SERIA DL—AMIL I?, No. 808. ditla a treia NUMĂRUL 10 BANI încep la 1 şi 15 ale fie-eărui luni Un an In tară 30 lol; In slreinătate 50 Iei fase luM ... 15 » » » 25 *j rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in strein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂI UIEnACTIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 MERCURI, 8 IULIE 1893 NUMÂliUL 10 BANI f ; in vrii/iu.f, AnuneiurI la pag. IV .... , 0.30 b. lima > » » IU......2.— lei » » » » II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlnilul TELEFON UN NUMÂR VECHIu 30 BANÎ AnnsmiSTHAŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 TRADIŢIA NAŢIONALA Tradiţia naţională Desideratul pe care l-am formulat, cu privire la caracterul mai naţional ce se cade a se întipări vieţeî noastre publice, poate să pară unora numai o platonică năzuinţa. El ar fi totuşi menit a avea urmări pozitive, dacă unul din partidele noastre politice s’ar face stegarul acestei idei, ast-fel în cit ea să devie însăşi linia de despărţire dintre partidele noastre. Dacă, bună-oară, partidul conservator, al cărui rost este d’a fi credincios ideii desvoltărel istorice, s’ar pătrunde adînc de această a lui chemare şi s’ar înfăţişa ca potrivnic natural al celul-l’alt partid, menit a fi mal ales iniţiatorul inova-ţiunilor experimentate pe aiurea, am avea şi o mal naţională îndrumare a vieţeî publice şi o mai tse-toare distincţiune a partidelor. E neindoelnic că, azi, deosebirea de liberali şi conservatori e, la noi, întru cit-va artificiala. Raţională, în-tr’o ţară care s’a bucurat de o des-voltare istorică ca aceea a Angliei, fireasca şi, de «obşte înţeleasă>, acolo unde fie-care din cele două firme întrupează aspiraţiunile seculare ale unor clase ce, la adăpostul acelor firme, s’aQ închegat, ea e, la noi, adesea turbure şi ne-pâtrunsă, în miezul el, de masele profunde ale ţârei. Pentru aceste, mal mult cinstea ori capacitatea, de cit principiile deosebesc partidele noastre. Nu urmează, negreşit, d’aci, ca să sfărîmăm calapodul partidelor actuale, cari, de bine de rău, au ajuns a constitui o forţă. Dar cultivarea însuşirilor proprii ale poporului nostru, de către unii, ca şi alimentarea inovaţiunilor streine, de către alţii, pot adăoga o nota caracteristică fie-căruia din cele două partide. Această părere va fi mal clar desluşită prin pilda ce ne-o înfăţişează o altă ţară, şi anume Rusia, mal apropiată de noi, în toate privinţele, de cît Anglia, de al cărui clasic parlamentarizm ne inspirăm prea exclusiv. Numeroase sunt asemănările dintre Ruşi şi noi, cu toate duşmăniile ce ne-au despărţit. Aruncaţi şi unii şi alţii spre hotarele Orientului, pe un teren şes, pe care se dezvoltă o viaţă agricolă încă primitivă, ne aflăm apropiaţi prin identitatea religiunel ca şi prin înrudirea ce răsare din însemnătatea elementelor slave, furişate în limbă, în biserică, în instituţii, de Slovacii de peste Dunăre, în secolul al XIV. Dar, mal cu osebire, împrejurările istorice, cari au turburat această parte a Orientului, ne-au creat în prezent, şi unora şi altora, o situaţie identică faţa de înrîuri-rea ideilor occidentale. De unde, după năvălirea Barbarilor, popoarele din spre miazănoapte ale Europei, se pot folosi de un răgaz de două-spre-zece secole ca să se constituiască şi să închiege instituţiunl şi clase istorice, Rusia ca şi Ţările roinîne sunt mereQ bătute de talazurile invaziunilor. Aceste jalnice împrejurări se prelungesc, pîna într’o vreme apropiata de zilele noastre, cînd deja ţările apusene sunt constituite în forma lor moderna, plămădită de o civilizaţie deja înaintată. Atunci, ciocnirea ce s’a ivit între credinţele isvorîte din starea haotica de la noi şi ideile predomni- Scumpă ţara!... Heyeneravea moravurilor !... toare în lumea occidentală, a turburat adînc desvoltarea noastră. Pe cît de puternică a fost înrîu-rirea năvălirilor cari ne-att ţinut, timp de atîtea secole, despărţiţi de Occidentul cult, pe atît de covîrşi-toare a fost, la noi ca şi la Ruşi, influenţa ce trebuia neapărat să aibă contactul nemijlocit dintre cultura noastră orientală şi civilisaţia apuseană. Posiţiunea pe care aQ luat’o partidele faţă de influenţa occidentală asupra ţărilor primitive constitue esenţiala deosebire de şcoală dintre partide, în toate ţările cari aQ trecut prin aceleaşi împrejurări istorice ca şi noi. Unul din oamenii cari au străbătut mal adînc în inima poporului rus, d. de Vogue, a arătat, cît pentru vecinii noştri, efectele acelei ciocniri dintre cele doue civilisaţil şi a desluşit, drept urmare, acest ciudat fenomen de desdoire a con-ştiinţil naţionale, hărţuita, cînd într’o parte de ascendentul culturii occidentale, cînd într’alta de misterioasele aspiraţiunl ale rasei. «Mal întiiă, scrie el, Suveranul şi o clasă puţin numeroasă se lepădară de viaţa orientală, şi se făcură Europeni prin idei, prin politică, prin limbă şi prin Îmbrăcăminte. Puţin cite puţin, clasa înaltă urmă această impulsiune. Dar masele profunde ale naţiunii rămaseră potrivnice, nemişcate, cu faţa vecinie întoarsă spre răsărit ca şi biseri-cele lor». «In cursul acestui period se zări acest spectacol unic : o mică clasă dirigentă, streină prin moravuri, prin idei şi mal ales prin limbă, de norodul ce vieţuia sub dînsa. Această clasă îşi primea toată hrana intelectuală, morală şi politică, prin importaţiune, rînd pe rînd din Germania, din Anglia, ori din Franţa, tot-d’a-una însă din afară... Se iviră, negreşit, excepţiunl, scurte încercări de politică naţională, dar regula era nesocotirea ţării şi expatriarea intelectuală..» «La umbra acestor răsaduri exotice, poporul se desvolta potrivit legilor tainice ale naturel sale orientale». Naşte acum întrebarea: ce aspiraţiunl se pot naşte din o atare stare de lucruri ? Oare aceste aspiraţiunl pot fi ele, de pildă, năzuinţa claselor aristocratice de a păstra, ca în Anglia, privilegiile lor străvechi, ori rîvna legitimă după putere a claselor populare, pregătite la viaţa publica prin folosinţa seculară a unul regim de self-government ? Negreşit, nu. D’aceea, noţiunea de liberal şi conservator nu are în Rusia, ca şi la noi, ca şi în ţările ce aQ avut ca poporul nostru o des-voltare anormală, un înţeles atît de limpede. In Rusia, Insă, fără nici o silinţă d’a creia distincţiunl—cari nu sunt indispensabile din cauza lipsei de* adevărate partide politice—se des-veleşte o deosebire reală, ce răsuflă în politică şi mal ales în toată literatura rusească : aceea dintre şcoala occidentală şi cea naţională. Aceasta deosebire răsare în mod firesc şi spontanen din împrejurări naturale, iar nu din chinul la care se supun partidele noastre pentru a adapta distincţiunl artificiale, cari satisfac numai aplicarea noastră spre imitaţiunea străinătăţel. De observat este, în treacăt, că în Rusia, domniile cele mal banale aQ fost, afară de rare excepţiunl, acelea ale Ţarilor cari, sâ-muind Rusia cu ţările occidentale, aQ copiat servil instituţiunile din apusul Europei. Din potrivă, împăraţii cel mal glorioşi aQ fost, în genere, acel ce au priceput că Rusia nu poate îndeplini ţeluri înalte, de cît dacă e vrednica a produce o civilizaţie originală, isvorîtâ din adîncimile geniului naţional. Am stăruit asupra pildei ce ne-o daQ vecinii noştri, numai pentru a ne desluşi mal bine cugetul. Negreşit, însă, că nu ne trece prin minte de a recomanda imitaţiunea Rusiei, drept reacţiune în contra maimuţărirel Angliei ori a Belgiei. Priveliştea Rusiei ne poate, cel mult, deschide un orizont. Atît şi nimic mal mult. Exemplul vecinilor noştri ne poate numai îndemna a culege, din avutul nostru naţional, unele eleineete menite a întipări un caracter mal romînesc vieţeî noastre publice. Ideile ce am enunţat mal sus, căpă-tînd şi un reprezintant autorizat într’unul din partidele noastre, seva adăoga tot-o-dată un accent mal adînc distincţiunilor noastre de partid. Nu poate nici într’un caz fi vorba de a împinge aceste idei pină acolo, în cit ele să[capete puterea unui ferment care să dizolve organizaţia actuală a partidelor noastre. UN CONSERVATOR. POLIŢIA CAPITALEI D. Căton Lecca, prefectul politiei, trebue să fi aflat deja din relafiunile făcute de Epoca şi de cele l’alte ziare bucureştene, că o crimă