SERIA II.—AJSUL IV, No. 810. Ediţia a treia VINERI, 10 IULTE^1898 NUMÂRIJLJO BANI a hoivaweeivtemjE încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an în ţară 30 lei; In streină late 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 »j Trei luni < . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ UE n ACTA A No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Primăria şi NUMĂRUL 10 BANI ivivciiii/i.fr AnunciurI la pag. IV.0.30 b. lima » » » III......2.— lei » > » > II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECHIu 30 BANI, A MUftUMIS TH A TEA ■ ■■■•.• ■; / _ TELEFON chestiunea No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 apel Politica şi Comuna TRIBUNA LITERARA i t* TJ Reproducem mal sus o schiţa de ante-proieet de ospel comunal, datorit d-lul Inginer Magni. In momentul cînd guvernul aduce un arhitect strein pentru a studia stilul romînesc, am crezut nemerit a aminti că în 1895 d. N. Filipeseu însărcinase şeapte arhitecţi din ţară a studia stilul romînesc, fâcînd flecare cite un ante-proiect de ospel comunal, în stil romînesc. Nu era vorba numai de a face planurile unul ospel comunal, ci mal ales de a face un studia asupra arhitecturel romîue. Planurile cele maţ nemeriţe din lucrările celor şeapte arhitecţi, trebuiau să (ie întrunite în-tr'uu album, menit a pune elementele unul stil original al nostru la îndemîna architecţilor romînl. Administraţia comunală a zădărnicit această lucrare, ameninţînd pe arhitecţi că nu vor fi plătiţi, căci ar fi exist ind un vieifi de formă în modul cum s’a făcut contractul cu inginerii. Lucru de altminteri inexact-Patru din cel şeapte arhitecţi s’au retras atunci, şi numai trei ’sŢ-afi tăcut lucrarea. Acestora primăria a refuzat să le plătească ceea-ce li se datora. EI afl intentat atunci proces primăriei, care a pierdut procesul înaintea tribunalului, care ast-fel a stabilit că nu era in contract nici un vicia de formă. Se ştie că acest vicia de formă a constituit, timp de luni de zile, unul din cele mal mari capete de acuzaţie în contra admi-nţşlxaţiunel noastre. . . . , , , Primăria, fiind sigură că va pierde şi m apei, a propus celor trei arhitecţi o transacţie, prin care oferă să le plătească suma datorita integral, arliitecţil avînd a plăti numai cheltuelile de judecată. De altminteri, primăria ’şl-a însuşit deja proeclele, pe cari le-a scos din cartoanele în cari erau pecetluite,’căci administraţia refuzase pînă aci a le lua în primire. Am susţinut, mal deunăzi, ca mo* tivele politice cari nimicesc orl-ce stabilitate în persoana primarului, a consiliului comunal şi a funcţionarilor municipali, în cît nu mal poate fi nici un fel de continuitate în lucrările cari trebuiesc urmărite sub mal multe administra* ţiunl, sunt cauza pentru care Capitala nu poate propăşi, cum locuitorii el ar fi în drept să o dorească. Noi pusesem aceste premise spre a ajunge la conclusia că ne trebue o organizaţie municipală, care să asigure stabilitatea de care e neapărat nevoe. Reptila guvernului, VIndependance roumdine, recunoaşte temeinicia criticelor noastre, dar trage din ele conclusia că nu trebue să se facă politică la alegerile comunale. Neapărat că guvernului i-ar veni perfect la socoteală să nu fie tras la răspundere la alegerile comunale. Dar e absurd de a se pretinde ca consultaţiunea corpului electoral să fie ferita de orl-ce caracter politic. In toate ţările, alegerile comunale aă o parte politică ; la noi, vecinie ele ati avut o înrîurire politică şi ori cit ar cere VIndependance, pentru motive interesate, ca alegerile comunale să fie curat municipale, politica nu va putea fi scoasă din aceste alegeri. De altminteri, noi primim ca să presintăm o listă comunală, pe care să figureze, cel puţin patru foşti primari al Bucureştilor, şi ca toţi consilierii să fie superiori actualului primar d. Robescu, iar guvernul să facă bine să nu combată lista noastră, ba cbiar să o susţie, întru cît pretinde, prin organele sale, că politica n’are nici un amestec în alegerile comunale. Dar toate acestea nu sunt serioase. Alegerile comunale sunt menite a avea fatal un colorit politic şi totuşi, ori cît ar fi sprijinite listele electorale de cluburile politice, se cade ca interesele vitale ale Capitalei să fie ferite de sălbăticia sectarilor cari năvălesc la comună scliimbînd, împreună cu primarul şi cu consiliul comunal, întreg personalul administrativ şi distrugînd toate lucrările pornite de adminis-traţiunile precedente. Noi am deschis această discu-ţiune cu confraţii de la Drapelul, cari stăruiau a se pune bazele unei politici comunale, spre a învedera, faţă de dînşil, neajunsurile instabilităţii administrative şi a lipsei de continuitate în conducerea marilor lucrări Dorim ca confraţii noştri, cari an provocat aceste reflecţiunl, sâ-şl spue cuvîntul în privinţa acestor cestiunl. Suntem încredinţaţi că şi el vor recunoaşte, ca şi noi, relele de cari şuieră administraţiunlle noastre comunale. O dată răul constatat, ne măgulim cu credinţa ca vom cădea la înţelegere asupra mijloacelor menite a lecui aceste rele. ŞIRETLICURI FINANCIARE Ministerul de finanţe a început să publice foarte tirzifl situaţiunile lunare ale tezaurului public. Dar, ori cit de tîrzifl, tot nu poate escamota deficitul exerciţiului 97 98. Acest deficit, după situaţiunea tezaurului la 20 Aprilie, 98, era de 15 842.000 lei. Re-levlndu-l diu publicaţiunea oficială a ministerului finanţelor, ziarele conservatosre afl fost destul de nepfirlinitoare ca să prevină publicul că din această lipsi se va mal incasa ceva plnă la 30 Ssptembre, cind se închide definitiv exerciţiul; cu toate astea, după toate probabilităţile, deficitul final va fi încă destul de considerabil. Orl-ce alt guvern, de cil cel actual, ar fi fost de sigur mulţumit de această modera-ţiune a presei opozante. Guvernul actual Insă s'a Înfuriat şi a pus ziarele sale să înjure opoziţia. Toate se explică pe lumea asta ; şi mî-nia aceasta nenaturală se explică; dar nu de asta vrem să vorbim acum. Vrem numai să arătăm guvernului că lipsa de stă-plnire 11 duce la prostii. Organul oficios înjură presa conservatoare şi o dăscăleşte, scoţlndu-I ochii cu împrejurarea că la 30 Aprilie plăţile nu în-treceai! încasările de tîl cu 7 milioane şi aproape două sute de mii. Atlta era defi citul, strigă Voinţa Naţională, iar nu a proaps 16 milioane, cit spun conservatorii. Ei bine, asta e un şiret ic prostesc ce se poate numai de cit răsturna. N’are evaluarea veniturilor bugetare nici un rost, nici o însemnătate ? Se poate judeca situaţiunea bugetară numai după raportul dintre încasări şi plăţi ? Sfidăm pe Voinţa Naţională, orl-cît de îndrăzneţ e acest organ al ocuaşilor plastografi, să răspundă la Întrebările astea aşa cum dă a înţelege In articolul săfl. In cursul exerciţiului, ministrul finanţelor poate să aranjeze o bucă parte din plăţi aşa In cit să nu se vadă nici un deficit. La urmă Insă, la Inchcere, nu se mal poate meşteşugi nimic şi situaţiunea trebue să iasă la iveală aşa cum este. Atunci, dar numai alunei, plăţile afl un rol la alegerea deficitului. Pină atunci, In cursul exerciţiului, deficitul se socoteşte după diferenţa dintre Încasări şi evaluări, iar nn după diferenţa dintre plăţi şi Încasări. Lucrurile astea elementare, doar numai Niţă Slerie şi Berechet nu le-or fi ştiind. Dar aceştia aprobă administraţiunea financiară a guvernului fără să mal ceară pledoarii ; iar pe oamenii pricepători, Voinţa nu-o poate orbi cu şiretlicuri aşa de pros-eşti. La 20 Aprilie deficitul era de aproape t!6 milioane, nu de 7 cum minte guvernul. Primăria şi chestiunea apeî Activitatea primăriei Presa guvernamentală se laudă fiind-că administraţia comunală a Capitalei şi a renegat toate părerile din trecut cu privire la alimentarea Bucureştilor cu apă potabilă, fiind-că s’a învoit cu soluţiunea noastră şi fiind-că, în loc să avem de un an deja apa, abia acum se vor începe lucrările, cari, peste trei ani, ne vor da apa cea nouă. Trebuie să spunem că în tot timpul de cînd s’a ales noul consiliu comunal, administraţia nu s’a îndeletnicit numai cu lucrarea negativă de a ponegri