SERIA II— ANUL IV, No. 811. IBdltla a treia SÂMBĂTĂ, 11 IULIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI A MtO\ I JIEATJKIjK încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an în ţară 30 lei; In .«trein&tate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 35 » Trei luni . . . 8 » * > 13 » Un număr In streinfitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ! REDACŢIA No. 3. - STRADA CLEM*ENŢEl - No. 3 TELEFON NUMĂRUL 10 BANI A lYTLVCA CRIWjK AnunciurI la pag. IV .... , 0.80^b. lima » > » in....3.— lei » > » » II.....3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR VECHIu 30 BANI A MtJtiAMSTHA TEA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 CALATORIA M. S. REGELUI PRIN ŢARĂ Fără îndoiala, că dintr’un punct de vedere patriotic, mulţi trebuie sa vază cu întristare menţinerea la cîrmă a unul regim atît de incapabil şi atît de desconsiderat, în afară, ca cel actual. Dintr’un punct de privire mal strimt, pot fi asemenea mulţi conservatori cari să dorească înlăturarea cu o oră mal înainte a guvernului liberal. Privind însă lucrurile de mal sus, trebue să ne mîngaiem că fie-care lună de opoziţie ne dă un adaos nepreţuit de popularitate şi că fiecare zi de opoziţie, faţă de un regim ca cel actual, contribue la înălţarea morală a partidului conservator. Cînd ne dăm seamă de cîştigul enorm ’.e am căpătat, în trei ani de opoziţie, nu putem de cît fi deplin mulţumiţi de starea de lucruri actuala. Suntem întru atît de convinşi de foloasele ce fie-care zi de opoziţie ne dă, în cît suntem încredinţaţi că în puţina vreme avem să fim împinşi de ţară la cîrmă, şi în aşa mod, în cît, ne datorind nimănui nimic, vom fi liberi de a da pedeapsa meritată acelora cari ad batjocorit sentimentele cele mal sfinte ale neamului nostru. E drept că unii socotesc că e o iluzie de a crede că ţara mal poate azi, după atîtea perfide încercări, de a o îngenunchia, să-şi manifeste voinţa în contra influenţii guvernamentale. Credem că aceştia se înşală. Partidul liberal a fost, în epoca lui eroică, —graţie, ce-I drept, minciunilor cu cari a amăgit ţara,—un partid de temut. De atunci partidul liberal a mers spre decadenţă, pe cînd noi ne ridicam. La un moment dat, am ajuns în-tr’o stare de echilibru, în care se poate zice că ţara a fost împărţită cam de o potrivă, în partide egale, liberalii şi conservatorii bu-curîndu-se aproape de aceleaşi simpatii. In aceasta stare de transiţie, nu era un curent destul de puternic determinat nici într’o parte, nici într’alta şi era firesc ca sforţările unei părţi a ţării să fie suficiente pentru a impune un partid sail cel l’alt. Socotim insă că am eşit din această epocă de transiţie şi că conservatorii îşi urmează neîntrerupt mersul lor ascendent, pe vreme ce liberalismul merge neîncetat spre decadenţa. întemeiaţi pe această credinţă, avem nestrămutata convingere că curentul popular ne va împinge la cîrmă, spre a întemeia un guvern tare. Dacă în contra lui Brătianu am putut să stîrniin acea vijelie care a desrădâcinat un regim de 12 ani, va fi o muncă uşoară pentru noi de a îngropa regimul lui Sturdza prin un noO 14 Martie. D’aceea privim cu multa seninătate prelungirea regimului odios al d-lul Dim. Sturdza, blestemat de tot ce e inimă rominească. O prelungire de cîte-va luni a acestui regim va contribui a întemeia pe o bază solida guvernul nostru, înălţat la cîrmă prin voinţa ţărel şi ne va permite să dăm profanatorilor Bisericel şi aspiraţiuni-lor naţionale lecţiunea ce o merită şi fără de care răsturnarea Iul Sturdza n’ar fi, pentru ţară, o satisfacţiei AGHIOTANT, NU MINISTRU Trecutul compromiţător şi telul «Ta fi slugarnic al d-lul fttnr-dza, sttrnesc furtuni, Îndată ce ministrul de externe e chemat a reprezintă ţara la orl-ce întrevedere ca nn Suveran strein. Cind inse vorba ca d. Sturdza să meargă la Pesta, călătoria Iul dete loc la atttea incidente, f n cit primnl ministru fu nevoit a se ascunde In Bucureşti. Cu prilej ui vlsitci la Peters-burg, iar se puse cestlunea: Pe se tace cu Stnrdza? I>e astă dată, n’a fost cu putinţă a se ascnnde ministrul de externe. Atunci s’a scos la iveală versiunea aceasta: Sturdza nn va tl, prin trecutul Iul, o piedică, căci Suveranul reprezintă ţara In streinătate. Adică, d. Sturdza nu merge la Petersburg, ca ministru, ci ca a-ghlotant, ca persoană din suita Regelui. Bar atunci, spre a cruţa ţării orl-ce umilinţă, cerem să se precizeze bine situaţia omulul-rnşlne. Să i se dea titlul şl costnmul de circumstanţă. Să se Îmbrace ignobilul cu costum de ocazie, să i se pue fireturi la mlnecl, să i se agaţe o chee la spate. Să fie dar situaţia bine lămurită. In jurul udei uratier) ------ » O'gmul lui Mfirgăritescn, găseşte cu cale să Însoţească graţierea d-lul N. Filipescu, cu două articole şi o foiţă menite a comenta actul Maiestăţii Sale şi sentinţa tribunalului. In procesul duelului. Ne dispensăm de a comenta delica(eţa faptului unei graţieri, însoţite de comentariele ce’l place organului plastografilor să le aştearnă In coloanele sale. Noi ne-am ferit de oîl-ce comentarii! in această priviuţă ; căci nu era un comentarii! singurul fapt pe care T-am consemnat, anume că d. Stolojan acomuDicat d lui Filipescu graţierea sa ; iar comentariele celor-l’alte ziare, nu ne privesc. Am fi putut spune că d. Stolojan a dus o birjă d-lul Filipescu şi am fi putut indica numărul birjei, spre a dărlma afirmaţium'le Voinţei Ne-am abţinut însă de la orl-ce comentar. Cit pentru aprecierile Voinţei In privinţa unul duel a cărui lealitate a fost recunoscută de martorii lui George Lahovari, nu le vom releva nici pe ele, căci organul individului care a trebuit sâ’şl mărturisească plastografiile ca să scape de puşcărie, şi care a fost plesnit cu 50 de palme pe obraz