JBditla a treia
JOUI, 2 IULIE 189B
NUMĂRUL 10 BANI
NUMĂRUL 10 BĂNI
A HO VIJVIJiVTEU E
încep la	1 şi 15	ale	fie-cărui	luni
Un an în ţara	30	lei;	în	streinatate	50	lei
Şase Juni .	. .	15	,	,	,	25	»
Trei luni .	. .	8	»	>	»	13	,
Un număr in slreinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂI
hehacţia
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. $
\AMnveimiK,E\
Anuncmrl la pag.	FV...0.30 i
»	»	»	III......2.—*1
»	»	»	U........3.—
Inserţiile şi reclamele 3 leîrindul
UN NUMÂR VECHIu 30 BANI
AHJIIATSTItAŢIA
No. 8. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
ţKK**&ft.L
SITUAŢIA
Situaţia politică actuală e caracterizată prin aceea că preocupările externe covîrşesc pe cele din lăuntru, şi că gri-jele situaţiunel exterioare răsar nu atît din complicaţiunl din afară, cît din neajunsurile regimului nostru interior.
Politica noastră externă desveleşte două simptome, semne neîndoelnice ale unei stări de lucruri anormale: o îngrijire legitimă faţă de modul cum sunt conduse afacerile noastre exterioare şi o primejdioasă stare de suspiciune a opiniunel publice faţă de toate puterile.
Ingrijiriienoastresunt îndreptăţite prin tot trecutul partidului de la cîrmă şi, în deosebi, prin actele recente ale guvernului actual.
Ţara ştie că a fost înşelată de liberali în cestiunea Basarabiei, care de lormă se apăra cînd deja era cedată, că s’aii perdut compensaţiunile ce ni se ofereaţi peste Dunăre, graţie netrebniciei guvernului liberal, că în cestiunea Dunărei, în aceea a Israeliţilor şi a Con-venţiunel consulare, guvernul consimţise la concesiuni, cari treceau peste cele ce ni se cereaQ şi de cari am fost feriţi, mulţumită vigilenţii partidului conservator.
Astă-zf, acel partid e represintat de d. Dim. Sturdza, care întrupează toate nebuniile de altă dată şi toate nenorocirile de azi, îndurate la adăpostul Cestiunii Naţionale.
Lungul şir de înfrîngerl şi de umilinţe ce am suferit, de pe urma guvernanţilor actuali, a deşteptat o firească grijă faţă de orl-ce act săvirşit de guvern în politica externă.
Cît de îndreptăţită ar fi această grijă, ea desveleşte o situaţie cu totul anormală. Căci, pe cît, de legitimă poate fi critica politicei externe, întru cît priveşte directiva el, pe atît de neadmisibilă şi de neobicinuită e suspectarea curăţeniei intenţiunilor şi a sincerităţii patriotismului unul guvern, ori care ar fi el, întru aplicarea unei politice, oricare ar fi ea.
Această stare de neîncredere, faţă de sferele conducătoare, care se manifestă nu numai în presa noastră, dar şi în presa independentă şi chiar în organele unor fracţiuni politice cari vorbesc în numele partidului liberal, neîncredere ce aruncă bănuell asupra oricărui act exterior, asupra orl-cărel ne-gociaţiunl diplomatice, asupra orl-cărel întrevederi cu Suveranii safi miniştrii streini, face imposibilă orl-ce fel de* politică exterioară.
Din această stare de neîncredere, îndreptăţită prin atîtea înfrîngerl şi umilinţe, răsare un alt neajuns: un fel de sfială şi de pornire spre vrăjmăşie, faţă de toate Statele ce se învecinează cu noi.
Acum şease luni, vizita la Budapesta a stîrnit o furtună. Recenta vizită a Prinţului Bulgariei, a dat loc, într’o parte a presei noastre, la manifestaţiunl ostile. Proiectai a întrevedere de la Pe-tersburg e întunecată prin tot felul de recriminări.
Totuşi, e neadmisibil ca să nu ne reze* mâm pe amiciţia nici unei puteri. Situaţia Europei s’a complicat aşa, că nici Angliei nu-I mal e îngăduit, cu toată situaţiunea sa privilegiată de putere insulară, de a stărui mal departe în «superba sa isolare», necum noufi, Stat continental, expus la toate primejdiile unei situaţiunl geografice defavorabile.
De aceea, o aşa stare a opiniunel publice, neîncrezătoare în guvernanţii săi şi aplecată spre vrăjmăşie faţă de toţi vecinii ce ne înconjoară, face orl-ce politică externă imposibilă şi e menită a ne pricinui crude decepţiunl.
O aşa situaţiune cată a fi cît mal grabnic curmată.
ConsideraţiunI de ordine interioară destul de puternice legitimează lupta noastră de răsturnare a guvernului. Dar, cu deosebire interese superioare, de ordin exterior, ne impun imperios necesitatea ca, prin toate mijloacele, absolut prin toate, să răsturnăm un guvern care e o ofensă pentru demnitatea ţării şi caro primejdueşte toate interesele noastre în afară. '
Această luptă de răsturnare va începe peste puţine săptăminl, cu toată energia şi cu toţi sorţii de isblndă, pentru noi.
Cum că toate şansele sunt de partea oposiţiunel, s’a dovedii chiar în micele încăerărl ce s’au produs, pînă aci, între cele două labere potrivnice.
Şi superioritatea p9 care am dove-
dit’o, nu stă în mîna guvernului să b ştirbească. Guvernul nu poate întru nimic schimba situaţia creată de gre.şa-lele sale.
Despre un singur element nu se ştip încă de ce parte va fi. Acesta e grupul de la Drapelul. Dar trecerea lui, fie într’o parte, fie într’alta, nu e de natură a schimba condiţiunile luptei.
In adevăr, ca contingent electoral, gruparea de la Drapelul reprezintă zerp. Din punctul de vedere al forţei morale, Drapeliştil ah făcut guvernului tot răul ce-I puteau face. D’aci înainte, este indiferent dacă el înşişi vor repeţi încă acuzaţiunile lor anterioare, saO dacă noi vom formula acele acuzaţiunl, cu atît mal multă puterd, cu cit le vom adresa unul guvern, ce va cuprinde în sînul săă pe înşişi cel ce au făurit armele cu cari îl vom combate.
Dar chiar de ar resulta vre-un folos pentru guvern din trecerea tuturor dra-peliştilor în tabăra sa, acest folos ar fi larg compensat prin discordiile ce le vor stîrni pretenţiunile lor cu privire la direcţia partidului.
Dar e ştiut că o aşa unanimă liotă-rîre a Drapeliştilor nu e posibilă. Ei nu vor putea merge, in luptele viitoare, nici toţi cu guvernul, nici toţi cu opo-siţia.
Fiind dar indiferentă atitudinea singurului grup nehotărît, ne vom regăsi la toamnă în posiţiunile excelente pe cari le-am ciştigat pînă în astă primăvară.
In aşa condiţiunl vom da, iarna viitoare, lupta decisivă pe care nu numai deosebirile de principii şi de procedeă ne autoriză să o dăm, dar pe care ne-o impun interese superioare, în numele cărora vom face apel la toţi cel îngrijaţl de viitorul ţărel.
UN PARTID
CARE ŞTIE CE VREA
Trebuie să mărturisim că singurul partid care are o linie de purtare lămurită e acela de la Drapelul.
Vom cita numai două declaraţii ale confratelui nostru, după cari nădăjduim că nimeni nu va mal cuteza să susţie că drapeliştil nu ştiil ce vroesc.
In numărul de la 28 Iunie, citim următoarele :
<ln partidul naţional-liberal nu cunoaştem nici o grnpare politică care a rupt cu partidul, să se fl organizat în partid politic deosebit.
<Cel grupaţi în jurul Drapelului aii declarat categoria în mai multe rinduri, că au fost şi. sunt naţionali liberali. Că dacă fac opozitiune asupra unor anumite ces-tiunl, ei nu atacă partidul ci caută a îndrepta aceea ce ei cred că este greşit*.
In numărul de la 14 Iunie al aceluiaşi ziar, se pot cili cele ce urmează:
«De unde pînă azi se stabilise că avem două partide de guvernămînt, care se succedează cu rîndul la putere, de ast înainte s’a dovedit deplin că avem trei partide ; două în opoziţie, conservatorii şi naţionalll-liberall, iar unul la putere, format din elementele cele mai disparate, deosebit de cel conservator cu numele şi de cel liberal cu faptele.
'Acest al treilea partid, înjghebat din propria voinţă a cîtor va oameni, combătut de toată lumea, renegat de toţi, huiduit Joui de mii de cetăţeni stîlciti de ciomege şi de baionete, e un partid revoluţionar în sensul răii al cuvîntulul, în afară de formaţiunile obicinuite şi consacrate.»
Confraţii noştri daO o frumoasă lecţie de consecinţă politică tuturor grupărilor din ţară.
Onoare Drapelului!
IN JURUL UNEI INSULTE
Amicul nostru d. Dimitrie Greceanu, re-levlud tu Opinia din Iaşi insultele ce un tribunal din Germania a crezut de cuviinţă să adreseze magistraturel romlneştl, şi despre cari am vorbit in numărul nostru de Duminecă, publică un articol remarcabil şi lnchee cerlnd satisfacţie.
Acelaşi lucru il cere şi Drapelul de erl. Ziarul liberal spune textual, că «e o imperioasă datorie pentru guvern să obţină cit mal grabnic această satisfacţie indispensabilă».
Insultele tribunalului german ou se pot trece cu vederea ; ele sunt grave. In adevăr,'.tribunalul german spune ritos: «Tribunalele romîne nu se bitmră de un bun renume la lumea comercială, întru cttjln genere se admite pă acolo nu se capătă nici un auz Ia pretenţiile sale juste, cea mai mare parte a firmelor an renunţat din capul locului la reclamarea pe calea justiţiei*.
Ne îndoim Insă că d. Slurdza va face ceva lu această privinţă, c* va lucra pentru a arăta germanilor că punt judecători şi In Romluia. Pentru moment d. Sturdza are alt ceva de făcut.
D. Sturdza in streinatate
		1		
	1-,’W		f-îf Sf	ffj
*• a	ilil			*
i
—	Am venit după achitarea acestei] note...
—	Domnu conte nu primeşte /...
SOCIETATEA „UNIREA"
Bilanţul socleţ&ţef
Bilanţul de mersul acestei societăţi pe 1897 ne procură cîte va date interesante.
Ele vor dovedi că starea acestei societăţi este deplorabilă, graţie unei administraţii incapabile şi fără scrupule pentru interesele societarilor.
Vom releva o neregulă cu însuşi acest bilanţ■ ® o fost produs înaintea societarilor, în adunarea generală din Mai-u trecut, de şi statutele prevăd categoric, că lucrul acesta trebuie făcut în Martie, al fie-cărui an.
Secţia «Tlaţa»
Bilanţul d lui Buiescu prevede la activul acestei secţii, sub titlul <diverşi creditori*, suma de 375.420 lei.
Vom explica noi, ce infelege directorul « Unireiy, prin rubrica «diverşilor creditori » Ei nu sunt alţii, de cit secţiile incendiului şi ale grindinei.
