SERIA II—ANTJL IV, No. 814. NUMĂRUL 10 BANI A HO IM A MKMTHtj H încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an în ţară 30 lei; In sl>-einătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZAl HKHACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 Ediţia a treia TELEFON MEBCURI, 15 IULIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI ~ A \ VA’UI AnunciurI la pag. IV , 0.30_b. lima * » » HI.........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul IUN NUMĂR VECHIu 30 BANI ' A iHAAMtS ÎTI* A ŢtA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Financiari liberali? Liberalul este om de afaceri, a-acesl merit îl recunoaştem. Alta este însă a fio m de a faceri şi altaa fi financiar în sen/.ul omului de Stat. Liberalii au foarte mulţi oameni de afaceri şi nici un om de finanţe. Trecutul lor de la 1877 şi pînă astă-zl, dovedeşte ceea ce afirmam. Şi, dacă ar fi ca să intrăm în detalii, lucrul ar fi lămurit chiar şi pentru acel cari nu au urmărit mişcarea noastră politica şi financiară în cel din urmă douăzeci de ani. . Liberalii se laudă că au înfiinţat o mulţime de institute de finanţe. Aşa este. El afi întemeiat Banca naţionala, şi o sumă de societăţi industriale şi comerciale. Dar, dacă au înfiinţat Banca naţionala, I. Brătianu şi Carada au avut în vedere o necesitate de curat expedient de proaste finanţe, şi nu alt ceva. Iar modul cum Banca naţională este condusă, dovedeşte cu prisosinţa că necesităţile de Stat sunt a cincea roată la căruţă. De altminteri, bazele pe cari Banca naţională este aşezată, probează că întemeetoril el nu s’aQ gîndit a face o Bancă de Stat. Să nu se uite că înainte de a înfiinţa Banca naţională, liberalii aO emis pentru 20 milioane bilete garantate în moşiile Statului. Ce fel de operaţie era aceea, dacă nu pur de oameni de afaceri, aflaţi întîmplător la cîrma Statului? Care era ideea conducătoare, ideea de Stat, ideea statornică si solidă în aceasta fabricaţie de lilrtil în valoare de 20 milioane? Nici una. Dovadă că, imediat ce afl găsit ceva mal bun, liberalii au repudiat-o, transformînd biletele ipotecare în biletele nouel Bănci naţionale înfiinţate. Au înfiinţat liberalii multe instituţii şi societăţi industriale şi comerciale. Aşa, fabrica de liîrtie de la Letea, diferite societăţi de petrol, asigurare, etc. etc. Nimic de zis din punct de vedere al impuţ-ziel activităţel ţârei pe această cale. Dar de cînd, întrebăm, aceste creaţiunl, pot forma întemeetorilor meritul de oameni de finanţe de Stat, de oameni politici ci; yedprl financiare ? In alte ţări, toţi întemeetoril unor ast-fel de instituţii şi întreprinderi, nici nq îndrăznesc să facă por liticâ, întru atîta politica este deosebită de ast-fel de specule financiare. Şi, dacă fac politica, — politica for eşţe pusă la carantină, ca a tuturor oamenilor de afaceri. La noi, liberalii şi-au făcut un dar iată că o recuiţose şi fiborall ca cel din jurul ziarului Drapelul. fu uumărul de la 14 Iulie al acestui organ naţional-liberal, se constată toate cele de mal sus şi se trage următoarea încheiere, care nu are nevoie de nici un co-mentar < *Am ajuns aşa dar să stăm mai rău ca ori cînd cu streinătatea, tot aşa de răii ca şi pe vremea cînd n’aveam independenţa, regalitatea şi specialişti în afacerile streine 4cest fiasco complect al guvernului in ce se lăuda el că e mai tare, va avea con-secinfi însemnate, că el îi ridică ori-ce pretext de a mai sta la putere. Priceperea in politica externă era menită să acopere nepriceperea în cea in ternă şi să îndreptăţească şederaa la putere a guvernului. Yremea a dovedii că această pricepere era nulă, absolut nulă, că babilonia şi neputinţa dinăuntru se asocia cu ruşinea, pagubu şi umilinţa din afară. E o legendă oare se duce, ca şi guvernul care i-a dat naştere—trebne ia piară $i guvernul o dată eu peirea legendei ce-I susţinea, căci nc priwejduesc cele mal mari Interese ale ţărei* întrunirea comisiei consultative pentru Exposiţie N’am avut curiositatea să socotesc numărul membrilor numiţi în comisia consultativă, pentru participarea Romîniei la marea exposiţie din 1900. Şi cred că nu greşesc emiţînd părerea că nici d. Stolo jan, sau d. Take Protopcpescu n’au făcut această socoteală. Prin urmare, nu pot spune cititorilor numărul exact al membrilor acestei comisii. Unii afirmă că acest număr trece de 400, alfii îl ridică la 700, iar alţii ’şf dau cu gîndul că fericiţii numiţi în această demnitate ar fi mai mult ca o mie. Această pluralitate de păreri ne ar fi dat dreptul să credem că chestia număru lui membrilor din comisia consultativă ar fi din domeniul afacerilor misterioase, cum de alt fel sunt multe lucruri sub colectivişti, dacă un fapt intîmplat eri n’ar fi venit să ne lumineze. Membrii acestei comisiuni aii fost convocaţi, adică, pe ziua de eri, în sala Se natului, ca să resolve mai multe ches iiuni, dintre cari, cele mai principale, erau: Discursul d-luî Stolojan ; Darea de seamă a d-lui Poni. In afară de aceasta, comisia centrală consultativă avea să se pronunţe asupra prea interesantei chestiuni: care va fi numărul sub-comisiunilor şi ce atribuţiuni vor avea ele. Vedeţi, că mu de geaba aii fost întruniţi domnii aceştia, nu de pomană se vor mai cheltui, din nenorocitul acela de un milion şi ceva, pentru expoziţie, o sumă bunicică cu diurnele. Şi ce 8’a Intim plat ? S’a intîmplat că n’aii răspuns la convocarea ministrului de domenii de cît 125 de persoane, atit şi nici unul mai mult. Şi de unde ne aşteptam—cum era şi firesc—ca să vedem la o ast-fel de întrunire care priveşte mai mult pe negustori, adunaţi mai mulţi negustori, n’am văzut de cît deputaţi şi senatori. Primnl punct din program Dar, in fine, domnii aceştia s’au deranjat, pe aceste călduri, să se adune in sala Senatului şi mulţi din ei au făcut acest sacrificiu ca să asculte primul punct din program . discursul ministrului de domenii. — Să vedeţi, spuneau unii, conu lake va pronunţa un mare discurs economic ; o să epateze lumea. Iar conu Take, văzlnd că întrunirea a făcut fiasco, a ţinut un discurs care a durat numai doue minute, discurs prin care a mulţumit pur şi simplu domnilor membri că 8'aii «grăbit să răspundă invitaţiei sale». — Dacă-i vorba de tragere pe sfoară, nevenind voi la întrunire, de ce mm v’aşi trage şi eu pe sfoară, netinînd nici un discurs ? S’a ales apoi biroul. Şi pe urmă d. Poni a început să citească darea sa de seamă şi... tot mai citeşte încă. Asta a fost întrunirea de eri a comisiei consultative. întrebarea e : domnii membri ai acestei comisii încasează ceva diurnă ? DIN STREINATAlE Incident monarhic Mare eraoţiune in toată Germania, din cauza unei neînţelegeri intre contele Ernest de Lippe-Biesterfeld şi ragentul principalului Lippe-D t-mold, şi împăratul Willielm II. Contele Ernest se simţise jignit fiind-că ofiţerii garnizoanei din Detmoid nu salutai! pe fiii şi fiicele sale şi nu le dedeafi titlul cuvenit. El chemă pe generalul comandant şi-I făcu ob-servaţiunl. Generalul răspunse că are ordin de la şeful săă, împăratul, să nu facă onoruri de cit regentului, nu fami'iel sale. Contele Ernet trimese împăratului o scrisoare, pllogîndu-se de purtarea ofiţerilor, scrisoare la care primi următorul răspuns telegrafic : «Generalul meii are ordin să dea regentului ce se cuvine regentului, nimic mal mult, nimic mal puţin. In colo, nu tolerez tonul pe care-1 întrebuinţaţi in scrisoarea voastră. Willielm. I. şi B. Incidentul acesta a ajuns in presă, şi a provocat o vie emoţiime. Se zice că contele Ernest ar fi supus cazul celor-l’alţl regenţi germani, a’răgiudu-le atenţiunea că ceea-ce i se intimplâ lui astâ-zl, li se poate tatîmpla lor mîine. Piuă acum nu se ştie încă ce e adevărat din toată această afacere, şi opiniunea publică cere să se publice atit scrisoarea contelui Ernest de Lippe-Biesterfeld, cit şi telegrama împăratului. Ministerul principatului Lippe a publicat iu «Tăgliche Rundschau» din Berlin un comunicat, declarind că e cu totul strein de faptul că incidentul a