SERIA U kM a treia DUMINECĂ, 12 IULIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI A HO\A MKXTEMjK încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an în ţară 30 lei; in «•'•einălate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 * Trei luni . . . 8 > * > 13 » Un număr In streinAtate 30 hani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ! BtKtBABTMA Nn 8. - STRADA CLEMENŢEI — Nn. 3 A\TJWM Anunciurl la pag. IV.0.30 » » » III .... . 2.— Inserţiile fi reclamele 3 lei rlndul DN NUMĂR VECHIu 30 BANI r--v A njtlMSTHA TEA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 gem că, In aşa condiţiunl, şcoala face mal mult răti’ de cit bine. Dacă şcoalele engleze dafl rezultate pe cari le invidiază azi cele mal multe State continentale, causa e că în Anglia nu se încasarmează tinerimea ca, de pildă, prin Franţa, ori p9 la noT, in internate urbane, adevfirate puşcării, unde şcolarii, blestemlndu-şl soarta, îşi chinuesc memoria, îşi ruinează sănătatea şi’şl instreinează spontaneitatea de caracter, spre a cuceri nişte diplome cu cari, fără milă. vor smulge de la alţii slujbele Statului. Incîntătoarele căsuţe cari, în Anglia, ţin loc. de licee, răspîndite în grădini cu înfăţişare seducătoare, la ţară, pe marginea unei gîrle, sunt adevărate focare de viaţă morală. A~olo, în mij'o-cul traiului de famdie, într’o almosferă ce îmbărbătează, Intr’un medio rural §i forţe morale aventurile unxji ministru Interview cu un slavist pe care ii aicatuesc formele de-asupra ale organizaţiunel politice. Din această distincţie răsare o fundamentala deosebire între liberali şi noi. Pentru noi, acele sentimente, cari al-cătuesc puterea de viaţă a unei naţiuni, sunt factorul de căpetenie. P ntru liberai!. cel-i’alt element, acela al forrmlor politice, prin mijlocirea cărora cel mult îşi manifestă, un popor, însuşirile sale fireşti, are o însemnă! ale covirşitoare. Liberalii socotesc, bună-oară, că regimul parlamentar e un sistem automatic, care prin el însuşi dă resultate. Noi credem, din potrivă, că forţele mo- : De cît-va timp, se află in mijlocul I nostru un tînăr slavist, d. Iaţimirski, I necunoscut încă publicului romtn. Ex I cesul de modestie care îl caracterizează I a pricinuit în mare parte acest păcat. I E0 am avut fericitul prilej da a’l în-I tîlni în bine-voitoarele întreţineri ale I unuia din savanţii noştri, care l pre-I ţueşte în destul. Şi, cu adevărat, d-sa I este un model de dragoste de ştiinţă ; I ocupîndu-se în special cu studiul maI nuscriselor, n’a cruţat nimic, şi cu ehel-I tuiala sa, a venit în ţară ca să studieze I manuscrisele pe cari le va găsi: de I şi a produs deja lucrări distinse, totuşi nu e subvenţionat nici de Stat, nici de vre-o Academie! înţelege foarte bine limba romînâ şi o vorbeşte binişor, de şi mărturiseşte greaua înţelegere a neologismelor ; e natural deci să-şl priceapă mal bina limba cea veche, încărcată cu slavo-nisme. M’am mirat apoi ce bine cunoaşte aproape toate producerile noastre literare şi ştiinţifice, de cari mi-a vorbit cu multă căldură şi admiraţiune. Regretă însă foarte mult risipa de bani, care sa face, şi luxul răspindit la suprafaţă. După cîte-va fraze dojenitoare şi pline de părere de rău, a încheiat: ’ — Cu ce trăiţi ? cu ce trăiţi ? Faptul acesta mi-a pricinuit o dureroasă impresie. Mi-era proaspăt In minte articolul d lui Rioux din «Cosmopolis». Iată un alt strein care ne acuză de lux, petrecere şi uşurinţă. Domnia-sa, însă, recunoaşte că muncim. Cu mult respect mi-a amintit de figurile şi lucrările savanţilor noştri, d-nil HajdeO, ■ Toci Ies cu, Bogdan, etc.. laudă, pe lingă ştiinţă, limba şi stilul. Sunt singurii scriitori pe cari il poate înţelege mal bine. A căutat chiar să-I întilnească, în afară de alte cause, pentru a i se pune la dispoziţie bibliotecile Academiei si Muzeului. Actualmente studiază cele vre-o 60— 70 de manuscrise ale Academiei. Domnia sa a publicat deja un respectabil volum asupra manuscriselor noastre, intitulat «Manuscrisele monastireî Niamţu-tul», tipărită în limba rusă, la Moscova. S’a mirat cum, numai la noi, nu s’a dat atenţie acestei lucrări. După ce ne am întreţinut asupra altor lucrări ale domoiel-sale, am adus vorba si de nerduta noastră Basarabie. Cu inultă bucurie mi-a vorbit, mii că domnia-sa e Basarabeui comuna Angliei, pe terenul agricol, industrial ori comercial. Un distins publicist francez, d. De-molins, constatind superioritatea Angliei asupra Franţei, des'uşeşte întiietatea căpătată de poporul englez prin aceea, ta opinia publică din Marea Brilanie are mal puţină consideraţie pentru funcţionar, politician ori rentier, de cît pentru agricultor, industriaş ori comerciant şi că şcoala engleză, însufleţită de aceleaşi sentimente, ştie să pregătească, prin o virilă educaţiune, generaţiunile tinere, pentru carierele productive! Fără a intra aci în amănunte privitoare la direcţiunea ce cată a se da în-văţâmfntulul nostru, să revenim la su-bietul care ne preocupă. Prin şcoală şi prin biserică, pria o sănătoasă îndrumare a educaţiunel naţionale, mal curînd, de cît prin pana- Don fMal a tiu la Carllsbatl a beneficiat nici un ban de pe urma însăr-t-inărel sale, dar a şi cheltuit din buzunarul săli. Nimeni n’a fost nemulţumit. N gustoril s’ati grăbit să ia parte cu dragă inimă la marea expoziţie a muncel, şi cea mal mare parte din ei aii fost recompensaţi cu medalii şi diplome din partea juriului expoziţiei. Astă zi' după zece ani, Roinlnia se prepară să ia iaîăşl pante ia expoziţia ce va avea loc tot la Paris, Iu 191$. In Ioc de 150 de mii-, se votează un ajutor de un milion trei sute de inii de lei, mult mat mult de cit jî» “Acordat, alte ţări, ţări mari, industriale, cari oTaţinut ţieren incomparabil mal întins -de cit ndb „ A cuină on nbnlUAl.1/!* tr. O adevărată zăpăceală domneşte în tara colectivistă. Cu toate că suntem în In primul-find este chestiunea congre sulul liberal. Se ştie că liberalii disidenţi hotărîseră să convoace într’un congres, in Capitală, pe fruntaşii liberali din provincie ca să avizeze asupra situaţiei şi ^.asupra stării în care aii adus partidul liberal, actualii săi conducători guvernamentali. Aceştia, speriaţi de consecinţele unei a seni enea'întruniri în Capitală, au scos zvonul că, dacă e vorba de congrese, apoi şi .pi pot convoca unul şi aă anunţat chiar întru- AVERTISMENT 0-lui STURDZA Autorul broşnrei «Europa, Rusia şt Romfnfa», astă-zi prlm-mf-uistrn şi ministru do externe, se duce la Peteribnrg fn sulta Re-g**luî; de nstă-dată norocul — htr-tiile deia minister — nu ’i-» slujit <** anul trecut, etnd cu vizita Ia Budapesta. Pentru liniştea opiniunel publice, dar mai ales pentru ador-iu!ra conştiinţei celor cu musca pe căciulă, s*a scos vorba că uu ministru! de externe Sturdza va reprezintă ţara Ia Petersbnrg; ba nuii liberali s’au grăbit să declare că d, Sturdza nu va reprezenta nici măear partidul libpral. formula un e rea. Cerem ca organele partidului liberal-uaţional, cari, în 1888, aii publicat uu manifest proYocator la adresa Rusiei, să ne desluşească, azi, rostul acelui manifest. şi spre curmarea arestul răO, ziceam că se cade, întru cît ne priveşte, să dăm toată însemnătatea Gestiunilor, a-tirgMoare de ş oală şi biserică, cariaţi men'rea de a întări ar el« forţe morale. Privite lucrurile din acest punct de vedere, şcoala, care cută să devie preocupa-ţia noastră de căpetenie, trebue sa ţintească a da o edn o ţiu ne complectă, care să ridice nivelul moral al ţării, iar nu numai u instruiţiune care n’are azi nici o înrîurire morală, întru cît, prin dezvoltarea exclusivă a minţii, înarmează mal puternic fîinţ le cinstite ca şi cele pervertite, fie pentru a face binele, fie pentru a săvirşi mal cu înlesnire răul. Şcoala tr bue să dea o edu ‘aţiune complectă, care să cuprindă de o potrivă dezvoltarea morală, fizică şi intelectuală. Cit pentru cultura morală, ea trebue sp ijintă şi prin acţiunea fecundă a Bi sericii. Din nenorocire, trebue să recunoaştem că biserica noastră, preocupată numai de formalismul exterior, îndepărtează mal mult decît atrage pe credincioşi prin nişte practice, în dosul cărora, masa enormă a semiculţi or nu poate pătrunde esenţa religiunel. Iar clerul nostru, mărginindu’şl rolul numai la săvîrşirea slujbelor bisericeşti, nu’şl îndeplineşte, prin predică şi prin acţiunea sociala de toate zilele, misiunea sa moralizatoare. Şcoala, de asemenea, neglijind cultivarea calităţilor morale, a însuşirilor sufleteşti şi în deosebi a sentimentului I patriotic, pare îngrijită a înzestra cu diplome cît mal mulţi absolvenţi şi a spori ast fel numărul declasaţilor. Acest sistem şcolar a