altele —pe cari le acordă ziarele străine după diferitele corespondenţe telegrafice, d-lul Emil Zola. Ziarul l’Eloile belge îl crede la Spa,unde ar fi sosit Împreună cu d-na Zola. Declt In zadar s’a pus In urmărire corespondentul acestui ziar şi a vizitat toate otelurile din oraş, căci u’a putut da nicăerl de dlnsu). Totuşi, zice l’Eloile, mal multe persoane demne de Încredere, printre care d. Albiri Valabri:gue, vodevilistul francez atlt de bine cunoscut, afirmă că ati văzut pe Zola. Dacă nu se Inşalâ, acesta ar fi găzduit la uu castel din Împrejurimi,—afară dacă nu s’a mărgiuit să treacă numai prin Spa. De altă parte, un corespondent din An-vers al ziarului Libre Parole telegrafiază gazetei sale următoarele : Paris-Anvers. 22 Iulie 3 ore 3 40 Zola a fotografiat nişte documente la Vanneck —Klap dorp. Pleacă peste o oră şi jumătate Iu Norvegia, cu vaporul de la cinci ore. O carte de omagiu Un grup numeros de literaţi, constituit de mal multă vreme Intr’o «Societate literară de editură a oamenilor de litere» concepuse ideea de a publica o carte de omagiti din parlea litrrilor franceze, lui Emil Zola. Acest volum a provocat un conflict, urmat de demisiunea preşedintelui societăţel, d-nul Alex. Boutique, care a scris directorului: «Refuz sa mă asociez, chiar indirect, la publicarea unei cărţi drept omagia pentru d. Zola. Protestez în contra termenului din protestul d-v., prin care pentru o Întreprindere unde se strecoară cile va sufragii franceze, Încercaţi să angajaţi in bloc literile franceze.» Directorul d. Henri Rainaldy, confirmlnd demisiunea preşedintelui, a declarat că societatea rămlne intactă după îetragerea unuia din membrii săi; iar opera incriminată tot va apare. In volumul acesta un număr considerabil de scriitori safl savanţi dnil lui Zola aprobarea lor : d-na Severine, d-nil Cle-menceau, Ranc, Octave Mirbeau, E. Redus, Henri Baupr, Paul Alexis, Paul Adam. A. Cbarpentier, Maurice Boucbor, Maurice Vau-caire, Ch. Duelaux, Laurent Tailhade, etc. Pe prima pagină a volumului se află rlndul acesta ; «Poporul se instrueşte a-runclnd cu piatra în acel pe cari-l iubeşte.» DIVKRSE DIN CAPITALA Sinuciderea din grădina «Darea la semn».—Er?, pe la orele 12 şi jumătate, s’a sinucis. în grădina «Darea la semn», strada Carol Davila 5, bărbierul Gheorghe PetcovicI, din fundătura Spitalului No 4. Iată cauzele cari ad determinat pe nenorocitul bărbier să’şl curme firul vieţel, precum şi împrejurările în cari s’a petrecut sinuciderea : Sunt 6 luni do z le de cînd PetcovicI, sîrb, în virată de 30-35 ani, işl stabilise o mică prăvălie în fundătura Spitalului 4, şi unde, ca bărbier, Îşi cîştiga pîinea zilnică. Afacerile mergtndu-1 prost şi avînd a plăti o mulţime de datorii, Intre cari chiar chiria casei. PetcovicI Începe să se desguste de viaţă, văzînd că-I merge răO. Din această eauză, nenorocitul se îmbolnăveşte şi rămine bolnav de mania persecuţiei. Mal acum cît-va timp, proprietarul somtndu-1 să plătească chiria caselor, cu care era In urmă, PetcovicI e cuprins de un furios acces de nervi, şi Începe să spue proprietarului clte îu lună şi soare: cum ’l persecută vecinii, clienţii, toţi în fine, şi, să-l mal aştepte cu plata chiriei. N’aă trecut de atunci de cît vre-o cîte-va zile şi bolnavul, ca să scape de chirie, aşa mărturisise el, a strlns Intr’o noapte tot ce avea In prăvălie, le-a uns cu gi> z şi le-a dat foc, din care cauză a pricinuit mari pagube proprietarului. Urmărit de poliţie din această csuză, PetcovicI s’a dus erl în grădina Şiştat, şi a tras un glonţ de revolver, ca'ibru 12, ia tîmplă, după ce încercase mal întîiă să se spinzure cu o frîngh'e. Cadavrul lui, eăcl moartea a fost instantanee, a fost transportat la morgă. Moarte subită. — Ieri, pe la orele 6 şi jum., a încetat subit din viaţă un lucrător de la f brira de cărămidă a d-lul Eoarhe Dimbo-vicl, din calea Călăraşilor No. 315. Cadavrul lui Costacbe Ionescu, acesta e numele lucrătorului, a fost trimis, din ordinul parchetului, la institutul medico-legal, pentru a i se face autopsia. Copil găsit pe stradă.