apele subterane, ci primarul a încercat şi el să găsească o soluţie. In aceste lucrări, a căror paternitate aparţin exclusiv administraţiei actuale, se vede incapacitatea şi chiar ridicolul actualilor edili. Călătoria priuiarnlnl Intre alte isprăvi ale primarului, în aceşti doui ani şi jumătate, trebue să cităm călătoria sa la Viena, cu care s’a lăudat tot atît de mult ca şi cu soluţiunea noastră, pe care a imbrăţişat’o acum. D. Robescu s’a dus acum un an şi jumătate la Viena sprs a vedea cum se captează apa ele la Semmering. El a fost însoţit de inginerul Orăscu, a cheltuit bani pentru această misiune, a publicat un raport voluminos şi s’a lăudat că ces-tiunea apei a făcut un mare pas înainte. Desfidem să ni se spue, azi, la ce a servit această misiune în străinătate. In adevăr, această călătorie constilue culmea ridicolului. Viena e alimentată cu apă de munte, însuşi d. Radu, în raportul său, a spus că e nevoe de 10 ani de studiă, pentru a se şti dacă avem undeva în munţi un debit de apă constant şi suficient. Înainte d’a se şti unde e apă în munţi şi cită cantitate este. d. Robescu s’a dus să vază la Semmering detaliile captării apei, cari n’aii nici o însemnătate, (căci cînd ai apă suficientă de isvor, captarea ei e lucrul cel mai uşor) şi cari n’ar fi putut să ne fie de cel mai mic folos înainte de zece ani. E întocmai ca şi cind cine va s’ar îngriji de mobilele unei case neclădite şi pentru care nu s’a făcut nici planul şi nu s’a ales nici locul pe care se va clădi. Apa snbterană Cu asemenea lucrări s’a ocupat primarul pînă ce, în cele din urmă, a fost nevoit să primească apa subterană. Această aoluţiune a apelor subterana a fost impusă de Rege. Majestatea Sa, văzlnd că administraţia comunală s’a înămolit cu totul in această cestiune, a impus soluţiunea apelor subte- rane, pe care nu vroia s’o adopte d. Robescu, numai fiind - că era soluţiunea noastră. O dată, chiar într’o solemnitate publică, Majestatea Sa a spus d lui Robescu, faţă cu mai multe persoane, că trebue să se sfîrşească cu cestiunea apei şi că trebue adoptată soluţia apelor subterane. DIN STREINATAIE Conflictul cubano-american Noutatea cea mare a zilei e neînţelegerea ce s’a ivit la Santiago latre American! şi insurgenţii cubanl. Pină aci, ambele părţi afl mers mînă în mină. Gubanii afl ajutat acţiunea Americanilor. Americanii afl ajutat a ţiu nea Cubanilor. Dar, la primul succes serios al acestei cio-peraţiunl, armonia dispare. Cub mii pretind să administreze el partea din insulă părăsită de Spanioli. Americanii nu vor să ştie nimic d? această pretenţie şi, cum afl bani, arme şi fi dă —lucruri cart lipsesc insurgenţilor—Americanii vor rămlnea de-asupra. E prea timpuria ca să se poată aprecia însemnătatea acestei întorsături a lucrurilor, de mult prevăzută de uni'. Din capul locului, se putea vedea destul de bine că atlf Gubanii cit şi Americanii lucrafl cu rezerva da a-şl vedea fie-care de interesele lor. fără a sepreo -upade interesele celel-l’alte părţi; lotuşi pare că prea curînd a izbucnit aceaslă neînţelegere, care poate avea conseciuţl mari. E posibil ca Americanii să potolească nemu'-ţumirea Cubanilor, pentru moment, justifi înd purtarea lor de cuceritori prin necesităţile războiului. Ori cum, ceea ce e sigur, este că neînţelegerea izbucnită la Santiago îndepărtează încheierea păcii. E firesc ca Spania, în faţa conflictului dinfre învingătorii de la Santiago, să prindă curaj Poate că tocmai aşteptarea acestui eveniment a făcut pe guvernul spaniol ca, contrar dispo-siţiunilor manifestate mal înainte în favoarea păcii, în zilele din urmă să se arate mal greoi. De alt.fel, nici la Washington nu se prea arată oameni dispuşi la pace. După relaţiunile ziarelor străine, acolo creş'e curentul psntru continuarea războiului şi pentru punerea unor condiţiunl atît de grele în cit Spania să nu le poală primi. Liga anglo-auierlcaiiă In timpul acesta, în Anglia continuă agitaţia pentru o apropiere cit mal mare intre Anglia şi Statele Unite. La Londra s'a înfiinţat o mare ligă anglo-americană cu misiunea de a face propagandă In acest scop. Ilotărlrile luate la primul meeting al ligel amintesc că Anglia şi Statele Unite sunt strtns legate prin rudenia desinge, că att aceeaşi literatură şi aceleaşi legi, aceleaşi principii de self-govermnent. că urmăresc aceleaşi idealuri de libertate şi umanitate. Foretgu. NOTE ISTORICE Despina Doamna (urmare şi fine) înainte de a păşi mal departe, in căutarea adevăratei filiaţiunl a Despinel Iul Nea-goie Basarab, vedem că este necesar a arăta de unde a provenit confuzia ce o fac mal sus arătaţii scriitori. Din cronicele sîrbeştî reiese In mod clar, că Dan I Basarab, fiul lui Vladislav şi fratele mal mare al lui Mircea cel bătrîn, a avut de soţie pe Miliţa, fiica lui Lazăr Gîrblianovicl, ultimul Rege al Serbiei, care a căzut In bătălia de la Cosova (ctmpul Mierlei) In 1389. De altă parte, se ştie că biserica zidită de Neagoie la Curtea de Argeş a fost clădită pe ruinele altei biserici la care figura lntie ctitori şi Lazăr Gtrbliauovicl, aşa că zidind noua biserică. Neagoie, a trecut între ctitori şi pe Lazăr Gîrblianovicl. Aşa se explică faptul că Intre figurile zugrăvite la Curtea de Argeş e şi Lazăr cu soţia sa Miliţa. De aci dar putem deduce că motivul con-fuziunel Intre adevăratul tată al Miliţel safl Despinel, şi latre Lazăr BrancovicI, rezidă In cele două fapte de mal sus. Nepntîn-du-şl pe de o parte explica ce caută Intre ctitorii bisericel şi Lazăr cu soţia sa Miliţa, istoricii afl dedus că acesta trebuie să fie socrul lui Neagoie, confandlndu-I bine Înţeles şi pe cel doui LazărJ. De altă parte, ştiindu-se tn mod vag pînă aci, că unul din Domnii Munteniei a avut de soţie pe o Mi-liţă, fata unul Lazăr, şi necercetîndu-se cu deamănuatul de care Domn şi de careLazăr e vorba, confuzia a fost gata. După căderea regatului sîrbesc In 1389 pe clmpul Cosovel, In care bătălie ’şl găsi moartea şi regele Lazăr, fiul săfl Ştefan cercă zadarnic să reconstitue regatul părintelui săfl. Fu tot-d’auna zădărnicit de Turci aşa că abia domni în calitate de despot pînă Ia 1427 cînd, murind fără eopil, ÎI urmă George safl GiuragI BrancovicI fiul lui Vuk BrancovicI, despre care legenda şi cîntecele populare sîrbeştî spuu că ar fi trădat pe regele şi socru săfl Lazăr, tn bătălia de la Cosovo, dar care acuzaţiune istoriceşte nu se poate proba. Georga BrancovicI avu o domnie foarte agitată şi plină de necazuri. Totuşi domni 30 ani, murind în 1457. Lui îl urniă Lazăr care domni abea doi aul, murind In 1459. Acesta e cel din urmă despot al Serbiei în Serbia propriu zisă De aci naint8 va mal continua despoiatul sîrbesc insă In provinciile Sirmia, Banat şi Bacica, pînă tn 1711, cind muri ultimul despot din familia Brancovicilor, Geoige. Lazar BrancovicI avusese doui fraţi, pe Grigore şi pe Ştefan, pe cari II gonise ca să rămlie singur pe trou. Aceşti doui fugind, afl mers la Suilanul Mahomet al II-lea care le-a seos ochii şi i-a gonit. Murind Lazăr, fără băeţt, Sîrbil cari tocmai trecuseră peste Dunăre, fornitnd un stat nofl, chemară pe tron pe Ştefan, care deşi orb, acceptă tronul şi ţinu piept băr-băteşte atît turcilor cit şi ungurilor. Ei a avut de soţie pe Angheliia,fiica Iul Arvanit din Albania şi cumnata lui Scauderbeg. Ş etan domni de la 1459 pînă Ia 1471, cind murind, i-afl succedat Vuk şi Paul, copiii fratelui săfl Grigore. Vnk zis şi Zmal (zmeul) domni pî ă Ia 1497, cînd a murit ne lăsînd copil Fratele săfl Paul îl precedase In mormînt cu doui ani mal nainte. Tronul de astă dată reveni de drept lui George II, fiul Iul Ştefan BrancovicI şi al Anghalinel. George nu domni mult. Iu anul 1499 sim-ţindu-se din ce In ce atras spre biserică, remise puterea lui frate săfl Ioan, iar el se călugări luînd numele de Maxim. Acesta este Maxim mitropolitul, carele a fost în Romînia cît-va timp mitropolit sub Radu cel mare. Radu cel mare, după cronicele sîrbeştî, 11 dărui chiar o moşie care luă numele de Brlncovenl. Această moşie a fost leagănul lui Matei Basarab (Matei Aga den Brîncovenl). Ioan BrancovicI, care se călători cu Elena JacşicI, domni abia pînă In 1503 