SERIA n.—ANUL IV, Ne. 805. a treia NUMĂRUL 10 BANI A nov A MENTELE ^ încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an în ţară 30 lei; In străinătate 50 lei fase luni ... 15 > » » 25 » rel luni . . . 8 » » * 13 > Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ, HEDACTIA No. 3. - STRADA CLEM*ENŢEl - No. 3 SÂMBĂTĂ, 4 IULIE 1898 NUMĂRUL 10 B ANl t xixti imi.i: AnuneiurI la pag. IV > » » III . . , 0.30'b. linia ... 2.— lei » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul TETjEFON UN NUMĂR VECHIu 30 BANI A njMIXMSTH ITM A No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 IZBINDA N0ASTRA D, STATESCU Diferitele grupări liberale — cari aU pretenţia de a şti ce vor—se frămtntă de cît-va timp pentru a afla despre d. Slătescu, ce vrea. In realilate, d. Stătescu, omul in aparenţă neliotărît, e singurul care ştie ce voeşte. D. Stătescu şl-a creat personal o situaţie excelentă. El crede că întruneşte prestigiul opoziţiunel cu foloasele pu-terel. El, dar, nu se gîndeşte de cit să păstreze această situaţie. In şease luni de zile, el a fost virît la Creditul funciar, la Banca Naţională şi la Banca Generală. Total, ca cîştig, 40,000 lei pe an, iar . ■ ca muncă, zero. La aceasta, adăogaţl si| traficurile cu justiţia şi specula cu ca-^ sete sale şi veţi vedea dacă d. Stătescu poate serios să rupă cu Drapeliştil — adică cu Banca Generală, ori cu guver-* nul.'—adică cu Creditul funciar, i Nouă ne vine să zîmbim cind auzim ^zicindu-se că d. Stătescu s’a despărţit yp de AurelianiştI, fiind că a supat cu d. «Jf Sturdza, ori că a rupt’o cu guvernul Jf fiind că a făcut confidenţe unul anonim & de la Drapelul. Fasoanele acestei orizontale, menite I a excita gelozia amanţilor săi, nu aîi alt scop de cit d’a le toca ceva parale. ^ Cind d. Costinescu a deschis casă de ' bancă, blonda cu ochii verzui i-a dec* larat, la Sinaia, că Ia toamnă «va fi nu? mal a lui.» Iar după ce d. Costi-nescu a pus’o în mobile, i-a dăruit un E iatac şi un boudoir, perfida a început f să-I facă infidelităţi cu un alt bancher— r ele aU tot-d’auna aplicare către bancheri — şi d. Carada i-a dat cîte-va . cecuri ca să petreacă, ca toate elegantele bine cotate, carnavalul la Nizza, » pe coasta de azur. Iubitoare de petreceri şi amorezată de viaţa vagabondă, pricepîndu-şl de altminteri situaţia, ea nu rîvneşte după cinste şi consideraţie. Liberalii, insă, pe cari i a scos din minţi, ar voi ca prin căsătorie să-I In-frîneze pornirile nestatornice în lanţurile vieţel caznice, înconjurate de cinste, de onoruri şi de prestigiul puterii. Fără îndoială că d. Stătescu are, chiar din punctul de vedere al moralei, dreptatea de partea lui. Chiar viciul are farmecul şi utilitatea lui, cu condiţie ca să rămîe la locul ce i se cuvine. Din partea liberalilor e o dovadă de adineă pervertire de a cugeta măcar să-şl aleagă de stăpîn pe un om care, în partidul conservator, ar fi descalificat, cel puţin în privinţa şefiei. Oare bărbaţii politici conservatori, cari se prenumără printre conducătorii partidului, se bagă în afaceri ca acelea în cari tripotează d. Stătescu? Din cauza unei singure informaţiunl răutăcioase a unul ziar liberal, Al. La-hovari a refuzat să-i se mal exproprfrze, prin juraţi, un loc de care avea nevoie primăria, în timpul cînd eram la putere. Toată presa însă a denunţat scandalul expropriaţiuneî caselor d-lul Stătescu, din strada Fintinel. Totuşi afacerea s’a făcut şi s’a făcut nu prin juraţi, ci prin bună înţelegere. S’a expropriat, de bună voe, pe un preţ exagerat, un imobil care, în virtutea unei declaraţiunl date de d. Slătescu, sub noi, trebuia pus, după trecere de un an, pe aliniere fără despăgubire. Şi abia s’a sfirşit cu casa din strada Fintinil şi s’afl început negocierile pentru cumpărarea casei din strada Colţel. D lui Stătescu însă nu-I pasă de ce va spune lumea, căci el nu face politică, el face afaceri. Din avantajele ce le dă la noi puterea, d. Stătescu şi-a luat partea în bani. Noi n’avem nimic de zis, cu două condiţii însă : ca d. Stătescu să rămîe în afaceri, fără să se bage in politică ; apoi ca chiar afacerile să se mărginească în limita în care nu jicnesc interesul public. Traficul cu justiţia nu-1 putem însă admite. Din nenorocire, d’aci îşi trage d. Stătescu partea cea mal însemnată de beneficii. D. Stătescu a suspendat inamovibilitatea unor magistraţi şi a împănat ori a făcut să se împăneze unele secţiuni cu creaturi d’ale sale, ast-fel în cîtsă-şl asigure o majoritate neşovăitoare. Sărflţeanu, Ciru Eeonomu, Vasilifi, Spi-ridon Stătescu, un om al cărui loc e în-tr’un ospiciu de alienaţi, etc. etc., n’aU alt rol de cît d’a asigura cîştigurile băneşti ale unul Stătescu. Primul preşedinte al Casaţiei, care, în schimbul făgăduelel unei recompense naţionale, a organizat celebrul răsvot al Curţel şi s’a făcut sluga lui Stătescu pentru a cere sporirea numărului consilierilor şi a împăna Casaţia cu creaturile lui, n’are alt scop de cît d’a ajuta pe stăpînul săfi în operaţiunile sale. Stătescu ia zeci de mii de franci pentru a face act de prezenţă, în faţa acestor creaturi, fără a rosti un cuvînt, ori pentru a spune: «Mă raliez şi eU Ia părerea d-lul avocat cutare». Iar cînd Stătescu are interes să se condamne un adversar, atunci un Ciru Eeonomu casează, ca în afacerea Ro-bescu, pentru motive de fapt, o sentinţă în privinţa căreia se făcuse deja infamia d’a se da un răsvot. Aceşti magistraţi slugarnici şi venali aă fost pălmuiţi pînă la sînga de sentinţa unei instanţe judecătoreşti străine. Vom vedea cura îşi va spăla d. Stătescu creaturile. Probabil că va tăcea şi că slugile sale vor înghiţi. Căci, altminteri ar trebui să se sfirşească cu traficurile. Vom şti însă noi să punem capăt acestor scandaluri. Şi cel d’întîiU lucru de făcut, în această privinţă, este d’a se pune d. Stătescu la locul lui. Acest loc e la gheşeft, nu însă în politică ori în justiţie. IZBINDA NOASTRĂ Ultima şedinţă a consiliului comnnsl al Capitalei a fost o mare izbîndă pentru noi şi o umilinţă pentru actuala administraţie. S’a discutat în acea şedinţă cestiunea alimentării Bucureştilor eu apă. Despre cele petrecute în această şedinţă, ne refe rim la darea de seamă a Voinţei Naţionale. E ştiut că administraţia conservatoare a trebuit ca să scoată cestiunea apel din haosul în care se cufundase, să aleagă între vr’o zece soluţiunl. Dintre aceste soluţiunî, una a fost aleasă de noi, aceea a apelor subterane ; iar două afi fost apărate de adversarii noştri, anume : sistemul filtrelor şi apa de munte. Pe cînd adversarii noştri susţineau aceste două soluţii, el nu cruţau nici o batjocură proectuluî apelor subterane. EI bine, în ultima sa şedinţă, consiliul comunal a adoptat soluţiunea apelor subterane şi în unanimitate a primit raportul d lui Radu, care condamnă filtrele şi apa de munte. Am spus că liberalii erau partisani al filtrelor. In adevăr, el poartă, faţă de populaţia Capitalei răspunderea filtrelor ac tua'e. D’aceea Voinţa caută să spue că nu sistemul filtrelor era răă. ci unele din modalităţile după cari a fost aplicat, şi se sileşte să ne învinovăţească şi pe noi. Să ne erte Voinţa. Sub liberal! s’a proiectat şi executat acea imensă hoţie care se chiamă filtrele de la Bicu. De altminteri, dovadă că întreg proiec tul a fost greşit, e eă d. Radu, după chiar spusele Voinţei, a declarat în raportul săfi că pentru a 11 filtrele eficace, ele trebuesc deplasate, cu o colosală cheltuială, la o mare depărtare de Bucureşti. De altminteri, d. Radu, într’o altă lucrare a sa, a afirmat ci nu se pot avea filtre convenabi e cu mal puţin de 24 milioane. E dar bine constatat că filtrele sunt condamnate. Noi afirmăm că ele afi fost şi o imensă hoţie libera'ă. Şi adversarii noştri nu vor îndrăzni să susţie discuţiu-nea cu noi, pe acest teren. Trecem Ia apele de munte. In întrunirile publice cari afi precedat alegerea actualului consilifi comunal, liberalii s’afi pronunţat în favoarea apelor de munte. EI afi făgăduit că, în 2 ani şi cu IO milioane, vor alimenta Bucureştii cu apă de munte. Colecţia Voinţei stă dovadă despre aceasta. Noi am răspuns şi co’eeţia Epocii poate dovedi aceasta, că dosfidem să se aducă apă de munte în mal puţin de 10 uni şi cu mal puţin de 25 milioane. Trebue să adăogăm în treacăt, că administraţia actuală s’a lăudat acum cîte-va luni, că a făcut studiul apelor de munte. In această privinţă, Voinţa raportă opinia d-lul Radu, zicînd că cheltuelile pentru apă de izvor ar fi prea mari şi, apoi adaogă: «Asupra apelor de izvoare de munte, pină în prezent nu s’a făcut nici un studiu, şi un asemenea studifi ar reclama cel puţin 10 ani.