de d. C. Leca, nu se poate rosti în materie de onoare. Ceea ce pretindem de la un ziar guvernamental e ca să se plece înaintea fap'u-lui judecat, şi trebue să ne aflăm In starea de anarhie morală In care trăim, pentru ca organele ministrului justiţiei să nesocotească sentinţa tribunalului care a recunoscut lealitatea duelului. Noi suntem foarte mîndri de faptul că, tn materie de onoare, nu suntem de aceiaşi părere cu un organ care prenumără printre patronii săi pe individul ce poartă numele de Ionel Brătisnu, consilier al Majeslăţel Sale, care de frică a făcut un act scîrbos şi pentru a pune mina pe o avere însemnată, a recunoscut ca al Iul un copil despre care, în acrişori cari există, declarase că fiind supus la examen medical, nu poate avea copil. Ocupaţi-vă, d-lor de la Voinţa, de cazul lui Sţătescu, scuipat de amicul vostru d. P. Grădişteanu, de afacerile Lecca Stoicescu. de Ionel Brătiauu. N’aveţî cădere Insă să pomeniţi de cestiunl de onoare. Scumpă ţară, !... de Ganima — Noi nu ne jucăm cu fanarioţii Colectiviştii şi alegerile comunale Grozav trebue să-l chinuească pe colectivişti spectrul viitoarelor alegeri comunale, dacă aii început ei să se svîrcolească de pe acum, cînd mal sunt patru luni de zile pînă la data acestor alegeri, şi vacanţele de vară — aşa numitul sezon mort — întrerup de obiceiu orl-ce luptă politică. Dar faptul că trebue să se presinte în faţa alegătorilor, turbură conştiinţa colec tiviştilor, şi o turbură tntr’atît în cît au început de pe acum să se zbată. Şi colectiviştii aii toată dreptatea să fie în această stare. Nicăeri, dar absolut ni-căerl, el nu se pot presenta alegătorilor cu fruntea sus. Să nu luăm de cît cele trei mari oraşe ale ţărsl: Bucureşti, Craiova şi Iaşi şi vom vedea halul în care au ajuns el. Cele trei capitale In Bucureşti, situaţia colectiviştilor este desperată. Incapacitatea primarului şi melisianismele ajutoarelor sale aii revoltat pe toată lumea, pînă chiar şi pe unii din liberalii cei mal fanatici. Aproape nu există liberal căruia, vorbindu l de ticăloşia actualei administraţii comunale, să încerce măcar să i ia apărarea. Nu vorbim de acei liberali cari critică cu asprime actele primarului Bobescu, care nu se sfieşte să proteje pe melisienil săi, pînă şi in actele lor cele mal imorale. Aşa, un liberal ne povestea, zilele trecute, următorul fapt caracteristic. Se ştie că s’a constituit în Capitală o brutărie cooperativă Viaţa. Trei membri al consiliului de administraţie al acestei societăţi s’au prezentat la primar, pentru a-l cere un loc al comunei pe care să clădească brutăria. Ştiţi ce le-a răspuns primarul, între altele? Că acordă tocul, dacă societatea intră în cartel cu brutarii din Capitală /... Această condiţie, care miroase cît colo ă Ziharia, a uimit pe cel trei liberali, cari spun acum la toată lumea ce fel de primar este Bobescu. La Craiova, lucrurile stau tot aşa. Pentru a drege treaba, ni se afirmă că guvernul a hotărît îndepărtarea de pe lista candidaţilor a actualului primar Măldă-rescu şi înlocuirea sa cu d. deputat Bo-manescu. La Iaşi, se comit la comună, aşa abu suri, tn cît un ziar local nu se sfieşte să le numească curate, tllhăril. Edilii de acolo au cheltuit întreaga sumă de 6.000 000 lei, destinată alimentării oraşului cu apă potabilă, iar în administraţia curentă amin tim faptul că pentru cinci bol, ce comuna are la abatoriiu, se plătesc diurne pentru supravegherea acestor boi, de aproape una mie lei pe fie care lună. In cele-Falte oraşe Dar nu numai aceste trei oraşe mari ale ţării se bucură de aşa administraţie comunală. Sistemul este general şi mal nu există oraş în care lumea să nu ţipe în contra administraţiei comunale. Aşa, cităm numai oraşe ca Galaţi, Brăila,—unde s’a comis enormul gheşeft cu griul—Piteşti, T Sever in, Buzău, etc. Peste tot numai jaf şi destrăbălare. Primarii sunt la cuţite cu prefecţii. Şi, ca să se vadă pînă unde a o june acest spirit de rivalitate între primarii şi prefecţii colectivişti, nu avem de cit să 8punem că pînă şi colectiviştii din B.-Vil-cea ’şl permit acest lux. Aşa, primarul Slăvifescu de acolo, sprijinit pe faimosul Simnlescu. a cărui rudă este. face zile amare prefectului Crăsnaru, care totuşi «fă locului şi în ruptul capului nu voeşte să’şl dea demisia, punînd la rîndul său cîte beţe poate în roatele primarului. *** Dacă acestei situaţii adăogăm aăîncile nemulţumiri ce aii provocat în toată ţara actele guvernului, uşor ne putem da seama pentru ce se îngrijesc colectiviştii de soarta ce le rezervă viitoarele alegeri co munale, dacă totuşi vor ajunge ca aceste alegeri să se facă sub el. I A R? i Iar o greşală de copist ? Da, domnilor; şi autorul ei este iar d. Take Protopo-pescu. Ca ilustraţie despre modul cum s’a al cătuit comisia consultativă pentru expoziţia din 1900, am înregistrat faptul că s’a numit în această comisiune colonelul Kru-penski, mort de mult timp. Faptul fiind exact, d. Take Protopopescu a recurs la vechiul clişeu, al greşelei de copist. Excelentul nostru confrate, Monitorul Oficiat, publică un mic articolaş, intitulat rectificare, prin care ne spune că nu colonelul Krupenski a fost numit în comisia consultativă, cum din «eroare de copist» s’a publicat, ci «d. George Krupenski din Bacău». Tare ne e teamă însă că şi de data asta ticălosul ăla de copist a greşit’o. In adevăr, după cît ştim, nu există in Bacău nici un Krupenski cu numele de George. — D-le Protopopescu, dă-1 afară pe copist, că nu mai merge! A ne citi la ultimele informaţii amănunte asupra călătorii M. H. Regelui Ia Petersburg, Iar la de-peşl: scopul venire! escadrei Ini Watson In Spania şi primirea Prinţului Bulgariei la Peters-bnrg. DIN STREIN ATAJE Prinţul Bulgariei la Petersburg Principele Fe-dinand al Bulgariei, cu