SERIA EL—ASUL IV, No. 813. JRdltla a treia NUMĂRUL 10 BANI A Uf PIVA MM IM TEAjJE încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un au In tară 30 Iei; in străinătate 50 Iei Şase Juni ... 15 » » » 25 » trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂI HKMPAfJŢMA No. 3. - STRADA CLEMENŢE! — No. 8 MARŢI. 14 IULIE 189b NUMĂRUL 10 BANI axwjxcm liniai Anunciurl Ia pag. IV.0.30_b. lima * »» III .... . 2.— lei » » » » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rindul UN NUMĂR VECHIu 30 BANt A WPMWAtSTH AŢtA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 PLECAREA M. S. REGELUI BFJBOIUL IiPMO IBEBICAN Ocuparea arsenalului de la Cavite de către'marinarii escadrei americane sub comanda amiralului Dewey T Forme politice şi forţe morale ii Inchiegarea şi sănătoasa cîrmuire a aspiraţiunilor unul neam sunt operă mal anevoioasă de cit votarea unei legi, mai ales cind legea se traduce d’a dreptul din legiuirile străine. Spiritele superficiale au dar o firească aplecare către un soifl de legiferare In deşert. Liberalii, a căror caracteristică intelectuală şi a căror afinitate de închie-gare intre dînş»I este un fel de superficialitate sgomotoasâ, şl-afl făcut, la noi, şi mal ales in trecut, o speciali-late din specularea unul anume fel de panaceu legislativ. Multă vreme un popor se lasă a fi înşelat de reţetele liberalismului. D’aceea şt un eminent publicist german a se-muit liberalismul cu starea de copilărie, iar conservatismul cu epoca de maturitate a unul neam. Insă, după experienţe îndelungate şi repeţite desilusiunl, vine o vreme cînd orl-ee popor cu scaun la minte îşi dă seamă că e victima unei mistificări, şi că 11 mint acel ce se laudă că aă reţetă pentru a preface, Sntr’o clipă, o ţară barbară în o ţară civilizată. Atunci apare, în ochii tuturor, şarla-tanismul libsral. Din acel moment începe epoca de decadenţă a liberalismului, care se trudeşte totuşi a suplini, prin neadevăr, superficialitatea şi insuficienţa doctrinei. Ast fel, din superficialitate, car8 e la obirşie, se naşte, fatal, în cele din urmă, «minciuna liberală» In jurul acestei minciuni se întemeiază o şcoală. Cind fraza liberală nu mal are credit, specularea minciunilor şi propaganda demagogică se silesc a mal stăpîni clientela. Şcoala liberală trece ast-fel de la superficialitate, care e caracteristica sa intelectuală, la minciună, care alcâtueşte miezul doctrinei, şi de la minciună, la şarlatanism, c ire e unealta sa de propagandă. Acest şarlatanism des voltă şi perfecţionează o întreagă artă de a se juca cu cuvinte'e, de a ameţi lumea cu forme deşerte, de a orbi norodul cu texte de legi, fără alt reazăm de cit birtia pe cari sunt aşternute, într’un cu-vînt, de a specula în toate felurile instinctele şi patimile mulţimel. Cu asemenea apucături se întemeiază un regim, pe care minunat l’a zugrăvit Eminescu, în cite-va cuvinte: «Un regim, unde, merit, ştiinţa, caracter, patriotism, nu sunt nimic, iar arta de a înşela masele e tot; un regim unde falşele căiţi de alegător, escamotarea lor din urnele electorale, pehlivâniile de bursă şi politică joacă rolul de căpetenie pentru înaintarea oamenilor.» Şcoala liberală n’a putut, în aşa porniri, să atragă, vre-o dată, de partea el o singură inteligenţă de elită. Neîndo-elnic, partidul liberal e osîndit a fi un partid de ag’nţi electorali. Cu prii jui recentei aniversări de 50 de ani a tuf 11 Iunie, s’a vorbit mult de revoluţia de la 48. In acea mişcare, care aminteşte primele lor isprăvi, Roşii şi-a0 dat, din capul locului, pe faţă, toate apucăturile de politician! de rind, cari SI deosibesr. de partidul moderat, repre-zintat de Heliade. Acesta munceşte, pe terenul cultural, un sfert de veac, spre a trezi conştiinţa naţională. Activitatea sa uimitoare care —cit de criticată ar fi, azi, de unii, a dat, netăgăduit, pe acele vremuri, roade minunate — a cotropit toate ţinuturile activităţel intelectuale. împreună cu fundatorii So ietăţii literare, cu întemeietorii Societăţii fi armonice, cu Em. Bă-leanu, 1. Cîmpineanu, Gr. Cantacuzino şi alţii, el pregăteşte emanciparea nostră. Brătianu şi Rosetti nu se bagă de cit în complot şi în conspiraţii. Acolo îşi desvelesc el toate însuşirile de agenţi provocatori. Lor le datoreşte revoluţia invazia streină. Dar acolo unde Roşii se arată în adevăr meşteri, e in scornirea mal la urmă a legendei lui 48 care, in catehis mul liberal, se resuniă in aceste cuvinte: Ce a făcut H liade ? Nimic.—Ce a făcut B ătianu ? Tot Urmăriţi d’aci In colo p3 liberali in toate manifeslaţiunile lor, comparaţi aceste manifeslaţiunl cu activitatea partidului conservator, şi veţi zări cum, între ambele ş oale răsar necontenit aceleaşi deosebiri La conservatori, grija de evoluţia noas'ră morala. La liberali, neastîmpărul de a domina prin făgă-duelile înşelătoare ale unor formule deşerte. La 1880, bunăoară, M. Koslake Lpu-reanu, ca preşedinte al comitetului conservator, dedea la lumină un manifest în care înscria, înainte de toate, ca prim desiderat, organizarea învâţămîntulul naţional şi, în al douilea rind, şi pînă ce clasele ţărăneşti vor ajunge a-şl cu noaşte interesele, apărarea lor, prin măsuri priincioase în contra 'exploata-ţiunel străinilor şi în contra propriei lor neprevederl. Faţă de acest soiţi de activitate sănătoasă, care, pentru noi, cată a se urmări, în limitele unul regim de libertate temperată, menit a evolua nu numai in formă, ci a se preface necontenit pînă în esenţa sa, liberalii se svircolesc in agitaţiuni sterpe, dar gălăgioase. De la 1848 pînă la 1857, el predică fericirea ţării prin republică. La 1857 el se pleacă înaintea dorinţei ţârii tormulată de Divanurile ad boc în favoarea mo-narchiel ereditare. La 1871 şi 1875 el revin la ideea republicană şi la principiul domniei pămintene, spre a primi, în cele din urmă, încă o dată monarchia ereditară străină. înainte de 1857 cosmopolitismul lor înscria printre revendicările partidului liberal o confedera-ţiune balcanică, de care el se leapadă tot In Divanurile ad boc, unde sunt siliţi să se învoiască cu ideea Unirii. Necontenit el se Înfăţişează ca salvatori al ţării pe care vor s’o fericească, rind pe rind, cu sufragiul universal, ori cu sistemul censitar, cu electivitatea magistraturel ori cu inamovibilitatea el, cu sistemul Cameril unice ori cu principiul bicameral, înscris în Constituţiune de la 1866 Cu simpla proclamare a fie-căruia din aceste principii, ca şi cu aşternarea în lege a principiilor d’a dreptul opuse a cestora, el fâgăduesc fericirea într’o clipă, a ţării. Acesta e sistemul lor. Iar apoi vine rolul propagandei de a dovedi că el au făcut pe 1857 şi pe 1866 că lor li se datoreşte şi Monarchia şi Unirea şi Constituţia. Vorbe late, forme deşerte, propagandă amăgitoare, acesta este capitalul lor. Pe vremea aceastr, noi ne urmăm in linişte şi, la început, fără a fi bine pricepuţi, activitatea noastră mal roditoare, chiar şi pe unele terenuri lăturalnice de ale politicei. O caracteristică manifestaţiune a a ceste! tendinţe, e, de pildă, activitatea juirmel pe terenul literar. Se poate oare concepe măcar o înrudire cit de îndepărtată între aspiraţiunile politi-cianilor liberali şi îndeletnicirile literare ? Nu, şi d’aceea am scos Ia iveală ca un simptom caracteristic, ce ne deosi-beşte pe unii de alţii, această Împrejurare că din sferele conservatoare a putut să răsară o şcoală literară care a făcut mal mult, pentru ridicarea nivelului moral şi intelectual al ţării, de cit toate revisirrile de Constituţie ale Roşiilor şi de cit gălâgioase'e lor pro-clamaţiunl de principia. Lib Talii, cu apucaturile lor de agenţi electorali, vecinie pripiţi la cîştig şi hoţie, nici nu ar fi văzut, nici nu ar fi cutezat să susţie o luptă desinteresată, pe terenul literar. Totuşi, în loc d’a se ţine cu mod s-tie departe de nişte controverse, pentru a căror deslegare n’ad nici o chemare, el s’aO crezut autorizaţi a pune şi el un cuvînt, în această cestiune, socotind că se pot strecura cu această grosolană calomnie: «Junimea are tendinţe cosmopolite.» Această neghiobie, el o rosteafi împotriva tocmai acelei direcţiuni literare, căreia se datoreşte Îndrumarea noastră culturală pe sănătoasele căi naţionale. Şi, fiind că veni vorba de aceasta, se carte să amintim că paşoptiştii Îşi înte-meiaO pretenţiile de mari