* După aceasta d. Radu se pronunţă in favoarea apelor subterane, captate la Bru-gadiru. Intre altele Voinţa zice că, cu privire la acele ape, d. Radu «recunoaşte importanţa studiilor făcute de d. Thiem». Aşa dar apele filtrate sunt rele, apele de munte nu se pot utiliza Singura solu-ţiune e aceea a apelor subterane dela Bra-gadiru. Pentru captarea acestor ape, de către d. Thiem, care a fost insultat în toate fe- lurile de liberali, dar ale căruia merite se recunosc acum, d. Fiiipeseu făcuse în 1895 un proiect de contract prin care în 2 ani, d. Thiem trebuia să ne dea în consumaţie apele subterane. Timp de 2 ani şl jumătate s’a zădărnicit această lucrare. Acum administraţia capitalei a capitula şi s’a hotărît să înceapă mă -ar acum, nişte lucrări, cari trebuia să fie de mult sfîrşite. Asupra proastelor d-luî Radu, vom avea a reveni mal pe larg. Amiralul CERTURI încordarea relaţiunilor noastre cu Turcia In ultimul timp, d. IV. Djuvara, ministrul d-'ul Sturdza la C'mstantinopol, a avut dese audienţe la marele vizir. Ziarele din capitala Turciţi au anunţat de repetate ori asemenea audienţe şi, după ele, Epoca iarăşi a înregistrat două au dienţe ce d. Djuvara a avut la Sublima Poartă, în două Vineri consecutive, imediat după serbarea SelamHculut. Ne aşteptam ca d. Tr. Djuvara să facă vre o ispravă cu care să ne epateze, cînd colo o scurtă telegramă ce găsim în le Temps de erl, datată din Constantino pol, ne lărrMreşte că în loc să avem de înregistrat succese, d. Tr. Djuvara se milogeşte să capete de la Sublima Poartă, un lucru ce nu ni s’a refuzat nici odată pînă azi, şi pe care îl obţineam noi ca şi toată lumea, după o simplă intervenţie a legaţiunei. Trecerea prin Bosfor Iată depeş a ziarului parisian. Ea poartă data de 11 Iulie st. n. „Poarta a refuzat ■& acorde libera trecere prin Bosfor Iu crucişătorului romtn Elisabeta. „Acest retoz este motivat prin faptul c& pavilionul romtn a fost arborat pe nn bastiment grecesc in timpul ultimului războiu. „De alt-fe!, raporturile dintre Iegaţlunea Romtiiief şt gnvernnl otoman suut, de la acest Incident, destnl de Încordate". iAicrul este lămurit. Incrucişătorul Elisabeta, care acum se află la Constanţa, avea, pare-se, destinaţia să treacă în apele greceşti. Pentru aceasta trebuia să treacă mai îniîiu prin Bosfor. Ori ce vas de războiu insă, ca să treacă prin Bosfor, trebue să capete prealabila autorizaţie a guvernului turcesc. Această autorizaţie, care, pe timp de pace, este o simplă formalitate, s’a refuzat să se acorde legaţiunei noastre pentru Elisabeta. Relaţii lucordate In afară de acest fapt precis, corespondentul ziarului le Temps mai spune că relaţiile legaţiunei romtneştt din Constan-tinopol sunt destul de încordate, de cît-va timp. Această situaţie era de prevăzut. In urma revoltătoarelor temenele ale d lui Sturdza in faţa guvernului turcesc, era natural ca Sublima Poartă să ceară mereu la concesiuni, să nu ne acorde nimic, iar din cind în cind să’şi permită lu vul de a lua peste picior pe d. Sturdza, pe acesta însuşi, care, două zeci de ani după ce am scuturat jugul turcesc a strigat în plin Parlament : Trăiască Sultanul, pe d. Sturdza care a gonit din porturile noastre pe armenii cari aii părăsit teri- toriul turcesc pentru a nu fi măcelăriţi. i}Dar chestiunea, aşa cum o presintă le Temps, este foarte gravă Nu avem numai faptul brut că guvernul turcesc a refuzat trecerea E isabetel prin Bosfor, ci prin în cordarea relaţiunilor noastre cu Turcia se periclitează interesele vitale ce avem în Macedonia. Aşteptăm dar ca presa oficioasă să vorbească. MARINA NO ASTEI A Din incidental botezului vapoarelor Regele Car ol şi Principesa Maria organul oficios al guvernului Voinţa Naţională caută să facă politică sau mal bine zis voeşte să creeze o nouă legendă. Voinţa dînd o dare de seamă a solem-nităţel ce a avut loc MereurI la Constanţa face istoricul Infiinţărel serviciului nostru de navigaţiune şi iminuiază nici mal mult nici mal puţin că înfiinţarea acestui serviciu să datoreşte partidului liberal. Concluzia aceasta la care vrea să ajungă foaia colectivistă este cu atît mal îndrăsneaţâ cu cit faptele sunt recente şi la amintirea tuturor. ’ Cine nu ştie că meritul infiinţărel serviciului nostru de navigaţiune se datoreşte guvernului conservator şi în special d-lul Mânu, fostul director general al regiei monopolurilor Statului? Nu numai că liberalii nu aU contribuit cu nimic la înfiinţarea acestui serviciu, dar cine nu ’şl aduce aminte de injuriile Voinţei Naţionale şi mal ales ale Gazetei Poporului la adresa guvernului conservator şi ale d-lul Mânu, care ajunsese a fi denumit: Amiralul-tutun-giu P Să critica înfiinţarea serviciului, se critica d. Mânu, care a lucrat la înfiinţarea Iul, se criticau persoanele puse în capul serviciului, se criticau vapoarele cumpărate. Şî acum oamenii aceştia, în loc să se declare ceia ce sunt, modeşti continuatori a operei guvernului conservator, şi în loc să spue franc că aU greşit atunci cînd nu mal găsiaU motive de bulă în contra serviciului de navigaţie, trec cu buretele peste toate faptele şi ne prezintă pe tînărul Ionel ca înfiinţătorul acestui serviciu! E pur şi simplu ridicol. DIN STREIN ATAJE Criza spaniolă* Cu toate dezminţirile date de agenţiile telegrafice ofiuale, Spania se găseşte in criză ministerială. In urma neînţelegerilor ireductibile ce există între membrii cabinetului, asupra chestiunii dacă trebuie să se urmeze războiul ori să 96 încheie pace, d. Sagasta a demisionat şi, după informaţiile ziarelor străine, ar fi recomand it Reginel-regente să cheme un minister în care elementul militar să fie preponderent. S’ar p8rea deci că sunt mal mulţi sorţi pentru continuarea războiului, decît pentru pace. Poate însă să nu fie numai decît aşi. Un cabinet militar poate mal lesn3 să intre în negocieri de pace, fără a irita patriotismul Spaniolilor. Partidele politice şi opiniunea publică n’ar putea să refuze sprijinul unul asemenea cabinet. Pe de altă parte, aflarea la clrmă a unor mililarl ar putea să facă pe Americani să nu prea îugreuie condiţiunile păcii. Ori cum s’ar rezolva criza ministerială, războiul în Cuba va mal continua cîtă-va vreme. Condiţinnile păcii Sa cunosc din telegrame condiţiunile cu cari Statele-Uoite ar dori să încheie pueea : «renunţarea Spaniei la Cuba şi Portorico, despăgubiri de 1.200 OWO.OOO franci şi amanetarea Filipinelor pînă la achitarea despăgubirii. Marile ziare europene mal vorbesc însă de o a patra condiţiune: cedarea unul port în insulele Canare. După informaţiunile primite de la cercurile diplomatice din Visna, Ne ut Freie Presse spuue că Spania, cliiar dacă s’ar Învoi cu cele-l’alte con-diţiunl, cu aceasta dia urmă nu se va invoi odată cu capul. Cedarea unul port tu insulele Canare ar însemna crearea unul nofi Gibraltar. Cabinetele europene se arată favorabile condiţiilor de pace, căci ele numai de ua punct se interesează : păstrarea statulul-quo in privinţa Filipinelor. Viltornl prim-iuiiiistrn Dintre generalii despre cari se vorbeşte pentru prezidenţia viitorului cabiuet, dout afi mat multă şansă să ajungă la această sarcină: mareşalul Martinez Campos şi generalul Polavieja. Cu toată autoritatea lui. Martinez Campos nu e privit ca omul care ar fi în stare să ţie pept situaţi unii. Cele mal multe şanse le are generalul Polii-vieja, foarte brav, care s’a ţinut tot-d’a una foarte rezervat tu politică şi se bucură de multă consideraţiune. Nimănui nu-I ar trece prin gîud să acuze pe generalul Polavieja că din laşitate a încheiat pace. Forelgu. TRIBUNA LITERARA Un profesor plagiator (urmare şi sfirşit) Din Arituetica mea Trebuie să observăm că numitorul serveşte pentru a nu ni şi exprima felul safi mărimea părţilor coprinse în numărător; de aceea s’a şi numit numitor (Arit. p. I, pag. 168 169;. Din Aritmetit i d-lnt Nioo'afi El (numitorul) sa cheamă ast-fel, fi nd că numeşte, adică arată felu' safi mărimea păr ţilor safi fragmentelor (pag. 87). N’am pretenţiuaea absurdă că nici un alt autor n’a spus ceea ce spun efi aci, fiind că nici un om sănătos nu poate să afirme aşa ceva. Pot să afirm, Insă, că efi nu cunosc alt auîor de cît pe d. Nicolafi. Din Aritmetica mea Prin proprietăţi ale fracţiilor ordinare înţelegem însuşirile ce afi fr. ordinare de a ’şl schimba, safi nu, valorile, etnd supunem pe. unul din termeni safi p'amîndoul la una din cele 4 operaţiuni. Proprietatea I. Dacă adăogăm la numărătorul un ;I fracţiuni un număr oare-care, fără să schimbăm pe numitor, fracţiunea se măreşte în valoare. Din Aritmetica d-lu! Nicolafi Prin proprie’ăţiile fracţiilor ordinare se înţeleg diferitele însuşiri de a'şl schimba safi conserva valoarea lor, cind supunem pe unul safi pe ambii termeni la o operaţiune oare-care aritmetică. Proprietatea I. Dacă adunăm la numărătorul unei fracţiuni un număr oare care, fără a schimba pe numitor, atunci fracţia care rezultă se măreşte lu valoare. Urmeazi încă 11 proprietăţi, la total 12, demonstrate Iu acelaşi fel. Declar că nu cunosc nici un autor care să facă 12 proprietăţi. Csl cunoscuţi de mine fac numai pe ultimele 6 Iu tot caşul, prea mare identitate de vederi, d le Nicolau ! Din