Principesa şi Prinţul Boris, şi-aii început călătoria la Petersburg. La Paterhoff, reşedinţa de vară a Ţarului Neculaie II, Domnitoriil Bulgariei va prezintă împăratului pe fini sftQ Boris, c;l dinţii Principe ortodox ai Bulgariei de la liberarea el. Peste Dunăre se dă act astei vizite o înaltă însemnătate politică. Mal ales la cercurile rusofila se pun mari speranţe pe resultatele vizitei. Z arul bătriuulul Ţ&msov spune că oamenii politici bulgari trebue să profite de această călătorie, ca să capele sprijinul Rusiei pentru stabilirea definitivă a hărţii peninsulei balcanice. Presa rusească Faţă cu aceste aspiraţiuni, e Interesant de cunoscut părerea presei ruseşti asupra politicei din peninsula balcanică. Ziarele din Rusia se ocupă şi ele de vizita Principelui Bulgariei, cum şi de apropiata vizită a Regelui Carot al RomînieT. Vorbind de aceste evenimente, Novosti scrie : «Politica rusească în peninsula bal anică a fost prea des expusă unor banuell nejustificate şi unor imputări nedrepte. «Popoarele şi guvernele din peninsula Balcanilor afi înţeles, după triste şi amare experienţe. că politica Rusiei e lipsită de egoism, că Rusia doreşte, îu propriul ti interes, ca Statele balcauice să fie tari şi nealiniate şi să aibă cele mal bune relsţiuul între ele. * «Ultimul războiil greco-turc a întărit credinţa popoarelor şi Statelor din peninsula balcanică In desinteresarea politicei ruseşti, şi recunoaşterea aceasta a deschis îu viaţa lor o epocă nouă şi mal fericita». In acelaşi sens vorbesc şi cele-l-al'e ziare ruseşti. Foieiga TRIBUNA LITERARA POESII DE HEINE — Traduceri llb«rj — VI COPII Noî ne iubirăm împreună, Şi de-a «femeie şi bărbat» Jucîndu-ne în voie bună, Nu ne-am bătut, nu ne-am certat. Am dus-o într’un rîs, şi glume Făceam, cu gînd nevinovat,— Şi, fără nici un zor de lume, Ne-am drăgostit, ne-am sărutat. «De-a v’aţl ascunsele» în fine, Ne-am mal jucat prin văi şi lunci,— Şi ne-am ascuns aşa de bine Că nu ne-am mal găsit de-atunci VII IN AMURG In amurg, ultima rază Peste crîng şi văi adoarme... In văzduhul cel albastru Luna d’aur schînteiază. Cîntă greeri la isvor, Apa strălucind se mişcă; Ascultînd, robit de farmec, Stă drumeţul visător. La izvorul ce răsună Mîndra Zînă mi se scaldă: Umeri goi şi albe braţe Blînd lucesc în clar de lună... VIII Pe pustiul ţărm al mării Noaptea s’a întins, şi ’n noapte Dintre nori se rupe luna, Iar din valuri sună şoapte : «E nebun omul acela Ori e chiar înamorat, De-1 aşa de trist şi vesel, Vesel şi nemîngăiat?» Ci de sus surîde luna, Ea grăeşte clar, încet: «E înamorat, nebun e, Ba mai este şi poet». IX ICOANA DIN TRECUT Icoane vechi din vremi uitate Se’nalţă tainic din morminte — Şi ’ncearcă astăzi să ’mî arate Cum te-am iubit mai înainte... Cum visător, trist, ziua toată, Umblam cu ochii în pămînt, Şi lumea se oprea mirată Vâzîndu-mă ce palid sînt. Cum noaptea mă simţeam mal bine, Căci tîrgul tot era pustiu, Doar eu, şi umbra mea cu mine, Treceam pe străzi aşa tîrziîi.. Doar paşii mei Irezeau ecouri Pe cheifi, în tainica tăcere, Doar luna se rupea din nouri, Şi’mî arunca priviri severe... Şi mă opream, fără de veste, In faţa porţeî casei tale, Priveam, pierdut, sus la fereşte, — Mi-era atît de dor şi jale ! 'l’u m’ai zărit, o, ştifi eu bine, Venind atîtea seri la rînd, Şi m’aî văzut, în nopţi senine, Ca şi un stîlp în lună stînd... X ITTIIITO, CÎND TU VEI DORMI... Iubito, cînd tu vei dormi în sicriu Sub glii, despărţită de mine, Atunci mă cobor în mormîntu-ţl, şi vito Cu drag să mă culc lingă tine. In braţe te strîng, te sărut, şi te chem, Tu, palidă, stai nemişcată! Şi tremur şi plîng, şi mă sbucium şi gem, Apoi—amorţesc deodată. Toţi morţii din groapă Ies, noaptea, tîrzifi, Şi sboară, jucînd pe morminte,— www.dacoromanica.ro Dar noi rămînem nemişcaţi în sicrie, In braţe cuprinşi ca ’nainte. Toţi morţii se scoală în ziua d’apol Şi surla ’nvieril răsună;— Nimic nu ne tulbură însă pe noi, Dormind fericiţi împreună. St. O. I. INFORMAŢII D. C. 1'. Bobescu, inteligentul primar al capitalei, a plecat aseară in streinătate, in virtutea unui congediu. Aşa dar, nu a rămas la primărie de cît faimosul Melisiano, d nii Bursan şi A. Solacolu fiind de asemenea in congediu. Strălucită administraţie! După cum se ştie, misiunea poştală germană, care a vizitat ţara noastră luna trecută, a plecat la Constantinopol, pe vaporul Principesa Maria. Ziarul Şervet anunţă că misiunea nu a părăsit încă capitala Turciei, unde a vizitat toate instalaţiunile poştale. După cum ni se afirmă din cercuri bine informate, guvernul a renunţat la ideia înfiinţare! liniei maritime Cons-tantinopole — Alexandria. Vaporul Regele Car ol, construit în acest scop, va fi afectat tot liniei Cons-tanţa-Constantinopol. Nouile venituri, înscrise în bugetul Sfatului din linia proiectată, devin astfel cu totul ilusoril. In schimb însă cheltuielile vor creşte cu exploatarea noului bastiment. D. dr. MinovicT, medicul legist al Capi-pitaiel, a cerut autorităţilor din Piatra-N., ca să ’l trimită capul banditului Florea, spre a fi expus în colecţia craniilor hoţilor vestiţi din ţară. Craniul lui Florea va fi primul din colecţie. D. Dincă Scliileru, deputat, scrie din Londra următoarea scrisoare unul prieten al nostru: Iubite d-le .... Din Londra, capitala cea mal mare şi frumoasă a lumel, îţi scria, trimiţlndu’ţl multă sănătate şi complimente călduroase. Chiar de cînd pluteam cu vaporul, peste valurile ce se înălţaţi şi scufundaţi, în marea de Nord, şi nu vedeam de cît cer şi apă, mă glndeaui la d ta, ziclndu’ml: «Trece-voifl şi aceste valuri, cum am trecut altele multe, în viaţa mea ?» Aici am afaceri. Mîine plec Ia Ostanda, de acolo la Bruxela, unde voia rămtnea o zi. De aici, plec la coliba mea. îmbrăţişări. Scrisoarea e