SERIA H.~ANUL IV, No. 809. tla a treia JOUI, 9 IULIE 1898 NUMĂRULUI0 BANI a no\A miTM j? încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an în ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 » > * 25 »J trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ! REDACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 TELEFON NUMĂRUL 10 BANI IVIVd URMLMS AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III..2.— lei » > » » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECHIU 30 BANI A tUtlMSTHA Ti A No. 3. - STRADA CLEMENŢE! — No. 3 PRESA $1 CALATORIA Li PETERSBIIRG COLECTIVIŞTII SI MESAJELE Prin mesajul Tronului cu care s’a deschis sesiunea 07—98 a Corpurilor legiuitoare, guvernul anunţă următorul program de lucrări: Legea învăţămîntulul secundar şi superior. Legi financiare pentru asigurarea echilibrului bugetar. Legea drumurilor. Magaziile cu silo-surl la gări. Legea apelor. Legea organizărel personalului de la căile ferate. Legea înaintărel în armată. Legea recrutărel. Legea reorgani-zărel marinei. Modificarea legel de organizare a magistraturel, pentru întinderea inamovihilităţel. Crearea Consiliului de Stat. Trecerea ad-ministraţiunil penitenciarelor de la ministerul de interne la ministeru de justiţie. Modificarea legii consiliilor judeţene. Modificarea legii sanitare. Rorganizarea direcţiunii statistice. Reorganizarea ministerului domeniilor. Uscarea deltei Dunărei. Modificarea legel vînzăril bunurilor. Frumoase şi ademenitoare fâgă-duell, mal ales după doul ani absolut sterpi. Ce s’a ales însă din toate fă-găduelile astea făcute de guvern, sub chezăşia cuvîntulul regal ? S’a făcut legea învăţămîntulul, luîndu-se părţile cele mal însemnate din proiectul alcătuit de guvernul conservator. Dar reforma aceasta, fără îndoială importantă, nu se va aplica la toamnă, ci, dacă o vrea Dumnezeu, ia toamna anului viitor; împrejurare care ne arată ce mult preţ pune partidul liberal pe reforma învăţămîntulul. Dintre legile financiare pentru asigurarea echilibrului bugetar, s’a* votat taxa pe zahăr şi s’a făcut conversiunea unei părţi din datoria publică. Dar amîndouă aceste măsuri sunt neîndestulătoare, dovadă deficitul pe care îl avem şi-l vom avea. S’a mal votat legea apelor, legea reorganizării marinei şi o modificare neînsemnată a legii sanitare. Dacă considerăm ce s’a realizat din bogatul program de la 15 No-embrie, rezultatul muncel partidului liberal, într’o sesiune de şeaselunl de zile, eridicul. Am avut a face şi de astă dată cu o şmecherie colectivistă. In tot-d’auna, fie în opoziţiune, fie la guvern, colectiviştii înşeală lumea cu făgăduell, ce nu sunt în stare şi nici prin cap nu le trece să le ţină. Cînd sunt în opoziţiune, cel puţin el nu-şl angajază de cît cuvîn-tul lor. La putere însă lucrurile se schimbă. Făgăduelile se fac prin organul Suveranului şi neîndeplinirea promisiunilor se resfrînge nu numai asupra adevăraţilor vinovaţi. Purtarea aceasta e desigur inexplicabilă din partea unor fervenţi dinastici, cum se pretind a fi oamenii cari recunosc de şef al lor pe d. Dimitrie Sturdza. Apucătura nu e însă nouă. Sub regimul lui Ioan Brătianu, mesajele Tronului pentru deschiderea sesiunilor erau tot-d’auna pline de făgăduell ce regulat nu se îndeplineau. Cine nu-şl aduce aminte de proectele pentru reorganizarea magistraturii, pentru clerul mirean, pentru reforma instrucţiunii, etc., etc., vecinie anunţate şi nici odată votate ? Din pricina asta, mesajele Tronului ajunseseră a (i complect des- considerate şi regimul conservator a trebuit să puie deosebită îngrijire pentru ştergerea acestei desconsiderări. Colectiviştii de astă-zl, reluind în toate privinţele firul de la 1888, urmează pilda regimului brătienist. Aşa afl făcut în tas trele sesiunile cîte au avut pînă acum. Şi nu ne îndoim că aşa vor face şi d’aci înainte, dacă rămînerea lor la putere va mal fi posibilă. Vor promite la 15 Noembre marea cu sarea şi cerul cu stelele. Vor ţinea parlamentul deschis cît mal multă vreme. Dar la urmă nevoile Statului şi ale societăţii vor rămîne tot nemulţumite, făgăduielile din Mesaj vor rămîne vorbe în vînt. Rezultatele vor fi neapărat a-celeaşl ca sub regimul lui Bră-tiauu. PRESA SI CALATORIA la Petersburg Credem interesant a ilustra cu extracte din ziarele noastre, modul cum presa romînă priveşte mergerea d-lul D. Sturdza la Petersburg. Iată cum se exprimă Costituţio-naiul de la 28 Iunie : «Ce cată acest om la Petersburg? Se duce el pentru a mărturisi contelui Muravief constanţa sa în principii ori pentru a jura o” desăvîrşită preobre-jenie ? Şi ce vor zice bărbaţii cari înconjoară pe Ţarul Niculae II despre seriositatea d-lul Dim. Sturdza, despre partidul liberal romîn, despre oamenii noştril politici şi despre valoarea regatului romîn ? «Un fior rece mă străbate, cind gin-desc cit de ticălos! vom apare în conştiinţa Curţii din Petersburg...» Drapelul, ziar naţional-liberal, vorbind în numărul de la 8 Maiu depre mergerea d-lul Sturdza la Petersburg, zice următoarele : «Un prim-ministru părăsit de o fracţiune însemnată a partidului din care se pretinde că face parte, ţinut la putere numai de milă, atacat cu o deose bită energie şi virulenţă de toate cele-l’alte partide *şi grupări politice, răsturnat odată de la putere prin o mişcare de stradă şi revenit iarăşi prin intrigi şi manopere oculte, ne bucurindu-se de nici o simpatie în partidul săă şi de nici un prestigii! în ţară, compromis deja în ochii diplomaţiei ruseşti prin acte de absurdă provocare sad de neînţeles servilism, un ast-fel de prim-ministru era omul cel mal puţin desemnat să însoţească pe Rege la Petersburg, într’o ocazie de o importanţă aşa de deosebită». D. Sturdza nu va putea, în asemenea condiţiunl, să puie la cale nimic temeinic, nu va putea rosti nici un euvînt pe care guvernul rusesc să puie vre-o bază. Va fi un simplu compars, in dosul cd-ruia nu va sta nici iar a, nici partidul liberal-naţional. Dreptatea zice: «Nu cum-va Suveranul are de gînd să încerce a face vizita la Petersburg întovărăşit de Dumitru Sturdza ? Şi nu cumva crede că, într’o asemenea îndrăzneaţă aventură, ar resuna urate în drumul pînă la gară? «Acest lucru, peste măsură de uimitor, nu se va întîmpla». Adevărul scrie: «... d. Dimitrie Sturdza va fi nevoit să ceară noul scuze pentru toate cuvintele spuse la adresa împăratului vecin». In fine, ziarul nostru, sub titlul Omul-ruşine la Petersburg, aprecia ast-lel aceasta călătorie: «Nemernicul individ, care a acuzat de trădare partidul conservator, fiind-că n’a făcut cele ce a făcut el în Cestiu-nea Naţională, omul care şi-a bătut joc de ţară şi a nenorocit pe Rominil din Transilvania, prin excitaţiunile sale, merge să represinte Romînia la Peters-)urg». «OrI-ce comentarii! e inutil». Emilio Di»* Moreii. — A fost comandantul încrueişătorulnt cuirasat Cristohal Colon, vasul amiral al flotei spaniole distrusă la Santiago. Este acum prisonierul americanilor. Cristobal Colon a fost cumpărat de Spania, cu puţin înainte de isbucnirea răsboiuluT, de la guvernul italian. PANAMALE UNGUREŞTI «Sodorna» maghiară. Sul denumirea biblică de *Sodoma», ziarele romîneşti de peste munţi înţeleg oraşul modern Budapesta, capitala Ungariei. Tabloul ce’l fac confraţii din Ardeal despre acest oraş este îngrozitor. Siguranţa publică, în capitala Ungariei, este numai o vorbă, Furturile şi asasinatele se petrec, sub nasul poliţiei, care sau le tolerează, sau este incapabilă de a le împe-deca. Numai într’o singură zi, rapoartele poliţiei aii înregistrat 507!) de furturi, ceea ce e colosal pentru un oraş care nu numără mai mult ca 600.000 locuitori. Moralitatea publică e de asemenea o legendă. Cele mai înalte personagii tripo-tează, fără de ruşine, în afacerile cele mai murdare-, deputaţi şi senatori, comiţi şi baroni, descinzînd din ilustre familii, sunt acuzaţi de delapidări ordinare. Epitetul de *Sodoma» este ast-fel pe deplin justificat. Tabloul este complect. Cite-va Panamale Am vorbit, la timp, despre faimoasa panama a Societăţei pentru exploatarea minelor de aur din Transilvania, cu sediul în Budapesta. Fondul nenorociţilor acţionari a fost mîncat şi între defraudatori se numără un deputat, şef de partid,— cîţi va membrii, ai înaltei aristocraţii, primul redactor al lui Egyetertes, etc. Deşi suma delapidată trece peste un milion de florini şi societatea a făcut faliment, totuşi afacerea a fost făcută muşama,—ceea ce arată că muşamaua colectivistă, din ţară de la noi, e o importaţie ungurească. Dar nu e numai atît. In vremea pe cînd parchetul din Pesta făcea un simulacru de instrucţie, în această scandaloasă panama, o alta se descoperea la întreprinderile de căi ferate udeţene, tot atît de scandaloasă. Cea mai clasică din toate rămîne însă escrocheria