ajuns in presă. Pânzele supărării Cu ocaziunea aceasta se aminteşte că, intre curtea din Berlin şi cea din Detmoid exista mal de mult o adlncă supărare. împăratul vroia să puie regent pe cumnatul sfiâ, principele de Schaumburg-Lippe. S’a ridicat insă contele Ernest, pretinzind că el are dreptul la regenţa. Tribunalul arbitrai, prezidat de regele Albert al Saxoniel, a hotârît că contele de Lippe-Bies-terfeld trebuie să fie regent. împăratul Wîlhelin a manifestat atunT contra hotârîril arbitrilor, trimeţind cumnatului săQ a depeşă, ce s'a publicat, in care spunea că principalul n'ar fi putut avea un regent mal bun decit el. De atunci, cea mal mare răceală domneşte Intre Berlin şi Detmoid. Sa aşteaptă cu nerăbdare sfîrşitul acestui incident. Forelgu» TRIBUNA LITERARA __ . ^ -afl» Pas&rl calatoare... — NOTE DE'VARA. — ’ Mare e numărul acelora cari, în lipsă de ceva mal bun, cutreeră oraşele de provincie, sub scutul Thaliel, Indurlnd cele mal mari strîmtorărl spre a-şl vedea numele pus pe afişul unei reprezentaţii, hrăniţi de cele mal multe ori numai cu dulcea conso-laţie că fac parte din numeroasa familie a artiştilor. Cel mal mulţi dintre el, însă, sunt oameni a căror fire nu se potriveşte, nici pe departe măcar cu meseria pe care şl-ail luat-o, din ambiţie. In cea mal mare parte sunt viţioşl, lipsiţi de cele mal elementare cunoştinţe, oameni ordinari In toată puterea cuvîuiulul, cari şl-afl propus să clş-tige glorie şi sâ’şl ţie vieaţa pe spetele unul public lipsit de orl-ce pricepere In materie de artă. Din această pricină, aceşti «artişti de provincie», aceste «păsări călătoare» cum sunt numiţi, ati fost în tot-d’auna priviţi de bucureştenl, cu o nuanţă de ironie, dacă nu de dispreţ. Cunosc însă unul—şi cine din Bucureşti, In afară de elită, nu’l cunoaşte ? - un artist bătrîn, căruia nu i se potriveşte tiparul comun, al cărui talent e real, şi a cărui popularitate în ţară e mal Întinsă de cît a ori cărui alt. Vreafl să vorbese de Burienescu. Ctţl dintre tinerii veniţi In Bucureşti din provincie nu’şl aduc aminte de vremea cînd, fie în clasele primare, fie In primele clase de gimnazii!, săreai! saii se urcail pe ulucile grădinelor publice din oraşele lor spre a vedea şi auzi pe Burienescu ! Si. totuşi, nu s’a scris nimic despre dînsul! Ei! mi-am jertfit clte-va seri cu scopul de a face studii asupra acestui artist atît de mult ignorat de presa noastră şi, nu’ml pare rafl de vremea perdută. Burienescu e un artist adevărat, care nu «epatează» pe consumatorii d-lul Mitică Georgescu, numai cu glume triviale, ori cu un joc de scenă grotesc; el e artist înnainte de toate, şi talentul lui se revelează !n fie-care vorbă, îu fie-care joc de mimică, In fie-care spirit, intercalat de la sine după împrejurări şi aşa de minunat, Incit aplausele publicului, atit de numeros în fie-care seară, par că nu mal atî să contenească nici o dată. O ! (îţi artişti mari, încununaţi de lauri, n’ar putea să fie geloşi de aplausele calde, sincere, spontanee, pe cari acel publie mal mult saii mal puţin cult le hărăzeşte bă-trînulul artist. DinViăduful Mamei, bravîndu-şl vlrsta sa înaintată, Burienescu a făcut o creaţie cu care s’ar putea făli orl-ee Teatru Naţional, şi talentele cele mal distinse ale comediei noastre ; în Iosif Rămurea ca şi în Sganarel — din Căsătoria forţată a lui Moliere — e admirabil; In Tîmpilă din localizarea Recrutul, te face să leşini de rls prin dibăcia cu care a ştiut să prindă tipul unul recrut ţigan, tîmpit cum Tarată şi numele. Burienescu e de origină din oraşul Roman, s’a născut la 184(5, din părinţi comercianţi, şi după ce a fost cit va timp funcţionar în oraşul sat! natal, a intrat In teatru, In nişte Împrejură I nostime de tot. Iată cum îmi povestea intr’o seară bătrlnul artist ponular. — Era pe la 64, clnd a venit In Roman o trupă din Iaşi. compusă din vr’o două zeci de artişti buni. La reprezintaţiile lor, eram angajaţi ca statiştt efi şi cu un prieten Pe-chea Atexandrescu (uzi artist societar la Iaşi). După plecarea lor, ce ne vine nouă —mie şi lui Pecliea—Intr’o seară ; hal, măi, să dăm o reprezintaţie! Mă rog, ne credeam artişti absoluţi... o dată ce fusesem statiştl, în trupa de la Iaşi! Ne trebuia îosă femei, ca să putem juca ceva. Hotă-rîm să dăm Doui ţărani şi cinci cirlani. Pechea, cum era băiat drăguţ, tlnăr, a lio-tărlt să joace el pe o femee ; pentru a doua am găsit pe nevasta unul chelner, Svarţ, frumoasă de pica, şi cu un glas, ca mierea de dulce... După multe stăruinţl o convingem, şi Începem repetiţiile... Cu Doi ţărani şi cinci cîrlani, prepararăm şi o dramă tutr’un act; Oscar Banditul. Prima repre-sentanţie a dat o mie de franc) bani ghiaţă, ctştig. Publicul ne făcuse ovaţii... Şi repre-sentaţia aceasta m’a făcut să fiiik ceea ce sunt şi astă zi». Din Roman, Burienescu Începe să cutreere provinciile, rar ca angajat In vr’o trupă, mal în tot d’auna ca director. A cutreerat toate oraşele ţării, afară de C.-Lung şi Botoşani. A fost prin Istnail, Bolgrad, Varna, Rusiiuc, apoi Braşov, Făgăraş, Blaj, etc. A jucat pe vremuri cu Millo, cu Gr. Ma-nolescu şi cu mal toţi artiştii de seamă pe cari i-a avut ţara noastră. N’are de cit 4 clase primare, şi drept cursuri de conservator, a luat lecţii de la răposatul profesor şi artist el însuşi, Gal-lino, din Iaşi, care ’I remarcase într’un rol de naiv. «De la Gallino, spunea artistul, am Învăţat să pricep ce va să zică teatru.» După lecţiile răposatului profesor, Burie-neseu debutează, la Teatru Bossel, In primul săO rol de forţă : lasinsky, din drama Petru cel Mare. Burienescu a îutîmpinat multe, a îndurat multe mizerii, In lunga sa carieră, dar www.dacoromanica.ro pretutindeni a lăsat amintiri frumoase, şi lu rlndul directorilor de Teatre de provincie, el ocupă locul celjd’lntîifl prin corectitudinea şi onestitatea sa. «Pot să spun, zicea cu mîudrie artistul, că n’am lăsat datorie nimănui un bau, şi n’am făcut pe nimeni să se pllngă de mine». Bâtrlnul, dar încă vigurosul artist, şi-a adorat meseria, şi a văzut lntr’însa mal mult de cit un mijloc de a face lumea să petreacă. Din repertoriul săfl preferă piesele cari afl ceva instructiv şi moral lntr’lnsele. El a compus şi mal multe piese pe care marele public al Bucureştiulul a avut prilej să le aplaude ; dintre acestea citez : Teatru in Teatru, Hai să rîdetn, Şniţel Cismarul. Tata cu două fete, Tîndală şi Dracu, Bagă de seamă l etc. Pe lingă talentul pe care ’l posedă, Bu-rieneseu e Înzestrat cu o inteligenţă vie, şi cu un dar de vorbă, care te face să nu mal pleci de lingă el. _ Eram să uit însă unul din motivele principale ale popularităţii lui. Doina clntată din coaje de mesteacăn. In aceasta e neîntrecut, ba chiar, e siligurul care a putut pînă acum la noi să ciute cu atîta măestrie, cu coaje de mesteacăn, duioasa şi seculara melodie de predilecţie a poporului nostru. Nimeni nu s’a mal văzut încă pînă acum la noi, să scoată dintr’o coajă un cîntec atît de frumos. Artistul datoreşte această învăţătură, unei simple lntîmplărl. Iată cum o povestea însuşi: «Iutr’o zi, fiind la Slănic, în Moldova, mă plimbam singur prin pădure, şi, trecînd pe lingă un mesteacăn, rup o fâşie din coaja lui, aşa, fără sâ’ml daii seama, şi trec mal departe. Fiind-că ştiam să ciut din frunză, am băgat, din distracţie, în gură, o bucată din coaja ruptă şi, de odată aud un ton... Mal suflu, iar... văz că merge miuunat. Şi de atunci am început să ciut... Nimeni u’a putut pînă acum să îuveţe să cînte din coajă... Odată am pus 600 de lei la prinsoare, dar de geaba... Un artist de la Teatrul Naţional era sâ’şl rupă pieptul su-flînd, dar tot de geaba . » După o eutreerare a ţării timp de 40 de ani, aproape, şi mal în tot-d’a-uua cu deosebite trupe puse sub direcţia sa, acum joacă în grădina Mitică Georgescu, cu o trupă de opt persoane, dintre care ca element bărbătesc, trebue să pomeniri pe d. S. Aurelian, tînăr inteligent, cu multă siguranţă în rolurile lui şi înzestrat cu o voce destul de drăguţă, minunat în primul filosof din