o Post Cârd, purtînd pe reversul el perspectiva lui Mansion House, în colori. D. Formige architectul francez însărcinat cu executarea pavilionului romîn la expoziţia din 1900, a plecat la Paris. După cum ni se asigură, d. Formigâ, care este şi architect şef a! comunei Paris, duce cu sine frumoase impresiunl despre archi-tectura romînă. Cel cari vor vizita expoziţia, vor avea prilejul să vadă cum a Înţeles şi pus în aplicare d. Formige geniul artei noastre naţionale. D. general lacob Lahovari, comandantul divizie) active din Dobrogea, a obţinut un eongedifi de 45 de zile. Panamaua din Arad Colosala delapidare comisă de funcţionarul Krivâny Iânos, în dauna casei Fondului Oifanicesc din Arad, continuă a preocupa publicul de peste munţi. Ancheta începută descoperă lucruri extraordinare în socoteala turului. Ctştignl la loterie In cel din urmă 5 ani, Krivăny a făcut cinci mari clştigurl la loterie, şi toată lumea îl considera ca pe un favorit al norocului. Astă-zl numai se descoperă, cum a rea-FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 1 V. KOROLENKO Visul lui Makar — Poveste yacută — Makar îşi dăduse sufletul... Cum se îotlmplase aceasta, el nu băgase de seamă. Ştia numai că trebuie să iasă dintr’însul ceva şi aştepta ca acel ceva să iasă dintr’un moment îutr’altul... Dar nu ieşa nimic... Cu toate acestea, îşi dădea bine socoteală de starea sa : era mort. Drept aceea stătea nemişcat, calm. Stătu ast-fel mal multă vreme, atît de multă îu cît sflrşi prin a se plictisi. Se întunecase de tot cînd Makar simţi de odată pe ciue va lovindu-1 cu piciorul. Întoarse capul, ridică pleoapele. De-asupra lui, molifţii, umili şi liniştiţi, şl-aplecafi rămurile largi şi acoperite de zăpadă, care se legănaţi încet. In atmosferă, fulgi) de zăpadă străluceaţi, cădeaţi cu aceeaşi bilndeţe. Din Înaltul firmamentului, bllndele stele luminoase în albastrul posomorit şl-aruncafi privirea lor blîudă prin deşişul ramurilor nenumărate şi păreaţi că zic : «Ia uitaţi-vă la acei biet om care a murit.» In picioare, alături de corpul lui Makar, şi dludu-I cu piciorul, se ridică im om. Er» lisat el aceste ctştigurl. In casa orfaniceascfi, se aflaţi lozurile orfanilor, ale căror averi crai) date In administrarea sa. De clte ori un loz eşea la sorţi Krivâny încasa clştigul, iar în casă, îl Inlocuea cu un loz al săă. Coutroloril Statalul, la inspecţie, număraţi numai lozurile, fără să cerceteze numărul safl seria, ceia ce a făcut ca frauda să nu fie descoperită plnă astă-zl. Hoţnl m&rtninioa Kryvâoy, de altminteri era un om galant, fiind tot-d’auna la disposiţia prietinilor săi, pe cari II ajuta cu bani safl le gira poliţ). A iscălit cambii în valoare de peste 40000 florini. Nu şi-a uitat însă nici familia. Pe cel 5 copil al stil i-a asigurat, pentru o mare sumă, la o bancă din Budapesta, depu-ntnd de o dată Întreaga taxă de asigurare. Asupra generosităţel sale, se povesteşte că, cu trei zile înainte de a dispare din Arad, Krivâny a cumpărat o casă, pe preţul de 14 000 florini. Vrînd să Îndatoreze pe un bun prieten al sflfl, i-a vîndut o, a doua-zi, pe suma de 10,000 fiorini, pierzînd astfel suma de 4000 florini. Cheile falşe La perchiziţia domiciliară, s’afl găsit, acasă la el, 9 chel falşe, făcute după modelul acelor pe cari le posedă preşedintele Fondului orfanicesc. Acesta, fiind^ adesea bolnav, trimitea cheile lui Krivâny, ca să închidă şi să deschidă casele de fier ale administraţiei Fondului. Tovarăşii lai Krivăny Cel mal bun prieten al furulul era un oare-care Schweger Lâjos, funcţionar în Arad. Ambii erafl nedeslipiţl la chefuri în şampanie şi la joc de cărţi. Astă-zl Schweger e bogătaş cu patru rln-durl de case şi cu bani depuşi. Lumea e foarte surprinsă de luxul şi bogăţia acestui mic funcţionar, şi nu ’şl-o explică de cit prin prietenia lui cu Krivâny. De asemenea, Krivâny avea Întinse şi intime relaţiunl cu directorii de bănci. In special, s’a remarcat, în ultimul timp, prietenia Iul cu vice-comitele Szâtmâry Gyula. preşedintele băncii din Arad, unde Krivâny schimba, printr’un prieten al săfl, hlrtiile de valoare, din casa Fondului, în bani. S’a întlmplat odată, că directorul BăneeI era dus la Budapesta şi a doua zi urma să se facă inspecţia casei orfaniceştl. Văzînd primejdia, Krivâny a telegrafiat imediat după director, care — sosind — i-a predat hîrtiile şi la inspecţie, totul a fost în regulă. Scrisori compromiţătoare La perehiziţia domiciliară s’a găsit, în casa de fier a escrocului, un mare număr de scrisori. înalţii funcţionari al comitatului sunt toţi compromişi, în această afacere. Clţl-va vor fi chiar arestaţi. Se vorbeşte şi de demisia comitelui suprem al provinciei, Fabian Lâzsld. Intre altele s'ati găsit, în caseta particulară a lui Krivâny, 150 de poliţe ale mal mal multor Înalţi funcţionari. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist in boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. ECOURI — Din Londra ni se telegrafiază că In proprietatea acţiunilor societâţel «Steaua Romînă», societate anonimă pentru indus-tra petroleulul, s’a produs o schimbare prin faptul că Banca ungară de industrie şi co-mereifi din Budapesta a cedat o parte importantă a acţiunilor societăţii «Steaua Ro-mlnă», ce le avea in portofoliu, unul sindicat de mari capitalişti din Londra. Acest sindicat a format deja pe această bază la Londra o societate cu numele de «Roumanian Oii Trust», care printre administratorii el numără tot ce are mal fruntaş comerciul din Londra. După cum se vede, industria romînă de petrol începe a fi bine apreciată In principalele cercuri financiare ale Europei. — Se ştie că ministerul domeniilor a a-ccrdat d-lnl inginer Florescu concesiunea exploatărel carierelor de Kaolin de pe proprietatea Statului