dat pretutin-denl faliment. Şi trebue să ne convin- I apropiere de Arâtindu-I _ . n numai pa ' I marginea Prul ului se ma* face slujba bi- DIN STREINATATE seri ească în limba roniînă, d. Iaţimirsk;t 1 după ce ml a spus rizind că nu face nici un fel de po'itică, a re unoscut pro-greşul rusificâril; darm’a asigurat că sluj-bu bisericească îii limba romînă, în sate cel puţin, şi după constatările sale personale, se face nu numai în Basarabia, dar chiar dincolo de Nistru, piuă la Ker-son, pînă unde chiar se ştie că sa găsesc sate romîneştf. O cauză a repede rusificărî, o pune domnia-sa In secolil trecuţi. Basarabia nu pare a D fost tocmai în grij i guvernanţilor; era un fel de «Dobryge» de-a noastră. D. Iaţimirski şi-a fo mat această părere din faptul că a găsit numai trei biseri I vechi în toată Basarabia. In aceste biserici a găsit d-sa multe manuscrise. In treacăl, notez că a citit 4 5000 de manuscrise. Mi-a vorbit apoi de poesia noastră populară, din care are o bogată colecţiune. Se miră cum nu găsesc variante dincolo de Prut. Tot relativ la noi, mi a spus că se vmbisce de o cronică a Moldovei în limba rusă, care s’ar găsi la un bibliofil din Moscova. Cum va do-bîndi siguranţa, m-a asigurat că va alarma pe savanţii noştri. Cu multă părere de răO m’ain despărţit, şi ani strins cu adine respect şi cu tot atîla dragoste, mîna acestui tinâr savant, cuprins de-atita dragoste de mun â, şi totuşi model de modestie. 1>. M. K. sigur, Dtir, vorb i ceea, Nocoteala de »-casă nu se potriveşte tot-d’u una eu «ea diu ttrg. Teamă ne e «ă socoteala d-Iui Sturdza nu o sâ iasă la capăt. Iu adevăr, liinbtgiul presei ruseşti dă de glndît. Re pildă: «Politica ruNeaseă lu peninsula balcanică a fost prea dea expusa unor bănuieli nejustifleate şf unor imputări nedrepte», zice ziarul Novosti, vorbind de vizita Regelui Parol la Petersburg. Cuvintele astea, nu sunt ele adresate direct autorului faimosului studiu «Europa, Rusia şi Tarif autonom conflictul eeho-german, ungurii fac mină ca şi cum ar voi să se despârţească de AustriacI pe tărimul vamal. La Pesta se adună de cît-va timp o mare co-misiune alcătuită din reprezentanţi al comerţului, al agriculturel şi al industriei, care studiază această chestiune. * Pe de altă parte, ministrul Comerciulul, d. Daniel a şi alcătuit un tarif autonom unguresc. Tariful acesta e o adevărată curiozitate. Prin el se tratează şi agricultura, şi industria, intr’un chip escesiv. Taxele de intrare, chiar pe unele materii prime necesare industriei ungureşti sunt enorme. Aplicarea acestui tarif, ar crea Ungariei dificultăţi îparl cu tonte ţările din Europa, şi n’ar put.*-a să aibă alt rezultat de cît ruina economică DOUA EXPOZIŢII Iu anul 1889 Rorntuia a luat parte la expoziţia ce a avut loc atunci la Paris. Această participare nu avea uicl un caracter oficial. Comisarul general al Rornt-niel nu a avut ca ajutor din partea guvernului romtn, de cit modesia sumă de 150 mii lei. Restul cheltuelilor s’a acoperit prin subscripţiunl, şi Iu parte din propria pungă a comisarului. Acesta dar, uu numai cft nu despărţirea vamală a Ungariei de Austria.‘ In adevăr, aceste State n’aă avut in tot-d'auna de cit să se plîngă de politica vamală pe care Ungurii an impus’o monarhiei Austro-Ungare. Lucrurile sar schimba dacă Ungaria ar avea vama ol independenta, căci relaţiunile comerciale Intre Austria Rominia. Serbia, etc., ar putea li din cele mal bune. www.dacoromanica.ro I P O C A 2 INFORMAŢII Asupra raportului d-IuT inginer Radu, în chestiunea apel, Constituţionalul scrie: «Lucrarea d-lul inginer Radu, cu privire la alimentarea Capitalei cu apă, este un proiect definitiv, care se va aduce cît. mal curînd la îndeplinire, pentru ispăşirea păcatelor primăriei liberale, care a pierdut 3 ani în paguba cetăţenilor?—ori această lucrare e bazată pe nişte experienţe ce aii să se facă de acum înainte ? Şi, fiind-ră, cu toate laudele ce şi le decern singuri lor în şi-le, modeştii co-leştivişti, lucrul tot nelămurit este, — cerem publicarea raportului inginerului Radu. «Numai dm acest raport avem să vedem cum stă lucrul P» După ştirile cele mal noul, miseria e foarte mare în norodul comitatului Maramureş, din Ungaria, cu deosebire între Ruteni. Grindina a nimicit toate semănăturile, iar în zilele trecute prin munţii şi prin văile din apropierea lor a fost un frig cumplit. Bruma a nimicit şi puţinele semănături cari ati scăpat de grindină. Afară de aceasta. în urma traiului răii. între nefericiţii Ruteni s’a mal ivit şi pelagra, aşa în cît miseria lor e de nedescris. Le Temps, priutr’o telegramă primită de la corespondentul săfl din Bucureşti, anunţă următoarele: *Generalul Podbielsky, secretar de Stat la oficiul poştelor şi telegrafelor imperiului Germaniei, care acum cît-va timp a petrecut cite-va zile în Bucureşti, a stabilit toate dispoziţiunile vizitei, deja anunţată. pe care GuiUaume II o va face Regelui Romîniel, în întoarcerea sa de la Ierusalim. Va fi o mare revistă a trupelor armatei romîne pe platoul de lingă Bucureşti şi o mare vînătoare în împrejurimile Castelului din Sinaia.» Erl dină a mi azi Ia orele 4, s’a ţiuut la ministerul de interne, un consilia de miniştri sub presidenţia d lui D. Sturdza. Epidemia de febră tifoidă, a început din nou să se întindă în Capitală. Pe ziua de erl, numai în spitale, s’au constatat 18 cazuri de febră tifoidă. Actuala scoală normală de institutoare din capitală va fi transformată, cu începerea viitorului an şcolar, In scoală secundară de gradul al 2-lea, cu internat. Vor fi admise ca eleve numai absolventele a patru elase secundare safl acele cari posed studii echivalente. Cursurile nouel scoale vor fi de patru ani şi absolventele el vor putea trece In şcoala normală superioară de fete, pentru a deveni profesoare de curs secundar. Intr’o corespondenţă, din Pttersburg, Figaro, care ne-a sosit astă-zt, dă oare-cari detalii asupra călătoriei M. Sale Regelui Car ol în Rusia. Suveranul, romîn va sosi prin Varşovia şi va rămînea patru zile în capitala Ţarilor, in care timp va vizita oraşul şi va primi corpul diplomatic. La reîntoarcere, M. Sa va trec« prin Moscova, unde se va opri două zile. Suveranul şi A. S. R. Principele Fer-dinand vor fi găzduiţi în palatul imperial de la Peterhof. In Budapesta, s’a format o nouă societate de maghiarizare. Societatea are de scop maghiarizarea tuturor nemaghiarilor din capitala Ungariei. Şcoalele din Transilvania Autorităţile maghiare din Transilvania continuă cu opera lor de desnaţionalisarea şcoalelor romlue. Agenţii guvernului con- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 2 V. KOROLENKO Visul lui Makar — Poveste yacută — Şi, i se păru lui Makar că aude un cîn-tec minunat şi dumuezeesc. Nu era acelaşi cîntec atît. de cunoscut de el şi cu care In fie-care dimineaţă pămîutul saluta ivirea soarelui ? Dar nici odată Makar nu dăduse acestei muzici atenţiunea pe care o merita. Pentru întîia oară Înţelegea cît era ea de sublimă. Nemişcat, el aţintea urechea ne mal voind să înainteze, voind să râmte acolo şi s’o asculte veşnic. Dar popa Ivau îl trase de mtnecă. — Să intrăm, zise el. Am ajuns. Atunci Makar, văzu în..iute, o poartă mare pe care ceaţa i o ascunsese pînă mal adineauri. N'avea nici o rivnă să se mişte. Şi totuşi trebuia să se supună. tinuă manoperele lor, pregătind j terenul şcoalelor de Stat ungureşti. ^ De o cam dată, sbiril d-lul Wlassics şi-nfl pus ochii pe şcoala romluească j din 0-rosfaia, cercul Ormenişulul. Orosfaia e un mic sat sărac. Locuitorii— vr'o 470 — sunt Romlnl, iar restul, cam Ia 180, Unguri. Acum patru ani, Romlnil—punând mtnă de la mină—şi-afl făcut un local de şcoală, conform planului autorităţilor, nu mal ca sânu li se facă şcoală de Stat. Deşi şcoala romînă e nouă şi aranjată conform planului, lotuşi i se fac dificultăţi. Ştifi sbiril guvernului că la noua transformare se cer bani şi că poporul, mic la număr, stors ptnă la măduvă de mulţimea dărilor, sărăcit şi adus la sapă de lemn, nu va mal putea suporta şi această sarcină. Şi ţinta lor e să’l silească a’şl părăsi şcoala şi a’şl trimite eonii la cea de Stat, care în adevăr e slabă şi necorespunzătoare planului. Dar e de Stat, şi acele pot fi şi rele. Mal zilele trecute, preotul local se trezeşte cu o adresă de la pretorul Ormenişulul, In care cu multă bună-voinţă prefăcută este îndemnat să petiţioneze la ministru după un ajutor, pe care ’l va căpăta de bună-seaină numai să Înainteze suplica prin pretura Ormenişulul. De unde atîta bună-voinţă ? De sigur ast-fel ar voi autorităţile să stoarcă mărturisirea, că Romî-nil nu şt pot susţine şcoala, ca să-I silească a merge la a Statului. Societatea clerului romîn Ajutorul a decis In ultima sa şedinţă, înfiinţarea unei lo-ttril, din care să se creeze un fond necesar construirel unul azil şi a unul local pentru Societate. S’a şi constituit In acest scop un comitet compus din 12 persoane. Printre numeroşii visitatorl al staţiune! balneare Contrede 4lle din Franţa este şi d. C. Oiăneseu. Fostul ministru al lucrărilor publice a descins la Grand H(Pel de PEtablissement. Neue I'reie Presse, în numărul sosit erl In Capitală publica o telegramă primită din Paris, prin care se spunea că In baia Sas-sen din Spitzberg s’ar fi găsit o butelie care conţinea un bilet cu inscripţia Andree 8. Privitor la această descoperire, tot Neue Freie Presse spune că s’a constatat că acea butelie a fost azvlrlită pe apă de membrii expediţiei polare suediane din 1898, sub conducerea căpitanului Ernest Andiâe. Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ECOURI Astă-seară, 11 Iulie, Opereta Romînă sub conducerea d-lul N. L. Bobeseu, va juca în grădina Dacia: Păunuşul Codrului, frumoasa operă feerie naţională în 3 acte. Duminecă, pentru a doua oară după cererea generală, Mascota, operetă comică In 3 acte de Edmond Audram. Ploaia cu gindacl Acum douî-spre-zece ani a mal fost la noi o asemenea ploaie ou gîndaol. (Din ziare). Or fi douî-spre-zece ani. Filip, de origină grec şi cunoscut numai sub acest simplu nume, avea cafenea mare In Galaţi şi «stabiliment de confiserie» —cel mal prima pe acele vremuri. Negoţul mergea drept dragu, alte «stabilimente» similare lipseau pe atunci şi In scurtă vreme omul devenise capitalist. In aşa perier-ghie Filip se Insumeţi să-şi lărgească cercul afacerilor. G ădina lu) Antahi, vastă, situată la c ta mal excelentă poziţie a oraşului, alături cu cafeneaua şi «stabilimentul de confiserie», era paragină. Exploatarea el surîdea lui Filip. Tocmai sosise Sn tlrg artistul Ionescu al cărui talent de comic se manifestase brusc. Filip consultă pe artist şi în dte-va zile grădina fu închiriată. Contractul fu încheiat pe cinci ani, iar banii plătiţi Înainte. Peste dte-va sâptămînl grădina fu prefăcuta ca prin minune: alee splendide, pavilion măreţ, scenă elegantă, in sfirşit o amenajare pe preţ de dte-va sute de galbeni şi i se dete numele «Paradis», nume nu se poate mal ne-merit. Se organiză repede spectacole din cele mal atrăgătoare pentru onor. public: comicul Io-nescu, acrobaţi, aeronauţl, gimnastici şi po de-a-supra trupa de opereta a d-nel Keller. Mă rog, cbeltuell cari cam întunecaseră mutra grecului. Se desfăşură un mare aparat de reclamă şi. In cele din urmă, cam pe vremea asta, ae anunţă prima reprezentaţie : «debutul tuturor artiştilor angajaţi». Lumea dădu năvală. Eraţi orele opt. Se dăduse foc gagului unul balon imens care se umfla, se umfla me-refl şi cu care avea să se ridice iu regiuni eterice un celebru aeronunt. Acum, In grădină nu mal era Ioc. La casă se stinsese luminele fe'inarelor, iar grecul, la poarta intrărel, se umila In pene, piimbtndu-se din loc In loc. cu neastlmpâr, şi fredndu-şl aiîinile cu gindul la «reţeta» considerabilă din seara aceea. Din văzduh se lăsă un nor negru, Inspăimtntător, de asupra gradinei. Pe urmă o ploaie straşnică de gindacl mari, negri, sctrboşl, căzu rflpăind, acoperi pavilionul, aleele, balouul care se umfla intr'una, lnegrind totul şi îngrozind pe spectatori. Femeile, copiii, bărbaţii ţipă ; mulţi se adăpostesc în pavilion, alţii pe scenă, unii se urcă pe scaune, pe banei — scuturîndu-se toţi, apă-rîndu-se cu groază, căci gîndacil li se urcafl tuturor pe picioare In sus... Apoi lumea năvăli cu furie covîrşitoare la poartă, călcind pe un strat negru de gindacl, in grosime de patru-zecl de centimetri. — Semn răQ ! strigă cel mal mulţi. Peste dte-va minute grădina «Paradis» rămase în stăplnirea gindaciior. Singur aeronautul se muncea să stingă şi să deslege balonul, umflat gata de astă dată. Şi a doua zi se puse pe ploaie, o ploaie mărunta, deasă, infamă, de acele cari făgăduiesc să ţie cit lumea... Toată vericica plouă merefl, cu răgaz de c!te o jumătate de zi, ori de o zi. Iar la «Paradis» reprezentaţii nu se mal dădură. Artiştii, cel mal mulţi angajaţi cu contracte In regulă, consumară o vară întreagă de geaba şi-şi încasară lefurile idem. Filip nu’şl mal freca mlinile. Şedea toată ziua năuc, cu ele încrucişate. Pe la sfirşitul ve iei, era mofluz ca in ziua cind îl adusese corabia lui căpitan Gherasi, in primul port al ţării romîneştî. Artiştii cărora nu le mal putuse plăti, )1 acţionaseră şi cîştigaseră top. Fusese nevoit să se execute din zestrea cafenelei şi a «stabilimentului de confiserie. Se mal şi împrumutase omul şi urmăririle eu geafl. Iar ploaia cădea par’că înadins nemiloasă, rece, ucigătoare. Era pe la începutul lui Septembrie. Exasperat bietul Filip, pltngea ca un copil către muşterii rari din cafenea. De-odată se repezi In odăiţa lui de culcare de la spatele cafenelei, luă o puşcă veche din perete şi pe uşa din dos eşi In grădină. Aci se opri, ridică ochii Ia cerul plumburiii din care se scurgea ploaia ca prin sită şi a me-ninţînd cu puşca, exclamă In limba lnl: — Dumnezeii eşti tu'ori dracu de nu al milă de un om ca mine ! Şi trase cu puşca în văzduh. A doua zi şi-a depus bilanţul la tribunal. Bac. „EPOCA” IN PROVINCIE rijAŞlA Un ilustru personagiu In judeţul nostru este prefectul St. Christu. Isgonit de guvernul conservator, pozează sub liberali în administrator de frunte. Absolut impropriu pentru administraţie, dotat cu o patentă incapacitate şi nepricepere, nu se mărgineşte la rolul săfl pur de unealtă a celor cari în adevăr conduc judeţul, ci trece peste el, comiţlud abuzuri şi ilegalităţi pentru satisfacerea intereselor sale personale, ştiind că mult nu va sta acolo unde e acum. Iată despre ce e vorba: D-l prefect de Vlaşca tsle proprietarul unei miel moşioare în comuna Ueşti Moşteni, ce se Întinde de la această comună pînă în lunca Neajlovulu). Fiii d ă d-sa îşi Invoeşte omenii din cătunul Gălăşel, pen dinte de comuna Cievedia, şi d- oarece comunicaţia Intre acel cătun, pe deoparte, şi locurile din lunca Neajlovklui, pe de alta, cu conacul moşiei d.n UeştI este Im pedicată de aşa numitul deal al Neajlovulul, nalt şi absolut impracticabil şi care face ca locurile din lunci să nu fie uşor cultivate, d. prefect a decis tăierea unei şosele care pleacă din chiar faţa casei s ile de la conacul moşiei din UeştI şi merge piuă la soseaua cea mare Crevedia pe o lungime de 8 9 k'm. Cu chipul acesta comunicaţia este directă Intre cătunul Golăşel, pe de o parte, şi locurile din lunca Neajlovulul, pe de alta, cu conacul moşiei din Ueştl-Moştenl; dealul cel im practicabil şi 'nalt al Neajlovulul este desfiinţat şi la loc ca din cauza lui să ae facă 7—8 klm. de Înconjur pentru transportul productelor din luncă la conac, face numai 2-3 klm, şi In fine graţie acestui procedefl exploatoarea locurilor din valea Neajlovulul este mal uşoară şi mal eficace. Nu trebue să trecem peste observaţia că această şosea necesitează construirea unul mare pod peste apa Neajlovulul, care costă pe judeţ 12—15 mii lei. PJToate acestea ar fi bune etnd s’ar fi avut cit de puţin In vedere folosul obştesc. Dar. slavă Domnului, că aceaslă şosea nu străbate de cit moşia d-lul prefect şi In drumul săO şoseaua nu Intllneşte nici o comuni. Nu se vede oare destul de clar care e intenţia administrativă a acestui prefect? Dar ce este mal scandalos este că pentru accelerarea acestor lucrări, prefectul a impus sub-prefectului local, care Împreună cu primarii şi cu gendarmil rurali scot cu forţa pe locuitori la lucrul acelei şosele, fără a ţine socoteală de munca lor care, acum e In toiul el. Insultaţi şi brutalizaţi, scoşi cu forţa la lucrul acelei şosele, din-du-li-se mal mult de cit prevedea legea drumurilor, aceşti nenorociţi locuitori muncesc din zori ptnă în noapte, fără să aibă cel puţin timpul necesar pentru adăpostul vitelor. Activitatea d-lul prefect Insă nu se mărgineşte numai aci. D-sa numeşte şi distitue funcţionarii co-mnnall după bunul d-sale plac şi după cum aceştia se supun safl, conduşi de sentimente mal bune, nu nesocotesc legile şi dreptatea ţârei. Un asemenea cas s’a petrecut în luna trecută clnd d. prefect a convocat la d-sa acasă Întreg consiliul comunei UeştI, căruia i-a dat ordin să destitue pe notarul acelei comune, un funcţionar onest şi conştiincios, care servea comuna de mulţi ani şi care n’a voit să dea concurs administraţiei pentru scoaterea oameni'or In lucrul sus zisei şosele. Mal mult. Şedea răfl de tot ca dl. prefect să aibă pe şoseaua Vadu-Lat, ce străbate pe altă parte moşia sa, poduri