Ma-riage for că, în Iohan din Şniţel Cismarul şi mal ales în monologul Ordonanţei. D nia sa pe o scenă de elită poate ar fi putut să-şi desfăşure talentul pe care acum îl lasă să se înăbuşe. Ca elemente femeeşîl sunt d-na şi d-ra Burienescu, d na Mihăilescu, şi încă una al cărei nume îmi scapă. ...Se scrie în presa noastră coloane întregi pentru toate nimicurile, pentru orl-ce Cabotin care a ştiut să se vîre sub piele unul personaj influent şi să apară pe scena Teatrului Naţional; de ce n’am pomeni o dată şi de unul care de 40 de ani, poate a adus în ţara aceasta mal mult folos de cît cea mal mare pai te din «artiştii» ridicaţi în slavă de eminenţii noştri critici teatrali Al. Antewireauii. OFOHMAŢH Ce apă beau bucureştenii însărcinat cu facerea analizei bacteriologice a apel ce se debitează in Capitală, d. dr. Proca a piezintat un interesant raport. * * * «Apa din conductele oraşului, spune d. Proca, conţine, în termen medio, un număr de bacterii aproape de şease ori mal mare de cît maximul admis pentru o apă potabilă. Iu adevăr, acest maximum este de 100 bacterii la centimetru cub, pe etnd apa noastră din conducte coDţine în mijlocie 580 germeni la a-ceeaşl cantitate de apă, după cum rezultă din examenul a 30 probe luate in diferite zile din reţeaua de conducte din oraş. «Intre bacteriile dezvoltate nu s’a găsit bac-cilul tifle, dar unele specii s’aQ arătat patogene pentru şoareci şi epurl, iar alte specii reprezintă baccile gazogene, cari se apropie mult de baccilil comuni al intestinelor.» Din examenul, la intervale regulate al apel, d. dr. Proca observă că numărul bacteriilor se ridică brusc, în uuele zile. Cău-tind sâ’şl dea seamă de acest tapt, d-sa a FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 4 V. KOROLEKKO Visul lui Makar — Poveste yacută — — Cîte sticle, zici ? — Patru sute, răspunse popa lvau după ce şl-a aruncat ochii asupra catastivuluJ. Fie! Dar acestea afl fost în adevăr cu rachifl ? Ele aveaii trei părţi de apă la un singur sfert de votkă adevărată, sporită încă cu alte otrăvuri. Numărul era aşa dar mărit cu trei sute de sticle. — Spune adevărul întocmai ? întrebă pe popa Ivan, bătrînul Toyone, pe chipul căruia se mal zăreai! urme de nemulţumire. — Curatul adevăr ! răspunse cu grabă popa. Makar continuă. I se impută, zice el, că şl a sporit numărul prăjinilor tăiate, cu trei mii ? El, fie ! Mărturiseşte că n’a tăiat de cit şal-spre-zece mii... Dar oare nu ’l de ajuns ? Ba Încă, în acest număr sunt cuprinse cele două mii pe care le-a tăiat în timpul cînd murea prima sa femeie... Cu toate acestea examinat condiţiunile, în cari funcţionează filtrele de la Arcuda şi starea Dîmboviţei în sus de basinele de decantare. * * * D. dr. Proca constată că apa filtrată se amestecă, de la origină chiar, cu apa care este numai decantată, din cauză că debitul filtrelor este prea mic faţă de nevoile capitalei. «Cu eît trece mal mult timp de la curăţirea unuia din bazinele de filtrare, eu atît el devine mal impermiabil şi debitează mal puţină apă curată, din punct de vedere bacteriologic. In acest caz, apa decantată pătrunde In conductele din oraş, diluata mal puţin, ceea ce face ca numărul bacteriilor la 1 c. c. să devie mal mare. Creşterile bruscl, deja semnalate, coincid în adevăr cu timpul In care un bazin de filtrare, devenit impermeabil, e scos din funcţiune, spre a fi curăţit, după cum ne-am convins prm in-formaţiunile luate de ia Bicu». * ♦ * Asupra apel rlulul, constatările d-lul dr. Proca sunt extrem de îngrijitoare. In apropiere de bazinele de decantare, ea este cu totul turbure, avlnd culoarea şi constistenţa bragel. Iu dreptul satului Joiţa, la podul unde se scăldaţi nişte copil, apa cuprindea — la 1 c. c. — cifra colosală de 22.000 bacterii. «La o depărtare de 800 m. în sus,—continuă d. dr. Proca,—începe satul Joiţa, aşezat pe o coastă puţin ridicată, «care permite scurgerea, in Dîmboviţa, a apelor meteorice, după ce spală o parte din sat. In vecinătatea imediată a glr-let încep case ; în primul loc se găseşte curtea proprietăţel d-lul Gr. Cerkez; curtea se coboară plnă la vre-o 3 metri de albia rlulul, unde s’a îngrijit să se facă o mocirlă murdară în comunicaţie directă cu Dîmboviţa, printr’un şanţ îngust. D’alungu! malului puţin ridicat în această parte, oamenii îşi fac trebuinţele; în acest punct al girlel se scaldă de obicei locui toril şi mal ales copiii. De alt-fel în toate satele mărginaşe Dîmboviţa este bala locuitorilor. Une-orl se spală şi rufele la gîrlă. «In acest sat atît de apropiat de bazinele de decantare, in atingere imediată cu Dîmboviţa şi foarte bine pus ţea să infecteze riul, se aflaă Duminecă 14 c. doi bolnavi de febră tifoidă, după cum a constatat d. dr. Ştefănescu, medicul primar al judeţului, care a bine-voit a inspecta împreună cu noi comunele ce ne interesat!. Unul din bolnavi, Dumitru Grigore Ene, era deja în convalescenţă, după aproape vre-o 2 luni de boală. O femeie care îl îngrijise în timpul din urmă s’a îmbolnăvit asemenea şi Duminecă se găsea la sfirşitul celei de a 2-a săptămînl de boală, prezentînd tabloul clinic al febrei tifoide». După acest tablofl îngrijitor, d. dr. Proca se rezumă. «In conductele din oraş, spune d sa, avem o apă mal bogată în bacterii de cit o apă admisibilă, din punct de vedere bacteriologic; această apă vine In parte direct din basinele de decantare de la Arcuda, alimentate de Dîmboviţa, care în cursul săli este expusă să fie iufectată d’a dreptul cu baclil febrei tifoide şi alţi microbi vătămători din intestine. «In condiţiunile actuale, lipsa de apărare a Dîmboviţei contra infecţiunilor din sate este insă şi mal dăunătoare, de oare-ce din cauza insuficienţei filtrelor, conductele din oraş primesc o bună parte de apă decantată, în care după cum am văzut, trece cu mult mal mulţi microbi de cît în apa filtrată. In asemenea Împrejurări, d. d-r Proca crede nemerit a propune, între altele, ca măsură de interes general, protecţiuuea Dîmboviţei în contra iufeetărel el, în satele pe care le udă. Asemenea măsuri s’ati luat pentru apărarea rîurilor în Anglia şi higie-niştil le consideră ca o cerere imperioasă pentru apărarea sănătăţel publice. Iu privinţa «dramei din Craiova», despre care am vorbit în rubrica Diverselor, Alarma din Craiova află că Însuşi un ministru a intervenit pentru coeoloşirea lucrurilor, cîrciumarul Ştefan Popescu fiind unul din stîlpil colectivităţii locale. Numai ast-fel se explică faptul că dînsul stă, neturburat de nimeni, la băl. Din Craiova ni se scrie că odată cu preparativele pentru alegerile comunale de la toamnă, colectiviştii au reconstituit vechile lor căprâril de bătăuşi, pe despărţiri. Aceştia, de pe acum chiar, aii început prin mahalale să înjure şi să facă scandaluri. Ari. 48 din legea electorală spune categoric că consiliul comunal este obligat să rectifice listele electorale în termen de 3 zile de la comunicarea sentinţelor. Ei bine, cu toate că de către alegătorii contestatori, din culoarea de galben, s’au presentat primăriei sentinţele, încă de la 22 Iunie trecut, listele nu au fost rectificate nici pînă astăzi. De la nişte fdlşiflcatori ai listelor electorale nici nu ne puteam aştepta la altceva. Mline, Mercurl, d. Palade se relutoarce de la Carlsbad. După cit se pare, băile i-afl făcut bine. De şi oficioasele afl anunţat că lefile profesorilor se vor plăti, înainte pe vacanţa întreagă, totuşi pînă astăzi nici o leafă nu a fost achitată. Citim în ziarul Constanţa : «M. S. Regele, Joul dimineaţă, la 2 Iulie, trecînd prin oraş la arestul preventiv, unde a graţiat cu ocaziunea botezului vapoarelor pe 6 condamnaţi, văzînd 4 din arcurile de triumf aflate lu cale, a chemat pe primarul oraşului, d. Eust. Schina, şi I a adresat următoarele cuvinte : — D-le primar, pentru Mine aţi făcut aceste decoruri ? — Da, Majestate ! fu răspunsul primarului. — Dacă pentru Mine, pentru ce nu sunt gata ? , — Majestate... antreprenorii... architectul. — Dar d-ta al ştiut din program că Eă viă la botezul vapoarelor în port, iar nu In oraş ? — Majestate... poporul... — Poporul plînge de asemenea cheltuell. Eă am proiecte mari pentru Constanţa ; e nevoe să viă des aci. Dacă dv. cheltuiţi aşa, Mă faceţi să nu pot veni. Conversaţia e autentică, auzită de o sumă de asistenţi». întrunirea comisiuneî consultative pentru expoziţie Preşedintele comisiuneî e ministrul domeniilor. Pentru demnităţile de vice-preşedinţl, circulă mal multe liste. Pe uuele, figurează d. I. Poenaru-Bor-dea, pe altele,d-sa e înlocuit cu d. geneneral Anghelescu. Dd. Jean Miclescu. N. Culianu, D. Ghica-ComăneştI, Gh. Asan, încă se găsesc pe unele liste. In general, părerile sunt foarte împărţite, ceea ce arată că numărul candidaţilor e foarte mare: Rezultatul votului e : Votauţl 127. Aă fost aleşi vice-preşedinţl : D-nil Gr. Capşa...............106 voturi » I. Poenaru-Bordea . 