Bahna, din judeţul Mehedinţi. Aflăm acum că o societate de capitalişti străini a propus d-lul Florescu o asociaţiu- ne pentru exploatarea pe cale largă a acestor cariere. Este vorba de a se construi şi o mare fabrică la Bahna pentru fabricarea porţelă-năriel fine, destiuate atît pentru trebuinţele interne cit şi pentru export. — Slmbătă, 11 Iulie, Opereta Romînă sub conducerea d-lul N. L. Bobescu, va juca în grădina Dacia: Păunuşul Codrului, frumoasa operă feerie naţională în 3 acte. Două călătoare dc pe «Bourgogne» Le chema Paulina şi Angela Langtâs. Paulina, mama, nu era de cît de vr’o pa-tru-zecl şi cinci de ani. Angela n’avea nici două-zecl. Nu-mi eraţi rude, nici chiar drept vorbind prietene. împrejurările înclntătoare clte odată, ale meselor în comun, ne adunase la un loc. La otelul în care descinsesem la Trou-ville, o veselie plăcută însufleţea cele două ospeţe din fie-care zi. Nimeni nu se cunoştea ; dar, cum se întlmplă, simpatizaţi, fără mari preambuluri şi se formaţi grupe după instinct. Doamnele Langles cuceriră numai de cit masa Întreagă. înfăţişarea plăcută şi bine-voitoare a mamei, figura gentilă şi vioaie fetei,distincţiuuea lor, ceva exotic Ia dtnsele, într mise, din ziua dlntliâ, toate sufragiile. Vorbeaţi cu aceiaşi uşurinţă englezeşte şi franţuzeşte: franceze din New-York, întrebuinţarea simultanee a celor două limbi era un obiceifl la dlnsele. Ceea ce mi le făcea dragi, — da, dragi e drept — era aptitudinea lor firească de a nu băga de seamă — pare-se de cit partea plăcută a lucrurilor şi a oamenilor; mal cu seamă rlsul fetei, ne Incinta ; un rîs inoceut şi uşor, ale cărui note cristaline eşeafl întru tumult de mărgăritare din-tr’o guriţă rare era ca un plisc graţios de păsărică. Şi rîsul el lipsea tuturor, cu cruzime, cînd răpită de vre-o escursiune pitorească, Angela lipsea din Trouville împreună cu mama el cîte o zi. Intr’o zi le-am revăzut la Paris. Călduroasa lor primire mă Îndemnă să primesc o invitaţiune ce bine-voiră sâ’ml f/că. M’am dus deci la dlnsele acasă. Acolo fu-sel prezintat ctto-va parizieni de spirit dintre cunoştinţele lor. Aflai că aveaţi proprietăţi la New-York. La clte doul ani odată străbăteaă oceanul. D-ra Langlâs adora marea şi, voinică cum > > Porumb 2100II 77 500 5 70 Magnz. » 400 75 300 5 70 > Grifi n 12001 78 500 12 50 » porumb 2150, 78 6 10 » > 2350 77 900 6 15 > Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 10 Iulie: T.-Severin • Giurgiu • . Galaţi • • • Eri Azi • • 4ui.09 4m.l3 3m.54 3m.01 Cotaţiunile Americei (New-York) 10 Iulie 1808 GRÂU PORUMB Iulie Septembrie Decembrie A-ua-zi Ieri Asiazi Eri —82’/« 73s/s 729/i 735/a 73'/< “ăP/T 38- 38- ULTIME HIHATIUNI OBSERVAŢIUNI Piaţa neschimbată, calmă, cu afaceri puţine. Porumburile roşii neglijate ; cele comune susţinute şi cerute. Grlnele afi Început să sosească cu vagoanele ; sunt frumoase, dar se vede că afi suferit In urma ultimelor ploi. S’a făcut o vtnzare de gria nori 10.75 Hect. 14000, predahil August, fără a se putea lua ca normă fiind o operaţiune de bursă Intre doi exportatori. Călătoria M. S. fiegelui la Petersburg După cum am anunţat, M. S. Regele, însoţii de A. S. R. Principele Fer- , . dinand, va pleca Luni dimineaţa din I Qen:ru ® Pune capăt acestor clevetiri şi Sinaia spre a se duce la Petersburg, ne putem învoi cu aceste misterioase a- i pucăturl, cari dau loc la tot felul de bă- i nuell. A*etitia d-lul tolera D. avocat Stroescu a adresai, erl, din partea d-lul Fleva, primăriei Capitalei, următoarea petiţie: Domnule Primar, Fiind-că subsemnatul văd şi astă-zl iminuînduse prin unele ziare că comuna Bucureşti ar fi făcut o rea afacere cumpărind proprietatea mea cu clădirile ei din strada Viilor, şi Voinţa Naţională, organ oficios al primăriei, căci în el se publică cele mat multe din anunţurile ei, făctnd aluzie la această cumpărare făcută de predecesorul dv., a mers pînă a spune că m’am vîndut pe bani conservatorilor, subsemnatul, Suita M. S. Regelui, care, la început, se proectase a fi mal numeroasă, se va compune numai din d-nii general Vlă-descu, coloneii Mano, Georgescu, şi maiori Gratoski şi Dumil.rescu. D. Dim. Sturdza va avea un singur secretar cu dsa, pe ridicolul Eug. E. Stătea u. Serviciul Depeşile de azT 5 Agenţiei Rom ine » * * * Prinţul Bulgariei la Petersburg Petersburg, 9 Iulie.—Prinţul, Principesa Bulgariei şi Prinţul Boris afl sosit la Pe-terhoff. Au fost primiţi de Marii Duci, Marele Ducese şi miniştri. Apoi s’afi dus, aclamaţi de mulţime, la Castelul imperial Alexandra unde aii fo-t primiţi de împărat Şi de cele două împărătesc. Seara a fost un prlnz de familie la care a'^ asis^at Majestâţile Lor Imperiale. Petersburg, 9 Iulie.—Discutlnd vizita pe-rechel Princiare a Bulgariei, Nowoie Wre-»wt zice că în urma botezului Prinţului Bon-, caracterul relaţiunilor ruso-bulgare s aii Întărit pentru tot-d’auna şi a luat o formă bine-voitoare şi liniştită. Politica Rusiei este de a îndeplini sarcina sa istorică In Bulgaria care consistă în menţinerea independenţei Bulgariei. Petersburg, 9 Iulie.