vechi. Cu toate că acele poduri nu erafl mal vechi ca de vre-o 5—6 ani, putÎDd să dureze încă mult timp cu mici reparaţiunî, totuşi dl. pr fect le-a condamnat a fi date jos şi să se Înlocuiască cu allele noul. Dar se naşte întrebarea : Nu s’ar putea oare şti condiţiuuile şi modul tn care s’a făcut furoisarea, pentru aceste poduri, a lemnăriei din pădurea Căscioarele şi a fierăriei din comuna Bulbucata ? Ştiindu-se acest lucru, care de altfel nu e tocmai grefl, s’ar vedea atit preţul real al furniturel, cit şi preţul care a aluj necat prin buzunarele d-lul prefect şi ale agenţilor d-sale cari afl condus aceste operaţii. Iată dar pe bravul prefect da Vlaşca om foarte prevăzător, căci ştie că nu o să stea mult acolo ; profită de orl-ce ocazie, ceea ce probează că ştie să prindă momentul oportun, şi nu este de loc lipsit de voinţă sa personală cînd e vorba numai de propriile Iul afaceri. ŞTIRI MĂRUNTE * Ministerul lucrărilor publice a hotărlt să cumpere, pentru serviciul hidraulic al Statului, o dragă, cu preţul de 112 mii lei. * Terminlndu şl lucrările sale, consiliul judeţului Muşcel şi a Închis sesiunea extraordinară. * Căpitanul Cartoj m Petre, din regimon tul Argeş No. 4, a tost trecut In pnsiţie de disponibilitate, din cauză de infirmităţi in curabile. * Distinsa artistă, d-na Agatha Bărsescu, se află In capitală. * lată lista absolvenţilor şcoalel centrale de agricultură : Anul I. George^cu AL.nasie, Dinculescu Nic., Rosiadi Petre, Tudorin Dragau, Bt-dea Filip, Comanescu Aurel, German Vasile, Simu Nicolae, Pop Teodor, Adam Constantin. Anul II. Păsăraru Ni-., Cumîrz n Si-mion, Popescu Ion, Onel George, Mariş Dio-nise, Pretorian Mihail, Ionescu Iile, Percan. Maximii, Curpău George, Felnecan Valerifl, Bilegan Florea, Tiu Constantin. Depeşile de azî (Serviciul Agenţiei Romîne) Sofia, 10 Iulie.—Oficiosul Mir precum si ziarele independente Istok Journal cornel nai şx Coumer des Balkans publică arti-c°le călduroase exprmitnd recu„„ştir)ta p0 porului bulgar pentru weepUunei cordială făcută In Rusia dinastiei bulgare Cer-rile guvernamentale şi toate clasele societăţii sunt adine mişcate de această recep-ţiune bine voitoare. Londra, 10 Iul e. — Camera Comunelor.— D Goschen, prim-lord a! amiralităţii, declară că plinul suplimentar pentru sporirea flotei cuprinde patru cuirasite, patru Incrueişăfoare şi 12 destroyare, eosttnd împreună 8 000 000 lire sterline. Naufragiul vaporului Bourgogne Raportnl uiinl survivant In dimineaţa zilei de 4 Iulie, eram culcat. Iu culcuşul mefl, la locul rezervat bâeţilor de servidfl. tocmai la coada vaporului, dud de odată, tusei deşteptaUfără de veste de o troznitură formidabilă. Intr’o clipă sării din pat şi alerg .1 pe punte să văd ce se îiittmplă. Era o ceaţă deasă şi fusesem loviţi de uu vapor cu pluze, englezesc, pe care mal llrzifl am aflat că se numeşte Cromartyshire. Mi-am dat seamă de stricăciuni: puntea dublă era literalmente tăia ă în faţa brutăriei şi a cabinelor de lux, iar salonul damelor era desfăcut pe o distanţ i decîţl-va metri. Dar stricăciunea uu păi ea de cit superficială şi nimeni nu se aştepta că o gaură imensă era de desubt, sub partea flotabilă, cînd marele vapor începu să se las* spre tribord. Văzlnd pericolul, m’am întors Ia culcuşul mefl, de unde, în pripă, am luat clte-va haine şi m’am suit din nofl pe punte pentru a mă aşeza la postul mefl de Îmbarcare, In caz de pericol. Dar aci, decepţiune : luntrea mea ca şi şalupa comandantului, fuseseră pri-făcute la bucăţi de vaporul care ne lovise. Văzlnd aceasta, m'am îndreptat spre babord ca să ajut pe acel cari se căzneaţi să degajeze o luntre. Sforţare inutilă, căci vaporul se apleca merefl spre tribord, timpul fiind preţios, am fost siliţi să renunţăm. Comandantul Deloncle, la postul săfl, asigura pe călători, recomandludu-le liniştea, In acel moment, cu aceiaşi singe rece, nu ’ml dădeam seamă de imensul pericol In care ne aflam. Toţi călătorii, pe jumătate desbrăcaţi, se refugiaseră In jurul căpitanului şi as ultafl încrezători Iu cuvintele Iul lneurajatore. E-a un spectacol lugrozitor. Bărbaţii lospâimlntaţl, femeile şi copiii pliu-gîud de ţi se rupea inima, ne mgafi Iu genunchi sâ-I scăpăm, oferiudu-ue tot ce fiecare putea să ue dea. Iu acest timp vaporul se apleca merefl pe tribord şi socotii că e momentul să mă gfndese la scăparea mea. Mă înforset la coada vaporului; aci găsii o^ barcă în mina pasagerilor de clasa ill-a. Uu individ cu un cuţit enorm In mină, ameninţa cu moartea pe acel ce se apropiaţi. Acel' călători erafl Italieni şi AustriacI, cari de atunci snnt daţi pe mina autorităţilor din New-York. Aceşti mizerabili, numai 17 la număr, ocupaseră o barcă în care puteafi să intre 60 de persoane, vor avea pe suflet existenţa a 50 de suflete. In acest moment, n’am mal ezitat o clipă măcar; după ce mi-am luat o centură de scăpare, m’am aruncat în mare. Am mers In vot spre o barcă încărcată cu vre-o 70 de persoane. Abia am fost pescuit, cînd unul din coşurile vaporului căzu peste noi, stălcind mal multe persoane şi răsturuînd barca cu totul. M’am simţit frâmlntat mal mult limp de valuii şi mă socoteam pierdut, clnd de o dată, de sub apă zării lumina zilei. Mâ ridicasem la suprafaţă. Nu ştia cit timp am stat s b apă, dar mi s’a părut foarte lung Revenit la suprafaţă, îi otam printre epave şi cadavre şi cu multă greutate putui să scap de un in divid ca-e se agăţase de mine. Zării apoi o canapea mare de lemn, care plutea; în-notal spre diusa, o apucai sub braţul sting şi cu ajutorul unei măture care îmi servea de lopată, reuşii să mă apropril de o barcă răsturnată de care erafl agăţaţi vre-o zece bărbaţi şi o femee. Aci a încep it adevărata luptă In contra III Intrară lnti’o isbă care era spaţioasă şi frumoasă, şi numai după ce trecu pragul băgă de seamă Makar ce temperatură glacială domneşte afară. In mijlocul isbel, căminul, de argint curat, minunat de frumos cioplit şi Împodobit cu enorme buchete de flori de aur cari sclnteiafl, răsplndea o căldură dulce, de o potrivă, care numai de cit pătrundea corpul In toate părţile sale. Focul acestui cămin nu supăra ochii, el încălzea numai. Makar, din nofl prinse rîvnă să stea deapurur! acolo, să se încălzească. Popa lvan, apropiiudu-se şi el de cămin, îşi întinse mtinele-1 îngheţate către flăcări. Patru uşi se desehideafl în isbă. Numai una dedea afară. Cele l’alte trei dedeafl trecere unor tineri îmbrăcaţi In alb cari intrafl şi eşiifl Intr’una. Makar se glndi că aceştia trebuie să fie niscai servitori al Toyenelu-Iul din locul acela. I se părea chiar că-I văzuse unde-va, dar unde, nu ştia ingur. Nu se miră puţin văzlnd nişte aripi mari fjlfîind In spatele lor. ŢEl socotea că Toyonele trebuia să aibă şi alţi oameni în serviciul săfl, căci era vădii cu neputinţă acestora să circule fără nici o piedică pria tufişurile taigel, clnd trebuia ca el să meargă la tăiatul lemnelor. Unul din servitori se apropie şi el de cămin. Iutorcînd spatele la Makar, el Începu o copv©rbire cu popa lvan. Vorbeşte. — N’am nimic de spus, răspunse micul popă. — Ce-al auzit prin lume? — N’am auzit nimic. — Ce al v; zut ? — N’am văzut nimic. tăcură, apoi, popa începu. — Iată unul pe care ’l-aduc. — Uu locuitor din Cialgane ? întrebă slujitorul. — Da? — Ah! în cazul acesta trebue să pregătesc cumpăna cea mare. Şi dispăru pe una din uşi, spre a da ordine In consecinţă. Makar Întrebă pe popă ce nevoe era de o cumpănă, şi mal cu seamă de una mare. — Vezi, răspunde popa cu oare care încurcare, cumpăna va sluji ca să cîutâ-rească binele şi răul pe care l-al făcut In viaţă. De obieeifl, binele şi răul stafl In cumpănă egală, mal la toţi oamenii. Dar locuitorii Cialganel afl o cătăţime aşa de mare de păcate In socoteala lor, în cit după hotărîrea Toyone'ul, a trebuit să se făurească pentru folosul lor o cumpănă specială, cu uu platan enorm pentru păcatele lor. Cuvintele acestea impresionară pe Makar. I se părea că ceva îl rodea inima. O sfială tl cuprinse. Slujitorii, după ce aduseră marea cumpănă, o instalară. Unul din platane era de aur, cel-l’alt de lemn şi de dimensiune extraordinară. D’asupra acestuia din urmă o gură enormă se deschise fără de veste. Makar făcu un pas înainte; cercetă cu băgare de seamă nnelta, căută să vază vre o urmă de înşelătorie. Totul era In regula ; platanele nemişcate stăteafl attrnate la o înălţime egală. Cu ţoale acestea, el nu-şl da bine seamă de funcţionarea aparatului, şi ar fi dat mult cu mult ca sft aibă un simplu clntar, de acelea pe care ştiuse atit de bine să le întrebuinţeze In decursul lungel sale existenţe, la cumpărături safl vinzftrl. — Uite, Toyonele.. zise