directorului muzeului de bele-arie din Budapesta, un baron veritabil, care—fiind însărcinat să cumpere tablouri de artă, pentru galeria muzeului—făcea să se execute copii, pe cari le da drept originale, şi încasa diferinţa. Panamaua «lin Arad Această stare de lucruri e generală în Ungaria. In tot regatul, Sf tulul Ştefan, funcţionarii publici se disting prin lipsă de scrupul şi neonestitate. Aradul îşi dispută, în această privinţă, întâietatea cu Budapesta. Tocmai acum se discută, în acest oraş, care a devenit cuibul ocrotitor al şovinismului maghiar, procestd malversaţiunilor de la casierie. Păstrînd proporţiile, delapidările nu se urcă de cît la suma de 100.000 fiorini. La aceasta trebuie însă să mai adăugim şi delapidările de la administraţiunea fondurilor orfaniceştî. Krivăny Idnos, casierul acestei instilu-'iuni, a dispărut din Arad cu suma de 250.000 florini, averea unor nenorociţi orfani,după ce a avut prevederea să’şi asigure familia, trimeţînd-o la băile din Tuşnad. O percheziţie domiciliară la locuinţa pungaşului a descoperit... numeroase fotografii de femei galante, ceea ce poate da o ideie de modul cum acest Idnos va întrebuinţa cei 259000 de floriăî. Gazeta Transilvaniei dă asupra acestei afaceri următoarele omănunte: Casierul Krivăny Idnos, a cerut la începutul lui Iunie un concediu de 6 luni. El spune că va petrece în streinătate, de unde se va întoarce numai prin Septem-bre. ’Şi-a trimis familia la băile din Tuşnad, unde are şi o vilă pompoasă. In 4 l. c. Iosif Purmann, secretar la ministerul de finanţe §i cumnat al lui Krivăny, primi o scrisoare din Hamburg, pe care desfă-cînd-o, află în ea 15,000 fi. §i o notă, în care Krivăny scrie lui Purmann, că cele 15 000 să le trimită familiei sale la Tuşnad. Purmann nu putea înţelege, de ce Krivăny îi trimite lui aceşti bani şi nu direct familiei. Scrisoarea deşteptă bănuiala lui Purmunn şi acesta, în loc de a trimite banii la Tuşnad. s’a dus direct la vice-şpa nul comitatului Arad, a predat acestuia scrisoarea şi banii ce ’i-a trimis Krivăny, exprimîndu’şi în acelaş timp bănuiala, că trebue să fie vre-o înşelăciune la mijloc. Vice-şpanul a făcut numai de-cît arătare fişpanului Fabian, care porni imediat cercetare. S’a ales o contisiune, care să cerceteze starea casei forului pupilar şi toate actele şi documentele referitoare. Curînd şi bine s’a dat de urma colosalei pungăşii. Altă dată şi acum Atît Monitorul Ofiaial cît şi Voinţa Naţională n’aO desminţit pînă azi, de şi a trecut o săptămînă de zile, ştirea dată de le Temps că guvernul turcesc a refuzat să acorde libera trecere prin Bosfor încrucişătorulul nostru Elisabeta. Această tăcere ne îndreptăţeşte a crede, lucru despre care, de alt-fel, noi nu ne-am îndoit un moment, că ştirea ziarului parisian este conformă cu adevărul. Această nouă umilinţă — şi cuvintu este prea blajin, — ne dovedeşte de cită consideraţie se bucură Romîni'a în streinătate, sub patriotica ;'şi priceputa conducere a d-lul Dim. Sturza. Unde sunt vremurile cînd un Alexandru Lahovari dădea ordin modestelor canoniere romine să dea lovituri de tun, la Sulina, vaselor ruseşti? 7 » Antonio Enlate. — Fostul comandant al încrucişătorulul Vizcaya, din Hota spaniolă distrusă la Santiago. DIN STREINĂTATE Transformarea armatei americane Meşteşugul militar era foarte desconsiderat in Statele-Unile ale Americel. Militarismul era privit ca o rugină a Europei. Războiul cu Spania a schimbat părerile Americanilor in această privinţă. Greutăţile pe cari le-a înlîmpinat guvernul Statelor-lfnite ca să creeze din talpă o armată pentru răzb.iiul cu Spania, pare că a deschis ochii atît guvernului cît şi parlamentului american asupra necesităţii unei serioase organizări milităreştl. Deja s’aQ luat uneia măsuri cari arată starea de spirit a cercurilor guvernamentale din Washington. Regimentele de infanterie aQ fost sporite de la două batalioane, la trei, după modelul european. Măsura aceasta sporeşte infanteria americană cu 25 de batalioane, cu un efectiv de 25 ofiţeri superiori, 259 de ofiţeri inferiori şi (>.400 soldaţi. Cavaleria, întărită şi ea, a fost sporită cu 12.000 de oameni împărţiţi în 10 rtgimente. Artileria a crescut pînă la 7 regimente cu 16,500 de oameni. Forţa militară permanentă a Statelor-Unite a ajuns ast-fel, astăzi, la 61.000 oamonl, de la 25.000 cît era acum şase luni. Mal semnificativ încă e întrebuinţarea ce s’a făcut cu forţele miliţiei. Congresul a dat preşedintelui dreptul de a concentra 125.000 de miliţieni pentru doul ani de servieiO. S’aii călcat ast-fel vechile statute, cari opresc cu desâvîrşire întrebuinţarea miliţiei într’un rlzboid exterior. Drumul e deci făcut şi, ca primă derogare la regula veche, chemarea celor 125,000 de miliţieni s’a făcut prin simpla mobilizare a unităţilor de miliţie preexistente. Regimentelor de miliţie ast-fel detaşate, în afară da Statele cari )e-ail format, se substituesc instantaneu regimente de rezervă cari vor juca rolul de depozite faţă de aceste unităţi devenite active. Un alt semn e graba miliţienilor de a se înrola în corpurile din noQ formate. Numărul considerabil al voluntarilor a îngăduit să se facă o selecţie. S’a putut astfel alege dintre soldaţii liberaţi cari cereaiî să se reangajeze, dindu-li-se aproape jumătate din locurile vacante. Ar fi interesant să se determine dupe acum, în ce măsură improvizaţia asta militărească va rezista demobilizării. Va triumfa din nod vechiul spirit anti-militar? Le Temps crede că organizaţia creată subt imboldirea nevoilor_ războiului va răminea In picioare. Statele-Uuile vor intra şi ele în rîudul Statelor militare. Eorelgn. TRIBUNA LITERARA NOTE ISTORICE Despina Doamna Domnule Director, In notiţa publicată în No. 806 al «Epocel», relativă la cererea d-lul Panta Sretchkovitcb, membru al Academiei din Belgrad, in care se biciueşte, cu drept cuvint, «ignoranţa crasă asupra monumentelor istorice din Rorainia», văd repetîndu-se o greşală istorică privitoare la filiaţiunea Despinel Doamna, soţia lui Nea-goie Basarab, greşală care îşi are singura scuză, că e făcută după Dionisie Fotino, Emile Picot şi alţi istoriografi vechi şi noi. Spre a pune odată capăt confuziunel ce se face cu privire la Despina Doamna, vă rog, domnule Director, să bine-voiţl a da loc în coloanele ziarului d-voastră, următorului articol. Primiţi, etc. Svilokossitch. Dionisie Fotino in istoria Daciei şi d. Emil Picot în studiul săil Genealogie de la familie Brankovic (publ. în Columna lui Traian (uoua serie) anul IV p. 64 82) precum şi în Les Serbes de Hongrie, iar după dînşil d. Bonifaeiu Floreseu in studiul său despre familia Brancovicî-Brancovau (v. voi. II din domnia lui Bibescu-Vodă, apendice), fac aceeaşi greşală susţiulud că soţia Iul Neagoie Basarab, fondatorul monastirel Curtea de Argeş, Despina Doamna, ar ti fost Militza, fiica lui Lazăr BrancovicI, fiul Iul George, nepotul lulWuk şi strănepotul lui Branco, sevaslocratorul Ohridel, din familia sîrbească a Brancovicilor. Această filiaţiune Insă a Despinel este falşă şi iată pentru ce : Lazăr BrancovicI, pretinsul tată al Despinel, a domnit ca despot al Serbiei, după moartea tatălui săQ GiuragI (George), de la 1457 pînă la 20 Ianuarie 1458 după unii, după alţii 1459, cînd a murit. In anul 1446 se însurase cu Elena, fiica lui Toma Paleologul. Din cronicele slrbeştl se vede că Lazăr a avut numai două fete: pe Elena, măritată după Ştefan TomaşevicI, regele Bosniei şi pe Irina, măritată după Ioan Scan-derberg de Croia, ducele Albaniei. Cum vedem de o a treia fată Militza, nici vorbă nu e. Totuşi presupunînd că s’a omis îulîrnplă-tor în cronice de a fi trecută şi Militza, deşi e cam grea de admis aşa cava, să vedem dacă această Militza putea fi aceeaşi cu Despina, soţia Iul Neagoe Basarab. Lazăr murind cum am văzut mal sus, în 1458 safi 1459, a treia fiică, presupunînd că s’a născut chiar după moartea tatălui sâfl, a trebuit să se nască,—luînd ca dată bună pe cea mal depărtată, adică 1459—cel mal tîrzia în 1459. Deci fie stabilit anul naştere! Militzel, 1459. Se ştie că Neagoe, care a domnit între 1512 şi 1522, s'a căsătorit după anul 1500. Fie însă anul căsătoriei 1500. Rezultă de aci că Militza — alias Despiua — să fi avut la măritiş 42 ani! Cam bătrîuâ mireasă pentru acele timpuri, clnd se ştie că se măritau fetele de pe la 12 ani. Dar să vedem mal departe. Neagoe a avut, ne spun cronicele, mal mulţi copii, vr’o şase, între cari pe Tudo-sie, care, la moartea tatălui săO — 1522 — avea, tot cronicele o spun, 7 ani, deci a trebuit să se nască în 1515. Din punctul de vedere al fiziologiei, e greu de admis ea o femee măritată iu vlrstă de 42 ani, să fi avut şase copil, avindu-se In vedere că terminul de limită pînă la care o femee poate germina e de 50 