Printr’o incalificabilă procedare şi lipsă de scrupule, direcţia a îmtreinat fondul rVie(ei», întrebuinţtndu’l la plata daunelor incendiilor şi ale grindinei, la plata diurnelor lichidatorului permanent şi directorului, la sporirea lefei d lui Buiescu, etc.
AH. 6 din statute spune categorii, că fondul «Vieţe'* poale fi întrebuinţat, în, cumpărări de efecte, — cari vor fl depuse la Casa de depuneri sau la Banca Naţională,—in cumpărare de imobile sau efectuări de ipoteci, etc.
In nici un caz, el nu poate, nici putev fi întrebuinţat în plăţi de daune de incendii şi grindină şi ceea ce a făcut administraţia « Un ir ei- este ilegat.
Cifre neexacte
Continuînd mai departe, cu examinarea bilanţului, în zadar vom căuta cifra de 375240 lei di «diverşilor creditori» de la activul sşcţiei «Viaţa*, la pasivul secţiunilor incendiului şi grindinei.
Cifra aceasta nu se găseşte nicăerl. Sub rubrica diverşilor creditori aflăm la incendiu 547.625 lei şi la grindină 146084f lei, ceea ce ne dă un total de 793.658 lei.
De unde plusul acesta P Mărturisim că nu înţelegem. D. Buiescu, bărbat tare în calcule, ar face foarte bine să lămurească, in această privinţă, pe sărmanii societari nedumeriţi.	, mlolueniBluaoi
Aceeaşi nepotrivire de cifre şi la secţia grindinei. Raportul directorului vorbeşte, la profitul acestei secţii, de 3166 lei pe cînd bilanţul arată o cifră cu mult mai mare, 98492 lei. De unde şi de ce aceestă diferinţă Babilonia e complectă !
Tezaurul Soclet&ţel
Sub acest titlu, figurează în bilanţul general, la secţia incendiului, suma de 8426 lei, fără a se explica celor iniţiaţi ce se înţelege prin această denumire.
Toată lumea va fi de acord cu noi şi va înţelege, prin tesaur, numerariii sau efecte. Or, e de notorietate publică, că a-această secţiune nu posedă nici una, nici alta. De unde dar scoate d. Buiescu a ceastă sumă, mărturisim că nu pricepem.
Ne oprim aici pentru astă zi.
Părerea generală e că d. Buiescu, care se lăuda că odinioară a fost raportor general al budgetului, va aduce pitirea so-cietăţei.
De altmintreli, atunci cînd d. Pană a fost raportor general, budgetul Statului s’a încheiat cu un respectabil deficit.
DIN STREINATATE
Misiunea Abisiniană
La Paris se află acum o delegaţie abisiniană, venită din partea împăratului Menelic să salute pe Felix Faure.
Prezenţa acestei ambasade africane merita mal multă atenţie de ett <-ea pe care o vor acorda-o parizienii hainelor şi tipurilor unei alte rase. Ea e de domeniul politicei, şi al unei politice înalte, pentru că ambasadorii africani reprezintă pn stat tînăr şi viguros, care in curînd va avea şghemonîa în continentul negru.
E proaspătă încă in minte biruinţa strălucita clştigată de Abisinienl în potriva Italienilor, cari voiaă să’şl facă prima colonie într’o regiune a Etiopiei.	t „.,„1,	J
De atunci, prestigiul Imperiulnl Abisinian a crescut mult, nu numai în Africa, ei şi, mal ales, în Europa.
Rusia, u cărei reiigiune ortodoxă seamănă mult cu Creştinîzmul Abisinienilor, şi Franţa, aliaţa Rusiei şi duşmana Italiei dafi cel’mal mare concurs acestui Stat în dezvoltare, şi, sprijinit de aceste două mari ţări europene, Împăratul Menelic caută să-şi Indrumeze ţara spre civili-zaţinne-rşi reuşeşte pe deplin. ’
Abiainitmil sunt pentru Africani ceea ce sunt' Japonezii pentru Asiatici.
De aceea, prezenţa ambasadei abisiniene în Parib e mâl rhult de cit un fapt divers interba-ţionşl. Şi mal ales la Londra fie urmăreşte cu atenţie orl-ce pas, orl-ce act pe care '1 sâvîr-şeşte,
Că are un scop politic, ne-o dovedesc onorurile cu care a fost	primită,.	,i
,Ciud a făcut vizită la Elisefi, se pila de faţă întregul minister francez, reprezentanţi al statului major a) marine), Aeeslea sunt diiorurl ce nil tuturor ambasadelor streiue se fac—şi dacă le punem In legătură tu faptul că misiunea abisiniană a făcut o aomapdă de arme la o fabrică din Eliepae, II Înţelegem şi mal bine rostul.	,*
Şe prepară ceva In Africa, sub ochiul veghetor al Rusiei şi	al Franţei.'	Forelgn
COMERŢ
TRIBUNA LITERARA
INVATAMINTUL PRIMAR
TIP «FIN-DE-SlECLEu
Titi.-lO ani.-Clasa IlI-a
r : , ■; _	i
La una din şcoalele primare din centrul Capitalei.
Clădire nouă.
Directorul, tînăr levent, are o cancelarie plină de chic pedagogic; curat pe jos; pe pereţi o mulţime de litografii eminamente didactice; un dulap cu geamuri: arhiva şcoalel; un dulăpior cu geamuri: eolecţiu-nile pentru învăţămîntul intuitiv. Mal Încolo, tabele pentru învăţămîntul intuitiv; măsuri de capacitate şi de greutăţi pentru în-văţămlntul intuitiv.
Şcoala respiră prin toţi porii iniuiţiunea şi intuitivitatea.
Vasile, servitorul şcoalel, cînd aude de intuiţie, îşi scoate căciula. El nu ştie cine este această cocoană, dar bănueşte că Ire-bue să fie safi nevasta ministrului, safi, chiar nevasta d-lul revizor,—am zis chiar, pentru că revizorul este pentru Vasile mal mare de cit. ministrul. Ministrul nu vine pe la şcoală; domnul revizor vine şi poate, deci, să’l dea afară în trei timpuri şi uri minut. D. revizor e, prin urmare, şi, mal mare de cît ăla care-I zice menistru.
E 10 jumătate.
Toţi institutorii sunt la clasă.
D. director, Insă, care este pe a patra. a lăsat pe Costică Biţureanu, monitorul general, să-I ţină locul la ora de caligrafie şi s’a îndreptat spre cancelarie spre a scrie la primărie că apa II vine tulbure ; că sănătatea copiilor e primejduită; că el nu ia nici o răspundere ; că decantarea apel comunale nu’l priveşte; că se va vedea «pus «în supărâtoarea necesitate de a închide «şcoala după 48 de ore de la espediţiuuea «presentel...»
Furia directorului provine, aţi înţeles deja, nu de la grija acută ce-I inspiră sănătatea copiilor,-ei de la o scenă teribilă ce i-a făcut soacră-sa aseară la masă din causa apel.
—	Apă de director este asta, domnule Jorj ? apă de director este asta, ori curat boroghină ?!...
Şi un potop de vorbe l’a inundat pe «Jorj» de sus pînă jos.
lată de ce a lăsat pe «monitorul general» să ţină clasa şi a venit să conrss-pondeze* cu onor. Primăria Capitalei Regatului.
II
In cancelarie, de vr’o 7 minule, l’aştepta doamna Elena Leondarescu, tînără mimai de 29 de ani, al căreia fift Titi este într’a treia.
Doamna Leondarescu,—o cunoaşteţi,—e foarte bogată ; e o mondaine la nemurire. E atît de ocupată cu recepţiunile, cu societatea, cu cursele imperios cerute de posi-ţiunea ce merită să aibă In lume; e atît de luată îu vtrtejul balurilor, teatrului şi seratelor, In cît nu poate da celor trei copil ce are de cît 25 de minute pe fie-care zi.
D na Leondarescu adoră pe Titi, pe care de cînd era de 4 ani şi jumătate, i’a crezut «un genifl de o precocitate fenomenală». A ţinut deci şi ţine să-l dea instrucţiunea cea mal integrală şi educaţiunea cea mal perfectă ;—sste&’s vorbele ce doamna Leondarescu le spune la toate five o-clock urile ce dă şi ce vizitează.
Titi e frumos, e deştept, răsfăţat, esle afar’ din cale antipatic şi nu Învaţă nimic.
Acasă are profesor de limba franceză şi germană; ÎI vine repetitor pentru materiile de la şcoală, căci d-na Leondarescu ţine ca Titi să urmeze cursurile Statului. Mal are bonă pe care o bate şi un profesor de piano, elev al Conservatorului... Nenorocitul! de doul ani arată Iul Titi pe do, şi Titi bate pe fa.
—	E atît de deştept şi de zburdalnic 1 exclamă mama cu iubire văzînd la lecţiune ţie pianist că-şl şterge broboanele de sudoare.
Domnul Leondarescu, tatăl, s’a încercat, Ia începutul «instrucţiunel integrale şi perfectei educaţiimJ», să aplice uare-carl pedepse şi să ia oare-carl măsuri.
Din cauza aceasta, doamna Leondarescu, —In inima căreia d. Leondarescu este a cincea roată la car,—a avut două groaznice atacuri de nervi.
Trei doctori, două maşine electrice !n permanenţă; o cantitate colosală de bromure de potasium adus din Paris (4, Rue de la Paix) căci e mal pură, — toate acestea aft tămăduit pentru tot-d’auna pe d. Leondarescu de pofta ce avea să contribue şi el, în proporţiune paternă, la instrucţiunea integrală şi la educaţiunea cea mal perfectă a lui Titi, moştenitorul milioanelor ce el face muncind toată ziua ca ultimul dintre hamali.
Deci, nu ştie, nu se amesfpcă :
D. Leondarescu vine acasă, mânlneă, plecă. Şe reîntoarce seara, măntncă, citeşte două gazete ; se culcă, doarme ; se scoală ; pleacă.
—	«E un factor comun dat pe din afară» zice Titi care a auzit zictnd rşa pe maman tuţr’o seară la masă, cînd era faţă şi bu-uică-sa, venerabila doamnă Colintiiiescu,
www.dacoromanica.ro
\
I P O C X
muma doamnei Leondarescu, o soacră de arătat Intr’o menagerie la Moşi.
III
Directorul şcoalel salută pe doamna Leon-darescu c’un galant:
—	Sărut mina, doamnă.
—	Bonjur, stimate domnule director, bonjur ! O rugăciune de mamă, te rog ! Titi al med, Titi pe care l’ador, m’a supărat aseară la masă şi la teatru, de am pltns pe urmă. Te rog, domnule director, te rog sâ’l pedepseşti d-ta cit se poate de aspru ; dar te rog aspru de tot, nu e aşa ?... ceva care să’l îngrozească...
—	Toate bune, doamnă, dar aşi vrea să ştifl ce a făcut ca să pot...
—	Domnule director, după cum vă spun, de la Septembrie, Titi e pe atlt de deştept pe cit e de frumos ; are toate talentele ; e de o precocitate inquiăante. La piano e un mic Mozart; la studiul limbelor franceză şi germană a speriat pe profesor cu puritatea accentului şi cu fluiditatea dicţiunel sale... II este adorable /... îl duc la teatru de două ori pe săptămînă : o dată la Ro-mîneşte şi altă dată clnd la operă, clnd la franţuzeşte. Are un talent de societate, cum n’am mal văzut la nici una din prietenele mele... II ador!... dar m’a supărat foc aseară la masă şi Ia teatru.