de o dată popa lvan, care începu cu grabă să-şi tragă giu-beua şi să-l potrivească creţurile. www.dacoromanica.ro Uşa din mijloc se deschise. Toyonele intră. El era batrîn, foarte b&trlu. Lunga sa barbă de argint se cobora mal jos de în-cingătoare. E-a îmbrăcat cu blânl si stofe bogate. Makar nu mal văzuse nicl-o dată ceva la fel. Picioarele sale erafl încălţate cu snoxv-boot8 împodobite cu catifele, şi la fel cu acelea pe cari Makar le observase la picioarele unul bâtriu pictor de icoane sfinte. Numai de cit, de la Întîia aruncăfuiă de ochifl, Makar recunoscu In bâtrlmil T< y >ne, pe uncheaşul pe care’l vedea altă data zugrăvit în biserică. Numai că acesta nu ’şl avea pe fiul sfifl eu siue. Makar se gindi că acesta din urmă se dusese, probabil, după treburile sale. In schimb, porumbelul apăru. El se Invîrti de cite-va ori prin odaie, pe d’asupra bătrlnulul, apoi veni de se aşeză pe genunchii săi. Stlud pe un scaun jUmsebib pregătit numai pentru el, bătrlnul Toyone desmerda cu mina porumbelul. Faţa judecătorului suprem exprima bu-nălatea. Cînd Makar simţea inima amăiîn-du-I-se prea mult, se uita la chipul acesta şi se afla mal bine. Dacă inima i se umplea ast-fel da jale, pricina era că el era pe cale de a-şt a-ininti de toată viaţa sa, In toate amănunţimile el; el şl-aducea aminte de cel mal mic pas al sflfi, de fie care lovitură de topor, de fie care copac doborlt, de fie care vicleuie, de fie care pahar de votcă în-gbiţit. Şi-I era ruşine, şi-I era frică. Dar privind pe bătrlnul Toyone, căpătă iar curaj. Şi, odată ce căpătă siguranţă, Îşi zise că îsar lnttmpla prea bine ca să ascunză clte-va din greşelile sale. Bătrlnul Toyone ’l cerceta, ’l întrebă cum II cheamă, şi de unde venea, ce vîrstă are. Makar răspunse, şi bătrlnul Toyone în- trebă din nofl : — Ce-al făcut în vipaţă ? Tu ştii tot aşa de bine ca şi mine, răipunse Makir. At lusimnat totul. Makar punea la îin ercare pe bătrlnul Toyone. Ei vrea să ştie dacă în adevăr totul era Inse nu.at. — Vorbeşte, tu tnsu-ţl, zise bătilnul Toyone. Şi Makae îşi fa u curaj. Se p ase să poveste iscă toată munca pe tare a făcut-o. Deşi îşi aducea aminte de numărul exact at loviturilor de topor, de b-azdele trase cu plugul săfl, la acest număr el adause Insă sutimi de căruţe de tenuie, şi sutimi de puzi 1) do seminţe semănate. Clini ’şl a sfirşit numărătoarea, bătrlnul Toyone se adresă pope! : — Adu-tnl acum catastivul. Numai alunei înţelese Mpkar că popa lvan era In slujba Toyonelul, In calitate de suruxut (secretar) Ei se arătă foarte ml-niat, . â p >pa nu l’a înştiinţat de aceasta, ca prieten ce era. — Popa lvan aduse uo catastiv mare şi se p işe să-l citească. — Ia vezi, zise bătilnul Toyone, clte căruţe de lemne sunt ? Popa aruncă o privire asupra catastivu-lul şi răspunse pe un ton necăjit: — A adăugat trei sutişoare. — Miute 1 ţipă Makar cu furie. Se înşeală; fără Îndoială fiind că e uu beţiv şi fiiud-că e mort de o moarte spurcată. — Taci, zise bătrlnul Toyone. ’Ţl cerea el preţuri mari la botez, la cununie? — Aş păcătui dacă l-aş învinui de ucea-ste, răspunse Makar. (Va urma) 1) 1 pud 16 kilograme. EPOCA 9 TÎBGVL CEREALELOR Brăila, 11 Iulie 1898 Buletin Oficial al Birsal Brăila Felul Flect si. * > Gr. cal. în Kilog o« Herto Preţul pe hact. Obser, Porumb 550 77 100 5 62 l/a Magaz. cinquant 3 81 Vagon GrlO n 1060 76 11 50 Magaz. » » 530 76 12 Vagon Grâu 1753 77 500 tt 65 Magaz Porumb 13500 78 700 6 40 Şlep. » 15350 77 200 6 40 * Por. col 860 80 200 7 Magaz. GrlO n 400 2 76 500 12 25 Vagon Cinquant Magaz. Apă n:iU',.UA: SOSITE Uscat GrlO Hectol-------1 Grifi Hectol 1750 Porumb » ---1 Porumb » 7200 Cotaţiunile Americă (Netv-York) 11 Iulie 1898 GRÂU PORUMB Iulie Septembrie Decembrie Asia-zt lei Asifizl Erl 83 72 »/* 72 82 5 733/8 723/, 36»/, 37'/a 37‘/« 38-' OBSERVAŢIUNI Piaţa calmi şi îu scădere mal cu seamă la grlne, îu urma marelor scăzăminte diu Paris. V gonul de grîu nou valorează lei 1500 -1600, preţuri însă cari nu cred că se vor menţine. Porumburile mal neglijate. Navlul şlepurilor terni, al vapoarelor In urcare. morţii, că i această barcă s’a rostogolit şi scufundat cu noi de vra-o patru ori In şir. După fiecare s•ufundare, dud barca reeşea la suprafaţă, cile unul din noi lipsea la număr. Am rămas, împreună cu alt pasager, a-găţaţl de o bucată de pînză a bărcii, opt ore In apă. La un moment dat, tovarăşul mefl de nenorocire, lipsit cu totul de forţe, şi-a dat drumul şi s’a înecat lingă mine. După atîta timp. Începură să mă apuce clreeele prin picioare; mă credeam pierdut. Mă rogam de cel din barcă să nii dea ajutor, dar el îmi răspund aă: «Imposibil, dacă fa em o mişcare ne ducem cu toţii». Cînd mă credeam pierdut cu desăvlrşire, auzii o voce strigtndu ml: «Curaj 1 o barcă vine spre noi.» Am făcut o ultimă sforţare şi din norocire putui să mă agăţ de o epavă. Era şi timpul 1 După eîte-va minute am fost pescuiţi de o barca în care mate-toţil Iul Bourgogne, după ce transportaseră un transport de pasagprl scăpaţi pe bordul vaporului englez, veniseră să ne ia şi pe noi. După o oră am fost ridicaţi pe bord, legaţi cu fringhil de subţiori căci nu mal puteam face o singură mişcare. Pe bordnl vaporului englez, m’afi încâlz t şi mi s’a dat mîncare, ceea ce m’a mal întărit puţin. Eraţi ceasurile 3 după amiază. E. Gosset. Fost băiat de servicii! al comandantului Dfcloncle. I>I DIN CAPITALĂ Poliţin şi găinarii.— Neputincioşi şi incapabili de a prinde pe autorii furturilor mal Însemnate, de a descoperi pe autorii crimelor cari aii început să se înmulţească in capitala, aget.ţil poliţiei îşi varsă focul pe borfaşii şi găinării ordinari. Aceştia sunt mal uşor de dovedit. Raportul poliţiei dînd seamă de activitatea droaiel de agenţi pe ziua de erl, se făleşte eu trei arestări importante. Agenţii sigurauţtl publice, după o anevoioasă şi dibace urmăriro, nO reuşit îu sfirşit să pună mina pe «faimosul» llie M rin, c*re în noaptea trecută a furat zece miel de la precupeţul Lică Dinu, din capătul bulevardului Pake. Tot astă noapte, poliţia de siguranţă eu mullă trudă a prins pe «vestitul» Mibail lonescu, fost do mal multe or! arestat pen ru furt de gîşte, care, fidel nifsuriei sale, a încercat să fure nouă gîşte piutr’o villă de pe cîmpul Filaretulul. în sfirşit, tot astă noapte a căzut in mîinile potiţiel. «periculosul» găinar Isn-u Bătănaia, care a fost prins furind pul de găină din coteţul unul domn Georgescu d;n str. Aurora, 13. Să se mal zică acum că poliţia nu e ageră ! DIN ŢARĂ înecat.— In apa rîulul Baz69, ce trece prin apropiere de comuni Piclele, acel judeţ, s’a lunecat, sunt două zile acum, notarul Petre Doi-cescu, pe cînd se scălda. Dînd iutr’o vuitoare şi nefericitul notar al comunei Piclele, neştiind să înoate, a fost înghiţit de apă. Bătată «le moarte.— Femeia Stana Pirvu, din comuna Brubova, judtţul Dolj, a fost aşa de crunt, bătută de soţul el, care era beat, In cît nenorocita a murit după eîte-va ore de suferinţă. Incendii.—Un foc ce a isbucnit, alaltâ-erî, la casele d-lul Iosef Dascălul, din Blriad, a pricinuit acestuia pagube in sumă de 7000 lei, imobilul fiind cu totul distrus de flăcări. Moara d lui A. Talmide, din comuna Mur-silieul, judeţul IalomiţB, a fost prada flăcărilor, din ce cauză nu se ştie încă, zilele trecute. Pagubele sunt evaluate la 10.000 lei. Găsit Împuşcat. — Din Brăila ni se a nuntă că în comuna Is az, jud Brăila, a fost găsit, mort, locuitorul Manole Ţomis, avlud pe piept o rană produsă de glontele unul re volver. Parchetul judeţului Brăila a fost sezisat. împuşcată din imprndenţă.— Femeia Ioana Buzoianu. din comuna Odobeştl, judeţul Putna, u fo-d împuşcată, din imprudenţă, de locuitorul Dragomir Jos, care, voind să umble cu un revolver, din greşală a pus mina pe trăgaci fi, şi revolverul s’a descărcat. Dragomir a fost arestat, iar cadavrul femeii Ioana, a fost îumonnintat din ordinul parchetului. DIN STREINATATE Sinuciderea d-lnl ©liirlţescn. — Am vorbit la timp, de sinu -iderea tînărulul Chiri-ţeacu. elev la şcoala de poduri şi şosele din Paris, fiul d-lul colonel Cbiriţescu şi al d-nel Mana Gherghel. După cum afirmă Nene Freie Presse, d. Chi-riţescu, ajuns la Paris, s’ar fi convins, că e crimă la mijloc şi a cerut poliţiei din capitala Fran-ciel să facă cercetări pentru descoperirea criminalului. D. Cbiriţescu işT înteineinză credinţa sa pe faptul, că nenorocitul săfi fii! nu a lăsat nici o scrisoare, diu care să resulte pricina de a’şl curma firul vieţel. Poliţia de siguranţă din Paris a început deja cercetările. Dramă Înfiorătoare.