cînd muri. Copil de sex bărbătesc n’afl avut ci numai două fete, pe Maria şi pe Miliţa. Maria fuse nevasta lui Ferdinand de Frangipani, banul Croaţiei, cit despre Miliţa nu se ştie alt nimic de cît că a fost măritată după un voe-vod de la Dunăre. Aceasta credem noi, este Despina soţia lnl Neagoa Basarab, fondatoare a Monasti-rel de Ia Argeş. Ceva ce ne intâreşte lu părerea că Despina lui Neagoe este acea fiică a Iul Ioan B■•an-covicl, deşi despre ea nu avem din nenorocire amănunte, este şi faptul că, Intr’o cronică auonimă pe care am avut ocazie a o cerceta la Biblioteca naţională din Belgrad, se spune că mitropolitul Maxim avea o ne-roată de trate măritată după un boer dm Valahia, care mal In urmă ajunse voevod. Or, am văzut că Maxim a fost fratele lui Ioan. Deci? Despina doamna—alias Miliţa —a fost fiica lui Ioan BrancovicI. SvilokOBHlfcll- www.dacoromanica.ro I P O C A IOTORMAŢn Conflict iiI cu Turcia Citim în Constituţionalul de aseară: Nuntein în mănari de a afirma că ştirea dată de nnele ziare, privitoare la refuzai Sultanului, de a lăsa să treacă prin Bosfor in-er ucisă torul Elisabeta, este absolut exactă. Faţă cu acest refuz, esourslunea pe care acest vas de resbel urma să o Iacă, lu mările străine, a fost contramandată. Aţa dar, se adevereşte încă odată că : de ţf guvernul liberal a strigat: «trăiască Sultanul» ; de ţi iu timpHl ultimului resbel greco-iurcy singuri dintre toate popoarele peninsulei balcanice am avut o atitudine bine-voitoare faţă eu Turcia; de ţi pentru a complace Forţei, am Inat faţă cu refugiaţii armeni măsuri de o incalificabilă cruzi, me; totuşi suntem mai rău trataţi de Sublima Poartă, de cît fierbia. Bulgaria şl 31 untenegrii. Felicităm încă o-dată pe d. Di-mifrie Sturdza pentru succesele repetate aie politicei d-sale. Alef/erile comunale Comitetele colectivitate Colectiviştii au început deja să se organizeze, în vederea viitoarelor alegeri comunale. Se constitue comitete electorale în fie care coloare. In verde, a fost ales preşedinte faimosul Niţă Sterie, cu azistenţa lui Radule seu Senat; Ionel Antonescu, fostul inspector de politie, prezidează comitetul e-ledoral din Negru, asistat de Berechet şi Cretu, ca vice-preşedinti; inspectorul de poliţie Micşunescu e preşedinte în Galben, şi aşa mai departe. Politia administrativă şi politia comunală lucrează deja pe capete. Cum, în unele colori, nu se găseau cetăţeni în deajuns pentru constituirea comitetelor electorale, mai mulţi preoţi au fost recrutaţi cu fă-găduiala că li se va acorda cîte-o parochie. Aşa s’a făcut în Verde, unde cifi-va preoţi figurează deja în comitetul presidat de Niţă Sterie. Pentru cei l’alti cetăţeni, se uzează de alte promisiuni, spre a’i ademeni ca să intre în comitete, ti ava *le la Obor In aşteptarsa evenimentelor, şi tot ca reclamă electorală, colectiviştii răspîndesc zvonul că în curînd vor începe lucrările pentru construcţia gării de la Obor. Se pregăteşte, în acest scop, un noii tăm-bălăă, identic cu cel de la 11 Iunie. Cind lucrările de exproprieri pentru noua gară vor fi gata, se va începe dărâmarea imobilelor, cu care ocazie{se va face o serbare de inaugurare, însoţită de o mani festa tio de mulţumire din partea ţiganilor expropriaţi. Lucrurile însă se vor opri aici şi va mai trece încă multă vreme şi apă pe Dîmbo-viţă, pînă la inceperea construcţiei gărei de la Obor. Chestia apei Acelaşi lucru vor să facă colectiviştii şi cu chestia apei. Deşi în congediu, d. C. F. Robescu spune, în toate părţile, că nu va pleca pînă ce nu va vedea rezolvită chestia apei. Cînd consiliul technic se va pronunţa asupra raportului dlui Radu,—şi e neîndoios că se va pronunţa favorabil, de oare ce s’ou luat toate măsurile,—se va face o altă serbare, pentru inaugurarea lucrărilor de aducerea apei, tot ca reclamă electorală. Ne îndoim însă ca cetăţenii capitalei să mai ia în serios mascaradele colectiviste. Unele ziare din Viena vorbesc despre demisia ministrului de externe al Austro-Ungariei, contele Goluchovshi, în urma incidentului ziaristic cu Mun-tenegrul. Ca succesor al s6Q se vorbeşte de d Beniamin Kallay, actual ministru comun al finanţelor. înregistrăm ştirea sub toate rezervele. Am arătat erl furtul comis, la Arad, de numitul Krivdny lănos, care a delapidat suma de '169.000 florini din casa Fondului Orfanicesc. Lupă ultimele informaţii, suma furată e cu mult mai mare. Ea s’ar uroa la peste o jumătate milion florini. Pentru acoperirea furtului, se dă ca sigur că guvtrnul maghear va impune populatiunei din comitatul Aradului o contribuţie suplimentară de 20 Ia sută. Se ştie că acest comitat este în întregime romîneso şi dispoziţia arbitrară a guvernului maghiar va produce de sigur vii nemulţumiri. Ziarul Şervet din Constantinopole cu data de 13 Iulie, st. »., anunţă: «Iachtul imperial Sultanie, care a ieşit de curînd din şantierele de repara-ţiune, va pleca peste puţin timp la Constanţa, pentru a aduce, la Constanti-nopol, pe M. Sa Regele Carol al Romî-niel». Camera sîrbească a votat o nouă lege a presei. După noua lege, ziarele vor trebui să depuie, fie-care, o cauţiune de 5.000 de lei. Redactorul va trebui să aibă vîrsta de cel puţin 30 de ani şi să fi absolvit o_ facultate. Activitatea d-lul Trandafir Djuvara, ministrul nostru la Constantinopol, întrece ţoale aşteptările. Succesele sale se Întind nu numai In spe-rele diplomatice, dar chiar şi In cele literare, dacă este să judecăm după numirea sa ca ofiţer al instrucţiune! publice, de guvernul francez. Adevărul este însă, după cum mi se spune, că d. Djuvara, care umbla după Legiunea de Onoare, a fost nevoit să se mulţumească cu decoraţiunea de ofiţer de academie, de oare-ce guvernul francez a socotit prea Înaltă cea d'intlid distincţiune pentru diplomatul romln. Canalul de la Porţile de fer va fi definitiv terminat In luna Septembrie şi atunci va fi dat circulaţiunel In mod definitiv. S’a constatat la acest canal, care a fost inaugurat în 1896, că In susul Porţilor-de-fer era un curent care oprea trecerea. S’a construit acum un dig de piatră, destinat a opri curentul. Lucrarea a reuşit şi acum curentul curge In sensul micului canal; s’a obţinut în acelaşi timp micşorarea vitezei fluviului. Reuşita acestei lucrări a fost demonstrată, prin încercările de navigaţie cari s’afl făcut zilele acestea cu un vapor, care remorca trei şlepuri încărcate cu piatră. Micile lucrări, cari mal sunt de făcut, vor fi terminate în curînd şi, eu începere de la Septembrie, canalul va fi complect navigabil. Ţarul Rusiei a făcut un preţios cadofl Bulgarilor, consistînd dintr’o întreagă co-lecţiune de costume şi rechizite de teatru, luate din garderoba teatrelor de Curte din Moscova şi St. Petersburg. Colecţiunea consistă din 8700 bucăţi, cu cari se pot reprezintă 100 de piese de teatru, cu un aparat din cele mal pompoase. Un vapor rus a adus la Vama această preţioasă colecţiune. SiDgurul lucru care le mal lipseşte Bulgarilor, pentru ca să poată utiliza darul Tarului Nicolae, este un teatru. Deocamdată, la Sofia, se organizează o expoziţie, cu colecţia de teatru. Sfîrşindu-se astă-zt poema Caîn, vom începe de mîine publicarea în foileton, pentru ctte-va zile, a unei frumoase nuvele Visul Iul Unitar, datorite prea cunoscutului Korolenko. In curînd, după aceasta vom începe publicarea unui roman dintre cele mai fermecătoare, care va fi una din cele mai plăcute surprize pentru cititorii noştri. Doctorul 1. Lustgarten, fost interd pr. al spitalelor din Paria, specialist în ţoalele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ŞTIRI MĂRUNTE * Astăzi, are loc la primărie căsătoria civila a d-lul A. Ionescu, simpaticul inginer din corpul technic al primăriei Capitalei, cu gentila domnişoară Eugenia G. David. Căsătoria religioasă va avea loc Duminecă, 12 Iulie, orele 7 şi jumătate seara, la biserica Albă din Capitală. Trimitem felicitările noasfre tinerel perechi. * Alegerile suplimentare cari s’att făcut zilele trecute la Botoşani, pentru complec-tarea consiliului comunal, aii fost confirmate de ministrul de interne. * D. Angliei DancovicI a fost numit comisar In oraşul Zimnicea şi d. Iancu An-ghelescu comisar la Galaţi. * Ministrul de interne a acordat un concedia de 30 zile primarului din Rîmnicul-Sărat. * La 31 Maia se aflaa In spitalele militare, următorii bolnavi de coDjuctivită gra-nuloasă : Corpul I de armată 26, corpul II de armată 96, corpul III de armată 136. corpul IV de armată 487, corpul flotilei 14, divizia Dobrogel 47. Totalul bolnavilor se ridică la cifra de 806. Afacerea Dreyfus Paris, 8 Iulie.