—	De ce l’aţl luat la teatru, Doamnă, dacă v’a supărat la masă?
—	Val! domnule director, era ziua lui de teatru 1 Puteam oare să-I o ieafl ? ! Ce inimă aşi fi avut. Ah ! nu c’eăt 6tâ par trop cruel ! e adorabil. . . ah! nu 1 domnule director. . . . şl-apol la masă nu făcuse de cit se rîdă copilăreşte d’un betrîn văr al lui bărbatu-mefl, care văr poartă nişte cravate verzi ca unt-de-lemnul şi nişte ghete cu botul lătăreţ ca ciocul de raţă...
—	Prin urmare, l’aţl luat la teatru ?...
—	Da, l’am luat la teatru...
—	Acolo ?
—	Acolo eraii prin loji şi staluri mal multe din cunoştinţele mele. Pe unele efi nu le agreez ; am avut adesea ocasiune, acasă la mine, să mă pronunţ asupra unora nu tocmai măgulitor. Titi s’a apucat să reproducă cuvintele mele ă haute voix; l’au-ziaft toţi de prinprejur. Doul tineri trbs bien din stalul I l’admirafi şi rldeafl zi-cănd : qnel amour d’enfant!
—	De ce nu l’aţl trimis acasă, Doamnă? safl de ce nu l’aţl pus la colţ in fundul lo-jiel ?
—	Val, domnule director, să’l fac să pearză peripeţiile spectacolului ? Se juca Supliciul unei femei. Titi, care e de o inteligenţă fenomenală, pricepe tot. Val 1 domnule director, cum aşi fi putut face una ca asta ! ? Imposibil!....
—	Lăsaţi, doamnă; acum ştifl, 11 voifl pedepsi efi.
—	Şi cum ? stimate domnule director.
—	11 voifl mustra In faţa clasei şi’l voia opri după patru, o oră să scrie...
—	Dumnezeule! Domnule director, e oare posibil ? Nu..., te rog... val 1 In ce timpuri trăim... Se vede că u’al inimă de mumă, te rog, domnule director... Mă omori pe mine. Nu se poate!... Atunci via să staa si ea cu Titi.
Două lacrăml mari apar pe sub vălul ceT acopere figura. Mîinile încep să’l tremure ca ’n nişte vibraţiunl electrice. Directorul are ştiinţă despre atacurile de nervi ale acestei plante de seră caldă. O sfecleşte.
—	Dacă o găsi-o aici ? se întreabă el cu groază şi îndată zăgăzueşte furtuna care se apropie cu următoarea întîmpinare :
—	Atunci, doamnă, ar fi mal bine să’l luaţi chiar acum pe Titi acasă şi domnia-voastră, în persoană, să’l adresaţi vr’o cîte-va cuvinte bine simţite cu iubirea şi în-tr’acelaşl timp cu severitatea de mumă, căci...
—	A! aşa ! aşa-I mal bine, întrerupe d-na Leonardescu liniştindu-se şi înseninîndu-se; da, asta-I o idee minunată... Dacă l’am chema ?...
—	II chem eii, doamnă. Mă rog !...
' — O 1 îţi mulţumesc, stimate domnule director ; îţi mulţumesc; eşti foarte amabil.
Directorul sună. Vasile intră.
Chiamă pe Constantin Leondarescu din-tr’a treia. Să’şl iea cărţile şi pălăria. Va merge acasă.
—	Am înţeles.
Peste cinci minute, Titi vine. E plin de cerneală pînă în coate.
—	Oh petit sale ! esclamă mama.
—	Nu e nimica, maman! zice Titi tare ; nu e nimic. Dacă merg cu tine să’ţl încerci corsagiul, trecem pe acasă să mă schimb. Voifl pune costumul bleu-marin. E foarte curat, te rog să crezi.
—	Nu e aşa că e deştept şi adorabil, domnule director?
—	Da, doamnă.
—	Vă salut, domnule director. Sunteţi prea bun şi vă mulţumesc.
Doamna Leondarescu ese cu Titi.
—	Maman! maman, al vătjut ce inel de mitocan avea d. director ? zice Titi doamnei Leondarescu.
Doamna Leondarescu surîde şi’l face semn să vorbească încet
—	Las’că nu mă aude domnul director!.. E tare de o ureche.
—	Est-il spirituel! est-il spirituel! îşi zice sieşi mergînd doamna Leondarescu.
Titi va fi un stricat, dat prin ciur şi prin dîrmon, adică ciuruit de sus pînă jos la vîrsta de 23 ani.
Fin de-Siecle şi el, şi măsa 1
Şi cînd te gîndeştl că nenorocitul de Frfibel a <Jlis:
Die Mutter ist der Genius der ersten Kindheit.
Ioiiescii-GIoii.
După cum anunţasem, d-nul G. lonescu-Gion, ne-a onorat cu cîte va articole cari trebuiau să apară săptămînal. Cerem scuze d-lui Gion dacă împrejurări independente de voinţa noastră ne-au silit să-i a-mînăm pînă astă-zî unul din articolele sale, făcîndu-l ast-fel să’§i piardă întru cît-va actualitatea.
mFOBMAŢn
Demisia membrilor Camerei de comerţ
Iată textul demisiei membrilor Camerei de comerţ din Capitală, din comisia centrală consultativă a expoziţiei :
Domnule ministru,
Am văzut in Monitorul oficial No. 64/98 numele membrilor cari, după propunerea d-voastră, vor compune Comisiunea centrală consultativă pentru exposiţia universală din 1900. Am văzut, cu a-ctastă ocazie, cu regret, că unele dintre persoanele propuse de Preşedinţia Camerei noastre de comerciă, pentru a face parte din comisiune, au fost inlocuite, de şi nimic nu justifică înlocuirea, şi de şi nici un titlu excepţional nu recomandă atenţiunei d-voastră pe înlocuitori. Am văzut in special, că chiar vlee-preşedlntele Camerei, E. De-metresca-Mfrea, care, prin demnitatea de două ori electivă ce are tn sinul Camerei de comerciu, reprezintă, sub un tndoit titlu comerciul, şi industria Capitalei, a fost omis dintre membrii aleşi de d-voastră in zisa Comisiune.
Toate aceste împrejurări, domnule ministru, ne pun în delicata situaţie de a refuza onoarea ce alegerea D-voastră ne-a făcut. Vă rugăm, cu tot respectul, să bine-voiţi a ne primi demisinnea din sarcina de membri ai comisiunei consultative a Expoziţiei din Paris.
Primiţi, etc., etc.
Demisiunea este semnată de d-nil:
G. G. Assan, preşedintele Camerei de comercifl şi Industrie din Bucureşti; Gr. Alexandre8cu, Dimitrie Petreacu, George Drăghiceanu, Gr. G. Carcale, preşedintele Camerei de comercifl secţia Giurgiu; Luca
P.	Niculescu, G. A. Molie, Sigm. Prager, I. I. V. Socec.
Aflăm din sorginte sigură că la Asociaţia Generală a studenţilor se petrec lucruri colectiviste. Se spune că fondurile acociaţel, cari se ridicai! la suma de 10.000 lei, ar fi sfeterisite de o parte a membrilor aleşi în comitet şi anume de cel puşi In fruntea a-cestul comitet, nişte codiţe ale d-lor Sturdza şi Haret.
Vom reveni in curlnd cu amănunte mal precise.
Ultimul buletin at ministerului de finanţe, asupra situaţiei tesaurului public, pe exerciţiul 1897-98, arată, că pe ziua de 30 Aprilie 1897, totalul încasărilor a fost de
lei 199,557,087 bani 55,
iar al cheltuelilor de
lei 306,741,540 bani 50,
de unde resultă, la 30 Aprilie 1898, un deficit de
lei 7,184,452 bani 95.
Datoria flotantă este de
36,652,500	Iei.
Reptila colectivistă ieşană, pentru care poliţia a început deja să sflnţuiască lumea In capitala Moldovei, poartă pretenţiosul nume de Propaganda.
Primul număr va apare astăzi.
E interesant de ştiut ce va propaga Propaganda.
In consiliul de miniştri ce s’a ţinut ieri, la ministerul de interne, s’a dezbătut chestia alegerilor comunale.
Cu această ocazie, d. Ferechide a cerul şi obţinut să facă o importantă remaniere prefedorială.
Direcţiunea C. F. R. a primit ordine, ca să pregătească vagoanele regale pentru călătoria la Petersburg.
Itinerariul ce va urma Suveranul va fi Iţcani-Lemberg- Varşovia-Petersburg.
Numai la Varşovia M. Sa Regele şi suita sa ee vor sui în trenul imperial rus.
Plecarea A. S. R. Principesa Maria la Kreuznach a fost fixată pentru Vineri 3 Iulie.
Consiliul permanent al instrucţiei a condamnat pe d-na Matilda Popescu, institutoare In Iaşi, la pierderea salariului pe 10 zile, pentru atitudine^ ireverenţioasă, faţă cu autoritatea şcolară.
»**
Ne aducem aminte că, In cursul acestei primăveri, pictorul Grigorescu a fost victima unei agresiuni din partea institutorului Ni-culae Şerbănescu, însărcinat cu facerea re-censemlntulul copiilor In vlrstă de a urma la şcoală.
Cazul adus tn Cameră de d. Barbu Dela-vrancea deputat, d. Haret a promis o anchetă şi pedepsirea culpabilului.
Tradus înaintea consiliului permanent de instrucţie, d. Şerbănescu a fost condamnat la transferarea lntr’o altă localitate.
In loc de a conduce pe d. Formige, ca să viziteze clădirile şi monumentele istorice ale ţărel, pentru a 'şl putea face o ideie exactă de stilul architectonic romln, d. P. Poni a găsit de cuviinţă, să invite pe architectul francez, la serbările de la Constanţa, pentru inaugurarea vapoarelor Carol I şi Principesa Maria.
D nil Poni şi Formige afl plecat la Constanţa, astăzi, la orele 9,20 dimineaţa, cu trenul invitaţilor.
Architectul francez a fost deja prezentat M. Sale Regelui, In audienţa ce a avut ieri la castelul Peleş din Sinaia.
D. locot. colonel Musteaţă, comandantul regimentului 7 Călăraş), refuztnd a reveni asupra decisiunel ce a luat de a nu primi sarcina de inspector general al jandarmeriei rurale, d. ministru de interne a cerut ministerului de resboifl a da această Însărcinare
d-lul locot. colonel Cremlăfl actual comandant al regimentului de călăraşi Brăila.
D. colonel In reservă Obedeanu, care ’şl pusese candidatura la acest post, şi care, după cit aflăm n’a fost acceptat nici de d. Ferichide nici de d. general Berendeifl, a Început iarăşi a critica actualul guvern, pro-miţlnd chiar a pune din nou guvernul în încurcătură, prin noile interpelări istorico-patriotice. pe care le prepară de pe acum pentru viitoarea sesiune a Senatului.
Comitetul de iniţiativă al statuielor «merilor bărbaţi» a hotărlt aşezarea lui Ion Bră-tianu la Întretăierea bulevardelor Academiei şi Col ţel, lingă Primărie ; a lui C. A. Roseti la coloana de pe bulevardul Carol, iar a lui Mikail Cogălniceanu, la rondul de pe bulevardul Elisabeta.