105 » » General G. Anghelescu . 96 » » G. Asan................56 » » D. Ghica-ComăneştI. . 97 » Se procede la alegerea a 9 secretari. Sunt aleşi d-nil Al. RadovicI, primar de Ploeştl (89 v); I. Pilat (87 v.) ; Al. Deli-marcu (80 v.); I. Procopiu (69 v.) ; I. Ian-covescu (79 v.); I. Mala (83 v.) deputat ; C. Schina (80 v.), primar de Constanţa ; T. Costescu (66 v.), directorul liceului din T.-Severin şi T. Niculescu (63 v ), comerciant. **• . D. P. Poni, lri calitate de comisar general, face tabloul lucrărilor comisiuneî. D-sa arată ce va expune fie-care minister, acel al lucrărilor publice, al instruc-ţiunel publice, al războiului, etc. Tablouri statistice şi arte grafice, planurile podului peste Dunăre şi al portului de la Constanţa, tutunuri şi sare, fie-care minister va avea mica sa expoziţie. Poştele şi telegrafele încă nu vor lipsi din expoziţie, precum şi docurile din Brăila si Galaţi. De asemenea cele l’alte servicii publice vor organiza clte-o mică secţiune în expoziţie. Totul va fi oficial şi dacă este să credem pe d. Poni, va fi şi bine. Ceea ce va lipsi însă, vor fi Insă industria şi comerţul; iniţiativa particulară nu se vede nicâirea, în întreaga activitate ce se desfăşoară şi d. Poni nu a vorbit nimic de dînsa. * * * . . Comisarul general dă apoi citire la eîte-va telegrame şi scrisori ale mal multor persoane cari se scuzeazâ că nu pot lua parte la lucrările comisiuneî, printre cari şi d. Cafinderu, administratorul domeniilor Coroanei. Cum comisiuuea nu va putea termina azi lucrările sale. ea va mal ţinea o şedinţă. Se vor plăti diurne de indemnizare membrilor din provincie. vn tre inima ’l era mult tristă atunci, ar fi voit să stea alături de bătrină, dar sărăcia îl trimetea în taiga... şi în taiga el plîngea şi laerimile’l înghaţail pe gene, şi lu durerea sa II era frig şi totuşi tăia, tăia mereti. Baba sa muri. El n’avea bani s’o lumor-minteze. Ca să-I plătească o locuinţă pe lumea cealaltă, se băgă în slujba unul negustor de lemne de foc. Negustorul, văzîn-du 1 foarte strlmtorat, ’l dete numai cîte zece kopeiel pe căruţă... Şi pe dud biata bătrină, stetea părăsită în casa fără foc, el tăia lemne mereti, plîngtnd cu sughiţuri, El socotea că acele căruţe făceaţi cel puţi de cinci ori mal mult dacă nu şi mal şi. Lacrimile umplură ochii bătrlnulul Toyone şi Makar văzu cumpăna mişclndu-se, platanul de lemn se ridică puţin, pe cînd cellalt se coborî. Şi continuă. El, aîl scris toate lu catastiv. Dar scrisa oare şi numărul lacrimilor pe cari neagra mizerie l’a făcut să le verse ? Să i se cerceteze viaţa : a cunoscut el mlngterile, buna primire sati bucuria ? Dar copiii săi unde sunt ? Unii sunt morţi, lăsîndu-I numai durere şi lacrimi; ceilalţi, odată ce s’afl făcut mari, 1-afl părăsit: fie-care a trebuit p*-' seama sa să se lupte cu neagra sărăcie. Şi el, Makar, a rămas singur lingă a doua femee a sa, simţind cum II slăbesc puterile, aşteptlnd bălrlneţea cea rea, fără adăpost. Amlndoul singuratici, semănail cu doul brazi orfani, în mijlocul unei stepe, ne inal avlnd nimic Împrejur care să-I ocrotească de hărţuelile viforului... — Spune adevărul ? Întrebă din nod bătrînul Toyon. Şi popa se grăbi să răspundă: — Sflntul adevăr! Şi atunci cumpăna se mişcă şi mal mult. Dar bătrînul Toyon stetea gtnditor. — Ce, zise el, etk am cu toate acestea drepţi, adevăraţi drepţi, pe pămlnt... Ochii lor sunt limpezi, feţele curate şi senine, veşmiutele ne pătate... Inimile lor, bune ca pămlntul rodnic, păs-rează sămlnţa cea bună. Şi acolo cresc crinii cîmpurilor şi ierburile pline de mirezme, cari îmi plac atît... Dar tu, ia priveşte-te... Makar văzu atunci toate privirile piro-nindu-se asupra Iul, şi-I fu ruşine: în adevăr, ochii săi eraţi turburaţi, faţa-1 era nea-jţră, părul ciufulit, barba *nepieptânată şi veşmiutele treuţuite. E adevărat că, cu mult luaiute de a muri, avusese ghid să-şi cumpere o pereche de eisme ca să se poată prezenta judecătorului suprem, cu demnitatea care convine unul bun sătean, dar în tot-d’auna ’şl chel* tuise banii pe votkă, şi iată cum se pre-seuta înaintea marelui Toyon, Încălţat ca val de lume, ca cel mal din urmă iacut... Ar fi vrut să intre de o sută de paşi In pămlnt... — Faţa ţi-e neagră, ochil-ţl sunt turburi, hainele treuţuite. Inima ţi-e plină de bu-rienl, de spini şi de pelin amar,.. Pentru a- www.dacoromanica.ro Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 6 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ŞTIRI MAROTE * Următoarele numiri şi permutări s’afl făcut In corpul medical: D. dr. Firu Diţulescu, medic al plăşel A-maradia, Dolj, a fost permutat, la plasa O-eolul din Vllcea. D. dr. Francisc Pohl a fost numit medic al plăşel Amaradia. D. dr. Mihail Cruceanu, medic al plaiului Prahova, din judeţul Prahova, a fost permutat la plasa FilipeştI. D. dr. Matei Succiu a fost numit mfdic al spitalului rural din Horezu, jud. Vllcea. * Duminica trecută a avut loc căsătoria d-lul Lazăr Teodoru, secretarul Camerei de comerţ diu Botoşani, cu d-ra Aglaia Adam, directoarea externatului secundar din acelaşi oraş. Felicitările noastre. * Dumiuică 12 Iulie a avut loc căsătoria religioasă a d-lul A. Ionescu, inginer la primăria Capitalei, cu gentila d ră Eugenia G. David. Ceremonia a avut loc la Biserica Albă. * In turneul de 100 reprezentaţiuul ce va întreprinde lu curlnd celebra aitistă Yvette Guibert, este cuprinsă şi Romlnia. Neîntrecuta diseuse va vizita Bucureştii şi probabil, laşul. Ea primeşte, pentru această serie, 300 000 lei, plus 45 la sută din reţeta brută. Impresarii Yvettel sunt doul americani, fraţii Rosenfeld. * La 20 August viitor se vor ţinea licitaţii publice, în oraşele Iaşi, Focşani, Bucureşti şi Craiova, pentru darea în arendă a 211 păduri ale Statului, în total safl pe parchete. Curierul Băilor Sldnie (Motftova) Atît şi de atîtea ori am auzit eă staţiunea balneară, Slănicul din Moldova, poate rivaliza cu staţiunile similare din occident, lu cit am ajuns şi efl să cred şi de aceea poate sunt aşa decepţionat de cele văzute. Pentru dragostea de adevăr şi dorinţa de a curma cu laudele care interesează numai pe antreprenori, ml-am propus să arăt lucrul aşa cum este ; fără exageraţie şi fără părtinire. Cred că’I o mare greşală aceea pe care o fac gazetele, aduAnd laude txigerate e-pitropiel aşezămintelor Eforiei, pentru sacrificiile făcute şi îmbunătăţirile realizate. Prin aceasta se luşala buna credinţă a publicului, care ia de bine tot ce se publică. Lâslnd la o parte calitatea apelor minerale, băile de la Slănic afl, ca toate staţiunile noastre balneare, pecetea indoldnţil şi nepriceperel noastre orientale şi naţionale. 1. Să Începem cu şoseaua ce duce la băl. De atlţia ani de cînd sunt deschise aceste băl, nu s’a învrednicit nici Eforia, nici Statul a face o şosea bună şi tot-d’auua practicabilă, între T.