-Din Sibifi, Transilvania, sa telegraflază efi o dramă Infloră’oare a emoţionat oraşul, io noaptea de 9 Iulie. Un căpitan a oraorlt pe un locotenent, pe care 1 a surprins in flagrant delict cu soţia sa, In propria I casă. Dt tu 1 iurile ce se p ivestesc sunt Îngrozitoare. Locotenentul a fost străpuns cu sabia de mal multe ori şi a murit la moment. Căpitanul asasin s’a predat apoi siDgur aute-ritătilor. Alte detalii lipsesc deocamdată. Curierul Băilor Stanic (Moldova) Timpul frumos inspiră de astă dată Încredere, căci a devenit constant: de şease zile nu mal plouă şi viz tatoril, In număr tot mal mare, vizitează treptat Slănicul. Cel credincioşi băilor şi isvoarelor de cură, sunt încă de mult la post; comorile uatu-rale ale Slăniculul sunt prea scumpe, pentru ca pelerinii obicinuiţi să fie descurajaţi de antreprizele companiilor streine, de taxa de cură safl de vre-o ploae trecătoare. Lipseaţi amicii petre»erilor şi al a rului ozo-nat ; acum sosesc zilnic şi aceştia. Am observat familiile : N. Gane, G. Mlrzescu, P. Răş :an, dr. Roşu, dr. Pastia, Panaitescu, Spirescu, Guriţă, Antouescu, Arapu, Deu-suşianu, Bacaloglu, Raica, Cosăcescu, Giurgiu, Nei, Tatăranu. Şuţu, Grigoriu, Bui-garu, etc. Domnii: colonel Trestian, Ciornei (senatori). Herişescu, G. Tocilescu, Său-lescu, Manea, Al. Dobrian, I. Panaitescu, Bogdan, maior Zamfirescu, sub locotenent Negură, etc. Un comitet organizator de petreceri afişează zilnic din ajun programul pentru ziua uimâtoare. Mulţumită acestui comitet, se fac escursiunl, se datt baluri şi lumea le aprobă, venind În mare număr. Miercuri 8 Iulie, seara, a fost bal. Eie ganta sală a Cazinulul, prinsese viaţă. O Însufleţise muzica, lumina electrică, dansul, dansatorii şi dansatoarele. A, dansatoarele 1 Ce buchet ales 1 Am observat atlt prin loji, cit şi In sală : d-rele Gbica-BudeştI, Rali tivan, Mlrzescu, Costache, d-nele Laura uţu, dr. Pastia, Posa, Rusu, Penescu, Lupu, ieraru, Cerckez, Enăşescu, Constantiniu, Danielescu, G fencu, d-tia şi d şoara Anto-nescu, d-na şi d şoarele Panaitescu, d-ua şi d-şoara Docan, d-na şi d-şoarele Brezeanu, d na şi d şoara Gherghel, d-na şi d-şoara Grosman, d şoarele Angliei, Mihălescu, etc. D-uiI: Guşi, Lefter-Dumitrescu, sub locot. Bacalogu, Mircea Căpităuescu, Artur Siou, d-rl Bacalogu, Pătraşcu şi Andreescu, Ma-noliu, StaicovicI, Niger, Basarabescu, Câli-nescu, Odobescu, Vladicolu, Lupu, Penescu, Fieraru, etc. Pe Joi seară artiştii B ezeanu, Dimitriade, Mârculescu, Gănes u etc. anunţă represin-tarea piesei: «Gărgăunii bărbaţilor». Simpaticii artişti vor sta tot tmpul st»giunel. Cine vrea să petreacă să vie deci la Slânic. Arab. Strunga Vizitator pribegit prin părţile acestea, trimit cititi r.lor «Epocel» clte va rîndurI:o-magifi acelor rămaşi In moieşiottr le arşiţl ale Capitalei din partea celor adăpostiţi in umbra răcorosului codru al «Strung»I» moldoveneşti. Cum la a eeaşl depărtare între Iaşi şi Roman e situată ve hea staţiune balneara de unde scrii! rlndurile acestea la lumina electrici şi in sunetul orchestrei bucureş-teue a d Iul Ionică Panaitescu. Pentru că Intr’adevăr nimic nu lips şte Struugcl, ca să merite a fi relevată In rlndul localităţilor populare — fără însă a fi populară iu sensul... popular al cuvlutulul. Dovada cea mal buuă e că recenta clădire, hotelul «Rober» proprietatea d-lul Milea Rober, e de o eleganţă pariziană. Instalaţii variate funcţionează în chip sistematic atît pentru hidro terapie, pentru instalaţii de sare, aer comprimat, băl de sulfuroase—specialitatea necontestată a băilor de la Strunga ; toate ai es tea funcţionează paralel cu bisturiul doctorului Mauolescu, oculistul proprietar al băilor. Eminentul neurolog dr. Marineseu e unul din medi il curanţi al băilor; conducerea lor e încredinţată d-lul dr. G Bogdan profesor la facultatea din Iaşi, asistaţi de specialişti asistenţi. V’aşI trimite bucuros, obicinuita nomenclatură, — cu attt mal mult că In «carnet» ar figura numeroase cunoştinţl bucureştene— dar Îmi rezerv această plăcută parte a corespondenţelor balneare după primul bal al sesiuni pe care 1 anunţă şi-l organisează ambele sexe de aci Intr’o unanimă Înţelegere. Primul bal! Nu găsiţi că e suggestiv ? Strugure. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul 'Agenţiei Romîne») DEPEŞILE DE AZr Situaţia la Filipiue Manilla, 10 Iulie. — Şeful Aguinaldo a proclamat dictatura legei marţiale. llong Kong, 10 Iulie.—Scrisori din Ca-vite anunţă că 1500 de americani aii debarcat la jumătatea drumului intre Manilla şi Cavite. Corăbiile de războiţi Boston şi Callao s’ait trimes pentru a le veni in ajutor. ha Cuba Madrid, 10 Iulie. — O depeşă din Havana zice că americanii aii debarcat Marţi seara in împrejurimile lui Manzanillo. Washington, 10 Iulie.—După un raport oficial, corăbiile americane aii distrus, in lupta de erl din faţa lui Manzanillo, trei corăbii negustoreşti şi 5 canoniere spaniole. Spaniolii ar fi avut 100 de morţi sau răniţi. Americanii n’ott nici morţi, nici răniţi. Situaţia iu Spania Madrid, 10 Iulie.—Correspondencia militare publică un intertvietv cu d. Garnazo, in care acesta a declarat că faţă de liniştea poporului şi a armatei, suspendarea garanţiilor constituţionale se va contra-ordona in curind. După încheierea păcii, dorită de guvern, d. Sagasta va supune chestiunea de în- credere Reginei-regente, dacă va crede oportun acest lucru. Ce ea faee amiralul Venera Annapolis, 10 Iulie. — Circulă ştirea că amiralul Cervera nu se va întoaroe in Spania, ci ar fi holărit să rămiie după pace la Boston cu fiul său, făcut de asemenea prizonier de războia, 'honurile tte pace Paris, 10 Iulie. — Se desminte în mod formal ştirea unui ziar după care amba sadorii Spaniei şi Americei ar fi inceput la Paris negocieri secrete in vederea păcii. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 11 Iulie: Eri Azi T.-Severin 4m.l3 4ui.07 Giurgifl 3 ui.54 3in.49 Galaţi 3rn.01 2m.98 ULTIME MATIUNI Prin unele cercuri se vorbeşte, cu insistenţă, că în cursul lunei August, M. S. Regele Car ol va face o vizită Curţii imperiale din Berlin. D. consilier de tribunal Ilarion Onciul, deputatul dietal al districtului Rădăuţilor, din Bucovina, a convocat o adunare a alegătorilor din districtul săO. întrunirea va avea loc la Rădăuţi, Vineri în 17 (29) Iulie 1898, la 3 ore p. m. In sala «otelului Bucovina». Scopul adunării este darea de seamă asupra activităţii sale, în dieta Bucovinei. Gara din Burdujeni, pe unde va trece M. Sa Regele în călătoria la Petersburg, va ft frumos decorată pentru ocazie. Suveranul va fi intîmpinat în gară de prefecţii judeţelor din nordul Moldovei. La intrarea pe teritoriul austriac, în gara Iţcani, M. Sa va fi salutat de guvernatorul Bucovinei, contele de Bourguignon, in numele M. Sale împăratul Franz Iosef. Şvabii din Banat, cari piuă acuma păreai! adormiţi în chestiile naţionale, Încep a se deştepta. Foile lor s rifi articole vehemente îu contra maghiarizărel şi vestejesc politica de asuprire a Ungurilor. Ministrul de instrucţie ungur a hotărlt înfiinţarea unei şcoale de Stat pentru fete, In comuna romînească.Sighişoara, diu Transilvania. Romlnil şi Saşi! din localitate ati decis ca să nu ’şl trimeată Ielele, în această fabrică de maghiarizare. Se ştie că guvernul maghiar a holărit, pentru ca desnaţionalizarea să meargă repede în Transilvania, să facă colonii de Unguri printre Romtni. In acest scop ministerul de agricultură din Budapesta a înfiinţat cîte va sate ungureşti pe cîmpia Ardealului, la Nimigea, Sermaş, etc. Ungurilor şi ciangăilor, aduşi acolo, li s’au oferit diferite avantagii, ca loc de casă şi pămlnt de arat. Totuşi, pînă azi colonizarea nu face de loc progrese. Dm potrivă. Coloniştii au părăsit nouile sate, cari astă zi, în majoritatea lor, sunt pustii. Şi cu toate marile avantagii acordate, speranţe de noui colonizări nu are guvernul, de oare-ce nici un Ungur nu vrea să se aşeze în inima Romînismului ardelean. Şmtierele Regiei Monopolurilor Stalului de la T.-Severin, afl construit un nod remorcher, pentru direcţia serviciului hidraulic. Noul remorcher, care se numeşte Dunărea, a fost construit cu multă îngrijire. Experienţele de viteză şi putere de tracţiune ale Dunărei aii avut loc la 29 Iunie, In portul Giuigiil. Ele atl reuşit pe deplin. Pentru expoziţia de vite care va avt a loc la 15 August, tn localul Itrgulul noului abatorifl din Iaşi, ministerul de comsrcifi a donat primăriei locale suma de 5000 lei. Conferinţele institutorilor şi învăţătorilor vor avea loc, anul acesta, de la 16 la 23 August. D. locot.