— Journal de St. Petersbourg salută cu căldură pe perechea princiară bulgară, pe Prinţul Ferdiuand a cărui ţintă supremă este prosperitatea ţării unită tn mod aşa de strîns cu Rusia, şi pe finul Ţarului, pe tînărul prinţ Boris, a cărui conversiune formează o nouă legătură Intre Rusia şi Bulgaria. __ Din Petersburg, M. S. Regele se va întoarce la Sinaia, unde va mai sta, probabil, cinci saH şease zile. Apoi, împreună cu M. S. Regina, va pleca la Ragaz. *•* * * * Cu această ocazie anunţăm că M. S. Regina suferă, de cîte-va zile, de o uşoară indispoziţie. Doctor Carmen Syiva M. S. Regina a primit în audienţă, Mer-curl, 8 Iulie, pe Exc. Sa baronul d’Aehren-thal, trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariel, care I-a remis diploma de doctor onorar al facultăţel de filosofie a universităţel din Budapesta. Remiţlud diploma In mtnile M. S. Reginei, baronul d’Aehrenthal a rostit următoarea euvtntare : * * * înălţată Doamnă, Sunt cu desăvîrşire mindru şi fericit de a fi însărcinat cu o misiune către Mi-jestatea Voastră. Universitatea din Budapesta, inspirîn-du-se de admiraţia generală pentru operele hterare ale Majestăţei Voastre, in şedinţa ţinută la 13 Octombre 1897, a conferit Majeslătei Voastre diploma de Doctor a dovedi o dată mat mutt că, cu această cumpărătoare, s’a adus un folos, iar nu o pagubă comunei, viu cu o no re a dispune să se desfiinţeze acea vlnzare, reslituindu-mi-se imobilul în chestiune şi oferindu-mă şi eu a restitui casei comunale preţul ce am primit. Aceasta, bine înţeles, cu conditiunea ca imobilul cu clădirile lui să mi se predea în aceeaşi stare bună in care le-am predat, şi ca lucrurile să fie puse în starea de mai nainte, adică cu dreptul de a parcela zisul imobil şi a deschide stradele proectate, pentru care era de mult depusă cuvenita cerere. In adăstarea rezultatului într’un termen de 20 de zile, cu care subsemnatul mă consider obligat dacă propunerea mea în condiţiile de mai sus va fi legalmente acceptată, vă rog domnule primar, să primiţi asigurarea osebitei mele consideratiuni. N. Fleva Podul peste Dunărea Se ştie că, In ultima sesiune, Corpurile Din Iaşi Chestia diurnelor.— Alegerile eomii- uale. — Mazilirea «l ini Ginii eu — IX Gr. Macrl primar. Chestia diurnelor, care a scandalizat lumea politică din Iaşi, a venit înaintea consiliului comunal al acestui oraş, In ullinu sa şedinţă. * înainte de a intra In discuţie asupra ehe stiunel la ordinea zilei, d. Nicolae loan cere cuvliitul. D sa spune că printr’uu vot al consiliului s’a holărîl a se cumpăra bol, pentru a face ca măcelarii să uu urce prea mult preţul cărnel. Am votat un credit de 20.000 lei. Preţul cărnel nu s’a eftinit. In schimb d. Ghica Încasează 40 de lei pe zi. D sa exprimă teama că tot capitalul va fi Înghiţit de diurnă şi cere consiliului să ia un vot care să -e retragă cit a mal rămas din cel 20.000 lei, cu atît mal mult că nu s’a efli nit preţul. Consiliul comunal nu a voit Insă să ţie seamă de justele observaţii ale d-lul N. loan şi a intrat In ordinea zilei. In această privinţă, aflăm că însuşi d. V. Gheorghian. prefectul de judeţ, e scandaţi-' zat de risipa ce se face cu bunii contribua-bilor. Iutr’un cerc de prieteni, d-sa s’ar fi exprimat, in termeni loarte energici, asupra administraţiei d-lul Ganea, care compromite partidul In faţa orăşenilor. Ce, Ganea îşi închipuie că nu are să îi ceară socoteală la alegeri, de scandaloasele diurne ale consilierilor săi P ar fi spus d. Gheorghian. * * * Situaţia d-lul Ganea e atît de compromisă In Iaşi, In cit colectiviştii se glndesc, de pe acum, la înlocuirea sa în viitoarele alegeri, Putem cu siguranţă afirma că, In Noem-brie viitor, lista caedidaţ lor guvernamentali nu va mal cuprinde numele d-lul N. Gane, ca primar, şi aceasta din ordin superior. In fruntea listei, va figura d. Grigore Maori, epitropul de la spitalul sf. Spiridon. Asemenea nu vor mal figura cîţl-va din consilierii comunali actuali. In această privinţă, putem adăoga că d. Gr. Macri, care se afiă în eapita'ă, a fost Pentru serviciu unui biuroft în Capitală se cere un tînăr absolvent al şcoalei tle eoni erei u şl un bun contabil, de origină roinfn, francez, sau german. A se adresa la administraţia a-cestnl ziar.____ DIMITeiE ENESCU Restaurant Oră clină, CU BUCĂTĂRIE ALEASA Biiwii-fşrt, Sfraan Sfinţii fonică Mersul Trenurilor PI floarea (lin g-tn (joo 6*° 10»c 1180 70.1*) 11*0 *) Acest tren oirculfi numai Miercurea. *) Acest tren circulă numai Duminica. *) Aoest tren nu circulă de cît Joia. 4) Acest tren nu ciroulă d cît Duminica. Galaţl-Ploeştf • . . O tlnopol-Oonstanţa Budapesta-Tlta • • Lemterg-P oeştt • • Unghenl-Ploeştl . . Pu ir asa-O.-Luog • Oălâraşl-Slobozia • Bmîrda Oomana • • Tecuol-Ploeştl • • • C-tinopol Constanţa B idap-sta.Piteşti * Paris Piteşti.... Braşov-PIocştI • • . Oonstanţ.-Oiulnlţa • Londra-Piteşti. • . Galaţi-Ploestl • • • Virolorova-Titu • • Smîrda-Oomana » • Braşov Ploeştl. • • Viena-rioeşt.i . . • Constanţa Ciulnlţa • Iaşi Ploeştl . . . . Paris-Tl tu......... O -Lnng-Tltu. • • • 5*0 003 5*o 6* 7» ») IO16 10« 10*» 10» * lio» liao 1140 seara l*o* 12»» 488 8) 500 743 730 8»» 910 9*» 10»o *) 10" ») Acest trsn circulă numai Miercurea. Ai**st tren nu oirculă da oît Duminica. 8) Aoest tren nu circulă de o£t Joia 4) Acest tren nu circulă de rît Duminica. legiuitoare ati votat proectul delege peatru I deja sondat de ministrul de interne, d. Fe-construirea podului peste Dunăre, între * r0Chide, Romînia şi Serbia După cum se cunoaşte, proectul prevede ca podul să fie construit la Turuu-Severiu. pentru a se da o satisfacţie legitimelor cereri ale cetăţenilor acestui oraş. Un credit de 1,000,000 lei a şi fost aeor-dat guvernului pentru facerea studiilor pregătitoare. Din cercuri autorizate, ni se afirmă însă, că ministrul lucrărilor publice nu vrea să ţină seamă de acest vot al Camerei. In loc să facă studii pregătitoare pentru Deputatul de Iaşi are însă obiceiul de a uu se pronunţa de odată şi a cerut un termen pentru a se gîndi. a murit Londra, 9 Iulie.—Prinţul de Galles a petrecut. o noapte bună. îmbunătăţirea stării sale continuă. Paris, 9 Iulie. — Figaro reproduce, sub toate rezervele, ştirea după care la maiorul Esterhazy s’ar fi confiscat nişte acte de cea mal mare importanţă. Maiorul Esterhszy ar fi gata să facă destăinuiri interesante. Canea, 9 Iulie. — Adunarea Cretană onorar a facultătei sale de filosofie. Acest de la T.