—Secţia poliţienească No. 14 a trimis, erl, spitalului Maternitatea, un copilaş mic, lepădat pe str. Teilor, în dreptul caselor cu No. 11. Asupra copilului s'a găsit un bileţel, care arată că-I botezat şi că ’l chiamă Gheorghe. DU^APA înecaţi. — In apa rîulul A'geş s’a înecat acum două zile, o copilă îa virsiă de 10 ani. anume Rada Badea, din comuna Bolin inu din Vale, acest judeţ. Apa fiind mare şi copila ne ştiind să Înoate, ■waMawMMMMMMMinaiiiiiaiM ■■iiais ssnsgg»* 1» FOIŢA ZIARULUI * EPOCA* 1 WESKIEVTCZ INIMA DE COPIL (Note din jurnalul unul institutor Posnanian) Lumina slabă a lămpii care ardea, mă deştepta dese ori noaptea tlrzixS, ca să văd pe Mihal citind într’una. Capul săii slab şi palid era aplecat pe cărţile sate, iar vocea lui adormită şi obosită repeta maşinal conjugările latineşti, greceşti, pe un ton monoton ca şi cum ar fi citit un preot o evanghelie. De II spuneam să se culce mă. rnga ; — Domnule Wawrzynkiewies, mal lasă-mă, efl nu’ml ştifi luca lecţiile. Cu toate că de la patru plnă ia opt şi de la nouă plnă la două-spre-zece, seara, lucram amtndoul ca să-şi înveţe lecţiile, «u toate că nu’l lăsam în o seară, să se culce plnă nu le ştia bine, cu toate acestea el se scula In timpul nopţel, eaef nu se simţea stăptu pe ele, prea erafl multe, prea fraîi grele. Abia putu le învăţa pe cele din armă că începea să repete pe cele dinţii. Conjugările acesten, latineşti, greceşti, nemţeşti tăcea din cepul sf.fl un hoas ce nu’l lăsa să poată dormi, o clipă. Se furişa, atunci, din pat, aprindea lampa şi reîncepea munca Iul chinuitoare. Lumina lămpel mă deştepta şi atunci ’l rugam să se culce—dar el ’ml implora, încă clte va clipe, cu atlta căldură în cit cedam rugăminţel tul. In urmă mă obicl-nuiseni să dorm cu lampa aprinsă şi nu aş fi putut adormi bine dacă nu aşi fi auzit murmurul acela de conjugări. Poate că nu trebuiam să ’1 las pe bietul copil să se canonească atPa: darceputeem face ? Trebuia sâ-şl ştie lecţiile în toate zilele, contrar t’ar fi dat afară din şcoală şi D zeii ştie ce durere ar fi fost şi asta pentru pom*) Maria, care remăutud văduvă cu doi copil îşi pusase toate visurile in Mihal. Poziţiunea copilului era insuportabilă, căci vedeam bine că sforţările intelectuale excesive cărora se deda, II ruinase sănătatea şi mă determina să mă tem de viaţa-I chiar. Avea nevoe de libertate, de mişcare, de exerciţii fiziee; i-ar fi trebuit gimnastică, călărie, dar de unde timpul pentru toate acestea ? Sărmanul copil avea atltea de învăţat, atl-tea de scris că nu putea să se dedea nici unul exerciţii! întăritor care i ar fi fost atlt de folositor. Clipele cari trebuiaă să fie consacrate repaosulul, recreaţiilor cerute de sănătatea şi vioiciunea copiilor, eraQ înghiţite de geraca, latina şi germana. Dimineaţa, clnd îl încărcăm ghiosdanul s«$ de şcoală, şi vedeam cum i se lnco-voae umerii sub greutatea cărţilor, inima mi se fârîryii de durere. Adesea am rugat pa profesorii lui şă fie mal indulgenţi, mal Îngăduitori pentru slăi«icj^inea copilului, dar *) D-na Maria. jB obicinuit, în Polonia, ca cŞ se procedeze numele de botez cu domnule, dămnă, etc. Formula aceasta de politeţe e identică cu aceea a numeluiul patronimic in Rusia. ni* T• el Îmi răspundeaii că prea 11 răsgll pe Mihal, că el nu munceşte în de ajuns, că se vaicără pentru fite-ce lucru. Ofticos cum sunt, caracterul meii e supărăcios şi susceptibil ; aşa că reproşurile aceste nemeritate ’ml otrăveai! viaţa- Mal bine ca orl-cine, eti puteam spune dacă Mihal lucrează saii nu ; facultăţile sate ce e drept, erafl mediocre, dar avea o aşa voinţă că, n’am mal avut ocazie, sâlntllnesc In viaţă mea un alt copil, dotat cu o aşa forţă de caracter. Sărmanul Mihal ’şl iubea nebuneşte pe mama sa: II se spusese că nenorocită şi bolnavă cum era, el Ii va da lovitura de moarte dacă nu ar Învăţa cum se cade; şi el tremura ta glndul acesta şi rămlnea zile şi nopţi întregi aplecat pe carte şi Învăţa, învăţa mereil, numai şi numai să nu ’şl supere mama. Pllngea de ’ţl era mită, clnd obţinea vr’o notă rea, şi nimeni nu căutase causa plînsulul eăQ ; nu vedea ce responsabilitate ter,bilă ’şl luase asupra lui necunoscutul acesta. Intr’adevăr, ce i’ar fi interesat asta ? EO nu’l răsgiiam, nici nu’l măngtiam, dar ’l înţelegeam mal bine ca toţii. In loc să’l cert, căutam In marginile puterilor mele să II Îndulcesc soarta. Am gustat viaţii In toate chipurile, am fost şi flămlnd şi nenorocit; fericire de mine nu s’a lipit vr’o dată, nici u’are să se lipească şi după părerea mea, cred că jocul vieţel nu 11 ceva mal mult c’al unei flăcări. Poate şi pentru asta sim-patisez, cu ori ce mizerie. La vlrsta lui Mihai alergam după pasări pe stradă, sati mă jucam pliski') sub arcadele primăriei, am avut ce II drept atunci timpul mrfl de fericire şi sănătate. Nu tu- 1) Un joc de noroc. şeam pe atunci, eram stăptn pe mine şi dacă luam vr’una după ceafă, pltngeam, dar eram liber ca a pasăre In văzduh şi habar u’aveam de ceva. Mihal nu avea ast-fel de bucurii. ’Ml părea că viaţa ’l pusesa pe nicovală şi dedea cu ciocanul In corpul lui plăplnd. Studiile nu erafl, cum trebuiafl să fie, împărtăşite cu dragoste de copil, din contră, 11 vedeam duclndu-se la şcoală, trist, cu capul aplecat. revenind asemenea cocoşat sub greutatea cărţilor, slăbit, cu cearcăne vinete sub