Statuiele, după cit ştim, nu afl fost pînă acum, nici comandate!
Cu prilejul trecerel sale prin Constanţa, A. S. R. Principele Ferdinand al Bulgariei a primit o delegaţiune [de bulgari din acel oraş.
La urările delegaţiunel, A. S. R. a res-puns :
Fratele mefl, Regele Carol al României vă cîrmueşte şi vă protoge, cu înţelepciune şi dragoste; căutaţi a fi un element de ordine şi de pace, supunlndu-vă legilor tărel; căutaţi-vă de comerţ şi afacerile voastre.»
Data pentru examenele soldaţilor bacalaureaţi nu a fost fixată încă.
Sunt Înscrişi peste 150 de tineri. Fie care corp de armată a Înaintat contingentul săfl de soldaţi bacalaureaţi.
Din laşi, sunt Înscrişi 16 tineri: ^infanterişti şi 4 cavaleri.
Amicul nostru, d. Cristu Negoescu, fost director In ministerul de Culte şi fost deputat, a trecut erl examenul de echivalenţă pentru diploma de doctor In drept.
Teza d-sale tratează despre «interdicte şi acţiuni posesorii, In dreptul roman şi In dreptul civil român».
D. Negoescu ecare este deja licenţiat în litere al universităţel noastre şi doctor In ştiinţele politice, s’a decis să’şl complecteze stndiele juridice, pentru ca să poată profesa avocatura.
Spre acest scop, aflăm că d sa se va înscrie în baroul de Prahova, unde lşl are şi domiciliul politic.
Felicitările noastre.
Iată lista complectă a celor cari afl obţinut burse pentru complectarea studielor In streinătate de la ministerul Instrucţiunel:
1) Din fondul bugetar de 17400 lei.
St. Popescu, pentru studiul picturel la Mttnchen ; d-ra Onoria Popovicl, peDtru studiul cantului la Viena; Tiţeica, la şc. normală suporioară din Paris; I. Tasu, la Paris ; Henri Dorand, pentru studiul literilor la|Paris; C. Zamfirescu, pentru studiul medicinel la Paris; d-rel Pretorian, pentru studiul cantului şi al pianului la Viena; d-ra Heline Popescu, pentru şcoala normală din S&vres.
2)	Din fondul casei şcoalelor.
a)	Fondul Iosif Niculescu:
Al. Lupu, pentru studiul de mine la Paris ; Simionescu, pentru studiul medicinel la Paris; Lucia Rîmniceanu, pentru studiul pianului la Viena; Eduard Plrvu, pentru studiul medicinel la Paris: P. A. Antonescu, pentru şcoala de Bele-Arte din Paris ; Victor Anastasiu, ajutor pentru tipărirea tezei de doctorat în geologie; Sava Anastasiu, idem.
b)	Fondul Răducanu-Simonidi:
Moga, pentru lucrul manual la Naâs; Vin-tilescu, pentru pictură Ia Paris; Mantu, idem; Cerchez, pentru terminarea studiului la Milano; Sim Mehedinţi, pentru studiul geografiei; Prasa, Mîronescu, d-ra M. Teodorescu, Vaschide şi S. G. Drăgănescu, pentru terminarea dreptului la Paris.
Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boa-lele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 6 ore p. m., strada Episcopiei, 7.
Cronică, judiciari
Clinele Bljn.— Şobolanii d-lul Că-
ciulescn.
Justiţiabilil de la judecătoria ocolului Vl din Capitală s’afl amuzat mult Sîmbătă pe socoteala proprietarului unul cline, ce purta numele Biju dar care, după cum vom vedea, era un adevărat
bijou.
Biju a fost adue tocmai din Englitera de către un domn al cărui nume ne scapă, spre a Îndeplini aci In ţară o misiune, anume a curăţa ogrăzile acestuia de şoareci, Biju fiind un şoricar de prima ordine.
Intr’o zi, stăpinul lui Biju intră în băcănia d-lul Căciulescu din calea Victoriei, colţ cu piaţa Amzel, spre a mal tlrgiu cîte ce-va. Cea-d’intîifl grijă a lui Biju, intrăud în numita băcănie, a fost de a examina, conform misiunel sale, cursa de şoareci a d-luî Căciulescu. In lipsă de şoareci, Biju s’a mulţumit a roade puţin din caşcavalul pus în cursă. Tranc, cirligul apucă botul animalului.
După o mică spaimă a proprietarului dobitocului, se părea că rana primita de acesta nu e gravă. Inchipuiţi-vă disperarea stăpînulul animalului, cînd a doua zi vede că Biju a încetat de a mal trăi.
Biju a avut onorurile unei autopsii, nu la morgă, ci la şcoala veterinară.
Actul de visu el repertu constată că moartea se datoreşte unei otrăviri, prin Ingerarea unei mîncărl otrăvite. Acum a Înţeles proprietarul dobitocului că moartea acestuia se datoreşte caşcavalului din cursa d-lul Căciulescu.
0 acţiune se îndreptează la judecătoria de ocol în contra d-lul Căciulescu, cerindu-se condamnarea acestuia la despăgubiri.
Attt reclamantul cit şi defendorul eraţi însoţiţi la înfăţişare de cîte un avocat.
Reprezentantul intereselor civile arată ce fel de bijou era Biju şi prejudiciul material, başca prejudiciul moral ce i s'a adus clientului săfl din cauza d-lul Căciulescu, care ţine, tn contra . regulamentelor otrăvuri, in stabilimentul săb.
Avocatul defendorulul, fără a contesta valoarea dobitocului face cerere reconvenţională.
lată cum justifică această cerere:
In momentul clnd Biju intrase în prăvălie, nişte şobolani, gata, gata, să intre în cursă, la vederea inamicului lor, afl luat-o la fugă.
Din cauza asta, aceşti şobolani şi azi sunt
O
liberi, dtnd năvală în caşcavalurile şi salamurile din rafturile prăvăliei, şi pricinuind cu modul acesta o pagubă însemnată La expunerea acestei cereri reconvenţionale, sala iabucneşte în rlsete.
Judecătorul condamnă pe d. Căeiulescu la 50 de lei despăgubiri.
ŞTIRI MARUHTTE
*	Consiliul de miniştri, întrunit erl, a aprobat modificarea budgetului comunei Bucureşti, pe exerciţiul anului 1897—98.
*	Un concedifl de 20 zile a fost acordat d-lul căpitan Capeleanu, comandantul gean-darmilor din Buzăfl şi — de o lună — d-lul Morţun, prefectul judeţului Botoşani, pentru căutarea sănătăţel.
*	Afl fost numiţi: d. Gheorghe Vasiliu, comisar al oraşului Mahmudia, din judeţul Tulcea; d. Vasile G. Popa, poliţaifl al oraşului Babadag; d-nil I. Bobriceanu, subprefect la plasa Ocolu, Mehedinţi; P. Clr-jan, sub-prefect al plăşel Motru de jos, a-celaşl judeţ.
*	Ministrul de interne a aprobat alinierea stradelor «Primăriei» şi «Poetul Alec-sandrescu» din Tlrgovişte.
*	In ziua de 3 Iulie c., orele 8 şi jum. seara, se va ţine adunarea generală a so-cietâţel cooperative «Viaţa», în localul şcoalel comerciale de gradul al ILlea, din strada Domniţei No. 3. La ordinea zilei vor fi următoarele cestiuni :
Comunicarea actelor de constituirea so-cietăţei ;
Comunicarea subscripţiunilor şi a văr-sămintelor efectuate;
Numirea censonlor şi a censorilor supleanţi.
*	Afl fost promovaţi din clasa a V-a a şcoalel militare din Iaşi, în şcoala de ofiţeri din Capitală, următorii elevi:
Gorescu Constantin, Niculescu Gh., Todi-cescu Mihal, Preda Gh., Butescu M., Ganea St., Antonescu, Popeanu I., Goliescu R., Georgescu I„ Ptrvulescu D., Giurcăreanu C., Teodorescu I., Dona C., Slivineanu A., Li-vezeann C., Ionescu V., Protopopescu V., Iarca J„ Niculescu J., Săvescu Th., Mavro-din V., Dimitrescu J., Ciurea G„ Goliescu A., Gheorghiu V., Sotir N., Maicanescu N., Vizanti Gh., Ghermănescu P., Silny I., Vasiliu Z., Cantuniar Al., Leatris C., Anghe-lescu J., Popazu A., Bonciu P., Saint An-dre P., Cerbu M., Crăciunescu M., Ghiţescu A., Plesnită J., Tomescu G., Simionescu At., Vintilă V., Mărculescu C. P., Borcescu A.
DIVKUSK
mmapitalA
_ Incendii. — Astă-noapte, pe la orele 10 şi jumătate, un foc s’a declarat la fabrica de săpun a d-lul Gross, situată în calea Vitan 41.
Focul a luat naştere de la o bucătărie şi, in mal puţin de clte-va minute, s’a întins la toată clădirea.
Magaziile, unde eratt depozitate material urile n«c«sare, pentru fabricarea săpunului, afl fost cu desăvlrşire distruse de flăcări. De asemenea, focul a consumat şi clădirea învecinată cu fabrica, unde se afla locuinţa d-lul Gross.
După două ore de muncă, pompierii afl putut localiza focul, care a făcut pagube însemnate proprietarului.
»% Azi dimineaţă, la orele 6 şi jumătate, un alt foc s’a declarat la magazinul de tîmplărie a) d lui Iancu Leonte, din strada Vuliur 91, colţ cu strada Turturele.
Lemnăria uscată a fost distrusă, în mal puţin de o jumătate oră.
Voind să scape mal multe obiecte ce avea în atelier, d. Iancu Leonte s’a ales cu grave arsuri pe mîinl, din care cauză a fost transportat la spitalul Brlncovenesc.
Fort.—Minorul Meluş Teodorescu avea ne-voe de ceva parale, şi ca să şi le poată procura, iată ce procedeurî a întrebuinţat:
Pe cînd mama sa lipsia de acasă, str. Călăraşi 171, Melnş scotoceşte prin toate sertarele şi găseşte o salbă cu 18 icusarl de aur, alte 4 piese de aur, un colier de aur cu diamante şi o mulţime de alte obiecte de valoare,
O dată stăpln pe aceste avuţii, tlnărul se Îndreaptă spre un zaraf şi cearcă să schimbe monedele. Dar, din nefericire, zaraful îl denunţă imediat poliţiei, care, sosind, înhaţă de gît pe Teodorescu şi’l duce mal întlifl acasă, unde i se administrează o lecţie meritată, şi apoi la poliţie unde, acum, se pocăeşte^de păcatul comis.
DIN ŢARA
Omorttă de nn mal,— Pe cînd voia să scoată pămlnt de lipit, dintr'o groapă din comuna CocorâştI, Prahova, femeia Stana Vasile a fost omorîtă de un mal, care s’a prăbuşit peste ea.
Strivit de nn copac.—Locuitorul Tudose Ştefan, din Patîriagele, Buzăfl, pe cînd tăia ua copac în pădure, arborele s'a rupt fără de veste, şi căztnd peste nenorocitul sătean, Ta strivit lăsîndn-l fără de viaţă.