-Ocna şi Slănic. Ia timpuri bune distanţa aceasta se poate parcurge cu trăsura în 2 ore. Ploile din urmă afl luat toate podeţele primitive, ce erafl înşirate pe apa Siănicnlul; a rupt drumul în mal multe părţi şi astă zi trăsurile merg în parte pe un drum neşoselu traverslnd de mal multe ori apa, printre pietroaiele mar prăvălite din munţi, iar călătorii sunt nel voiţi, pe alocurea, a urma drumul pe jos, pe cărări. După ploi, apele venind mari, călătoria devine periculoasă. Toate ştirile cari spun că drumul este restabilit sunt mincinoase. Pînă acum abia un pod este restabilit din cele vr’o 7 safl 8, luate de apă ; şi de sigur va trebui mal mult timp piuă să se refacă toate. Şi în ă, tot în starea lu care afl fost, căci trebue canalizată pe alocurea albia pî-rlulul Slănic şi apoi făcută şosea bună şi poduri solide. Şi pentru aceste lucrări nici Statul, nici Eforia n’a luat încă nici o măsură, iar piuă atunci drumul şi podurile sunt la capriciul apel. Aşa stă lucrul. 2. Dar neajunsurile se văd la fie care pas. Toate hotelurile Eforiei, afară de hotelul Racoviţă, sunt răfl aranjate, râu iluminate, şi jumătate din camere sunt nesănătoase. Se vorbeşte de lumina electrică; dar numai hotelul Racoviţă şi cazinul şi parcul, ceasta iubesc efl pe cel cari îmi sunt drepţi şi d’aia ’ml întorc ochii de la nevrednicii tăi semeni... - Inima lui Makar se stiînse. Asupră I apăsa ruşinea vieţii sale. Deja ’şl plecase capul, dar ll ridică şi ’şl urmă cuvlntarea. De ce drepţi vorbea, aşa dar Toyone le P Oare, de aceia cari pe vremea Iul Mak^r, loeuiafl în case mari şi bogate !... Iu acest cas, Makar, II cunoştea destul de bine.... Dacă el afl ochii neturburaţi, pricina e că n’afl vărsat atîtea lacrimi ca Makar ; dacă afl chipuri seniue şi curate, pricina e că şi le spală cu ape parfumate; da ă vesmintele lor sunt neatinse, pricina e că suut ţesute de mina altuia. Din nofl, Makar îşi plecă fruntea, dar şl-o lnnălţă numai de cit. Şi cu toate acestea nu ştie el că, Întocmai ca şi cel l’alţl, s’a născut şi el cu ochii Jimpezl, cu inima curată ?... Şi dacă, In a-^•el moment ruşinea ’l face să dorească să intre In pămlut, vina nu e a lui. Iu seama cui cade vina aceasta ?... El nu ştie... Singurul lucru pe care ’l ştie este că de acum lnnainte inima sa a ajuns la căpătui răbdării... Nici nu mal Încape îndoială că dacă el ar fi putut să vază efectul produs de cuvlntarea lui asupra bătrlnulul Toyone, dacă ar fi văzut cum fie-care din cuvintele sale sunt iluminate cu electricitate; pentru rest sunt lămpi cu petrol. Hotelul Racoviţă este In adevăr o construcţie solida, elegantă, bine luminat şi bine mobilat; deşi pus într’un loc jos, lingă băltoace de apă, cari în viitor vor fi secate şi prelăcute in grădină. Plnă atunci mal va. Hotelul Racoviţă este abia terminat. 3. Construcţiile în cari se dafl băile sunt de scludurl, cu cade, unele de lemn şi altele de zinc; aproape nişte barace, cu mult inferioare instalaţiilor de la Govora şi Căli-mâneştl. Acesta ’l adevărul. 4. Sala de cură, care trebue să serveas că Iu timp de ploaie, era într’o stare proastă şi Eforia acum a pus să repare ţimeutul pe jos; în cit va fi gata tocmai In sezonul cînd publicul nu va mal avea nevoie. 5. Pe şosele şi cărările făcute în marginea pîrîulul, gardurile cari mărginesc şoseaua de rîpa malului sunt pe alocurea rupte şi terasamentul slab, in cît te ex-pul a’ţl frlnge gîtul de nu vel fi ateut. Ba, mal mult: In faţa hotelului Eforiei, Zimbru, la doul metrii din marginea şoselei, este o rîpâ pietroasă de vr’o 25-30 metrii adincime, fără ni Gr. cal. tn Kilog ne Hecto Preţul pe hect. Obser. Porumb 6500 78 200 6 40 ŞleP- Orz n 300 60 Vagon Porumb 7000 75 500 6 Şlep. Por. Poş. 1100 79 900 7 Magaz. orzoică n 500 65 Vagon Cinquant 960 79 900 Magaz. » 6 80 700 Dokur Griil n 5 76 800 11 40 Vagon » » 5 76 200 11 50 > » » 4 75 500 11 20 > Por. 660 78 200 6 25 Magaz. > 2300| 78 6 15 » 40 78 Docu Grifl n 5 77 800 Vagon Por. 10 79 Dokur » 4300 77 100 5 95 Magaz. Grîă » 3 78 300 12 05 Vagon orzdicâ n 6 66 600 » GdQ n 9 79 Vag. m. > » 9 79 600 » » Gri ti 5000 80 12 25 Şlep. porumb 12000 79 500 6 57 ‘/a » Depozitul Docurilor Brăila Porumb Kilog. 15498606 | Secară Kil. Orifl » 64370 | Meia » 741150 Cotaţiunile Americei (New-York) 14 Iulie 1898 GRÂU PORUMB Asia-zt Ieri Astăzi Erl Iulie 82 */* 823/« " 38- 37— Septembrie 73- 725/« 38:1/« 37a/« Decembrie 72'/« 718/» — OBSERVAŢIUNI Piaţa neschimbată. Grînele tu aceeaşi situaţie. Porumburile calme, susţinute. So sirile grînelor uoul sunt mal active; (Mentorii îusă le depun In magazie, retustnd a vinde din vagon, de pe linie. In vederea sosire! nouilor transporturi navlurile şlepurilor şi ale vapoarelor sunt mal urcate. DIVKBHE DIN CAPITALĂ BtUale, furt.. arest —Iancu LeibovicI e numele unul curugios evrea care a atacat erl, din senin,—nsa spune cel puţin raportul poliţiei, — pe Hem SchOnfeld, din calea DudeştI No. 64, , Se Încinge o bătaie sdravănă intre cel doul evrei, o bătaie soră cu moartea. . Sehtmhdd, mal slab. cade învins şi e tirlt pe pârnînt, in care timp LeibovicI poate cu uşurinţă să’I şteroelească un portofel in care avea sunra da 181 lei şi un los sî'besc. Puţină vreme însă s’a putut bucura de acest triumf, căci un agent al poliţiei, care s’a îsbiţ p-3 stradă cu LeibovicI, a putut... să 1 priQdă şi să’l aresteze. Moarte stibită.-Astă noapte, pe la orele 11 şi uo sfert, a încetat subit dm viaţă o ti-nără fată, Luisa, fiica lui Is hron Baum, dm strada Cuţitu de Argint No. 15. Cadavrul a fost transportat la morgă. Piluiui*.—Erl, d. căpitan Pâianu din artilerie, ducîndu se să cumpere un port-inoneti de la magazinul de articole de lux al d-lul O Iî MtiUer din calea Victoriei colţ cu Pastgiul Romîn şi ptrindu-ise prea scump preţul cerut, a oierit un preţ mal mic. După cit se spune d. MUl er s’a supărat de aceasta şt a răspuns cu bruscheţă d-lul căpitan Paianu. A-c«sia, pieiz.tndu-şl râbdaria, a pălmmt po d. Mii1 Ier. DU^jMRA Accident nenorocit.—Din < onstanţa ut se anunţă că pe cind lucrătorul Gheorgbe Ol-teanu arunca nişte coşuri goale in magaz.a vaporului Dobrogea, ce staţiona m port, un lucrător anume G. Chiriacisocan, a fost lovit în tlmplă atît de tare, in cit a rămas mort pe loc. Trăsnite. - In timpul unei furtuni ce s’a di-slânţuit asur.ra comunei Drăgneştl, Mehedinţi, fetele Maria Folcan, de 10 aul, şi Elena C Mus-tta de 9 ani. cari se atlatl eu vitele la păşune, aQ 'fost trăsnite şi omorite instantaneii. Iiătut de moarte. — Ioan Ilegbedis, din comuna Bistriţa, Mehedinţi, a bătut aşa de crunt ne copilul Gheorgbe Mâr'imcă, dm aceeaşi comună, în cu nenorocitul a murit, după cîte va ore de suferinţă. Criminalul a fost pnna şi ares at. Pruncucidere. —Născind un copil şi nevoind să fie aflată de sat. ţiganca Marghioala Ciucu. din comuna SlălnicenI, jud. Suceava, care trăia în concubinaj cu Vasile Duminică, a omorît copilul şi l’a îngropat in dosul casei unde locui». , Vecin,I, alliud de aceasta, afl denunţat-o parchetului de Sure va, care instrueşte afacerea. Tamponat de vagoane.— Corespondentul nostru din BaeăO ne comunică amănuntele unul nenorocit accident, întimplat Duminică, în gara numitului oraş. Funcţionarul de gură Drăghicl, 6ul d lui Dră-ghici, profesor din Iaşi, a fost prins între două tampoane de la nişte vagoane cari manevraţi iu staţie Nenorocitul a fost răuit mortal. După două ceasuri de chinuri, ’şl-a dat ultima sudare iu dureri atroce. Familia a fost înştiinţată imediat despre nenorocitul accident. du^ţreinAtate Glliete imorale.—Auunţîndu-Se visila împăratului Austriei la exposiţiunea jubileului, din Vieua, preşedintele societăţet cisraarilor a interzis unuia din exposauţl de a mal expune la vitrină nişte ghete de damă, pe cari le găsea imorale. Luat de scurt ca să explice cauza pentru rare îi interzicea de a expune unul dm obiectele sale cele mal de arta, preşedintele socre-tăţel n’a răspuns de cit că ghetele sunt imorale. Cismarul protestează, se ceartă, 11 acţionează in judecată pentru prejudiţiul cauzat. Tribunalul înaintea căruia sa înfăţişat această curioasa afacere, care a atras mult auditor, nu a putut stabili de cît o expertiză. Ghetele cu pricina sunt de piele verde, atl 32 de nasturi şi se prelungesc Iu forma unul ciorap, piuă la piutece. E'e sunt destinate pentru damele cari joacă în balet, spre a putea juca în vîrful picioarelor. Cota apelor Cola apel Dunărei (le-asupra etiafţiilor pe zilele de erl şi azi 14 Iulie: Erl T.