ochi. Al fi zis că era tot-d’a-una gata să ptîngă. Se înţelege că’ml era milă de el şi a’şl fi dorit să’l consolez. Institutor, privat, ce’l drept, efl Insu’ml nu ştifl ceea-ce a’şl fi făcut pe pămîntul ăsta, dacă credinţa In studifl şi avantagiile cari decurg din el, mi-ar fi lipsit, dar e-pinia mea că munca intelectuală nu trebue să fie o tragedie sombră pentru copil, cft latina nu poate Înlocui nici sănătatea, nici aerul puternic şi că destinul, viaţa ăstor micuţi, np ar trebui să fie legată de o bună safl rea păţ-erp a unora. Cred că pedagogia ’şl facp o datorie ş-tunel cînd ’l călăuzeşte ne popii Inept de mină şi nu atunci clnd II zdrobeşte peptul sub mina el de fier, safl cînd îl calcăF Iu picioare tot ceea ce el a Învăţat acasă să stimeze şi să iubească. Părerea aceasta, a mea, nu se s< liimbă, şi nu se va schimba cu cit mă glndesc mal mult la martirul dureros al Iul Mihal pe care l’am iubit atlta. In timp de şease ani efl du l’am părăsit: i-am fost IntruTntlI guvernor ; clnd a intrat In gimnasifl In clasa doua i-am deveuit repetitor, avusesem deci timpul să mft ataşez Iul. Şi, apoi, de ce aş căuta să ascund ? ’Ml era drag cft era fiul unul suflet care ’ml era drag. Ea, nu o va şti nici o dată. Nu am uitat nici o dată ceea ce sînt: Wanrzynkiewics, un simplu institutor, uu om bolnav, pe clnd ea e fata unei nobile şi bogate case, unei case de gentilomi ; e o damă mare la care nu aşi In-drăsni nici o dată să-mi ridic ochii. Dar inima mea bătută de furtunile vieţel nu trebuia fatal să se agaţe de ceva cum o scoică rostogolită de valuri trebue să se alipească de ceva. Cum aşi combate sentimentul acesta; făcea el vr’un răfi cui-va ? In şease ani de zile, am fost sub acelaşi acoperiş împreună cu ea, am asistat la moartea bărbatului el, am văzut’o pururea) nenorocită, vecinie singură, dar tot-d’auna bună, ca un Înger, iubiudu-sl copiii 1 aproape sfintă In văduvia el... Trebuiam fatal să o iubesc. Şi apoi sentimentul ţaeesta pentru ea era mal mult de cit o dragoste, iera o devo-tare religioasă Mihai ’ml amintea mul! pe mama lui. Adesea clnd tşl ridică privirile ochilor lui spre mine, îmi părea că văd pe ale el în faţa-ml. Erafl aceleaşi trăsături fine, aceeaşi ffilnte umbrită de un păr buclat, acelaşi desemn graţios al şprlncenilor şi mal ales aceeaşi voce. iţveafl încă cevq comun căci amtndoţ ’şl arâtaO tendinţa aceea de a’şl exalta sentimentele şi opiniile lor. Aparţineaţi acelei rase de oameni nervoşi, impresionabili, geueroşl şi iubitori, cari să sacrifice cu totul unei idei, dar cari, In realitatea vieţel, nu cunosc de cit puţină bucurie, căci dafl mal mult de cit primesc, Specia aceasta de indivizi dispare. Un naturalist modern, ar putea spune că sunt condamnaţi să piară, căci sunt născuţi cu un defect de conformaţie de inimă : iubesc prea mult. - (Va urma) www.dacoromanica.ro TÎRGIJIi CEREALELOR Brăila, 15 Iulie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila Felul Hect 6Î X > Gr. cai. In Kilog 0» Hertn Preţul pe hect. Obser. Grlfl 29' 0 68 900 8 95 Magaz. > 100(1 70 400 8 95 » Grlfl n 7000 79 680 10 50 st. u. c. » » 100001 80 900 11 50 SI 5Au Porumb 9200 74 800 5 72 ■/, Şlep. Vagon Grlfl 260 77 800 ii 50 » 13501 77 700 6 10 Magaz. Por. Poş. Grlfl n 500 3 79 77 500 11 75 Vagon Magaz. > » 1150 78 700 11 75 » » > 1300 77 11 75 > > » 1400 79 11 75 » porumb 7800 77 600 6 35 Şlep. » 1630 76 500 5 75 » Apa fEBKALE SOSITE Uscat GrîO Hectol----I GrlQ Hectol 0020 Porumb » 14800 I Porumb »--- Cotaţiunile Americei (Netv-York) 16 Iulie 1898 GRÂU PORUMB Iulie Septembrie Decembrie As'ă-zl Ieri Asiflzi Eri 7972 */« 71'/* 8 i‘1. 73— 72*/* 387, 39s/8 38— 383/4 OBSERVAŢIUNI Piafa calină, invariabilă. La grîne noul s’a observat azi o dispoziţie mal slabă la cumpărări şi ca consecinţă a fost scăderea venită din America ; Budapesta a adus o uşoară îmbunătăţire. ; Poromburile ferme, susţinute şi afl o tendinţă bună. cureitul a dus o in fund, unde şi-a păşit moartea. **« Tot alaltâerl, In apa CiorogîrleJ s’a înecat un băiat, Gheorghe Irimia, din comuna Bre-zoaia, Ilfov. Afacerea Esterhazy Paris, 14 Iulie. — D. Bcrtulus a transmis procurorului Republicei dosarul afacere! Esterhazy, precum şi petiţia colonelului Pirqua.t, în contra colonelului du Paty du Clam. Circulă ştirea că colonelul Picquart va depune plîngeri în contra mai multor persoane, şi mai cu deosebire în contra generalului Pellieux. Se crede că se vor aresta mai mulţi civili. NUVELA Căţelul lui Cyprian Ctnd Petrol, căţelul Iul Cypiian Touilon, se hotărî să moară, Încercat cum era de suferinţl cumplite, provenind din înghiţitura pripită a unor bucăţi de burete fript, sus numitul Cyprian se pregăti să scrie o o-vatiune