aul— foarte rar 52 satt 54—şi întru cît forţa ger-minatoare la femee, e în strînsă legătură cu vîrsta el. Aşa fiind, ştiind că Theodosie s’a născut la 1515, ar rezulta că mamă sa Despina sau Militza, ar fi avut la naşterea Iul Theodosie 57 ani (42+15), fapt, cum am văzut, II-ziologiceşte imposibil, încă ceva. E aproape cert că, portretele Iul Neagoe şi al Despinel, făcute lingă uşa bisericel de la Argeş, aii fost lucrate de un pictor al timpului, după natură. Or în acele portrete, ambii domneşti soţi sunt reprezintaţl ca tineri Neagoie vr’o 40, Despina vr’o 30 aul. E inadmisibil ca îucă pe atunci să ti impins pictorii linguşirea faţă de clienţii lor, ilatludu-I cum fac fotografii în ziua de azi ! Biserica fiind tirnosită în anul 1517, deci In timpul domniei lui Neagoie,— pe dud el se însurase Încă nefiind domn, şi avindu-se în vedere din cele de mal sus, că Miliţa Ia măritiş ar fi avut 42 ani (1500) deci la tăruosirea bisericel 59, e cert că nu putea fi represintată ca o femee tinărft de abia 30 de aul. Acestea credem noi, sunt de ajuus spre a dovedi că soţia lui Neagoie, nu putea li fata lui Lazăr Brancovici. Origina el deci trebue căutată aiurea. (Va urma) RvilwkossUch. www.dacoromanica.ro lAFOISTIATII Colectiviştii aii constituit deja comitetul de acţiune pentru viitoarele alegeri comunale, în coloarea de Verde. Preşedinte a fost ales inevitabilul şi preţiosul Niţă Sterie; vice-preşedinle un inspector de poliţie şi un inspector comunal. Toţi comisarii de secţie din coloare şi comisarii comunali figurează ca membri ai comitetului ; cîţi- va preoţi şi delegaţi de suburbie încă sunt membri. înalta conducere a comitetului o are faimosul Melisianu, domiciliat în aceeaşi culoare. D-nil coloneii N.Constantinescu, Coandă şi Corlă leseu, afi fost desemnaţi de către statul-major general al armatei să reprezinte armata romînă la marile manevre austriace, ce vor avea loc în anul curent, în Banatul Temişoarel. Ministerul domeniilor a fost somat prin portărei ca să respedeze legea minelor. Se ştie că, în urma votărei legei minelor, o societate minieră a fost formată, pentru exploatarea minelor de cărbuni din Dîmboviţa. In acest scop, societatea a făcut sondaje, cheltuind peste 150.000 lei şi aşteaptă, de mai bine de 10 luni, acordarea concesiunei. Scoasă din răbdări, de tărăgănirile ce sufere, societatea a făcut somaţiuni ministerului, cerînd acordarea concesiunei sau, în caz de refuz, despăgubiri pentru chel-tuelile făcute. înlocuirea prefectului de Suceava este un fapt Îndeplinit. In întrevederea ce a avut Ioc erl între d niî ministru de interne şi d. Gh. Softa, cel d’intliO a declarat că, d nul Sturdza crede că interesele partidului cer ca d. Gh. Ghiţescu să se afle, pentru un timp cel puţin, îu capul administraţiei judeţului Suceava. D. Sofia a declarat că nu cedează cu nici un preţ nimănui situaţia. Să vedem cum se vor descurca. D. C. Dumitreseu-IaşI a fost însărcinat de ministrul domeniilor să întocmească un proect de lege pentru reorganizarea şcoa-lelor comerciale şi punerea lor în acord eu legea cea nouă asupra învăţămîntulul secundar şi superior. Pe ziua de erl s’afi făcut următoarele numiri şi permutări în magistratură : D. Al. G. Răşcanu, actual substitut la tribunalul Olt, a fost permutat în aceeaşi calitate la tribunalul Fâlcifl, îu locul d-lul D. Cotadi, demisionat. D. Ion Vlâdescu, licenţiat în drept, fost judecător de pace, a fost numit substitut la tribunalul Olt, in locul d-lul Răşcanu. D. I. Simionescu, ajutor de grefă la trib. Iaşi, secţia I şi d. Beuedict Ticamis, ajutor de grefă la secţia a Il-a a aceluiaşi tribunal, se mută unul în locul celui-l’alt, după cererea lor. Comandantul corpului 3-a de armată, primind ordin de la d. ministru de războiţi, de a şi da părerea asupra sentinţei de reformă a sub-locoteneutulul Panopol, a opiniat pentru casarea sentinţei, de oare-ce se constată că : «Consiliul de anchetă de reformă a călcat legea, ne permiţtnd acuzatului a produce martori ; apoi că lipsesc rapoartele şefilor erarhicl şi în fine că ofiţerul obiect al anchetei nu a fost anunţat, în termenul legal, nici de compunerea consiliului nici de motivul pentru care era tradus înaintea consiliului». Ziarele din Dobrogea aii început o vie campanie pentru revizuirea proprietăţel funciare, în această parte a ţării. Ele cer instituirea unei comisiunl pentru revizuirea titlurilor de proprietate, de oarece numeroase pămînturl se găsesc deţinute în mod ilegal, de străini cari nu aii nici un drept. Se comentează foarte mult, în cercurile dobrogene, faptul că nici un bulgar din Tul-cea şi Babadag nu s’a dus, măcar de curio-sitate, ca să vadă pe Piinţul Ferdinand al Bulgariei, cu ocazia treeerel acestuia pe la Constanţa-Cernavoda. Pe cînd Romînil şi autorităţile roniîneştl ’I aii făcut o primire cor- dială, Bulgarii din Dobrogea s’ail abţinut în mod ostentativ. Se pare că dînşil ad avut un cuvînt de ordine în această privinţă, pentru a demonstra prin răceala şi indiferenţa lor, cft nu aprobă nici politica prinţului, nici a actualului guvern bulgar. Se ştie într'adevăr, că mal mulţi Bulgari, dobrogeni de origină, plecaţi tîrzifl, după războia, din Dobrogea, ocupă saU dâ ocupat posturi Înalte în statul vecin, devenind însemnate personagii politice. Acel dintre el, cari sunt nemulţumiţi de actualul guvern bulgar şi de Prinţul Ferdinand, aO căutat prin numeroasele cunoştinţe şi rude ce ad în Dobrogea, să profite de ocazia aceasta şi să manifesteze în sens ostentativ. Concursul pentru admiterea în scoalele fiilor de militari, s’a început In Iaşi. Proba înscris s’a şi termiuat. Erl aO început examenele orale la cari aa fost admişi 46 de candidaţi. Pe fie-care zi şi ori de ctte ori cea mal mică ocaziune se prezintă, ministrul de domenii se pune în conflict cu secretarul săO general. Iată încă una nostimă : E cît-va timp de cînd d. Căliuescu, conform obiceiului, a acordat diferite congedil pe timpul verel, unor funcţionari din minister. Multe din aceste congedil, începead de la 1 Iulie trecut. D. Stolojan aflînd despre aceasta, s’a făcut foc că secretarul săd general nu ’l-a consultat In acordarea acestor congedil şi a ordonat ca ele să fie revocate. De aci supărarea secretarului general, care cu drept cu-vînt, spune că acordarea congediilor s’a făcut îu tot-d’auna numai de secretarii generali. E vorba chiar ca d. Călinescu să demisioneze, din cauza acestui afront pe care i l’a făcut miuistrul. Toate bune, dar ce se fac bieţii funcţionari cari în temeiul coDgedielor aprobate, aă angajat case pe la staţiuni balneare, afl făcut pregătiri şi cheltuell pentru deplasare ? Modul cum se aplică legea repausului duminical este într’adevăr scandalos. Toţi cel bănuiţi că sunt contra guvernului sunt daţi îu judecată pentru contravenţie, în timp ce amicii administraţiei sunt toleraţi să ţină prăvăliile deschise. Asemenea procese de contravenţie ad fost intentate d-lul Neculae Olangiu şi Costaclie Aprodu. Acesta din urmă a fost achitat. Procesul celui d’întîid a fost insă amlnat, pentru aducere de martori. Inspectorul de poliţie Micşunescu a făgăduit d-lul Olangiu să facă să’l condamne şi să-I închidă prăvălia. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. ŞTIRI MĂRUNTE * In ultima sa şedinţă, consiliul comunal din Roşiorii de Vede, a ales ca adjutor al primarului oraşului pe d. Anghel Niculescu. * Epitropia comunităţel israelite din Focşani, a fost autorizată să contracteze un împrumut de 20.000 lei, cu care să construiască mal multe adaose la şcoala isra-elită din acel oraş. * Consiliul judeţului Fîleifl este convocat în sesiune extra-ordinară pentru ziua de 10 August viiior. * Ministrul de interne a acordat un congediu de două luni d-lul Burghelea, primarul oraşului Dorohoid. * Prefecţii judeţelor Olt, Vllcea şi Co-vurlul fiind plecaţi în congedid, directorii prefecturilor acelor judeţe ad fost autorizaţi să gereze afacerile prefecturilor, în lipsa prefecţilor. * Institutul de arte grafice I. V. Socec, din Capitală, a executat noua emisiune de titluri a creditului nostru din Iaşi în sumă de 6.000.000 lei. Putem spune, cu această ocaziune, că ultimul Împrumut admis de consiliul de administraţie al creditului din Iaşi, este al principelui Caraglieorghevicl în sumă ’de 1 600.000 lei, pentru imobilul săti, din faţa poliţiei capitalei. DIVERSE DIN CAPITALĂ Drama din strada Basarabllor. — Victor ThalJ, eroul dramei din strada Basara-bilor, pe ctnd era căutat ieil eu multă activitate de Întregul aparat al poliţiei, pe la orele 4 după ainiazl s’a presintat singur, foarte liniştit, Ia comenduirea pieţei, unde s’a constituit prizonier. In urma unul scurt interogator, în care Tball a declarat că gelozia l’a Împins ia actul nesocotit pe care l’a săvlrşit ieri, atentatorul a fost Înaintat la arestul militar. Tentativă de omor.