patrioţi] pe această stranie teorie: Fiind de viţă latină, se cade ca limba noastră să fie latină... adică nu romînească. Cobori-toril Iul Traian datoresc originel lor de a-şl sclumonosi limba cu adăogiri artificiale de cuvinte latineşti, indiferent dacă limba literară va ajunge a fi neînţeleasă de popor. A apăra graiul popular In contra a-cestel nesăbuite întreprinderi, era tocmai ţinta stăruinţelor Junime!. In cele din urmă, ea a reuşit prin apropierea literature' de straturile populare, a păstra poporului o literatura înţeleasă de dlnsul, precum şi a Îmbogăţi vorbirea claselor culte, cu toată comoara locuţiunilor populare. Ast-fel au scăpat limba, literatura, gramatica, de primejdia ee le ameninţafi. Faţă cu atît de însemnate resultate, suntem îndreptăţiţi a afirma că toate frămîntările patrioţilor de meserie n’aO contribuit, nici cu a zecea pirte cît Junimea literară, ponegrită de cosmopolitism, la desvoltarea morală a ţărel, potrivit însuşirilor noastre naţionale. Aceste frămîntârl sterpe daO liberalilor fisionomia lor proprie, precum grija de evoluţiunea noastră morală scoate la iveală caracterul specific al conservatismului nostru. Din aceste însuşiri deosebite se trag mal toate deosebirile de principii, de procedeO şi chiar de personal dintre partidele noastre. Sistemul liberal de a amăgi lumea cu forme deşerte n’a putut atrage o singură intiligenţă mal superioară. Aievăraţf agenţi electorali, liberalii au exploatat ţara, timp de 30 de ani, în adamăţiunile Seruriilor de alta dată şi ale Berecheţilor de azi No!, alături de o pleiadă de bărbiţl de Stat iscusiţi, putem revendica pentru noi, o inteligenţă enciclopedică ca Heliade, un poet popular ca Alexandri, un poet liric şi un cugetător ca Eminescu, un critic ca Maiorescu. Dar, astăzi liberaliil nu mal ah nici măcar aclamaţiinile mulţimd care a început, pe noi să ne preţuiască, pe el să-I dispreţuiască. Astă-zT, o lungă experienţă a adeverit, nu numai pentru o mică elită, ci şi pentru mulţime, temeinicia acestei o-sînde a liberalilor formulată de Eminescu: «Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea şi cultura, acela se prenumără, între paraziţii societăţii omeneşti, intre aceia cari trăesc pe pămînt, spre blestemul, ruşinea şi demoralizarea poporului». Uu conservator. Tranzacţie? Organul g iveiv.ulul anunţă că guvernul a căzut la învoială cu profesorii macedoneni, şi că le acordă o indemnizare pentru chel-tuelila suportate de dînşil pe tot timpul cît aO durat «neînţelegerile cu inspectorul Mărgări'». Voinţa Naţională si joată cu cuvintele. Apostol Mărgărit n’a fost de cit instrumentul d-lul Sturdza. Dacă s’a desfiinţat' eforia şcolară, dacă s’ail închis şcoli, dacă un mare număr de profesori aQ fost aruncaţi pe drumuri, dacă invăţămîntul naţional In Macedonia a fost zirun inat din temelii, vina e a d-lul Sturdza, răspunderea e» a d-sale. Doar nn Apostol Mărgărit a desfiinţ it consulatul din Bitolia, nici poşta roniînă din Constantinopol. E şi mal ridicol organul guvernului, elud vorbeşte de o învoială cn profesorii macedoneni. Guvernul re-unoaşte azi, ceea ce a refuzat să recunoască timp de doi ani jumătate, că adică a fost nedrept cu p-ofesn-ril macedoneni. Asta e capitulare, nu îndoială. Faptul că profesorii sunt si iţi să se învoiască cu ceea ce le dă guvernul, nu schimbă nimic la a-•enstă situaţiune. Chesti mea merită să fie tratată mal a-laănunţit. D. Sturdza la Petersburg Unul din motivele de căpetenie pentru cari se cere ca neapărat d. Sturdza să însoţească pe M. S. Regele la Petersburg, este ca d-sa să renege tot ce a scris în contra marelui imperiu vecin. Şi pentru ca cititorii noştri să poată aprecia ei înşişi cam ce fel a scris d, Sturdza în contra Rusiei, vom da astă-zi cîte-va estrade din diferitele scrieri anii-ruseşti ate primului ministru. Dfanifestnl din 8 Mdlu 1888 In ziua de 8 Maiu 1888, partidul liberal a adresat un manifest, ţărei, manifest iscălit şi de d. Sturdza. Din acest manifest extragem următoarele pasnge: Dupe d. Sturdza, Ruşii sunt: «A:ei cart văd în progresarea conştientă a popoarelor din Orient un obstacol al poftei lor de mărire teritorială ; «Acei cart nu fac din liberarea popoarelor şi din apărarea creştinătăţet ortodoxe de cît arme de cu cerin: «Acei cari nu voesa să vadă deştep-tîndu-se in poporul romîn conştiinţa vie a misiunel sale la gurile Dunărei, ca ante-gardă a cullurei apusene; «Ou un cuvînt, inamicii Romîniti caută să zgudue iarăşi temeliile pe cari ea este aşezată». Europa, Rusia şl Romtnia In August 1890 actualul prim ministru a publicat în Revista Nouă un «studiu etnic şi politic» intitulat «Europa, Rusia şi Romtnia», studiu care a fost repro dus apoi de Voinţa şi a fost scos în broşură. Vom da astăzi cîte-va pasage pentru ca cititorii să vadă cum trata pe Ruşi d. Sturdza în anul 1890: «iS ăbirea şi finalminte nimicirea e-lementulul romhvsc a fost şi este unul din punctele cele mai văzute ale politicei ruseşti. ■» ♦ «Învinsă de Turci la 1711, cind P tril cel mare fu silit, a subscrie Tratatul ruşinos de la Prut, Rusia a devenit cu încetul un pericol serios pentru Europa. «Lupta Romîni’or din regat şi afară din regat a fost, este şi va fi alăturea cu Occidentul cult, In contra aspirn-ţinnllor cotropitoare ale Kfisuri tulul fiică necnlt. Aceasta este potitica romineasră, o alta nu exUtă ţi nu poate e-xlsta.» Compania din 187?’ Intre legăturile cari unesc ţara noastră cu R osia este şi amintirea cooperărei noastre în''răsboiuV de la 1877. Bt> bine, în (tfdră de manifestul liberal din 1888. în afară de studiul său din Revista N >ua, primul ministru trebue să ia cu sine la Petersburg, şi broşura ce a publicat asupra cooperărei armatelor romîne la campania din 1877, broşură intitulată : «Neruperea legăturilor noastre de vasalitate cu Turda, necooperarea armatelor romîne cu armatele ruseşti şi retragerea armatelor romîne în munţi. » Rusia ţi Ronitiila Socotim că nu pntem termina mai bine, pentru azi, acest buchet de citaţii de cît reproduetnd din Voinţa Naţionala de la 22 Aprilie 1888. următorul articol, publicat sub titlul «Rusia şi Romţnia». Iată articolul : «De cît-va timp, am întreprins o cam- panie înverşunată in contra Rusiei, care, prin mijloacele cele mat nedemne şi mai infame caută s l zdruncine situaţia, attt de greii cîştigată, a Statului Romîn. «Faţă cu această cestiune atît de mare, toate cele-I’alte cestiunl de partid aii pierdut pentru noi ori-ae însemnătate. Nu ne-am ooupat de opoziţie de cît intru atîta, întru cît dînsa a ajutat, prin unii din membrii ei, acţiunea Rusiei la noi ■n ţară... «Deci, daca luptăm în contra Rusiei, nu o facem inspiraţi de alt sentiment de cît de acel al celui mai curat patriotism, de ura legitimă pe care trebue să o avem faţă cu streinul care se amestecă în treburile noastre, care printr’o propagandă iscusită caută să semene discordia între clase, să menţină anar-chia în stare de permanenţă, şi sâ’şI pregătească ast-fel terenul pentru o acţiune decizivă. «Rusia e singura putere în Europa care nutreşte idei de expansiune şi de cucerire... «Viind ne-vrînd, Rusia trebue să’şl întoarcă vederile spre peninsula balcanică. Aci primul obstacol ce’t stă în cale şi care o împedică să’şl împlînteze cuţitul în pieptul omului bolnav, este Romtnia. .. «Ei bine, cînd situaţia este atît de lămurită, cînd nu mal poate fi nici o îndoială asupra scopurilor pe cari le urmăreşte Rusia la noi în ţară, care trebue si fie atitudinea orl-cărui Romîn înţelept şi patriot ? «Mai putem sta cu braţele încrucişate, şi acţiuneî Rusiei să nu’i opunem de cît indiferenţa şi apatia noastră ? «Nu ! Mai mult de-cît ori-eînd, acţiu-nei acestei puteri trebue să i opunem o acţiune cu totul naţională în afară de sfera luptelor de partid. «La luptă dar! Şi după toate astea d. Sturdza merge la Petersburg !... Dar n’am sfîrşit încă. STILUL BOWÎtfESC Ziarele anunţă că d. Forniigi a părăsit ţara noastră. Distinsul arhitect francez venise să studieze stilul romînesc, pentru construirea pavilionului nostru la expoziţia din Paris. D. Formige a stat în ţară o săptămînă de zile. In acest timp d-sa crede că a studiat stilul nostru, şi de acum putem fi siguri că pavilionul din Paris va arăta lumei ce fel este stilul romînesc. Ori cît de mare arhitect ar fi d. Forai ig£, noi nu credem una ca asta. Afară numai dacă