funebră. Tocmai găsise un petic de hlrtie şi nu’l mal rămăsese de cit sâ’şl potrivească un toc, cînd portarul intră în cabinetul lui de lucru. El nu aducea de astă dată obicinuita chitanţă trimestrială, ci foiţa de hlrtie verde pe ca-e o hinl cel miî puţin experimentat ar fi putut citi cuvintele a -estea: Soma ţiune fără cheltuell. — Asta 1 pentru căţelul dumitale, dom’le Tonillon. — Doar n’o fi pentiu girafa din grădina de aclim taţie! replică Cyprian. Totuşi nu cred de prisos să te previn că tocmai pentru faptul că Petrol şi-a dat dihai In braţele mele, să fiii strivit de o bicicletă dacă cel zece franci pe cari mi-I reclamă admi nistraţia îl vor intra vr’odată în pungă. Recunosc că budgetul Statului cu toate minunile de echilibru, seamănă cu un om bpat umblînd pe o frînghie întinsă; totuşi nu mă simt în stare să-l suţin cu ajut< rul uueî piese de aur, re cită vrenis ar fi să o dafl pe nedrept Statului, crae de alt fel mi-o reclamă tot pe ne drept. După ce le zise astea, Touillon se lnvîrti Intr’un picior Portarul înţelese însemnătatea acelei volte căci accentuă numai de cit o mişcare de retragere. In scurgere de luni şi luni de zile pe drumul mare al vremel, Touillon primi atî-tea formalităţi pe hlrtie verde, cu adăugiri de rhelluell atlt de excesive, In cit găsi nemerit îwtr’o zi să se ducă să facă vizită corespondentului sătt, peneptorul contribu-ţ ilor din strada Călugăriţelor. Vrednicul fumţionar, ocupat să adauge noul iheltuell pentru alţi contribuabili cari nu se grăbeaţi să vie ca să-I strîngă mina, se Îndură totuşi să lase tocul din mină şi să intervii weze, cam ursuz dar nepoliticos, pe fostul proprietar al lui Petrol. — Am venit pentru nota de cheltuell pe care te îndărătnicişi! a mi-o tot trimite, zise Cyprian gîndindu-se la asemănarea vi gă ce oferea capul fun ţionarulul cu un cartofi şi socotesc că e copilăresc lucru să stricaţ, atl»a hlrtie, fie ea ori cit de subţire şi de proastă fabricaţie, pe cită vreme finanţele noastre naţionale sunt intr’o stRre de plîns. — Aţi venit ca să plătiţi ? zise funcţionarul cu tonul acela amabil care caracterizează pe oamenii administraţiei. — Nu !... Doamne păzeşte să am asemene grinduri rele. Ani venit numai ca să aflu rezoanele care motivează corespondenţa la care stărui a nu vă răspunde. Funcţionarul tra să-şi sfarme scaunul de sub el. aşa de tare sărise In sus ; totuşi ştiu să şl păstreze o linişte aparentă, ţinută foarte demnă faţă de atjta cinizm. — Aveţi un cline ? — Mă iertaţi!... Aveam un ciine... Petrol... era un căţeluş cu părul lung, dar a perit, după cum dovedeşte oraţiunea funebră de pe care am tras o copie pentru domnia-voastră. — II declareseşl pe... Petrolul acela ? — Mărtur sesc că nu m’am gîudit să tur- bur liniştea ctn-iuinarulul şi a celui l’alt vecin al med, dar nici n’am bănuit că e vr’o nevoie... _ Atunci s’a înttmplat o adevărată ixplozie. — Nevoe!... Află dom’le ce eşt! nu numai un caraghios, dar şi uu rfid cetăţean. Neglijezi să veşteştl administraţia, că ţi-a murit clinele, şi obligi pe o mulţime de funcţionari să adune la cifre de cheltuell colosale; In scurt, Iţi baţi ioc de o instituţie şi... care ne hrăneşte! El bine ! o să plăteşti chiar la anul viitor... Touillon, care se glndea In clipa aceea la consecinţele grave ale uilăreT sale, era să răspundă, clnd cel-l’a't ll opri. — Mal lnllifl, ce’ml dovedeşte mie că a murit de moarte bună clinele d-tale ? Poţi să documentezi aceasta? S’afi văzut oameni otrăvindu’şl animalele domestice ca să scape de contribuţie.. Atunci rolul med se opreşte aci... E lpgea Gramont... Închisoarea... ocna. Cyprian Touillon plecă zictnd numai atlt: — Bine, mă duc, să ml cumpăr nişte cătuşe ! Apoi zărind pe stradă o javră de căţel care părea jenat In exerciţiul funcţiunilor sale digestive, se apropiă binişor de bătrlna portăreasă care părea că-1 soarbe cu privirea-! Înduioşată : — Nu I e tocmai Indămtnă, căţeluşului, cocoană ; — Hei! domnişorule, e foarte bătrîn... şi aşa de constipat. — Nu pot să-ţi dud nici un ajulor, dar te povăţuesc să cumperi numai de cît o curăţenie... apot să vesteşti grabnic pe perceptorul din strada Călugăriţelor... Şi pe etnd sărmana femeie se uita la el buimăcită. — Alt-fel, zise, se poate s’o isprăveşti lntr’o zi în piaţa Rnquette! Charles «tainei. Depeşile de azf (Serviciul Agenţiei Romîne) Viena, 14 Iulie.