s’a săvîrşit, eri, tn nişte con-diţiuni dramatice, tn Capitală. Prefectul Capitalei trebue să fi aflat de asemenea că autorul crimei este un subaltern al d sale ; crima s’a făptuit ziua ’namiază, în centrul Capitalei, la o sută de paşi departe de Palatul regal şi de ministerul de interne, cam ' vre o cină minute, pe jos, departe chiar^de localul prefecturei, înJ» strada Clementei No. 5. D. Calin Lecca, prefectul poliţiei, trebuie să fi aflat de asemenea, tot de la ziare, că criminalul, după săvîrşirea crimei, a’a -plimbat vre o trei sferturi de ceas, ca Vodă prin-lobodă, în casele d lui Boe-rescu, a sfărimat geamuri şi mobile, a îngrozit lumea f că victima a zăcut o jumătate de ceas pe trotuar, că atît victima cît şi criminalul om fost duşi de sergenţi la spital, fără ca, în tot acest timp, prefectul polifiei, sau comandantul sergenţilor, sau vre-un inspector de politie să se fi deranjat să vie la fata locului. — Unde e politia P se întreba, eri, mulţimea adunată în strada Clementei. Ne facem şi&oi ecoul acestei mulţimi şi întrebăm pe d. Caton Lecca : — Unde era, d-le Caton Lecca, eri, între orele 10 fără un sfert şi 10 jum., dimineaţa, prefectul politiei Capitalei, comandantul sergenţilor, inspectorii poliţieneşti ? Nu cum-va aceşti domni aii obiceiul să se scoale dimineaţa tîrziu P Par atunci ce caută în politie ? DIN STREINATATE Criza Austro-ungară încercările făcute iu vremea din urmă, de către cabinetul contelui Tuhn, de a puno capăt conflictului ceho-germao, care ţine de atîta vreme pe loe întreaga maşină a Statului austriac, n’ad reuşit. Conferinţele între primul ministru al Austriei şi căpeteniile cluburilor germane din Parlament n’atl dus la nici un rezultat. Nici guvernul, nici preşedintele grupurilor germane n’aO voit cu nici un preţ să renunţe, fie măcar In parte, la punctul lor de vedere ; pe cînd guvernul cere germanilor să voteze un proiect prin care să le legaliseze măsurile luate de guvernul Badeni pe calea ordonatelor ministeriale. pâstrîudu-se pîna atunci starea actuală în chestiunea limbilor din Bohemia şi Moravia, şefii grupurilor germane cer, ca condiţie prealabilă, revocarea faimoaselor ordonanţe. Dintre germani, un singur grup—ca o e re-preziutat şi în cabinet—s’a arătat dispus să no-gocieze cu guvernul pe buzele puse de acesta. Consecinţele Nereuşita tratativelor înseamnă neputinţa parlamentului de a lucra. Căci opoviţiunea genuină va continua să facă obstrucţionista ca şi 'ln sesiunea trecută. Afacerile imperiului austriac sunt dar osîn-vdile-^ă llncezească încă cîtâ-va vreme, pîna se viKgăsi o solutiune. '^Dar, jnal o o urmare rea, mult mal gravă penetra, întreaga monarchie. , Se apropie ultimul termen, acord it de guvernul unguresc pentru reînoirea pactului dua-listic. Ducă Parlamentul din Viena nu poate lucra, atunci pactul nu poate Q reînoit pe cale constituţională—cel puţin aşa z:c Germanii şi Ungurii. Nu tot aşa cred Cehii. După părerea acestora, aplicarea § 14 din Constituţia austriacă—adică reînoirea pactului dualistic prin decret imperial, fără concursul Parlamentului — nu are nimic neparlamentar şi prin urmare, Ungurii nu aQ dreptul să facă dificultăţi, i Foreign. TRIBUNA LITERARA Comisarul regfal — Poveste militară — (Urmare şi fine) Sergentul pălmuit, pe lingă că era cu omul uostru din acelaşi plulou şi era superiorul sdti direct, II venia văr şi era din satul învecinat. Şi avea şi acest sergent, ca unic fid, acasă, numai o mamă, care de vr’o zece ani şi mal bine nu stătea de cît in pat, din causa damblalel la picioare. De cit, sergentul Stan Cîrnu, urît după nume, avea şi un obieeifi urît. Sfănţuia *) soldaţii încă de pe cînd eraţi amîndoul verii la regimeutul de linie, şi acum la concentrarea din luna trecută, se apucase a lua de pe la soldaţi pe elnd aceştia dormeai!, pînă şi lucruri şi orl-ce mal găsea. Si aşa, furase acest mizerabil, tot acum la manevra din urmă, doul poli de aur din cufăraşul unul soldat evreii, care, de îndată ce a băgat de seamă lucrul, a şi făcut tărăboid mare. Totuşi nu s’a putut descoperi furtul nici într’un fel; dar vărul sergentului, Niculae Fotea, caporalul nostru, ştia aproape sigur că asia nu fusese de cît treaba lui Ciruu. Şi toate ar fi rămas muşama, dacă nu venea ’îndrâs-neţul boţ să’şl Încerce talentul şi asupra Iul Fotea propriul săd văr. — «Eraţi două zile înainte de descon-centrare», spunea călăuzul majorului, «şi noi ne pregăteam deja în gînd, bine, răfl, cum era, să ne întoarcem pe la vetrele noastre, cîDd iată că 1 împinge păcatele şi. de inimă neagră ce avea, face plan să mă fure şi pe mine. Nu’i ajungea lui gălăgia şi bănuelile ce s’ad fost stîrnit din pricina celor doul poli luaţi din cufăraşul ovreiului Iţic şi că, mal mal era să fie prins, de vreme ce se apucase a plăti cu piesele furate nişte datorii de chefuială la cantină. Acum îşi pusese ochii pe ceasornicul meii, ăsta pe care ’1 vedeţi şi pe care ’l-am primit de la inginerul din Sărata, pentru slujbele şi alergăturile mele dese la Buzăti şi In alte părţi. Şi cum eram trudiţi ca clinii de marşul făcut tn ziua aceea, ne-am dus în camera noastră No. 181 la odihnă. Şi vărul Stan ce face, ce drege, cînd vede că adormisem toţi, trimite pe fruntaşul de-jurnă la cantină, să’I aducă ceva. Ed Insă nu Inchisesem de tot ochii, şi, cu toate că eram întors spre părete, aud şi urmăresc toate. Şi bag de seamă cum trage în jos fitilul de la lampă şi apoi se apropie în vîr-ful degetelor de patul meu şi bagă repede mina sub pernă, unde aveam obiceiul să pun ceasornicul. Am sărit atunci în sus şi i-am dat două ca să mă pomenească cît o trăi. Pe uşe însă a intrat tocmai alunei, chiar d. sub-locotenent Chiriţoid, care faind cu serviciul şi prinzînd pe fruntaşul uostru de juruă prin sală, a venit numai de cît cu contra-apelul, a însemnat bioişor toate şi fiind-că că n’am putut tăgădui lovitura dată gradului med superior şi nici n’am crtcuit din gură că cum şi pentru ce, am rămas să fiîî dat în judecată şi iată tot.» — «Da bine, mâl omule», zise acum maiorul, viii impresionat de cele auzite, «tu n’ai decît să spui toate cum s’aîi petrecut, şi să scapi cu două-trel săptămînl de închisoare». — «Scap eti coconaşule, da nu scapă Stau Cîrnu şi, of! pedeapsa n’are s’o ducă ticălosul de el, da o s’o simtă nenorocita lui de mamă. Şi la urma urmei, tot eii am să fid acela, care a băgat-o îu groapa, şi de — mi-e mătuşă, mi e şi naşă şi ştiu de la mama mea că Intr’un timp. bătrlna Cîr-noaia, clnd era încă sănătoasă ca tot omul, ne-a făcut nouă mult bine căci ne murise bietul tata, colo la Plevna, şi era să perim de foame, dacă nu era să se îudure de noi mama lut Stau». Şi cînd isprăvise să zică acestea toate, sărmanul om, atît de convins de datoria sfîntă ce o simţea ln sufletul săd simplu şi nobil că trebue să se sacrifice pentru alţii, iată că şi ajunsese binişor la gara Buzăului, cu luminile roşii ale locomotivei de la trenul ce-I aştepta. Şi maiorul, vid en oţic* nat, puse repede două piese de clte 5 iei în mîna călăuzului săd, ca răsplată pentru că i scosese la drum, şi se urcă, fără allă vorbă, în compartimentul săd de clisa în-tîia. Ceea ce-i rămînea de făcut a doua zi ştia el acum foarte bine, nu Insă şi nefericitul caporal Fotea, care s’a suit şi el tn vagonul săd de clasa treia şi se uita acum lung la cele două bucăţi de argint ziclud ln ghidul săd: «Am să le trimit marnei ca mîngîere, ciad 11 void da ştire la cit timp m’afi osîndif». Clnd s’a întrunit a doua zi consiliul, maiorul Plrvu se găsea într’o agitaţie neo* biclnuită, dar o punea, pare că el singur, mal mult In socoteala petrecere! din Sărata şi a nopţel nedormite. Colonelul Iasă, care presidr consiliul, observă numai decît starea febrilă şi eseitatâ a corni arului regal. Maiorul nu 1 comunicase încă nimic din întîmplarea lut stranie şi a zis numai în treacăt că după şedinţă are să le povestească d-lor din consilii! o păţanie ciudată de tot. S’a început apoi cu formalităţile cele d’lutlid, citirea raportului către eonsi- *) Lua bani de la soldaţi. i www.dacoromanica.ro X i* OCA lifl, chemarea implicaţilor şi martorilor, constatările din procesai verbal dresat, şi aşa mal departe. Acuzatul, care nici nu visă că stă Înaintea boerulul rătăcit erl seară