d. Poni nu-1 va ajuta în schiţarea planurilor. Arhitecţii romîni se pot felicita de isprava spiţerului Poni! DIN STREINATATE * ................... * Alianţă anglo-germană Cilitoril îşi aduc aminte de discursul ministrului englez Chamberiam, In care se rtcoman da Angliei să se Împace cu ideea da a eşi din «mîndra-î izolare» de pînă acum şi de a încheia alianţe. Ministrul coloniilor indica două direcţiuni: Stat le Unite ale AmerieeI şi Germania. Vil va stârnită de acel discurs s’a potolit; ideia Insă semănată de d-sa, îşi urmează drumul. Opiniunea pub ică englezească urmează sfatul d-lul Chamberlain şi, după cit se poate judeca din diferite semne, se deprinde foarte repede cu ideia alianţelor. Acum cite-va zile, am înregistrat ştirea for-mărel Ia Londra, a unei mari Ligi peulrn înfrăţirea a glo americană. Liga nu face alt ceva de cît propagandă neutru o apropiere intre Anglia şi Statele-Unite. Astăzi avem de relevat, după ziarele germane, o importantă manifestaţiune In favoarea alianţei anglo-germane. «Morning Post» despre alianţă Organul aulorizit al partidului conservator, actualmente la putere Ia Anglia, Moring Post din Londra, publică un remarcai) 1 articol iu favo Vrea unei alianţe intre Anglia şi Germania. A venit momentul, zice ziarul conservator englez, ca ambele puteri să se rostească deschis asupra scopurilor lor şi să ajungă la o înţelegere practică. «In Europa, nici una din amîndouă puterile nu doreşti alt ceva deeit pacea pe baza ordiuel şi Impărţirel de teritorii actua’e. Iu afiră de Kuropa, Anglia are de conservat un imperiQ, Germania ara de creat un imperiu. Tuteieseie britanice suut ameninţate afară din Europa tocmai do acele două puteri, a căror unire işl are rădăcina In antagonismul comun contra Germaniei. Trăsătura do căpetenie a ultimei mişcări iut-rnaţionale, a stat In subita încordare a Rusiei de a’şt mări teritoriul şi înrlu-firea In Az:a, în paguba influenţei britanic şi cu aju'orul Franţei, caro se munceşte să creeze o nonă Indie franceză ln peninsula ma-leză. Intervenirea Germaniei a constat iu sta-b lirea prelenţiunilor sale asupra unei părţi din Ch ns, unde trebuie să formeze o stavilă contra www.dacoromanica.ro Înaintării Rusiei. In China, attt Germania ?i cit Anglia ah acelaşi scop. AceastS comunitate de interese, pentru ca sa fie roditoare in Asia, trebuie sa se Întindă Insă şi asupra Europei. «Cooperarea Înseamnă, In cazul cel mal extrem, cooperarea flotei engleze eu armata germana. Dar înseamnă şi mal mult, anume ca, în regiunile unde Germania cauta să se întindă, sforţările sale sa fie privite de Anglia cu cehii prietenoşi şi tratate eu consideraţie.» Forelgu oforJaţh Plecare» M. §. Regelui Astăzi, Luni, la orele 8.45 dimineaţa, M. S. Regele şi Principele moştenitor vor pleca din Sinaia spre Peiersburg. Trenul regal va lua direcţiunea Plo-ieştl-Roman-Burdujenl. M. S. Itegele Carol se va opri o zi. în călătoria sa spre Petersburg, la Varşovia, capitala Poloniei ruseşti. Guvernator al acestei provincii este principele Imeretinsky, fost şef de stat-major al armatelor aliate ruso-romtne, în faţa Plevnei. Se ştie cu cîte elogii vorbeşte Regele Carol, în memoriile sale, de fostul său şef de stat major, cu care îl leagă strînse relaţiuni de prietenie. Cu prilejul vizitei sale la Varşovia Suveranul va putea vedea pe principele I-meretinsky, pe care nu l’a mai revăzut din timpul războiului. In calitatea sa de guvernator al provinciei, Principele va presenta Suveranului nostru urările de bună sosire tn teritoriul Ţarului. Regele Carol va rămîne o zi şi o noapte la Varşovia. 0 representaţie de gală va avea loc, în frumosul teatru al oraşului. Numai a doua zi dimineaţă, Auguştii călători [îşi vor continua drumul spre Petersburg. Cetăţenii din Buzfiu afl adresat ministrului de instrucţie o petiţie contra directorului liceului local, d. V. Iorgulescu, a căruia lipsă de seriozitate şi neglijenţă provoacă nemulţumirile întregului oraş. Slmbătă s’ati Început, Ia şcoala de ofiţeri din dealul Spirei, concursurile de admitere în şcoalele militare din ţară. Intre elevii, admişi să concureze pentru şcoala din Iaşi, sunt şi fiii părintelui V. LucacI şi părintelui Lupan, din Transilvania. Tinerii Vasile LucacI şi Iuliu Lupan aii pre-zintat certificate, că afi urmat trei clase, în gimnaziul unguresc din Szegedin— Ungaria. D. George SimicI, fost prim ministru al Serbiei, a sosit Vineri dimineaţă în capitală, venind din Brăila, unde a fost să vînză nişte imobile. D-sa a descins la otel Boulevard. Ieri dimineaţă, d. SimicI a plecat, prin Braşov, la Belgrad. Opinia din Iaşi cu data de 12 Iulie, scrie : Intr’un cerc de prieteni, ale căror nume aşteptăm să fim somaţi ca să le dăm pu blicului, d. Gr. Buicliu. deputat liberal şi membru fruntaş al colectivităţii, zicea Vi neri seară tare şi lămurit: — *Sunt scandalizat de cele ce se petrec la comună; articolul Opiniei, privitor la diurnele consilierilor, este cu desăvirşire întemeiat». D-nil generali Beller şi Salmen, coman danţil brigadelor de roşiori din Btrlad şi Tecuciă, se află în capitală ; d-lor afi avut o lunga convorbire cu d. general Bâico-ianu, inspectorul cavaleiiel, relativ la rolurile celor două divizii de cavalerie inde pendente, în viitoarele mari manevre. Priutr’un vot al săil, Seupcina sîrbească a decis, în ultima sa şedinţă, că Miloş, în temeietorul dinastiei Obrenovicilor, să poarte pe viitor denumirea de marele. Egyetertes aduce ştirea că guvernul ungureao, in urma raportului comisiu-nei de anchetă, este pe deplin lămurit in afacerea gimnaziului romîn din Braşov. „Rezultatul cercetării §1 inten-ţluuile guvernului, spune ziarul maghiar, se ţin Insă tn cel mal a-dlnc ■ecret“. Ce va fi însemnînd oare limbagiul acesta misterios ? Aflăm că nici o nedreptate nu s’a făcut d-Iul V. Ţenov, fostul arendaş al domeniului Mălin,* din partea administraţiei dome-nielor Coroanei, după cum s’a anunţat în unele ziare. De alt-fel, nu avem de cit să observăm că in capul acestei administraţii se află d. Ion Calinderu, al cărui sentiment de dreptate este în deobşte cunoscut şi recunoscut, pentru ca îndoială să nu mal existe. D. căpitan C. Miclescu, ofiţer brevetat de stat-major, din regimentul 2 cetate, va fi numit ataşat militar, pe llugâ legaţiunea romînă din Berlin, în locul d-lul locot.-co Ionel Averescu, chemat la comandamentul regimentului 4 de roşioil. Ministrul de interne a oprit, printr’nn ordin telegrafic, jocul de ruletă de la Slănicul din Moldova. D. Grigore Dianu, directorul penitenciarelor, a fost la laşi, pentru a alege locul pentru construirea nouel închisori. Localul vechiului penitenciar va fi dărîmat. Pe locul săfi, primăria va deschide o nouă stradă. Peste cîte-va zile vor apare în Monitorul oficial, numirile şi transferările în învăţă-nitntul primar, precum şi tabloul învăţătorilor chemaţi la concursul de definitivat. In urma rezultatelor favorabile ce le-a dat, la Ploeştl, sistemul de telefonie fără pilă de apel la abonaţi, sistem datorit d-lul inginer G. M. RadacovicI, direcţiunea poştelor şi telegrafelor a hotărît să generalizeze acest sistem în toate oraşele unde există reţele telefonice. Această invenţiune va figura şi la expo-ziţiunea din Paris de la 1900, în secţiunea romînă de poşte şi telegraf. Aflăm cu părere de răfl, încetarea din viaţă a locot-colonelulul I. Tiedemain, sub-şeful regimentului 4 de artilerie. Distinsul militar a încetat din viaţă la Craiova, unde se dusese să-şi vadă familia. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. ECOURI — De cîud Claude Bernard a demonstrat relaţiunea ce există între sufocările ficatului şi turburârile digestiunel, toţi doctorii recunosc că apa toni alcalină şi digestivă de Pougues Saint-Leger activează circulaţia sîngelul. Cronică, judiciară. Relaţii de vecinătate Vechea poveste a vecinilor cari-şl întreţin relaţiile cu parul s’a desfăşurat şi alaltăerl, pentru cine ştie a cîtea-oară, înaintea judecătoiiel ocolului întll din capitală. Scurt, gras, cu figura rebarbativă şi congestionată, avînd înfăţişarea unul şef de orhestră şi o rozetă la butonieră, d. Hofmuler, neamţ de origină, se prezintă la bară şi salută cu capul cercînd să-şi dea aere de om blajin. Are doi avocaţi. D. Popescu e romîn neaoş. însoţit de cum-nată-sa se aşează pe partea opusă, azistat de un singur apărător. Judecătărul: N’ar fi mal bine, oare, să vă Impăcaţ) ? Apărătorii: (intr’un glas): Da, domnule ju decător. Mal bine să se împace. Judecătorul: Haide, impâeaţi-vă şi căutaţi-vâ de treabă. D. Hofmaler se apiopie de Popescu. Apărătorii îl întind de mină. Popescu: Nu mă împac, domnule judecător de cit dacă’ml plăteşte 200 de lei. Am făcut cbeltueP. Ml-a spart capu... A trebuit să mă caut, să plătesc la avocaţi... Judecătorul: Prea mult. 25 de lei ajunge ;... împăcaţi-vă. Hofmaler : Nu daO nici o para. EO mă împac şi daă mina... . Judecătorul (către Popescu): Auzi, nu dă nimic. Hal Impăcaţi-vă. Apărătorii (Intr’un glas) : Iinpăcaţi-vă. Popescu: Nu pot... Mi-a spart capu... A bătut-o şi pe dumnea-el, degeaba. Omu ăsta e un bătăuş şi-un tllbar... Apărătorii pîrtlului: Asta I insultă în favor... in ţaţa judecatei. Facem hlrtie. Judecătorul: Faceţi. Să iasă martorii afară. Aprodul. Afară... martorii. (Dă brincl pe uşă la vr’o două femei şi un bărbat cari se afluă în sală.) Martorul lui Popescu, sub-comisarul secţiei unde domiciliază vecinii, ştie nu mal atît: Popescu şi cu cumnata sa s’ati dus la secţie şi i s’aQ plins că afi fost bătuţi de Hofmaler. Lui Poprscu i-a spart capul cu un par... o bită... pentru că-şl cumpărase nişte unelte «de spălătorie de rufe de lux»... concurenţă... Şi femeia era bătută... S’a trimes la spital... Nu poate şti dacă Hofmaler e făptaşul. Apărătorul reclamantului: Impaeă-te că perzl. N’al martori şi afi mal făcut şi hîrtie fiind că făcuşi prostia... Judecătorul: încă odată: Impăcaţi-vă. Popessu: De mă ’mpae, da de geaba, aşa ?... Am avut cheltuell... Mi-a spart capu... Hofmaler : Nu dafi parale.. Efi dafi mina. Zorit, înfricoşat de bîitia pe care o flutura in mină unul din apărătorii pirltulul, conştient de «prostie» Popescu nu-şl afla locul. Judecătorul: Impăcaţi-vă şi să sfirşim. Popescu: Iaca mă ’mpac. Să nu mal dea hîrtie... Dar nu dafi mîna cu un... Judecătorul: Închide dosarul. Duşmanii pleacă în diferite direcţii pentru a-şl continua relaţiile de vecinătate... Cod. ŞTIRI MĂRUNTE * Editorii albumului fotografic colorat al armatei romîne, desfăşură o mare activitate pentru terminarea clişeurilor fotografice. Piuă în present, s’afi executat 36 plauşe şi fotografiat 164 ofiţeri de reservă, din diferite garnisoane. Aceste clişeurî vor fi expediate în cursul săptămlneî viitoare, la casa Goupil din Paris, unde vor fi reproduse pe piatră, pentru a putea apoi fi colorate. In acest scop, editorii vor trimite clte o uniformă, din fie care corp, spre a se pulea reproduce cu esactitate colorile şi composi-ţia lor. * In vitrina farmaciei Niculeseu, din Galaţi, se află expus un şearpe moustru, cu două picioare foarte distincte, cari aii mare asemănare cu ale şoplrlelor. D. Niculeseu va face disecţia animalului, spre a vedea dacă acest curios exemplar, capturat lntr’o vie din împrejurimile oraşului, nu prezintă vre-o anomalie mal însemnată. Şarpele va fi trimis la muzăul Statului din Bucureşti. * Un concedia de 30 zile a fost acordat prefectului de Muscel, care va pleca In streinătate ca să’şl cate de sănătate. * D. N. Bădulescu, medic veterinar în armată, a fost numit membru în consiliul superior de epizootie. * D. dr. A. Poenaru a fost numit medic al spitalului judeţean din Tlrgu-Jifi. * Amicul nostru, d. Victor Ionescu, cu familia, a plecat la Mehadia, unde va ră-mlne în vilegiatură, în tot timpul verii. NUVELA iTBAmiL Erafi douî oameni, adevăraţi oameni, de o natură puternică, caracter energic, spirit independent; tatăl d. Ardol şi fiul sâfi Jaeques, avocat celebru şi seriitor viguros Se iubeai! cu o dragoste fără margini Nici odată nu întîlneal pe unul, fără cel-l’alt. In ziua aceea, Jaiques citea Iu biuroul săfi, cîud servitorul ÎI aduse o carte de vizită a unul domn care stăruia să-l vadă. Numele pe care îl citi pe carte, ÎI era ne cunoscut: Lucien de Berny. — Să intre, răspunse el servitorului. Introdus, vizitatorul, un om în vîrstă, cu părul alb, cînd zări pe Ja> qnes, se opri în pragul uşii. II privi cîte-va momente, pri vire care jena pe ttnărul avocat, apoi făcind o sforţare, se apropie de dliisul şi îl întrebă : — N’al auzit nici o dată de numele meii? — Nici o dată, d-le, răspunse Jaeques. — Cu atît mal bine. Făcu apoi ocolul camerei, examinînd tablourile şi obiectele de artă, dar, foarte distrai, cu distracţiunea omului care voeşte să Inllrzie execuţiunea unul act. In sflrşit el se apropie, scoate din buzunar un teanc de scrisori şi le arătă Iul Jaeques şoptiudu I încet: — Cunoşti scriitura aceasta? Tlnflrul tresări. — De sigur; este scriitura mamei mele. — Dj, a mamei d-tale, a mamei d-tale, moartă acum doul-spre zece ani. — Dar aceste scrisori, cum le al d-ta? Bătrlnul părea foarte emoţionat. — Am să te Întristez; de sigur că am aă-ţl fac mult răfi. După o ultimă ezitare, el alese o scrisoare din teanc şi o Întinse tlnărulul. — Citeşte. Jaeques ceti. Era o scrisoare de amor scrisă de maică sa, o scrisoare pasionată care uu mal lăsa uicl o îndoială. El o citi piuă la sfiişit rămase foarte liniştit: — Aşa dar, acesta este scopul vizitei d voastră : Îmi aduceţi dovada că maica mea a iubit pe cine-va care nu era bărbatul săfi... şi acel cine-va, de sigur erai d-ta, nu-I aşa ? — Da, eram efi... am iubil’o... ca un ne bun, mormăi bătrlnul. — In sflrşit d-le, ce crezi că lml pasă mie de istoria aceasta ? Pentru mine n’are nici un interes. Dacă mamei mele i-a plăcut să te iubpascâ, asta nu-I treaba mea. D. de Berny rămase uimit. — Va să zică n’al iubit’o pe maica d tale P şi amintirea el nu ţl face nici o impresie. — Nu văd de loc lutru cit afecţiunea ce am pentru maică-mea ar putea fi turburată din istorisirea d-tale. Am iubit pe mama fiind-că era bună, bllndă şi devotată ; restul nu mă priveşte. — Restul vă priveşte. Printre scrisori, d. de Berny alese o alta şi o dădu tlnărulul. Jaeques o citi ca şi pe cea d’intîl, fără a manifesta cea mal mică emoţiuue — Aşa dar, d-ta eşti tatăl mefl ? Urmă o tăcere, în care tot timpul cel doil inşi nu se slăbiră diu ochi; unul palid şi tremurlnd, cel-l’alt păstrlnd aceeaşi linişte ca la Început. — El bine, acum poţi să ’ml spui care este scopul d tale, venind la mine, întrerupse Jaeques. — Oh! scopul meii... nu ştifi... nu ştifi. Viaţa mea a fost prea aspră... nu mal am familie... n’am pe nimeni... de cît pe line Jaeques. Te veghiam din depărtare şi eram mîndru de succesele tale. Oh! m’am gîndit multă vreme,.. dar eram atît de singur... secretul acesta mă apăsa pe suflet. Am venit atunci să-ţi fac destăinuirea, să ţi reclam afecţiunea, amiciţia. — Şi, de sigur, să-ml ceri să te urmez, fiind-că eşti tatăl med. — Nu, ştifi că lucrurile nu pot să se petreacă aşa. Dar o dată vel vedea poate că locul d-tale nu este aci..., Intre noi sunt legături... Bătrlnul fu întrerupt de un hohot de rîs. Jaeques rldea cu pofeă, diu toată inima. — Legături între noi ! şi cari D zeule ! Fiind-că acum trel-zecl şi cinci de ani, al participat, fără voia d-tale de sigur, la naşterea mea, crezi că aceasta stabileşte Intre noi vre-o legătură ? — Cu toate acestea.... Jaeques... — In adevăr, domnule, Îmi pare rfifi că trebue să ţi- spun, dar nu pot face absolut nici o deosebire între d-ta şi un străin. Se poate prea bine ca d-ta să fii tatăl med, dar efi nu sînt fiul d-tale. — Taci... e grozav. Dacă nu un sentiment profund, dar mă aşteptam cel puţin la.... — Ce? la afecţiune? Simpatie? Jaeques se întrerupse un momeut, apoi reluă cu vocea hotărîtă; — Fiind-că d-ta al crezut de datoria du-mitale să’ml spui lot adevărul, frebue să’ţl răspund şi efi eu aceeaşi sinceritate. El bine, nu pot să vă dafi niel afecţiune, nici devotament. Ceea ce simt pentru d-ta... te rog să nu te superi, ar fi mal mult, neca zul, supărarea, antipatia. Demersul d-tale mă umileşte. Ar fi fost cu mult mal bine, dacă al fi tăcut, cum al făcut plnă acum. In sflrşit, în fundul sufletului şi conştiinţei mele, socotesc că d-ta n’al dreptul să te a-mestecl tn viaţa mea. D. de Berny se sculă, privi pe tînăr, ca şi cum ar fi aşteptat o privire, un cuvlnt de mtnglere, văziud Insă impasibilitatea lî-nărului, îşi luă pălăria şi se îndreptă spre uşe. In acelaşi timp, intră d. Ardol. Tre cură unul pe lingă altul şi se salutară. D. Ardol întrebă: — Cine este acest domn? Jaeques îl uitase numele şi luă de pe biurofi carta de