—O dramă, care putea să aibă urmări funeste, s’a desfăşurat astă noapte In circiuma lui Anastase Dimitriu, din calea Rabovel 250. Individul Dumitru Filip, care se afla In acea circiumă, lulndu-se la ceartă cu precupeţul Ion Manda, Intr’un moment de furie, a scos şişul ce avea la baston şi s’a repezit asupra adversarului săd, pe careta rănit In mal multe locuri. Circiumarul şi cu alţi consumatori din prăvălie ad reuşit, cu multă greutate, să dezarmeze pe furios, care voia cu orl-ce chip să Înjunghie pe precupeţ. Poliţia a fost Înştiinţată şi atentatorul arestat. Incendiu.— Azi dimineaţă, la orele 4. un incendia s’a declarat la grajdurile dUu! Ghiţă Petrescu din strada CavaflI Vechi 7. Focul s’a declarat la coperişal clădiral care a şi fost distrus de flăcări. A ars de asemenea o mare cantitate de fin ce era depusă tn podul grajdului. Pompierii sosind la limp ad putut localiza focul şi apăra clădirile învecinate cari erad S6-rios ameninţate. Cauzele incendiului nu se cunosc încă. Comisarul secţiunel respective a deschis o anchetă. Un escroc.—Vopsitorul loan Văleanu, care era in lucru la d. Andrei Dumitrescu din str. Belvedere, a căutat mult, dar a găsit in sfirşit un mijloc de a’şl procura, fără nici un ban, material de lucru. Erl după amiazl, Văleanu s’a presintat la magasinul de vopsele a d-lul Christescn, din strada Cai ol şi i-a presintat o notă imprimată a ministerului lucrărilor publice, divizia II-a, cerind să furniseze material de lucru pe eomp-tul ministerului, tn valoare de 60 lei. Comerciantul încredinţează marfa escrocului şi păstrează nota. După ce Insă Văleanu plecase cu materialul ast-fel escrocat, comerciantul observă că acea notă este falşă. El reclamă poliţiei. Din Intîmplare escrocul a fost prins erl seară de agenţii ferţel publice. Văleanu, împreună cu un complice al săd I. MartinovicI, ad fost arestaţi şi conduşi la poliţie. DIN £ARĂ Criminal din Imprudenţă.—O dramă înfiorătoare s’a petrecut Luni dimineaţa In pădurea Învecinată comunei PărăenI din judeţul Vllcea. Doul locuitori din acea comună, numiţi Gheor-ghe Craiu şi Gheorgbe Bobonet, plecaseră dis de dimineaţă cu copoiil In pădure ca să vlneze iepurl.După ce copoiil ad fost lăsaţi in pădure, cel doul vlnătorl şl-ad luat fie-care loc la clte un colnic deosebit, aşteptind trecerea vînatulul urmărit de copoi. Trecuse mal bine de o jumătate de oră. Copoiil se auzead chişnind in depărtare ; abia dăduseră de urma epurelul şi pină să-l aducă la luminiş mal trecea vreme. Craiu se plictiseşte aşteptind şi părăsindu-şl locul se Îndreaptă spre tovarăşul săd. Merglnd el voeşte să lase cocoşul pustei, care era încărcată. In momentul insă cind a călcat trăgaciul, degetul cel mare care ţinea cocoşul îl scapă şi arma ia foc. O detunătură puternică şi un ţipăt sfâşietor... Descărcfttura armei lovise drept In piept pe tovarăşul săd Bobonet. La auzul ţipătului, Craiu aleargă intr’un suflet spre locul unde lăsase pe tovarăşul săd. Aci un spectacol Îngrozitor se desfăşură Înaintea ochilor săi. Bobonet zăcea lungit la pămint scăldat In siogele care curgea In abundenţa din rănile ce avea în piept. Nenorocitul abia mal respira. Fn culmea disperărel, Craiu îşi smulge părul din cap,—e nemlngiiat. Caută să ajute pe tovarăşul săd de vlnâtoare, dar toate sforţările sale sunt zadarnice. Rana este mortală. In sat, vestea acestei nenorociri s’a Împrăştiat cu iuţeala fulgerului. Toţi locuitorii ad venit la faţa locului şi, îngroziţi, ad fost faţă ctnd nenorocitul Bobonet îşi dedea sttrşitul. Emoţiunea era la culme. Autor,tăţile ad fost avizate şi parchetul de Vîlcea instrneşte nenorocita afacere. Banditizuml tu ţar&. — Din Vaslui ni se anunţă că o bandă mare de tilharl şi-a făcat apariţiunea in acel judeţ. In noaptea de 2 Iulie treent, o parte din bandă —zece la număr—s’a prezintat la d. Mustereţ, proprietar pe valea Rachovel, comuna IvâneştI, şi rad ameniuţat cn moartea dacă nu dă toţi banii pe cari ÎI are in casă. Sărmanul, infricoşut peste măsură, le-a numărat suma de 1800 lei, dar tllliaril nemulţumiţi cu atî'a, l’ad luat la bătaie pe el şi pe soţia lui. Mal bine de o oră tilbaril i-ad schingiuit, bă-tindu-I şi impungindu-1 cu ace. La urmă Insă revărslndu-se de zori, ad fugit lăsindu-şl victimele legate. De remarcat e faptul că furtul s’a comischiar In mijlocul satului şi că nimenea n’a intervenit. La pllngerea lui Mustereţ a’a ordonat anchetă şi se crede că o poteră va fl ortnduitâ pentru prinderoa ttlharilor. Ar fl de dorit ca aceasta să se facă cit mal curtnd, pentru a nu ajunge teroarea şi in districtul Vaslui, precum era in judeţele Neamţ şi Suceava in timpul banditismelor lui Florea. *** •e- vIn judeţul Nearaţ? doul din tovarăşii banditului Florea. numiţii Gavril Dirja şi Grumă-cescu, continuă a teroriza populaţiunea judeţului. Noul potere ad fost organizate pentru prinderea acestor doul tovarăşi al lui Florea. Un teribil accident s’a tnttmplat zilele trecute la moara d-lul Iancu Olănescu, din comuna Zlătărel, judeţul Vîlcea. Pe clnd moara era in lucru şi mal mulţi locuitori din satele Învecinate şedead înăuntru, aşteptîndu şl rtndul la măcinat, una din pietrele morii s’a sfărlmat de o dată in bucăţi. Sfâră-măturile pietrei care era In mişcare, s’ad împrăştiat, azvlrlite cu mare putere in toate direcţiunile, lovind pe mal mulţi locuitori cari şedead pe podul morii. Patru din cel loviţi, ad răni şi fracturi foarte grave. EI ad fost ridicaţi şi transportaţi In grabă la spitalul rural, unde starea lor e socotită ca disperată. Alţi trei, mal uşor loviţi, ad fost pansaţi şi transportaţi la domiciliul lor. __________ N U V~E L A înşelat de un prieten Chiar pe scara caselor Iul Barbeicliard, mă dădui ia o parte ca să fac loc să treacă Frederic, care se scobora posomorit, cu capul plecat In jos. Sus în coridor, aplecat pe rampa scării, Barbieehard, zbiera, nebun de mlnie: — Asta-I măgărie I înţelegi tu? Adevărată măgărie ! Nu m’aşl fi aşteptat nici odată din partea ta... M’a urmat apoi în anti-cameră, unde a lăsat să’I scape această rtflacţiune amară: — Iată cum In tot-d’a-uua eşti înşelat de prieteni. r Intrarea noastră fără veste în salonaş, surprinse pe d-na Barbichard, o brunetă superbă, care ’şî ascundea faţa în batistă şi ne zise pllngînd cu hohote : — Sunt femee cinstită !... La aceste cuvinte, Barbichard, nobil şi majestos, nu răspunse niel un cuvînt şi cu un gest teatral, îl arătă uşa deschisă de perete a camerei de culcare. Clnd râmaserăm singuri, el se trluti intr’un jeţ şi începu să-ml istorisească : * * * Am făcut prostia să mă însor, Ia patruzeci de ani trecuţi, cu tot dezgustul ce aveam de căsătorie. Mie nu-mi place femeia; nici nu o pot înţelege. Dar, dacă n’aşl fi luat în căsătorie pe Delphina, eram ameninţat să pierd o moştenire. Cunoscîndu-ml firea, şi ştiind prea bine la ce suplicii zilnice.... şi mal cu seamă nocturne !.. void fi expus în căsătorie, preferam să-ml păstrez libertatea şi să pierd moştenirea.. Ce cu minte aşi fi fost!... Dar atunci a intervenit acest infernal de prieten, ca.e trebuia să mă Înşele. Frederic, care abia intra în trei zeci de ani, nu se glndea de cit la femei, pe cari le mlDglia, le giugiulea, In tocmai ca pe un copilaş adorat. Răbdarea Iul cu femeile, de multe ori mă scotea pe mine din răbdări. Mă convinse In sfîrşit că era ridicol să renunţ de bună voe la o moştenire frumoasă, clnd un simplu da, putea să mă facă avut. îmi jură pe ce avea el mal suump, că în primele săptămîul ale căsătoriei, îmi va seduce nevasta ; că singura mea sarcină va fi numai să mă pot arăta ca uu bărbat cu grijrie Început numai ca un bărbat cu grijele căzni-ciel ; că nu va trece mult timp şi void fi descărcat şi de această sarcină penibilă ; că el, Frederic, se angajază dea distra, satisface pe Doamna şi de a suporta chiar şi momentele el de supărare. Cu această asigurare—absolut formală— am consimţit să mă Însor. Şi mi-am jucat rolul med cu resemnarea unul actor leneş, care se mlngle eu ideia că nu va apare in scenă, de cit Intr’un singur act. Dar val! Comedia nu s’a sfirşit încă. Chiar In ziua nunţel mele, Frederic, s’a amorezat nebun, de o vecină a lui de la su-ped. Şl acum trăeşte tot cu ea. Timp de doal... trei... patru ani, am avut o răbdare de Înger. Mizerabilul mă ţinea m» i-T-fi-rr mir-------rnr n iVir--«iri ~r 3 LECONTE DE LISLE — Traducere liberă — Eden! tu orbitoare Vedenie de-o clipă 1 Tu, care mal înainte de vreme, ’ml fusl răpită. Eden ! Eden! o, iată cum inima-mî mîhnită Işl vede, cum se schimba visarea el în pripă, Şi sabia de flăcări stă ’n zarea părăsită. O noapte! Sfişiere de nori arzînd în pară, Torente, smulşi! cedrii, furtune urlătoare, Voi, plînsete-ale tatii, dureri şi remuşcare, Voi ml-aţl primit pe lume viaţa mea amară, Şi buza ml-a fost arsă de-a mamei lâcrămare. Cu laptele sugîndu-î şi groaza tot-d’odatâ, Alăturea de dlnsa, zăcind fără ’ngrijire, Doar trăznetul răspunse, la ’ntlia-ml tlnguire. Vieaţa, de cel care ’ml-a dat-o, blestemată Ml-a fost, şi ’n ochii mamei ed n’am văzut zîmbire. Moştenitor durere! d’întiid, primii divina Urgie, cu o lungă şi-amarnică oftare. Ce răii făcusem? Dinsul, cum nu m’a zdrobitoare, Cînd slab, şi gol, pe stincă, văzul întlid lumina. Cind nu aveam în singe căldura arzătoare. Ed n’am zis Iul Elohim cel fără îndurare, Gelosului, ce lumea de vil o chinueşte, Şi care ’n tunet urlă, pe vinturl călăreşte : Vread să mă nasc; nici: viaţa e plină de splenddre Căci n’aşl fi vrut-o ast-fel cum El o dărueşte. Fii mulţumit 1 Născut-a, Cain, a ta făptură I Spre ceruri fruntea-I largă şl-o ’ndreaptăginditdre, Cu noaptea el se urcă pe Hebron; cată ’n zare, Şi inima-I e roasă de-o singură tortură i El crede că pămlntul imens e o ’nchisoare. Oftează toate, steaua se plinge, valea plînge, Un gemăt de durere din codrii izvorăşte, Durerile şi plinsul pustiul işl doineşte; Şi ca un led, pe care prea mult un lanţ 11 strlnge, De a el tortură noaptea s’aude cum mugeşte. Şi faţa ’ml luminează şi ’ml strigă, el, pe nume: —Cain! Cain!