-Severin, d. I. I. Brătianu, act al Universitătei din Budapesta este in I mi,ll.st.rul lucrărilor publice, a dispus ca o acelaşi timp un respectuos omagiu adus £om.lsIune de ingineri să plece imediat la Augustei persoane a Majestăţei Voastre. I ,ralovai Peutru începerea studiilor liniei Acestt' fiind pe drept sentimentele de I Intre capitala Olteniei şi Gruia, loca- nemărginită dragoste şi deplină admira- I lltate situată pe Dunăre. ţie ce domnesc în toate ţările cari au a- I , Suma necesară pentru aceste studii a vut onoarea a fi visitate de către Regina fost luată din creditul de l.OOO.OOOJlel votat Elisabeta a Romîniei; I pentru podul de Ia T.-Severio. Astăzi, am osebită onoare a putea ruga | ^Aceste studii suut în legătură cu prima pe Majestatea Voastră să bine voiască a primi prin mine diploma de Doctor ono a acceptat în unanimitate principiul , - . _______________ pro iedului de administraţie provizorie, I rar Dniversităţel din Budapesta, afară de cîte-va rezerve în privinţa că rora diicuţia va continua azi. * * * M. S. Regina a răspuns următoare : prin cuvintele RESBOIUL ISPÂNO-AMERICAN (Ser viciul * Agenţiei Romîne>) DIN EDIŢIA DE SEARĂ New-York. 9 Iulie.—Se anunţă din Washington lui Journal că generalul Miles insistă pe Ungă d. Mac Kinley. sâ-î permită de a coudiice armata sa în Spania, după cucerirea lui Porto Rico ! Se anunţă din Santiago că generalul Dinares, rănit, a suferit amputarea bra tutui. Starea sa este neliniştitoare. Se anunţă din Siboney lui Evening Post, că şeful insurgenţilor, Garda, a murit. depeşile de azi Situaţia ta Fii faine Hong Kong. 9 Iulie. — Vaporul german Wnotau, venind din Cavite, a adus ştirea că americanii, înainte de a continua operaţiunile lor, aşteaptă pe generalul Mor-ritt care va sosi la 15 Iulie. Oraşul este încă înconjurat de insur- MljctteiUţia ta Fort o-Eli t-o Washington, 9 Iulie. - 0 parte a expediţiei din Porto Rico, aparţinînd lagărului Tampa, a şi plecat deja. Totuşi, poate să mai treacă încă cîte va zile pînă la plecarea corăbiilor din Keu-West. a New-York 9 lulie.—Se anunţă din lVa-shington lui ILra'd că americanii vor păstra Porto-Rico, pentru a face acolo o staţie navală militară. 0 depeşă din Havana, de eri, zice că mîn. h ' I Sa Se prevada apropiata capitu- ca să bombardeze turnul Semaforului şi I să fie înaintat,‘în mod secret consiliu i-au cauzat stricăciuni mari. i..i T . . secr0L consiliu- w ’ I luI technic, chemat a’l aproba fără dis- Mntre atnei-irani şl cubanl I cuţiune. New-York, 9 Iulie.- Evening Journal minisferul n“ învoit cu oftă din Santiago cu data de erl, că nuită^să9 1 &se °tHmeatăPnroie^‘7* °bicI* I consiliul a Ţfui Garda a a rin generalului S haf- el ap,’.i' să’I înainteze consiliului’ tech”c f6 oh,seT^f P« frontieră, pentru comba-' ter o scrisoare zir.tnd că insurgenţii nu Mal aflăm că primăria, care a pierdui ' mai cooperează cu americanii, ci vor | aproape trei ani, fără a face nimic în Consiliul de epizotie s’a ocupR, In ultima sa şedinţă, de chestia tuberculozei la vite. **•. f. I I , c“"sili"' • *1» »* » tam» trffiur. de observaţie pe frontieră, pentru corni terea boalel. In acelaşi timp, s’a decis să se ia măsuri pentru eliminarea tuberculozei din lăptărrl, cu ajutorul tuberculineî, preparată In institutele de bacteorologie din Bucureşti şi Iaşi. lucra independent ca mai nainte. La sosirea americanilor, Garda şi trupele sale se vor retrage in munţi. New-York, 9 Iulie.— Scopul oscadre! comodoruiul Watson este de a terorisa Spania şi de a impresiona Europa prin puterea navală a Americel. Slvonurlte ar pare Madrid, 9 Iulie.— Miniştrii au declarat că n’ati nici o cunoştinţă de existenta vr’unor negociărl în vederea păcii. cestiunea apel, vroeşte acum să pub lce o iicitaţiune pentru executarea proiectului, vi oii ml legea comptabilităţll. Primarul a hotărît ca, pentru o lucrare atît de importantă, pe care un singur antreprenor din ţară e în stare să o execute, şi pentru care e nevoie d’a se face Academia Romină a hotărît să publice bibliografia rominească veche, în apel şl la casele din străinătate, "să "se “tie I SV*°f descrie~,cu deamănuntul— licitaţie in termen de o lună, violînduie 6 ™ndnel;‘?tTsjavonegtr, m ________ ___ ^ w j UU(1 T J UIJII ■ . , f _________T'" > ffl'G* f4,0x11 oUI,i'©l’or-ra^Ve IegiVeomu- I SăS8®0-1’" al,e lirnbî, tipărite Intre anii tabilităţil. | 1508 şi 1830, în ţările romîne, de ro- minf nn ..I * ? << . _ Noi suntem partizani hotărtţl al apelor subterane, dar, deşi avem în privinţa so Iuţiunel chestiune! deplină satisfacere, nu mini sau de străini, precum şi cele tipărite de rominl in străinătate. lare a pieţei. Washington. 12 Iulie. — Escadra comoiloriilni Wulson va merge la Porto-Kfeo fualate de a merge in Europa. l>octor HEVIOI Tratează maladiele interne şi de femei Iloalele slfiiiliee şl hleuiiorngfa vindecă radical priutr’nn proee> deă special. SI i-a a a Sf. Eonn-Ion Vo Eă iu rind cu liotei Patria Consultaţiunt de la ora 1—3 şi jum. p m Di. G. Dianiandy _ din Brăila Stabilit în VIENA I Kărnthuerstrasse 5 Consulta punt cu somităţi medicale Specialist pentru masugiu si Orthopedie Anunciu Important Pentru onorabili! visitatorl al frumoase! posiţiun! Buşteni HOTELbf- BOŞTEIî Oferă onorat). PasagorI cu preţurile cele mn convon loto, apartamente şi camore cu sezonu saQ cu ziua BucăEdrie frnmcrrn, tpmnana ai romisa cu mtncanle ctle mal „)e .e, vinurile cele mal 'xcelente din viile d-lu! Simn-lescn, be e Lntlxer cu paha.u -i cu sfic'a, nre-cum şi frumoase distracţii, mnziea va cînta în fle-cara zi in grădiaa hot>>latnî, parc, popice, biliard, ş*ch şi domino. 