vizită. —- lata i carta : Lucien de Berny. O rupse şi o aruncă bucăţele în foc. A-pol aprinse o ţigară. Dar de o dală se simţi apucat, pe la spate, de umeri şi o voce înăbuşită striglndu I: Jaeques... Jaeques... va să zică... ţi-a spus... ' linărul avu un gest de disperare. — Ah! tu II ştiai numele... ştiai adevărul... şi tu ? Strlngîndu-se de mină cu durere, amln-doul se priveai! cu ochii plini de lacrimi. D. Ardol murmură: — Da... o ştifi de multă vreme... la cîţl-va ani după moartea mamei tale... am găsit scrisorile Iul... — Şi cu ţoale astea pe mine m’al păstrat ? Şi de ce nu ? Oh! am suferit grozav la luceput, dar mal în urmă, am văzut că aceasta nu’ml micşora dragostea pentru tine. Nu, nu te iubeam mal puţin ; din potrivă. Cum s’a făcut asta ? Nici efi uu ştifi. Şi te-am crescut, te-am făcut ceea-ce eşll as-tăz'. Dacă copilul nu este al meii, dar omul este de sigur opera mea. Se priviră adine cu ochii plini de dragoste. Jaeques îşi propti capul pe umărul d-lul Ardol. zicîndu-I: — Tatăl mefi, scumpul meii tată. Maurica Leblanc. Prinţii bulgari la Petersburg Petersburg 11 IuliO. — La prînzul de gaţă de erl, Ţarul a băut în sănătatea Prinţului şi a Principesei Bulgariei, a scumpului Săti fio Boris şi pentru prosperitatea Bulgariei. Prinţul a răspuns prin cuvinte binevoitoare şi graţioase. A zis că Ţarul a dat noi dovezi de legăturile ce unesc în mod aşa de strîns, Bulgaria cu marea naţiune soră, primind să fie naşul Prinţului Boris. Prinţul Bulgariei declară, că a crezut că îndeplineşte datoria cea mal sacră, venind să prezinte pe Prinţul Boris Augustului Său naş şi mulţumeşte pentru primirea, aşa de mişcătoare şi Incîntătoare, ce i s’a făcut. Prinţul a ridicat un toast în sănătatea Majestăţilor Lor, a casei Imperiale şi pentru prosperitatea marel Rusii. Oaspeţii Bulgari aO vizitat azi oraşul Petersburg şi aO depus coroane pe mormintele lui Alexandru al Il-lea şi Alexandru al Hl-lea. — Apoi afi primit Societatea de bine-facere Slavă, aO făcut vizite miniştrilor şi au primit Corpul diplomatic. S’aO mal dus încă la Lawlowsk, ca să felicite pe Regina Greciei, cu ocazia zilei Sale de naştere, şi aO vizitat lagărul Ţarskoie-Selo. Contele Murawiew şi d. Stoilovv aii primit tabachere ornate cu briliante cu portretele Suveranilor. Afacerea Dreyfus Paris, 11 Iulie.—Avocatul Labori s’a dus la cabinetul d-lul Fabre, ca să ia comunicare de dosarul Picqvart. Se crede că instrucţia în contra Iul Pi; quart şi Esterhazy se va termina la sfirşitul săptămînel viitoare. diverse DIN CAPITALĂ CeartA ţi Intervenţia baroanelor.— Spinarea lein arului Fazacaş Laioş, din strada Şerban-Vodă 183, a simţit, erî, fără Îndoială, urmările legel repausului duminical. Şi iată cum : Plecase cu un prieten al Ini, Petre Ştefânes-cu, zugrav, ca să se bucure de repausul duminical. Şi ca loc Je oprire, ’şl aii ales circiuma lui Ghiţă Marinescu, din strada Cuza-Vodă HI. Se cinstesc reciproc, conţinutul paharelor curge pe git cu iuţeala pe care o accelera tur-burtlul dreiumarului, cind de odată, din senin, turburelul ’şl făcuse efectul,— o vie cearta se incinge, Însoţită de o ploae de palme şi bastoane. Raportul poliţiei spune că, din cauza prea multor bastoane primite pe spinare, lemnarul a FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» V. KOROLENKO Visul lui Makar — Poveste yacută — Ah! Ah! zise Teyonele. Cît despre un pahar de băutură, ştifi cit de mult îţi plăcea... Şi bătrluul Toyone era furios. El s’adresă popii. — Citeşte maî bine lista păcatelor sale scrise... E un păcătos Iu care efi puteam să am încredere. In vremea acestei convorbiri, slujitorii aruncaseră la platouul de aur toată muuca lui Makar. Platanul de aur se coborî sub -o ast fel de greutate in cît platanul de lemn, care se înălţa de cea-l’altă parte se Tidică la o ast-fel de înălţime în cit nu’l mal puteai! ajunge cu mina. Tinerii slujitori al bunului D-zett, trebuiră să ş’I întinză aripile, să’şl ia sborul d’asupra pămîntuluî, şi d’abia vr’o sută putură să coboare platanul. Atlrna grefi munca locuitorului diu Cia-galua 1 Şi popa începuse să numere de cit ori înşelase Makar. El găsi două-zecl şi una de mii nouă-sute-trel-zecl şi trei de vicleşuguri. Apoi popa numără clte sticle cu rachifi a băut Makar: găsi patru sute. Makar băgă de seamă că platanul de lemn Întrecea acum în greutate pe cel de aur. Pe măsură ce popa citea, platanul se cobora şi mal mult. Makar ’şl zise atunci că treaba n’o să i ieasă a bună. Se spropie de balanţă, şi fără ca să aibă aerul, încercă cu piciorul să împedice pogorirea platanului. Un slujitor băgă de seamă vicleşugul şi o gălăgie urmă. — Dar ce este ? întrebă bătrlnul Toyone. — A vrut să oprească platanul cu piciorul, răspunse slujitorul. Toyone, mîniat, se întoarse către Makar. — Te-am judecat, grăi el, eşll un păcătos, un beţiv ! Nu ţi-al plătit dăjdiile şi birul popel tl datorezi şi-acum, şi din pricina ta, din pricina vorbelor tale grosolane, pe care i-le smulgeai lntr'una, ispravnicul săvîrşeşte pe fie care zi păcate !... Şi adreslndu-se popii, bătrlnul Toyone Întrebă: — Cine, Cialgane, pune caii mal mult la muucă, ’1 împovărează şi 1 aleargă mal mult ? Popa Ivan răspunse : — Chelarul bisericel. El are slujba de poştaş şi poartă pe ispravnic. Atunci bătrluul Toyou rosti această sen- tinţă : — Să se dea acest ticălos pe mina ehe-larulul, să ducă în tocmai ca pe un cal, pe ispravnic, plnă cînd doborît de osteneală va cădea ţeapăn.. Pe urmă vom vedea. Bătrlnul Toyone nu sfîrşise cuvlntul.cînd uşa se deschise. Fiul bălrîuuluî Toyon, intră în isbă. Se aşeză la dreapta tatălui săfi. Şi zise fiul: — Am auzit de judecata ta... Efi am trăit mult printre oameni şi cunosc lucrurile de pe pămlut: omul ăsta sărman, va fi destul de nefericit, se va chinui mult purtlnd pe ispravnic... Dar... fie ! Cu toate astea poate tot mal are seva de sput. Haide, vorbeşte baraksan (sărmănelule) III Atunci se petrecu ceva extra-ordinar. Makar, tot acel Makar, care nu putuse să îu-şire zece vorbe, işl simţi de-odată limba deslegată. începu să vorbească aşa de bine» că Însuşi el fu uimit. Să desfăcu, că să zic aşa, In doi Makar : unul care I vorbea şi altul care asculta surprins. El nu-şl credea urechilor. Cuviutele-1 curgeaţi cu înlesnire» aprinse, grabnice. Vorbele ţişneafi şi se în-treceai! să se aşeze Iu şiruri lungi, bine rin-duite. Makar nu-şl pierdea cumpătul şi dacă i se lntîmpla să şovăească, Işl venea în fire numai de cit şi striga de două ori mal tare. Dar lucrul de căpetenie era, că simţea, că elocinţa lui e convingătoare. www.dacoromanica.ro Bătrlnul Toyone, la luceput supărat de o-brăsnicia lui Makar, l-asculta acum cu băgare de seamă. Par’că-şl zicea, că la urma urmii, Makar nu era aşa de prost cum părea. De la cele dinţii cuvinte popa Ivan fu cuprins de spaimă ; el trase pe Makar de pulpana hainii, dar acesta ll dete la o parte şi continuă să vorbească şi mal cu ifos. In curlnd popa încetă de a se mal teme. Un zîmbet îl lumină faţa cînd auzi adevărul deplin şi Întreg eşind diu gura unuia dintre parocheenil sfii, şi cînd constată, că această îndrăsneală părea că este pe gustul Judecătorului Suprem. Tinerii slujitori al bătrlnulul Toyon işl părăsiseră chiar şi el slujba şi veneai! să stea la uşă. In lungile lor veşminte, cu aripile lor albe lăsate în jos, îşi dedeafi cu cotul şi ascultai! cuvlutarea Iul Makar, uimiţi. Makar începu prin a declara, că el refuză să meargă ca chelar, ca să’l slujească tu calitate de cal. Nu doar că se temea de munca grea, dar botărtrea era nedreaptă, şi odată ce era nedreaptă, n’avea de loc poftă să i se supue, şi’I păsa de ea tot aşa de puţin, ca şi de zăpada din auil trecuţi; astfel u’are să se mişte din loc. Poate să facă cu el ce o vrea şi chiar să’l dea ca slujitor dracului pe vecie, dar u’are să poarte pe ispravnic, fiind-că osluda asta e nedreaptă. Să nu’şl lucbipue însă, că rolul de cal 11 Inspăimtntă. E adevărat câ chelarul îşi munceşte prea mult c&il şi uu'l lasă uicl odată să odihnească; dar, c?l puţin le di ovăz, pe etnd pe el, Makar, toată viaţi l’afi făcut să alerga, fără un pic de odihnă şi fără ca cina-va să’l fi dat vre-odatâ ovăz — Dar cine te făcea să alergi ast-fel întrebă bătrlnul Toyoae cu ciudă. Da, toată viaţa sa fusese muncit, tot-d’a una gonit, fără odihnă. Cine-1 muncea aşa ‘ Dar, starostii, perceptorii, zapcil