Aritmetica um Din Aritmetica d-'uî Ni -o'afi Aceste valori s’afi afi tt măsurîud unităţile vechi cu uuitaţile metrice corespunzătoare, adică : stlnjenul de lungime şi colul cu metrul, etc. Aceste valori s’afi aflat măsurînd unităţile vechi eu unităţile metrice corespunzătfire adică stînjenul de lungime cu metrul; cotul tot cu metrul, etc. Urmeiză aşa tot paragraful acesta, împreună cu un tab’ofi de valori, care nu există îa nici o altă carte ca la mine. Dir să continuii: Din Aritmetica mea Unităţile vechYaveafi trei mari defecte: Nn erafi simple, adică nu se împărţeafi din 10 tu 10, oi tntr’un chip foarte neregulat etc. Nn erafi statornico, adică mărimea lor se schimba după timpuri şi împrejurări, fără să 11 se schimbe şi numele. Această schimb ire a« ducea mari piedici co-merciulul şi da loc la o mulţime de înşelătorii şi procese. Nu erafi uniforme, adică nu erafi aceleaşi nici mâear in aceeaşi ţară, bună-oară : altele erafi în Muntenia şl altele lu Moldova, deşi aveaţi aceleaşi numiri. In Franţa mat cu sdmă, ele difereau de la o provincie la alta şi chiar de l i un oraş la altul. (Arit p. II, ed. I, pag. 93). Din Aritmetica d-luî Nico'afi Neajunsuri'emarî ale unităţilor vechi erafi acestea: Nu erafi simple, a-dic-ă diferiţii lor multiplii şi sub mul iplil nu proveneafi unit din alţi, In mod regulat, etc. Nu erafi starornica, căci ss schimbă In ceea ce priveşte mărimea şi valoarea lor, după timpuri şi împrejurări, schimbarea care aducea mart nereguli şi perturbări în comerţ, dînd loc la înşelătorii procese, nereguli, etc. Nu erafi nniforme, adică deşi purtau aceleaşi numiri, unele. Insa aveafi dieterite valori mal In fie-care provincie ; ast fel de ex. cotul în Muntenia era mal mare, în Moldova mal mie. Ia alte ţări, ca Francia s. a. a-este măsuri se daosebiau de la o provincie la alta, di multe ori de la un oi-aş la altul. (pag.224)! Remarcaţi, vă rog, propoziţiunea d-lul Ni’.olafl citată la început: «Neajunsurile mari ate unităţilor vechi erafi acestea». Peutru a-1 afli origiua, aplicaţi propoziţiu-nit mele corespunzătoare pedeapsa aplicată Geţilor de rpgele Oro'e, adică aşezaţi-o cu sflrşitul la început, şi veţi avea «Defectele mari safi Neajunsurile mari» etc. In asemenea inteligente operaţiuni constă «noul metod pedagogic urmărit* de neîntrecutul mefi confrate. A aplicat pedeapsa lui O.ole nu numai proposiţiunilor, dar si aliniatelor, paragrafelor şi capdolelor. Şi am ferma convingere că aşa Înţelege d lui originalitatea ! Din Aritmetica mea Din Arit. d-luî Nicolau Prin unităţi vechi înţelegem unităţile întrebuinţate în Romtnia înainte de stabilirea sistemului metric.(Art. part. I, ed. I. p. 77). Unităţi vechi de măsură întrebuinţate in Romiuia înainte de stabilirea sistemuul metric (litiu lu p. 221). Aci urmează două pagine copiate întocmai safi cu micile s.biinbarl obicinuite, d. e.: Din Aritmetica mea Vadra care se îm-părţia... Chila care se împărţea... Vadra sa întrebuinţa pentru măsurarea lichidelor, iar chila şi baniţa pentru Din Arit. d-luî Nicolau Vadra care avea... Chila care avea... Vadra se Întrebuinţa la măsurarea lt -liidelor, iar chila la măsurarea grlnelor (grîfi, păpu- www.dacoromanica.ro X POC A măsurarea substanţelor făinoase (făină, mă-laitt, etc.) şi grăunţoase (griO, porumb, etc.) şoiQ safl porumb etc.] şi pentru substanţe făinoase (făina, mă laifi, etc.) Crez că este de ajuns pentru *metodul pedagogic urmărit». Cit pentru «vederile proprii* ale d-lul Nicolaii, îl rog să mă ierte, căci mi-s’a făcut greaţă. Dar pot să 1 fac următorul servicii!: să rog pe stimaţii noştri colegi să le caute nu numai In Arit metica mea practică, ci şi In cea raţionată şi îu ambele ediţii; iar pentru rest, dacă va li un iest, in orl-cc Aritmetică vor avea mat la ’udemlnă. Acum clte-va reflecţii. Plagiatul este, de sigur, meseria cea mal uşoară, dar şi cea mal puţin onorabilă. De aceea mă mir cum d-1 profesor Nicolaii s’a putut îndeletnici cu o operaţie, care nu-I face cinste. Afară de aceasta, d-nul profesor trebuia să ştie că plagiatul, chiar prin faptul ca e piagirt, a fost şi va fi tot-d’a-una o operă proastă. In adevflr, omul capabil de o operă bună, este capabil de a pricepe şi asimila, şi un ast-fel de om este incapabil de plagiat: cu ce şl-a asimilat şi eu resursele de care dispune, el este capabil de o creaţiuue nouă ; căci este cunoscut şi statornicit că aceleaşi idei, trecute prin capete diferite, se organi sează şi se m nifestâ In chip diferit. Dacă însă caşul contraria pare mal frecuent, causa este că sunt şi capele solide, prin cari nu pot pătrunde ideile, dar, în schimb, pot să le reflecteze cu mal multă sau mal puţină fidelitate : un fel de oglinzi intelectuale, cari, în multe cazuri, înşeală chiar pe pro prietaril lor. Este drept că, după un criterii! curent, tocmai aceste din urmă capete sunt considerate ca depositare ale inteligenţei. Profit bucuros de această schimbare de domiciliu a inteligenţei, pentru a spune d-luî Nicolaii: onorate coleg, cel puţin de astă-dată, inteligenţa v’a servit foarte rflfl. Aţi pus în evidenţă calităţi de spirit, cari trebuiai! ascunse. Nu vă fac proces de calităţi, dar aţi mal pus în evidenţă ceva mal grav: inconştienţa morală. Căci, să ne înţelelegem: plagiatul este, sad nu, nn act imoral, un furt al muncii altuia ? Şi puteaţi d-voastră să vă închipuiţi că ei! şi stimaţii colegi, cari rni-ail făcut onoarea de a se servi de cărţile mele, n’o să recu noaştem o contra-facere aşa de grosieră? Nu crez. Mal lesne îmi vine să crez că nu v’aţl pus nici una din aceste întrebări, căci iată ce am citit uude-va : «il existe des esprits dont la tournure est telle que l’iustruction n’est souvent qu’un correc-tiv bien insuffisant; ils font le mal sans en mesurer la port6e, ou ils le voit et l’accusent chez Ies autres, lors meme qu’il n’existe pas; ils sont maiveillants parce qu’ils sont iocapables de comprendre; ils n’ont l’intelligence ni de leurs propres actes, ni du fait d’autrui, ni de la realiie des choses (Jacquinet, Fragments d’etudes, pagina 95). Dar mi se va pune, poale, întrebai ea: pentru ce atîta importanţă unul plagiat ordinar? Răspund: pentru-că plagiatul este Jiumo-ral şi plagiatorul este profesor; pentru-că indiferenţa Însemnează toleranţă şi toleranţa încuragiare; pentru-că încuragiarea plagiatului însemnează descuragiarea muncel cinstite; şi, în fine, pentru-că acolo, unde frauda prosperează şi munca cinstită lînce-zează, se întronează corrupţiunea, ignoranţa şi miseria. Fără aceste consideraţiunl, plagiatul d-lul Nicolaii mi-ar fi fost absolut indiferent. Căci, în definitiv, ce este, privit în total, acest plagiat? Ce-va incoherent şi confus, un agregat desagregat şi mestecat, nn fel de indigesta moles; cel mult.: un fel de mosaic refăcut, alcătuit din piesele celui vechili, alterate safl sfărîmate prin extrac-ţiune forţată şi cu instrumente improprii, inconscient aranjate şi necimeutafe; şi în tot caşul: o imitaţie grosieră, o produc-ţiune comercială cu etichetă culturală. O ast fel de producţiune nu poate înşela pe cunoscători; ea poate înşela, în anume caşuri, numai pe unii editori. St. Stoicesen. Profesor la liceul «Lazăr». Litere-Arte-Ştiinţe Revista de filosofie contemporană din Paris, are, în ultimul săi! număr, un frumos articol intitulat Vasile Conta şi Rosetti Teţ-canu. FOIŢA ZIARULUI < EPOCA* V. KoaOLKXKO 13 Pe malurile Dunăreî (Din carnetul unui călător) III 9f Căutătorii «le comori4* Tradus de G. Madan — Măi, Filimoane ! Noi trustrel am tresărit la acest strigăt neaşteptat. El a răsunat dindărătul nostru din ruine, şi ecoul vechiului turn ÎI dădea un răsunet straniii. — Filimoane, drac bătrîn 1 Unde te-al îngropat ? Filimon s’a ghemuit tot şi a început a se ridica de la păuiînt, sprijinindu-se cu mîna-I bătrînească de o piatră. In spărtura turnului stătea omul-pasăre, pe care’l văzusem In vechiul basin. Era cu părul sbîr-Iit şi ochii somnoroşi. Faţa i se buhăise, barba ÎI era mototolită. Se vedea că e supărat şi nemulţumit. Apropiindu-se de noi şi nedlnd nimănui atenţie In parte, dlnsul şezu pe o piatră şi, cu mlinele tremurînde, îl’^epUi« Ş\î-,,vlrti.