prin satul Mălini, avea o atitudine liniştită, derrnă şi aproape mîndră. Nu aşa şi sergentul Clrnu. Cu toată aparenta omului care se bizue în dreptul săfl, părea preocupat, nervos şi avea aerul unul om care doreşte a se vedea cit mal curînd eşit din situaţia sa de acuzator. Toate acestea n’afl scăpat de Ioc comisarului regal. întreg consiliul, de la colonelul preşedinte şi plnă la sergenţii majori, cari făceai! pe grefierii, aveaţi pe feţele lor satisfacţia oamenilor, cari In vederea stărel limpede şi simple a actiunel judiciare, se aşteptai! la o desfăşurare grabnică a detaliurilor procesului şi, mal văzîudu-1 şi pe comisarul regal in balul săâ de oboseală, sperai! lntr’o şedinţă pe cit se poate de scurtă. Se Înşelaseră Insă răi!. Cind s’a terminat interogatorul inculpatului Nicolae Fotea şi a fost chemat sergentul Stan Clrnu, a cărui insultare în exerciţiul funcţiunel şi lovire premeditată cerea satisfaetiunea prescrisă de articolele asupra subordonaţiunel, începu un interogator minuţios şi nesfîrşit. Colonelul, cam impacientat de acest lucru, şopti ceva pe franţuzeşte la urechea comisarului regal, acesta Insă continuă cu stnge rece, Intreblud : — «Să ne spui, sergent Stan Clrnu, dacă nu a fost cum-va vre o ceartă de acasă Intre d-ta şi caporalul Nicolae Fotea, sailvre-o altă pricină, care l’a făcut să te lovească. Că numai aşa, pe cuvînt, că al voit să I vorbeşti ceva, şi el văzîndu-se deşteptat din somn, a uitat că eşti grad superior şi te-a pălmuit, asta nu ne vine tocmai a crede.» — «N’am avut, să trăiţi, nici o ceartă cu omul acesta, nici nu am legat vre-odată prietenie cu el, dar se vede că aşa e el de felul săii, bătăuş». Răspunsul acesta, departe de a mulţumi pe comisarul regal, îl făcu din contră să-I pună acum alte Întrebări şi mal ciudate, In cit membrii din consiliil se uitai! lung unul la altul. — «D-ta, sergent Clrnu, zici că nu stal nici lntr’o legătură de prietenie cu caporalul Fotea: eh însă ştii! alt-ceva: că voi sunteţi chiar veri buni. Mama caporalului e soră dreaptă cu mama d-tale. Se poate ca rude aşa de apropiate să nu fi avut cile ceva vorbă şi daraverl Intre voi ?» — «Oii! fi şi rudă cu el», replică cam scos din atitudine sergentul, «dar nu l’am putut suferi nici cînd, şi n’am avut nici o dată trebl cu el». — «Da bine, nu te gîudeştl d-ta, că vărul d-tale Fotea, pentru nesocotinţa sa de a te lovi, va fi pedepsit poate cu un an sad mal mult închisoare. Ce are să se facă cu mama sa bătrină, cu gospodăria sa ? Nu ar fi mal bine să ne spui ce aţi avut unul cu altul, să vedem, poate că nu e tocmai aşa vinovat omul». — «Să trăiţi, da ei! ce să I fac ! Treaba lui, dacă-1 păcătos şi sare aşa cu palmele. Efl de gospodăria lui n’am să grijesc. Să-şi ia pedeapsa de clţl ani o fi, că nu-s eti vinovat, ci el». — «Aşa e ; are dreptate», izbucni aci colonelul cu jumătate de glas şi privi năcăjit în spre maiorul Pirvu. Acesta însă, ca şi cînd nu ar fi băgat în seamă observaţia şefului săii, s’adresă din noi! către sergent: — «Să te întreb ei! acum pe d-ta altceva ! Cum se face că d-ta te apucai des de chefuri prin cantină, cînd la începutul interogatorului însuţi al zis că eşti sărman de acasă şi nu trăiai dorit din soldă ?» — «Ml a trimis mama de acasă cîte-va parale şi iacă totul». — «In cîte rîndurl, cîtă sumă şi în ce zi anume al primit ultima oară ban! de acasă ?» — «Numai de doaS ori mi-aii venit bani; dar’, ultima oară, — 14 Iulie, — n’am primit de cît vr’o cîţl-va franci». — «Cum se face atunci, sergent Cîrnu, că d-ta al plătit Joi în 14 Iulie, la cantina căsăi mei o datorie de 27 lei şi încă cu piese de aur?» Aci sergentul deveni galben ca ceara, dar’ după o scurtă pausă, răspunde cu îndrăs-neală : — «Aveam, să trăiţi, doul poli strînşl mal de mult . . . .» Colonelul însă şi cel l’alţl din consilia par’că ascuţiaii urechile, căci începeai! acuma să înţeleagă pe colegul lor. Cine părea însă consternat la faţă şi nu lua ochii neastîmpăraţl de la maior, ăsta era caporalul Fotea. Şi comisarul zise înainte : FOIŢA ZIARULUI * EPOCA* 2 LECONTE DE LISLE — Traducere liberă — Laurti. Prăpastie, în care, sburînd de cer departe Un înger, văzînd chipul femeel, o iubise, Şi ’n care din păcatul divin se zămislise Gigantul ce de voe s’a oslndit la moarte, — Privirea lui Thogorma de tine se uimise. EI ţi-a văzut podoaba de scări, pe lingă care Ard şiruri mari de torţe cu flacăra de sînge, Şi-ţl auzi şi leii cum-urlă, cînd îl strtnge La glt prea tare lanţul; şi cum prin reservoare De piatră, crocodilul se tîngue şi pllnge. Şi nu e colţ din toată sălbatica-ţl făptură. Din care să nu vie tihnită respirare. A celor cari ’n pace, cu toţii, dorm; arare Se scoală cîte unul şi, glasul tăQ Natură, Ascultă cum din toate în şopot vag răsare. Dar iată! Din pustiul hotărnicit de dune, Din adîncimea nopţii, tâindu-şl singur cale, Pe-un armăsar sălbatic ce muşcă din zăbale, Un călăreţ aleargă, în ropote nebune, infricosind adincul cu strigătele sale. — «Cînd te-al hotărît d-ta, sergent Cîrnu, să scoţi cel doul poli strînşl, s’a întlmplat, dacă nu mă înşel, In camera No. 18, un lucru cam ciudat. Soldatul Iţic Gross pretinde că avusese şi el Intr’un cufăraş de sub patul săi! doul poli strînşl, ce semănai! cu al d-tale. Şi tocmai în ziua aceea i-a furat nu ştitl cine. Nu cum-va al putea să ne explici, ca sergent de odae, cum s’a petrecut acest lucru ?» Văzînd comisarul, că sergentul nu răspunde nimic, dar tremură din tot corpul, urmă: — «Da cine a trimis în seara, cînd al fost pălmuit de caporalul Fotea, pe fruntaşul de jurnă la cantină după chibrituri, cine a făcut apoi lampa mal mică, s’a furişat încet la patul caporalului Fotea şi, băglnd mina sub perină...» Aci comisarul regal n’a putut să isprăvească vorba sa, căci strigătul a două glasuri desperate a întrerupt de o dată tăcerea profundă : unul a sergentului Cîrnu, care începu să implore cu mîinele ridicate membrii consiliului cu cuvintele: «Ertaţl, d-lor ertaţl, nu mă nenorociţi», iar cel l’alt glas al caporalului Fotea, strident de emo-ţiune, care repeta merefl: «N’am spus nimic, n’am zis un cuvînt, mă rog cum vine asta ?» Colonelul se sculă repede în picioare şi cu el cel-l’aţl membri, uimiţi de această scenă neaşteptată; comisarul regal însă se Întoarse automatic, fără a părăsi fotoliul către superiorul săâ, şi zise cadenţat: — «Rog consiliul să amîne şedinţa pe mîine, ca să se mal facă cercetări suplimentare». Sergentul Stan Cîrnu a fost condamnat la un an reclusiune şi degradare în faţa frontului. Nicolae Fotea a scăpat însă cu 3 săptămînl închisoare şi a îngrijit tot timpul de mama vărului săi! ca şi un fiii adevărat. Dr. Em. Grlgorovitza. OFORMAŢII îngrozitoarea crimă din strada Clemenţii (Noi amănunte.) Criminalul Florea Ionescu, transportat, erl, la spitalul Colţea, merge din ce în ce mal răii, cele două răni, ambele în partea dreaptă a pieptului, sunt forte grave. Ambele gloanţe, după ce aii străbătut printre cartilagele ste-rnumulul, s’aii împlîntat în plămînul drept, de unde e cu neputinţă a le extrage, fără a cauza moartea suferindului. Toată ziua de erl, Florea a petrecut-o în cele mal groaznice dureri. Către seară i s’a făcut o injecţie de morfină pentru a’l mal alina durerile. Medicii cari îl îngrijesc ai! mari temeri ca o complicaţiuue internă, ce poate să survină dintr’un moment lutr’altul, să nu cauzeze moartea lui Florea. Pînă erl, pe seară, în afai ă de durerile teribile, nici o complicaţiuue nu s’a produs în starea lui Florea. Aceasta se datoreşte şi faptului, că el trăgînd focul de aproape, glontele era foarte cald în momentul cînd a intrat în corp şi a oprit pentru un moment emoragia internă din vasele pe cari le-a atins. Sunt însă mari temeri ca un puroiii intern să nu se formeze, tocmai din această cauză, care ar atrage moartea. Florea este instalat îu salonul No. 4 din secţia chirurgicală a d-lul doctor Severeanu şi ocupă patul No. 29. In tot timpul d. Dumitrescu-Brâila, intern în acest servicii!, este ocupat cu îngrijirea bolnavului. Criminalul a fost întrebat erl după amiazl, de mal multe persoane, asupra mobilului crimei. Tutulor el răspundea invariabil. — Cum să nu o ucid 1 Curva, după ce ’ml-a mîncat toate paralele (cele 2000 lei de care vorbea de