—In urma unor incidente petrecute In timpul procesului Zola la Ver-sailles, un duel cu pistolul a fost între d. Guerin, redactor la Libre Parole, şi d. Bruchard, ziarist. Acest din urmă a fost rănit uşor. Paris, 8 Iulie. — Tribunalul a amânat pentru 15 zile procesul d-lui Zola contra d lui Jude, redactor la Petit Journal, în privinţa unui articol ofensator memoriei tatălui d-lui Zola, apre a statua asupra cestiunii de competenţă intr’un proces de defăimare viztnd memoria unui funcţionar decedat. Auditorul, foarte sgomotos, a protestat în contra absenţei d-lui Zola. Pare că se confirmă ştirea că d. Zola a plecat la Lucerna. Cronică» judiciară» lin viitor asasin.—Un furt s’a comis acum cît-va timp în capitală la d. Cornescu, în nişte condiţiunî de îndrăzneală puţin obicinuită pînă acum, la noi,—ceea-ce dovedeşte că, pe calea delictelor ca şi pe a crimelor, facem progrese considerabile. Era dimineaţă de tot. In casa d-lul Corbescu, uşi mari şi geamuri eraţi deschise iu laturi: slugile dereticatt prin camere. Un individ se strecoară în casă şi din cameră în camei ă, nevăzut de nimeni, ajunge pînă în dreptul unei uşî mascate de draperii grele. înlătură draperiile şi pătrunde în camera de dormit a stăpinilor. Obosiţi, după o noapte de bal stâpînil dormeaQ adine. Pe gheridon, pe măsuţe bijuterii de valoare zăceaţi aruncate în dezordine. Individul n’a avut de cît să Întindă mina şi să culeagă inele, cercel, brâţrrî, coliete, toate numai aur, diamante, mărgăritare, .safl-rurî şi briliante—o avere întreagă. Pe urmă individul pleacă. Streeurlndu-se din cameră în cameră, nevăzut de nimeni, cum intrase, ajunge în ^tradă şi se face nevăzut. Peste zi stăpînif. deşteptindu-se din somn, constată furtul. Poliţia fu vestită imediat. Mal întlitî servitorii, bănuiţi pe rînd, sunt cercetaţi... poliţieneşte, dar se dovedeşte că sunt nevinovaţi. Atunci şeful siguranţei se glndeşte: — Faptul aşa cum e sâvlrşit nu poate fi datorit de cît unul baş-pungaş. Şi de aceştia nu am la cunoştinţa mea de cit patru. Pă el. Zis şi făcut. Dar, din aceşti patru se constată numai de cit că trei sunt... consemnaţi prin diferite case de arest— năpaste pe oameni — aş* că eraţi bănuiţi pe nedrept. Cel de al patrulea însă, unul anume Călinescu, se descopere că e Înregimentat in oaste. De cit, de la cazarmă se află că spălase putina şi era dat dezertor de multă vreme. Poliţia se pune pe urnitele lui şi fiind.că era cunoscut ca un cal breaz, într’o bună dinii -un agent pune mtna pe el. mmammsmmumaimuamuamummmmamasammmmu Bănuiala era întemeiată. El era hoţul. Se găsesc ia dtnsul parte din giuveerurl, iar parte se descoperă mal tîrziO la un giuvaergiO ovrei, Rosenfeld. Unele erau topite ţi prefăcute. Nişte solitari mari erau In fiinţă şi deferă de gol pe gazda de boţi. Procesul acestei afaceri a venit alaltăerl Înaintea seiţiuneî de vacanţă a tribunalului de Ilfov, care a judecat numai pe Călinescu şi ’l-a osîndit la închisoare pe timp de un an, cheltu-ell de judecata şi oare-cari despăgubiri. Iar unul din avooaţll părţel civile a observat judicios: — Omul acesta e destinat să devie asasin. Dacă nu e încă, faptul se datoreşte împrejurâ-rel fericite că nu s’a deşteptat nimeni pe cînd fura bijuteriile din camera de dormit. Acela ar fi fost mort îu momentele de faţă, Cod. DIVKRSK DIN CAPITALĂ Fartnl dlu strada JBtosettl. — Ara ajuns răfl cu Poliţia Capitalei. Un caz cu totul recent e furtul comis la un confrate al nostru, redactor al ziarului Dreptatea, d. Gheorghe Ranetti, 'care locueşte In intrarea Rosseti, No. 7, într’o odae ce dă cu fereastra în CişmigiO. Pe cînd d sa lipsea de acasă. Marţi seară, un pungaş s’a introdus înăuntru şi a Început să împacheteze totul din casă, In cea mal mare linişte, cu lampa din odae chiar aprinsă. Tocmai Insă cînd borfaşul se pregătea să plece cu cele strlnse în finiş'e şi ne supărat măcar de un gardist de stradă, d. Ranetti se reîntoarce acasă. Surprins că găseşte uşa încuiata, eâcl plecînd pentru cîte-va minute o lăsase deschisă, redactorul Dreptăţeî o forţează cu putere şi uşa se dă in lături. Frumos tablott: saltelele patului răsturnate, cuferile deschise, toate, In fine, scotocite. Pungaşul, fără Îndoială experimentat, intrlnd pe fereastră In casă, a Închis imediat uşa pe din năuntru, ca să poată opera ca la el acasă. Clnd d. Ranetti s’a reîntors, Insă, el a fugit cu ce a apucat. De loc nu ne-ar surprinde cînd am vedea în raportul poliţiei, un furt comis In biuroul prefectului sad al şefului de siguranţă. Un escroc. — Agenţii poliţei de siguranţă ad reuşit a pune mina astă noapte pe un pungaş de meserie, care escrocase o sumă de negustori de manufactură din capitală. Marcel Rosenlhal, tşa se numeşte pungaşul, profitlnd de faptul că tn mal multe rindurl fusese vinzător In diferite magazine din Str. Lipscani şi ast-fel era cunoscut de comercianţi şi de tot neamul lor, se ducea dimineaţa la locuinţa vre-unuia dintre aceştia, la o oră clnd ştia că prăvăliaşul este plecat şi, in numele lui, cerea soţiei sale o sHmă oare care — cererea varia intre 15 şi 40 lei, pe care, spunea el, bărbatul l’a însărcinat să o aducă de acasă fiindu-I necesară pentru o cumpărătoare ce a făcut’o pe neştiute. Femeile, în genere lezne crezătoare, dedead suma cerută şi pungaşul se făcea nevăzut. Cu sistemul acesta, peste 20 de comercianţi şi ad dat tributul. Pungaşul a fost prins ieri seară. Rosenthal este de fel din Slatina, unde părinţii săi fac comerţ de mărunţişuri. DIN ŢARĂ luanda ţinui. — Din Brăila ni se anunţă că zilele trecute o ploaie torenţială a căzut asupra comunei Viziru din acel judeţ. Torentele formate de marea cantitate de apă căzută, transformase linia satului într’o adevărată girlă furioasă, care lua cu sine tot ce în-tllnea tn cale. Clte-va case ad fost inundate. La eimp torentele de apă ad făcut mari stricăciuni. Peste 350 hectare de semănături ale arendaşilor Cucleiis şi Al. Grosu, ad fost inundate şi distruse cu totul. Ploaie de gindaeî ("?!). — «Un fenomen cam rar s’a înttmplat în oraşul Galaţi, dacă ar fi să credem ziarul «Galaţii» dia localitate. «Un nor negru şi gros apăru asupra oraşului Marţi noaptea şi se opri d’asupra tîrgulul nod şi împrejurimi. Era tocmai pe la miezul nopţii. De o dată norul se rupBe şi o ploaie de gin-daci mari cu htlitrele negre şi tari căzu asupra oraşului. «Glndacil erad fn mulţime atlt de mare, că toţi oamenii, cari din cauza căldurilor, dormiad pe afaiă, ad trebuit să se refugieze prin casele lor. «Ploaia de gindaeî a durat pînă aproape de ora unu din noapte. Nenorocirea din gara Clmpina. — O groaznică nenorocire a emoţionat vid alaltă-crl după amiazi, întreg personalul căilor fe rate şi pe trecătorii din gara Cîmpina. Un reseivor mare al societâţel olandeze «Amsterdam», aflător tn gara CîmpiDa, fiind stricat, mal mulţi lucrători ad intrat înăuntru pentru a aşeza schelele şi a se apuca de lucru. Pe două blrne groase era aşezat un pod pe care lucrătorii Albert de Bur, I. Hegers şi Gustav Nisfen erad ocupaţi cu aşezarea schelelor. •7o« j , uuo ulu uirueie pe care era aşe-Be rupe şi întreaga lemnărie cu lu-fnnH°ni unelte de lucru sunt precipitaţi In Irenf flTeîerv°riuluI- A'bert de Bur a căzut dm,I raniMP,?' a răm89 m,,rt p® loc- Lel-l’alţl simţire s 1 moarte' ^ ridicaţi in ne- “iSE?sssr***din chetui°d?p!ahovafa8ldChSao §i P,8'" a se dovedi asupra cui cade pen ru tei neuorocirl. *de rasPunderea aces- Tnoeudlu. — Din Tuleea ni • • Marţ. noapte un incendia puternic’*1 distrus cî desăvirşire prăvălia comerciantului M Brăi-leanu, din comuna Copuzu, acel judeţ. Pagubele sunt însemnate. v* Pînă acum cauzele Rcendiulul nu se cunosc. Autorităţile cercetează. Tr&znlţf.