° t’g"*- după ce mal în-tîiu a lăsat jos sticla deşeartă. — E deşartă 1—zise el, arătînd vasul. Si scoţînd din buzunar o cutie cu chibritul! adaose laconic : — El, dâ’ml un franc. bă daă fuga în Enisalefl după vin safl de nu în Bagadjia. Acelaş număr mal cuprinde şi o schiţă ironică asupra moravurilor noastre. Ambele articole sunt datorite penel d lui Costin Rosetti, licenţiat în ştiinţele naturale. IOTORMAŢn D-nnl D. Protopopescu adresează o scrisoare Voinţei Naţionale, în privinţa exclu-derei d-luî E. Demetrescu-Mirea, vice-preşedintele Camerei de comerţ din Capitală, din comisia centrală consultativă a expoziţiei. D-nul Protopopescu recunoaşte omiterea d-luî Demetrescu, însă o explică ca o ie-roare de copie. Faptul nu este exact. Excluderea a fost intenţionată, şi dacă astă zi d. Demetreseu a fost numit în comisiune, nu se datoreşte de cit campaniei întreprinsă prin presă, în contra excluderei sale. Guvernul a dat înapoi în faţa agitaţiei ce s’a produs. Mai mult, putem afirma chiar că s’au făcut aspre mustrări d-luî Protopopescu, care, prin purtarea d sale, creiază dificultăţi expoziţiei romîne. Acesta este adevărul. Numirea d-lui Demetrescu, în comitetul expoziţei, nu e considerată de cit ca e satisfacţie postumă. Membrii Camerei de comerţ, demisionaţi din comisiune, nu’şi vor retrage demisiunile lor şi vor continua mai departe agitaţia începută. De alt-fel însuşi d. Demetrescu-Mirea a demisionat, nevoind să participe la lucrările unei comisiuni, în care n’a fost de la început numit. Iată textul demisiei d-lui Mirea: Domnule Ministru, Văzîndu-mă publicat în Monitorul Oficial No. 80 din 1 Iulie a. c. ca făcînd parte din comisiunea centrală consultativă pentru expoziţia universulă de la Paris, mă grăbesc a vă exprima mulţumirile mele pentru atenţiunea ce aţi bine-voit a-mi da de a mă numi în a-ceaslă comisiune în urma demisionărei colegilor mei din Camera de Comerciu, împreună cu d. Assan, preşedintele acestei Camere. Slnt convins, domnule ministru, că cu această numire §i cu compledarea comisiunei s’a dat satisfacţiunea cuvenită Camerei noastre de comerţ. De oare-ce insă am fost eliminat cu ocazia alcătuirel primei liste, cred că este de demnitatea mea de a nu lua parte la lucrările acestei comisiuni, cum şi de a vă ruga să bine-voiţi a mă considera ca demisionat. Primiţi, vă rog domnule ministru, asigurarea distinsei mele stime şi consi-deraţiuni ce vă păstrez. (ss) E. Demetrescu Mirea. vice-preşedintele Camerei de comerţ din Bucureşti Le Temps, în numărul sosit erl în capitală, publică următoarea depeşă din Constantinopol, cu data de 11 Iulie st. n. «Poarta a refuzat să acorde libera trecere prin Bosfor încrucişătorulul ro-mîn Elisabeta. «Acest refuz este motivat prin faptul că pavilionul romîn a fost arborat pe un bastiment grecesc în timpul ultimului răsboiă. «De alt-fel, de la acest incident, raporturile dintre legaţiunea romînă şi guvernul otoman sunt destul de încordată. Din Braşov, ni se anunţă că comisiunea ministerială, însărcinată să cerceteze starea scoalelor romîne din localitate, şi-a depus raportul în mlinele ministrului ds instrucţiune, Wlassiks. Cel mai tîrziu, în luna viitoare August, ministrul va trebui să ia o hotă-rîre, de oare-ce în Septembre se redeschid şcolile. Consiliul de reformă, al corpului 4 de armată, chemat a se pronunţa, asupra cazului locotenentului Carp, din regimentul de călăraşi Botoşani, a găsit ca acest o- Ochil bătrînl a lui Filimon afl început a a clipi şi mal tare. In faţa mea, In locul puternicului stăpîn de mal adineaori al bogăţiilor dobrogene, se afla un bătrîn umil şi ruşinat, care se uita cu o privire vinovată la omul-pasăre. — Ascultă, ce am să-ţi spui, Şulic. — Pe mine Şulic, să uu mă * faci, — îl respunse acesta. — Atunci, Macaruşca, ascultă mă pe mine. Hal să săpăm fără de vin, curind avein să dăm peste comoară. Şulic s’a uitat sever la bătrîn şi zise cu mlndrie, printre dinţi, In cari atîrna Încă ţigara neaprinsă. — Ce lungeşti vorba. Tu nu cunoşti pe Şulic? r Filimon zise curtenitor şi cu linguşire: — Ce belea eşti mâl Macaruşca, zâfl belea. Ef, ce e de făcut. Cit ţl’am făgăduit? A zecea parte? îţi dati a cin cea 1 El iată iţi daQ a treia! — Mie viu să-mi dai! — Nu-am, Macaruşca. — Atunci, las să-ţi sape dracii!... — Ah, Macaruşca, în afacerea noastră nu e bine să vorbeşti asemenea cuvinte. El, ce să facem! Atunci eh cu Dudic vom săpa şi fără tine... Aşa, tu nici singur nu sapi, nici nouă nu ne dai pace. Dar, hîrtie al ? zise Şulic, sever, cu uu ton cu desăvlrşire autoritar. Arată certificatul, arată planturele... Dînsul trase un chibrit, aprinse ţigarea şi aşezindu-se vajnic pe o piatră, zise: Eâ sînt cetăţean, dar voi cine sunteţi, de unde v’eţl adunat? Acuşi mă duc la E msalefi la notar, vă va arăta el vouă tuturor cari umblaţi haimana pe aci... Iusă aci ochii săi se opriră asupra mea; a lunecat In el o oare-care amintire şi dlnsul adaose cu un ton îmbltnzit; fiţer nu se găseşte In cazul de a fi reformat. Se cunoaşte cazul locotenentului Carp. Dat In judecată, pentru nişte pretinse ne-regule, în timpul gestiunel sale ca casier de regiment, el este condamnat de consiliul de războia al corpului 4 de armată. Sentinţa este Insă casată şi locotenentul trimis înaintea consiliului de războia al corpului 2 de armată, care ’1 achită. Lucrurile ar fi trebuit să rămînă aici. Autoritatea militară nu se mulţumeşte Insă cu atît şi trimite pe locotenent înaintea unul consilia de reformă. Cum am spus, această instanţă a declarat că spiţerul nu se gă eşte In cazul de a fi reformat. In urma cererei guvernului rus, ministrul nostru de externe a dat o circulară tutulor prefecţilor din ţară, ca să cerceteze dacă cum va Teofil Clement Ignatievici, casierul tutelei nobilimel din Petersburg, nu se află îo ţară. Ignatievici a furat din casa acelei in-stituţiuni suma de 147,000 ruble, încă de la 23 Iuliu 1897, cînd a şi dispărut din Petersburg. Poliţia însă bănueşte că Ignatievici sar fi aflînd în ţară la noi. In personalul judecătoriilor de ocoale, s’ăfl făcut următoarele numiri şi permutări pe ziua de 1 Iulie : D. D. Moseu, ajutor la judecătoria ocolului Atnaradia, Dolj, a fost permutat Iu aceiaşi calitate la ocolul I Berlad, In lucul d-lul I. Simionescu-Rîmniceanu, demisionai. D. I. Marinescu Prahoveanu, ajutor la judecătoria Corabia, RomanaţI, permutat în aceiaşi calitate la ocolul Amaradia. D. G. Stănculescu, fost judecător de ocol, a fost numit ajutor la ocolul Corabia, în locul d-lul Mariuescu-Prahoveanu. Călătorii din ţară cari vizitează Braşovul, aii să sufere diferite şicane şi displăcerî din partea autorităţilor maghiare. Iată ce ni se scrie din Braşov cu data de 2 1 alia : «Alaltăieri s’a îutîmplat că doi pasageri din Romînia s’aîi urcat In trenul accelerat ce mergea spre Bucureşti, după ce acesta abia se pusese în mişcare. Şeful staţiei în nemărginita’I complezenţă, a ordonat să se oprească la moment trenul, iar pe cel doi pasageri ’î-a dat pe mîna poliţiei, care ’l a escortat pîaă în oraş, înaintea căpitanului poliţienesc, unde ab fost ambii condamnaţi la o amendă în banl.> Consiliul de reformă al corpului 2 de ar-niată va judeca la 8 Iulifl, cazul D-lor maior Buhlea şi locotenent Niculescu, trimişi înaintea acestei instanţe, în urma scenelor petiecute pe trotuarul cofetăriei Cbpşa. Dumineca viitoare va avea loc în Berlad alegerea membrilor Casei Obştei. Această alegere este pentru colectivişti piatra de încercare a viitoarelor alegeri comunale. Modul de votare la această alegere, este tot sistemul vechii! al buletinelor scrise, ceea ce constitue nn mijloc de presiune puternic In mîna actueleî admiuistraţiunî colectiviste. D. Ulea, primarul da Botoşani, a sosit In capitală, chemat de ministrul de interne, pentru a da exp'icaţiunl în privinţa inlru-nireî ce a convocat în chestia apel. D. Ulea a fost primit îa audienţă de ministrul de interne, căruia ’l-a expus cele petrecute. D-sa a arătat d-lul Ferechide, că scandalul ce s’a petrecut la întrusire, a fost provocat de partizanii fostului prefect Ara-pu, în frunte cu d. Enacovicl, deputat. Ministerul cultelor a autorizat luarea de copil de pe inscripţiile murale din monasti-rea de la Curtea de Argeş, privitoare la Doamna Despina, soţia lui Neagoe Vodă Basarab. D. Sretcovicî, membru al academiei din Belgrad — Serbia, va face aceste copil. Licitaţia pentru prelungirea pavagiulnl de lemn pînâ la Bulevard şi strada Flntîuel, s’a adjudecat asupra d-luî inginer Mavra-chi, care a lăsat 0.50 la sută sub devizul de 113,750 lei. Antreprenorul lucrării va îngriji de buna întreţinere a pavagiului, timp de un an. Lucrările vor începe chiar în cursul acestui an. D. Lupescu, Învăţător pe domeniu] coroanei, Broştenit, din judeţul Suceava, a fost numit în ziua de 1 Iulifl, director al Orfe linatului Ferdinand de Ia Zorlenî, Tufova. Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m., strada Episcopiei, 7. NAUFRAGIUL VAPORI),UI Vaporul «Bourgogne» Cu privire la naufragiul suferit dc «Bour-gogne», ziarele americane afl răspludit diferite zgomote răfl voitoare, mal cu seamă relativ la purtarea comandantului şi a echi-pagiulul îu acest dezastru. Ancheta făcută însă de către consulul general al Franţei, la New-York, anchetă bazată pe rapoartele şi interogatoriile persoanelor cari afl scăpat de dezastru, dovedeşte că atît comandantul cit şi echipa-gini vasului «Bourgogne» şi afl făcut pe deplin datoria. Comandantul Deloncle, rănit grav la coastă, chiar în primul moment al ciocnire!, deşi nu-şî putea da seamă de avarii, a ordonat totuşi să se aducă bărcile de salvare, iar oamenii echipagiulul să stea fie-care la postul respectiv. Ordinul a fost executat grabnic ; de cît călătorii de ţoale clasele, cuprinşi de panică, năvăliră cu toţii pe punte, aşa că ori ce manevră deveni imposibilă din această pricină. De altmintrell pînă azi nu s’a adresat nici o reilamaţie consulului general din New York şi nici unul dintre marinarii francezi n’a fost obiectul rec'amaţiunilor din partea vre-unuel victime. Trebue să notăm însă că vre-o două-zecl de marii ari străini, cari erai! repatriaţi pe «Bourgogne»,[afl pus mîna pe bărcile de la Ariboid şi nu s’afl gîndit. de cît la scăparea lor—pe cîtă vreme ar fi putut să salveze vre-o trel-zecl de persoane încă. Aceasta este singura plîngere care s’a formulat. Printre călătorii de pe «Bourgogne» se afla şi d. Anrire Cablat, inginer. Plecat in Ungaria îudata după eşirea sa din şcoala politeeuică, a condus mal multă vreme exploatarea minelor de aur diu Ve-respatak. La întoarcerea sa în Franţa a fost ataşat la creditul lionez, care l’a trimes în misiune în America de Nord. Acolo a stat un an şi trei luni şi se întorcea în Franţa ca să se repauzeze, cîud s’a îutîmplat dezastrul a cărui victimă a căzut. D. Audie Cablat era tn vîrstă de treizeci şi-cincî de ani. Cronică# judiciară. Fnrt literar. — Strba lui Bacus, care a făcut la apariţiunea sa in 1895 oare-earl furori prin saloanele noastre inusicaie, a avut şi onorurile unul proces. Se ştie efi opera aceasta este a d-lul Pavloscni, şef de musică, şi a fost dată în editura d-lul C. Ghebauer. Se vindea numai cu un leii, dar s’a vlndut ca jimbla caldă. Se zice eă din cauza acestui succes material a atras gelozia unnl alt editor, un anume Zamfir Dumi-trescu, care uu se ştie cum a editat şi dînsul această operă, vînzind-o ceva mal efliii. D-nul Ghebauer a denunţat cazul par, hoţului, care a trimis în judecata tribunalului corecţional pe d. Diinitrescu, ca învinuit de furt literar. — Nu despre dv., domnule. Dv. puteţi să înţelegeţi pe Şulic... Dar el cine sunt ? Ptifl!... şi dlnsul scuipă şi rîse dispreţuitor. — îmi hărăzeşte cinci miîl... Prostule, dă cinci franci lui Şulic, auzi, ce cauţi aci, că-păţluosule !... Filimon avea o înfăţişare umilită cu de-săvîrşire. Dînsul mormăi ceva despre plita de fer, despre o cameră de sub bazin, unde lipovenii dădeai! drumul gunoiului şi cum acest gunoi se lovea de uşa de tucifl ; despre focurile cari se arată pe munte... Insă Şulic, sceptic şi obraznic, numai rîdea. — Foc ! Unde al văzut tu foc pe munte ? locul se vede numai pe stepe... — Da, Macaruşca, şi pe stepe se vede... Şulic tini făcu semn din cap, şi zise: — Lu..ume! Proşti, adevărat proşti... Aşa e, d le ? El crede că îndată ce arde focul, vrea se zică e comoară. Dar nu ştie de ce focul arde numai în spre ziua de Paşti ? — Dar de ce ? — Efl şlifl de ce 1 zise el eu îngînfare. Intrebaţi-mă pe mine : aci înainte erafl za-porojenil. Cunoaşteţi pe zaporojenl ? Merefl se războia!! şi ii îngropafl. Iar el aveafl o lege : pe cine 11 omorât! în bătălie, el îl mirueafl. De aeeea acuma înspre Paşii arde mirul deasupra movilelor. Iar el cred că a-ceştea-s comori. Ha-ha-ba 1 Şulic rlse răguşit şi mulţumit de explicaţia sa, Inii făcu iar cu ochiul, ca unuia ce singur îl puteam Înţelege. — Fie-care lucru are naluralitafea sa— adaose el cu uu ton doctoral. Se vede că el se credea pe sine materialist. 1 ilimon mă trase încetişor de mlnecă şi mă duse la o parte după colţul turnului. Coborludu-se puţin sub porţile vechi, dlnsul scotoci într’un ungherifl întuneeos şi apăru de acolo cu un baston, al căruia vîrt înfăţişa un monstru fantastic. Bastonul se vede că nu era început de mult, căci nu era isprăvit încă.' _ — Vroiţi uu bastonaş ca suvenir ?— zise el neprivindu-mfl în faţă. — De l veţi da să-l aranjeze, are să fie un bastonaş frumos... — Bine, zisei efl.—Insă d-v să mi-1 vin-vindeţl mal bine. Spuneţi cît costă ? — Patru franci. Nu vi să pare scump ? — Bine, poftiţi cinci. — Nu, patru e deajuns... Răii om e şi Sulic ăsta. In zadar m’am încercat efl cu el. Insă acuma nu am ce face. Puţin mi a mal rămas să săp pînă dafl de comoară, şi el poftim ce’ml face... Efl i-am dat cinci franci. Bălrînul s’a roşit ca o floare de mac primind banii, şi zise cu jenă : — Poate că nici nu face cinci franci. Dar las, găsesc efl comoara şi atunci aveţi să fiţi şi dv. fericiţi. Am să vă dăruesc un chilogram de aur .. IJn strigăt nofl se auzi de la poalele muntelui. Aceşlia se suiafl pe munte şi mă chemafl cunoscuţii mei lipoveni, cari se înapoiaţi deja din Jurilovca. Filimon se ue-linişti; Dudic, speriat, dădu fuga de dună colţ. r — Coborlţi-vă Ia el mal de grabă, domnule—înă rugă Filimon.—Nu e bine să ue găsească... O-ho-bo-bo 1 -răsună în apropiere vocea puternică a voinicului Ivan. Sulic fără ?ă* 8râbeil?cfl’ se asocie Ia compania noastră 1-ilimon i-a strecurat In mină o monedă. Omul-pasăre a exuminat-o, a ztmbit şi a dispărut după colţul stlaceî.ln pat tea opusă celeia de unde se apropiat! lipovenii. Pe cînd efl 11 urmăream,—Filimon şi Dudic a- .Jribu?alul a 0O«damnnt pe ,1. Dumilreseu la 100 de la amendă şi 400 de Iei despăgubiri In urma apelului ce s’a făcui, Lunea a achi-Laf.Pu- *D“mître<,cu* P0 motivul că acesta ar r vi !Dn Snn'ulea d-lul Ghebauer editura Sir-beî lut Bacus, de şi d. Pavloschi a tăgăduit a-eeasla şi a contestat iscălitura sa pe un act de cesiune. Afdcerea a venit erl, JouT, înaintea secţiei de vacanţă a GurţiI do casaţie, în urma recursului ce a făcut d. Ghebauer. Motivele de recurs afl f„st desvoltate ded nil Malla şi I. Vericeami, cari a0 căutat în patru motive invocate a stabili că Curtea de auel a comis mal multe excese de putere. înalta Curte, după o luDgă deliberare, a făcut diverginţă. Afacerea se va judeca din nuli cu secţia complectă, la 7 Octorabrio. ŞTI UI MA SIMT JE .. *rP'n.’J Pândele, H. Constantinescu şi Dunntrescu, aii fost numiţi pe ziua de i iulie, controlori de judeţe. ^0Cî«r Fir‘ Dutu,escu a fost numit *dn 1 Pn?<‘1 Al,laradi;l' d'n judeţul Dolj. ct »• ’ ,i ^oncm * fost numit comisar al staţiunel balneare Govora * Archiereul Pimen Piteşteanul, a obţinut str«inMCtdlfl df 30 Z‘le’ spre a merge In streinfttate, pentru căutarea sănătate! comn/t» »',3lul r' avtrimis tnailltea instanţei competente, pentru bancrută simplă ne angrosistul manufacturist Eiias Tenenbaum Pasivul săfl se ridică la 1.400 000 le! în timp ce activul e numai de 000.000. ’ Din războiul Ispano-Ârnerican In istorisirea sa asupra distrugerel flotei amiralului Cervera, căpitanul vasului «Jowa» spună că a pus toate şalupele sub presiune pentru a veni în ajutorul spaniolilor cari ardeafl de vil pe «Viscaya» !n flăcări pe cînd insurgenţii cnbanl, împuşcat! de pe ţărm pe acel car! căutat! să scape n noî Spaniolii erau în pieile goale. Unii cu pi-cioaiele zdrobite de obuze, alţii mutilaţi in mod oribil. «Am azistaf, spune căpitanul, la scene de necrezut de eroism, de disciplină şi de devotament din partea spaniolilor. Uu matelot de pe «Viscaya» avea braţul drept aproape retezat din umăr; nu-I mal rămîueatt de cit ctte-va bucăţi de piele cari îl atîrnafl de umăr. Acest om s’a urcat în imbarcaţiunea noastră, fără ca sa fie ajutat de nimeni şi cînd a tost îu faţa noastră, s’a sculat drept în picioare şi ne făcu salutul militar cu o răceală uimitoare ; ca şi cînd ar fi fost vorba de o vizită de ceremonie. «Trastrăm apoi la bordul vasului nostru pe un alt marinar spaniol, care avusese piciorul sting sfărîmat cu desăvlrşire de un obuz. Nici un ţipăt, nici un vaet de durere nu eşi de pe buzele sale. «Am cules 272 de spanioli pe bordul Iul Ioţva şi puntea bastimentului care de obi-ceifl era albă, se roşise de sînge. Acelaşi lucru era po puntea lui Gloucester şi a lui Hurward. Nu cred să se mal găsească în istorie, ex^ mple de euragifl “şi de avînt ca acela ai amiralului Cervera. Ştia că mergea la moarte, fără nici o speranţă de srăpare. Am luat pe amiralul Cervera pe bordul vasului meii. L’am primit cu onorurile datorite rangului săft de amiral. Era eu capul go! şi îmbrăcat In tricouri de flanelă pa cari i le împrumutase comandantul Iui Glou-cesler. «Echipajul nKfl salută pe acest soldat eroic cu urale frenetice. El n’avea trebuinţă de şapcă galonată pentru ca să fie recunoscut ca un adevărat amiral. El s’a supus de bună voe la soarta războiului şi totul îu el arăta pe omul cu suflet nobil. _ Căpitanul lui lava a mal spus, îu istorisirea sa, că îu timpul şederel sale pe bordul lui Iowa, amiralul Cervera clştigase simpatia întregului echipagifl şi a tutulor ofiţerilor. Ofiţerii Iul Viscaya spun că tunurile cu tir repede ale americanilor, afl împiedicat cu ţolul pe Spanioli să se apropie de tunurile lor. Puntea Iul Viscaya, în flăcări, era inundată de apă roşită de sînge şi în care înota sfârîmSturî din cadavrele omeneşti. Actualmente, litoralul în jurul lui Santiago prezintă un spectacol înfiorător. Paserile de pradă se hrănesc din cadavrele de pe ţărm; şi îu număr colosal se rotesc