-Severin...........801.88 XGiurgiâ...............3m.45 * (.Galaţi.............3m.04 Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romtne) New-York, 13 Iulie. — Hesperia a plecat In Mediterana cu 247 ofiţeri şi soldaţi de marină. Roma, 13 Iulie. — Doctorul Lapponi des-minte ştirea dată de Italie, după care Papa ar fi avut azi o slăbiciune. Esercito zice că colonelul Panizzardi, ataşat militar la Paris, a fost numit comandant al regimentului a 5-lea de bersaglierl si-a primit ordinul «Sf. Mauricifi şi Lazăr» In gradul de ofiţer. Belgrad, 13 Iulie. — Seupştina. Răspun-ztndlao interpelarea d-lul Krupezevics, ministrul de finauţe declară că administraţia mono violurilor este absolut corectă. Revizuirea la care a procedat Curtea de CompturI a dovedit că nici o neregularitate nu s’a comis acolo. Interpelantul ia aci de răspunsul ministrului. Paris, 13 Iulie. — Chaulin Sarviniere, deputat, a fost găsit mort pa şinele drumului de fer lingă Maus. Roma, 13 Iulie.—Oficialul publică un decret desfiinţtnd starea de asediă lu provincia Neapole. Berlin, 13 Iulie. — Primul preşedinte al grupului deputaţilor economişti al Reichstagului, d. Ploelz, a murit a-seară. Colonia, 13 Iulie. — Gazeta de Colonia desminte cuvintele atribuite Prinţului de Hohenlohe de d. Bjoernaen, în scrisoarea sa către d. Zola. Le Havre, 13 Iulie. — Bretagne, repatri-înd 23 naufragiaţi al Bourgogniei, a sosit. Aceştia vor fi ascultaţi mîine de procurorul Republice!. In' vremea din urmă, căzindu-ne in mînă o escelentă nuvelă datorată scriitorului polonez Sienkievicz. amînăm pentru cîte va zile începutul romanului făgăduit, spre a da loc în cîte-va numere acestei fermecătoare bucăţi datorită dulcelui scriitor polonez. Nuvela Inimă, de copil va începe să apară în foiletonul nostru de mîine, în locul nuvelei lui Korolenko, este o adevărată perlă literară. Noi, credincioşi principiului odată formulat, de a pune la îndemina cititorilor numai opere alese, n’am cruţat nici o jertfă spre a le oferi traducerea acestei nuvele, direct după originalul polonsz. Azi 3m.7ti 3m.39 3m.02 RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romtne») DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 13 Iulie. — Mal mulţi şefi carliştl aii părăsit Spania. Ambasadorii Pranciel şi Engliterel aă conferit cu d. Almadovar, ministrul afacerilor străine. New-York, 13 Iulie. — Herald anunţă că d. Mac Kin’ey nu va admite ocuparea insulelor Canare. Washington, 13 Iulie. — B'ocusul coastei nordice din Cuba s’a întins pînă la Nipe. DEPEŞILE DE AZI Santiago, 13 Iulie.— Proprietarii şi locuitorii din Santiago cari n’au luat parte la răsboiu, vor remite d-lul Mac Kinley o adresă mulţumindu-i că i-a scăpat de jugul spaniol. Cap-de-Haiti, 13 Iulie.— Garnisoanele din Cimenera şi Guantanamo s’wu predat. Nttv-York, 13 Iulie.— Se anunţă din Washington lui Hjrald cd corabia de răsboiu Monterey va pleca în insula Yap în Caroline, ca să înalţe acolo pavilionul american. ULTIME INFORMATIUNI Călătoria W. 8. Regelui Burdujeni, 13 Iulie. — M. S. Regele şi A. S. R. Principele moştenitor, însoţiţi de d. D. Sturdea şi de suitele lor, au sosit la Burdujeni, la 4 ore şi 20 m. p. m. Onorurile militare s’au făcut de o corn panie a regimentului din Suceava No. 16, cu muzică. Autorităţile civile nu primi seră nici un ordin de a se prezenta în mod oficial, ci numai acela de a menţine ordinea. Gara era frumos decorată, cu verdeaţă şi drapelurl tricolore. M. S. R. Regele şi A. S. R Principele moştenitor au fost viu aclamaţi de mulţimea adunată pe vastul peron al nouei gării. Trenul regal a trecut graniţa la 4 ore şi 40 m. p. m. E pmtru prima dată, clnd M. S. Regele, In călătoriile sile, trece priu acest punct al graniţei noastre. De ordinar, Suveranul părăseşte ţara prin punctele Predeal şi Vtrciornva. O singură dală a trecut prin punctul Ungbenl, lu călătoria la Livudia, Înainte de răsboiul din 1877 şi acum, pentru prima oară dud trece prin Burdi jenl. Noul editiciă al gării şi vămel este irnpo zant. Clădirea a fost terminată, acum doul dani, şi a fost începută lu timpul guvernului conservator. Dezavantagiul ce prezintă îusâ, este că e situată Iu afară de orăşelul cu acelaşi nume, ceea ce Îngreuiază mult tranzacţiile comerciale. Staţia imediată după Burdujeul este Iţ cânii, pe teritoriul austriac. Aici, era mal Înainte vama romină. Cum Insă se Intim plaă dese neînţelegeri Intre funcţionarii rondul şi austriac!, aceasta a decis peguvei-nul rumln să clădească localul de vamă diu Burdujeul. ** * Pentru prima dată, străbate M. S. Regele Bucovina. Cum linia ferată, trece priu Cernăuţi, capitala provinciei, e probabil că un mare număr de Rondul vor saluta pe Suveran, In gară, unde trenul regal se va opri clle va minute. Tot aici, guvernatorul Bucovinei, baronul Bourguignon, va prezintă M. Sale urările de bună-venire, pe teritoriul austriac. Astă-zl, Auguştil Oaspeţi sosesc la Varşovia. unde se vor opri şi In timpul nop-el. Numai mîine, Suveranul Îşi va continua călătoria spre Petersburg, unde va sosi la 17 Iulie. * * * Guvernatorul Poloniei este generalul Principe Imeretinski, fost şef al statului major al armatelor aliate ruso-romlne, In faţa Pievnel. In memoriile sale, Regele Carol vorbeşte, în termenii cel mal elogioşl, atît de meritele personale ale principelui, ctt şi de In -naltele sale calităţi militare. întrevederea Intre Augustul oaspete al Ţarului şi princiarul săfl amic va fi, nu ne îndoim, călduroasă, — cu atlt mal mult, cit sunt ani de etnd uu s’aă vfizut. O representaţie de gală se va da In onoarea Auguştilor călători, îu frumosul teatru al Varşoviei. ♦ * * La graniţa Rusiei, M. S. Regele şi A. S. R. Principele moştenitor afifostlntlmpinaţîde către d. de Fouton, ministrul Rusiei la Bucureşti, de d. Rosetti-Solescu, ministrul nostru la Petersburg. şi afl fost salutaţi, In numele Împăratului Nicolae II, de către viceamiralul Arsenief, care a luat parte îu răsboiul din 1877—78, de colonelul Nepo-olcinţki, agbiotanţl al Împăratului, cari vor fi ataşaţi pe lingă Rege, şi de locotenentul general prinţ Dolgorueof şi locotenentul din garda imperială prinţ Orloff, cari vor fi ataşaţi pe lingă Principele moştenitor. Cu educaţia şi moravurile noastre, nimic nu e mal anevoe, în orl-ce ramură, de cit de a ajunge la o organizaţiune şi administraţiune serioasă. Se găsesc totuşi, pe ici pe colea, in-stituţiunl cari aă fost puse, prin multă stăruinţă şi metodă, în condiţiunl de funcţionare, aşa în cît ar face cinste chiar ţărilor înaintate in civilizaţie. In asemenea situaţiune se găseşte A-şezâmîntul Brîncovenesc. Intîmplarea ne-a dat ieri prilejul să vedem de aproape extrema curăţenie în care sunt ţinuţi bolnavii spitalului Brin-covenesc, îngrijirea şi hrana excelentă ce li se dă. Nu ne-am putut împiedeca să comunicăm publicului minunata impresiune ce am primit despre starea acestui A-şezămînt, care poate şi trebuie să servească de model. In Monitorul Oficial de astăzi, aă apărut decretele pentru numirea d Iul I. N. Pa-piniu, ministru plenipotenţiar la Haga. Oficialul spune «lu locul rămas vacant». E probabil o greşalâ, de oare ce postul a fost creat prin bugetul anului curent şi nu a fost lueâ ocupat. Acelaşi Monitor publică şi decretele pentru numirea d-lor N. Mişu, secretar general la externe, D I. Ghica, ministru plenipotenţiar la Athena şi M. M. Pftcleanu, director al afacerilor politice şi contencioase. Am anunţat încă de ieri aceste numiri. Decretele aă fost semnate de M. Sa Regele Dumineca treculă. Oraşul Tulcea a fost vizitat, In cursul săptâmlnel trecute, de doi ofiţeri superiori, colonelul rus Alexandru Levis-ki, comandantul regimentului de grenadierl din Tmcbes-tan şi It.