—In timpul unei furtuni puternice care a blntuit zilele trecute Dobrogea, trăznetul a căzut asupra locuinţei muncitorului Gheorghe Simion, din comuna Sarai, judeţul Constanţa, 1 Atlt Simion cit şi soţia sa Ana, cari se aflad In casă, ad fost ucişi pe loc, iar casa prefăcută in cenuşe. ŞTIRI ECONOMICE Veniturile C. F. R., de la 1 Ianuarie a‘ c’’ s aa urcat la suma dC 1 rePrezenHud o creştere de 4.319.824 lei, asupra perioadei corespunzătoare a anului trecut. Cea mal mare parte din această sumă —3 986.742 lei,—ad dat-o măifurilede mică iuţeală. CHESTIUNEA ZILEI Procesul Zola Demonslraţianl.— Scandaluri. Se ştie din depeşl că şedinţa Curţii cu juraţi de la Versailleă In care a fost osîndit Zola, a fost turburată de demonstraţiunl zgomotoase, de tndată ce avocatul lui Zola a declarat că clientul săd se retrage din instanţă. Iată amănuntele pe cari le găsim In Neue freie Presse, In această privinţă: îndată după întreruperea dezbaterilor, sala şedinţelor devine teatrul unor scene zgomotoase. Paul Deroulede, care luase loc In galerie, dă semnalul demonstraţiunil, Din galerie se strigă In sală: «Zola se pune In afară de Franţa!» (Aplause zgomotoase,protestări, tumult). Procurorul general strigă către demonstranţi : — Respectaţi justiţia! Se aude un glas din mulţime, la adresa Iul Deroulede: «Ia daţi afară pe guralivul ăla !» Deroulede se apleacă peste rampa galeriei, şi Întreabă: — Cine a spus vorbele astea ? Un om înalt, îmbrăcat In negru, se ridiei şi răspunde : — Ed. Omul e Gustav Adolf Hubbard, fost deputat. Deroulede se apleacă şi mal mult, şi strigă: — Mişeiule! I se răspunde: — Mizerabile! * In tumult se aud diferite înjurături Ia adresa lui Hubbard. Unii strigă: «Eşll plătit !» Alţii: «Trăiască Republica!» Preşedintele Curţii, d. Perivier, reintră In sală şi spune: — O să evacuez tribunele. Am auzit zgomotul ă-ta plnă în camera de chibzuire. Procurorul general ordonă soldaţilor de gardă să aducă la bară pe orl-cine va turbura dezbaterile. Se face linişte şi se rosleşte sentinţa. Zola şi avocatul săd Labori ad eşit prin grădină, In trăsură închisă. Poliţia eurăţase locul din faţa Curţel; dar In stradele luve-cinate se adunase lume care aştepta pe Zola. Poliţişll călări, 12 la număr, înconju-rad trăsura; totuşi mulţimea a încercat s’o a'ace. Atacul a fost respins şi s’ad făcut arestări. In faţa Curţii ad avut loc scene tumultoase. După vorbe groase, schimbate între amicii şi adversarii lui Zola, ad îuceput lo-vituri’e de bastoane. Ctnd a eşit dia sală Casimir P6rier, s’ad auzit strigate de: «Trăiască Zola! Jos cu Cavaignac!» De aci s’a început o bătae straşnică. O FOIŢA ZIARULUI ‘EPOCA* LECONTE DE LISLE CA.IIN — Traducere liberă — (Urmare şi fine) Vlăstar! de îngeri, rasă semeaţă, voi, mîndrie A lui Cain, în cari e sînge de-al med, voi, Copil din Seth, mulţime supusă la nevoi, Să m’auziţl cu toţii, Giganţi! Şi tu, pustie 1 Ascultă şi tu Noapte a vremilor de-apol. Elohim I O, Eiohim! Ascultă o profeţie A Iul Cain: văz alaiul, cumplit de ’ngrozitor, Al vremilor apuse pe globul trecător, Şi ’n cer; pe amindouă le mii cu-a ta urgie Năpraznică, ce fierbe acum în jurul lor. Sătul de visu-ţl searbăd, ai să doreşti tn van, Ca primitivul haos de ape să’l cufunde, Dar el, rizînd tn toată căinţa ce’ţl pătrunde In suflet, cum eşit-a la ţărm Leviathan, Se va ivi şi dinsul din negura de unde. Dar n’are să mal fie gigant, fire vitează, Răzvrătitor de-apururî, victorios, ci laş, Şi tiritor, slugarnic, nemernic şi pizmaş, Un trup de ghiaţă’ncare nimic nu mai vibrează, Va furnica iar omul sub cerul uriaş. Avind în sin noroiul Potopului, afară De ură şi de frică, el va uita de toate; In negura de veacuri, nenumărate gloate S’or prăvăli ’n robie şi 'n umilire-amară, De umbra-ţl ne ’mpăcată, Înfricoşat legate. Tu, Doamne, al puterii şl-al vinturilor, care Goneşti năbuşitoare nisipuri in pustie j Pe care te desfată oftatul de-agonie, O, Doamne, ce ’nveţl muma sleită, care n’are Un bob de hrană, pruncul de foame să-şi sftşie; O,Ddmne, searbăd, Dâmne,gelos, ce’ţl ascunzi faţa Care-al minţit cînd zis-al că fapta Ţl-este bună. Suflarea mea-’I va spune ursita lui nebună, Şi-atuncI trezit din noapte-I, pricepător de viaţă. Clnd tu’I vel zice: «Adoră!» El «Nu!» are să’ţl spună. Din ceas in ceas, Eldhiml puterilc-I trezite, Vor creşte lărgind strlnsul imbrăţişerel tale, Şi cînd va sdrobi jugul, ca stavilă din cale, In spaţiu vor fi toate de sine-şl stăplnite, Si vorba ta s’o perde in vînt şi ’n a ta jale. Spre-a nimici o lume ce te tâgâdueşte, Vel face să se verse la stnge val de marc. Vel face iscodire de chinuiri amare, Şi vel deschide-alături de rugul ce trozneşte, Grozavul Iad, cu gura-I de flăcări arzătoare. Dar popii tăi, clnd, fiare hulpave, Îmbuibate Cu carne omenească şi de turbare pline, Vor cere răsplătirea prinoaselor divine, Voia învia din ţărna Prea-drepţilor, 1-oiă bate In faţă cu dispreţul ce clocoteşte ’n mine. Voiil rechema la viaţă cetăţile ’nnecate; De sub nisip voia scoate o ’ntreagă stinsă lume ; In albia-I firească voia stringe apa ’n spume : Şi pruncil-atitor neamuri de mine răzbunate, Din leagăn vor surîde, cind nu ţi-or şti de nume. Voiâ dârima din ’naltud a cerului tărie, Şl dincolo de bolta ce stă să ne strivească Şi peste care umblă făptura-ţl duşmănească, Voia pune omenirea în slava cea mal vie, Şl cine-o să te cheme, n’o să te mal găsească. Şi-aceea ’ml va fi ziua! Şi-atuucl din Stea tn stea, Edenul, fericitul, atlt de mult dorit, Va revedea pe Abel de sinu-ml sprijinit. Şi tu, in giulgiul morţii şi sub uitarea grea, T’el stinge ’n nerodirea in care-ai şi trăit.— Răzbunătorul ast-fel grăi 1 şi noaptea sumbra, Departe, mal departe, din elmpuri pînă ’n vale, Ecoului puternic tăia ’n tăcere cale, Şi mult s’afundă glasul In haosul de umbră. Apoi prin cerul rece, trecu un vlnt de jale. Thogorma nu mal vede nici fiare urlătoare, Nid călăreţ, nici mindra cetate 1 toate-s stinse In noaptea lor. Tăcerea în taină Îşi Întinse, Aripile-amîndouă de pace dătătoare. Apoi, fără de veste, Tăria aprinse. www.dacoromamca.ro Si stavila se rupse de grele cataracte, Povara din înaltu-I căzu; coperămlntul Acestei lumi se sparge; gemea în haos vlntul Si tremur era in toate, cind trimbemari, compacte, De ploae furtunoasă acoperi pămîntul. Apoi, pe nesimţite, răsare ’ncet din toate Un freamăt vag, ce ’n taină tot spaţiul cuprinse Si vuetul cel mare, treptat, In el se stinse, Iar marea, cea cu plete de valuri înspumate, Urlind, peste uscaturi talazul şi T întinse. Venea sporind din clipă în clipă, şi vultoarea Dc valuri ’nalte munţii bătea cu ’nverşunare; Iar clnd, de-atita zbucium şl-atita frămintare, Talazuri uriaşe spre nori despică zarea, Păread imenşi balauri cerîiid la cer intrare. Venea cuprinzlnd numai cu o singură ’ncreţire De undă, şes şi vale, pustia, o ’ntreagă parte A lumel şl oraşe şi fiarele mal moarte De Spaimă, şi din toate un urlet de ’ngrozire, In ceaţa spintecată de trăznet, se împarte. Tăind văzduhul, vinăt de piclâ, in spirală, Prlbege pasări, pline de spaimă, clănţănind Din cioc, pline dc ploae şl ’nfricoşat privind La munţii ce s’afundă In rtiarea mormîntală, MereQ se ’nalţă, valul urmlndu-le vuind. Iar nişte Duhuri triste, prin aer rătăcite, Ca martori muţi al lumel etern Inmormîntale, Mal aşteptaQ să vară cum s’or Împlini toate, Şl cum peste pustiul de ape neclintite, Uitarea cea de*apururi tăcută va străbate. Iar soarele, asemeni cu’n ochia fără lumină, Care ar privi întinsul pustia, dar nu-1 zăreşte, Din sinul mării aburi intunecoşl trezeşte. Cînd moartea stringe ’n toată puterea el deplină Şi ’n giulgiu-I universul întreg îl invăleşte; Cind cel mal innalt din piscuri, din spuma el băuse, Thogorma, proorocul, ce’n spaimă înlemnise, Văzu pe cel ce-o clipă măcar nu şovăise Din ura lui cumplită, pe Cain, cum se duse, Spre Arca uriaşă ce ’n zare se ivise. Şi omul se deşteaptă din somnul lui profetic Alăturea de Khobar, din care ’şl potolise Ufljieam nevrednic setea; şi-aceste au fost scrise, Pe-o piele de Onagră, in graiul vechia haldeic. De Prooroc, clnd viaţa Assurul i*o robise. Al. Auteinlreanu. tîrgul cerealelor Brăila, 9 Iulie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila Felul Ilect Vag. Gr. cal. in Kilog do Hectc Preţul beet Porumb 16000 77 400 (> 05 » 7 000 76 500 6 20 Oiz 700 59 500 4 40 Secară 910 02 4 50 Grafi 1540 77 100 11 20 » 750 75 11 25 Şlep. » Aug. Magaz. Şlep. Magaz. Apă (lEKGAIiE SOSITE Uscat Grîfi Ilectol-------I Grîfi lleetol - Porumb » 7000! Porumb . 