Spargere.—Corespondentul nostru din Sinaia ne anunţă, că un irfaivid, Andrei Coci, s’a introdus erl noapte, în cofetăria d-iul Riegler şi a furat mal multe borcănaşe cu dulceaţă şi pachete cu ciocolată.
Cînd să iasă insă, a fost prins de oamenii de servicifl al cofetăriei şi trintit plnă a spus că nu mal fură.
AnaslnatA. —Femeea Maria Marin, din comuna Poiana, Dolj, a fost asasinată cu cuţitele de către doul băeţl, Dionisie şi Marin, fiii lui Ion Drăguşescu.
Mobilul acestui asasinat nu se cunoaşte încă.
Trăsniţi- Ion Piţigol, din comuna Mără-răcineul, Muşcel, a fost trăsnit şi omorlt pe lec, în timpul unei ploi torenţiale, căzute alal-tăerl.
Alţi patru săteni, cari se afiafl la clmp, Împreună cu Piţigol, afl fost pirliţl la faţă şi braţe de trăsnet.
»% In comuna Petroşani, din Prahova, trăsnetul căzlnd asupra a cinci fete şi doul băeţl ce se afiafl pe cîmp, doul din el afl fost omorlţl.
DIN STREINĂTATE
O serie de decese misterioase. — O
mare emoţiune domneşte, în comuna Mele lez-Gând din Belgia, localitate cu o poziţiune admirabilă şi unde mulţi locuitori al Gând ului îşi petrec sezonul verel.
In cinci zile consecutive, afl murit In această localitate, în mod subit, cinci persoane : Marţea trecută, pensionarul I. C. Schokaert, bărbat viguros, în vlrstă numai de 50 uni, pe cînd se afla In birtul local, cade jos şi moare -u clte-va clipe.
A doua zi, tot în grădina restaurantului, e găsită moartă o ttnără femee ltosaliu Buysse, aşezată pe o bancă.
A treia zi, JoI( păzitorul barierei, Auguste Steyaert, fu găsit, fără de viaţă, tn patul Iu care se culcase.
Doctorul Francisc Duponsel, care se ducea să constate moartea lui Steyaert, a fost lovit, în drum, de un atac de apoplexie, şi după cite-va minute, era un corp fără de viaţă.
In fine, tot In acea zi, a murit subit văduva Lebyn, care locuea în Dries.
Atltea morţi subite, una după alia, a produs o aşa de mare spaimă printre vizitatorii Sncîn-tStoarel comune, în cit a doua zi cea mal mare parte, spune ziarul belgian Le petit bleu, şi-afl făcut geamantanele şi afl plecat din comună.
0 anchetă a fost deschisă de autoritaţY.
NAUFRAGIUL
TransatlanticuluT «Bourgogne»
Ziarele parisiane sosite erl seară anunţă că Compania transatlantică n’a primit încă nici o ştire asupra catastrofei. Compania a dat ordin pachebotului Toueranie, care a plecat alaltăerl din New-York, să ia pe bord pe toţi acel scăpaţi din naufragifl cari ar dori să se întoarcă In Franţa.
Pină acum nu se ştie In măd exact valorile poştale cari afl dispărut In această catastrofă. Se crede Insă că totalul lor este considerabil.
Sinistrul fiind datorit unul caz de foiţă majoră, statul nu este răspunzător de pierderea obiectelor de valoare şi a scrisorilor încărcate.
Numai mandatele internaţionale vor fi rambursate, suma corespunzătoare valoarel mandatului nefiind pierdută, ci numai mandatul indicfnd suma.
0 telegramă din Boston, anunţă că 162 dintre călătorii scăpaţi din naufragia afl sosit In acel oraş.
Cel trei fochiştl al vaporului, numiţi Le-julien, AlbaDy şi Franţois, istorisesc ast-fel cum afl putut fi scăpaţi din dezastru :	*
«Eram cu toţii în compartimentul maşinilor, clnd ciocnirea a făcut să înceteze maşinele. Cu toate acestea, ele afl fost puse din noii în mişcare, cu speranţa de a putea împinge bastimentul pînă pe insula de nisip.
Cinci minute după ciocnire, apa a început să intre în camera căldărilor şi în scurt timp, începu să vie în cantităţi considerabile. Am încercat să o pompăm, dar a fost cu neputinţă. Focurile afl fost stinse şi maşinele s’afl oprit. Mecanicul şef ordonă atunci să se închidă uşile de comunicaţie dintre camere, ceea-ce se şi făcu pe dată.
Cu toate acestea apa intra cu aceiaşi furie ca şi mal nainte. Clnd s’a văzut că or! ce speranţă era perdută, mecanicul şef dete două semnale de fluer, semnale cari Însemnai! ca fie care să scape cum va putea.
Cu toţii ne precipetaram spre bord dar vre-o 15 din personalul maşinelor s’afl înecat în camera maşinelor şi în acea a cafa-uelor.
Noi am reuşit să ne senin pe punte, dar nu mal era în acel moment nici o şalupă.
Cîte şi trei ne am aruncat atunci In mare, de unde furăm mal ttrz’fi pescuiţi de Cro-martishire.
Alţi pasageri scăpaţi din dezastru, istorisesc scene înfiorătoare, în care se arată bestia omenească în lopta pentru existenţă.
ECOURI
—	La concursul de sculptură (composiţie) ce a avut Ioc zilele trecute, la şcoala de Belle arte din BucnrescI, doul tineri absolvenţi, d-nil M. Gheorghiu şi C. Dimitrescu afl dovedit, prin execuţia subiectului: «Ui-ana şi Ai teon» un real talent. Juriul le-a decernat recompensa cea mare : medalia de argint clasa I, care dă dreptul la concursul pentru marele premifl: «Paris şi Roma».
Sculptorul Gheorghiu s’a distins şi la Salonul nostru diu acest an cu lucrările «Neînvinsul cavaler» şi «Melancolicul adolescent» (bust remarcat de M. S. Ragele), pe care j riul exposiţiunel Ta medaliat, iar ministerul instrucţiunel 1’a cumpărat, spre a’l turna Ia bronz şi a fi expus în Pinacoteca Statului.
—	Sălile de lectură ale bibliotecel centrale vor fi deschise, cu începere de azi 1 Iulie, pînă la 31 August a. c, îutre orele 8—12 a. m.
Afacerea Dreyfus
Scrinoarea colonelului Piet/uarl
Paris, 30 Iunie.— «Camera deputaţilor». D. Fourni&re, socialist, anunţă o interpelare, asupra ultimii scrisori a colonelului Picquart.
D.\ Cavaignac crede că adunarea nu va discuta, în toate silele, o cestiune asupra căreia guvernul a dat explioa-ţiuni. Camera nu poate să ţie seamă de declaraţiunea unei persoane, care n’a văzut documentele, in cestiune.
D. Brisson cere să se amine peste o lună interpelarea d-lui Fourniere. Această propunere s’a adoptat cu 498 voturi contra 24.
I'rtndrirca ii-lat- tHcquart şti Etcbloi»
Paris, 30 Iunie. — Guvernul a decis să urmărească pe colonelul Picquart şi avocatul Leblois, pentru că au comunicat unor persoane necalificate, documente ce interesează apărarea naţională.
Comisarul de poliţie a făcut azi o perchiziţie la domiciliul colonelului PicquaH.
Se asigură că avocatul Leb'ots şi colonelul Picquart vor fi urmăriţi, in virtutea legei asupra spionagiulul.
Ştiri militare
In cercurile militare, bine informate, se vorbeşte, cu multă insistenţă, despre punerea în retragere din oficifl a mal multor generali şi ofiţeri superiori din diferite arme, pe ziua de 1-ifl Octombre viitor.
*** #
Ofiţerii elevi al şcoalel speciale de cavalerie terminînd toţi cu succes cursurile a-cestel şcoli şi obţintnd brevetul cerut de regulament, afl fost trimişi pe la corpurile lor respective pe ziua de 1 ift Iulie.
♦*»
www.dacoromanica.ro
p p. locot.-colonel Leon Mawrocordato, comandantul şcoalel superioare de răsboifl, ob-ţinlnd un congediO de 60 zile. In tari şi In străinătate, va fi Înlocuit, In tot timpul absenţei sale, de d. maior I, Popoviel, din statulmajor general al armatei,_____________
—nWeu
li oale Incurabile
O recenta cronică ştiinţifică diutr’un ziar industrial din streinătate, cuprindea un studio foarte interesant asupra unei boale noul şi încă neexplicată, a căldărilor de la vapoare.
«Aceasta, spune Intre altele ziarul, este o adevărată boală, care are multă asemănare cu vărsatul la oameni...
Courteline a povestit odinioară istoria hazlie a unul uebun care îşi petrecea vremea făclnd caraghiosllcurl diferitelor obiecte domestice. Să nu mal rldem de acum Înainte, căci aceşti tovarăşi neînsufleţiţi al existenţei noastre, nu şi el suferinţele şi boalele lor.
Savantul Gngli Meyer, pe cînd era încă student, a cules o sumă de observaţiunl interesante asupra boalelor contagioase a meselor de cafenea, acea teribilă afecţiune care se comunică paltoanelor, mal cu seamă pe la coate.
Din numeroasele experienţe făcute de doctorul Saint-Crasy, asupra deţinuţilor din temniţa centrala, reese că traiul Iu şanţurile fortificaţiunilor, pe sub podurile gîrlel şi pe băncile bulevardului, e mal puţin priin-cios redengotelor de cit acel al saloanelor de ambasadă.
Se ştie, pe de altă parte, că nopţile albe şi orgiile nil se împac cu temperamentul delicat al piepţilor de la cămase. In urma prlnzurilor lungi, el contractează diferite boale eutanee, ca plăci vinoase, şi altele.
Pălăriile Înalte, şi ele se lnvoesc tare greti cu expediţiunile nocturne prin circiume şi locuri de petrecere.
Unele persoane efl obiceiul de a pune talpa ghietelor lor, în contact cu trotuarul. Aceasta, cu timpul, constitue un adevărat pericol. In adevăr, s’a observat că acest iapt produce o slăbire a tălpilor, care e susceptibilă să se transforme In ulceri* ţiune foarte gravă.
Ş$S’a constatat, tutr’o ;ltă ordine de idei, că paltoanele sunt de obtceifl foarte impresionabile, Se vorbeşte de un nenorocit palton, care s’a prăpădit cu totul, fiind inconsolabil de pierderea succesivă a nasturilor săi, cari plecînd rtnd pe rlnd, lăsa fie-care In urma Iul un mare gol...
S’a observat de asemenea un fenomen straniii, care ai intra de sigur în categoria boalelor mintale : efectul timpului frumos asupra slărel cerebrale a umbrelelor. Am Încercat In mal multe rtndurl să domesticesc o umbrelă, într’un colţ din odaia mea. Ctt-va timp, ea se întorcea regulat acasă, cu regularitatea unul ceasornic întors la vreme. Dar dacă se Infîmpla ca timpul să se facă frumos, pe cînd noi eram la plimbare, umbrela mea era subit cuprinsă de o zăpăceală bizară: In tot-d’a-una uita drumul spre casă.