—Kerube al Iul Iahveh, ce vrei ? —Ce nu te rogî? Şi ochii de somn nu ţi sunt grei? Odihna şi uitarea s’ad aşternut pe lume. Toţt s’ad plecat de voe, şi fericiţi sunt el? De ce să tot baţi cale, prin umbrele sacrate, Să glfîl plnă ’n ziuă, ca lupul din pădure? Şi pentru ce laşi dorul şl rîvna să te fure Şi ’ntinZI spre pardisul oprit, buze ’nsetate? Supune-te ursitei, Iahveh să se ’ndure. Reintoarcete’n neantu-ţl, tu vierme. Ce-o să-I pese De a ta revoltă, Celui ce poate să doboare Or ce ? Işl ride focul de apa urlătoare, Şi vîntul nu ascultă jelirea frunzei dese. Te roagă şi ’ngenuche.—Void răinînea ’n picioare! cu vorba ; promisiunile curgead in fie-care zi, dar tot promisiuni rămînead. Această legătură, spunea el, nu va ţine multă vreme ; încă două sad cel mult trei luni, şi totul va fi sfirşit. Asiă-zl, În sfirşit, In urma unei scrisori foarte tari ce i-am adresat, el lini anunţă sosirea. Am şi găsit pe dată un pretext, să fac pe Delphina să se Îmbrace cu capotul cel nostim diu cele ce are. I-am cerut să ne primească şi să ne servească ceaiul În buduarul săd azuriu şi ln-bătător da parfumurl. Apoi, alerglnd la poşte, mi-am adresat sing r o telegramă urgentă. Frederic soseşte. Avui grija, penlru a-I face poftă, să sărut de mal multe ori cu multă dragoste, pe Delphina, care a rămas uimită. Apoi am şters-o. După două ceasuri, m’am furişat Încet în^ vestibul, iutrind pe scara de servicid, şi m’am strecurat îufr’o odae care răspundea in_ buduarul azuriu. Şi priu nişte găurele mici pe care le făcusem din vreme, ini am aruncat privirea nerăbdătoare. Blestem! de trei ori blestem ! Sîugele mi s’a suit la cap ! Mînia mă îneacă! Foarte liniştiţi, aşezaţi la trei metri depărtare, unui de altul, nevasta mea şi frederic... mă loşelad lutr’un mod nedemn, şedead uemişcaţl! întocmai ca doul amba sadorl, îutr’o Întrevedere oficială, schimbă cuvintele obicinuite. Dacă aşi fi avut la mine o armă, un revolver sad un pumnal, poate că aşi fi ucis pe Frederic... Eram nebun ! M’am mulţumit In cele din urmă să-l dad afară ca p’un nemernic. îiyka Depeşile de azi Serviciul «Agenţiei Romtne» Paris, 7 Iulie.— Circulă ştirea că d. Zola a fugit. El a părăsit domiciliul său la 6 ore de dimineaţă şi nu s’a întors nici pînă la 9 ore seara. Se zice că ar fi plecat la Geneva. Le Soir atacă pe d. Brisson, pentru că n’a ştiut să împiedice fuga d-lni Zola. Paris, 7 Iulie. — D. Ilubbard a trim's din nou martori d-lui Deroulede, dar acesta n’a primit nici o tntilnire. Cei trei experţi caligrafi au făcut apel la minimă spre a se putea constitui ca parte civilă. Londra, 7 Iulie. — Starea Prinţului de Galles este satisfăcătoare. CHESTIUNEA ZILEI Scrisoarea luî Zola către Brisson L’Aurore, cu data de Simbăfă, publică textul unei scrisori adresate de d. Emile Zola către d. Henri Brisson, preşedintele de consilid de miniştri francez Reproducem cîte-va părţi din scrisoarea d-lui Zola pentru a le pune sub ochii cititorilor noştri. D. Zola îşi manifestează mal Intlid surprinderea de a vedea că atîţia oameni nu se află alături cu dinsul şi amicii săi pentru umauitate, adevăr şi dreptate. Se declară convins că nici un minister nu va putea trăi cită vreme afacerea Drryfus nu va fi lichidată şi ţine de răti pe d. Bris on că «lasă sâ se asasineze justiţia sub ochii săi.» D. Zola mal spune c ă piesele citite de d. Cavaignac de la tribună nu ad fost obiectul nici uuel discuţiunl serioase şi adaogă : Un om drept vă cere respe. tuos să faceţi lumină şi domnia voastră îl răspundeţi in-tentîndu-I proces pe o veche învinuire, ale cărei dezbateri recente înaintea Curţel eu juri i-ad demonstrat inepţia. Mă jenezi, te suprim. E aşa de caraghios şi spăimlntă-tor—şi cred că nu e In istorie un exemplu mal insolent de iniebitate ipocrită. Dar dacă cele trei piese nu stîrnesc da cit rlsui, ce ziceţi domnia-voastră, domnule Brisson, despre pretinsele mărturisiri din partea lui Dreyfus aduse la tribuna franceză şi date de către unul diu miniştri dv. drept baza peste putinţă de zguduită a con-vincţiunel sale ? Oare onestitatea dv. nu protestează aci priutr’un ţipăt de revoltă furioasă? Oare n’aţî simţit abomiuaţia pro- BMMBIWMHHimUfllIIWillllllBIB ''I 'l—l— Răspunde întunerec! Iahveh chiar să’ml răspundă Ce-amsăvîrşit, desufer? Kerubul: taci, Câine! Grăi: Iahveh a vrut’o! Fă-ţl drumul; e mal bine; Taci!—Spirite, durerea pe lume e profundă De ce m’am născut ?—Lasă că vel afla-o mîine. Şi o aflai 1 Ca ursul orbit ce se prăvale In groapa ’n care moartea de mult îl tot pîndeşte, Surd, zăpăcit de toată turbarea ce’I zniinteşte, Am dat in cursa care Iahveh mi-a ’ntins’o ’n cale, Şi ’n crima pregătită m’a prăbuşit ciineşte. O, tinere! asemeni cu cerul fără pată, Ce blînzî mal ţt-erau ocliil, şi inima uşoară Ca mielul care ese din strungă ’ntîia oară; Şi, Cel care Iţi dase robia blestemată, A vrut să te sugrume cu mina mea barbară. Eden 1 O cel mal dulce şi cel mal scump din visuri, Tu, pentru care-atitea oftări inima-mi scoase, Departe de-a ta poartă, de zidurile-ţî groase, M’a legănat blestemul şi el, cum în abisuri De ape se cufundă un soare, te-afundase. Cu sînul gol, desculţă d’abia se mal cunoaşte, Sărmana-mt mamă Heva, cînd în pustiu s’ascunde Şi apoi cind o doboară durerile profunde, Intr’un gemut de groază, pe mărăcini mă naşte, Iahveh, a ta victimă in lume-atuncî pătrunde. Ori din a Nopţeî apă ce vrea să mă tîrasCâ, Asemeni cu vlrtejul de vise ’nşelătoare, Am întărit noianul? ori am aprins vr’un soare? Şi pentru ca să cuget; ed sint 1 ca să trăiască Ţărîna, turburat-am ed pacea domnitoare ? Ori lutului, vrio dată: Te tîngue şi ’ndură 1 Am zis 1 Am pus alături oprirea de dorinţă, Rîvnirea unul lucru ce nu e cu putinţă. Şi visul veşniciei In om ca o tortură? Am pedepsit pc-acela ce’ml face a mea voinţă? Şi-acolo, In picioare, pe stîndl prăpăstioase, Pe clnd Ia poale doarme familia umană, Mă chinue urîtul cu noaptea lui duşmană, Şi la lumina Spadei de flăcări singeroase, Văd cerul roş asemeni cu singele din rană. Privesc cum merge ’nndpte, străvechea sentinela, Kerubul cel cu plete din soare, in mijlocul Intunecimel, Duhul cu aripe ca focul, Care, privind spre umbra-ml de pe Horeb, rebelă, Păzeşte pogrta care ne ţine ’nglus norocul. www.dacoromamca.ro Doar laşul, la genuchil acelui ce-l supune, Să se tîrască; chinul, ruşinea să adoare, Să capete odihna cu fugi umilitoare; Şi binecuvîntarea Iahveh o poate pune Pe ura mincinoasă, pe spaima ’nşelătoare. Void rămtnea ’n picioare! Din seară ’n auroră, Din zori şi pină ’n noapte, n’ar tace o clipită, Necontenitul strigăt din inima-mî Zdrobită. Căci setea de dreptate, Keruve, mă devoră, Zdrobeste-mâ, căci fruntea cd n’o plec umilită. O, dormi în Scheol 1 Pururi în lacrime amare, Iţi dad îndărăt, zilnic, tot singele din vine, Pe care odinioară ţi’I-am răpit; blajine Copil, la care Ileva ţinea ca ia un soare, Eu void striga spre Cela ce dă torturi haine. (Va urma) tîbovl cerealelor Brăila, 8 Iulie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila Felul Hect îi a > Gr. cal. în Kilog no Hec.to Preţul pe hect. Obser. Gritt 140(1 73 10 60 Magaz. Nevetă 150 Vagon Por. Roş. 1200 78 400 7 30 Şlep. Porumb 7 79 DokurI Por. Roş. 64 79 300 » Grâtt 3020 73 500 11 05 Magaz. Orz n 4 63 500 Vagon Porumb 280 78 200 5 90 Magaz. Fasole 4 > Porumb | 1800 78 500 6 70 Şlep. > 12600 78 700 6,70 » » 8800 78 800 6 37»/, » Por. Roş.