— Wiener Abendpost expune cele două încercări de a face posibilă reluarea funcţiunilor parlamentare normale; aceste încercări neisbutind din cauza atitu-dinel reprezentanţilor stîngil, s’a ordonat Închiderea sesiunel Reichsrathuluî, ceea-ce dă guvernului o libertate de acţiune mal largă. Roma, 14 Iulie. — Amiralul Candiani a presentat la 11 Iulie, guvernului columbian, ordinul formal de a recunoaşte în mod integral sentinţa arbitrară dală de d. Cleve-land în afacerea Cerruti şi de a garanta complecta el executare. Se asigură că s’a fixat termenul pentru răspuns. Belgrad, 14 Iulie,—Skupştina. D. Giorge-vicl citeşte o scrisoare autografă a Regelui, exprimînd viile sale mulţumiri pentru adoptarea proiectului de reorganizare a armatei. Paris, 14 Iulie.—D. Laferri6re, vicepreşedinte al consiliului de Stat, a fost numit guvernator al Algeriei. Londra, 14 Iulie.—Prinţul de Galles a petrecut o noapte bună. îmbunătăţirea continuă. Constantinopol, 14 Iulie. — Ştirile după cari s’ar fi terminat negociările pentru cumpărarea de material, sunt neîntemeiate. S’a redigiat un contract pentru o furnitură de 2 000.000 cartuşe, dar nu s’a semnat. S’hO început negociărl pentru cumpărarea a 220 000 puşti Mauser cu repetiţie şi a 108 tuuurî Krupp cu tir repede de calibru 75. Viena, 14 Iulie.—Oficialul publică o scrisoare a împăratului, ordonînd închiderea sesiunel Reichsralhulul. Berlin, 14 Iulie.—Prinţul, Princjpesa Bulgariei şi Prinţul moştenitor Borris afl sosit a-seară incoguPo. RESBOIUL ISPANO-AMERtCAN (Serviciul *Agenţiei Romîne*) DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 14 Iulie. — Cîte-va dezordine s’au semnalat la Grenada şi la Lagarriga în provincia Barcelona. O bandă armată de tineri fără rost şi-a făcut apariţia la Valdeorras. Madrid, 14 Iulie. De la ultimele mici incidente ce s’aiî petrecut şi reprimate îndată, în toată Spania domneşte o linişte perfectă. — Guvernul supraveghează in mod activ şi urmăreşte agitaţiunile car-liştilor. DEPEŞILE DE AZI Debarcarea ta Porto-Bico Madrid, 14 Iulie.— 0 escadră tare americană a făcut apariţia sa în faţa lui Porto-Rico. Americanii aii încercat să de-barcheze la Bahiahonda de Cuba, dar aii fost respinşi cu perderi considerabile. Madrid, 14 Iulie, — D. Nagnsta zice ca americanii au debarcat la Porto-Rico, pe un punct unde uu «unt trupe, . Washington, 14 Iulie,— Expediţia generalului Miles o plecat Joi din Guantanamo şi a debarcat eri la Guanea de Porto-Rico, după o ciocnire între o şalupă-canonieră şi trupele spaniole cari aii avut 4 morţi; nici un american n'a fost rănit. O parte din americani va încerca să pue mina pe drumul de fer care duce la Ponse. Spania a adresat d-lni Mac-Ktnley o cerere pentru deschiderea de negocieri de pace prin intermediul d-lnl Cambon. In Pacific San-Francisco, 14 Iulie. — Guvernul are de gtnd aă facă din Hono-Lulu punctul cel mai tare al oceanului Pacific şi de a construi acolo cazărmi pentru un tfectiv mare de trupe. Cota apelor Cola apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de eri şi azi 15 Iulie: Eri Azi T.-Severin 3m.7fi 3m 68 GiurgiS 3m.39 3m.32 Galaţi •••••■••• 3m.02 3m.00 ULTIME INFORMATIUNI Călătoria R. S. Regelui 51' ştirea ta Grantza Graniza, 14 Iulie. — M. S. Regele Carol al Romtniei şi A. S. R. Prinţul moştenitor au sosit la 8 ore de dimineaţă. Gara era decorată în mod minunat şi ornată cu drapele ruseşti şi romîneştl. Garda de onoare, înşirată pe peron, era formată de reg. 7 de trăgători din Cens-tochove, cu drapel şi muzică. Printre persoanele cari aşteptau sosirea trenului regal se observa : ministrul Romîniei la Petersburg, Rosetti Solescu, ataşatul militar rus la Bucureşti; colonel baron Taube ; d. guvernator Petrokowsky; d. Ozeroff, şambelan, comandantul brigăzii ; general-major Frantz şi înalţii demnitari civili şi militari. La sosirea trenului, muzica a cîntat un marş, apoi imnul naţional romîn. După salutări, M. S. Regele Carol a trecut in faţa frontului trupelor de onoare, însoţit de generalul-maior Nicolaitff. de colonelul Bernjajrff şi de un numeros stat-major. In act st timp muzica etnta un marş de ceremonie. M. S Regele Carol, A. S. R. Prinţul moştenitor şi suitele lor au dejunat apoi într’un salon al gării. După dejun, trenul regal s’a pus în mişcare, spre drumul Varşoviei, în sunetul imnului naţional romin. La graniţă, trenul regal s’a oprit 40 de minute. Soetirea la Varşovia Varşovia, 14 Iulie.