dimineaţă) şi ’ml-a furat toate lucrurile din casă, m’a lăsat, pentru a lua un altul. Cuvintele lui Florea sunt acum mal anevoioase. Vorbeşte rar şi din cînd în cînd se vaetă din cauza durerilor. »% După amiazl, pe cînd un intern din servicii!, pansa rănile lui Florea, acesta deschide ochii mari şi se uită drept la intern. — Nu cum-va eşti Fritz? D-ta semeni leit cu pungaşul ăla, şi clnd te văd îmi faci răii. Sa ştie că Fritz era amantul nenorocitei victime cu care a fost înlocuit Florea. * ____________ * * Cutremurul de groază pătrunde în natură, Cînd părul lui, din groase curele, se loveşte; Şi ’n urma lui în şiruri imense năvăleşte Cu larmă, după neamuri şi după-a lor statură, Tot ce’n pustiii, în codrii şi ’n aer locueşte. Veneai! potop, hiena, reptila cea uşoară, Şi clinii, lupul, ursul, onagrul, negrii lei, Şi behemotul mare, cu paşii rari şi grei; In graiul lor aruncă blesteme şl ocară, Cetăţii tale, Ilenoch, gonind in jurul el. DormeaO, Vitejii, însă, în patul lor d’aramâ, Şi-atuncea călăreţul, cu vocea lui vrăjmaşă, Strigă, lovind în ziduriHenokhia trufaşă! De trei ori val de tine! Mîndria te dărâmă Oraş al Celui care se resvrăti din faşă. Mormînt pus sub blesteme, aproape-î răzbunarea 1 Se umflă marea, urlă, şi spuma de pe ape Va trece peste piscuri; nimic nu o să scape; Distrugerea supremă şl-a început lucrarea, Şi cerul se dărâmă, ca ’n haos să se ’ngroape. Va glâsui pust ul: «Aii ce s’a făcut, oare, Cetatea cu Ghelboe asemenea ’n tărie?» Şi vulturul şi corbul venind ah să adie: «Pe unde-odinioară s’a înălţat sub soare Henokhia, cu ziduri de fier şi-a el trufie?» Dar nu o să rămie nici pulberea din tine, Nici chiar un os de-al vostru, copil născuţi dintr’nsul; Şi haosul vă chiamă nerăbdător la dinsui, Prăpastia te-atrage, o neam făr’ de ruşine, Al celui ce nici ruga n’a cunoscut, nici plînsul m Către seară, Florea era şi mal agitat ^ starea lui era foarte gravă. Sta nemişcat In pat şi nu mal putea scoate un singur cuvînt. La capătul patului, un gendram cu baioneta la armă păzeşte pe criminal. Pe laturile patului, sunt puse două sclndurl mari, carij’fsă împiedice căderea criminalului In svlrcolirile pricinuite de dureri. * • Erl după amiazl, la orele 3, cadavrul Zamfirei Ionescu a fost transportat la institutul medico-Iegal, unde i s’a făcut autopsia. Ofiţerii secţiei geografice a statului major al armatei vor Începe, în cursul săptă-minei viitoare, o examinare în regiunea muntoasă a judeţului Prahova, Dîmboviţa, Muscel şi Buzâii. Scopul acestei excursiunl este de a se lua cunoştiinţă atît de semnotele geodezice, instalate pentru ridicarea harţei geografice a ţării, cit şi pentru complectarea cunoştinţelor topografice. Lucrările vor fi conduse de d-nil maiori Simionescu şi Rtmniceanu. Slmbătă 4 Iulie a avut loc în localul şcoalel de Belle-Arte din Bucureşti concursul de sculptură (composiţie schiţă) pentru marele premiu de străinătate. La acest concurs att fost admişi absolvenţii: C. Dimitrescu, M. Gheorghiu şi Aristide Iliescu. Subiectul a fost: Răpirea Proserpinei de către Pluton (baso-relief). Concurenţii afi lucrat separat şi sub cliee, conform regulamentului şcoalel. Schiţele neiscălite şi acoperite ah rămas în localul şcoalel piuă a doua zi, Duminecă, cînd, în-trunindu se juriul pentru judecarea lor, a proclamat cu unanimitate lucrarea d lui M. Gheorghiu tntiia clasificată. Lucrarea d-lul C. Dumitrescu a fost a doua clasificată. D nu M. Gheorghiu, este elevul profesorului sculptor I. Georgescu. A absolvit şcoala obţinlnd recompensa cea mare: medalia de argint d. I. Baso reliefurile, după terminarea lor definitivă, vor fi expuse publicului. D. George Lahovari, preşedintele Iualtel Curţi de compturî, a plecat azi dimineaţă la Marienbad. In timpul absenţei generalului Berendeiiî care se va duce la Govora îndată după plecarea M. Sale Regelui la Petersburg, interimul ministerului de răsboiii va fi ţiDut de d. D. Sturdza, preşedintele consiliului. D. N. Fleva s’a întors azi in Capitală, venind de la moşia d-sale din R.-Sărat, unde cu cite-va zile mai ’nainte a avut loc o consfătuire politică la care a luat parte şi d. P. S, Aurelian. D. Gh. Softa, prefectul judeţului Suceava, care se află în Bucureşti, chemat de d. Fe-rechide, a avut cu şeful săă, o întrevedere care a durat o oră şi jumătate. Pregătit de d-nil Satnson, C. Popoviel, Ghi-ţescu, senator şi deputaţi de Suceava, d. ministru de interne a cerut d-lul Softa, asigurarea că va reuşi la viitoarele alegeri comunale, saă imediata sa domisiune ; dfodu-1 a alege ca compensaţiune, Intre administraţia financiară a judeţului Suceava, primăria de Fălticeni şi scaunul de deputat ce va rămlne vacant, prin numirea d-lul Ghiţescu ca prefect. Fără să dea un răspuns categoric, prefectul a eşit foarte plouat de la ministerul de interne. Casa obştei «lin Birlad Duminecă a avut loc, după cum am anunţat, alegerea de la Casa obştel din Birlad. Prietenia dintre d-nil Nicorescu, nenorocitul candidat de la Huşi, şi prefectul de Totova, Teodor Ivan, a iost din nod consfinţită şi întărită, cu această ocazie. Se cunosc relaţiile dintre ambele personagii. Totuşi, pentru a nu mal amărî pe d. Nicorescu, prefectul a hotărît, ca In Casa obştel, să nu se aleagă de cît partisanl de al acestuia. Ceea ce vroia insă tînărul şi naivul prefect nu era tot una cu ceea ce vrea nenorocitul candidat de la Huşi, care ţinea—ca o reparaţiune pentru loviturile primite — să se aleagă însuşi în fruntea listei. Duminecă dimineaţa, cînd urma să se facă alegerea, numeroşi agenţi de al fostului prefect înconjurai! localul alegerel. Cain! Cain! In noaptea cea fără dimineaţă. Din pintecele Heveî, lovit de grea osîndă, Amar de tine, care pe lumea încă blindă VărsaşI sînge, pe care, d’abia intrat In viaţă, Măreţul soare-1 supse cu raza lui plăpindă. Amar de tine 1 carne murdară de păcate, Duh crunt sacfat de dorul etern de răsbunare; Tu, care al trăit fără credinţă şi sperare I Mal fericit e hoitul, svîrlit lingă cetate: Iahveh te-a ’nchis în crima ta cea îngrozitoare Atunci, din îngrădirea Getăţil răzvrătite. Din locul lui în care copiii îl cllkară, In silă se ridică sub blestem şi ocară, Gigantul născut pentru dureri ne mal simţite, De Cea prin care fiii de oameni afl să piară. Se ridică ’n picioare, din patu-I de graniţe, Pe care de o mie de ani In tihnă mare, Dormea, cuprins de somnul cel fără deşteptare; Apoi privi pustiul şi umbrele cernite; Iar braţele pe pieptu-I păros se ’ncrucişară. Stufosul păr şi barba n ascunsese faţa, Dar sub sprinceana-I groasă, cu scîntcerl ciudate, Privirile, de-un singur vis bun înseninate, Cătaa în zarea vremii, străvechea dimineaţă A lumii, cind plâplnde şi tinerc-ad fost toate. Atunci văzu Thogorma, familia cea mare A iul Henoch, îndată, şi ziduri şi palate Şi turnuri, în trio clipă umpllndu-le în gloate; Privind toţi pe Strămoşul bâtiîn, care ’n picioare Visa tăcut la vremea cind s’aii isvodit toate. www.dacoromanica.ro — Nu ne trebue lista ispravnicului, strigai! el; noi vroim pe cc. Neculal. Oamenii şi candidaţii prefectului ai! fost nevoiţi să părăsească sala de alegere, din cauza atitudinel ameninţătoare a bătăuşilor lui Nicoreseu. Poliţaiul Însuşi a fost nevoit să se retragă. Rezultatul este că s’a ales lista d-lul Nicorescu, cu o majoritate zdrobitoare. Prefectul Ivan nu a obţinut de cît 48 de voturi, contra 348 date Iul cc. Nicolae, care intră ast-fel în al 18-a an de domnie la Casa Obştel Blrladulul. Ultim detalii!: Casa Obştel are un venit annal de 60.000 lei şi nu are nici un control. Direcţiunea Teatrului Naţional, fiind informată că, în viitoarea stagiune, o trupă de operă şi operă comică, compusă din celebrităţi artistice ca d-nele Darclee, Bianca-Bianchi şi d-nil Lassale, Laurent, Cheli Bulo, etc., e pe cale de a trata cu proprietarul TeatruluiLyric pentru închirierea acestei săli pe 24 reprezentaţiunl, a decis a lua măsuri pentru a doblndi această întreprindere. In acest scor), d. Th. Aslan va pleca în străinătate spre a intra în tratative cu alţi artişti, prin ale căror merite şi valoare să se poată zădărnici succesele ce, de sigur, se vor obţine pe scena Teatrului Lyric. Erl dimineaţă, in timpul pe cîad întreagă strada Clemenţei era emoţionată de crima ce se săvîrşise în casele d-lul Boerescu, d. N. Butculescu care trecea în trăsură, avlnd o carabină de valoare lîngă dinsui, descin-zlnd un moment pentru a vedea ce se petrece în curtea d-lul Boerescu, la întoarcere carabina dispăruse din trăsură. Arma furată costă 700 lei. D. Teodorescu, cunoscutul şi mult apreciatul bas, a fost din nod angajat, pentru stagiunea viitoare, In corpul OpertI Romlue, Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. ŞTIRI ECONOMICE La 1 Iulie s’ad autentificat la tribunalul Ilfov actul constitutiv şi statutele Societăţel pentru întreprinderi electrice şi industriale. Capitalul Societăţel este de 2.500 000 lei, împărţit Iu 5.000 acţiuni a 500 lei una. Cronică, judiciară. «Pentru recidivă».