| 1010 79 300 7 90 Magaz. Apii (!ERBAlK SOSIŢI] Uscat GrîQ Ilectol-------I Gria Heetol ----- Porumb * 3000 i Porumb » 060 Cotaţiunile Americeî (New-York) 8 Iulie 1898 GRÂU PORUMB Asiă-zl Ieri Astăzi Erl Iulie Septembrie Decembrie 82'/, 72»/< 72>/8 8i */, 72 ■/, 72»/b 37- 38- 36*/» 37»/» cedeulul care o să răscoale conştiinţa universală ? Mărturisirile lui Ureyfus, Dumnezeule mare ! Oare nu cunoaşteţi toată această istorie tragică ? Nu cunoaşteţi oare povestirea adevărată a detenţiunel sale, a degra-dărel sale ? Dar scrisorile lui, nu le-aţi citit oare ? Sunt admirabile. Nu cunosc pagini mal măreţe, mal eloeuente. E sublimul în durere, iar mal tîrzifl vor rămlnea ca un monument neperitor, atunci cînd operile noasire, ale scriitorilor, vor cădea poate în uitare, căci ele sunt însuşi suspinul, toată suferinţa omenească. Omul care a scris aceste scrisori nu se poate să fie vinovat. Citiţi-le, zise Brisson, citiţi le într’o seară acasă la o laltă cu toţi al domniei voastre. Vă vor umple lăerimile. Mal departe d. Zola s-re : Aşa dar, dacă e cu totul evident că, aceste pretinse mărturisiri, nu pot fi acceptate de către oamenii cu minte, cu oare care cultură, pentru ce să mal fie produse la lumina zilei, pentru ce să mal fie ast fel aşternute aşa, cu mare zgomot. Ah ! aci e abilitatea setrboasă, îngrozitorul calcul de a arunca această convingere lesnicioasă poporului de jos, celor simpli de spirit. Cînd vor fi citit afişele d-v.—nu-1 aşa ?— speraţi că toţi umiliţii de la ţară şi de prin oraşe vor fi cu d-v. Vor zice, setoşl de adevăr şi justiţie : —«Ce ne mal plictisesc aceştia cu Dreyfus ul lor, de oare ce trădătorul a mărturisit tot !» Şi, după dv., totul va fi sfîrşit, monstruoasa inichitate va fi consumată. D. Emil Zola explică apoi cum a trebuit să opereze poliţia In cursul precedentelor procese, pentru a’i proteja pe d-sa, pe cită vreme cîte-va ares'ărl ar fi fost de ajuns ca să pună totul lu ordiue. ------ .-^wawqoro-*E»-«WBBw - ■... RESB0IUL ISPÂNO-AMEBICÂN (Serviciul 'Agenţiei Romîne») DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 7 Iulie. — D. Correa, ministru de răsboiu, a primit o depeşă anunţind că 8’a semnat capitularea lui Santiago. Manila, 7 Iulie. — Şeful Aguinaldo a invitat pe generalul Augusti sâ se predea. Acesta a refusat. Washington, 7 Iulie—Guvernul va stabili în curînd un biurou de vamă la Santiago. Comandantul Brooke, comandantul expediţiei din Pnerto-Rico, a declarat că armata era gata de plecare. Generalul Duffield este atins de friguri galb.ne. DEPEŞILE DE AZI Mteffisnul american la Sânt a/fo Washington, 7 Iulie — D. Mac Kin-ley a semnat regulamentul pentru admit nistrarea provinciei Santiago.— Acest ac-conţine, of ară de asta o proclamaţie adresată populaţiunei instituind un noii regim politic la Cuba, asigurînd securitatea persoane'or şi u bunurilor şi garantind drepturile lor tutui or partidelor.— Pieţele în puterea americanilor se vor deschide naţiunilor neutre pentru ori ce articol, a-fără de contrabanda de resboiu, perce-pîndu se taxele de vamă în vigoare. Poliţia şi tribunalele ordinare indigene vor continua serviciul lor. Taxa de tonagiu pentru corăbiile de 2000 de tone şi mai mari se reduce de la un dolar la 20 cenţi. Numărul spaniolilor făcuţi prisonieri se urcă'la 22.780. Insurgenţii aii ales pe d. Castillo ca guvernator, dar se crede că d. Mac Kin-ley are de gînd să constitue un consiliu popular, ales din toţi locuitorii. Sunt îndoelî că cubani! o să primească aeest regu ament. Ploya del Este, 7 Iulie. — Caimanera, în baia Guanlanamo, s’a predat după o somaţiune a americanilor. Mutre american* şi cubani Washington, 7 Iulie. — Orl-ce comunicaţie este întreruptă între americani şi cubani. Este temere de o ciocnire In curînd. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 8 Iuiie: Erl Azi T.-Severin • . . . 4ru.09 Giurţţitt 3m.57 Galaţi • • - 3m.09 3m.lt) Pentru serviciu unui biurou în Capitală se cere uii Iînşir absolvent al şcoalei de eoni ere Iii, de origină ltouiîn. A se adresa la administraţia acestui ziar. ULTIME INFORMATIUNI Apa Capitalei Părerea unui Inginer Colectiviştii fac mare caz de audienţa ce d. C. F. Robescu, primarul capitalei, a obţinut la M. S. Regele, în chestia apei. Am avut ocazia să intîlnesc pe un membru al consiliului tecnic superior, care a bine-voit să’şi dea părerea asupra raportului d-lui Radu. După cît ştiu, a spus distinsul inginer, din ceea ce s’a publicat, propunerile d lui Radu nu constitue o soluţie definitivă a chestiei apei. De altminteri. însuşi însărcinatul primăriei recunoaşte lucrul acesta, cînd spune că «se vor face puţuri de probă şi dacă resultatele vor fi satisfăcătoare, atunci... «Fraza se poate lesne complecta : numai atunci vom avea o soluţie definitivă. Dină după facerea puţurilor de probă însă. nu se poate spune nimic precis. Se poate ca d. Radu să aibă dreptate; se poate totuşi şi să nu aibă. In tot cazul, eu nu pot să mă pronunţ categoric, pînă ce nu voiu vedea raportul şi memoriul d lui Radu. Cereţi publicarea lui, a terminat inginerul conversaţia sa. Publicarea memoriului Repetăm dar cererea noastră pentru publicarea raportului şi a memoriului d-lui Radu. Toate memoriile, făcute în timpul ad-ministraţiunei conservatoare, aii fost tipărite şi ori ce persoană competentă le a putut avea la îndemînă. Sperăm că şi acum, toţi cei ce se interesează de cestiunea alimentării Capitalei, vor fi puşi în măsură a cunoaşte inten-ţiunile administraţiunii, cari nu pot păgubi întru nimic fiind date publicităţii. Această publicitate ar fi o garanţie mai mare de cît aprobările consiliului comunal, care e la ordinele guvernului, şi ale consiliului technic care aprobă tot ce i se cere. Reforma instrucţiei Contrar celor afirmate in comunicatul pe care ministrul instrucţiunii publice ni l-a dat zilele trecute prin «Monitorul oficial», legea învăţămîntului secundar nu se va aplica la toainuă în ceea-ce priveşte instrucţiunea. 8e vor apllcaînsă digpozlţiunile privitoare Ia disciplina profesorilor secundari. * * * Una din dispoziţiile care a dat loc Ia mai multă discuţie în legea învâţămin-tulul secundar, este cea relativă la limitarea numărului elevilor dintr’o clasă. Criticata de unii liberali, violent atacată de presa liberală, cînd această dispoziţie se afla In proiectul d-lul Take Ionescu, ea a fost susţinută acum în Parlament de fostul ministru conservator de instrucţie, care însă a arătat actualului ministru al instrucţiei publice că se îndoeşte de o va aplica. Aflăm că la 1 Septembrie, această di-poziţie a nouel legi nu se va aplica decit în clasele ordinare ; iar în toate clasele divizionare, adică la cele mai multe clase I, nu se va aplica şi iar vom vedea clase cu cîte 100 şi 150 de elevi. Pricina? Alegerile comunale de la Noembrie. O telegramă a «Agenţiei Romîne.» ne anunţă că A. S. R. Principesa Maria a sosit la Coburg, în ziua de 7 Iulie. Comisia pentru exau inarea soldaţilor bacalaureaţi, aspiranţi la gradul de sub-loco-tenenţl îu rezervă, commisă din d nil colonel Cui er, maiori C. Toplieescu, Rujinski şi 1. Basarabescu, a terminat erl seară operaţiunile ş^le. Din 67 candidaţi din diferite arme, 60 att corespuns cunoştinţelor ce se cer pentru obţinerea acestui grad. Cititorii cunosc starea de destrăbălare financiară în care se găseşte comuna Iaşi. Pentru a aduce un exemplu viu de modul cum colectiviştii înţeleg conducerea financiară a unei administraţiuni, vom spune că, după datele oficiale, rezultă că comuna Iaşi a plătit, de la venirea liberalilor la putere şi pînă în prezent, numai diurne în sumă de 27.305 lei. Şi să se noteze că în această cifră, nu intră nici diurnele pentru primirea Regelui ; nici cele 2000 de lei cari s’au plătit d-lui Motăş ca să-şi dea schela jos cu podarii primăriei; nici diurnele pentru supravegherea abatoriului, nici cele 11.516 lei plătiţi particularilor ca să supravegheze lucrările pentru aducerea apei şi construcţia şcoalelor — nici, in fine, cele 30.100 lei date chimiştilor şi avocaţilor pentru anahze, supravegheri şi consultaţii speciale. Totalul ar trece, cu aceste cifre, respectabila sumă de 100.000 lei. O comparaţie se impune. Conservatorii aii plătit diurne, de la 1 Aprilie 1805 şi pînă la 1 Octombrie ace-laş an, adică pe şase luni, 890 de lei, iar colectiviştii aii plătit pentru cele-l’alte şase luni ale aceluiaş an, 7280 de lei—adică de zece ori mai mult. Cifrele vorbesc de la sine. D. N. Fleva pleacă astă-seară sau mîine în streinătate. Şeful liberalilor democraţi se va duce la Carlsbad, unde va urma o cură, timp de trei sâptă-mînl. Iu timpul războiului 1877 s’a format un comitet compus din d-nele Elena Severeanu, t Paulina Măcescu, Vasiliea Drăgliiescu, lose-* tina Petrescu, Elena Constautiuescu (Buz&O), Elena Fialla, Cleopatra Theodorescu, Maria Racoviceanu, toate soţii ale medicilor Îndestul de cunoscuţi îu toată