în jurul epavelor. Diu cînd în cînd, marea aruncă la mal, resturi omeneşti: ici, un ca- semeuea afl dispărut. Efl m’am întors cu mirare: totul era tăcere, ruinele stâteafl întunecoase şi tăcute ca şi în minuta cînd m’am ridicat aci. Al fi crezut că toată în-filnirea mea cu «căutătorii de comori» a fost un vis, dacă deasupra basinulul nu s’ar fi arătat de-odată faţa speriată a lui Dudic: — Chirca, daţi-ml chirea, — şopti el a-rălînd chirca de fer care se afla pe earbă, In locul cel mal văzut. I-am dat chirca şi capul din nofl s’a ascuns. In aceeaşi minută, tn des hizălura zidului s’a arătat burta puternică a lui Ivan. — EL «e aţi luat planturele — întreabă el, gîfîind şi privind împrejur. Iat-o şi dînsa sireaca Eraclea! Ciedeţi-mă sîut deja pa-tru-zecî şi cinci de ani de cînd n’am tost pe aici. Eram copil clnd alergam pe aici... Uite ce mal tăcere ! Şi pe faţa expresivă a necraşovţuluî a lunecat ca o umbră uşoară o expresie particulară. Se vede că şi asupra lui sufla de pe aceste ziduri «sensaţia trecutului». In vale, fugarii din Sarichiol ne afl ospătat cu zamâ de pere, ear peste un ceas luntrea noastră se legăna pe apele limanului. De după zidurile stufăriel se uită diu noii la noi de sus «Eraclea» măreaţi şi întunecată. Luna se ridica ca o seceră subţire, abia luminînd; cerul adine scluleia, ca şi cum în adlncimile sale ar fi fost miriade de licurici, pămlntul şi apa şi liniile orizontului erafl cu desăvlrşire întunecoase. Rămăşiţele ceUţel se desenaţi iu vîrful muntelui. — Uilaţi-vă, uitaţi vă, fraţilor, — zise de odată în tăcerea generală, vlslaşul,—Pe E-raclea e iar foc... Intr’adevăr, pe muchea zidurilor cetăţel clipeaţi nişte pete roşietice. Probabil cău www.dacoromanica.ro s " Brăila, 2 Iulie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila Felul Heet ti > Gr. cal. în Kilog p» Hectn Preţul pe hecl. Obser. Porumb 2200 80 200 7 Siep. > 22511 78 600 6 45 Magaz. Por. Roş 4 79 Vagon Grafi 1900 69 600 9 Magaz. Porumb 558 76 300 6 35 > > 21 77 500 Dokur Apă (’KRKALf: SOSITE Uscat GriQ Ileetol------| GriO Ilectol---- Porumb » 20908 I Porumb » 6050 GRÂU PORUMB Iulie Septembrie Decembrie Ana-ri Ieri Astăzi Erl 807« 72'/» 72*/« 81'/» 72»/, 72 */. 354/„ 36s/8 3578 307b davru mutilat, colea o uiîneeă acoperind încă un braţ, şi dincolo alte rămăşiţe, roase de rechini. O cruce făcută din rămăşiţele sfărâmătu-rilor vaselor spaniole, dominează o groapă enormă, unde sunt aruncate la un loc, în nisip, cantităţi de cadavre anonime, cari nici n’ail fost numărate. ECOURI — Cunoscutul arlist George N. Ochi Albi, care actualmente conduce o orchestră care face furori la Petersburg, a compus, cu ocazia vizitei M. Sale Regelui la curtea Imperială a Rusiei, un prea frumos marş, intitulat *Roi de Romnanie*. — «Reuniunea Frăţia» a romîuilor din corn. Caţa (Transilvania) a dat în ziua de Sf. Petru şi Pavel o serbare In sala Dacia, avînd un venit net de 350 lei. Preşedintele acestei societăţi este d. Ignatie M'rcea, student în drept. DIVERSE DIN CAPITALĂ 17n furt Însemnat.-D. Fotescu, funcţionar, domiciliat in strada Linărie’, a reclamat poliţiei, că erl după aruiazl, duclndu-se spre palatul justiţiei în tramwsy, i s’a furat din buzunarul hainei un portofoliu cu 1400 lei în bilete de bam-ă. Pol ţia de siguranţă a luat măsuri pentru dovedirea autorului acestui furt îudră/.neţ. Accident «le tramway. — Un groaznic accident, care putea să aibă urmări foartetriste, s’a întâmplat azi diminnaţă la orele 9, pe linia de trannvay a vethel societăţi. Pe cînd vagonul cu No. 108, descindea pe panta de la Teatrul Naţional in spre strada Cim-pineanu, viz tiul a dat drumul cailor cari duceai! vagonul cu atila iuţeală în cit la curba stradel Cîmpineanu, el n’a mal putut stringe frîna şi vagonul a eşit din linie. Avintul pe care îl avea vagonul era atît de mare în cit el a mers pe pietrele stradel pe o distanţă de peste 50 de metri şi nu s’a putut opri de cit după ce s’a proptit în trotuar, unde era cit p’aci să se răstoarne peste cel-l’alt vagon, care venind in sens invers, aşteapta încrucişarea la macaz. Pasagerii din ambele vagoane, foarte mulţi la număr, afi fost un moment consternaţi, vă-zîndu-se în pericol de moarte. Ar treoui ca direcţiunea so-.-ietăţel să îngrijească să aleagă oamenii cărora le încredinţează conducerea vagoanelor. împuşcat diu Imprudenţă.—Circiuma Iul Bucur Lupaşeu, diu calea Rahovel, a fost aseară teatrul unei drame sîogeroa .e. Ln servitor de la fabrica de bere Bragadiru, numitul Marin Petrescu, stind la o masă din circiumă cu mal mulţi prieteni de al săi, se amuza, jueindu-se cu un revolver ce cumpărase de curînd de la un tovarăş al sâfi. La un moment dat, nu se ştie cum, arma, care era încărcată, a luat foc şi descărcătura a lovit în gît pe un camarad al săfi Ghecifi Mar-Ion. servitor tot la tabrica Bragadiru. Rănitul a fost. transportat pe dată la spitalul Brîncoveneasa, de unde, după ce i s’a extras glonţul şi după ce a fost pansat, rana nefiind gravă, a fost condus la domiciliul sfifi. Marin Petrescu a fost arestat. Priuderea nnul spărgător.— Agenţii poliţiei de siguranţă afi reuşit să pună mina astă noapte pe un cunoscut spărgător de meserie, numitul Costică Ionescu, zis şi Mâlăerul. Din cercetările făcute piuă acum s’a constatat. că Mălăerul este autorul unei spargeri săvirşită sfiptămlna trecută la tutungeria d-lul T. Ionescu din calea DudeştT 60, de unde pun- tătoril de comori îşi ferbeati mîncarea în bazin. — Vrea să zică e adevărat,—zise Ignat, gtnditor. — Se curăţă.... — adaose vîslaşul. şi luntrea noastră se mişcă mal departe, la tăcerea evlavioasă, pătrunsă de senzaţia unei taine apropiate şi adinei. Peste două zile, în zori de zi, mă apropiam de Tulcea. Aproape, lingă oraş, pe drumul rourat, am ejans pe doul drumeţi. Fiiimon mergea liniştit ca ln tot-de a una. Dudic se tira după el şi ranl abătut şi mal trist. (FINE) ŞTI «I ECONOMICE Tlrgul de vinuri de la rampă nu este destul de animat. Preţurile sunt următoarele p-ntru vinurile şi rachiurile predate ln oraş : Vin de Drăgăşanl de la 9.50—10.— lei vadra Vin de Panciu » 7.80— 8 50 » » Vin de OdobiştI » 7 80— 8.S0 » » RaciiiQ Anason » 14.— 16.— » » RachiO de drojdie > 9.20—13.20 » » Ţuică de prune » 8.39—11.50 » » In rampă se aflafi, Ia 1 Iulie, 356 vase cu vin şi 143 cu rachifl. * * * La 1 Iulie s’a semnat la tribunalul de comerţ din Capitală, actul constitutiv al societăţel falnicei de zahăr de Ia Chilila. Capitalul nouel fabrici este de 2 500.000 lei. Printre acţiouarl, figurează mal mulţi capitalişti din Budapesta. gaşul bre .. a furat o mare cantitate de tutun, tim-şi o Însemnata sumă de bani. DH^ARĂ înecat Intr’nn puţ. — Copilul Ion Pirvu din comuna Gnviţa, vroiud să bea apă dintr’nn puţ şi npleeîndu-se pe gbiziurile puţului, şi-a pierdut echilibrul şi a căzut Înăuntru, îne-cîndu-se. Cadavrul nenorocitului copil a fost scos din puţ de chiar părinţii săi, a căror disperare era fără margine. i —Din Brăila ni se anunţă că zi- lele trecute o ploaie torenţială, însoţită cu grindină mare şi deasă, a căzut asupra comunei Vi-ziru, din acel judeţ, distrugîud peste 150 hectare din semănăturile locuitorilor. O groaznică nenorocire s’a intîm-plat zilele trecute In comuna Slobozia, din judeţul Brăila. Locuitorul Pascu Ceafalăfi din acea comună, om lipsit de mijloace, trăia Împreună cu familia sa Intr’o casă veche şi dărăpănată din marginea satului. Alaltăerl după amiază, pe cînd o fetiţi a lui in vîrstă numai de 9 ani, se juca pe lingă casă, un perete al casei, împreună cu coşul vetrei s’aâ dărîmat de o dată, peste nenorocita copilă, ucizind-o pe loc. Cadavrul copilei a fost scos de sub dărîmă-turl intr’o stare oribilă. DIN STREINĂ TA TE însurat cn o moartă.— Un fapt foarte ciudat, datorit greşelel unuia din funcţionarii oficiului de stare civilă, s’a întîmplat zilele trecute la Eughien. Un tlnăr Gustav C., se căsâlorise cu o drăgălaşe domnişoară Maria E. Tinăra pereche ducea o viaţă plină de fericire şi luna de miere promitea să fie nesfir-şită, cînd zilele trecute, tinăra doamnă, avu cu-riositatea, de alt-fel foarte naturală, să citească actul săfi de căsătorie. Mare II fu surprinderea cînd cilind. vede că nu era dinsa, ci o soră a el mal mare, moartă cu doul ani mal nainte, care era legală prin căsătorie de Gustav C. ! In adevăr, ambele surori aveaţi acelaşi pronume, dar tânăra măritată era născută în 1877, iar sora sa în 1875, şi tocmai aceasta din urmă dată era trecută In b'iletul de căsătorie, ca fi-iud anul naşterel miresei. Ceea ce este şi mal grav, este că toate actele cari afi servit la celebrarea căsătoriei, att aceeaşi greşală. întreg dosarul a fost transmis parchetului local, care va trebui să se pronunţe şi să stabilească ceea ce e de făcut. Depeşile de azi Serviciul 'Agenţiei Romîne» Constantinopol, 2 Iulie. — Ultimul vărsă-mînt al iudeninităţil elenice s’a vărsat !a sucursalele Băncii otomane din Londra şi Paris, la data fixată prin tratat. Petersburg, 2 Iulie.