—Tot oraşul este împodobit pentru primirea M. S. Regelui Carol al Romîniei. Gara este bogat decorată cu flori, drapele şi tapiserii. M. S. Regele Carol şi A. S. R. Prinţul moştenitor au sosit la 2 ore şi 55 m. Sunt primiţi pe peronul gării de guvernatorul general, generalul prinţ Imeritinsky; aghiotantul general, vice-amiralul Arse-niew; comandantul fortăreţel de lloma-row; şeful statului-majnr Ponziwerski şi toate notabilităţile civile şi militare. La sosirea trenului, musica a cîntat imnul naţional romînesc, pe cînd compania de onoare presintă armele. M. S. Regele Carol a salutat în mod cordial pe principele Imeritinski, opoi a trecut în faţa frontului companiei de onoare, care a defilat în urmă. După defilare, M. S. Regele Carol, înso ţit de principele Imeritinski şi A. S. R. Principele moştenitor cu vice amiralul Arseniem, s’au urcat în landouri deschise şi 8’au dus la palatul Lesenki, în mijlocul gardului format de trupele garnisoa-nei, aclamaţi cu entusiasm de mulţimea îngrămădită pe stradă. Seara s’a dat un prtnz de gală la Prinţul Imeritinsky şi la 9 ore seara la palatul Lesenki o reprezentaţie de gală la care atî asistat 300 de invitaţi, urmată apoi de o iluminaţie generală a parcului. M. S. Regele pleacă mîine dimineaţă la 9 şi jum. la Petersburg. Din cauza destrăbălatel administraţii a comunei Iaşi, d colonel Botez, consilier comunal, şi-a dat demisia din demnitatea ce ocupa. Ministrul de interne, ne avînd In cotro, a primit demisiunea d Iul Botez. D. Ganea, primarul comunei, care se află la Slănicul lui Moldova, aflînd de primirea demisiuuil d-luî Botez, se va întoarce la Iaşi cît de curînd, consiliul fiind descompletat, în urma acestei demisii. E vorba ca să se efectueze alegeri parţiale, pentru locurile rămase vacante. Dacă vor trece hopul alegerilor romu-nale, colectiviştii au de gînd a face alegerile generale legislative în primăvara anului viilor. In adevăr, in cercurile guvermamen-tale predomină părerea că actuala legislatură se termină la 15 Ftbruarie. împlinind patru sesiuni, aşa că la această dată Corpurile legiuitoare trebueso închise. Budgetul va fi depus la Cameră în-nainte de sărbătorile Crăciunului şi votat în cursul lunei Ianuarie. Vrabia mălaiu visează.. Generalul de brigadă în res^rvă Hera-larnb Nicolae, din serviciul aitileriel corpului II de armată, a fost şters din cadrele acestui corp, după cererea sa, avînd vlrsta de 71 ani. Iu corpul telegrafo-poştal aft fost avansaţi ca impiegaţi auxdiarl cu 80 lei lunar, candidaţii Cliristescu I. Niculap, Apostol D. Nicolae, Morfzun Dimitrie si candidatele Raicu Eufrosina, Ciocazan Elena, Larnbru Elena şi Ştefănescu Ionela. Ziare'e de pes^e munţi Înregistrează ştirea că d. dr. Alexandru Mocsonyi va fi numit comite suprem al comitatului Caraş Se-verin, din Banat. Tribuna, lnregistrlnd această ştire, se în-doeşte de veracitatea el. D. An. Stolojan pregăteşte un proiect de lege pentru modificarea regimului silvic. Consiliul comunal din Galaţi dăduse, acum cît-va timp, un vot prin care hotăra cumpărarea caselor Lambrinidi, din localitate, pentru a sluji de palat comunal. In aceste case este instalată acum Curtea de Apel. Ministrul de interne a infirmat Insă votul consiliului, care atunci a făcut recurs la consiliul de miniştri. Consiliul de miniştri a menţinut însă ho-tftrîrea ministrului de interne. Se vede că gheşeftul ce’şl pregătea primarul din Galaţi, era prea lat de tot. Luni seara s’a Înttmplat şi la Iaşi ace- laşi fenomen, care s’a petrecut şi în Bucureşti şi Galaţi. Pe la zece ore a Început a cădea o ploae de glndacl care a ţinut vre-o donă ceasuri. Nu puteai trece pe stradă de mulţimea glndacilor. Pentru serviciu unui biurou în Capitală se cere un tîuăr absolvent al şcoalel «le corn eroi u şt un bun contabil, «le origina romîn, francez, sau german. A se adresa la administraţia a-cestul ziar. DIMITRIE ENESCU Restaurant şri <3-i-ă(lină CIJ BUCĂTĂRIE ALEASA Bucureşti, St r titlu Sftttfu Ionică Mersul Trenurilor Placarea din gara d« Nord | 8oslrea Tn <3 ir* de Nord Nomele Staţiunilor Dlm. Numele Htatlunllor Dim. Pa -tâsa-G.-Lung • • • 6«° (Iftlap-PIoeştl .... Glulniţa Saligny • • • O tinopol-Constanţa • Cos 700 i) BndapeRta-TItu • • • 5 50 Pîo*ştT-IaşY 710 Lem'ierg-Ploeştl • • • 0** Tltu Smîrda Unghenl-Ploeţtl . • . 7» >) Ploeţtl Braqnv. • • • 74a Pu deasa-G.-Lung • • 10» C'*mana-Smirda • • • 800 Călăraşl-Slobozla • • 10« PloeştT-Vl«na • • • • 9>o Smîrda Comaua • • • 10» PitDştI-Londra • • • • 11“ *) Teoucî-Ploeşt! .... 10» « Ploeţtl-Galaţl • • • • 11« C-tinopol Constanţa • ll» Budapesta.Ploeştl • • 11» PI- eşti-Braşov . . . 3“ Parls-PlteştT H40 Ololmţa-Gonatanţa. • 8 « seara Co istanţa-G-tlnopol • 4*1 i) Br.şov-Ploeşll.... laP* Ciulniţa-Sloboila • ■ 510 Oonstanţă-Oiulnlţa • • 12» Ploeşt,I-BudapD8ta • • 6«o Londra-PiteştI. • • • 4 w *) Pit<*t}tlP*ri» 5“ Gal aţî-Ploestl .... 6® Oomana-Glura'iu. • • (J00 Vîrclorovft-Titu • • * 74S PloeştT-Galaţl • • • • 8» Smîrda-Comana • • • Braşov Ploeştl. • • * 8» Ploeştl UughenI • • • yia Viena-Ploeştl .... 910 Ploestî-Lpmberg. • • 10“ Constanţa Glulniţa • • 9» Ploeţtl Galaţi • • . . 1130 Iaşl-Ploeştl IO»® Oonatanţa C-tinopol • 705 4) Parls-Tltu 4) Tlto-Budapesta • • • 11«0 C -Lung-Tltu. .... 