şi isprav nieil, cari îl cereai! dăjdiile; apoi popii ca ri-i cereafi dijmă; sărăcia, foamea, frigu şi căldurile, ploiile şi arşiţa, pămîntul Iu gheţat şi taiga cea rea!.. Dobitoacele p< cari le mii diu urmă merg cu capul în jos uitîudu-se îu pămînt, fără să ştie undi merg!.. El, tot aşa a fost şi cu el!.. Şti: oare dlnsul ce citea popa la biserică ş pentru ce trebuia să-l plătească dare ? Şti pentru ce’I luase soldat pe fiul Iul ma mare, unde s’a dus, unde a murit, unde i-s odihneai! oasele lui nenorocite ?... I s’a socotit ca o nelegiuire faptul că băut multă votcă! Aşa e, nu tăgădueşl fapta. Dar ca să-şi lunece necazurile inimi bea rachifi... (Va urma). EPOCA 9 fost transportat la Spitalul Brincovenesc, ca sa i se dea ajutor. Ast-fel a ci petrecut erl cel doul prieteni, acum duşmani de moarte. C&leMt de trtunwnl — Vagonul tram-waiulul vechio, No. 41, a călcat, erl, ta dreptul caselor cu No. 143, din Calea Griviţel, un copilaş de doul ani şi jumătate, al lui Natan Weissenberg. Roţile tramwaiuîut au lăsat fâră de viaţă pe micul copil, care roia să treacă linia în momentul ciad vagonul mergea cn o mare viteză DURARĂ O crimă tugrozitoMre, care a miş-at via pe sătenii din comuna PriboiO, judeţul Dîmboviţa. s’a săvîrşit zilele trecute, în următoarele împrejurări : Trăind Intr’o veşnică duşmănie. Ion Marin Deliu şi vărul săQ Deliu, din cauza unei porţiuni de păinînt care le despărţea avutul, cel doul săteni se întilnesc, Slmbătă, la cîmp. şi se iad la ceartă. In furia-I nebună, Ion ia un topor şi aplică cite-va lovituri vărului săd, despiclndu-I ţeasta capului. A fiind despre această oribila crimă, sătenii afl prins Iu grabă pe asasinai Doliu şi 1’aO ln-naintat parchetului de Dîmboviţa. Drama din Craiova.—De mal mult timp s’a stabilit in Bjcureştl, familia Medeiauu din Transilvania. Intre membrii acestei familii, era şi d-şoara Ana, in etate ca de 10 ani. Frumuseţea acestei copile făcea pe mulţi să ofteze, pe sub terestrele locuinţei sale. Din nenorocire, familia Medeianu făcu cunoştinţa cu prea cunoscutul comerciant de băuturi spirtoase Ştefan Popescu din Craiova. De îndată ce a cunoscut pe Ana, Popescu a început să asedieze familia Medeianu cu vizite şi cu propuneri, ca d-şoara Ana, să ’l însoţească la Craiova, In calitate de guvernantă, ta familia sa. Familia Medeianu i-a refuzat categoric cererea. In urmă insă, făcînd cercetări, a aflat că clrciu-marul Şt fan Popescu. are mamă şi o soră d şoară. Intervenind din noti Popescu, soţii Medeianu, afl convenit ca fiica lor Ana, să se ducă ca guvernaută la familia acestuia. Ajuus la Craiova, Ştefan Popescu incepu să işl pună în practica planurile sale bestiale. El propuse d-şoarel Ana ca să-l servească de amantă şi, iu schimb, o va lua de soţie, iar p'nă atum-I II va asigura 5000 4el ca garanţie. Tot odată i a şi d>t 100 lai, pe care fata a refuzat sâ-I primească. Bestia u’a înettit uu moment de aT repeta propunerile ruşinoase şi Intr’o împrejurare favorabilă, a şi violat pe nenorocita copilă. După ce besiialităţile sale ah fost satisfăcute, Ştefan Popescu a început să se pregătească de plecare la băl. In acest scop, el dete ordin servitorului sâ’I pregătească bagajele şi după 2 zile, părăsi Craiova. Plecînd, bestia avu grije să lase, in seama unul servitor din casă, sarcina ca să gonească pe victima şi s’o expedieze la Bucureşti. Servitorul, neapărat s’a purtat faţă de copila Ana, conform cu ins rucţiile primite de la stă-pinul său, Popescu. şi a invitat pe victimă cn, de Îndată, să’şl facă bagajele şi să plece la Bucureşti. D-şoara a pllns şi s’a rugat ca să o Ingădue pînă la inapoerea lui Popescu, dar servitorul a pretextat că, a doua zi, 29 Iunie, trebue să pă-lăseaseă cn desâvîrşire casa. Nenorocita Ana, văzindu-se în aşa Rituaţie îngrozitoare, se decise să se otrăvească, şi iu ziua hotăritâ pontru plecare, cind servitorul voi să se asigure dacă a părăsit casa, a gâ-sit-o In agonie. Aua se otrăvise. Speriat, el dădu alarma, fâcind cunoscut cazul poliţiei, care a Înştiinţat parchetul. D. prim-procuror Geblescu, sosind la domiciliul lui Popescu, a dispus transportarea victimei ta spitalul central, unde după 5 zile de sbucium ‘şi-a dat sfirşitul. D. Geblescu anchetează cazul şi a înştiinţat pe familia fetei. Disperarea familiei e de ne-descris. In acest timp însă, criminalul Ştefan Popescu stă nesupărat de nimeri la băl,‘unde poate urzeşte noul planuri, ca să cucerească vre o altă victimă. Ţoală lumea In Craiova e scandalizală de de purtirea lui Popescu. Pepeşile de erî Serviciul «Agenţiei Romîne» Constantinopol, 11 Iulie. — Ministrul de resbel proiectează o reorganizare a armatei, după care efectivul de resbel se va spori cu 170 batalioane de rezervă. Această nouă formaţiune cere o sporire de 10 divizii şi jumătate şi va trebui să se termine chiar în anul acesta. In general se crede că această măsură este motivată de silinţele Bulgariei, Serbiei şi Muntenegrului de a întări armatele lor, precum şi de evenimentele din Kotohana şi Berane. Canea, 11 Iulie.—Adunarea naţională cre-tanâ a consimţit să accepte propunerile amiralilor şi a declarat, că e gata să garanteze siguranţa mahometanilor cari s’ar întoarce la proprietăţile lor din interior, cu condiţie ca trupele turceşti să părăsească Creta. RESB0IUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne*) DEPEŞILE DE ERI l'omliliile ele $»ace.—Intenţiile Americanilor Washington, 11 Iulie.— Un personagiu de o mare autoritate, vorbind de planurile guvernului, a declarat eri, că comodorul Watson nu va bombarda oraşele spaniole; dar că misiunea sa principală ar fi, de a ataca flota amiralului Camara. Amiralii nu doresc de cit insulele Canare. El nu vor ataca Havana, cit timp vor domni acolo frigurile galbene. Insula Ouam se va păstra, ca staţie de cărbuni şi de proviziunl. CU despre o deciziune asupra Filipi-nelor, ea va depinde de împrejurări. Insurgenţii cubanl vor fi trataţi în mod amical, dar cu energie. Avlnd în vedere condiţia actuală a acestora, ar putea să treacă mulţi ani pînă să se poată încredinţa Cuba, în mod definiţi Cuba-nilor. Porlo-Rico, care va rămîne, în mod definitiv, Americanilor, va avea un gu-vernămînt militar. In sftrşit, se va relua, pe cit se poate, sistemul actual. t’onfl*earea unul vuitor engle* Neue-York, 11 Iulie.—O canoniera ame- prit intrarea In Transilvania ziarelor Opinia din Iaşi, Obzor din Chicago, Neue Gluklichter din Viena şi Der edle Raisersohn din Berlin. Am reprodus, după Le Teraps, ştirea că împăratul Germaniei va veni toamna aceasta în Romlnia să viziteze perechia noastră Regală. Asemenea am înregistrat svonul că M. S. Regele va merge de la Petersburg la Berlin. Suntem azi în măsură a desminţi ambele aceste ştiri. Pin ]e*te vorba ca împăratul Willielm n& vie tu Romlnia. Putem certifica că la palatul regal nu ne ştie nimic despre această călătorie. Asemenea, Regele Carol nu va merge de la Petersburg la Berlin şl e probabil ebiar că II. N. nu va merge la Berlin ptnă ce împăratul nn-l va vizita la Sinaia ori în Bucureşti. Regele se va întoarce din Petersburg la Sinaia şi, după cîte-va zile, va pleca la Ragatz. Înainte de a pleca la Petersburg, d. Dim. Sturdza a ţinut să facă următoarea mişcare diplomatică D. I. Ghica, secretarul general al ministerului de externe, a fost numii ministru plenipotenţiar la Atena. D. N. Mişu, directorul diviziune1 politice, a fost numit secretar general, în locul d-lut Ghica. D. M. Pînleanu, secretarul legaţiunei noastre la Petersburg, a fost numit directorul diviziei politi ;e de la ministerul de externe, în torni d-lul Mişu. D. Papiniu, ministru plenipotenţiar la BAgrad, a fost numit in aceeaşi calitate la noua legaţiune din Haga. întrunirea comisiunel consultative pentru expoziţie La orele 2 şi un sfert, In vestibulul Senatului nu sunt prezenţi de cit 60—70 membri al comisiunel. Remarc multe persoane oficiale, deputaţi, senatori, şefi de serviciti în ministere ; ciţî-va generali încă sunt de faţă. Ordinea de zi prevede : 1) Discursul d-luî Stolojan ; 2) alegerea biurouluî; 3) darea de seamă a d-lul P. Poni; 4) consultarea comisiunel asupra : a) numărului sub-comisiunilor, b) atribuţiunile lor, c) regulele privitoare la alegerea şi expedierea obiectelor destinate expoziţiei ; 5) alegerea sub-comisiunilor; 6) chestiuni Jprovenind din iniţiativa