—Comerţ ambulant. DacS ar fi fost zi de «repaus legal» încă, nu s’ar fi adunat la un loc atîţia negustori... stabili şi ambulanţi—clţl se aflaţi deunăzi la judecătoria de Roşu. Judecătorul: Radu Relea... Aprodul: Nu răspunde. O voce: Nu răspund de aia fiind-că pă mine mă chiamă Radu Ulea... Judecătorul (citeşte procesul-verbal de con-travenţiune, pînă la un loc numai): Eşti dat în judecată pentru... recidivă. Radu Ulea : Nu ştii! ce-I aia. Judecătorul: Nici d. comisar n’a ştiut ce-I şi de aia judeeata anulează procesul-verbal. (Câ-trea Ulea): s’a isprăvit. _ Domnu Nae (avocat): Şi noi suntem daţi în judecată tot pentru recidivă... Judecătorul: Tache Ionescu. Domnul Nae: Noi suntem... Adică d-lul.. Mi-e prieten... Domnu comisar care a încheiat procesul-verbal nu spune pentru ce ne-a dat în judecată. Vă rugăm să anulaţi procesul verbal, fiind că vă întreb: ce speţă e aia.3 Procesul verbal se anulează şi judecătorul şopteşte o imprecaţie la adresa comisarului care a încheiat un act nul din cauză de «necapabili! ate». Alte patru procese verbale de aceeaşi natură, se anulează pe rind, şi se înfăţişează Iţic ŞloimovicT. Judecătorul: Eşti dat în judecată pentru că al fost prins vînzînd două plapoine de bumbac şi o duzină de ciorapi albi, într’un stabiliment public. Ce ai de spus? Contravenientul Iţic : Nu mal aveam «serviri» şi, ce, eram să mă fac hoţ? Judecătorul: Zi, nu-ţl râmîueat) de cît două alternative: ori hoţ să te faci, ori contravenient ? Judecata te achită fiind-că nu te-a mal văzut pe aci. . Iţic pleacă făclnd socoteala restului de ocoale judecătoreşti din capitală pe unde n’a mal fost prins purtlnd la subţioară plapome de bumbac : «numai 4 lei una de la 15». ___________ Cod. Şi fiarele ’mprejuru-I urlau, urlâri de ură, Şi armăsarul, flăcări svlrlind din a lui nare, Culca la pămint arbori şi îşi croea cărare; Şi călăreţul, paznic la a Ghehenel gură, îşi amesteca glasul cu strigătul de fiare. Dar Omul, fără veste, de sus de unde sade, Şi ’ntinse nodorosul săi! braţ, şi-atuncea eatâ Cum ramâtul din juru-I1 se potoleşte ’ndată Cind glasul lui de tunet, în noâptea neagră Cade, Cutremurind pustia, în somn acufundată. Dar cine mă deşteaptă, din umbra neclintită, In care Zece sute de ani am fost ca ghiaţa? Eşti tu, întiiul ţipăt al morţii, cînd viaţa Şi-a dat, isbit în frunte, de ghioaga nestrujită Nevinovatul tînăr, la Hebron, dimineaţa? Taci gemăt, taci oftare amarnic auzită Pînă ’n mormîntul antic in Care m’aO culcat! Destule nopţi şi zile ecou-ţl m’a urmat, Tarii tarii tirziU e-acuma şi fapta-I săvirşitâ. Şi sunt bătrîn şi somnul cu dreptul mi s’a dat. Dar nul Aceasta nu e oftarca-ţl seculară, Palid copil al mumei, ce-şl jălue odorul. O, victimă I Iahveh e a tot izvoditonil, Căci m’a orbit cu toată mînia lui barbară. Iahveh, în nedreptatea-I, ţi-a fost omoritorul. Tăcere, sol năprasnic al Geenell O, fiare, Turbate, ce pe ufmă-I v’adUce’n negre gloate, Tăceţi! A sosit ceasul ca să cunoaşteţi toate, Şi s’auziţl odată, neghioabe urlătoare, Ce-a zis Cain Acelui ce tot in lume poate. CHESTIUNEA ZILEI Prezicerea evenimentelor din Cuba Cu privire Ja^ evenimentele din Cuba generalul Polavieja publică o carie foarte documentată şi care e menită să producă multă senzaţie. Generalul prevăzuse de multă vreme so-lu ţi unea ce tiehuia să aibă fatalmente chestiunea cubană. Printr’o scrisoare din 1879, el îndeamnă pe Spania să nu se Împotrivească sistematic la pornirea firească a poporului cuban către independenţă, ci din potrivă, să diriguiască această mişcare aşa că evoluţiunea să se facă fără zguduitură, fără o criză din acelea care să pună în pericol soarta metropolei. «Coloniile, spune autorul, trebue tratate ca nişte copil cărora tatăl le dă maximul rţa^e> îndată ce devin majori». Prinlr un alt documeut, generalul dădea şi la 1791 poveţe In privinţa acestor reforme, a autonomiei vecinie făgăduită şi nici o dată acordată. De pe atunci încă, semnala politica Sta-telor-Unite, dezvăluia apucăturile lor ambiţioase şi atrăgea atenţiunea Spaniei asupra dczvoltărel marinei lor care era menită să întreacă cu mult pe a Spaniei. Evenimentele i-afi dat dreptate. Nici una dintre poveţele atît de judicioase pe care le dădea el n’a fost ascultată, iar catastrofa prevăzută s’a intîniplht. Marchizul de Polavreja, ori cît de bun profet a fost, nu e singurul care a văzut limpede în această ihestiune. Un veteran, generalul Goyeneche, care avusese de asemeni un comandament la Havana, s’a rostit ast-fel acum patru ani, în momentul cînd a izbucnit insu:ecţiuuea actuală : — De astă dală o să fie ultima. Cuba e perdută pentru noi. Fiind Întrebat atunci, pe ce anume îşi întemeia părerea lui alît de pesimistă, generalul, după o clipă de cugetare, răspunse: -— Mă întemeez pe faptul că nouă zeci şi cinci la sută dintre cubanl sunt devotaţi insurecţiunel, şi cu toate că mal sunt şi consideraţiunl de un alt ordin, singur raţionamentul acesta mi se pare de ajuns. Goyeneche a murit acum cincl-spre-zece zile, de cît a trăit de ajuns ca să vadă produeîndu-se această intervenţiune americană de care se temea şi el, şi ca să vadă realizîndu-i se prezicerea. Procesul Zola Versailles, 6 Iulie.—Avocatul Dobori depune concluziuni tinzînd să declare neacceptabilă urmărirea membrilor consiliului de războm. Curtea respinge aceste concluziuni. Avocatul Labori declară că va face apel la Casaţie în contra respingerei, şi cere ca apelul să fie suspensiv. Curtea declară că apelul la Casaţie nu este de loc suspensiv. D nit Zola şi Perreux precum şi avocaţii lor se retrag după ce declară că nu se presintă la judecată. Curtea condamnă în lipsă pe d-nil Zola şi Perreux la un an închisoare, 3000 franci amendă în mod solidar şi la chel-tueli cu titlu de daune interese către partea civilă. Audienţa se ridică fără incident. Versailles, 6 Iulie.—In urma unui incident la audienţa procesului Zola, d. De-routbie a schimbat martori cu d. Hub-bord. Se vorbeşte încă de mai multe alte schimburi da martori. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Romîne* Londra, 6 Iulie.—Eşindgde la o vizită făcută d-lul Rotschild la Waddesdou, Prinţul de Galles a alunecat pe scară şi şi-a făcut o leziune gravă la genuncliift. Afară de astă, Prinţul este sănătos şi s’a întors Ia Londra. Canea, 6 Iulie.— Poarta a trimis 50 de soldaţi spre a înlocui pe alţii, dar amiralii refuză de a-i lăsa să debarcheze. Londra, 6 Iulie.— Camera Comunelor a adoptat cu 237 voturi contra 137, propu- ■«■■■MWWWWMWŞWIIItU'll» ..............Ml MII ii Tăcere 1 văd iar lumea din viemi ce nu mal sunt Aud cum cîntă codrii sub bolta aurie, In vuiturile pline de-o sacră armonie Puterea şi splendoarea fecundului pămînt, Ml-apar ’n vis, în toată divina măreţie E seară liniştită. Oftări de turturele, In ceaţa care scaldă ’nfloritele alei, Plutesc şi să ’mpreună cu muget blind de ici; Iar fericiţii îngeri, cu gene de somn grele, La umbră adorm, şi floarea se cerne peste el. Imensa mulăţinire din viaţă isvorăşte, îmbrăţişarea dintre pămînt şi Cer cufundă, Universalul suflet in dragoste profundă, Ferneea, ’n veci iubită, dintriun sărut sporeşte Pe om şi’l face ’n lumea întreagă să pătrundă. Zlmbind cu a ei gura de roză aurora, In leagănul acesta de plină fericire, Din zi in zi deşteaptă In toată a lui mărire, Un zeO noO. In această splendoare a tuturora, Crescut eO, In deplina vieţii strălucire. Tovarăş ful cu duhuri cereşti şi origină A unul neam de slavă şi plin de odrăslire ; Ştia vorba de viaţă, cuvintul de iubire, Grăesc şi fac să iasă din neguri la lumină, Lumi noi, cum şi El olum făcu a lui zidire. (Va urma) E -P OCA neixa d Iul Ba'four suspendlnd .regulamentul de miezul nopţii pentru durata restului stsiuuel. Petersburg, 6 Iulie.