10*5 *) Acest tren oiroolS numai >) Aoest tren circulă numai Miercurea. Miercurea. *) Aoest tren circulă numai f) AT**st tren nu circulă de Duminica. cît Duminica. •) Aoest tren no circulă de 8) Aoest tren nu circulă de cit Joia. cît Joia. 4) Acest tren nu clroolă de 4) Aoest tren nu olreulă de cit Duminica. cît Duminica. Dr. Ioan Calinciuc Marienbad, Vila Columba V I S Aăuc la cunoştinţa tuturor, că m’am ret rut* tic la «Uoenl Modem* XV nilXTHV MOTIVE tic Slvl-T.iTi: ci pentru a crea in Calea Moşilor Vo. IBS, împreună cn t1-l. Profeetor Arphiremeu• un liceu care va nervi tle model al, şeoale-lor particulare tle Băeţi. Dr. MAKCKI. BBÂSDZ 102, Calea Moşilor, 102 Băile Strunga (lingă Ti^-gu Frumon) Afl poziţie splendidă, in pădure seculară, sunt luminate cu electricitate. eamre mobilate şi sat la 10 min., camere izolate în pădure cu bucătărie şi mobilate ori nemobilate. I. Băi tic pucioană, foarte tari, contra reumatismului sifilisului, scrofulei. scio-titei, gutei şi tuturor aprinderilor vecin. II. lărolerapie după toate regulete moderne, contra nevro-asteniei şi ori cărei slăbiciuni mal ales că se combină cu cura de apa tle fier bicarbonală ce are Siringa. III. Intila'aţiuni tle aer comprimat centra asmei. boalelor de git şi de urechi. Ttehnica Idroterapiei se execută de D nul G BIGOBOVICI, asistent în Stabilimentul de Idroterapie al D-lui Winternite din Viena. Massorl speciali. D. Profesor Dr. Bogdan de la Uuiversitatea din Uşi dirigează băile. D. Profesor Dr. N. Manolesm curează boa-lele de ochi şi urechi. Băile se deschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Inforraaţtunl Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—0 p. m. BANI CU ÎMPRUMUT li.000.000 Lei, de dat cn împrumut pe timp de 5 ani de zile, chiar pe simplă iscălitură de mină. Persoanele onorabile se pot adresa în scris D-nului iouy WALTERS, 120 Whitfield-Sfreet-London W._____________________ Dr. Nicolae Comşa Medic Romîu « Veinhaus» Karlsbsd Sprudegassel BUCUREŞTII-NQUI Societate cooperativă de credit, de economie, de constrncţinnî şi lucrări publice şi private 200,000 jOapitel Pentru înlesnirra subseriptorilor se aduce la cunoştinţa generală că subscripţiunea acţiunilor acestei societăţi se poate face atit la_w SEDIUL SOPIETAŢEI Calea Victoriei Vo. 196 cît şi la Banca tle Neomp. tliix Bucureşti (Societate anonimă, capital 2,000,000 lei) Strad» Smlrdan Mo. S Acţiunile sunt numai de 25 lei una. din care primul vârsăraînt de 10 lei, iar restul plă-tibil în rate de 5 lei ; la 1 Iunie, 15 Iunie şi 1 Iulie a. c. Subscripţiunea se va închide irevocabil Joui 4 (16) Iunie a. c. la ora 6 p. m. Sunt rugate toate persoanele, cari deţin buletine de subscripţiune. a le înapoia sa« la sediul societăţii saO la Banca de scont din Bucureşti înainte de închiderea subscripţiunei, însoţindu-le de primul vărsămînt p-. ban din Bucureşti; Juliu Seculici, Director general al societăţel de asigurare Dacia Romînia; J. Staehli, baneber ; Petru Grădişteanu, Senator, fost Viee-Preşedinte al Senatului, Advocat, Membru în consiliul de administraţie al creditului funciar urban din Bucureşti; Alexandru Vericeanu, Senator, Avocat, fost Ministru, Profesor onorar )a Universitatea din Bucureşti, Censor )a Banca Naţională ; Grigore Andrones-u, Sub-drieclor la creditul funciar urban din Bucureşti, Avocat, fost magistrat; Alexandru Mareş, Inginer Ja Căile Ferate Romîne ; Toma Dobrescu, Arhitect; I. G. Saita, Secretar al Camerei de comerciO din Bucureşti, Avocat ; N. Bosilescu, Profesor la Universitatea din Bucureşti, Avocat. Iar censorl şi censorl supleauţl sunt d-nil: Grigore Triandafîl, Avocat, fost Minis'ru, membru în consiliul de administraţie at creditului funciar u-ban din Bucureşti ; Teod r Ştefănescu, Director al Bancel Naţionale a Romîniei, Profesor la şcoala superioară de comercid din Bucureşti; Vasile Lascar, Deputat. Avocat, fost Ministru. President al consiliului de administraţie al societăţel «Tramvayul Noii; Aristid Pascal, Senator, Decan a1 Facultăţel de Drapt diu Bucureşti; N. A. Papadat, Avocat. MAS INE AGRICOLE şi INDUSTRIALE f Watson vVoUELL is-St«-Acaoemieî-is-- Bucurescî ia-StR'Academiei- 1A- Laboratorul de chimie Biologică, şi Industrială Dr. Bugeac şi Dr. Edeleanu 22, STRADA ŞTIRBEI-VODĂ, 22 Analine de arini şi lichide palholoţjice Analise de vinuri «Ie substanţe alimentare, «le minerale, cărbuni şi petroleuri Analyse de ape potabile, minerale şi industriale ST UD 1 ARE şi ÎMBUNĂTĂŢIRE de py'ocedeurî industriale — Serviciu zilnic special pentrn coletele ce sosesc prin poşla. — m i Băile Minerale Sărate Monteoru Slaffiunea se decchide la 15 Iunie Apele Isvoarelor din comuna Monteoru, districtul BuzăO, graţie eompoziţiunel lor minerale, fiind constatate, superioare apelor de la Hal şi Creuzenab, se