ţara, cari sub patronajnLM. S. Regina, att adunat atît bani cît şi obiecte şi att făcut o tombolă în palatul UniversităţeT. Suma ce s’a adunat a fost distribuită soldaţilor infirmi, din cauza rănilor căpătâie în timpul războiului, precum şi văduvelor şi orfanilor rămaşi In urma celor morţi. Din suma de 30.000 lei adunaţi cu această ocazie a rămas nedistribuită o sumă de 10,000 lei, pentru că nu s’att mal presentat cereri. Aceşti bani ah fost fructificaţi de d. dr. Polyzo Ion, casierul comitetului, pînă astăzi, formlnd suma de 16.000 lei, pe care comitetul, cu aprobarea M. S. Regina, ’I a donat Sjcictăţel «Crucea roşie» pentru a’l adăoga la capitolul ce această Socielate posedă spre a veni In ajutorul militarilor în timp de necesitate, conform cu statutele «Societăţei Crucea roşie». Iată şi adresa preşedintelui Societătel Crucea roşie către doamnele Paulina Măcescu, Elena Severeanu şi Eliza Penescu, delegate din partea comitetului a preda aceşti bani ia «Crucea roşie». Doamnelor, Avem onoare a confirma primirea sumei de lei 16,000, şease spre zeei mii de lei, valoare nominală în scrisuri ale Creditului funciar urban din Bucureşti, ce aţi bine-voit a dărui Societăţei «Crucea roşie» şi, în numele comitetului general al Societăţei, vă rog să bine voiţi a primi viile sale mulţumiri pentru frumoasa ofrandă ce aţi bine-voit a face. Primiţi etc. Preşedinte G. Gr. Cantacuzino Iată şi chitanţa ce a dat casierul Societăţei «Crucea Roşie». Adeverinţă S’a primit de la Comitelui Doamnelor medicilor romlnl suma de lei 16,6110 In scrisuri funciare urbane 5 la sută cu cuponul de 1 Ianuarie 1899. Casier dr. Fialla. Bancnote falş e Printr’o circulară, adresată perceptorilor din ţară, ministerul de externe face cunoscut, că poliţia din Neapole a descoperit şi arestat o numeroasă bandă de falşificatori de bilete de bancă romîne de 20 lei. S’au sechestrat 5200 bacnote falşe. Se bănueşte însă că numărul biletelor falşi-ficate este cu mult mai mari. Pentru a se putea supraveghia şi urmări, la noi. pe acei ce vor încerca să le pună în circulaţie, ministerul de externe a cerut legaţiuneî noastre din Roma să’i trimită cîte-va exemplare din biletele falşificate. Legaţiunea a comunicat că biletele deja fabricate urmau să fie încredinţate, spre desfacere, unuia din numeroşii italieni, cari se află în ţară, afiliat cu banda de falşificatori. Oraşul ales pentru punerea lor în circulaţie era laşul. în vecinătăţile căruia se află o numeroasă colonie de lucrători italieni. De la unul din ei, şi-a procurat banda modelul, care a servit la emiterea biletelor falşe. Ministrul de războia comun al Imperiului Austriac, general Krieghamraer, a luat dis-poziţiunea de a tipări, cu prilejul jubileului împăratului Franz losef, o carte jubilară pentru armată. Această carte se va tipări, In toate limbile împărăţiei, prin urmare şi în romîneşte, şi se va distribui tuturor soldaţilor. Dispoziţiuuea aceasta a provocat o vie iritaţiune, în presa maghiară, care acuză pe ministrul de războia că vrea să introducă chestia naţională in armată. Asupra «maghiarizărel în şcoalele din Transilvania» a apărut, în Sibid, o interesantă broşură. Iată cum apreciază autorul el resultatele maghiarizărel cu forţa, întreprinsă de guvernul unguresc: «Mii de tineri rornînl — scrie autorul bro-şurel — cercetează şeoa'ele ungureşti şi cu toate acestea es din ele Romîni naţionalişti, în sensul strict al euvîntulul. Şovinismul naţional (bine Înţeles unguresc), ce li se infiltră cu torţa îl traspun asupra propriei lor naţiuni. «In eh:pui acesta, procedura arbitrară de maghiarisare în şcoală e numai în defavo-rul culturel nemaghiarilor, ceea-ce e tot-o-dată un însemnat punct de stagnare al ţârei întregi». Şi toate acestea cui folosesc, căci Saşii saă Romînii tot nu se maghiarisează, cu toate că se îngreunează muuca dascălului şi şeoalel nemaghiare, prin hărăzirea limbeî ungureşti. Şi toate acestea le văd şi Ui-gurii, căci att şi el pedagog», cari să priceapă adevărata situaţiune». Aprecierile acestea sunt cu atît mal interesante, cu cit ele vin de la un profesor ungur. D-nil coloneii Lambrino, BaldovicI şi veterinarul de corp de armată, Ion Constan-tinescu, compun noua comisiune ce urmează a cumpăra In Franţa, Englitera şi Austro-Ungaria, 45 iepe de pur-sînge, destinate a servi pentru reproducţie îu herghelia de la Cislătt, al cărui scop este formarea armăsarilor destinaţi comunelor rurale. ULTmXoRA Consiliul de reformă al corpului 11 de armată, cu majoritate de trei voturi contra două, a pronunţat azi trecerea in poziţie de reformă a d-lor maior Buh'ea şi locotenent I. Nicolescu, pentru greşeli grave contra onoareî. (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 8 Iulie.—Ziarele confirmă plecarea d-lul Zola în străinătate. Aurore publică un articol al d-lul Zola zicind că în Octombrie se va pre-senta înaintea judecătorilor şi că va dovedi lucruri ce nu i s’a permis să dovedească în desbaterile precedente. Amicii d-lui Zola asigură că n’a părăsit Francia, dar ascunde retragerea sa pentru a evita comunicarea sentinţei pronunţată în contra Iul. DIMITKIE ENESCU Restaurant şi Gri*ăfţtî-laşT Lemberg-PioeRtI • • • 6“ Tltu-Smîrda 7» Ungheul-Ploeştl * • • 7» i) Ploeştl Braşov. • • • Pu IcasR O.-Lung • • :o« Oomana-8m\rda • • • 8» GălăraşT-olobozla • • iu*® PI.-eştT-Vi«na .... 9»o Smîrda Gomana • • « 10*® Piteşil-Londra «... 1115 2) Tecuol-Ploeştl .... 10» *) Ploeştl Galaţî • • • ; ll« C-tinopoI Constanţa • 11« .. Bndapesta.PbieşiI • • 11*0 Ploeştt-Braşov • • • 8‘3 Parls-Plteştl 1I*° Olttln.ţa Constanţa . • 3» SHHra Oo stanţa C*tlnopol • 4*1 Braşov-Ploeştl .... T205 OluliiJţa-81oboua • * 6>o Oonstanţ -Ciulniţa • • 12»* Ploeştl Budapesta • • Londra-PiteştI. • • • 4W 3) Plt»ştl P*rli fi" Galaţî-PIoestI .... 600 Omuna Glurelu. ■ • ()00 Virclorova-Tltu • • • 74s Ploeştl-Galaţl .... Smîrda-Comana • • * 7«o Tlfca-C -Lung .... 630 Braşov Ploeştl. • • * 8»* Ploeştl llnghenf • • « Viena-rioeştI .... 9»o Ploeştl Lemberg. • * 10lC Constanţa Ciulniţa * . 9« Ploeştl Gulaţl .... H20 Iaşl-Ploeştt lOio Con tanţ» C tlnopol * 703 4) Parls-Titu ...... 4) Tita-Budapesta • • • 1140 C -Lung-Tltu. .... IO** >) Acest t/ea olreulft numai *) Acest tren oiroulă numai Miercurea. Mier.mrea *) Acest tren circulă numai *i A^*»st tren nu circulă de Duminica. cît Duminica. 3) Acest tren nu circulă de i 8) Acest tren nu oiroulă de oit Joia. cît Joia. 4) Acest tren nu ciroulă de 4) Acest tren nu circulă de cit Damlnioa. eît Duminica. Act de mulţumire Subsemnatul S. Herseoviel, arendaşul moşiei Rosnov din judeţul Neamţu fiind asigurat la vechia Societate de asigurare Dacia Romînia din Bucureşti contra daunelor de grindină, cu Poliza No. 389/26123 şi productele mele, adică griul, orzoaica şi ovăzul fiind grindinate in ziua de 1-/24 Maiii a. c. am fost despăgubit de justa mea pagubă care am suferit-o din bătaia grin-dinel la productele irele asigurate cu Poliza de mal sus. Aduc mulţumirile mele onor. Societăţi de asigurare Dacia Remania, care cu atîta culanţă ştie a despăgubi pe clienţii el şi îndeamnă pe fie-care agricultor care doreşte a asigura averea sa la Onor. Societate. S. Herseoviel Rosnov, 19 (24) Iulie 1898. Ministerul Agricultureî, Comercialul, Industriei şi Domeniilor înştiinţare Se aduce la cunoştinţa domnilor membri al comisiunel centrale consultative, instituita în virtutea Regulamentului pentru pârtiei pareaRo-mîniel la Expoziţiunea Universala de la Paris, că prima întrunire a acestei comisiunl, s’a tixat pentru ziua de 13 Iulie a. c. orele 2 p. in. în sala Senatului. Domnii membrii, cari n’ar fi primit la timp invitaţiunile personale ce li s’afl expediat, sunt rugaţi a considera aceasta ca invitaţiune. Ministru, A. Stolojan. No. 99 Bucureşti 0 Iulie 1898. SPECTACOLE Grădina Dacia.