Şi, să nu terminăm acest interesant studio, fără a arăta puterea de hipnotism pe care o afi nnele persoane asupra obiectelor domestice. O doamnă, de alt-fel de cea mal bună condiţnne, avea o neesplicabră putere de atracţiune asupra umbreluţelor, asupra batistelor şi a obiectelor mici de masă cari unul cîte unul părăseai! galantarele prăvăliilor, ca să o urmeze pe dînsa pînă acasă. Acest caz curios a atras atenţiunea multor curioşi şi chiar a comisarului de politie, care se interesează în special de asemenea cestiunl speciale.
Bernard.
RESBOIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne»)
DIN EDIŢIA DE SEARĂ
Londra, 30 Iunie— Se anunţă din Madrid ziarului Times că cabinetul şl-a dat demisia.
Madrid, 30 Iunie.—Se asigură că con-d'ţiunile de pace impuse de Statele-Unite sunt următoarele: Cesionarea Cubei, a lui Porto-Rieo şi a unul port în insulele Canare. Spania ar avea de plă-tito indemnitate de răsboiu del.200.000.000 franci.
Afară de asta, Statele-Unite va păstra ca garanţie insulele Pilipine, pînă la plata complectă a indemnităţel de
războia.
Faţă de enormele pretenţiuni ale Sta-telor-Unite se socoteşte aci că este cu neputinţă de a se accepta asemenea con-diţiunl de pace.
Madrid, 30 Iunie.—Oficial. Se anunţă din Havana că s’a respins propunerea inamicului de a preda Santiago ; ostilităţile ou reînceput.
Inamicul a atacat Santiago la 10 Iulie, la 4 ore şi jumătate seara, printr’o vie canonadă şi un foc de puşti foarte intens. Spaniolii şi-au păstrai poziţiile. Focul a încetat la 7 ore.
încercareageneralulvi Blanco de a veni în ajutorul Iul Santiago a fost zadarnică, că oi o corabie cu 30,000 de raţii de merinde n a reuşit să silească blocusul din Santiago şi a fost silită să se retragă.
După o depeşă din Filipine doue mit de insurgenţi şi 7 şefi s'au predai la Do-ilo.
Washirgton, 30 Iunie. — Oeneralnl Mile8 a sosit la Santiago de\Cuba.
Santiago, 30 Iunie. Cuartierul general.—Patru corăbii americane au reînceput bombardarea lui Santiago timp de două ore, un proiectil a căzut înir’o baterie plină cu iarbă de puşcă şi mu-niţiuni, şi a causat o explosie teribilă.
DEPEŞILE DE AZI 1'apilularea iul Santiago
Washington, 30 Iunie. — Generalul Schafter a telegrafiat, aseară, că de la
orele 2, Santiago a arborat drapelul parlamentar. Propunerea de predare a lui Santiago se discută.
Roma, 30 Iunie. —- Sie anunţa KI*g*fon Tribunei c& Santiago a capitulat.
Bombardarea jtorturilor spaniole
Madrid, 30 Iunie.—Ziarele militare continuă o campanie violentă contra păcii.
Francezii şi Germanii, cari locuesc la Malaga, aii cerut guvernelor lor trimiterea de corăbii, pentru a împiedica bombardarea şi blocusul oraşului, de oare-ce Malaga nu este fortificat.
Dezminţirea zgomotelor de pare
Ntw-York, 30 funie.—Herald dezminte ştirea, că condiţiunile de pace anunţate, ar fi fost formulate de Statele-Unite.
Confiscare de eărbuni
Ntw-York, 30 Iunie.— Se anunţă din St. Thomaa lui Evening Journal, că guvernatorul danez a declarat consulului american, că cărbunii americanilor, cari se află fn magasiile insulei, sunt contrabandă de răsboiu al căror transport va fi împedicat, cu forţa, de corabia de răsboiu danesă, staţionată acolo, şi eventual de corăbiile franceze, germane şi italiene, ce se oflă în vecinătate.
Cazul s’a raportai la Washington. Incrucişătorul «Ciudaţi»
Anvers, 30 Iunie.— Incrucişâtorul auxiliar spaniol Ciudad, venind din Ca-dix, a sosit astă noapte, cu 10 tunuri şi 165 oameni de echipagiă.— El a plecat, din noQ, de dimineaţă. Nu se ştie ce direcţie a luat.
Depeşile de azî
Serviciul *Agenţiei Romîne*
Roma, 30 Iunie.—Camera a adoptat, cu 177 voturi contra 37, ansamblul proiectului de măsuri de ordine publică, conform textului ministerial, şi după ce a respins toate amendamentele.
Camera s’a amlnat apoi sine die.
Paris, 30 Iunie. — Avocatul Demange, apărătorul lui Dreyfus, a adresat d-lut Sarrien o scrisoare afirmind că actele citite la camera deputaţilor de d nul Cavai gnac, ministru de resboiă, nu i s’au citit nici lui nici lut Dreyfus. Ei n’au avut cunoştinţă de cît de borderou.
ULTIME INFORMATIUNI
S’a r&Rpîndit svonul, că d. €. Skina, primul preşedinte al Ciir-ţel de Caaaţie, voeşte să ceară de la guvern ca să se obţie satisfacţie, pentru insultele adresate magistrat urel romtne, de tribunalul german din Westfalia. Se zice că, fn cas de a nn obţine satisfacţie, d. Skina e hotărit să demisioneze.
După o altă versiune, această ştire ar fi fost pnsă In circulaţie de vrăjmaşii d-lnl Skina, cari vor tocmai să dovedească, că d-sa nu e tu stare să apere demnitatea magistratnrel.
Ş'irea despre plecarea M. Sa Regelui la Petersburg, pe care Epoca a dat-o acum cîte-va zile, se confirmă.
Suveranul şi Principele moştenitor vor fi găzduiţi, în palatul imperial de la Peterhof, şi vor rămîne patru zile, in capitala Ţarilor.
La reîntoarcere, M. Sale Regele va trece prin Moscova, Kiew şi va intra în ţară pe la Ungheni.
D. G. Panu a părăsit Capitala de clte-va zile.
D-sa s’a stabilit, pe timpul verel, la DurăO, în judeţul Neamţu.
D. C. G. Costaforu a angajat, pentru exploatarea minelor de la Berea, din judeţul Buzătl, 11 elevi absolvenţi al şcoalel tecnice din Iaşi.
Opinia din Iaşi află din sorginte sigură, că cu ocasia alegerel preşedintelui şi vicepreşedintelui comitetului diriginte de la clubul liberal din Iaşi, cel mal inteligenţi şi cel mal activi membri se vor retrage din • lub, ne voind să fie sub tutela d-lor Ra-ke Vasiliu, căpitan Coatandache, N. Gane, Tănase şi Fintînaru.
Spiretile sunt foarte agitate In cercurile liberale cinstite din Iaşi şi şeene violente se vor petrece, cu prilejul acestor alegeri,
In urma torenţialelor ploi căzute Iu judeţul Argeş, rîul cu acelaşi nume, cresdnd, s’a revărsat In Întreg judeţul, pricinuind pagube destul de însemnute.
Aşa, din Curtea de Argeş ni se anunţă că moara d-lut Iancu Erbaşu a fost luată de puternicul curent al apel şi făcută bucăţi. De asemenea casa ptndarulul d-lul Ion Şte-făuescu, tot din Curtea de Argeş, a tost distrusă de valurile furioase ale riului.
O mulţime de vite, surprinse la păşune, aă fost înecate.
Aă fost numiţi membri de drept, tn eo* misiunea centrală consultativă a expoziţiei romlne din Paris :
1)	Foştii miniştri de agricultură, industrie, comercitt şi domenii, d-nil: V. Gheor-ghian, N. Gane, P. P. Carp, Al. Marghiloman, Bariu Isvoranu, Al. Vericeauu, G. Mânu, G. Pallade, P. S. Aurelian.
2)	Preşedinţii Camerelor de comerciă : d-nil G. G. Assan, Bucureşti, H. D. Fulga, Brăila, D. Vasiliu, Botoşani, Irimia Popa, Constanţa, Barbu Ionescu, Craiova, Iacob
Missir, Focşani, I. D. Şerban, Iaşi, Eft. Ionescu, Piteşti, I. G.CogălniceaDu, Ploeştl.
3J Administratorul domeniilor Coroanei, d. 1. Kallnderu.
4)	Membrii delegaţiunel Academiei ro-mţne: d-nil P. Poni, preşedintele Academiei, D. Olănescu, vice-preşedinte, V. A. Ureche, vice-preşedinte, general St. Fălco-ianu, vice preşedinte, D. A. Sturdza, secretar perpetuă.
5)	Directorul general al căilor ferate romtne, d. Anghel Saligny.
6)	Preşedintele consiliului technic de pe lingă ministerul lucrărilor publice, d. P. Tă-rusanu.
1) Toţii directorii generali de servicii şi directorii muzeelor din ţară.
8) Universităţile, şcolile speciale, societăţile ştiinţifice şi literare, preşedintele Ateneului, Banca Naţională, st&tul-major al armatei. secretarii generali de ministere şi directorii şi şefii de serviciă din ministerul domeniilor.
***
Aă mal fost numiţi membri, In aceeaşi comisie d-nil Amărăşteanu C., comerciant, Bucureşti, dr. Babeş, directorul institutului bacteorologic, Ctrlova C, producător de vinuri, Bucureşll, colonel Crupenski, mare proprietar, Bacăă, Daniil I. cismar, Bucureşti, Goilav A. Helesteeni, Roman, Guran Const., inginer, Bucureşti, Guran Ion, deputat, RomanaţI, Gustav Adolf, Bacăă, Iliescu
C., directorul imprimeriei Statului, Ionescu Eleft. G, comerciant, Bucureşti, Lehrer F. M., comerciant, Bucureşti, dr. Manolescu, mare prop., Roman, Mavrocordat George, mare prop., Vaslniă, Mendl Achil, mare exportator, Brăila, Mirea E. Bem., vice-preşe-dintele camerei de comerciă, Bucureşti, Ni-colau G. C., bijutier, Bucureşti, Nicolau D., chiristigiă, Bucureşti, Nicoleseu Th., comerciant, Bucureşti, Orleanu, deputat, mare proprietar, Covurluiă, Philipescu G. C., mare proprietar, Ilfov, Rusescu R., comerciant, Bucureşti, San Marin G. mare proprietar, Ialomiţa, dr. Serfioti, mare proprietar, Co-vurluiă, Spanier Iacob, industriaş, Botoşani, Societatea băilor Negru-Vodă, Ctmpu-Lung, Sturdza G. A. Miclăuşanl, Roman, Şoarec C., mare proprietar, Neamţu, Teodoru La-zăr, secretarul cam. comerţ., Botoşani, Vio-lato, moara de aburi, Brăila, Zarifopolo G., mare proprietar, Roman.
Şcoalele romîne din Braşov
Asupra anchetei trimisă de ministerul de instrucţie unguresc la Braşov, Drapelul publică o interesantă corespondenţă.
Socotelile s’aă aflat In cea mal bună ordine ; de asemenea s’a constatat că biserica Sf. Nicolae poate plăti cel 27 500 florini, o-feriţl pentru susţinerea şcoalelor. Adevărat, biserica trebue să facă a suferi multe alte capitole din bugetul săă, ca zidirea unei şcoale primare, ajutoare, stipendii ş. a.