-colonel Musteaţă a fost numit comandant al pieţei Iaşi, In locul d-lul colonel P. Stamatopol. Părintele V. Lucaciu a sosit în capitală şi a descins la otel Continental. Ni se denunţă că secţia 29-a arestat astă-noapte pe comerciantul Constantin Iouiţâ, bragagiii In calea Rahovel No. 214, fără nici un motiv legal şi fără mandat judecătoresc. Nenorocitul a fost bătut şi torturat, în-tr’un mod sălbatec. Ţipetele sale aii făcut pe vecini să intervină ia secţie, pentru a i se da drumul. Intervenirea a fost însă zadarnică. Conslantiu Ioniţă este şi astăzi arestat. El are capul spart şi numeroase leziuni pe corp. Mahalagiii diu partea locului sunt indignaţi de purtarea poliţiei. Mărfuri Ia scenele de sălbătecie ale poliţiei putem cita pe d-nil Ion Radu Bolovan, Nue lonescu, C. Radu şi alţii, domiciliaţi în calea Rahovel. Din Iaşi ni se anunţă Încetarea din viaţă a colonelului de intendenţă Paraschiveseu, care suferea de o pneumonie infecţioasă. Regretatul bărbat lasă în urmă ’l frumoase amintiri şi o soţie desolală. Pentru o mică porţiune din terenul caselor sale diu strada Luterană, colţ cu Flntlnel, d. I. Mala, deputat, a primit, de la primărie, respectabila sumă de 45 000 lei. Erl, primăria Capitalei a luat In primire terenul. Ministerul de interne a aprobat rezultatul licitaţiei pentru darea Iu întreprindere a executârel lucrărilor pentru adlneirea rîulul Dîmboviţa. După devis. aceste lucrări se ridică la suma de 1 800.000 lei. t întristatul soţ Consttntio T. Vivescu, Împreună cu familia sa, are durerea a vă face cunoscut perderea prea iubitei sile soţii Clara Vivescu încetată din viaţă Iii ziua de 10 Iulie 1898. Serviciul religios va avea Ioc Sîmbâtă, 11 curent, orele 5 p. m., 11 capela cimitirului catolic, Şerban-Vodă, unde se vor depune rămăşiţele pămînteştl. Pentru serviciu unui biurofi în Capitală se cere un tînăr absolvent al şcoalei de corn erei ii şi un bun contabil, «le origina roniîn, francez, sau german. A se adresa la administraţia a-cestuî ziar. DIMITBIE ENESCU Restaurant şi GS-r&dină, cu BUCĂTĂRIE ALEASA Bucureşti, Strada Sfinţit Ionica Mersul Trenurilor Plaoarea din d« Nord | 8osirea tn Gir* de Nord Nomele Staţiunilor Dlm. Sumele Staţiunilor Din. Pot'i6«a*0.-Lung • • • 6io Galaţl-PloeştT .... 5» OlulniţvSaligDy • • • 6‘5 C-tinopol-Constanţa * 603 PReşil-Paris. • • • • 700 Badapesta-Titu • 6» Floeştl-Iaşl Lemberg-PJoeştl • • • 6a Titu Smîrda 7» Unghenl-Ploeştl • • • 7» ■) Ploeţtl Braşov. • • • rjis Pu ioasa-C.-Luog * * IO15 Comana-Smirda • • • »oo Călftraşl-Slobozla • • IO*5 PI . ©ştî-Vl«na .... 910 Smîrda Oomana • • • 10" Pitftşil-Londra .... Îl1* *) Teoucl-Ploeştl .... 10» « Ploeştl-Galaţl • • • • li« O-tinopol Constanţa • U05 sear» Badapesta.Ploeştî « • 1180 PI oeştl-Braşov • • • 811 Ololmţa-Constanţa. • 3» seara Cor8tanţa O*iInopol • 3) Braşov-Ploeştî .... 1-203 Ciulniţa-dloboiia * • 510 Oonstanţi-Oiulnlţa • • 12»* Ploeştl-Budapebta • • Londra-PiteştI. • • • 432 8) Pltfştl P.rU 5« Galaţl-Ploestl .... 500 Comana-Ginririu. • • 60° Vîrolorova-Titu • • • 744 Ploeştl-Galaţl .... 62C Smîrda-Oomana * * * 750 Tito-C -Lung ...» 6*o Braşov Ploeştl. • • • 8»* Ploeştl Unghenl • • • 9‘* Vlena-rloeştl .... 910 PloeştI-I.emberg. • • 10i* Constanţa Ciulniţa • * Ploeştl Gălaţl .... 1180 Iaşî-Ploeştl lOio ConUanţ* C tinopol • 703 Parls-Tltu 635 4) Titu-Budapesta • • • 1140 C -Lung-Titu. «... 10» *) Acest tren oircolă noma) l) Acest tren circulă numai Miercurea. Miercurea. *) Acest tren circulă numai 8) Aoest tren nu oiroulă de Duminica. oît Dumlnioa. 8) Acest tren nu circulă de *) Aoest tren nu oiroulă de oit Joia. i ît Joia. 4) Acest tren nu circulă de *) Acest tren na oiroulă de cit Duminica. oît Duminica. Doctor Bardescu Medic al Spitalului Brîncoveuesc pe timpul verei se află la SINAIA HOTEL C ARAIMAN Băile Strunga (Ungă Tirgu Frumos) AO poziţie splendida, in pădure seculară, sunt luminate cu electricitate. camere mobilate şi sat la 10 min., camere izolate in pădure cu bucătărie şi mobilate^ ori neraobilate. 1. Băl tte pucioasă, foarte tari, contra reumatismului sifilisului, scrofulei, scio-titeî, gutei şi tuturor aprinderilor vechi. II Idrolerapie după toate regulele moderne, contra nevro-asteniei şi ori cărei slăbi ciuni mal ales că se combină cu cura de apă de fler bicarbonată ce are Strunga. IU. Insla aţiuni de aer comprim mat contra asmei. boalelor de glt şi de urechi. Technica Idroterapiei se execută de D nul tiMtroononei, asident în Stabilimentul de Idroterapie al D-lui Winternitz din Viena. MassorI speciali. D. Profesor Dr. Bogdan de la Universitatea din I.şl dirigează băile. D. Profesor Dr. N. Manolescu curează hoaţele de ochi şi urechi. Băile se deschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Informaţtual Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—6 p. m. Doctorul STEPHANESCU s’a instalat pe timpul Verei la CÂMPULUNG t'onsullaţiuni dimineaţa m — IO in Stabilimentul Băilor Mtadu-JVe-gru, du'Ză amiază 2—3 p. m. in castele state. MINISTERUL A gr icni turei, Comerciului, Industriei şi Domeniilor ItfŞTIIJfTpAWE Se aduce Ia cunoştinţa domnilor membri al comisiunel centrale consultative, instituită în virtutea Regulamentului pentru participarea Ro-mîniel la Expoziţiunea Universala de la Paris, că prima întrunire a acestei comisiunl, s’a fixat pentru ziua de 13 Iulie a. c. orele 2 p. m. în sala Senatului. Domnii membrii, cari n’ar fi primit la timp invitaţiunile personale ce li s’au expediat, sunt rugaţi a considera aceasta ca invitaţiune. Ministru, A. Stolojan. No. 91) Bucureşti G Iulie 1898. Liceul „Kapri” sub direcţiunea d-lul Dr. G. COIttAN No. 37, Strada Ştirbeî-Vodă No. fî. — BUCUREŞTI — Cursuri primare şi secundare complecte. Pre-paraţiunl de şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Certificatele eliberate de acest iiced aO aceeaşi valoare ca şi cele eliberate de şcoa-lele Stalului. Cursului de limba greacă modernă sub conducerea d-lul Demostene Roussos i s’a dat o mal mare întindere. O îngrijire maternă şi o supraveghere de tot minutul se esercită asupra copiilor in privinţa sănătăţii lor. Liceul ce atlă într’nu cartier central foarte igienic, in spatele gradinei CismigiO, iu apropiere de lic. Sf. Sava şi Lazăr. * f" Cursurile încep la 1 Septembre 1698, iar pre-naraţiunile pentru corigenţi la 20 August. înscrierile pentru amil şcolar 9S—99 se fac :u începere de la 15 August 1898 in toate zi-/ele în cancelaria Institutului, Str. Stiibey-Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratuit la cerere. Director: Dr. G. Comun. Director de studii: M. Mureşianu. .Mfe venzare Fosta Vila Băicoianu, restaurată din noii, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste. Platoul grădinel Băicoianu in întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avfend plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat sad altă clădi re inare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri in diferite strade ale cartierului Gramout. Locuri pentru slădirl pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire in colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vensare in cartierul Gramont cu pre-(uri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Caseşilocuri de venzarepe strada Laboratorul. Plăţile în rute. Dobânda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mal detaliate a se adresa la proprietar. a. A. ŞUTEAI. Str. Suter No. 9 (Gramont) DE VÂNZARE Locuri Parcelate DE LA 1 AjEU şi ăO Hi X B METRU PlTBAT pînă, la 50 B.AJNT Pe Malul Măre! negre ŞI LACUL TE0HIR GHIOL In condiţinnl de plată FOARTE AVANTAGIOASE adică in timp de I ani in to rale trimestriale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). OrI-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul D-nul I. MOVILA Bucureşti, Str. Boamnei, 27. Băile BălţăteştT l)BăiIe Minerale calde cloro-so* dice, Indurate şi hroinurate, analoage cu apele : Kreutzusch, Hamhurg, Ichl, Reizhen-hali. Aussee, etc. speciale contra limphatismu-!ul, scrofulei, rachitismulul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generale, precum şi în toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, salhingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 iHVorul Cuza-Vodă.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foarte bogat «in sulfat de sodifl» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativă de bălţăteştl», este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto-mchculul, ulcer precum şi contra cancerului stomahai, constipaţia opinialră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropil siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa sah sarea de Băltăţeştl. 3) Stabilimentul de Inkttlaţie hI Pnl* veri sa ţie minerală.