1 Rugăm pe ouor. viaitalorl a ne da t >ată încrederea, pe caro vom căuta a o merita prin un serviciQ prompt, cura* şi preţuri convenabile. Ca toată stima _____________ANTBEI’R WdO RITE. Paul MarcovicT Entiiul anelor in ntraicină Dentist Estracţinuea nednrennsă a dinţilor prin aneB-tesie generală sad locală Obturapunea dinţilor şi punere de dinţi linrinii l/nil/i Oic/aiua/a 1- .. .. . ' tifleiali după sistemele cele maftnoderi ar- Calea Victorie! No. 42, Intr are Bu Ievardul Academiei No. 1 Consult, de 9— n şi de la 2-6 p m. www.dacoromanica.ro <14 «oFonâîîi I v > I If i'V (Chicago) CEA MAI MARE FABRICA DE sfeSECERÂTOARE CU LEGAT .. „IZBÂNDA” cea mai populară, prejeratâ celor-!’alte din causa solidităţi lucru v ” ~Jui:, juncţonăreî exacte sj puţinelor piese ce se uţeaţă. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară, la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. Vii in si ■ Izblnda va corespunde. ar SECERĂTOARE SIMPLĂ ym h Trainică. A1S ■ Durabilă. jflMMBltt 2000 BUCĂŢI VÎIYDIJTE î MŞCORMICK __ RepresentanţI generali pentru România Woss Siebenefclier No. 34, STRADA SMÂIlPAy, Io. 24 Englezesc! Fer şl Oţel Sigure contra focului şi spargere! steel ITal>i*ica, N» Phillips «& Son Biriningham DEPOSIT LA vr WALTER T- FRACKISH Depozit de Maşini Agricole Representant general al Fabricel WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 MOREE AOt iii MţconMicn BWJCUBEST1, STBABA SJflABDAAf JVo. 12 BRAILA, BrLEVARDrL CUZJl, No. 79 | CRAIOVA, Strada M. Kogălniceann No. IO SINGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂN IA rtpg CH1M1CPUR succes IntrebU' de Olandă, Madipolon (Chifon) franţuzesc In FABRICELE ROMINE UNITE De Băuturi gazoase şi Acid carbonic lichid Soc'etate anonimă cu car,Hal 629,800 lei deplin vărsaţi Bucureşti Str. FeciâreT No, 9, 11, 13 de calitate ţesătură PRIMA INDUSTRIE DE Garantat pur şi fără miros InstalaţiunI Complecte de ^abricl şl Băuturi gazoase (Jel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă : Capete de SIfoane, Essenze, Colnri — 1-1 jnj 11 bucata, numai Ia marele Magazin „LA BiLOVK Strada I w ţ W U Carol I, No. 72. Pentru Înlesnire se vinde J/s sad */« de bucată. Pentru provincie se trimite îndată, dacă cererea va fi însoţită de un Mandat Poştal te L8l 13,50 sad un acompt «i restul ramburs plus porto. EMBALAGIU GRATIS — Sticlărie, Capete de SIfoane, Essenze, ( oieri — TURNATORIE DE ARMATURI DE SIFOANE Depozit de Maşini ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE V A SOSIT ~WI MASOE «le BrCATĂRI E * Si&lent American --- _____ Aduc mart economii la lemne ®nBa funcţionare « *bsolut garantată l>ămtrfmA‘ămpl-Edmpi R68 Cele mal noul şi elgante forme ARTICOLE DE MENAGIU : Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot“ 01 firii emailate veritabile din SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale DE YINZARE Casa No. 31 şi 33, Strada Negustori, teren mare, bun pentru I^njstrucţiunlL^ __ ^ ___ Teren de parcelat, 94 pogoane, jcalea DudeştI şi Laborator. înlesniri de plată. de Cîmpulung se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central : EISC, solide, cu Preţuri foarte ei ■ DE ARENDAT Moşia Parepa 1000 pogoane arabile 12.000 lei, pămînt negru, jumătate oră de la gara Albeşti şi InoteştI. 27, Str. Upseanl, 27 (in faţa str. Şelari) încercaţi şi vă convingeţi I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI 8tr. Dacebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 filiale Calea Griviţeî No. 84: A TEI, IE Mi Strada IMecebal Alo. 9 Preţurile cele nai reduse Pentru toate a se adresa la d-nul I. TETU, Strada Lipscani No. 1, (la «Cinele negru»). 33, Calea Gri viţei, 33 Unde se găseşte şi Var Idraulic PH ETMJ TIXIMEXI chiar la ţară, se paulă persoane onor. şi t active pentru vlnzarea unul Articol spe- din renumitele fabrici ale D-lui «ol, cunoscut şi foarte căutat. Capital nu este necesar. Ori ţi cine s» poate ocu-E. COSTINESCU pa, chiar In mod accesor. Mare Rabat şi s&lariti fix in caz de succes. 6—20 lei fiii de ctştigat pe zi fără osteneală. Ocupa” ţie onorabil* şi lesne. A scrie sub: B. Ciment de Portland JLV*™” d8 p""““ '* Br“”'' Representant general B. COU R ANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bucureşti şi flala(l ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orl-ce cantitate de ţine ţi vagonete usate, convenabile Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlarii LĂMPI, TAC IMURI, ARGINTĂRII Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII Si toi felul tie articole pentru menaj Tot-d'a-una asortat eu cele iipil lruraoiue [ ‘ • articole de lux: , încercaţi Cele mal Irumoase asortimente pentrn : ţi Tj ftestauranturî, Berării şi Cafenele convingeţi COMPANIA GENEBAIA APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIZ) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universala din Viena diploma de distincţiuno şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale *0 recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare tu diverse cazuri. Prin gustul săîî cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscuta ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară ailor ape minerale. Exportatorii generali: D-nii LAZÂR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nnl VA8ILK CRETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositari principali. SUCUMtSAJLA OIIV HO Dl tAMA Biurourl (1 Magazine: Calea Gri viţei, No. 28^ d ■" 1 ” > t Compania se însărcinează cu toata proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb—robindătrie, fdrometrn, Waler-closete, băi, lavabourl, let-fi-l'«gout, spălătorii, do. Ea are represintanţa esclusivâ a filtrelor Chamberlaml, sistem Pastenr, singurele adoptate de guvernul irances. Peste scurt timp Compania va fi instalată In propriul săO local; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mă- N rite în mod considerabil. Preţurile cele mal reduso Bucureşti. - Tis*° wWWiaaeorftrianieaapO' No. 3. — Bucureşti