Se zice că comisiunea pe basa celor aflate, califică sumele date de guvernul Ro-mîniel bisericel şi şcoalel din Braşov de subvenţiun$ şi nu de rente legale; de altă parte e însă de părere, că biserica să înceapă proces pe basa documentelor, ce posedă, de şi II lipsesc două din cele avute şi amintite şi In htrtia ministrului— pentru a şi valida p’-eteuţiunile sale.
* '
* *
Asupra documentului, emanat de la cancelaria baronului Banfty şi a căruia existenţă se contestă, se comunică Drapelului, în aceeaşi corespondenţă, următorul epizod :
Un episod, vrednic de amintit; s’a intimplat în decursul cercetărilor. Intr o zi, cînd se lucra la anhiva bisericel Sf. Nicolae, un membru al anchetei scoate un act dintr’un teanc, ce avea înaintea sa, şi citeşte din el, cu glas tare, ca să auză toţi cei de faţă, un pasagiu, tn care erau înşirate daniile făcute de Domnii romîni bisericel de aici. Unui membru din comitet, fiindu-l cunoscut pasagiul ce se citea, se întoarce către părintele Voina şi-l întreabă serios : «D-ta i Vai dat P* Părintele Voina îi răspunde : «D-nealui îl avea de la izvor*. Atunci se observă lucrul, şi încep toţi a rîde. Era htrtia baronului Bar.ffy, de care se susţine, că n’are fiinţă! D-nil din anchetă n’ar mai putea jura că nu există.
Aflăm cu plăcere că, cu tucepere de la
1 Septembrie viitor, un nod internat de băeţl se va deschide în capitală sub direcţia d-lul profesor Arghirescu.
Noul internat, constituit după ultimele cerinţl ale pedagogiei şi higienel moderue, va fi instalat Iu fostul local al pensionatului Bălteanu, diu calea Moşilor. In urma nouilrr dispoziţiunl ale Ipgel Invăţămlntnlul secundar, noul aşezâmînt didaclic răspunde unei necesităţi, prea mult simţită în cercurile noastre didactice.
Modul cum a fost constituit per onalu) didactic al şcoalel e o garanţie mal mult de seriozitatea instiucţiuiiel pentru elevi.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlnne
D-nul Ilie St. Bolovan, conductor poştal din Tulcea a făcut cerere la acest Minister penlru s himbarea numelui sâd patronimic de «Bolovan» In cel de «Mihăfscu* spre a se numi «Ilie St. Mihăescu».
D-nul Ion G. Bărbieru din comuna Cote şti judeţul Rtmnicu-Sărat a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sfltt patronimic de «Bărbierii» In cel de «Gheorghiu» spre a se numi «Ion Gheorghiu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Dr. D. Gerota
Specialist t Chirurgie, organele genii o-urinare
BULEVARDUL ELISABETA 39
Consultaţi uni de la 6 — 7
tini liciti Important
Pentru onorabilii vîsitatorl al frumoasei posiţiunl Buşteni
HOTELXjT- buşteni
Oferă onotab. Pasageri cu preţurile eele ma convenabile, apartamente ţi camere cu sezonu safi cu ziua.
Bucătărie franceză, germană si
romină cu mlncările cele mal alese, vinurile cele mal excelente din viile d-lul Simn-lescn, bere Luther cu paharu şi cu sticle, precum şi frumoase distracţii, muzica va cînta în fle-eara zi în grădina hotelului, parc, popice, biliard, şaeh şi domino.
Rugăm pe onor. vîsitatorl a ne da toată încrederea, pe care vom căuta a o merita prin un servicii! prompt, curat şi preţuri convenabile.
Cu toată stima ANTREPRENORUL.
i w i. tren.
D>-- BAUBERGER
S2, Calea Moşilor, 53
Consnltaţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8 —-10 a. iu
Virgil Ar ion
ADVOCAT
No. 21, Str. Dionisie, No. 21
PROPRIETATEA
N iculescu-Andr onache
Comun»COLENTINA
DE VENZARE
IN LOTURI MICI
Un Leu Metrul Pairul
Teren situat la marginea Capitalei pe şoseaua Colentina-Ştefăneştl, depărtat numai la un kilometru de la barieră.
Localitate sănătoasă, posiţie Înaltă presen-tlnd o admirabilă privelişte asupra Bucureştiu-lul, străbătută de calea ferată Bucureştl-Con-stanţa pe marginea cărei linii se pot face minunate instalaţiunl industriale.
Tererul ce se vinde esle afară de zona de servitudine a fortificaţiilor.
Această localitate va cîştiga o măre valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de Tramway care va merge pînă la Zalbana şi al cărţi trasau este în studii!.
Proprietarii reservă asemenea loc pentru un parc, şcoală, biserică şi cimitir.
Biserica va fl construită de proprietari cu cheltuiala lor, de îndată ce a treia parte din loturi vor li vîndute.
Vînzarea se face f;ln loturi de ori ce întindere, cu preţul de un leii metrnl patrat, plăti-bill tn patru ani şi In patru rate pe au din 3 in 3 luni,
Doritorii se vot adresa
D-luî Căpitan G 10ANIN
Iu Strada Surorilor, No. 27
Vls-â-vls de biserica Popa-fahlţu,
Jumătate din această proprietate este deja vîndută. Pentru partea rămasă vînzarea va continua în fie-care zi de la orele 7 — 11 şi de la 2—7 seara.
Doritorii de a visita această localitate ce a mal rămas li se pune la disposiţie tramcare spre a ’I transportă gratuit de la capul liniei tramwayulul din capul Calei Moşilor pînă în localitate, cu începere de Duminică 7 Iunie pînă la 14 Iunie seara.
Librăria Socec & Co. Bucureşti
A apărut :
Model anatomic al omului
Anatomia corpului omenesc arătînd prin planşe colorate chromolitografice superpuse. Mărimea naturala.
Toate părţile interioare, ca plămîniî. inima, desface arătîndu-se detalii în mărimea şi posi-ţiunea lor naturală.
Litografiat pe bîrtie plnză, foarte durabilă. Preţul unul model Lei 25.
NOU DE TOT
Tuburi de bfeton sistem Monier
din prima fabrică N. CUŢARID4 «fc Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitala pentru înlocuirea tuburilor de basalt «fot IA canaU (tout â l’egout) precum şi sin-gurile admise la canalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal iriare de cît aceea a tuburilor coţuprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimata.
Preţurile din-preţul eorent pentru provincie sunt Înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri corente se trirnete franco ja cerere.
SCHNEIDER & GEUNENPELDER
Degozitari generali
Bucuregtl, Str. Sf. Vineri No. 12
De venzare
Fosta Vila Băicoianu, restaurată din noO, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste.
Platoul gradinei Băicoianu în întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avănd plantaţii şi vie. poziţiune din colo mal frumoase alo Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat sad altă clădire mare.
Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă.
Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont.
Locuri pentru slădiri pe bulevardul Mar ia.
Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria.
Case de vânzare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban.
Case şi locuri de vânzare pe strada Laboratorul.
Plăţile în rate.
Dobânda mică.
Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea.
Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport.
Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar.
UI. A. SUTKH.
Str. Suter No. 9 (Gramont)
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
f fj e u hi no n i v #
METRU PATRAT pînă. la 50 BAJVI
Pe Malul Mârei negre
ŞI LACUL TECHIR GHIOL In comiiţinin de plată FOARTE AVANTAGIOASE
atllcă in timp t!e 4 o ni in ttl rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cît şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Orl-ce informaţiunl precum şi pentru pla- _ nul de situaţinne al asestel localităţi se vor | trimite franco la cerere de către proprietarul ~
I>-niil J. MOYILi
Bucureşti, Str. Doamnei, 27.
■
I
Băile Strunga
(lingă Tirgu FrumosJ
Afi poziţie splendidă, in pădure seculară, sunt luminate cu electricitate, ion camere mobilate şi sat la 10 min.. camere izolate în pădure cu bucătărie şi mobilate ori nemobilate.
1. Băi fie pucioasă, foarte tari, contra reumatismului sifilisului, scrofulei, scid-titei, gutei şi tuturor aprinderilor vechi.
II- Mftroterapie după toate regulele moderne, contra nevro-asteniei şi ori cărei slăbiciuni mal ales că se combină cu cura de apă fie fler bicarbonală ce are Strunga.
III. lnsla\a[iuni fie aer comprimat contra asmei, boalelor de git şi de urechi.
Technica Idroterapieî se execută de D-nul GBIOOBO nci, asistent în Stabilimentul de Idroterapie al D-lui Winternitz din Viena.
MassorI speciali.
D. Profesor Dr. Bogdan de la Universitatea din Iaşi dirigează băile.
D. Profesor Dr. N. Manolescu curează boalele de ochi şi urechi.
Băile se deschid la 15 Iunie.
Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. InforraaţtunI Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—6 p. in.
BANI CU ÎMPRUMUT
5.000.000 Mjf’i, de dat cu împrumut pe timp de 5 ani de zile, chiar pe simplă iscălitură de mină. Persoanele onorabile se pot adresa în scris D-nului IOHN WAETERS, 120 Whitfield-Street-London W.
NUMAI LEI 250
o jumătate garnitură MOBIXiE TAPISATE
cn covoraşe şi plnş de mătase
înainte tic a cumpăra visifafi
Maş asinii str. Doamnei V’o. 27.
SE VINDE ŞI ÎN RATE
Dr. Edeleanu şi Dr. Bugeac
22, Strada Ştirbei- Vodtt, 22 Laborator de cliimie
$tudiare şi îmbnnataţire de procedenri industriale
Agenţie de import a materiilor prime §i produselor chimice
Acid Sulfuric
Consultatiunl ctitmico-technice si miniere de la orele 2 — :t p, m.
PURVS
Pasta «PURUS» scoate orl-ce pată de gră-situe şi altele de pe orl-ce stofă fie cit do fină fără a lăsa margini.
Se vinde în tuburi 50 şi 75 baaî.
întrebuinţarea pastel este foRrte simplă ; pata se unge c>: pastă şi curăţindu-se cu peria după ce s’a uscat bine, pata dispare.
PURUS
Praful «PURUS» este cel mal buu insecticid, stlrpeşte cit desăvîrşire păduchii de lemn, puricii, glndacil, molii, etc.
Se vinde în cartoane a 30, 50. 75 banî si 1 Lefi 25.
De vînzare la toate drogueriile şi farmaciile din ţară.
Depozitul general, Bucureşti, Strada Smir-dau No. 10, unde se înapoiază banii acelora cari nn vor 11 mulţumiţi.
PURUS

www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI < EPOCA
Istoria acestei comori nu e aşa de veche, insă e, mult mal miraculoasă de cit a tuturor celor-l’alte. Efl văzusem deja mal Înainte această movilă desfundată oribil de tlrnâcoape- L’nm văzut odată chiar şi pe haholul Carpenco. Dlnsul stătea pe un mo-şorol de ţărlnă proaspătă şi conducea lucrările.