—Noul stabiliment de Iuhaalaţie cu brad, teiebentină, goiacol creozot rucaliptol sal! orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reicbenhall şi Iachl, este foarte folositor In toate boalele de nas, glt şi mal cu seamă in bronchită. emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cei mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. Stabiliment de Ilydroteruple cn duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage executat de un masseur şi o masseusa sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate intr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la suta.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. pinâ la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la : ABoclorul Statiiailn Bucureşti, str. Romulus, 26 Piuă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la Băltăţeştl, judeţul Neamţ. 1 Mobilă Topi sulă Garnitură Mobile taplimte eu covoare, pluş de mătase compus de o canapea, 2 (oteluri, I geamie se vinde cu LEI 300 4 Peste 20 garnituri In permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GLUKMaN www.dacoromanica.ro EPOCA MARELE MAGASIN ROMÂN 1 NAŢIONALĂ Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI ta 30 Augutat 1877 Societate Anonimă pentru Industria PetroleuluT Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientela, că în acest Magasin se viud ttte articolele cu preturi fabulos de eftin, s’a maî făcut MAHE MiJEFiUCEHE MPE EHETimW şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vara _ „ _ _ recomandat pentru rochii: Zeflrnrî, Toaluri, Bazarloe, I.HiimgiurT, Grenadlne foarte eftiiie CUPOANE de diferite mâtâsăril şi Lainagiuri se vtnd w ^ cu 50 o/0 fiabat (>/s preţ) f * bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bane tle la lei 2,&o i„ * s^M™‘p,zzr^ls£îj; <*»<■• ®v-~ RAIOAVU PECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin se poate procura Trmourl gata pentru mirese de la Lei 150 pînă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingeria si broderie de mină. precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. CrPlTfll SOCIfiL LEI 10.000.000 DI PLIN VÂR SAT Tablofi circnlar colosal executat de renumiţii pictori artişti din Mtinich PUTZ, KRIEGER, FROSCH REI8ACHER şi NEUMANN dipS ridicări făcute la faţa locului Petroled, Benzină, Ligroină, Gazolină, Residiurî pentru ars, r JW v DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa rh pînă la 6 seara ¥/(S-Preţul de intrare: 1 lefi de persoană, iar r' a pentru şcolari, student!, copil şi militari de WW .li rf grade inferioare, 50 de bani. .TOIA, ziua, High-Life Do ln. ii—O scara Intrarea 2 Iei de persoană şi 1 lefi pdntru copil Bucureşti, Bnlevaritut Colt ea, (Unea Primărie) Parafină, Catran, ASPHALT Uleiuri minerale, Luminări de Stearină Pentru Comande a se adresa la Oireoţiunea Grenerală Strada Doamnei, No. 4 BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, SI rada Bucovăţ Ao. 18, CRAI© VA S0 îIFTATFA ANONIMA UNGARA 11K ISAVIOAJIdAK JFAjWJVIABĂ ŞM MAHITImA MERSUL VAPOARELOR Fabrica de Motoare Deutz, Colonia-Deutz 42.000 motoare de o putere maî mare de 170.000 caî în exploatare, din cari peste ÎOO de motoare în Bomînia 210 premii şi distincţiunî numai pentru motoare cu gas şi benzină MIRON VELESCU £&agin© Agricole şi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI Calea Moşilor, 100 Case «le Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELQ cn Uşi de oţel — încu$torî patentate — pereţi dubli Înlesniri de plată CA TAL PAGE URA TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA I>E MANILLA Valabil de la deschiderea Navigaţiuneî 1898 pînă la altă disposiţiune lirtvo Zcînmi [Scinlin).Bclgrnd-Gnlntz: ') (1QHI Kilom.) 1-ul mers în jos de 1* Turnu-Savertu la fi Martin st. n. pleacă 400 n. * fl00 U. M Motoare originale „Of#o“ cu gaz şt benzină pentru scopuri industriale şi iluminat electr ic de l\'i—GOO cai putere. Z^mun (Se ulin; Belgrad • • . . Pandora • • • fre-nendria • • • Kubiu.......... Dubroviţa • • • soseşte fi»» p. ► 7»» n. pleacă 6»5 n. ► A*0 2. ► 3*> 2. »• 80° 2. pleacă l" 1»® 2. soseşte \ 12>o 2 pleacă jlu 2 In fle-care In fie-oare Prospecte şi devisuri g’i'atis şi lranco Singurul depozitar pentru Romînia JE. WOLFF BUCUREŞTI, Strada Sfîntn Dumitru No. 8 Duminioă Sâmbătă Grădişte • • • Moldo va-Veohe Drenoova • • • Sviuiţa .... Mllanov&ţ * • Orşova .... Turtu Severln i-leacă soseşte pleacă soseşte ple-aeă soseşte pleacă soseşte pleacă Numai pentru Lei 16,25 Vineri In fle-eare Mercur!, Vineri Cu joc de clopoţel 00 bani matf inult, expediez j cu ramburs o e-’ legaută hartnoni-■fi de Concert) HOMANIA c«n- Kaduevatz • . . Calafat . . . • Widam . . . . Lom-Palanca • • Bech-et.......... Rahova . . . . Corabia • • • • Nloopoll • . . . Tutnc-Măgurele Zimnlţa • . . . Bis'.ov.......... TlpejrrUe a«erica»â ie ftj»nrL DnminioS. J VI» I.i L‘ «fc, Oii BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLA DE FIER. etc. KA.RE DEPOZIT de ŢEY1 DE PIER şi ACOEBOSIÎ TEVi de sondate în decurile de la Brăila, nevămuite l-t OM AN IA V»;Pl|,’ itţlfl Ci'1* »î"r şi bine (instruit, inălţi-PgMjgaliiift!W me 35 centime-' **n~)»wftjjr*tre, cu 10 Taste,! 2 Registre, 2 Basse, 2 burdufuri duble! tari, cu virfui! do otel patent, 2 Inchi-zăturl. claviatură deschisă de nichel, cu o bandă groasă de nichel împrejur, cu dublă musieă de Orgă. Cu 3 musicl şi 3 registre numai Lei 10. Cu 4 musicl şi 4 registre uumal Lei 11.50. Cu două rin-durl (19 Taste) şi 4 haşuri numai 15 Lei. Ambalagiu §i metoda de a învăţa imediat modul de a cînta e gratis. Porto 2 lei Pentru tot ce nu va place se restituie banii . io» z ► lfiW 2, ► 12»» z. - l»w n. soseşte f 3^ z-pleacă ^ 8,s z. soseşte J 400 z. pleacă ^ 480 z * fi50 n. LanI Mercur! Rusoiao (Rustsehac) p«mtru ef», iunr<-a ImndiaU a cărţilor ăm adrvM», aJ real Ari eto. M anuare unoară şl preţurile ieftine pnn pe fle-care ia poeibilitatea a poeeda o tipografie, acărel arantagiuri i an eon»ut»t ln modul ei naal atr&luoit in tdte jcercurele couier-elale. Preţul unei tipografii complecte ca tipuri şl accente romineşci, caaeU ele-gaati, ea minore, 400 tipări şl tampoa de tuc eote L«f H.—. Pentru Lei 87 trimh Asifi/ ceasul pentru B&rbaţI Ancer Rom. eu I capac*, •«opertt» on o adevnratl Pi,u'A anr 18 carate cu Rubine- Atenţiune! I Acest oeas nu este de metalul numit Gol din ulei Imltaţinne, ci de aur ali> age care ©oneureani en un CEA8 do 40* Lei. Mărime pentru Damă numai Lei Un frumos lanţ Lei 4. — Qratu trimit catalogul. Trlmlteree se face franco ul Duminică ROBFRT HUSBERG Nenenrade No. 4. Germania _ - ------- — 1 -.. \------ - . wi. n.* ţi vj oi" u. i/p o căpăta informayuii! corecte la toate Staţiunile şi prin publicaţii, La Tjpygra&e EPOCA se află de vin *»re htrtie maculatură c« 50 buni ki! MAŞINE DE BUCATE P- . w din Renumta fabrică Gebrider Roeder din • ■ . vwii:>XiXS,ăi mk Darmstat Başmeatanţa Cenerulă a ««••! EREUWOEXS TEMA # V, Rerlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE fi MINE Tipografia iiiPOCA execută tot felul de lucrări atingfitoare de » Artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moder ţ Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. recunoscu- ifpa^^sa |^te ca cele mal bune cele mal econo-eT- me in combustibile. Răi lucrate din Zinc de orl-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Râie DUŞURI pentru CAMERE cn aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA «le LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS L1TTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 r i ■ - ă • v t « de Epl«copl« BiiIIc Mcrcnlanc (Mehadia) Ţuică «Ie Florica Lacrima de Prune "falca de Goleşti Mtcnumlfe terme Hut(aroatie şi mărate cu temperatură terestră ,le 55* C. începutul semnului I» 1 Hulii Gitnuastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice -Hendezvous internaţional. — Situaţiune admirabila In valea -I roinenade şi locuri de excursiune. — Climă favora-* ' - Aer ozonic şi liber de praf.—Palat uri i de cură. - Luminaţiune electrică.—Mu-Orfou (Teatru Varield). UIMUft HO Ii i M . —J I.milII.F. Kl’KOPESTE xpre s şi Orient Expres ; de ia Orşova cu Băile dunărene (Marca de ComeroiH este depusă la Tribunalul Argeş) . Ţuica este fabricata «lin prune; singurii ne-vătniniil<»r«> săuiitiiţei; cel maî bnn apetissant Loc de cură climatică, IUdro terapie.—U ' romantică a Cernel.—I . .. bilă.—Situaţiune scutita de vtnt. de băl, hoteluri splendide.—Săli sică proprie. — C(»W«EI,TAŢIVSri Ys~f»*Tg Joncţiune cu trenul Fr Bilete cn preţuri reduse, IVii trebuie să Mar© Depozit la g*ara Goleşti Cererile neutru en gron t*ă mc aflrenexe ta tom n. nin t zescc, — mteşti. Frequenţa în anul 1897; peste 10.000 Bucureşti—Tipografia EPOC Strada Clemenţei No. 8 Bucureştfj oromanica.ro www