— Monitorul financiar publică o ordonanţă anulînd, de la 3 Iulie, concesiunile făcute Germauiel In 1897, In privinţa plăţii taxelor pentru obiectele de pele şi celulei de. DITERSE ~ ^I^^APITALĂ îngrozitoarea crimă din str. Clementei Starea lui Florea Ioneseu, criminalul care a îngrozit erl întreaga Capitală, se află astăzi ceva mal bine. Din salonul No. 4 unde fusese instalat ieri, a fost transportat astăzi tntr’un salon de rezervă, unde este pus sub paza unul gendarm. • Pentru a-1 mal alina durerile, i-s’afl făcut, In cursul noptel, injecţii de morfină. Astăzi, starea Iul pare a fi eu mult ameliorată. Temperatura, de la 39 de grade unde se urcase erl, a scăzut azi la 38—5. Dacă această amelioraţiune continuă, şi dacă complicatiunl interne nu se ivesc, sunt speranţe ca el să scape cu viată. * * * Desenatorul nostru, care erl, In momentul comitere! crimei, era In biurourile redacţiei noastre, a avut ocaziuuea ca să fie fată la diferitele acte ale criminalului şi a putut să ia schiţele pe cari le dăm mal jos. şi loveşte din toate puterile pe ursarul Costea Dobre, care in tabăra opusă era cel mal dirj şi Înjura de fi se făcea părul măciucă. Lovit in ţeasta capului, Dobre cade ca trăz-nit, mort pe Ioc, cu craniul făcut zob, de parul care 11 lovise şi pe care rămăsese stropi din creerul nenorocitului. I ipetele şi vaetele ţiganilor sunt acum la culme. Poliţia soseşte, ucigaşul e arestat şi Înaintat parchetului. Muşcat de nn lup turbat.—Locuitorul Andrei Stolniţa, din comuna Ilîrşova, Dobrogea, pe ciad se afla zilele trecute în pădurea I.igea, de lingă Hirşova, s’a intllnit pe un colnic cu un lup, care s’a repezit cu furie asupra lui, l’a muşcat de mal multe ori şi apoi a fugit In desişul pădurel. Stolniţa a fost transportat pe dată la institu tul antirabic pentru a fi inoculat, de oare-ce a-mmalul sălbatec care l’a muşcat a fost atins de turbare. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul * Agenţiei Romîne») Iu momentul crimei Gravura de mal sus reprezintă pe Florea Ioneseu în momentul clnd, urmăriiidu’şl victima, o apucă de cit şi îl trage două focuri de revolver, unul In piept şi cel-’lalt In partea a dreaptă a gttulul. DEPEŞILE DE AZI Situaţia in Spania Madrid, 6 Iulie. — Censura faţă de ziare este foarte riguroasă. Opoziţia are de gînd să protesteze în contra ori-cărei cesiuni de teritoriu făcută fără autorizaţia Camerilor. Situaţia internă este foarte critică. Madrid, 6 Iulie.—Lucrările de apărare sunt împinse cu mare activitate în toate porturile spaniole. Guvernul a dat ordin de a se stinge farurile din Mahon. Tanger, 6 Iulie. — Guvernul marocan concentrează trupe considerabile in vecinătatea lui (euta şi Mellila spre a putea păzi graniţa şi a păstra neutralitatea sa. Situaţia la Santiago Santiago, 6 Iulie.—După capitulare, oraşul a fost lăsat sub guvernămîntul municipalităţii, supravegheată de generalul Mac Kibben, care a fost numit guvernator provisoriu. Două regimente americane ocupă oraşul. încadra lui Wătson Washington, 6 Iulie.—S’au dat ordine pentru a complecta preparativele de plecare, ast-fel că comodornl Watson va putea pleca Ia sffrşitul săptămlnei. tia Hllpine Hong-Kong, 6 Iulie. — Inaruoişătorul german Cormoran a sosit. El aduce ştirea că totul este liniştit la Manilla. Se asigură că Aguinaldo a sosit la Manilla pentru a trata cu guvernatorul. Zvonurile tle pace Washington, <> Iulie*—Cu toată capitularea lui Santiago, aci se crede că încheierea păcii este mai departe de cît ori eînd. Nu s’a făcut uu de mers în vederea vr’unei mediaţiunl prin reprezentantul vr’nnei puteri oarecare* în'tabăra romînă, şi elevii şcoalei de meserii din comuna Bucium, de lingă Iaşi. Au fost mai multe capete sparte de ambele părţi. Intervenţia poliţiei a pus capăt acestei certe sîngeroase S’aii făcut mai multe arestări. Drama din strada Basarabilor O dramă din cele mal Îngrozitoare s’a înttmplat astă-zl, la orele 11, în casele cu No. 3 din strada Basarabilor, locuite de d. Iiechter, proprietarul unul magazin de manufactură diu str. Lipscani. Eroul dramei e un tînăr soldat, Victor ThăU, în vtrstă de 22 ani, care a servit In prăvălia d-lul Iiechter, timp de aproape 7 ani. Iată împrejurările în cari s’a comis acostă dramă, care a emoţionat vifi pe toţi cel cari locuesc In împrejurimile locului unde ea s’a desfăşurat: Sunt două luni, de clnd una din fiicele d-lul Hechtor, Charlotte, tluără, de 19 ani, se despărţise de soţul el, Carol Schacman, comerciant, căruia ÎI intentase proces de divorţ. Tinăra femee, retrasă In casa [părinţilor săi, reîncepuse iarăşi traiul de odinioară, clnd era domnişoară: ziua citea, ciuta la piauo; cele-l’alte griji ale vieţel casnice, eraîl cu totul lăsate de o parte. Era fericită şi mulţumirea şi-o arăta foarte adesea-orl faţă cu cel din casă. * * * Azi dimineaţă, pe la orele 10 şi jumătate, tluărul Victor Thă'l, care era un hun prieten al familiei, vine să facă o vizită, In treacăt, celor al casei. Iuttmplarea Insă, face ca părinţii, atlt d-na Hechter cit şi d. Hech-ter, să lipsească de acasă, precum şi o soră a nefericitei d-ne, care plecase plnâ la magazinul unde se aflai! părinţii. Nu rămăsese acasă de cit o mică soră Toni, de 10 an!, şi servitoarea. Foarte mult jeuată de vizila lui Victor, tinăra d-nă Începe a-1 arăta că prezenţa lui acolo nu o mulţumeşte de loc ; In răspunsurile pe cari i le dă îşi schimbă tonul, cum era şi natural, dar de geaba. Victor se face că nu pricepe, voinţa Iul fiind să ră-mlnă cu orl-ce pre{ acolo. * * * După săvtrşirea crimei După ce criminalul îşi ucise pe fosta lui amantă, într’un moment de furie sălbatică, se repede din noii asupra nenorocitei sale foste amante, căzută pe trotuar, scăldată în sînge şi îl dă două puternice lovituri de picior în cap. Ttlliărie — Astănoapte, pe la orele 1, un demn Stoian Piru, venind de la ţară, în dreptul satului nod Progresul, a fost atacat de o bandă de tîlhărl, cari l’afi bătut în mod oribil şi 1’afi jefuit de tot ce avea asupra lui. După tilhSrie, bandiţii s’afl făcut nevăzuţi. Victima şt-a tăcut datoria de a Înştiinţa poliţia despre această tihărie săvîrşită ia marginea Capitalei. încercare «le sinucidere. — Femeia Maria Eisemberg, tfnără, în vlrstă numai de 20 aul, domiciliata in calea Moşilor 322, s’a dus ieri seară tn circiuma d-lul Aughel Teri-ceanu din strada Teilor 148 şi a cerat să i se de a două cutii cu chibrituri. După ce i s’a servit marfa, femeia a disolvat gămăliile celor două cutii într’un pahar cu apă şi a absorbit ps dată soluţîunea. Cuprinsa de dureri, Maria a fost condusă mal IntiiQ la Sfţţia de poliţie din apropiere şi de acolo la spital. Starea el e în afară de orl-ce pericol. Pină acum nu sj cunosc cauzele sinueiderel. Dat fiind că Maria e tluără, probabil că dragostea a împins’o la această fatală rezoluţiune. DUnTARĂ InniidaţinnT.—Din Constanţa ni se anunţă că o ploae torenţială a căzut alaltâerl, timp de clte va ore, asupra comuuel Sarai din acel judeţ. Toate semănăturile din Împrejurimi, pe o Întindere de peste 400 hectare, ati fost literalmente distruse. Apa acoperise aproape cu totul cim-piile învecinate. Descoperire macabră.—Din Ploeştl ni se anunţă că pe riul Prahova, s’a găsit, alaltă-erl seară, d >uă cadavre omeneşti, cari Începuseră deja să intre in putrefacţiune. Identitatea persoanelor nu a putut fi încă stabilită. Se crede că în urma ploaiel torenţiale de Vinerea trecută, care a căzut pe toată valea Prahovei, î Iul venind foarte mare. eres Cînd aproape cu doul metri peste matca JuI obicinuită, unda a surprins pe aceşti nenorociţi şi i-a Înecat. Intre ţigani.— O crimă îngrozitoare s’a săvirşit zilele trecute în marginea oraşului Piteşti. Pe malul riulul Argeş, afară din raza oraşului, se instalase de cit va timp un salaş de ţi-ganl ursari, cari veniseră pentru munca cînipu-lul pe moşiile din marginea oraşului. Duminică, zi de serbătoare, ţiganii, cu mic cu mare, s’ad dus la o circiumă din apropiere, la biserica oraşului şi s’aO pus pe băutură. Pentru a nu pierde tradiţionalul obiceiâ, după beţie, ţigani s’ad luat la ceartă. Ceartă ţigănească, nu glumă. Femeile ocăratl cit le lua gura şi ţigauil se bateai! intre dtnşil, lovind In adversari cu ce le ce ieşia in cale. Intr’un moment de furie, vătaful lor, ţiganul Mariu Didiu, se înarmează cu un par gros Cota apelor , Cola apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 7 Iulie: Erl Azi T.