comisiunel. Comisiunea consultativă numără peste 400 membri, totuşi în momentul In care scrim aceste linii, numărul lor nu trece peste 70. Comercianţii sunt In număr foarte restrlns. D. Stolojan, care presideaz-1, deschide şedinţa, la orele 2.30. Krivâny, pe lingă cel 295.000 descoperiţi plnâ astă-zt. Această descoperire a produs mare senzaţie, căci defraudarea nu s’a tăcut prin furtişag de-adreptul, ci prin «falşifiearea extractelor din cartea principală, anexată la socoteli», In care caz nu se poate şti cit de mari sunt sumele ce lipsesc. Lumea se Întreabă cu grijă cine mal sunt Încă răs punzătorl pentru extractele falşe, In afară de Krivăny. Hotărlrea pictorului romîu, Gh. PopovicI, de a expune la expoziţia din Paris, tabloul tragerel la roată, de către Unguri, a Ini Ho-ria, a produs mare iritaţie printre Unguri. Budape8ti Hirlap scrie că «Liga» este iar la mijloc. El denunţă «Liga» că vrea să clştige, In chipul acesta, prieteni cauzei romine şi să aducă noul duşmani Ungurilor, cari afl ucis pe revoluţionarul rorntn. Trenul ce trebuia să sosească Slmbătă la 11.45 tn Sinaia, a sosit lu localitate cu o întlrziere de două ore. Din cauza unei stricăciuni suferită, locomotiva trenului a rămas pe drum cu cinci roţi, una din ele striclndu-se cu totul. Pentru serviciu unui biuroti îu Capitală se cere un tfnar absolvent al şcoalei de eoni erei ii şi uu bun contabil, de origină romîu, francez, sau german. A se adresa la administraţia acestui ziar. DIMITRIE ENESCU Restaurant sşi Gri-ădina cu BUCĂTĂRIE ALEASA /Ikciicc.şII, Strada Sfiala Ionică Mersul Trenurilor Placarea din gara de Nord | Sosirea fn G era de Nord Nnmele Staţiunilor Dlm. Numele Staţiunilor Dim. Pof’ibaa-O.-Lung • • • gio Galaţl-PloeştT .... B*° Oinlniţa-Sallgoy • • • O-tinopol-Constanţa • 60i Piteştl-Paris. • • • • 7» •) Badapesta-Tltu • • • 6*0 Ploeştl-Iaşl ŢIO Lemberg-Ploeşt! • • • 6» Titu-Smîrda 7*° Unghenl-Ploeştl • • * 7» i) Ploeştl-Braşov. • • • 7“ Pu’ioasa-O.-Lung • • 101S Oomana>Smirda • • • 800 Călftraşl-Slobozla • • IO** PHeştl-Viena • • • • 910 Smîrda Oomana • • • 10** PiteştI-Londra • • • • HI» 2) Teouol-Ploeştl.... 10» « Ploeţtl-Galaţl • • • • li« C-tlnopol Constanţa • HO» Ploeştl-Braşov • • • seara 8i» Badapesta.Ploeşti • • Paris-Piteşti 1120 11*° Otulmţa-Constanţa. • 3« 0oti8tanţa-0-tinopol • 4« ») Braşov-Ploeştî • • • • nos Olnlnlţa-Slobosia • • PloeştT-Budapesta • • Bl» Oonstanţa-Ciulniţa * • 12** 540 Londra-Piteştî. • • » 4*2 *) Plteştl-P*rls 5» Galaţî-Ploeatl • • • • 500 Oomana-Gtureiu. • • (J00 Virclorova-Tltu • • • 7*5 Ploeştl-Galaţl .... 6W Smîrda-Gomana • • » 7» Tita-0 -Lung .... 6*° Braşov Ploeşti. • • • 8‘* PJoeştI UughenI * • * O»* Viena-Floeştl .... 910 PioeştI-Lemberg. • • 10** Constanţa Ciulnlţa * * Ploeşti Galaţi • • • • 1J20 Iaşî-Ploeştl ..... 10*o Oon*tanţ» 0 tiuopol * 70* ») ParlR-Titu 6** «) Titu-Budapesta • • * U*o O -Lung-Titu. • • • • 10» *) Acest tren circulă numai Miercurea. *) Aoest tren oirculă numai Miercurea. *) Acest tren oirculă numai Duminloa. *) Acest tren nu circulă de oît Duminica. •) Aoest tren nu circulă de oît Joia. *) Aoest tren nu oirculă de cît Joia. *) Aoest tren nu circulă de oît Duminica. *) Aoest tren nu oirculă de cît Duminloa. ricană a confiscat corabia englezească, Regulus, care a părăsit Cuba, după ce a operat descărcarea sa. DEPEŞILE DE AZI Hjr$»etliţia la l*orlo- ttico Washington, 12 Iulie.—întreaga armată destinată expediţiei din Porto-Rico se urcă la 40.000 de oameni. Washington, 12 Iulie.—Generalul Miles va debarca la Guanica, pe coasta sudică a lui Porto Rico, unde va găsi 300 de indigen, i cari vor coopera cu el. Apoi va merge la Santiago de Porto Rico. O altă parte a trupelor va debarca Ungă Fajardo, pe coasta nord-estică a lui Porto-Rico, şi o a treia pe coastă nordică. Situaţia la Cuba Washington, 12 Iulie.—Generalul Miles, în capul a 3.500 de oameni şi a cinci baterii, a sosit în ţaţa Iul Mole St. Nicolas. Havana, 12 Iulie.— Numeroase bande de insurgenţi au atacat Gibara pe care mica sa garnisoană a trebuii să o evacueze după o apărare eroică şi după ce a causat inamicului perderl considerabile. Americanii au debarcat la Tayaca-bon cu concursul unor bande numeroase. El au înconjurat Lastunas, pe care se prepară să-l atace. Varliştii Madrid, 12 Iulie.— Ministrul marinei desminte în mod categoric ştirea după care amiralul Cervera are de gînd să ră-mîie în Statele- Unite, după încheierea păcii. D. Cerralbo, şeful partidului carlist din Madrid, părăseşte peninsula; se asigură că nu se va întoarce mai mult timp. Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romîne) Peterhof, 12 Iulie.—Prinţul şi Principesa Bulgariei aii plecat la Coburg prin Berlin, unde se vor opri incognito cîte-va zile, de unde apoi vor merge la Cettinge. Toţi Marii Duci şi Marele Ducese, ministrul afacerilor străine şi ambasadorul Turciei erafl prezenţi la gară şi şl-afl luat rămas bun In modul cel mal cordial. Madrid, 12 Iulie.— Consiliul de miniştri a decis să menţie censura aşa cum există actualminte. Paris, 12 Iulie.—Sibcle acusă în mod formal pe colonelul du Paty de Cl&m că ar fi fost sfătuitorul şi complicele Iul Esterhazy, Iu executarea telegramelor falşe adresate lui Picquart şi că a comunicat Iul Esterhazy documentul retras din dosarul ministerului şi remis de dama voalată. Paris, 12 Iulie.—D. Lucian Millevoye a adresat d-)ul Brisson o scrisoare preveniu-du-l că faţă de < ontinuarea agitaţiei în favoarea lui Dreyfus şi a campaniei de defăimare In contra şefilor armatei şi a Franţei, va interoga, la redeşchiderea Camerei, asupra măsurilor legale ce guvernul are de gînd să ia safi să propue parlamentului, peutru a pedepsi sindicatul tiădăril. Cota apelor t Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 13 Iulie: J£rT Azi T.-Severin...........3m.95 3ui .88 Giurgiu...............3m.48 3m.45 Calat! • • ...........3m.04 3m.04 ULTIME INFORMATIUNI Plecarea MC. Sale Regelui M. S. Regele şi A. S. R. Prinţul moştenitor au plecat azi din Sinaia la Petersburg. M. S. Regele şi A. S. R. Prinţul moştenitor al Rominiei, aii sosit în gară, la orele 6.50 dimineaţa. In sala de recepţie aşteptau d nii miniştri D. Sturdza, Fere-chide, Brătianu, Stolojan, cu d nu Har ei şi generalul Berendeiu; Ex lor d-nii baron d’Aerenthal, ministru austro-ungar, cu personalul leguţiunei; contele Bray ministrul german ; contele Lallaing, ministrul belgian; baron Gtwers, ministrul Olandei); d nul Henry, ministrul Eranciet, cu primul secretar al legaţiunel; marchizul Becaria d’Incisa, ministrul Italiei ; d. Bromne, prim secretar al legaţiunei Mareî Britanic; Samoiv, primsecretar al legaţiunei ruseşti; d. N. Mişu, secretar general al ministerului afacerilor streine ; d nii Alexandru Beldiman, D. I. Ghica, Grigorie Ghica, E. Ghica, miniştri plenipotenţiari ai ţării: d nii Diamandi, E. E. Stătescu, secretari de legaţie; d-nii I. Ka lenderu, Eugen Stătescu cu d-na; d. maior Christu, comandantul batalionului al 6-lea de vînători; d nii Lecomte de Nouy, V. A. Urechiă, general Theodori, Miclescu, sub director al căilor ferate, etc. ttc. După o întreţinere de 10 minute cu membrii corpului diplomatic şi alte persoane aflate în sală, M. S. Regele şi A. S. R. S’au suit în trenul regal, care a pornit din gară, la orele 7 şi 1 m. de dimineaţă. In trenul regal, s’au suit încă d nii D. Sturdza, ministru-preşedinte, E. E. Stătescu, secretar al d lui ministru-preşedinte, general Vlădescu, general Theodori, colonel Mânu, locot.