-colonelul bulgar Gheorganoff. Ambii aă plecat, cu uu vapor rusesc, pentru Odesa. Monitorul Oficial de astă-zi polemizează cu Epoca, sau mai bine zis d. Haret, ministrul instrucţiei, polemizează cu reporterii noştri. Iată articolul de polemică al Monitorului : «Ziarul Epoca reviue asupra ştire! dată de diDsul acum cită-va vreme, că noua lege a in-stru ţiet secundare şi superioare nu se va puue în aplicare la 1 Septembrie viitor. Ministerul, fără a căuta să analiseze interesul ce are zisul ziar de a reveni asupra unei informaţiunl neexacte, repetă desminţir- a ce a mal dat şi altă dală : este cu totul neexactă ştirea dată de ziarul Epoca; noua lege se va aplica întocmai cum se prevede la art. 100 plnă la 113 din-tr’iusu. «Aceasta este ultima desminţire ce să dă zisului ziar asupra acestui punct. De alt fel, peste puţine zile se vor publica măsurile ce se iaă pentru aplicarea zisei legi.» Fără a analiza interesul ce are zisul d. Haret de a da dezminţiri reporterilor noştri, tot-d’auna bine informaţi, menţinem în totul afirmaţiunea noastră, că legea instrucţiei nu se va pune în aplicare la 1 Septembrie viitor. D. M. Ferechide a fost însărcinat cu interimatul preşidenţiel consilii.Iul de miniştri şi al departamentului afacerilor streine. * * * P. ste clte-va zile d. Au. Stolojan va pleca în streinătate. in virtutea unul con ediă. Ministerul de interne a respins cererea epitropiel s-fulul Spirilon din Iaşi, de a se revoca ordinul privitor la iuterzicerea ruletei şi a jocului de eăişorl de la băile Slânic Moldova. D. Ferechide a răspuns că interzicerea a fost motivată de pili gorile d-lor D. Ale-xandrescu, profesor de dr» pt, şi A. C. Cuza, fost deputat, şi că orl-ce insistenţe, de a se reveni, sunt zadarnice. D. general BerenJeiă a luat hotărirea următoare, cu privire la înaintarea ofiţerilor absolvenţi al şcoalel de artilerie şi geniu : Clasificarea doblndilâ de ofiţerii elevi. Ia absolvirea şcoalel de aplicaţie de artilerie şi ge-uiă, hotărăşte ordinea de înaintare la alegere la gradul de locotenent şi pentru aceasta, îu anuarul armatei, se va indica numărul de clasificare al şcoalel de artilerie şi geniă. D. A. Chaigneau, inginerul şet al comuuel Iaşi, a fost Însărcinat cu conducerea lucrărilor pentru aducerea apel tu Boloşaul. D. Chaigneau a făcui, multă vreme, parte din serviciul corpului techoic al Capitalei, unde a lăsat frumoase amintiri. Pentru serviciu unui biurou în Capitală se cere un tînăr absolvent al şcoalel (le co-inerciii şi un bun contabil, (le origină romîn, francez, sau german. A se adresa la administraţia acestui ziar. DIMITRIE ENESCU Restaurant Grraclină, cu BUCĂTĂRIE ALEASA Bucureşti, Strada Sfintu Ionicei Mersul Trenurilor Plaoarea din gara dw Nord | Sosirea tn G»r* de Nord Numele Staţiunilor j Dlm. | Numele Staţiunilor Po''i6»a*0.-Lung • Oiulniţa Saligny • Piteşil-Paris. • • Ploeştl-Iaşl • • • Tltu-Smlrda • • • Ploeţtî-Braşov. • Oomaua-Smirda • PI eştl-Vtena • • PiteştI-Londra • • PIoeştI-GalaţI • • PI eşt!-Braşov • Oiu In, ţa-Constanţa Co.. stanţa O-tinopol Clulnlţa-SlobOiia Ploeştl Budapesta Plteştl-P.ris • • • Oomana-Glurgin. Ploeştl-Galaţl • • Titu-0 -Lung • • Ploeştl UnghenI • Ploeştl-Lemberg. Ploeştl Galaţi • • Constant-* C tinopol Titu-Budapesta 610 6« 700 i) 710 7ao 745 goo 910 11‘* *) li*» 3>* 3« 441 8) 510 6“> 6« 6°° 620 680 9>» 1016 ll*o 708 4) H40 ^ Acest tren circulă numai Miercurea. *) Acest tren circulă numai Duminica. 8) Acest tren nu circulă de cît Joia. 4) Acest tren nu oiroulă de cît Duminica. Galaţl-PloeştT • • • O-tinopol-Constanţa Budapesta-Titu • • Lemberg-PIoeştî • • Unghenl-Ploeştl • • Pu ioasa-O.-Luog • CălăraşI-Slobozia • Smîrda Oomana • • Teouol-Ploeştl • • • O-tinopol Constanţa Bidapesta.Ploeşl • Paris-Piteştî .... Braşov-Ploeştî • • • Constanţ.-Oiulniţa • Londra-Plteştî. • * Galaţl-Ploestl • • • Yîroiorova-Titu • • Smîrda-Comana • • Braşov Ploeştl. • • Viena*rioeştI • • • Constanţa Oiulniţa • Iaşî-Ploeştl . . . • Parls-Titu......... C-Lung-Titu. • • • Dl n. 6°* 6»° 6« 7*° *) 10>» 10*» 10« 10» * li»1 ll*o H*o seara x3» 12»* 48* 8) 50° 74» 7» 81* 910 10*o 6“ ») 10*» *) Acest tren clrjulă numai Miercurea *) A^^st tren nu clroulă de cît Duminica. 8) Acest tren nu oiroulă de cît Joia. *) Acest tren na clr> ulă de cît Duminica. Anunctu Important Pentru onorabilii visitutorî aî frumoasei posiţiunl Buşteni HOTELltT- BUŞTENI Oferă onorab. Pasageri cu preţurile cele ma convenabile, apartamente şi camere cu sezonu saO cu ziua. w Bucătărie franceză, germană si romină cu rnincsrile cele mal vinu- rile cele mal excelente din viile d-lut Simu-lescu, bere Lnther cu puharu şi cu stic'a, precum şi frumoase distracţii, mnzica va cînta în fle-cara zi în grădina hotalnluî, parc, popice, biliard, şach şi domino. Rugăm pe onor. visitatorl a ne da toată încrederea, pe care vom căuta a o merita prin un serviciu prompt, curat şi preţuri convenabile. Cu toată stima ASTBEPRWOKEL. Paul Marcovicî Intiiul doctor in medicină Dentist Estracţinnea nednreroasă a dinţilor prin anes-tesie generală saă locală Obturaţiunea dinţilor şi punere de dinţi artificiali după sistemele cele mai moderne Calea Victoriei No. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1. Consult, de 9 — 12 şi de la 2—6 V- w. CHAMPOOING PAUL, COAFOR iXo. O Strada linei Xo. 9 lingă băile Centrale Din nou deschis Pentru Domni Salon elegant pentru ras, tnns şi frezat Abonament, 12 Numere 5 Lei Intrarea Separată In salonul pentru Coafora Doamnelor, se efectuează ori-ce lucrări de păr. IO tei Beteală de la 10 lei în sus una, nouă, frumoasă 2 metri 50 lungime. Se primeşte şi comande de cocarde de la 1 leO în sus una. CHAMPOOING NUMAI LEI 250 o jumătate garnitură 1.9IOU1LE TAPISATE ff cn covoraşe şi pluş de_mătase înainte dc a cumgtăra ei&itaţi Haiaetinu ettr. Boumneî No. 37. NR VINDE Şt ÎN BATE Dx. G. Diamandy din Brăila Stabilit în VIENA I Karnthnerstraese, 5 Consultaţiunl cu somităţile medicale Specialist pentru masagiu şi Ortopedie NOU DE TOT Tuburi do beton sistem Monier din prima fibrică N. CU'r4BII>l «V Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie dm Capitală peutru înlocuirea tuburilor de biaalt «fo< la cinai» (tout â l’egout) precum şi sin. gurile admise la canalisarea oraşului Bucureştl-Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţul corent pentru nrovinrie sunt înţelese franco orl-ce gară diu Ţară. Preturi corente se triraete franco ia cerere. SCHNEIDER & GRUNENFELDER Depozitari generali Bjcuregti, Str. Sf. Vineri No. 12 Doctor Bardesou Medic al Spitalului Brîncovenesc pe timpul vereî se află la SMIXA MAL HOTEL, CABAI.1IAN [Doctor 1SEVICI Tratează maladiile interne şi de femei ISoalele sifilitice şi blennoragia vindecă radical prlutr’an procedeu special. Strada Sf. Ioan-Aoik, No. 1& în rînd cu Hotel Patria Comultaţiuni de la ora 1—3 şijum.p m. Liceul „Mapri sub direcţiunea d-lul Dr. O. COIAN No. 37, Strada Ştirbeî-Yodă No. 37. -BUCUREŞTI- Cursuri primare şi secundare complecte. Pre-paraţiunl de şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Certificatele eliberate de acest liceQ aii aceeaşi valoare ca şi cele eliberate de şcoa-lele Statului. Cursului de limba greacă modernă sub conducerea d-lul Demosteue Roussos i s’a dat o mal mare întindere. O îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutul se esercită asupra copiilor in privinţa sănătăţii lor. Liceul ce află într’nn cartier central foarte igienic, in spatele gradinei Cişmigiii, în apropiere de lic. Sf. Sava şi Lazăr. f Cursurile încep la 1 Septembre 1898, iar pre-paraţiunile pentru corigenţi la 20 August. înscrierile pentru anul şcolar 98—99 se fac :u începere de la 15 August 1898 în toate zi-(ele în cancelaria Institutului, Str. Stiibey-Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere. Director: Dr. G. Coman. Director de studii: M. Mureşianu. Acuzare Fosta Vila Băicoianu, restaurată din nott, cu pendinte, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivu ţe vaste. Platoul grădinei Băicoianu în întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, av&nd plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat saCi altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominanta. Locuri pentru clădiri în diferite strade ale radierului Gramont. Locuri pentru slădirî pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria. Case de venzare in cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Case şi locuri de venzare pe strada Laboratorul. Plăţile în rate. Dobânda mică. Avansuri Ja cumpărători de locuri pentru a nlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar. O. A. SUTJEAt. Str. Suter No. 9 (Gramont) ds vînzare ta SIN ABA în total sau în parte o proprietate cn 4 faţade la cea d’întîiu posiţie a oraşului (vis-â-vis de Mănăstire). Condiţinnile de vînzare foarte avantagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 3. Dr. D. Crerota [Speeidfwf i CTilrid-jr/iV, organele gc nit o-uri nare BULEVARDUL EL ISA BETA 39 Gonsul!aţmnT do 1< tl —7 CEL HAI VECHIL DEPOU DE MAŞINE AGRICOLE ŞI [NDUSTRIALE BIUROU TECHNIO 7, Strada Smlrdan, 7. — BUCUREŞTI. — 7, Strada Smîrdan, 7 In curtea casei Zerlendi. ' -V l-t T.