—Prinţul şi Principesa Bulgariei, precum şi Prinţul Boris, vor sosi la Odessa la 7 safi 8 Iulie. Generalul Kuropathkin a fost numit ministru de războia. Nowoje Vremia desminte ştirea care zice că Port Arthur este destinat să devie un loc de deportaţiune. Caracas, 2 Iulie.—Escadra italiană a plecat din Cartagena. Ea a primit instrucţiuni să ceară guvernului columbian executarea sentinţei pronunţată la 2 Martie 1897, de preşedintele Statelor-Uuite, ln afacerea Ceruţii. \ iet,a, 2 Iulie. — Ştirea dată de unele ziare în privinţa logodnei arhiducelui Frantz Ftrdinand cu principesi Maria Luisa de Lumberland, este lipsită de orl-ce temeifl. Paris, 2 Iulie. — Revista din Longchamps a fost splendidă. D. Faure a adresat d-lul Cavaiguac o seri-o .re felicitînd pe guvernator şi armata din Paris. Ţinuta trupelor a fost minunată. Roma, 2 Iulie. —Seualul a adoptat, cu 64 voturi contra 4, proiectul de lege în privinţa măsurilor de ordine publică, apoi e’a arntnat sine die. Paris, 2 Iunie.—Şinele publică o protestare în contra arestărei colonelului Pic cpiart, în numele legei pentru apărarea drepturilor omului. Paris, 2 Iulie. — O depeşă din Constantinopol zice că după răspunsul Porţii, dedinînd orl-ce răspundere în privinţa măcelurilor armeneşti, guvernul frances a făcut îndată oposiţie la vărsămîntul sumelor de primit al indemnităţii de resboiă, pînă la concurenţa totalului reclamaţiunilor sale. Londra, 2 Iunie. — Două trenuri s’afi ciocnit în staţia Lame. Sunt uusprezece răniţi. RESBQIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne*) DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 2 Iunie. — D. Sagasta declară nediscutabile condiţiunile da pace atribuite de ziare d-!ul Mac Kinley. Ministrul marinei confirmă ştirea după care comodorul Watson este pe drum spre Spania, cu escadra sa. El adaogă că escadra amiralului Camara va găsi un loc sigur. Depeşile oficiale nu confirmă capitularea Iul Santiago. Washington, 2 Iulie. — S’afl proJus deja 100 de cazuri de friguri galbene în corpul expediţionar american la Cuba. DEPEŞILE DE AZI Ln l iliftim- Madrid, 2 IuHe.— Generalul Augusti telegrofiază, cu data de 27 Iunie, că se confirmă că aii sosit întăriri americane şi că aii ocupat Paso şi Mu-rianas. Garnizona din Manilla susţine lupte zilnioe în condiţiuni fericite. fVerfmra fui Santiago Washington, 2 Iulie. — O depeşă a generalului Sihafttr anunţă că spaniolii au numit comisari pentru a trata condiţiunile capitulărel lui Santiago de Cuba. ' După o conferinţă ce s’a ţinut la Casa aibă, s'a trimes o depeşă generalului Schafter dîndu-i ca instrucţiuni de a respinge propunerile spaniole şi de a refuza totul, afară de o predare imediată şi fără condiţiuni. Washington, 2 Iulie. — Santiago s’a predat. Guvernatorul a primit o depeşă de la generalul S hafter zicînd că a avut o conferinţă cu generalul Toracare consimte la predare, sub condiţia ca armata să fie repatriată. Convenţia cuprinde toată partea orientală a Cubei, de la Acceraderos, pe coasta sudică, pînă la Sigua, pe coasta nordică. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 3 Iulie: Erl Azi T.-Severin • • • • • • 3m.80 3m.91 Giurgifl • • • • 3in.34 Galaţi ■ • • 3m.20 3m.09 ULTIME MIAYIUi D. Stolvjan a fost azi la Văcăreşti, unde a comunicat d-lul M-lipescu că Majestatea Sa Regele i-a iscălit decretul de graţiare. D. Filipescu a mulţumit personal d-lul Stolojan, pentru că s’a deranjat, spre a-l face această comunicare. Controlorul fiscal, Grigore Popescu, de la circumscripţia II din Ploeştl, a comis şi comite numeroase abuzuri. Cităm un caz. care va edifica pe cititori: Comerciantul R. Porumboiti din Ploeştl, avînd necesitate de a i se face constatarea unei evaluări de moştenire, controlorul Popescu nu a voit a depune raportul, pînă ce nu a primit mită 100 lei. Despre acest fapt ştie şi d. Pretorian, advocatul d-lul Porumboiti, precum şi întregul oraş. După cit ştim, numitul controlor a fost destituit din Constanţa tot pentru asemenea fapte. Atragem atenţia celor la drept. Defunctul Petraehe D. Bucureşteanu, fost consilier comunal în Craiova, a lăsat, prin testament, oraşului, suma de 200 000 lei şi o casă, pentru instituirea unul orfelinat de copil găsiţi. Orfelinatul va purta numele de Elena şi Petraehe D. Bucureşteanu. Se vorbeşte, cu inzisteuţă, în cercurile diplomatice, despre strămutarea d-lul A'e-xandru Em. Lahovari, actual ministru al Romlniel la Roma, Intr’un alt post. O remaniare, în corpul diplomatic şi consular al ţărel, va fi făcută cu această ocazie. Consistoriul protestant din Arad, Transilvania, a decis, ln ultima sa şedinţa, să respingă îutregirea salariului preoţilor din vis-teria Statului maghiar, pe motivul că proiectul de lege vatămă adînc autoritatea bi-sericei şi nu corespunde spiritului legei din 1848. Consiliul comunal al laşului va fi convocat, ln şedinţă extraordinară, In cursul săp-tămlnel viitoare, pentru a decide modul cum va fi Întrebuinţat restul de 1.200.000 lei din «fondul milioanelor». Cotnisiunea ruso-romînă, pentru rectificarea rîulul Prut, şi-a Început studiile. Comisiunea a ajuns, cu lucrările sale, pînă la UnghenT. Din causa creştere! apelor rîulul, în urma ultimelor ploi, membrii el nu a0 putut merge mal de parte şi au fost nevoiţi să se întoarcă, cu şalupa, înapoi la Galaţi. D. N. N. Săveanu, deputat şi profesor, a fost numit director al sanatorulul de la Buşteni. In locul d-rel Cazimir, care s’a retras, A. S. R. Principesa Maria a ales ca damă de onoare pe d-na colonel Presan. Astă-zl, Vineri 3 Iulie, s’a început la Iaşi concursul pentru ocuparea locurilor vacante In şcoalele militare. De la Iaşi, comisia va trece în Bucureşti şi apoi la Craiova penlru examinarea candidaţilor din aceste oraşe. . La poligonul de tir al artileriei, se vor începe, în cursul săptămînel viitoare, experienţele cu tunurile Ilotskiss şi Darman-cier. Experienţele vor dura trei luni şi vor li presidate de d. general Pastia, inspectorul artileriei. Tunul Hotskiss, de fabricaţiune engleză, este deja cunoscut In lumea militară. Tunul Darmaneier este o nouă invenţie a inginerului francez cu acelaş nume, de la fabiica din Saint-Etienne. Se întîmplă foarte des ca să primim scrisori, cari privesc «administraţia» ziarului, adresate «redacţiei» şi lot atît de des, scrisori cari privesc «redacţia», sunt a-drasate «administraţiei» ziarului nostru. Rugăm dar ca tot ce p. iveşte redacţia ziarului să se adreseze : Direcţiei ziarului Epoca, iar scrisorile re'alive la abonamente, trimeterî de bani, afaceri comerciale să se adreseze Administraţiei ziarului Epoca. Ds\ II. Gerota Speciali*! t Chirurgie, organele genilo-urinare BULEVARDUL ELISABETA 39 Consultaţiunî de la 6 — 7 BIBLIOGRAFII A apărut: Curs de scriere cursivă şi rondă de d. profesor P. Ionescu Se găseşte la toate librăriile. Băile BăSţăteştî l)Bălte Minerale calde d«*ro-so-«llce, Iodurate şl hromuratc, analoage cu apele: Kreutzuach, Ham.mrg, Ichl, Reizhen-hali. Aussee, ete. speciale coutra limphatisrnu-JuI, scrnfulel, raehitismulul, suprafaţa glandelor liinphatice. abcese reci, boale de piele, mala-dieie oaselor, debilităţel generale, precum şi in toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, salhingite ete. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 Isvorui Cnssa-Yodft.—«Isvorul Cuza-Vodii», apă de băut, foarte bogat «în sulfat de sodici» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, ia vor din care 3e extrage : «sarea purgativă de bâlţălaşll», este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digfstiv, precum : dimepsie, catar acut şi cronic al sto-mahculul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opimatrâ, colicele de ficat şi rinichi, cirosa bepato splenică, hydropi! siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa safi sarea de Băltâţeştl. 3) Stabilimentul de Inlialaţie şl Pul* verlsaţie minerală.