-Severin.............4m.04 4m.07 Giurgid...............3m.59 3^57 Galaţi.................3m.l2 3m.09 -------------------------------- ULTIME «NAŢIUNI Frămîntările guvernamentalilor Ştirea despre convocarea unui congres ia din ce în ce mai multă consistenţă în cercurile liberale. Ideea porneşte de astă dată din sferele guvernamentale. Deja, acum o lună, înainte încă de plecarea d-lui Sturdza în streinătate, convocarea unui congres, pentru regulurea diferendelor din partid, era preconisată de liberalii disidenţi, în frunte cu d nil Fleva, Aurelian şi Stătescu. Am fost cei întîiu în presă cari am anunţat că, într'o întrunire ce a avut loc la d. Stătescu acasă, s’a decis convocarea unui congres, pentru ziua de 30 Septembrie, cittd se împlinesc trei ani de la ultimul congres liberal. *•* După reîntoarcerea d-lui Sturdza, chestia congresului a fost discutată şi în sinul guvernului. De teama unui fiasco, ea nu a fost însă admisă, notîndu-se numai convocarea unei întruniri a amicilor guvernului, în cursul lunei August. Se va discuta remanierea ministerială care urmează să se facă, în sinul cabine-tului, şi alegerile comunale. Convocările pentru întrunire vor fi lansate, în numele d-lui Sturdza, care va face apel la sentimentele de devotament ah cetăţenilor. îndată după reîntoarcerea M. Sale Regelui de la Petersburg, se vor regula celelalte modalităţi ale fntrunirei, fixîn-du-se şi data ei. Shnbălă seara, urma a se juca în grâ dina Delfinul din Galaţi, piesa: «Firul de la 88» sad «Oculta», revistă politică In 5 acte, de d. D. A. Gorgos. Piesa ne fiind pe placul administraţiei, poliţia a interveuit şi a oprit reprezintarea el. Pretextul invocat, că piesa nu ar fi fo>t autorizată de comitetul teatral, este... ridicol, de oare-ce In Galaţi uu există o asemenea insUtuţiune, afară numai dacă d-nil A. Ignat şi D. Zorilă uu se vor fi constituit Iu comitet teatral. G; Anghel Saligni, directorul general al L. b. R., a plecat astă-zl la Budapesta. Din Iaşi ni se scrie că o nouă încăe-rare a avut loc Dumineca trecută, între elevii romîni şi cei evrei, pe cîmpul Bah-luiului. De astă dată, au luat parte la luptă, Ca să să-şi pună Î11 exeenţiune fapta criminală pe care o urmărea, soldatul Thâll, sub pretext de a voi să fumeze, trimite servitoarea să-l cumpere cîte-va ţigări, cu care ocazie II luminează şi uu bacşiş. Trebuia însă să depărteze şi pe sora d-nel, pe fetiţa Toni, care se afla în acea odae. In acest scop, el o roagă să II aducă uu pahar cu apă. Cum ese copiliţs, tristul eroi! al dramei se repede asupra d-nel Hechter şi trage a-supră-I un foc de revolver. La ţipetele nefericitei victime, Titll fuge pe scări şi dînd în stradă spune că s’a întlmplat o nenorocire. Pentru moment, nimeni nu şi-a închipuit ca autorul acelei nenorociri si fie el, care venea in casa d lui Hechter foarte adesea. Liber, el se strecoară printre curioşii atraşi de ţipete, şi reuşeşte să se facă nevăzut. * * ♦ Cîud uşa fu deschisă de sora d-nel Hechter, care tocmai atunci se reîntorcea din tlrg, nenorocita sa soră, Intr’un capot de pluză ţărănească, alb, cu dungi albastre, acum roşit de slngele care curgea şiroae, se sbătea pe duşumelele odăel. In grabă se trimite după ajutor. Doul asistenţi de la farmacie Weingold sosesc şi pansează pe d-na Hechter, care era lovită In gît. Glontele, de un calibru mic, traverslnd prin gît, s’a oprit în părţile de fier ale unei maşini de cusut, cart afi fost rupte. Rămasă In casa părinţilor săi, d-na Hechter e în afară de orl-ce pericol, toate Îngrijirile fiindu-1 date la vreme. a. r. D. general BerendeiQ a intervenit, prin legaţiunea noastră la Paris, pe lingă ministerul de răsboiă francez, pentru a permite, ca şi în trecut, tinerilor romîni, să frecuenteze şcoalele speciale militare. Dacă răspunsul va fi favorabil, un concurs se va institui, in Octombrie, pentru trimiterea în şcolile franceze. Ministerul de războiu a dat ordin tuturor corpurilor de armată din ţară, pentru chemarea, în zilele de 11, 12, 13 şi 14 Iulie, a tuturor rezerviştilor, glotaşi-lor, auxiliarilor şi dispensaţilor, de la vîrsta de 21 ani, pină la 46. Toţi cei chemaţi vor trebui să presinte şi libretele lor spre vizare la depositele de recrutare respective. Comandamentele militare, avlnd în vedere că ordinul de chiemare trebuie executat, în timpul cel mai scurt, aii cerut concursul poliţiei. Acest ordin a pus în mare grijă şi zdruncin pe cetăţeni, cu atît mai mult cu cît ne găsim în epoca lucrului de cîmp. Din Slănic, Moldova, ni se anunţă încetarea diu viaţă a profesorului George Za-baria din Iaşi. Om stimat şi profesor conştiincios, moartea lui lasă un mare gol In corpul didactic ieşau. După dorinţa sa, George Zaharia va fi Inmormtntat la Slănic, In cimitirul Satului Nod. Trimetem familiei condoleauţele noastre. D ra Ecaterina Aibore, doctor In medicină al facultăţel din Bucureşti, care a stat doul ani la Paris spre a se specializa în căutarea boalelor de copil, s’a Întors In ţară şi s’a stabilit tu Capitală. DIMITRIE ENESCU Restanrant şi Grratlin» CU BUCĂTĂRIE ALEASA Buca renii, Strada Şfintn Ionicei «IBliIOCii RAFII A apărut de sub tipar : Studii asupra FABULEI Cu o culegere de «Fabule romîne» de _ Fristn S. Negoeaeii Se află de vînzare la autor (Bucureşti, strada Armeană, No. 1) Preţul 1 leu 50 bani Pentru distribuirea de premii şi pentru studenţi se face rabat. De acelaşi : Retorica şi Stilistica. 3.50 Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Perne! si de Copii Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare si prin Calea Victoriei 86 de vînzare ia SINAIA în total sau în parte o proprietate cu 4 faţade la cea d’întîiu posiţie a oraşului (vis-â-vis de Mănăstire). Condiţiunile de vînzare foarte avantagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 3. NUMAI LEI 250 o jumătate garnitură MOBILE TAPISATE cu covoraşe şi pluş de mătase înainte tic a cumpăra rinitafi Hajaniuu «tr. /toamnei No. 27. SE VINDE $1 ÎN RATE NOU DE TOT Tuburi de beton sistem' Monier din prima fabrică N. CFŢARIDA e venzare Fosta Vila Băicoianu, restaurată din noii, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste. Platoul grădinel Băicoianu in întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, ave ud plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra iutregulul oraş, foarte proprie pentru un pensionat sad altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont. Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria. Case de venzare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Case şi locuri de venzare pe strada Laboratorul. Plăţile în rute. Dobânda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar. a. A. SUTE st. ______________Str. Suter No. 9 (Gramont) DE VÂNZARE " | ILocuri Parcelate DE LA 1 SLEUşi ăO ltAXI METRU PATRAT pînă la £50 I3AJVI Pe Malul Măre! negre ŞI LACUL TE0HIR GHIOL la condiţiuni «le plată FOARTE AVANTAGIOASE ailtcă in Urnit de I ani in ttt rate trimestriale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-uatoriuin). Orl-ce informaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi st vor trimite franco la cerere de către proprietarul D-nul X. MOVILA Bucureşti, Str. /toamnei, 27. j| Doctorul STEPHANESCU s’a instalat pe timpul Verel la CÂMPULUNG , don* ulral luni dimineaţa — IO • n Stabilimentul BăilorItadn-Ne-gri-u, du“ă amiaxi 2-2 p tn. in ea-mele mate. Doctor KEVICI Tratează, maladiele interne şi de femei Boalele .sifilitice şi hlennorttgia vindecă radical priutr’uu procedeu special. Strada Sf. Ionn-Ti oii, No /S in rind cu Hotel Patria Consultaţiuni de la ora 1—3 şijum. p m. CEL MAI VECHII DEPOU Q DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BIUROU TECHNIC 7, Strada Smirdan, 7. — BUCUREŞTI, -t- 7, Strada Smîrdan, 7 în curtea casei Zerlendi. JAAŞINE AGRICOLE şi INDUSTRIALE ? i'i-STK-Acaoemiem*. BuCUreSCf 18 • Str- Academiei- i: pastă şi curăţindu-se cu peria după ce s’a uscat bine, pata dispare. PURUS SPECTACOLE Grădina Mişu D. Filipescu. Astă-seară şi tn fie-care seară concerte date de trupa italiană sub conducerea d-lul Versuvio. Praful «PURUS» este cel mal bun insecticid, stîrpeşte cu desăvîrşire păduchii de lemn, puricii, gindacil, molii, ete. Se vinde în cartoaue a 30, 50, 75 bani si 1 Led 25. ‘ De vînzare la toate droguorii'e şi farmaciile diu ţară. Depozitul general, Bucureşti, Strada Smîr-dan No. 10, undo se înapoiază banii acelora cari nn vor fi mulţumiţi. PURUS www.dacoromanica.ro I K P O C A „STEAUA ROMANA" Societate Anonimă pentru Industria PetroleuluT CAPITAL SOCUL LEI 10.000.000 DEPUN VÂRSAT Petroleu, Benzină, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars, Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearinâ. Pentru Comande a se adresa la Direcţiunea Grenerală Strada Doamnei, No. 4 Hlltn » I |a™™™™^^AREL^ÎÂnis!NToMÂ^™1™"™ ^ ™ > DIMITRIE PETRESCU JVAŢIOJVAEĂ Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI la 30 August 1877 TabloH circnlar colosal executat de rennmi-| ţii pictori artişti din Mtlnich PUTZ, KRIEGER, FROSCH REISACHER şi NEUMANN j dtpS ridicări făcute Ia faţa locslul DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa \ pînă la 6 seara Preţul de intrare: 1 left de persoană, iar I pentru şcolari, studenţi, copil şi militari dej grade inferioare, 50 de bani. .TOIA, ziua, High-Life De la S-0 seara Intrarea 2 lei de persoană şi 1 lefi pdntru copil Bucureşti, Bulevardul Cot tea, (Unea Primărie) Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că în acest Magasin se vlnd t6te articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut RAMIE MIE IM V CERE UE ERETERI şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii: ZeflrnrI, Toaluri, Hazuri ue, I.alimglurl, Grennillna foarte eftine CUPOANE de diferite mătăsăril şi Lainagiuri se vînd cu 50 «/o Rabat CI» preţ) CĂMĂŞI bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune do la Cel 3,50 in sus Cel mai mare asortiMent de Lainagiuri si Mătăsării, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. ele. RAYOANE NPEEIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la Lei 150 pînă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. mum CtAÎT0¥x SHOTTLEWORTH BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bncovaţ 18, CRAI©VA inţa de calitate se poate Madipolon (Chifon) frauţuzesc in succes întrebu- de Olandă, GU LOG _ BUNA, FRUMOASA, NOUA, AVlND 30 METRI LUNGIME, CARE SE VINDE CULEI 13,50 ... dat , bucatB, numai la marele Magazin „TA IÎ4L()\“ Strada \Carol I, No. 72. Pentru înlesnire se vinde >/z saQ 3/« de bucată. Pentru provincie se trimite îndată, dacă cererea va fi însoţită de nn Man-it Poştal ce Lei 13,50 safi un acompt si restul ramburs plus porto. EMBALAGIU GRATIS LBehrmahn&Fii MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE . BVCVRBŞTM , CflDifl Strada Doamna! No. 93 ** Strada Belvedere Ne. 1 REPRESENTAftfî GENERALI AI FABRICEI R0BINS0N & AU0EN, LTD,, WANTABE «'V- Băile Herciilane (Mehailia) Herkulesfurdd, (Ungaria) Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf Benumite terme sulfuroase şi sărate cu temperatura terestră de 55° C. Iuceputnl sesoimlnl Ia 1 Uf a iu T.oc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice.— Hidroterapie.—Rendezvous internaţional. — Situaţiune admirabilă în valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune. — Climă favorabilă.—Situaţiune scutită de viat. — Aer ozonic şi liber de praf.—Palaturl de băl, hoteluri splendide.—Salon de cură. - Luminaţiune electrică -Mu-sică proprie. — Orfeu (Teatru Variate). MKBICI BOMĂXI cosîsm.TA'ţ’icjri ijt toate limbile europeme Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres ; de la Orşova cu năile dunărene Bilete cu preţuri reduse. Frequenţa în anul 1897; peste 10.000 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoră de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. SOCIETATEA ANONIMA UNGARA />/. V* i i ii, i/ II.IU,,. i şr waritiwI MERSUL VAJPOARELOR I>e Pasageri pe Dunăre Valabil de la deschiderea Navigaţiunel 1898 pînă la altă disposiţiuue (Intre Zemun (Semlin)-Belgrrncl-Gralatz: *) (Kilo Kiloiu.) i x JOS I-ul mers în jos de la Turnu-Severin la 0 Martie st. n. pleacă MODEL 18 6 8 liocomobile şi Treeratoare BATOZE de RORUAffi Secerfttoare, Cositoare, Greble * SFOABĂ DE MANILA AMBHIOANl TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE ‘ Cataloage gratie şi franco ■Bl tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ^^^^^^Promptitudme^şi exactitatea sunt deviza Tipografici. EB5» MIRON VELESCU Dffagine Agricole gi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI - Calea Moşilor, 100 Case ile Hani Eugflezeişti din renumita fabrică WHITFIELD cu Uşl de °îel ~ încuetorî patentate — pereţi dubli Înlesnii* de plata, * CATALOAGE gratis Uleiuri Minerale Ruseşti SFOAKA DE MANILL1 soseşte pleacă soseţte pleacă 1 <: 4“> n. 5“> n. 6«> z. 7>* a. 7» z. 8» z. ICO» z. 10« z. ll*o 12» z. 1“ z. 1» 6. 8>* z. *oo z. «oo n. 70“ n. IO1* n. 12® n. 1“ n. 8*° K. 6>0 E. 0*0 z. 8» z. 10*0 z, 10** z, 12» s. 12*“ n. 3<» z-3** z. *00 z. **J z. 8® n. 7°* n. a» n. I» n. 8“ o. 3“ n. soseţte f «** o. pleasă Y 7OO soseşte 7W z. soseşte pleacă soseşte pleacă Iu fie-oare Duminică Marţi Vineri In fle-oare Luni Mercur! Sâmbătă In fle-oare Marţ! Joul i* Duminiol STAŢIUNILD : Zemun (Senolin) Belgrad • • . . Panoiova • • . Bemendrla • • • Knbin ..... Dubroviţa • • • Bazlaş. • • • • • Grădişte .... Moldova-Veche • Drenoova • • • • 8vmiţa ..... MUanovaţ • • • Orşova........ Turnu Severin • Baduevatz • • . Calafat .... Widdin .... Lom-Palanoa • . Beohet..... Ilabova «... Corabia .... Nioopoll •••• Tumu-Măgurele Zlmniţa .... Slatov........ Rusoiuo (Itustschue) Giurgiu .... Tutrakau • • * Olteniţa • • . . Slllttria . • . . Cernavoda» • « Hârşova * • • • Gura-Ialomiţe! • Brăila.......... Galaţi........... in srs soseşte 8»° n. »■ 7» n. pleaoă 6U n. ► 410 z. ► 3« z. *• 300 z. pleacă / V° z. soseşte ^ 12I0z pleacă z *■ IO350 z. ► 880 z. ► 700 z ► 6M z. pleacă ţ 4«° n soseşte ^ 40° z. pleacă / 800 z. soseşte y 2“ z. pleacă 940 z. »• 6** z. * b*0 n. ► 80î n. ► 11®° n. *■ Îl00 n. ► 800 u. ► C00 n. * 6** z. ► 3** z. * 810 z. . 11» z. pleacă ţ lC“z, soseţte ’y *® n. pleacă 1» n. - io» n. ► 10‘" n. * 6» z. * 2“0 » 1“ z. . 8*0 z In fie-oare Lan), Mereui I !' » „v, Vineţi, pleacă 8» z, I-ul mers In sos la 9 Martie stil noii. In fle-oare Joul, Sâmbătă Luni. In fle-eare Merourl, Vineri ?' Duminioă. In fie-oAre *) In oas cînd apele tor fl mici, circulara vapoarelor latre Zemun (Semlliil .1 n.i.,, . . face prin comunicaţie tntr.ruptă, adică prin schimbarea vapoarelor .tînume’ “ Uronla între Zemun (Semlln) ţl Or,o*.a, ţluu altul între Orşova «1 oilaM Ta xaot ambele vapoare aoestul Itlnerarlu.-Insă flaoă apele vor scădea de tot fJ numai mtre Zemun—Moldova-Veche, ţl între T.-8everln ţi Qalatl. De alt fel’ în nrî^îf.°lî2?* se vor oipăta Informa^RDl ooreote la toate sta;iuulle ţl prin pabllca;îl. P Vni* »»»11» Observaţiunî generale: jî152sî! gr! mnnloa in serviciul amestecat. namnn ţi Orţova vor co- UtitlaiteMa, in marile birecttijwea oewebala. BUCUREŞTî, Str. DOAMNEI 9, BUCUKEŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢETE DE FIER şi ACGESOBIÎ ŢEVI de sondate în ducurile de la Brăila, nevămuite * Beprfsentanţa Generală a canei EREUJVBEJVS TEIAT 4? Co. Berlin n FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE ________ COMPANIAUEXEKALA CONDUCTELOR DE APÂ, din Li6go (Belgia) BVCVBSACA BIX HOMIXIA Biureuri şi Magazine: Calea Griviţeî, No 22 © --------- K O Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb—robinetărie, Idrometru, Wa/er-cioseţe, băi, lavabouri, tet-ă-ritgout, spălătorii, etc. Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor Chamlierlaml, sistem Paatenr, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compania va fi instalată în propriul săâ local ; cu această ocasiune binrouriie şi magazinele sale vor fi mâ-^ rite in mod considerabil. v->7 4 ţuica de Florica Lacrima * de Prune Tnlca de Goleşti (Mmsm * OmmtoM •* depusă ta **tmalul At_ _ T1*®* fcWwilă dla pniM; dăgură mo* rktăwUUr* rtiătăţdl; ori îl bn mpettmmmt, F