Dinsul a venit tnadins din Rusia, săpa deja de doul ani. La Început II lucrat! lui 100 de inşi. Pe urmă acest număr s’a micşorat, Încrederea către hahol scădea şi acuma dinsul abia găseşte clte o duzină de haimanale pe cari II adăpa cu vodcă şi ii Îmbărbăta cu povestiri miraculoase. Figura lui Carpenco era uriaşă şi întunecoasă. O barbă lată şi galbenă, un neg mare pe vlrful naşului, sprlncenele cit nişte mustăţi şi privirea grea a singurului ochii!, — toate acestea II dădeafl bătrlnulul căutător de comori o Înfăţişare posomorită, chiar fioroasă.
Lingă această movilă a săpat un soldat cunoscut; pe urmă un călugăr de la Sflntul munte a părăsit chilia Afonului şi In haine de monah cutreeră cu nişte hlrtil In cari se spunea şi despre această movilă. Pe urmă se vorbea despre un oare-care ofiţer care a venit din Rusia. In fine, a venit Carpenco şi după ce şi-a scos permisie, s’a pus serios pe lueru. La aceste lucrări mal Încape Îndoială, Insă, că faima sărmanei movile sbura departe priatre locuitorii neastlmpă-raţl al Dobrogel şi plini de iniţiativă la tot ce e fantastic.
Ce l’a adus pe el din Rusia, de unde aflase el, din gubernia Kersonulul. despre o movilă de pe bălţile Dunărei — e greii de spus. Nu, Filimon se uită ztmbind, fiind încredinţat că numai el singur ştie secretul comorii. Şi Intr’adevăr, Carpenco
afl Început a trece asemenea morţi şi a le da drumul In rlurl şi rluleţe.
Ast-fel afl introdus boala.
Atunci armatele ruseşti s’aiî ridicat şi afl plecat îndărăt, iar turcii .s’afl repezit de la Calafat să le tae drumul. Insă nici el nu a0 scăpat teafârl: cum ai! căzut pe acele locuri, Îndată a lDeeput a-I cosi ciuma, aşa că, toţi aii pierit, iar ruşii ajunseseră deja la fsaccea...
AO Înfipt nişte pari nalţi, ati aprins odgoane de smoală, afl făcut noaptea ca ziua şi s’afl ridicat armatele ruseşti, tot merg şi nu se mal sfirşesc.— Pe urmă după ce afl trecut, a rămas pustiii lacul unde fusese lagărul,..— Iar dlnsa, boala, s’a
mult de hani. Şi Ţarul Nicolae a dat po runcă generalului Crasnov ca să lngroapi In pămînt tezaurul armatei, In şeapte-spre zece trăsuri abia l’afl adua şi l’afl Ingropai In această movilă.
—	Şi de ce piuă acuma nu l’afl desgropaty
—	S’afl temut că nu s’afl curăţit încă.
Afl venit doul soldaţi din Rusia.
Ţarul Alexandru MicalaevicI le dase bir tie: dacă cum-va, zice Carol, al Romlniel se va Împotrivi, atunci să-I spuneţi că aceştia slnt banii mei. El, dar cu toate acestea Carol nu a vroit să-I lase: Voia zice aveţi să-mi umpleţi regatul de boabl... lusj a_ cum ett ştifl sigur că s’afl curăţit deja toţi...
Numai de I’aşI înlătura cum-va pe Carpenco de pe locul acela. Efl am să iafl a. ceastă comoară! Trebue numai să fac un plan : pentru asta îmi trebue 50 de franci... Efl i-ain spus inginerului: fă-mi planul şi pe urmă Iţi dau o jumătate de butoi de aur... Nu vrea... E om răii, născut în zodia Venerel...
(Va urma)
şi-a îngropat deja In pămînt* banii săi, banii lui Dndic. Afl mal păţit’o ca el şi nişte negustori, ruşi, Încrezători, din Tulcea, plnă chiar şi un bulgar zgtrcit; afl desfundat movila plnă In temelie, afl aruncat pămlntul de pe lături, dar nu aii găsit nimica. Iar Filimon numai ztmbea... Şi acuma acest ztmbet se furişa pe faţa lui clud, privind la Nord-Vest, dinsul Îmi arătă cu mina In direcţia suprafeţei lucitoare a Dunărei.
—	Dar poate că acolo nu se află nimica ? zis ei ii efl.
—	Ba da, — răspunse Filimon cu Încredere.—Efl căutam clnd-va pe aci rădăcini, am găsit pentru o pereche de cleşte şi am pornit acasă pe drumul Saccinulul. Mă uit: şade un om la umbră.
Buna ziua, zic. Buna ziua.
—	Am intrat In vorbă. Aci, zise, se află bani, Insă nu sunt curăţiţi Încă. Generalul rus Crasnov i-a Îngropat...
—	Pentru ce ?
— Apoi să vedeţi: asta a fost după războiul din anul două zeci şi opt. Ruşii se aflai! lingă Andrianopol. iar turcii aii chemat din Nadolia, din părţile calde toată golănimea. Insă In părţile calde, bântuia pe a-tuncl ciuma ; mureai! pe un cap. Şi turcji
(Din carnetul unui călător)
„Căutătorii de comori4*
Tradus de G. Madan
Filimon a vorbit mult şi cu o linişte mă-estoasă. Dudic uitase deja îndoelile sale de mal adineaori şi a-1 asculta cu privirea fixă, ca un hipnotizat. Efl, aşişderea îl ascultam pe Filimon cu o adevărată plăcere : vorba lui era figurată chiar In glasul săfi. era un fel de putere tainică şi impunătoare, Ei! priveam stepele cari se întunecai! şi dealurile gluditoare, pe d’asupra cărora razele crucişe ale soarelui deja luceai! şi nu le mal luminai! Mi-se părea că efl lnsu-ml văd şi focurile şi aurul care luceşte In a-dineurile pămlntulul.
Insă toate acestea erail încă numai nişte comori mici, <vre-o două-zecl de mii!» O asemenea comoară trebuie să fie şi In cetatea Enisalefl, pe locul unde e basinul de adăpat... Insă cea mal mare comoară e îngropată sub o movilă pe drumul Babei.
Acolo sapă haholul Carpenco.
ascuns.
lată că din zori de zi sboară cu poşta un curier la comandantul-şef avtnd cu sine sacul cu tesaurul.
Cum afl ajuns pe lacul acela, toţi aii pierit : aii căzut căit, a murit vizitiul şi singur curierul după ce a fugit cît-va, de asemeni a murit.
S’a Intlmplat că la ceasul acela trecea pe acolo un bulgar venind din pădure. Vede: toţi zac morţi şi sacul cu tesaurul—la pă-mint. A luat o nuea mare, a aninat'o de sac şi Începu a’l trage la sine. Cînd dă să se uite, a ţlşnit din sac ca un fel de fum şi se tlrăşte pe nuea la dinsul... A lăsat bietul bulgar sacul şi Doamne ajută picioarelor, A alergat la generali şi le spuse :
uite aşa şi aşa. Atunci, vrea să zică el afl înţeles că boala aceasta se alipise mal
(Chicago)
CEA MAI MARE FABRICA DE
d&SECERÂTOARE CU LEGAT
IZBÂNDA”
„Secerătoarea cu legat” cea mal populară, preferată celor-l’alte din causa solidităţi li lut, Juncpionărei exacte gi puţinelor piese ce se uţeaţă.
150 vînchite în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. o secerâtoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubre Numai Izbînda Ta corespunde*
w SECERÂTOARE SIMPEĂ vu
\ m v ^ mr Trainică.	a„
w ii ft ^ M Durabilă. pftBWfilHj
3000 BUCĂŢI VÎSTBUTE I
FABRICELE ROMÎNE UNITE
De Băuturi gazoase gi Acid carbonic lichid GooMate anonimă cu capital 629.800 M deplin vărgaţi
Bucureşti, Str. Fecidrel No, 9, 11, 13
PRIMA INDUSTRIE DE
WCOtjtMICK
î.r:
* Garantat pur §i fără miros -Instalaţiunl Complecte de Fabrici gl Băuturi gazoase (lei mal mare depozit de toate articolele,
servind la fabricaţiune de apă gazoasă :
— Sticlărie, Capete de Slfoane, Euenze, Colori —
TURNATORIE DE ARMATURI DE SIFOANE
Depozit de Maşini
ATELIER de REPARAŢIUNT. APARATE de BERE
MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE ,
BUCUREŞTI	t	G A E A Ţ I
Strada Doamnei No. 23 91 Strada Belvedere No. 1
REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI
RQBINSON & AUOEN, LTD., WANTABE

MtOREE NOI)
I'CQRMICK,
MODEL
18 9 8
Locoinobile şt Treerătoare
BATOZE de 7MB
Secer&toare, Cositoare, <^l*eble SFOARĂ DE MANILA AMtâlOANi
TOT FELUL DE MAŞINI A&RîCOLE
___* Cataloage gratis şl franco *
nuainESTM, /STRAR A SRARRAJXf Ao,
BRAILâ, BULEVARDUL erZA, No. 79 | CRAIOVA, Strada
M. Kogălniceaim
Direcţiunea Stabilimentului
«DAIA f« Bl VIŢA» situat In Calea Gri -
deschis BASINuY*si1 m&Vi f°8dare.0UHare a an,lnta P« Onor. Public că a n j,	?' DUŞELE RECI pentru sesonul de Vară
fnent peatrl uZ^ă	^ Monament Pent™ 10 m 5 Abona
Basmul pentru Doamne este deschis în toate zilele de lucru de la orele TUii« nnn+ a. i.-8 ? Jum^tate Pină la li şi jumătate dimineaţa.
Băile sunt descinse în toate zilele de la orele 2dimmeaţa, ipînă seara cît de tîr-
zia la lumina electrică. niHECTIUiXE 1.
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIZ) j
.. £?ntru excelentele şale proprietăţi a primit Ia expoziţia universală ^nViWu	distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de
argint Multo autorităţi medicale ai! recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă pufero de vindecare în diverse cazuri. Prin gustul săft I cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin. e f recunoscuta ca o băutură plăcutăşi răcoritoare, superioară altor ape minerale. I
Exportatorii generali: D-nii LAZÂR & VERZAR în Braşov I Depozitul general pentru Capitală la d-nnl
VASILE CRETOIJU
JTo. 17, Strada Covaci, NT©. 17
In provincie la diferiţi depositarî principali.
Mai mult de */i de «ecol luccei proclamă superior ratea sa In tratamentul de guturai, iritaţlnnei peptulul, I afluenţa, dureri reumatismale, scrtnttturl, răni, vărsături, băuturi.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se caută20.000 lei după credit cu 10 la sută. Adre-saţi-vă Scarlat Ionescu băcan str. Vulturului, 40.
MARELE MAGASIN ROMÂN
Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA esteaceade la
IAŞI
Autorisatâ de Stat.
'I Ercmiatii cu medaiia dc aur la exp. din Bucuresci 1894.
1 Recomandată cu preferinţa de D. nil Medici.
J	PromP* sigur, dosa mică, gust plăcut.
Mţ j	Cereţi dar numai
aWSjAPA MINERALA DE BREAZU
Care se găseste la toti vânzători*de ape minerale din tari
__	ţ	'	•
rropr. €. N. Parascblvescn & Co. Deposit general: Fraţii K6nya Jasl.
Representanţl generali pentru România
r--« yviiuian pcimu nuilldllia
Woss A Slebenelcher
___STRADA NMÂHIHJV. Mo. 24
Bucureşti,
.rfio. 3.,— Bucureşti