1000 Cotaţiimile Americă (Nerv-York) .9 Iulie 1808 Obser. GRÂU Asia-zl Ieri Astăzi Eil 823/» 8 i'jt 37- 37— 735/n 72i/< 38- 38— 73 >/« 72 '/„ — — PORUMB Iulie Septembrie Decembrie OBSERVAŢIUNI Piaţa, lntr’o complectă iuactivitate, din cauza lipsei de mărfuri. Revenind timpul frumos, lu curind ’şl vor face apariţia grt-nele noul, cari se vor plăti Intre 12 — 13 lei Rect. Porumburile comune sunt mal căutale, cu o buDă tendinţă, cele roşii ne-gl'jale. Navlul şlepurilor est ferm ; al vapoarelor In mare urcare. mulţime de oameni zăceaii pe pămînt. A trebuit să iutervie garda republicană şi să cureţe piaţa. Peste cite-va miuute, neorîuduielile încep iar, în stradele învecinate. Liniştea s’a restabilit cu greii. Lui Derou'ede i s’afi făcut manifesfaţiunl zgomotoase. Curierul Băilor Slănic (.Hohlora) Intre multe pelrecerl cari sunt aci, s’a înfiinţat şi jocul de ruletă ; deja sunt persoane cari att plecat de la băl după ce afi perdut banii lor. De fapt, rulela însăşi nu este, dar fiinţează jocul de căişorl nu ca în alţi ani şi ca în alte locuri, ci pe sistemul ru.'ettl, cu avantagil pentru antreprenor mal mari cliiar de cît la ruleta de Ia Moate-Car'o. Iată sistemul : Sunt 9 căişorl cari aleargă: în dreapta şi în stingă sunt două mese mari pe cari sunt însemnate numerile de la unul pînă la 9, şi pe cari publicul pariază, ier bai.ca plăteşte pentru un lefi 7 (nu 9), la cel care cîştigă, luînd de la toţi celT’alţi. La pereche şi nepereche se joa: ă, insă banca ’şl re-servă No. 5. | Dacă s’ar fi ştiut mal nainte că acest joc va fi tolerat, epitropia ar fi avut amatori cari să efere preţ mult mal mare de cit actualii antreprenori. Notez totuşi că acest joc este oprit de lege. încă ceva. Antreprenorii, ca să silească publicul să nu joace de cît la căişorl safl la bacara — de unde se ia 10 la sută din banc—pentru orl-ce alt joc, preferanţ, pichet, etc., cer 30 de lei peuiru o pereche de cărţi. Dar nu numai alit. Epitropia a pus anul acesta un administrator frances, care face totul numai în favoarea antreprenorului—o societate evreo francesă — şi nimic pentru public. Ast fel lumina electrică se stinge de ia orele 9, cînd începe teatrul, ca lumea să nu se poată plimba prin alee; nu găseşti o bancă de s!at pe allee din faţa casinu'ul ca se fii silit să intri iu casino. Musica chiar, de la orele 8 este dusă la teatru ; aşa că pentru public nu îSmlne nici o distracţie. Persoanele cari staii în vile part’culare sufer ţoale mistriile. Lemne nu se pot cumpără de cît la Epitropip, care nu ţi le trimite de cît după 10 zile, şi cliiar mal tîrzifi, de la ziua cumpărării. Tipic este îfispunsul ce dă administraţia în privinţa apel. Mie personal, autorului a-cestel corespondenţe, cerîndu-I sâ’ml deschidă guia de apă de la poartă, mi s’a răi-pur.s cănu o cbsihifie pentru că la Slănic apa e mal scumpă de cit vinul. Mal sunt multe de zis, dar Îmi orprtsc. Depeşile de azT Serviciul «Agenţiei Rotnîne» Moscova, 8 Iulie.— Priuţul şi Principesa Bulgariei, precum şi Piinţul Boris, ati sosit la amiazl şi aii fost primiţi cu onorurile militare. Salutările Marelui Duce şi ale Marel Ducese Sergiu, ad fost din cele mal cordiale. Prinţii şi Marii Duci s’afi dus apoi la Kremlin, In mijlocul oralelor publicului. Londra, 8 Iulie—Vindecarea Prinţului de Galles face progrese satisfăcătoare. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul * Agenţiei Romlne») DEPEŞILE DE AZI Sil n rit ia la Ala nil la Madrid, 8 Iulie. — O depeşă a coman dantului din Manilla zice că apărarea forturilor externe ale Manillei coutinuă in mod activ; curajul trupelor merită laude. Inamicul a fost bătut in mai multe lupte 8erioase. Comandantul a decis să lupte în contra inamicului pînă la ultima extremitate. Situaţia la Manilla s'a îmbunătăţit. Situaţia In Santiago Santiago, 8 Iulie. — Ieri s’au împărţit 28.000 de chintale de merinde popula ţiu-nei indigene, in fata lui Santiago de Cuba. Săracii s'au aruncat mai întiiu cu impe-tuo8itate asupra debarcaderului, aii deschis lăzile şi au predat merindele pînă s’a putut închide piaţa portului; autoritatea a făcut atunci să se procedeze la distribuire. Diseară se va distribui apă. Miămpunrterea Capitulărei lut Santiago Madrid, 8 Iulie.— O notă oficioasă zi ce ca scrisoarea generalului lorral, a dresată generalului Schafter, poate fi considerată ca aprocrifă, căci el nu putea să scrie că guvernul îl autorizase să capituleze. Ministrul de răsboiu a telegrafiat genera tutui Blanco să lase toată iniţiativa ge navalului Tcrral, căci el nu putea să-i indice altă linie de purtare de urmat, de cit acea fixată de codul militar. Madrid, 8 Iulie.— Ministrul de răsboiu desminte în mod categoric ştirea după care generalul Blanco şi-ar fi dat demisia. Generalul Blanco telegrafiază că el n’a autorisat nici in modjdirect, nici indirect, capitularea lui Santiago, ce s’a semnat fără ştirea sa. Generalul Torral va fi judecat cu toati rigoarea legilor militare. Ilombaretarea Iul Manzanillo Madrid, 8 Iulie.—O depeşă din Havana zice că bombardarea lui Manzanillo a ţinut patru ore. Americanii au asvtrlit 150 de obuze. Canonitrele Cantinella, del Sado şi Parcjo au fost incendiate. Generalul Blanco a felicitat pe apără torii din Manzanillo. Situaţia la JPorlo-Hico Netv-Yorh, 8 Iulie. — Evening Journal anunţă că Dumineca trecută locuitorii spanioli din Mayaguez (Porto-Rico) au atacat pe indigeni pentru că aceştia sim-patisau cu americanii şi aveau de gtnd sd se unească cu armata americană. Scorniri tte pace Paris, 8 Iulie. — După Le Temps, Spania ar fi început negocieri cu americanii pentru a-i sonda asupra condi ţiunilor pădl. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 9 Iulie: Eri Azi T.-Severin • - - - 4m.09 Giurgiu ...... 3m.54 Galaţi 3m.09 ULTIME INFORMATIUNI D. N. Filipescu, neputind mulţum fie-căruia în parte, ne roagă să trans mitem mulţumirile sale tuturor persoa nelor cari i-au trimis depeşi şi scrisori de felicitare. Comuna Iaşi Ziarele din Iaşi continuă a se ocupa ci destrăbălarea ce domneşte, Io finanţele co tnunel Iaşi, de clnd colectiviştii sunt la pu tere. Pentru a da o dovadă de jaful ce se face cu banii contribuabililor ieşeni, cităm clte va passgil din ziarele locale. Opinia scrie : Acum nu mai e ho{ie, ci tîlhărie cu rată. Comuna mai are cinci bol la abatorift boi dintre cei cumpăraţi pentru a ef-teni preţul cărnei. Pentru îngrijirea acestor boi, comuna plăteşte, pe lingă preţul cumpărărei, citi 50 de lei pe zi, anume: 40 lei d lui E-duard Ghica şi 10 lei intendentului de la abatoriu. Şi fiind-că, pentru a prelungi diurnele primăria va mai păstra boii încă 15-2C de zile, contribuabilii vor plăti 1000 de lei pentru supraveghierea a 5 boi. Sistemul acesta de a jefui publicul e mai revoltător de cît sistemul întrebuinţat de Florea. ^ In procedarea banditului era ceva cavalerism, de oare-ce răspundea cu viaţa de Whăriile pe cari le săvîrşia — pe cînd sistemul d luî Gane e şi laş şi necinstit. * * * Din Evenimenlul : Scandalul, ajuns la culme cu diurnei consilierilor comunali, a alarmat, şi ci drept cuvînt, pe toţi Ieşenii. D. Gane merg cu Îndrăzneala pînă acolo, în cit acordi diurne peste diurne, călcînd zilnic legei şi de cît-va timp, nici nu mai cere apro barea ministrului de interne. Cum se petreceau lucrurile sub alte con silii comunale P Un amic al nostru, în această privinfi a putut întîlni pe d. Gh. Ropală, cunos cutul nostru concetăţean şi fost consilia comunal sub V. Pogor. — *La noi - răspunse d. Ropală la în trebarea noastră—era o ruşine o se prim diurne. Iu urma mal multor denunţuri, d. Mibâi-lescu, controlorul judeţului Ilfov, a fost In sârcinat cu o anchetă contra pr rceptoru'u' Culea de la culoarea de Galben. Din cîte se spun, rezultă că, între alte ner< gularităţî, s’afi constatat şi incorecţi tudinl personale, în contra numitului perceptor. Cu această ocaziune, amintim delegatului ministerului ca să ceară perceptorului Cu-tea socoteală şi de modul cum a întrebuinţat cel 500 lei, ce încasează de la casieria judeţului, pe fie-care au, pentru mobilier. După cit ştim, banii nu afi fost întrebuinţaţi la destiuaţiune, de oare-ce percepţia se servă lot de vechiul mobilier, cumpărat de fostul perceptor. Cu banii ce i s’aii dat, în fie-care an, d, Cutea şi-a cumpărat mobilier acasă. Aşteptăm resultatul anchetei şi vom reveni. Din Ctrapeul, Transilvania, se scrie că în zilele de 8 şi 9 Iulie a fost tlrg de ţară în localitate. înainte de tlrg, s’a lăţit printre Maghiarii din Cîinpenî, faima că Romlnil pregătesc revoluţie şi afi să prăpădească pe toţi Ungurii. Zvonul s[a iscat între femei. Unele d-ne s’aii şi gătit să plece din Cîmpenl într’alte părţi. Altele nil inzistat grozav pe lingă băibaţil lor, fot slujbaşi, să mijloceacă adu- cerea miliţiei, care să le păzească.