—Joi 9 Iulie 1898, trupa de operetă romînă sub conducerea d-lul A. L. Bobescu, va reprezintă pentru prima oară Mascota, operă comică în trei acte, de Edraond Au dram. LICEUL MODERN INSTITUT DC BiEŢI ■Bncnreijtî, Calea Victoriei, I1)1» Cursuri primare, secundare şi se ţie pregătitoare, pentru examenul de admitere la Universitate al absolvenţilor şcoalelor particulare înainte de Martie 1898. Autorisut a ţine, in limitele Regulamentului, examene de fine do an şcolar în institut şi elibera, sub semnătura delegaţilor ministeriali, certifi.ats diad dreptar) egale cn cele din liceele publice. Iu Iunie 1898 din 129 elevi al cursului secundar ci. 1—VI a avut 70 promovaţi şi numai 12 repetenţi, deci resultat strălucit, ca promoţiane de 60 la sută, procent mal «ici o dată atins în şcoalele publice ; 20 elevi af cursului primar att trecut esarnen la stat, fiind loţl promovaţi. Elevii, cari in expiratul an şcolar, n’utt trecut esamenul în Iunie, pot, couf. art. modificat 118 din Regulament, fi preparaţi şi declasa următoare spre a trece în Iunie, cu dispensa ministerială, examen de două clas». înscrierile pentru anul şcolar 1098—‘.19 încep la 15 August, preparaţiile de corigent la 20 August, cursurile la 7Soptembro. Li da profesorilor se va publica la vrexne. Prospecte se trimet la cerere. Director, GIHIROK C. DRAGII, profesor de filosofîe la liceul * Lasă r» PROPRIETATEA H iculescu-Andr onache (umima COLENTINA DE VENZARE IN LOTURI MICI Un Ueu Metrul Pairul Teren situat la marginea Capitalei pe şoseaua Colentina ŞtefâneştI, depărtat iiu-nal la un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă presen-tind o admirabilă privelişte asupra Bucureştiu-lul, străbătută de calea ferată Bucureştî-Con-stanţa pe marginea cărei linii se pot face minunate instalaţiunl industriale. Tererul ce se vinde este afară de zona de serviludine a fortificaţiilor. Această localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniai de Tramway care va merge pînă la Zalhana şi al cărţi traseii este în studiă. Proprietarii reservă asemenea loc pentru un parc, şcoală, biserică şi cimitir. Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor, de îndată ce a treia parte din loturi vor fi vindute. Vîuzarea se face lu loturi de ori ce întindere, cu preţul de un leii metrul patrat, plâfi-bill în patru ani şi în patru rate pe an din 3 în 3 luni, Doritorii se vor adresa R-lui Căpitan G. 10 AN IN Iu Strada Surorilor, No. 27 Vis-u-vis de biserica Popa-Oliiţu, Jumătate din această proprietate este deja vîndută. Pentru partea rămasă vînzarea va continua în fb-care zi de la orele 7 — 11 şi de la 2—7 seara. Doritorii de a visita această localitate ce a mal rămas li se pune la disposiţie tramcare spre a ’1 transporta gratuit de la capul liniei tramwayulul din ca ,ul Calei Moşilor pînă Sn localitate, cu începere de Duinnieă 7 Iunie pînă la 14 Iunie seara. Doctor Bardescu Medic al Spitalului Brîucovenesc pe timpul vereî se află la srxt tt HOTEL UAltAmAN IMKI Dr. Edeleanu şi Dr. Bugeac 22, Strada Ştirbei- Vodă, 22 Laborator de chimie Studlare şi îmbunătăţire de procedeuri industriale Agenţie de import a materiilor prime §i produselor chimice Aci«l Sulfuric Vonsultfiţiiini chimico-lechnice si miniere de ta orele 2 — 2 p, m. BUCUREŞTII-NOUi Societate cooperativă de credit, de economie, de construcţiuuî şi lucrări publice şi private ^Vit^ilCot Pentru înlesnirea subscriptorilor se aduce la cunoştinţa generală că subscripţiunea acţiunilor acestei societăţi se poaîe face atît la ’ w JSEWIUli SOCIETĂŢEI Calea Victoriei No, 190 cit şi la Banca de , din lîucureşti (Societate anonimă, capital 2,000,000 lei) Strada Suilrdau No. 2 Acţiunile sunt numai de 25 lei una, din care primul vărsămlnt de 10 lei, iar restul plă-1 tibil îu rate de 5 lei; la 1 Iunie. 15 Iunie şi 1 Iulie a. c. Subscripţiunea se va închids irevocabil Joui 4 (16) Iunie a. c. la ora 6 p. m. Sunt rug»te toate persoanele, cari deţin buletine da subscripţiune, a le înapoia sau la sediul societăţii satt la Banca de scont din Bucureşti înainte de închiderea subscripţiuneî, iusoţindu-le de primul vărsămînt plus 1 leii de fie-care acţiune, drept taxi de înscriere. Reducerea subscripţiunilor, cari vor trece peste capitalul cerut, se va face după ordinea datei primitei lor, începîud cu cele din urină primite. Couailiul de itdininislraţie al nonei societăţi se compune din d-nii: Alexandru băicoianu, Senator, Director al creditului funciar urban din Bucureşti ; Ale xandm Lupaşcu, Deputat, President al consiliului de administraţie al creditului funciar urban din Bucureşti ; Juliu Sec.ulici, Director general al societăţei de asigurare Dacia Romînia; J. Staehli, bancher; Petru Grădijteanu, Senator, fost Vice-Preşedinte al Seimului, Advocat, Membru Sn consiliul de administraţie al creditului funciar urban din Bucureşti; Alexandru Vericeanu, Senator, Avocat, fost Ministru, Profesor onorar h Universitatea dm Bucureş'I, Censor la Banca Naţională ; Grigore Andrones n, Sub-director la cr .dilui funciar urban din Bucureşti, Avocat, fost magistrat; Alexandru Mureş, Inginer la Căile Ferate Romîne ; Torni Vobrescu, Arhitect; I. G. Suita, Secretar al Camerei de comercitt din Bucureşti, Avocat ; N. Bitsileseu, Profesor la Universitatea din Bucureşti, Avocat. Iar cens ul şi censorl supleanţi sunt d-uil: Grigore Triandafil, Avocat, fost Ministru, membru în consiliul de administraţie al creditului funciar u baa din Bucureşti ; Teod ,r Ştefănes cu, Director al Băncel Naţionale a Romlniel, Profesor la ş-oaJa superioară de comercitt din Bucureşti; Vasile Lascar, Deputat. Avocat, fost Ministru. Presidout al consiliului de administraţie al societăţei «T-a nvayul Nott ; Aristid Pascal, Senator, Decan a Facultăţel de Drept iiu Bucureşti; N. A. Pupadat, Avocat. www.dacoromanica.ro EPOCA CORJVIICIt (Chicago) CEA HAI MARE FABRICA DE SECERĂTOARE CU LEGAT „IZBÂNDA” Jlstă-gţ „Secerâtoarea cu legai' cea mai populară, preferată celor-ialte din causa solidităţi lucrului, Junctionărei exacte ţi puţinelor piese ce se uţeaţă. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. furnal Izbim!a va corespunde. ir SECERĂTOARE SIMPLĂ -m D U v ~wr Trainică, im 1 ^ M Durabilă. 2000 Bl t lŢI VÎ.MH TE I COSITOARE DE FIN O SOCIETATEA pe acţiuni PENTRU Conslructii de Căi ferale Secundare şi industriale MIOR EI NOI BRICIU MOIiEEE expuse ea W. STAADECKER BUCUREŞTI, 8TRĂDA 8JIARRAJY lYo. 12 BBAILA, BULEVABOrL CUZA, No. 79 | CBAIOVA, Strada M. Kogalniceann No. 1© yggr SINGURUL DEPOSITAR PENTRU ROMÂNIA Representant general 13. COUBANT Bucureşti, Strada Aciulomicl No.'3 Mare depou permanent la Bncnrenti nI Uniaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orî-ce cantitate de ţine ţi vagonete nsato, cn preţuri convenabile Preţurile cele mai rednse I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Dacebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Filiale Calea Grivitci No. 8â A TEL IER Strada BMecebal No. 9 LA LA1FA ELEGANTA Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlarii lămpi; tac Imuri, argintării Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII Si Ulii felul de articole pentru menaj FABRICELE ROMINE UNITE De Băuturi gazoase §i Acid carbonic lichid Societate anonimă cu capital 629,800 UI deplin vărsaţi Bucureşti, Str. Fecidreî No, 9, 11, 13 PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID Garantat pur §i fără miros Instalaţiuni Complecte de Fabrici şl Băuturi gazoase ţel mai mare depozit de toate artioolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă: — Sticlărie, Capete de Slfoane, Essenxe, Cotari — TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE Depozit de Maşini ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Prospecte gratis şi franco OE&UPAdNB Preţurile cele maî reduse Tot-d’a-una asortat ru cele uanî. Inimoase . articole de lux . Cote mal frumoase asortimente pentru : Restaurantul*!, Berării şi Cafenele încercaţi ţi v5 convingeţi Anclenne Maison HEIDSIEK fondăe en 1755 KUNKELMANN & Co. Succeseura REIMS rSAUCK ' Representant generat LEOPOLD H. ÎIAIMT S 70.—BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70 ÎES3Î 40»«« wtmamsmmm g| Mai mult de l/s de «ocol .acces proclamă superior ratea sa In tratamentul de gutural, lritaţlunel peptnlul, f «fluenţa, dureri reumatismale* aerîntlturl, răul, vărsături, băta* tnri.—Topic excelent contra bătăturilor. CASE DE BANI Englezesc! de Fer şi Oţel Sigure contra focului şi spargere! din Fabrica Phillips & Son llirniiiigliam DEPOSIT LA wr WflLTER T- FRACKISH "W Deposit de Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamne! No. 21 APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORVIZ) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale ati recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare îu diverse cazuri. Prin gustul săO cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nul YASILE ORETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositarî principali. Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucureşti 1894. Recomandata cn preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt si sigur, dosa mica, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Dlrecţluuea Stabilimentului «BAIA GRI VITA» situat în Calea Gri-W!“ Xa»t*crbJfTe.ric?USÂL Vovro* are onoare a anunţa pe Onor. Public că a deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru sesonul de Vară. O baie de basin cm duse reci, 65 bani; Abonament pentru 10băl 5 lei ■ Abona ment peatru una sută băl 40 lei. ’ Basinul pentru Doamne este deschis în toate zilele de lucru de la orele 8 Şi jumătate piuă la 11 şi jumătate dimineaţa. Băile sunt deschise în toate zilele de la orele 2dimineaţa, .pînă seara cît de târziii la lumina electrică. #>##!#;