—Noul stabiliment de Iuhaalaţie cu brad, teiebenlină, goiacol creozot rucaliptol safi orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reichenhall şi Iscbl, este foarte folositor în ţoale boalele de nas, gtt şi mal cu seamă în bronehită, empkiseme, astmă şi tubereulosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri in orgauism. Stabiliment «le Hydroterapie cn du şuri ecosaza, fricţiuni, împachetări, masage executat de uu masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast pare de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de primi ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesiunii începe de la 1 Iuuie sl. v. pînă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţinnl ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la ; Doctorul Stamatin Bucureşti, str. Romulus, 26 Pină la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BăHăţsştI, judeţul Neamţ. BANI CU ÎMPRUMUT 5.000.000 SjcI, de dat cu împrumut pe timp de 5 ani de zile, chiar pe simplă iscălitură de mînă. Persoanele onorabile se pot adresa în scris D-nului IOUN WALTERS, 120 Whitfield-Street-London W. Dr. MENDELSOHN de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei si de Copii Consultaţiunî de la 2 — 4 p. m. 45, strada Academiei, 4» (vis-ă-vis de Ministerul da Interne) Intrare «1 prin Calea Victoriei 8« NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier diu prima fabrică NT. CCT’ţ' t SSfDl *!fc Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitala pentru înlocuirea tuburilor de bi=alt «fof la c tnaU (tout â )’6gout) precum şi sin. gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti-Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţul eorent pentru nrovincie sunt inţtdesa franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trimele franco ’ia cc-rere. SCHNEIDER & GfiUNENFBLDER Degozitarî generali Bucurfgti, Str. Sf. Vineri No. 12 De v&Bazare Fosta Vila Băicoiunu, restaurată din nofi, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste. Platoul grădineî Băicoianu In întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, având plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat safi altă elă‘-dire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Grainont. Locuri pentru slădiri pe bulevardid Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vhizare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Case şi locuri de vânzare pe strada Laboratorul. Plăţile în rate. Dobânda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cn deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar. G. A. SUTJRSt. Str. Suter No. 9 (Gramont) Doctor 1EVICI Tratează maladiele interne şi de femei Itoalele sifilitice şi lilenuoragla vindecă radical printr'un proce-deii ispeeial. Strania Sf. .Vo. t& in rind eu Hotei Patria Consultaţiunî de la ora 1—3 şijum. p m. PROPRIETATEA K iculescu-Andr onache tom un» COLESTISA !>E VMZARG IN LOTURI MICI f « SjVu Metrul Patrat Teren situat Ia marginea Capitalei pe şoseaua Colentinu Ştefinoşll, depărtat numai la un kilometru de Ja barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă presen-tind o admirabilă privelişte asupra Burureştiu-lul, străbătută do calea ferată Bu mreştt-Con-slanţa pe marginea cărei linii se pot face minunate iiistalaţiunl industriale. Terenil ce se vinde esle afară de zona de serviludi-ie a fortificaţiilor. Această localitata va oîştiga o mare valoare prin construirea gărel do la Obor şi prin facerea liniai de Tramway care va merge pînă la Zalhana şi al căr î trasoil este în stnditi. Proprietarii reservă asemenea loc pentru un parc, şcoală, biserică şi cimitir. Biserica va fi con d mita de proprietari cu cheltuiala lor. de îndată ce a treia parte diu Ioturi vor fi vindute. Vânzarea se face tu loturi de ori ce întindere, cu preţul de un lefi metrul patrat, plăti-bill in patru ani şi în patru rate pe an din 3 în 3 luni, Doritorii se vor adresa B-luî Căpitan GL 10ANIN Iu Strada Surorilor, No. 27 Vis u-vla de biserica Popa-Clilţu, Jumătate din această proprietate este deja vândută. Pentru partea rămasă vînzarea va continua în fle-care zi de Ia orele 7 — 11 şi de ia 2—7 seara. Doritorii de a visita această localitate ce a mal rămas li se pune la disposiţie trameare spre a ’1 transporta gratuit de la capul liniei tramwayulul diu capul Calei Moşilor pînă in localitate, cu începere de Duminică 7 Iunie pină la 14 Iunie seara. .fjoctoru E- MANilfESGU de la Facultatea de medicină din Paris Ei o a le interne, de Femei şi Faceri (Mama*) Tratează de asemenea boalele de copil si Syphilitice Consultaţiunî ds la, 2—5 p. m. Pentru săraci Luni şi Jnul gratis 321 Calea Moşilor 321 Cabinet medical Băile Strunga (litigii ri get Frumos) A0 poziţie splendidă, iu pădure seculară, sunt luminate cu electricitate. 120 cafnere mobilate şi sat la 10 min., camere izolate în pădure cu bucătărie şi mobilate ori nsmobilate. 1. Brie tlt‘ jntfioa*ft, foarte tari, contra fetesifilisului, sarofuleî, scio-titei, gutei şi tuturor aprinderilor vechi. II KtMroti'rateie după toate regulele moderne, contra nevro-asten:ei şi ori cărei slăbiciuni mal ales că se combina eu cura de apă tic fler Ificat-bonală ce are Strwnga. III. Saşia 'atlet ni tle aer couijtri-tttal contra asmei, boalelor de gît şi de urechi. Tedenice Idroterapiei se execută de D-nul (iMKwOttOVMVA, asistent în Stabilimentul de Idroterap ie al D-lui Winternitz din Viena. Massorl speciali. D. Profesor Dr. Bigdan de la Universitatea din I.şl dirigează băile. D. Profesor Dr. N. Manoleseu curează boalele de ochi şi urechi. Băile se deschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Informaţi ual Strada Teilor 32, Bucureşti, de ia 4—6 p. m. Aminei ii Importaţii Pentru onorabila visitatorî aî frumoasei posiţiunl Buşteni HOTEL,\j BUŞTENI Ofară onorab. Pasageri eu preţurile cele ma convenabile, apartamente şi camere cu sezonu safi cu ziua. Baealarie fratteexii. germana Hi romietd cu mincârile cele mal alese, vinurile cele mal excelente din viile d-lnt Sirnu-lescu, bere Lutlxer cu paharu şi cn sticla, precum şi frumoase distracţii, muzica va cînta în fie-cara zi în grădina hotolalnî, parc, popice, biliard, şacb şi domino. Rugăni pe ouor. visitatorî a ne da toată încred-rea, pe care vom căuta a o merita prin un sorvicifi prompt, curat, şi preţuri convenabile. Cu toată stima A V T 61L I*K o hui, 1 MoMlăi Tapisata Garnitură Mnbiio tunisate cu <■«- 2vour«, pitiş "Ic inâtaKc compus de o canapea, 3 foteluri, 4 scaune se vinde cu 3LEÎ 300 Poşte 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincia embaîagin Gratis. Magazin de Mobile I. Belgrad . . . . Pandora • • • Hemendria • • • Kubin.......... Dubrovlţa • • • Ba/.Iaţ........ Grădişte . . . . Moldova-Veche • Drenoova • • • 8vinlţ% • . . . . Mllanovaţ • • • Orşova......... Turna Severin • In fie «oare > 3« z. > 3<» z. i i pleacă i 110 z. soseşte ţi2‘0z pleacă li18 z > io»° z. - 8a0 z. ¥ 100 Z * 6=W z iOO n 40° z. 3«> z. 2»» z M'CoAmICK Dnmlnioă Sâmbătă Luni, pleacă soseşte pleacă soseşte pleacă soseşte pleaoă soseşte pleaoă Vineri In fle-eare MercurT, Vineri Baduevatz • • • Calafat • • • . Widdln . . . . Lom-Palanca • • Bcohet.......... Kabova • • • • Corabia • • • • Nioopoli • • • • Turna-Măgurele Zlmniţa • • • • 8is*ov.......... Dnmlnioă. In fle-oare Iu fie-oare Lnnl Merourî soseşte pleacă soseşte pleaoă Rusolno (Rustseliuo) pleaoă f ll«z. soseşte ţ 480 n. pleacă l20 n. ► l00 n. ► IO10 n. ► B30 z. ► 200 z - 1*» z. Giurgiu Sâmbătă. Tutrakau • • Olteniţa • • • Siliitria . . . Cernavoda • • Hâ-şova • • • Gura-Ialcmlţel Brăila .... Sâmbătă * 9** n. ► 1<» n. ► 800 n. •• 3« n. soseşte f fi*» n. pleasă ţ 7°° z. soseşte 7*> z. In fie-oare Luni, Mereu rl ► 92° z ~ V.neil. pleacă fP° z I-ul mers in sus la 9 Martie stil nofi. *) In oas oînd apele vor fi miol. circulaţia vapoarelor între Zemun (Semlio) şl Galrţl se va faie prin comunicaţi* întreruptă, adică prin schimbarea vapoarelor şi anume : Un vapor va circula între Zemun (Semlin) şl Orşova, şl un altul între Orşova şl Galaţi, conformînda se e-xaot ambele vapoare acestui itlnerariu.-—Insă dacă apele vor scădea de tot, vapoarele circulă numai între Zemun—Moldova-Veche. şl între T.-8everin şi Galaţi. De alt-fel îu privinţa asista se vor căpăta informaţiunl corecte la toate staţiunile şi prin puolicaţî]. In fie-oare Marţi Jjui ?i w Duminică MOBEE NOU M T* ■ Restauranturî, Berării şi Cafenele convingeţi I Direcţiunea viţel în faţa bisericel S ţii VosvozI, are onoare a anunţa pe Onor. Public că a deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru sesonul de Vară. O baie de basin cit duşe re ti, 60 bani; Abonament pentru 10 băi 5 lei; Abona ment peatru una sută băi 40 lei. Basinul pantru Doamne este deschis tn toate zilele de lucru de la orele . .8 Şj jumătate pînă la 11 şi jumătate dimineaţa Băile sunt deschisa în toate zilele de la orele 2dimineaţ i, jpînă seara cît de tîr- ziB la lumina electrică. UtilJfJCTIIIIVEA. 33, Calea Griviţel, 33 Unde se găseşte şi Var Idraulie din renumitele fabrici ale D-luî E. COSTINESGU Ipsos şl Ciment de Portland Granit A7 Sf/entt Y Labrador V Porfir Marmora In V Monumente Blocuri, Plăci, Scări, Trepte, Podeşte, Pllastre. Preţurile cele mal rednse MEDICAMENT PHOSPHATIC Ţuica d© Flarica Lacrimă * de Prune | VINUL DE VIAL este un modificator »u-ternie al organismului în caşurile de: *bdilitate generală, creacerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea ape-• titulut, a forţelor tlăbiciunel nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior In-9naintea mesei. El complectează nutriţiu-ne* insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Vietor-Hugo, 14 şl în tote farmaciile _j j Ţuica de ttoleşti (Mmm* OmmtoM ** ***** im MM. wit® fitbrieatA dlu pniM: s(iMri T&tăaiiUAre BĂHăfĂţeil; cri aii bei sţethHMBA Mar» Depozit U'fu» Oeleitl Cererile ţremtru om mă m