—Homiy soi qui mal y pense ! Toate organele administrative s’aii pus în mişcare. Afi umblat din casă în casă pe la mal mulţi Romînl din Cîmpenl, să găsească firele revoluţiei, ce aii visai. Nimic însă, nici urmă n’ail găsit... fruntaşii romÎDl din împrejurimi, auzind despre spaima ce şi-a fi făcut o ungurii, aii intervenit Ia autorităţi ca să ceară explicaţii, voind să afle ce bănuell criminale afi. N’aii putut afla nimic. Autorităţile aii luat dispoziţii în secret. Pe ziua de tlrg, 30 de geandarml s’atl concentrat în Clm-penl, dar fireşte fără nici un rost. N’a avut nici unul nimic de lucru. Tîrgul a decurs şi a trecut în linişte, iar ungurii aii rămas cu frica. După cum am anunţat, plecarea M. Sale Regelui şi a Principelui Ferdinand la Petersburg a fost fixată Luni, la 13 Iulie. Trenul regal va pleca la 8 ore dimineaţa din gara Sinaia şi va lua itinera-riul IţcaniLemberg Varşovia. Reîntoarcerea Suveranilor se va face prin Ungheni. Diu trei epiiropl, ce are casa spitalelor S-tulul Spiridon din Iaşi, doi se află în afaceri personale In capitală, iar al 3-a e bolnav In spitalul Colţea. Directorul epitropiel e în congediil la băile Slănic. Suntem curioşi să ştim, cu cine a rămas Epitropia. In urma ordinelor severe date de ministerul de finanţe, pentru încasarea amenzilor şi a taxelor de procese timbre, administraţiile financiare judeţene au început o adevărată goană în contra ţăranilor. Bieţii oameni sunt urmăriţi cu cea mai mare asprime. Nici-o amînare nu este admisă. La cea mai mică întîrziere, avutul ţărănesc este scos în vînzare şi vîndut pentru preţuri ridicole. Pentru a cita un exemplu, vom spune că administraţia fnmsiară a judeţului Suceava a pus în urmărire 238 de ţărani, cari datorase Statului suma de 19648 lei, provenită din amenzi şi taxe de timbre. Aceste ordine barbare au provocat o vie agitaţiune printre ţăranii, reduşi la sapă de lemn, din cauza axacuţiunilor barbare, a cărora victimă sunt. Ziarele de peste munţi aduc ştirea, că împăratul Franz Ic sef a sancţionat legea pentru întregirea salariilor preoţilor confesiunilor necatolice. Această lege este o nouă lovitură adusă clerului ortodox. Sub pretextul de întregirea lefilor preoţeşti, din casa Sfatului, guvernul maghiar impune o serie de con-diţiunl vexatorii clerului ortodox şi protestant. Sancţionarea a produs o vie agitaţie între Romînil din Ardeal. Tribuna, anunţtnd ştirea, s.rie : «Ast-fel dară, s’a încheiat şi această campanie, cu triumful guvernului, constituind o nouă lovitură asupra bise-ricei romînt gr.-or. Architreii noştri s’au luptat îndeşert. Glasul lor a răsunat in pustiii. Întrebarea e : — Quid nune ?» Telegraful Romîn, organul mitropolitului Miron Romanul, se arată de asemenea foarte îngrijit de noua lege şi cere clerului romîn să ia măsuri. Doamnele romlue din Bucovina aii luat iniţiativa de a îmbrăca mal multe păpuşi, ta costume ţărăneşti din partea locului, pentru a Ie trimite la Neuwied, în exposiţia organizată de M. Sa Regina Elisabeta. Ministerul de războia a obţinut un nofl credit de 20.000 lei, pentru continuarea triaugulăreî, pe frontiera ungaro-romînă. Iată numele tinerilor soldaţi bacalaureaţi, cari afi reuşit Ia examenul de sub locotenent în arma cavaleriei: D-nil Rîmniceanu, Băicoianu, Oromolo, V. Mironescu, Ivanov, Lazaride, Mârculeseu, Theodoru, Irimescu, Ursulescu, Manea, Can-tacuzino, Robcscu, Şerbănescu, Mateescu, Isvoreanu, Lecca, Ieremia, loanid, Voicu-leăcu, Voines u, Alimănescu şi Boscu. D. Al. M. Alimănescu şi-a trecut cu succes examenul de licenţă în drept. Subiecţi i tezei: Pioba testimonială. Din Fălticeni, ni se anunţă că febra tifoidă şl-a făcut apariţiuuea în acel oraş, fă-clnd numeroase victime, In populaţiunea săracă. Aducem aceasta la cunoştinţa serviciului sanitar. Am publicat zilele trecute, că d. C. Zam firesm. doctor în medicină, fiul primarului din C. Lung, ar fi dobludit de la ministerul instrucţiei o bursă pentru studii medicale la Paris. D. Zamfirescu, primarul din C. Lung, s’a preziutat azi [la redacţia noastră şi ne-a afirmat că fiul d-sale nu a avut şi nu are nici o bursă, ci este stabilit ca medic la C. Lung, Ştiri judiciare Corpul portăreilor a luminat erl administraţiei Domeniilor Coroanei o somaţiune din partea d-lul Vasile Ţenov prin care acesta se plînge In potriva mal multor nedreptăţi ce i s’ar fi făcut cu rearendarea domeniului Mălin, din judeţul Suceava. lu curind se va isca un proces foarte important intre d. Vas le Ţenov şi administraţia Domeniilor Coroanei. Vtrgll Arion ADVOCAT No. 21, Str. Dionisie, No. 21 Pentru serviciu uuuî biurou în Capitală se cere un tânăr absolvent al şeoaleî de eo-merciu şi un buu contabil, de origină romîn, francez, sau german. A se adresa la administraţia a-cestni ziar. DIM1TRIE ENESCU Restaurant şsi Grădină CU BUCĂTĂRIE ALEASA JBncnretşli, Sli-gtltt Sfii,/" tonică Mersul Trenurilor Placarea din gara de Nord | Sosirea Tn Gir* de Nord Numele Staţiunilor Dim. Numele staţiunilor Dlm. Poei6sa*C.*Lung • • • C>o Galaţl-Ploeşt! .... 5«» Olulnlţa- Sallgpy • • • 6“ O tinopol-Constanţa • 605 700 >) Budapesta-Titu • 5“ Ploeştl-Iaşl . . . . • 710 Lemherg-PIoeştI • • • 6“ Titn-Smîrda . . • . . 75° Ungheni PloeţU . . . 7» i) PIoeţtl-Braşov. • • « 7« IPU'icasa-O.-Lurg • • IO»» Comaua-Smirda • • • gio ?Călăraşî-3lobozla • • Îl»*8 PloeştT-Viena .... 9>o .Smîrda Oomana • • * IO48 Piteşît-Londra • • • • lin .-) jTeoucî-Ploeştl .... 10« 8 Ploeţtl-Galaţl • • • • li« ţO-tinopol Constanţa • HO* Budapeatu.Ploeş I • * 11*0 Plf eştl-Braşov • • • 3“ Parls-Plteţtl H40 Ciuln.ţa-OonHtanţa . • 3« sear a Cor Btauţa-C-tlnopol • 441 ») Braşov-Ploeştî .... 1*2W Olulniţa-slobohia • ■ 510 Constanţt.-Ciulniţa • • 12» Ploeştl-Budapvsta • • 540 Londra-Piteşti. • • • 4« ») Piteşti-Pâri* Galaţl-Ploeatl .... 500 Ooman.-GlurKiu. • • (J00 Vîrciorova-Tlta • • • 744 PloeşH-GaUţl .... C*o Smîrda-Comana • • • 7«o Ploeştl Ungheni • • • 9»« Vieua-rioeştl .... 910 Ploestl-Lemberg. • • 10i« Constanţa Ciulniţa • • 9» Ploeştl Galaţi • • • . 11*0 Iaşl-Ploeştl ..... 1010 Constanţa C tlnopol • 705 4) Parla-Titu t» *) Titu-Budapefata • • • 11*0 C.-Lung-Titu. «... 10*» *) Acest tren oiromlS numai >) Acest tren ciroulă numai Miercurea. Miercurea. *) Acest tren olrculi numai 8) Aoest tren nu circulă de Duminica. cît Duminica. 8) Acest tren nu circulă de 8) Acest tren nu ciroulă de oit Joia. •ît Joia. 4) Acest tren nu circulă de 4) Acest tren nu circulă de cit Duminica. ■ ît Duminica. NUMAI LEI 250 o jumătate garnitură MORILE TAPISATE cu covoraşe şi pluş de mStaso înainte tic a cumpăra vieiilati Ala g anina utr. Iloamnei No. 27. SE VINDE ŞI ÎN BATE MINISTERUL A gr icul tur ei, Corner ciulul, Industriei şi Domeniilor OŞTIINŢABE Se aduce la cunoştinţa domnilor membri al comisiunel centrale consultative, instituită în virtutea Regulamentului pentru participarea Romanei la Expoziţiunea Universală de la Paris, că prima întrunire a acestei comisiuul, s’a fixat pentru ziua de 13 Iulie a. c. orele 2 p. m. în sala Senatului. Domnii membrii, cari n’ar fi primit la timp invitaţiunile personale ce li s’aQ expediat, sunt rugaţi a considera aceasta ca invitaţiune. Ministru, A. Stolojan. No. 99 Bucureşti 6 Iulie 1898. BANI CU ÎMPRUMUT S.OOO.tlt#© ijfi, de dat cu împrumut pe timp de 5 ani de zile, chiar pe simplă iscălitură de mînă. Persoanele onorabile se pot adresa în scris D-nului IOHM WALTERN, 120 Whitfield-Street-London W. Dr. MENDELS0HN Băile Bălţăteştî ljB&lIe minerale calde cloro-so-dice, Indurate şi broniiirale, analoage cu apele: Kreutzuaeh, Ham.’