-colonel Georgescu, maiorii Graţoschi şi Aurel Demetrescu, cari vor însoţi pe M. S. Regele şi a A. S. R. Principele Ferdinand, la Petersburg. Tot cu trenul regal au plecat şi d nii miniştri Ferekidi şi Brătianu, cari se vor coborî însă, în gara Ploeşti, de unde se vor reîntoarce la Bucureşti. Trenul regal este condus de d. Miclescu, sub director general al C. F. R. Lumea imensă ce se afla pe peronul gării a salutat cu mult entuziasm pe M. S. Regele în momentul cind trenul s'a pus în mişcare. Ministerul unguresc de interne a o- Confratele Curierul Comercial a lansat un apel către comercianţii şi industriaşii, din capitală şi ţară. Curierul preconizeasă ideile constituirel comercianţilor, «într’o societate, care să asigure comerţului romln rolul, rangul şi însemnătatea ce i se cuvine la ţară». Confratele crede, cu drept cuvlnt, că «numai atunci comerţul romln va ajunge o putere reală, respectat Înăuntru şi în afară, şi la înălţimea comerţului din ţările civilizate, cind grupat şi cimentat Intr’o asociaţiune formidabilă, va lua singur In mină apărarea intereselor sale şi va putea exercita o influenţă directă asupra Corpurilor legiutoare». Misiunea germană poştală, care a vizitat ţara noastră In cursul lunel trecute, a părăsit Constantinopol. D-nii, general de Podbielski, Sydow şi de Giesecke, membrii el, afl primit deeoraţiuul din partea M. Sale Sultanului. Trafalivele, pentru instalarea unul fir telegrafic direct, Intre Berlin şi Constantino pol, prin Bucureşti, aii fost încoronate de succes. La arsenalul armatei au început să sosească lăzi pline cu abuzuri 53, construite defectuos în anul trecut. S’a început chiar operaţiunea pentru îndreptarea lor. Pînă acum însă nu s’a căutat să se stabilească cine este răspunzător de marea greşală comisă cu confecţionarea acestor obuzurl, peste 70 de mii la număr. O delegaţiune conmusă din cadiul Aii Kadîr Effendi, Veliulah Tthelebi şi Abdul Hamid Osman, a fost primită de d. Sturdza, cu prilejul inaugurărel vapoarelor «Carol I» şi «Principesa Maria». Primul ministru a promis delegaţiunel suma de 20000 Iei, ca ajutor pentru construcţia şcoalel turceşti din Constanţa. Noul local de şcoală e deja în construcţie. D-nii Zorilă, prefect, şi P. Sechiari, deputat de Covurluid, ah sosit In capitală. jţSosirea ambelor personagii gălăţene e In bgătură cu viitoarele alegeri comunale. Piuă acum, tratativele cu fostul primar, d. C. Plesnilă, uu att ajuus la nici nu rezultat. De teamă, de a nu fi din nod tras pe sfoară, d. Plesnilă ezită de a încheia vre-un pact cu colectiviştii. D. M. Ghica, secretarul legaţiunei noastre de la Atena, s’a îmbolnăvit de febră tifoidă. Comisia de anchetă din Arad a mal descoperit încă 45 000 florini furaţi delânos LICEUL MODERN INSTITUT UU BiBŢI Bucureşti, Calea Victoriei, Uit» Cursuri primare, secundare şi ser tio prt-eă-litoare, pentru examenul de admitere la Universitate al absolvenţilor şeoalelor particulare înainte de Martie 1898. Autorisat a ţine, in limitele Regulamentului, examene de fine de an şcolar in institut şi elibera, sub setniiăiur* delegaţilor ministeriali, certificate dîod drepturi egale cn cele din liceele publice. Iu Iunie 1898 din 129 elevi al cursului secundar cl. I—VI a avut 70 promovaţi şi numai 12 repetenţi, deci resultat strălucit, cu protnoţiune de 60 la sută, procent mal nici o dată atins în şcoalele publice ; 20 elevi al .-ursului primar au trecut esamen la stat, fiind toţi promovaţi. Elevii, cari in expiratul an şcolar, n’aO trecut esamenul in Iunie, pot, conf. art. mod.ficat 118 din Regulament, fi preparaţi şi de clasa următoare spre a trece in Iunie, cu dispeusa ministerială, examen de două clase. înscrierile pentru anul şcolar 1098—99 înc’p ia 15 August, preparaţiile de corigent la 20 August, cursurile la 78eptembre. Lista profeso rilor se va publica la vterae. Prospecte se trimet la cerere. Director, «FORGE C. DRAGI(7, profesor de filosofie la liceul • Laeăr* Dr. !>• Gerota Specialist! t CAii-nrgic, organele gen tto-nrin are BULEVARDUL EL1SABETA 39 Consultaţiuni de la 6 — 7 MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţlune Domnişoara «Roşa Goldenberg», doctorand In medicină, din Iaşi, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea nume-ui săă patronimic de «Goldenberg» In cel de «Lupu» spre a se numi «Roza Lupu». D-nul Ioan Constautinescu student din Bucureşti, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Constantinescu» îu cel de «Constantin Tomeseu» spre a se numi Ion Constantin Tomescu». D-nul Iou Predescu din Bucureşti ceala Moşilor No. 409 a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Predescu» In cel de «I. Stâ-nescu» s ire a se numi «Ion I. Stănescu». D-nul Zamfir Georgescu învăţător la ş. 61a din comuna JidenI judeţul Rtmnicu Sărat a făcut cerere la a.-est Minister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Georgescu» In cel de >> m CO > o o cp Durabilă. 3000 BCGaŢI VÎV1HTE ! Pjjţ iii «Mi FABRICELE ROMÎNE UNITE De Băuturi gazoase şi Acid carbonic lichid Societate anonimă cu capital 629,800 lei deplin vărsaţi Bucureşti, Str. Fecidref No, 9, 11, 13 PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID Garantat pur şi fără miros InstalaţiunI Complecte de Fabrici şl Băuturi gazoase ţîel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă: — Sticlărie, Capete de Slfoane, Eosenze, Colori — TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIPOANE Depozit de Maşini ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Prospect© gratis şl franco SOCIETATEA PE ACŢIUNI P1NTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale COSITOARE DE FIN IE O O. 4 jflOMEE moc BRICIU ex ea W. STAADECEER RtJCERESTl, STR AR A SMARRAJV Ao. 12 BRAILA, BULEVARDUL C1JZA, Uf o. 79 | CRAIOVA, Strada M. Kogălniceanu No. IO SINGIURUIi DEPO»ITAR PENTRU ROMANIA Representant general 13. COURANT Bucureşti, Strada, Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bucureşti şi Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI CumpîrSra ori-ce cantitate de ţine şi vagonete usate, cn preţuri convenabile CASE DE BANI Englezesc! de Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargere! din Fabrica Phillips ti §011 D» i 1*111 ingii am DEPOSIT LA ssr WALTER T FRACKiSH Deposit dte Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamne! No. 21 de calitate CASA se poate Madipolon (Chifon) trauţuzesc In suc.es intrebu- da OUndâ, w CU LOG BUNA, FRUMOASA, NOUA, AVlND 30 METRI LUNGIME, CARE SE VINDE GU LEI io Kn ■ A FIII birata, numai la marele Magazin „1.4 BAI.OV« Strada I w ţ W w Carol I, No. 72. Pentru înlesnire se vinde >/i sad */, de bueată. Pentru provincie se trimite indali, dacă cererea va fi Însoţita de un Mandat Poştal te Lei 13,50 sad un acompt si restul ramburs plus porto. EMBALAGIU GRATIS w MKDIGAHMT PHOBPHATIC IM DE VIAL VINUL DE VIAL este un modificator du-ternic al organismului in caşurile de: •bdilitate generală, crescerea întârziată, cen-valescenţa lungă, anemiă, perderea ape* tituluT, a forţelor tlăbiciunel nervoase. r Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complecteazâ nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şi In t6te farmaciile ^ BEST jl. sosit -qpg M ASISTE «le Bl t'ĂTA HI E Sistem American Aduc mari economii la lemne Buna funcţionare e absolut garantată Mjămpi-Lămpi- Lămpi Cele mal noul şi elganle formr ARTICOLE DE MENAGIU : Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. nii Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste latoti vânzători"de ape minerale din ţară. Propr. C. N. Paraschlvescu & Co. Deposit general: Uraţii K6nya Jasl. L U ţari. j aşi. Porţelanuri, Cristaluri de -Bacarot“ Olarii emailate veritabile din streinatate Tacămnrl tle ALPACA veritabile. BAI DE ZINC, solide, cu ii fără duşuri JPrefurl foarte eftine W. SIN GER 27, Str. I.tpNoanl, 27 (ta fala str. Şelarii immmmmmtmm--------------1----- EOM.ă*A.N1A GENERALA CONDUCTELOR OE APÂ, di" Lifege (Belgia) SVt'UMtSAAeA MAIA HO MÂN IA Binronrl şi Magazine: Calea Griviţei, Eo. 22 3 ------------ ^ Compania se Însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb —robinetărie, idroinetru, Water-closete, băl, lavabourl, tet-â l'tgout, spălătorii, etc. Ea are represinlanţa esclusivă a filtrelor Chamberland, sistem Paateur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Canşpaula va fi instalată in propriul săO local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mă- 3 rite In mod considerabil. !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE cu capaivat de sada-salol şl ctantnl Nici unul din antibleuoragicele existente pină acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiunea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mii iucercat In tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul nod şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest no0 medicament vindecă In scurt timp complect şi radical scursorl. (sculameut) noi şi vechi atlt la bărbaţi cit si la femei, preenin şi blenoarea, poală albă, etc. Preţul unei cuUi 4 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţi» nautaliua. Preţul unui flacon lei 2.90. Depozitul general: Farmacia Wllf AII. STOF\ES nucurcHPf In