întrebuinţează cu mare succes, cele Iodo-Cloro-Alcaline, contra maladielor femenine, Limfatismulul, Scro-lulo, Tuberculoasei, Reumatismelor şi Rachitismulul, iar apele Cloruro-Alcaline şi Sulfuroase, contra erupţiunilor cesematice, maladielor cronice, ale gltulul, nasului şi manifestaţi-uniler sifilitice. Hotelul Il&llor, confortabil mobilat, lncniriază camarile cu două paturi a 100 lei lunar, iar camerile cu vestibul şi trei paturi a 15o lei. O Baie minerala caldă eu un lefl In lunile Iunie şi August, iar In cursul lunei Iulie, 1 led şi 50 bani. Băile Minerale reci cu duşi, 1 lefl. Restaurantul Hotelului servă bucătăria aleasă şi bine preparată, cu preţuri de lei 3 pe Ei, dejun şi prjnz la Tabledot, Consumaţiunile cu preţuri modeste, ficsate pentru tarif. Direcţiunea medicală a Stabilimentului este încredinţată d-lul dr. Thomescu, profesor ia Universitate, medic primar la Spitalul de copil. Pentru ori-ce informaţiunl se vor adresa la administraţia Băilor, comuna Monteoru, districtul Buzna, safl la Domnnl Doctor TnOMESCF, Slratln ItnUnnă, IB Bucureşt». , â www.dacoromanica.ro Printr’o simplă Cartă poştală se comandă la Fabricele Romîne Unite Strada Fecioarei No* 9 SAPA. GAZOASA da mare 8 bani, sticla mică 5 banî APA ALCALINA (înlocneşte Boi Tisul şi Gieshiibltr) STICLA 20 BANI fabricate în modul cel mal liygienic cu apă perfect \ sterilisată trecuta prin un f JUjfef. system triplu de filtre din cele mal perfecţionate. Punc^u^ de ve(3ere _ ^ |pjslhî^ al eftinătăţeî şi calităţel ele înving orl-ce concurenţă. EABRICELE ROMÎNE UNITE DE Băuturi gazoase şi Acid carbonic lichid Societate Anonimă.—Capital «‘49.000 tei 41 Ţuică de Florica | 11 Lacrima ‘ de Prune 11 I Ţuica de Goleşti [__î (Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş) . 'ţuica este fabricată din prune; singură ne* vătămătăre sănătăţei; cel mai bun apetissant. EnglezescI de Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargere! Nu trebuie să lipsească, din nici o casă Mare Depozit la gara Goleşti Cererile pentru en oro* mă *e aitrenexe la ION n. HĂ O Vh ESC V, — Mite Şti. steel \fl5H Fabrica x I I*liillips A Son Biriningliam DEPOSIT LA w WALTER T FRANKISH *»■ I>eposit tle Maşini Agricole Representant general al Fabricel WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 Binronri şi Magazine: Calea Griviteî. No 22 1 ® Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb —robinetărie, fdrometru, Water-olosete, băi, lavabouri, tot-â l'fgoat, spălătorii, etc. Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor C'hmuberliMid, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săO local; cu această ecasiune bitirourile şi magazinele sale vor fi mărite m mod considerabil. Hal mult de */» de eeeol au ceea proclamă superio* (atea sa in tratamentul de gutural, iritaţiuuel peptului, I «fluenţa, dureri reumatismale, acrtnttturl, răni, v&ra&twrl, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor._________ Tipografia EPOCA execută tot felul de luorârl atingătoare de Tipografia EPOCA execută tot felul de luorârl atingătoare de acea stă artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ________Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.____ Nu cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole Înainte de a vizita CEE MAI MARE B E P O SIT BE TOT EEEUE BE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TH. FLOTHEK DIN GERMANIA Bucureşti. - Strada Bibescu-Vopă, I¥o. 1 şi 3 (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti Din Renumita Fabrică TH, JFX 4i TMIEII Premiate cu MEDALIA HE AER la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrău în 1891. NOUA „Flother” Model 1898. Patentată j$Sk 1W* Prevăzută cu Triplă. U ură filon re. Trei Vinturi ceea-ce nu posedă nici o treerâtoare de orl-ce alt system existent, şi Tobă pentru bă* ^ tut Porumb aplicabilă numai la TREERATOAREA „ELOTHER* “ 1 , I batînd p© zi 150 piuă la 200 chile mari de porumb, cu sad fără foi. MAŞINELE treerâ mult, curat de mălurâ PLUGURI UNIVERSALE 'BS 1SW PLUG UR Cele mal bune {1 solide, construite nnmal din oţel Cn a> g ţi t BrWare.- Te PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB Semănători, manuale în lat şi în rîndurl. Trioare originale „HEIB« în toate mări. mile cele mal bune existente. Vînturători, transportabile cu aparat de matura. Oreble de fin,—Maşini de tăiat paie şl Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi cîmpuri şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Xăvăluci. ***** de reservd. - Muşamale - Mastne de scdrmdnat lind secerătoare simple „CONTI] scos Dive de postav, R UT T /t ¥ >6 Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3. —Bucureşti www.dacoromanica.ro