.urg, Ichl, Rcizhen-hali, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilitfiţel generale, precum şi în toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudoinetrite, salbingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 iMvornl Cnza-Vodit.—«Isvorul Cuza-Vodă», api de băut, foarte bogat «In sulfat de sodiă» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativă de bălţăleştl>, este foarte folositor in toate boalele de stornah şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto-mahculuf, ulcer precum şi contra cancerului stomakal, constipaţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenica, hydropil siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa sa Ci sarea de BăltăţeştI. 3) Stabilimentul de Inlialaţie şl Pnl-verlaaţie minerală —Noul stabiliment de Inkauiaţie cu brad, teirbeuliua, goiacol creozot rucaliptol sail orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Rtichenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, glt şi mal cu seamă in bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal «:gur mijloc de a introduce săruri în organism. Stabiliment de Ifydroteraple cn duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, inasage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate tntr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordiue cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesouul începe de la 1 Iuuie st. v. pînă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunt ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: Mtoctorul Stainatin Bucureşti, str. Romulus, 26 Pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BăltăţeştI, judeţul Neamţ. Mobila Tapisata Garnitură Mobile tapisate cu covoare, pluş de mătase compus de o canapea, 3 toteinri, 4 scaune se vinde cu LEI 300 ' Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GLUK.MAN Direcţiunea Stabilimentului „BAIA GUI VITA" situat tn Calea Griviţel * în faţa Bisericii Sfinţii Voivozi Are onoare a anunţa pe Onor, Public, că A DESCHIS BASINUL şi DUSELE reci pentru sesonul de Vară 0 baie de basin cn duşe recî . . 65 bani Abonament pentru 10 băl ... 5 lei Abonament pentru nna sută băl . 40 leî Basinul pentru doamne esfe deschis în toate silele de lucru de la orele 8 jumătate pînă ________la 11 jumătate dimineaţa. Cu această ocasiune aducem ia cunoştinţa Onor. Public că basiaul de Vară pentru băl şi duşe reci este unieul în Capitală fiind construcţie noul, în ce priveşte instalaţiunda, confortul şi mărimea sa avînd 80 cabine. In acest basin sa poate lua băl la aer liber atit ziua ett şi seara la lumina electrică, iar după trebuinţe este acoperit cu perdele mobile de pînză impermeabilă pentru a apăra pe Onor. vizitatori de razele solare cum şi de ploaie. In aeelaş timp se recomandă Onor. Publie că Direcţiunea a făcut toate sacrificiile iasta-lînd iu localul basmului un sistem complect de duse care se alimentează numai cu apă rece de puţ pompată cu presiune puternică. Băile sunt deschise în toate zile e de la oreîeT 5 dimineaţa, pînă seara cît de tîrzifi la _____________lumina electrică. Direcţiunea roagă pe Onor. Public a viziia stabilimentul «Baia Grivita» în ce priveşte băile de abur şi de putină cl. I şi II atit pentru Dame cit şi pentru Bărbaţi şi se va convinge de confortul, Igiena şi moderaţiuuea preţurilor. D1KECT1UNEA. Special pentru boale de Femei si de Copii Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare ai prin Calea Victoriei «8 s’a instalat pe timpul Verel la CÂMPULUNG „ C'onHulfaţinni tlimineala ** — io tn SlaOitimentul ilăilor*ttaitu-Nre-fjru, ilu“ă amiaxi 2—2 p. m. in ca-etele enale. De Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstituan'ă ANEMIA - DISPEPSIA - DIABETUL patra secole laroru Salnl-Ie/fer la iNtuguen este cel mal universal apreciat de către Doctori |...... CEA MAI BIINa DINTRE ADELE PLIUJATiVE ŞWiiW*’!:!»®; gaa anBMMW—■MWMW I Băii© Minerale $ăraie Monteorii Sfiiciunea se elecchitfe fa 15 Iunie ’T°"ŢÎ!1.?.ri. n. ► <1°° z. ► 7»s t. ► 7» z. 8 8*> z. CONSTR UCŢIUN1 / / pentru / A. / CA J O URl/&y\ şi ori ce lucrare de piatră se găseşte gata şi /Granit se executăm“8AV7jSyenii rele atelier de /ţm* / , sculptură din /<&/ , abrad°l Calia 7^/ Porfir Griviţet / T®/ jflat'Mora soseşte 8M n. »> 7“ n. pleaol 616 n. Z*>mun (Sejalin^ Belgrad • • • Panoiova • • Hemendria • * Kabin • • • • Dabroviţa • • In fie-care sont Ut SourMt VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL . . 8 £ pleacă Daminică soseşte V 12,0z pleacă ii13 z Sâmbătă Grădişte • • • Moldova-Veohe Drenoova • • Sviniţa» • • • Mllanovaţ • • * Bepreientftuţ» Generali a eaul rne ixiwxh tkmx 4- t „. nerm FABRICA de ŞINE pintru Cil FERATE fi MINE pleacă soseşte pleacă soseşte ple-acă soseşte pleacă soseşte pleacă Exlgar U nom sur la tapaula at 1'atlQuaHa. Vineri In fle-eare Mercurl, Vineri Turnu Severin Lit uulat vtrttablas Pittlllts <1 Vlriry »ot at PÂSTILLE Y1CHY-ETAT fabriqudes avec lea sola naturela extraiLs dea Eaux da VUbj-Etat. Comprimds de Vichy IU ub lltcr.lt VlOHY-ăTAT f**r jr*e*r«r 1‘m arU(el«n« <• VIOHY QAZEUSE s A|n1 tUb* M*l« Nt*VnK Mbi A■ m. OAJUMV *df, M Baduevatz Oalafat • Widdin • Lom-Palanca Daminică. Bcohat • • • • Kahova • • • Corabia • • • Nloopoli • • - Turnu-Măgure Zimniţa • • • Bls'.ov • • • • MAŞINE DE BUCATE enumta me în combustibile. Răi lucrate din Zinc de orl-ce dimensiune cu solfd pentru încdlzit apa din Râie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT expoziţia Permanenta «ie lămpi pentru PETROLEU Şi GAZ AERIAN MARCUŞ L1TTMA5N S-sor L WAFPNER Calea Victoriei No. 61 Tln-fi-vls de Episcopie In fle-osre Mercurl soseşte pleacă soseşte pleacă La Typografia EPOCA se afli de yîb-care hîrtie maculatură, ca 50 bani kil Uusoiuo (Rustschnc) pleacă f I0wz. soseşte ^ iK n. pleacă lw n. *• l00 n. > IO10 n. » B*° z. »• 200 z. Giurgiu • • • Tutrakan • • Olteniţa • • • Siliitrla • • • Cernavoda* • Hâ-şova • • • Gura-ialomJţel Sâmbătă. Sâmbktă In fle-oara Luni, Mercur! MIRON VELESCU In flo-c»re Marţi J >ul Duminici soseşte pleasă soseşte I-ul mers In sas Îs tl MsrUe stil uofl. *) In e»s uîui apele vor fl mici, clr.'.ulaţta vapoarelor între Zemnn (Bemlln) ţl Galiţl se va fn e prin oomnnlcaţl. întreruptă, adio! prin schimbarea vapoarelor ţl anume: Un vapor va clronla între Zemnn (Semlin) ţl Orţova, ţt oii altul Intre Orţova şi Galaţi, conformlndu se e-xaot ambele vapoare acestui itinerarlu.—Insă dacă apele vor scădea de lot, vapoarele olroulă uuuial i itre Zemnn—Moldova-Veohe ţl Intra T.-Severln ţi Galaţi. De alt fel Ia privinţa asAsta sc vor cApăta luformaţionl corecte la toate staţluutle ţl prin publleaţîl. Brii la Magme Agricole gi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCICalea Moşilor, 100 Case «le Itani Englezeşti din renumita fabricii WHITFIELD cu Uşi de oţel — îucuetorl patentate — pereţi dubli Înlesniri dc plată CA TAtoAOE CRA TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA DE MAN1LLA nmuTr HQ/iAf*AtVl OtlIAQ f»A___ Vineri T nanone a- l) Orele din ooloana stinsa sunt Indioate I Ubllul alu . în dreptul Se-eărel staţiuni să se oltosseă — de sus în Jos ; lax cele din ooloana dreapta, _ ____ _____,_r________*_ . CT ceas înainte da oal al Europei medie. ' " ’ ore seara pînă la 6W dimineaţa, sunt însemnate prin .• J' "" e-i— .eman şl Orşova vor oo- ue #u# m job ; i»r ceieom coloana dreapta, 2) Pentru linia Turnu-Severiu—Galaţi, vapoarele vor pleoa după orologiul Oat ibnropean, care este ou un ceas înainte de cel al Europei medie. d) Orele de noapte începîud do la Oto ylui 5- dixaiu litera «n» urmată imediat după ţifra minutelor. 4) Vapoarele între muntoa in serviciul amestecat. liudapesla, în Martie 189§. DIRECŢIUNEA GENERALA www.dacoromamca.ro Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3. — Bucureşti