---" ■ POUGUE.S Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituanlă ANEMI A - DISPEPSIA - DIABETUL I)e patrn secole lavoru Soi nt-Ieger ta Pougueu este cel mai universal apreciat d«* cfttrc Doctori CARABANA CEA MAI BUNa DINTRE APELE PURGATIVE J i xmsmmsi www.dacoromanica.ro EPOCA I MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientela, că în acest Magasin se vînd tdte articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a mal făcut NIA MUS HEMUJCEMtE OE I•HKŢWJHI şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: ZeUrnrl, ToalnrI, Bazarine, Lainaglnrl, Grcnadlne Toarte eftlne CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiur! se vînd cu 50 o/0 Rabat (l/* preţ) CĂMĂŞI bărbăteşti albe fi colorate, calităţi bune de la hei a,SO in must Cel mai mare asortiment de Lainogiuri şi Mătăsării, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. ele. RAIOANE SPECIALE I>E Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei 150 pînă la cele mal fine. _ NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. ' AtAŢIOXAIjĂ Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI la 30 Augu&f iS97 Tabloli circular colosal executat de renumiţii pictori artişti din Mtinich PUTZ, KRIEGER, FR0S0H REISACHER şi NEUMANN | după ridicări făcute la faţa locului DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa^ pină la 6 seara Preţul de intrare : 1 leQ de persoană, iar J pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de j grade inferioare, 50 de bani. JOIA, ziua, High-Liie De la. S-0 seara Intrarea 2 iei de persoană şi 1 lefl pdntru copil Bucureşti, Bulevardul Col [ea, (lineă BrimărieJ „STEAUA ROMANĂ" 1 Societate Anonimă pentru Industria Petroleuluî CAPIjAL SDCIfll LEI 10,000,000 depun VĂRSAT PetroleU, Benzină, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars, Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearină. Pentru Comande a se adresa la T>ii*ecţinnea Greneralâ Strada Doamnei, No. 4 CL1TT0MOTTLEW8RTH BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAI©VA, Strada Bucovăţ Ao. 18, CRAI©VA MASINE AGRICOL Tipografia EPOCA executa tot felul de lucrări atingătore de sceneta artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. I E. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfîntn Dumitru No. 3 Cel mal mare depozit de : • TUBURI de PER, PONTĂ, PLUMB şi de CAZANE robinete IUTuFECT©ARE perfecţionate pentru încălzitul cazanelor cu păcură VENTILATOARE înlocuind în mod perfect burdufurile BUTOAIE DE FER pentru transportul petroleuluî BOMBE, ABMĂTCBE, CU Eh TE TABLK DE FER B4BRICA de REZERVOARE şi de CAZANE MAŞINI DE ORI-CE FEL. -*« msr REPARAŢII DE MAŞINI. FABRICA LA FILARET Băile Herciilane (Meltadia) Herkulesfurdo, (Ungaria) Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf nenumite terme aulfuroa&e şi narate cu temperatură terestră de 55° C. <*------------- v începutul sesonnlnî In 1 Slaiu Loc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice.— Hidroterapie.—Rendezvous internaţional. — Situaţiune admirabilă în valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de exrursiune. — Climă favorabilă.—Situaţiune scutită de vint. — Aer ozonic şi liber de praf —PalaturI de băl, hoteluri splendide.—Salon de cură. — Luminaţiune electrică.—Mu-sică proprie. — Orfeu (Teatru Variată). MEBICI BOMĂXI CONSrl.TAŢini IM TOATE I.lltItlI.E El'KOPEXE Juncţiune cu tremil Expres şi Orient Expres ; de la Orşova cu năile dunărene Bilete cn preţuri reduse. Frequenţa în annl 1897; peste 10.000 APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORVIZ) Pşntru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distinrţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale afl recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare io diverse cazuri. Prin gustul săO cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioara altor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & YERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nul VASILE CRETOIU No. IT, Sfriula Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositarî principali. SOCIETATEA ANONIMĂ UNGARĂ MU: vi YJtiA ŢI IXC EhWITIAhĂ ŞI MA BIŢI MĂ IF1EBSI/E VAPOARELOR r>e Pasageri pe Dunăre Valabil de la deschiderea Navigaţiunei 1898 pînS ia altă disposiţiune j liitx-e Zeiiimi (Sen»Iin)-Bolgi-a» z. 11»° z. i pleacă soseşte pleacă { IC^z. 4» n. 1» n. I00 n. 10‘° n. 6®° z. 2» z. I25 z. 9» z 8* z. In fie-care Joul, Sâmbătă Ş1 Luni. In fle-eare Mercur!, Vineri Ş‘ Duminică. In fle-câre Marţ! Joi Şi Sâmbătă. MAŞINE DE BUCATE din Renumta fabrică Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscu-ite ca cele mal bune şi cele mal econo-me în combustibile. Băl lucrate din Zinc de ori-ce dimensiune cu sobă pentru încălwAt apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cn aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU Şl GAZ AERIAN MAECUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victorie! ţîo. 61 vis-ă-vis de Eplticople L. Behrmahn & Fii MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE BCCCBKŞTI 0 4 h A Ţ I Strada Doamnei No. 23 ** Strada Belvedere Ne. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI ROBMSON A AU0EN, LTD„ WANTAGE MODEL î s e s MIRON VELESCU Maşine Agricol© |i Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI Calea Moşilor, 100 Caise de Bani Englezeşti din renumita fabrică, WHITFIELD cn Uşi de oţel — încnetor! patentate — pereţi dubli Înlesniri de plată CA TA COACE GRA TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA DE MANILL4 * i whhm nw» —aBBBaBflciaw WMsmmmmmmmmmmmmrnf \ »■«—mmmmam—————n——■—HB——BOBWM4 Tipografla EPOCA executa tot felul de lucrări atingătoare de aceasta artă, oa cc,a mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea ţi exactitatea sunt deviza Tipografiei. încercaţi şi tI eonvingeţî Preţnrile cele mal reduse I. numai intre Zemun—Moldova-Veohe si între T '.ot' 7*Poarele clroul* se vor căpăta f,‘ " «*«'• ObservaţiunT generale: îo dreptnl He-oirel statlunf 8*" se 'oltssîoă de jos'în sus.—2) Pentru linia Turnn-Severin r.i.m* ^,0S ’ Ur 0,el* d|n coloana dreapta, «a ţ -n«« ^e’xrsjf2,î&p,eo1 du,,ă Lt- mer.°?n.e !‘ «"* h.semnate prin mumoa în serviciul amestecat! ‘ minatelor. <) Vapoarele între Zemun şl Orşova vor oo- Miiitfapesla, in martie 1808, bibecţiunea «enebala. liOeomobU© şi Treerâtoare BATOZE de E o BUMB Secerătoare, Cositoare, Greble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage gratie şl franc* * I. N, Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI 8tr. Decebsl, 22 şi Calea Moşilor, 35 filiale Calea Gri viţei N«. 84 A TEItiEB Strada Mtecebat Ao. O LA LAMPA ELEGANTĂ Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării LĂMPI, TAClMURI, ARGINTĂRII Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII St lot felul de articole pentru menaj Preţurile cele mal reduse Tot-d'a-una asortat oh (•«•le mal Iruinoasie « artlrole de lux . Cele mal frumoase asortimente pentru : Restauranturî, Berării şi Cafenele Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3. - BucureW www.dacoromanica.ro 9 încercaţi şi vi convingeţi